.f,

IcoailB, miracolqi mirific

Editura BOLDA$Constanfa 20ll

&

Simion Claudiu Dan

Cryixlsa) Icoana ca mod de reprezentare a lui Dumnezeu

gi a lumii spirituale ........ pag. l S-23

b) Icoana in l/echiul Testament ........pag. 23-27

Introducere

Capitolul ITemeiuri biblice nou testamentare pentru reprezentarea

lui Dumnezeu si a lumii spirituale in icoane

a) Faptul tntrupdrii Fiului luiDumnezeu(chenoza) ......pag. 31-41

b) Teofaniile .............. ....pag. 41-46

Capitolul ur II-r.uTemeiuri patristice pentru icoane

a) Icoana Sf, Veronica, a lui Avgar qi a MaiciiDomnului. ...pag. 51-53

b) Iconoclasmul: motive dogmatice gi politico-economice

fmpotriva icoanelor. Sinoade ecumenice in care

s-aformulat dogma icoanelor.. ... pag. 54-74

c) Icoaneficdtoare de minuni pag. T4-78

132

t

Rn$,entare a lut Dumnezeu

pag. 15-23

,t............... pag. 23-27

pe,ntu reprezentarea

pag. 31-41

pag.41-46

Avgar gi a Maicii

pag.51-53

gatice q i po I itico - econom i c e

tde ecumenice tn care

,elor--... pag. 54-74

ti ...... pag. 74-78

Icoana, mirucol gi mirific

Capitolul ur III-1".Temeiuri psiholoeice pentru icoane

a) Icoana ca reprezentare afiinlelordragi pag.83-88b) Icoana, cartea neqtiutorilor de carte pag. 88-91

Concluziia) Icoana tn conceplia neoprotestantd ... pag. 95-103

b)Icoana ca obiect necesar tn iconomia

Mdntuirii ......pag. 104-106

o Dic{ionar de termeni ..pag. 108-128

o Bibliografi.e generald .pag. 129-I3I

133

CAP}TOIUL ITemeiuri bib I ice neo-testamentare

penttrl repze*tarea lui &um*ereu

9i a lw*ii spir,ixale ?n icoelre

a) Fuptul tntrupdrii Fiului lui Damruezea(chenoza).

Viziunea iubirii (din imnurile iubirii dumnezeieqti, aleSfbntului Simeon Noul Teolog, traduse de Preot ProfesorAcademician Dumitru Stdniloaie), nu este departe de chipul luiDumnezeu. ,,Iubirea de Dumnezeu intrecdnd toati iubirea gi totdorul omenesc. Mintea celor ce se curdfesc scdldatd in lumina luiDumnezeu, se indumnezeieqte intreagd qi prin aceasta se faceminte a lui Hristos", apropos de ,"raliunile cele multe sunt una gi

raliunea cea una este multe" a Sfdntului Maxim Mirturisitorul -care prin inv[ldtura sa, dd adevdratul sens al nofiunii de g6ndireintegratoare, el vede cultic clar gi integrat ,,ratiunea" icoanei ?n

iubirea lui Dumnezeu, fa[d de intreg cosmosul creat de El - astfelse admite qi demonstreazi prezenla iubirii pe chipul luiDumnezeu,prezent in icoane. Dar,,omul ca chip al modelului (alprototipului) este cel care-l imitd pe Dumnezeu (prin adopJiune qi

prin har) gi frcdndu-se prin aceasta pdrtag al Duhului Sffint, se

face Dumnezeu tot prin adopfiune qi prin har (frtd a omite delocnecesitatea faptelor bune sdvdrqite in libertate qi dbruire), dar nu ecunoscut ca atare dec6t de cei care stau sub lucrarea SffintuluiDuh", dupl denumirea datd unor imnuri. Acest chip alprototipului (al 1ui Dumnezeu), in noi strllucegte cu atdt mai multcu cdt suntem umplufi de iubirea lui Dumnezeu.

