MARY ANN PHILLIPS

Iarna trandafirilor

albiTraducerea [i adaptarea \n limba romn` de

IOANA PATRICHI

ALCRIS

Capitolul 1

Aeroportul din Londra p`rea cenu[iu [i destul depr`p`dit fa]` de explozia de culoare [i vitalitate a celuidin Kuala Lumpur; lipsit total de farmecul exotic alacestuia din urm`, era tot att de rece [i de str`in cum ise p`ruse Malaiezia cu [ase ani \n urm`, se gndi Julienefericit`, \nf`[urndu-se mai strns \n haina de zibelin`pe care o cump`rase la sfatul Barbarei, pentru c`l`toriaspre cas`.

{i totu[i, Londra nu mai era acas`. Acas` \nsemnalocuin]a cu un etaj de pe ]`rmul M`rii Chinei de Sud.De[i prima dat` cnd o v`zuse crezuse c`-i va fi o tortur`s` locuiasc` acolo [i c` va ur\ tot ce ]inea de noua eivia]`, timpul [i afec]iunea o transformaser` \n singurul eic`min adev`rat; pe m`sur` ce Londra intra \n cea]a unuitrecut pe care, din fericire, \ncepea s`-l uite.

Acum, \ns`, se \ntorcea \n Anglia [i trebuia s` acceptec` vila din Rhatoon nu mai era refugiul de alt`dat`. Nu

5

depindea dect de ea s` se adapteze ct mai repede noiisitua]ii, astfel \nct Emma s` nu sufere prea mult.

La revedere, Emma, spuse stewardesa care p`reas-o simpatizeze \n mod deosebit, [i mul]umesc pentruajutorul dat. Nu [tiu cum m-a[ fi descurcat f`r` tine.

Chiar am fost de ajutor? Mama spune c` mai multam \ncurcat.

Dimpotriv`, cine-ar fi distribuit toate revistele dac`n-ai fi fost acolo?

V` mul]umesc pentru faptul c` i-a]i permis s-ajute;astfel, c`l`toria i s-a p`rut mai u[or de suportat.

Compania ei ne-a f`cut pl`cere, doamn`Pemberton.

Mul]umesc \nc` o dat`. Ia-]i r`mas-bun, draga mea,de la domni[oara Forrest.

Stewardesa fusese foarte amabil` cu Emma, dar a[aerau majoritatea oamenilor fa]` de ea. Era un copil careatr`gea aten]ia oriunde mergea. N-avea o figur` tipic` decopil cu obrajii \mbujora]i dimpotriv`, era palid`[i-avea p`rul negru foarte drept, dar, cu toate acestea,avea ceva deosebit, f`cndu-se remarcat` imediat. La\nceput, acest fapt constituise un motiv de-\ngrijorarepentru Julie, dar apoi, pe m`sura trecerii timpului, \[id`du seama c` este pur [i simplu aerul familiei [i nu otr`s`tur` apar]innd \n exclusivitate tat`lui Emmei.

{i-au recuperat bagajele, li s-au verificat pa[apoartele[i toat` lumea se ar`tase extrem de prietenoas` [ipoliticoas` cu tn`ra atr`g`toare ce c`l`torea \mpreun`

6

cu feti]a ei \n vrst` de cinci ani. Dincolo de un peretede sticl`, un grup de oameni a[teptau ner`bd`tori.Brusc, Juliei i se f`cu team`. Evit` chiar [i s` priveasc` \nacea direc]ie ar fi vrut s` amne momentul \ntlnirii cufamilia lui Michael.

Unde e bunica? O vezi, mam`?Abia atunci privi [i ea curioas` spre sala de a[teptare. |nc` nu. Dar ai spus c` vine s` ne a[tepte. Trebuie s` fie

acolo, al`turi de ceilal]i oameni. Cred c` da. Vino, vom merge s` vedem.Lucy Pemberton, mama lui Michael, spusese c` va

veni s` le \ntmpine la aeroport, dar nu te puteai bazaniciodat` pe promisiunile ei, a[a c` Julie nu se mir`nev`znd-o.

Dac` evenimentele din ultimele trei luni n-ar fi fostdeja traumatice, crendu-i un gol \n inim`, poate c-ar fidurut-o c` soacra ei nu vine s-o \ntmpine dup` oabsen]` de [ase ani.

Nu-i aici! anun]` Emma dezam`git`. De ce n-avenit, a[a cum a promis?

Nu te nec`ji. Poate c` e pe drum. N-ai idee ceaglomera]ie e aici [i ct de greu se circul`; o fi re]inut`\ntr-un blocaj de circula]ie, doar [tii ce-nseamn` asta.

Da, dar ar fi putut pleca din timp, nu crezi? Nu [tiu, draga mea. Ce-ar fi s` intr`m \n restaurant

[i s` bei o Coca? Pn` vine bunica; de fapt, a[ putea s`-itelefonez de acolo.

7

{i dac` vine ct noi suntem \n`untru? Dac` ne a[ez`m lng` fereastr`, nu se poate s` n-o

vedem.Deodat`, sim]i c`-[i pierde r`bdarea. Nu era mare

lucru dac` Lucy venea la timp, doar \[i putea da seamact de obosite erau dup` o astfel de c`l`torie. Dar dac`Lucy uitase? N-ar fi fost imposibil putea fi dup`-amiazaei de bridge sau de golf, sau cine [tie ce alt evenimentmonden fa]` de care venirea lor ar fi trecut neobservat`.

|n definitiv, n-o pl`cuse niciodat` pe Julie [i n-ascunseseniciodat` acest fapt. N-ar fi vrut pentru nimic \n lume caunul din iubi]ii ei fii s-o ia de so]ie [i cnd acest lucrus-a \ntmplat, Michael a u[urat mult situa]ia acceptndnumirea \n Rhatoon.

Sigur, acum era [i Emma. Cu trei ani \n urm`, cndMichael o adusese \n Anglia, povestise c` mama luif`cuse o pasiune pentru copil, dar poate lucrurile seschimbaser` acum.

Oricum, nu putem r`mne aici. Vino, scumpa mea,[i mie mi-ar prinde bine un ceai.

Julie!Acea voce puternic` o f`cu s` tresar`; de[i \mpotriva

voin]ei, trebuia s` se \ntoarc` spre b`rbatul care vorbise.Categoric, nu era un moment potrivit pentru o \ntlnirecu Robert Pemberton, tocmai acum cnd era obosit`,nelini[tit` [i absurd de vulnerabil`, dup` to]i ace[ti ani.

|nalt [i suplu, cu p`rul la fel de negru [i de drept caal Emmei, ajungndu-i pn` la gulerul costumului

8

scump din piele de c`prioar`, d`dea impresia de putere[i de o extraordinar` siguran]` de sine. Nu era un b`rbatfrumos, tot a[a cum nu fusese nici fratele lui, dar avea unfarmec \n fa]a c`ruia orice alt b`rbat, chiar cu tr`s`turifizice mai frumoase, p`rea total [ters [i insipid. P`reaneschimbat poate doar ochii erau mai afunda]i \norbite. O privi cu un u[or aer de dispre] [i un zmbetfor]at.

Bun`, Robert. Ce mai faci?|i strnse mna cu un gest rece [i deta[at.

|ntotdeauna o f`cuse s` se simt` stnjenit` de privirealui \ndr`znea]`, dar de data aceasta Julie se str`duia s`r`mn` calm` nu mai era o feti[can`, ci o femeiev`duv` cu un copil de cinci ani. Nu trebuia s` se maigndeasc` la ceea ce-a fost \n trecut. Trebuia s` tr`iasc`numai \n prezent [i s` se gndeasc` doar la viitor laviitorul Emmei.

Bine, mul]umesc. Dar tu? {i eu, r`spunse ea \ncercnd s`-[i creeze o masc`

de calm [i indiferen]` \n spatele c`reia s` se ascund` caun ho] de justi]ie.

Robert o privi gnditor cteva clipe, ca [i cum ar fivrut s` aminteasc` de Michael, apoi renun]` [i se adres`feti]ei.