Datoriti dragostei lui Dumnezeu fa[6, de oameni, chenozaeste un motiv primordial in cadrul temeiurilor de cinstire a

Sfintelor lcoane. Iar ca rezultat, al lucrlrii Cuvdntului intrupat qi

apoi al pogordrii Duhului Sffint, apar in ambianfa TradilieBisericii primare - persecutatd qi plind de martiri - Sffinta

31

Sb

Simion Claudiu Dan

Scripturd a Noului Testament gi icoanele, care sd pdstrezeconsemnatr rradi;ia, pdstratd altfel doar ?n mod oral. SffintaScripturd (ca document scris) pune pe primul loc, taina intrup5riiFiului Lui Dumnezeu, spundnd: ,,cu adev[rat mare este tainacreqtin[tdlii; Dumnezeu s-a arhtat in trup',, 1 TIM.3,16,Dumnezeu, (persoan[ ce dialoghezd in Treimea sa interioard)adic6 cel care e mai presus de infinit, care a creat infinitul - creatin care ne raportam - in misura in care lumea noastrd ar fiinfinitb. ,,Chenoza" FILlp.2,l, e o degertare, o golire saumicaorare a slavei (pdstrdnd totuqi, in mod paraioxal sauantinomic slava) dumnezeieqti de dinainte de intrupare(!OAN.|7,5), pentru a ne uni apoi in maximd apropiere pe noi.Numai prin restrdngerea slavei sale dumnezeieqti ?n p"rrourruFiului, am putut sI ne impdrtdgim de bog[fia Lui, Z COR.g,g.cici bine spune Sfhntul Maxim Mdrturisitorul ,,cine ar putea qtiin ce fel Dumnezeu s-a frcut trup qi totuqi a r6mas Dumnezeu gicum rdmdndnd Dumnezeu, El este om adev6rat,,... p6n6 intr_atdtcd li s-a pirut celor pdcdtoqi cd nu este Dumn ezev't.Icoana nu eun chip cioplit (ca s[ necinstim porunca lui Dumnezeu, ,,sI nu_tifaci chip cioplit nici alt6 asemdnare... gi sd te ?nchini lor',185.20,4, cdci icoanele se cinstesc cu rugdciune qi inchinarerespectuoasa (nu cu inchinrciune dumnezeiascd * LATREIA *?nchinare ce se cuvine doar unicei Fiinfe dumnezeieqti); privireala icoane ne indeamnd spre pomenirea qi iubirea celor inchipuilide ddnsele. Biserica ortodoxr acceptd doar icoanele pictate (nusculptate precum basoreliefurile ori precum stafuile numiterondbosuri), nu numai pentru c6 statuile reamintesc practicileidolatre, dar mai ales pentru c[ icoanele ApRopIE .r, rnint.u p.credincios de acea persoana, ftrd a o UNI cu ea (cum e cazulsculpturilor).

Sfinta Scripturd ne vorbeqte despre viafa ,,in trup" a luiIisus Hristos (EVREI.5,7), pe care qi-a ales-o liber pentru noi,,,bogat fiind, pentru noi a sdrdcit, ca sd ne imbogileasci prinsdrdcirea Lui, 2 coR.8,9; ,,acestea toate trebuia sd ie p6timeasc6Hristos qi si intre intru slava Sa", LUCA.24,26 qi prircererea dea ajunge la slava pe care n-a avut-o in trup ,,gi acum Mdpreaslaveqte Tu, Pdrinte, la Tine insuli, cu slava pe care am avut-

32

flt

ent $i icoanele, care sd pdstreze.a altfel doar ?n mod oral. Sffintapune pe primul loc, taina intrup[rii

and: ,,cu adevdrat mare este tainaa ardtat ?n trup", 1 TIM.3,16,llo_ehezE in Treimea sa interioard): infinit, care a creat infinitul - creatr6sura in care lumea noastrd ar fi1.7. e o degertare, o golire sauid totugi, in mod paradoxal sau:iegti de dinainte de intruparei apoi ?n maximd apropiere pe noi.vei sale dumnezeieqti ?n persoanartagim de bogdlia Lui, 2 COR.8,9.im M[rturisitorul ,,cine ar putea qtitrup qi totuqi a rdmas Dumnezeu qi

1 este om adevirat"... pdnd intr-atdtcd nu este Dumnezeu". Icoana nu em porunca lui Dumnezeu, ,,sd nu*filsemdnare... qi sd te ?nchini lor":instesc cu rugbciune qi inchinare:iune dumnezeiascd - LATREIA -nicei Fiinfe dumnezeieqti); privireaomenirea gi iubirea celor ?nchipuifia acceptd doar icoanele pictate (nuurile ori precum statuile numiteu cE statuile reamintesc practicile:6 icoanele APROPIE cu mintea pefard, a o UNI cu ea (cum e cazul

rrbegte despre viala ,,?n trup" a lui3 care gi-a ales-o liber pentru noi,irdcit, ca sd ne imbogd{easc5 prin)estea toate trebuia s[ le p[timeascdSa", LUCA.24,26 qi prin cererea den-a^ al.ut-o in trup ,,gi acum Mdne Insuli, cu slava pe care am awt-