Bun`, Emma. |]i aminte[ti de mine? Nu Dar semeni pu]in cu tata, a[a c` presupun c`

e[ti unchiul Robert.

9

A[a e. Toat` r`ceala pe care-o ar`tase fa]` de Juliese topi \n zmbetul larg adresat feti]ei. Cine ]i-a spus c`sem`n cu tat`l t`u?

Mama. |n]eleg. {i merit un s`rut? Bine, se \nvoi ea dup` o scurt` ezitare. Dar de ce-ai

\ntrziat? {i unde e bunica? Bunica n-a putut veni; nu se simte bine.Julie \l privea cum indica hamalului ce s` fac`, unde

s` duc` bagajele mereu cu acea \ncredere \n sine carevenea din obi[nuin]a de a da ordine, cu arogan]a de a nuoferi nici un fel de explica]ii.

S` mergem. Sunt cu ma[ina. Putem discuta pedrum.

E totul \n regul`? \ntreb` Emma lund-o pe Julie demn`.

Cred c` da, r`spunse Julie, zmbind la gndul c`era imposibil ca Robert care mergea \n fa]a lor, s` nu leaud`. |n curnd vom putea face o baie. Ar`]i obosit`.

E palpitant, totu[i, nu-i a[a? Suntem aici, \n Londra.Crezi c` bunica se va sim]i mai bine mine?

Nu [tiu, r`spunse Julie, con[tient` de gestul deezitare al lui Robert, ca [i cum ar fi vrut s` spun` ceva,apoi s-ar fi r`zgndit.

Ma[ina lui Robert era un Aston Martin gri deschis,puternic` [i str`lucitoare ca \nsu[i posesorul ei cutotul diferit` de Jaguarul tip E pe care-l avea cu [ase ani\n urm`, se gndi Julie.

10

Ma[ina asta e super! exclam` Emma entuziasmat`,urcnd \n spate [i trntindu-se pe perna moale abanchetei.

DaRobert se a[ezase la volan [i coapsa lui era doar la

c]iva centimetri de a ei. Con[tientizarea acesteiapropieri pe care cea mai mic` mi[care ar fi putut-otransforma \n atingere, \i trezi Juliei un val de amintiri pecare le crezuse uitate.

Dar, se putea uita, de fapt? Poate c-ar fi fost mai binespus c` mintea acoperea cu v`luri tot ce vroia s` uite [i,att timp ct v`lurile nu erau \ndep`rtate, te puteaiam`gi cu gndul acelei iluzorii uit`ri.

Sper c` mama ta nu are nimic grav, spuse ea maimult pentru lini[tea Emmei.

O r`ceala, atta tot. Unde ne duci unchiule Robert? Mergem \n ora[, Emma. Acolo locuiesc eu am un

apartament. E[ti curioas` s`-l vezi? Unde e mama ta? \ntreb` Julie, \ntorcndu-se

repede spre el. Nu e cazul s` te alarmezi, Julie. Ne a[teapt` acas`. Nu m` alarmez. Ura totu[i starea de tensiune pe

care i-o provoca \n mod inten]ionat. Vrei s` spui c` bunica ne a[teapt` la tine acas`? Exact; abia a[teapt` s` te vad`.Tonul cu care Robert \i vorbea Emmei era complet

diferit fa]` de cel cu care i se adresa ei. Era normal, dup`

11

tot ce se \ntmplase. Poate c`, totu[i, i-ar fi fost mai u[orde suportat un acces de furie din partea lui, dectaceast` polite]e formal`, att de rece.

Mama ta locuie[te la tine? \ndr`zni ea \n cele dinurm`; trebuia s` \ntrebe.

Nu, nu mai locuie[te \n Richmond, cum probabil[tii, dar are un apartament \n ora[.

|n]eleg. De fapt, altceva o interesa: dac` urma s`locuiasc` \mpreun` cu Lucy, a[a cum dedusese dinscrisori, un apartament \n ora[ nu era chiar locul pe carel-ar fi ales pentru Emma. Dup` libertatea de care sebucurase dincolo, \i va fi foarte greu s` se adaptezenoilor condi]ii.