32

il

Icoana, miracol Si miffico ia Tine, mai inainte de a fi lumea" IOAN.17,5, (ludnd trup deslav6, cu care sd urce la Dumnezeu unde era ca Dumnezeu, celUnul in Treime inainte de crearea lumii gi intruparea sa), ,,cici ise c6dea Aceiuia, PENTRU Care sunt toate qi PRIN Care sunttoate sh des[v0rgeascl prin pdtimire, pe incepitorul mdntuirii1tor", a futuror EVREI.2,10.

Adicd Cuvdntul - a doua persoand Treimicd - intrupat inHristos, s6-l faci pe Omul Hristos - din aceeaqi PersoandteandricS a lui Dumnezeu - Omul intrupat - sd pitimeasc6 cutrupul, pentru noi, oamenii. Dar mai ales versetele: ,,care, inchipul lui Dumnezeu fiind, nu a socotit ripire a fi intocmai caDumnezeu, ci s-a golit- EKENOSEN - pe Sine, chip de robludnd, ftcdndu-se asemenea oamenilor qi la infrfiqare afldndu-seca un om, S-a smerit pe Sine, ascultdtor frc0ndu-se pand lamoarte qi incd moarte pe cruce. Pentru aceea qi Dumnezeu L-apreainil{at qi i-a ddruit Lui nume, care este mai presus de oricenume"o GILIP.2,6-9).

Pdrintele Stdniloaie explica,,chipul dumnezeiesc" MORFITEOU ca neavdnd ,,infelesul de fire dumnezeiasc[ gi infrliqarea eiimpundtoare cu slava ei, aceasta a schimbat-o, ludnd chipulneimpundtor al omului, rob a1 lui Dumnezetr". Chipurile acestea

sunt reprezentate prin culori, care duc spre prototipul icoaneiumane, spre Hristos, care este Cuvdnful lui Dumnezeu. Cu mareimportanfd in Noul Testament apare cuvdntul POIKILOS,,cuvdntul cu o nlrllime de culori" sau multicolor qi care se referdla harul lui Dumnezeu, nefiind nici o culoare in situalia uman[,cu care harul lui Dumnezeu si nu se potriveasc5. Nu are nici oimportanli dac[ un om triieqte in nimbul auriu gi strdlucitor albucuriei sau al succesului, ori in negura sumbrd a mAhnirii qi

durerii, pentru c5 existS ceva in harul lui Dumnezeu care poate s5

facdfald situaliei sale, umane. Harul lui Dumnezeu este acel cevamulticolor care conJine in sine ceva care-l face in stare sdcorespundd qi s[ fac6 fald oricdrei situalii posibile in viafd.

-1 -1

-r.."

Simion Claudiu Dan

:!FF-Eg. I!-EDamnul lisus llristos Pantacrator pictat de Manuil panselinas

(Sec IV, Manastirea Protaton, Muntele Athos)

34

ffi.*' ,tq

:mtu pictat de Mewi| &ffasefrlrasProtatan, Mantele Atlws)

34

ffivoi pogori la iad fu acolo eqti" spune psalmul, astfel ci dacd ilreprezentam pe Dumnezeu, doar datoriti chenozei, trebuie sIreprezentdm qi crealia Sa, ca qi chip al Sdu. cu piscurile dar gi cupovdrniqurile ei cici, ,,nu vor mai fi nici vii nici munli" strigdlnainte Mergdtorul qi acestea in Hristos, care s-a smerit pentrunoi. Pentru noi ortodocqii, dacd infelegem c[ icoana nu e idol qinu putem cddea la aga ceva, e pentru cd vedem chenoza pogordriiimplinitd printr-o perihorezd a IINIRII firilor divine, unde esteprezent gi Logosul (a intregii Fiinle a lui Dumnezeu, insdpogoriti doar in persoana Cuvdntului, qi totugi prezentd in totdmdrelia ei) qi a firii umane frrd de plcat nlscutd din FecioarS, dincea mai neprih[nitd fiin!5 umani. DacS icoana este constituit6 qijustificatd datoritd chenozei, ea se aseamdnd doar conceptualacesteia, fiind totuqi gi o prezenta haricd. Cele doul firi ?n Hristos,sunt unite in mod neimplrfit qi nedespdr,tit, neamestecat gineschimbat, fapt numit de Sftntul loan Damaschinul perihorezd.

De aici rezultil faptul cd existd o neimpdr,tire ginedespdrfire a chipului din icoand cu prototipul, dar gi oneamestecare qi neschimbare, adici icoana nu este Hristos, dar inmod cert ne transferi haric fiinfa cdtre El, prin rugdciune. Da,icoana este acelagi Chip Sffint (put6nd chiar gi lucra Duhul Sfrntin unele cazuri prin e&, existdnd nenumirate exemple aleicoanelor fbc[toare de minuni), ins[ icoana nu e chipul propriu-zis al prototipului, eroare care ne-ar conduce la concluzia ci echiar prototipul, adicd icoana ar deveni idol. Pentru c[ intrechipul din icoand qi prototipul ei existd o identitate a fiecdreia(atdt a icoanei cdt qi a prototipului) neamestecati qi neschimbat6.Chipul din icoand rdmdne cel din icoan[, iar cel al prototipuluirdmine la prototip, afrat in transcendent, la Dumnezeu. Dar, lanoi in imanent existd o legdturd intre ele, prin energiile necreate ginu avem frici de a c6dea in idolatrie, deoarece la ortodocqi nu sevorbegte de gratia creatd gi aceasta este exemplificatd la noi, maiales prin credin{a in rostul sfinfirii icoanelor. Noi nu desplrlim(dup[ modelul aristotelic, substan]a de accidenfi), imanentul detranscendent, ci legim aceastd minunat[ lume de cealaltd prinlucrarea necreat[ a lui Dumnezeu, prin lumina taboricd, de fapt qi

35

abSimion Claudiu Dan

mai corect prin cincizecime. Aga fac protestanfii qi catolicii caredatoriti acestei despdrliri conceptuale regretabile, auresentimentul de a nu mai putea urca de la icoani la prototip qirdmdn ancorafi la icoand, pe care astfel o transforma in laot. inplus protestanlii numesc toate icoanele din Biblie idoli,schimbdnd in mod arbitrar adevdrur literar biblic qi generdnd ogravd eroare dogmaticd (erezie) impotriva Duhului Sfint.

Abord6nd contextual biblic termenul de EIDOLON qiEICON, existd anume EIDOLON care este prezent in NoulTestament la FAPTE 7,41 unde se spune cd ,,au adus idoluluijertfa", referindu-se la vilelul de aur ficut de evrei, ra darea LegiiIES.32,I qi pedepsele suferite de un popor ,,tare in cerbice',, ceunna a fi pedepsit pentru idolatrie gi trimis in alt exil, in Babilondupd contextul FAPTE 7,42.tJn alt loc pomenegte de ferirea deintindrile idoleqti aldturi de desfriu gi animale sugrumate qi s6ngeFAPTE 15,20, ferjnd pe creqtini ca gi pe evrei, sd guste dinidolatrie (se qtie ci exista obiceiul roman de a stropi cu s6nge dela jertfele pdgane toate produsele pentru a for{a pe creqtini a seinchina zeilor) ceea ce a niscut aceasti hotirdre de abstinenfd insinodul Apostolic, la care se referd versetul. Se qtie cd evreii numdncau nici sdnge, nici grlsime, grdsimea era pentru Dumnezeuiar sangele simboliza viafa LEV.3,l7. Aici jertfele idoleqti suntpuse ?n legitura cu picatele sexuale. De asemenea la ROMANI2,22 Apostolul neamurilor, Pavel critica pe iudeii frgdrnici, carefaceau, datorita lor, ,,urdt intre neamuri numele lui Dumnezeu,,;cd sunt adulteri, hofi ai celor sfinte qi cd dau impresia ci urdscidolii. Aceasta fiind instabilitatea qi superficialitatea comundneinchindrii la adeviratul Dumnezeu, Iisus Hristos qi adesfr6nirii. Nu pofi sd spui ci ,,iubegti pe Dumnezeu gi urdgti pefratele tiu", aqa cum din deslidnare profetul David gi-a ucisprietenul (pe Urie) PSALM 50. in alt loc la 1 CORINtbNt. S,Zse ardta c[ pentru cei slabi in conqtiinfd, a manca din cdrnuriidoleqti ii poate intina, aceasta fiind in legdtur[ cu indoiala,necredinla, prin care chiar de vei manca ori nu, vei fi osAnditROM.14,23. Aici se aratd cd obignuinfa poate deveni viciu, gi cdnu mdncarea in mullimea ei ne invrednicegte in fala lui

36

ilfi

Aga fac protestanfii gi catolicii careri concepfuale regretabile, auutea urca de la icoana la prototip gicare astfel o transform[ in idol. in

toate icoanele din Biblie idoli,r,ler drul literar biblic Ai generdnd oie I impotriva Duhului Sfrnt.biblic termenul de EIDOLON qi

OLOIi care este prezent in Noulmde se spune ce ,,au adus idoluluide aur fEcut de evrei, la darea Legiie de un popor ,,tare in cerbice", celatrie gi trimis in alt exil, in BabilonUn alt loc pomeneqte de ferirea de

=trau;i animale sugrumate qi s0nge:>tini ca gi pe evrei, sd guste dinceiul roman de a stropi cu sdnge dersele pentru a fofia pe creqtini a se:ut aceastd hotdrdre de abstinenll inreibra versetul. Se qtie cd evreii nu

me. grisimea eta pentru Dumnezeu.E\-.3.17. Aici jertfele idolegti suntsexuale. De asemenea la ROMANIar el critica pe iudeii fr1lrnici, carere neamuri numele lui Dumnezeu',;' st-lnte gi cd dau impresia cb urisclitatea qi superficialitatea comunlDumnezeu, Iisus Hristos gi a

i ..iubegti pe Dumnezeu gi uriqti peesffinare profetul David pi-a ucis;0. ln alt loc la 1 CORINTENI. 8,7in congtiinld, a mdnca din cdrnurirsta fiind in legdturd cu indoiala,e r ei mdnca ori nu, vei fi osAnditobignuinta poate deveni viciu, gi c6ei ne invrednicegte in fa[a lui

36

fcoana, miracol Si miri/icDumnezeu . La I COR.10,1 I se arati nonvaloarea jertfei la idoliori a jertfei 1a demoni care ne lipseqte de ,,paharul Domnului"o deSfinta Impdrtdqanie 1 COR.10,21. La judecati, lipsa de grijA falAde robii lui Dumnezeu incredinfafi unui preot e condamnatd, c6cicredinciogii merg la prooroci mincinoqi, desfrdnafi gi jertfitori laidoli, iar ?n contemporaneitate, mult mai subtil, la secte{POC.2,20.

La 2 COR.6,I6, se aratd cd templul lui Dumnezeu suntcregtinii, adici Biserica gi aici locuieqte Dumnezeu - este omistagogie gi nu are leg[turd cu exterioritatea templelor idolatre.La 1 IOAN.5,2I, un intreg verset vrea s[ incropeasci un vocativ,o porunc5, un sfat apostolic, plin insd de dragoste: ,,hilor, pdzili-vd de idoli". Apocalipsa la cap.9,20 ?ncadreaz6, pe cei care se

inchind demonilor qi idolilor, holilor, desfrdnafilor, fermecdtorilorgi criminalilor, in trdmbifa a gasea, care de altfel vestegte numaiurgii. Despre acestea, inlelepciunea lui Solomon ne inva{[ at6t desubtil cX mult pdcituieqte acela ce ia (din acelagi lut din care afost el insuqi frcut), pentru a face vase gi chipuri idolegti.

Termenul icoan6, EICON, este mult mai iubit de cltreNoul Testament fiind mai des folosit decdt termenul idol.Concordanla biblicd il gdseqte la Evanghelii, ca de exemplu laMATEI 22,20 unde e tradus cu ,,chip", atAtla ortodocgi cat qi laneo-protestanfi deoarece nu prezenta astfel pericolul de a

?ndemna la inchinarea la icoane. Si totugi, pentru o consecvenfd,ar fi trebuit sd fie tradus la fel, ori si aibd sensul real pe care l*aprimit, sau cel mai potrivit termen, analog in limba rom0nd.

Ar fi fost autoironic pentru neoprotestantism ca Iisus s[spuni in Noul Testament despre un ban: ,,a cui este icoanaaceasta qi inscrip{ia de pe el" MATEI 22,20.

La ROMANI 1,23 mergdnd dupd un subiect subinfeles,se observd in sensul literar, cd nu noi cregtin ortodocqii (qi in fondcregtinii primordiali) am schimbat inchinarea la Dumnezeu prinicoane (prin care tot Lui ii aducem inchiniciune), aicivorbindu-se despre elini, barbari, despre oameni in general,ontologic.

Pentru cd oamenii cdzind in neascultareo nu-l mai vdd peDumnezeu, nici mdcar oglindit ca lucrare in creajia Sa,

JI