Nici Robert nu u[ura cu nimic situa]ia, l`snd-os-a[tepte a[a, s` vad` ce se-ntmpl` cu ele, f`r` s`-idea nici un indiciu. {i \nc` nu pomenise nimic deMichael! Poate din cauza prezen]ei Emmei. Saudintr-un alt motiv? Trebuia s`-[i dea seama c`, \n celetrei luni ct trecuser`, au fost nevoite amndou`s-accepte [i s` se-mpace \n cele din urm` cu acelcrud adev`r. Totu[i, nu ea era cea care s-aduc` \ndiscu]ie acest subiect.

Voi putea vedea Palatul Buckingham de la fereastracamerei mele?

Draga mea, Londra nu e ca Rhatoon; sunt omul]ime de cl`diri [i zgrie-nori.

{i-atunci, ce-am s` v`d de la fereastr`? Marea? Nu, nu marea, probabil alte case.

12

Nu mai dezam`gi copilul \nainte de a vedea undeva locui. De fapt, se adres` el de data aceasta Emmei, veivedea Palatul de la fereastr`.

Adev`rat? Ct de sus e apartamentul? Foarte sus de fapt, la ultimul etaj al unui zgrie-

nori. Oh! {i cum se ajunge acolo? Se urc` pe o mul]ime

de sc`ri \n spiral`, ca la pagode? Sunt lifturi, interveni Julie. Lifturi electrice: ape[i pe un buton [i ajungi la

etajul dorit.Julie \[i d`du seama ct de aproape era Robert de a

c[tiga afec]iunea Emmei. N-ar fi vrut asta; poate c` erao dovad` de egoism din partea ei, dar nu accepta a[aceva, cel pu]in nu acum. Nu acum, cnd Michaelmurise.

De ce-a trebuit s` moar`? Universul lor p`rea att desigur [i de lini[tit [i acum totul se pr`bu[ise.

{i dac` se defecteaz`? Sau, dac` nu e electricitate? Exist` sc`ri pentru situa]ii de urgen]`, dar n-a[ vrea

s` fiu nevoit s` le folosesc. Ct despre picioru[ele tale,oricum s-ar toci \nainte de-a ajunge la ultimul etaj.

Emma rse, iar Julie \ncerc` s` se concentreze asupraa ceea ce vedea pe fereastra ma[inii. Ora[ul se schimbasemult, iar \n privin]a autostr`zilor, se \ndoia c` va aveacurajul s` se aventureze singur` cu ma[ina. De faptpoate c` nici nu va avea posibilitatea s`-[i cumperema[in`. Michael l`sase toate ac]iunile sale familiei [i

13

micul venit care-i revenea dup` ce lucrase ca secretar`abia \i va ajunge pentru a se \ntre]ine; nu vroia s` se\ndatoreze fa]` de familia Pemberton.

Cnd ajunser` \n centrul Londrei, \ncepu s`recunoasc` locurile: str`zi [i cl`diri se profilau \n jurul eicu o familiaritate dureroas`. Trecnd pe lng` stradaunde erau birourile Companiei de Construc]iiPemberton, \[i aminti de prima ei zi de lucru acolo, cadactilograf`. Apoi, promovase pn` cnd ajunsesesecretara lui Vincent Harney prin care fusese prezentat`pre[edintelui companiei, Robert Pemberton. |[i sim]idin nou nervii \ncorda]i situa]ia clasic`, se gndi ea cuam`r`ciune; cadrul romantic ideal [i ct de catastrofals-a terminat totul!

Robert opri ma[ina \ntr-o pia]et` lini[tit` \n fa]a unuibloc imens, absolut impun`tor. Din spatele u[ilorturnante din sticl`, veni imediat portarul, recunoscndma[ina lui Robert.

Bun` ziua, domnule. V` pot ajuta la bagaje? Mul]umesc Norris, m` descurc. Cumnata mea [i

feti]a ei vor sta la mine cteva zile, explic` el, observndprivirea curioas` a acestuia. Tocmai s-au \ntors dinMalaiezia.

Ochii Juliei se m`rir` de surprindere la aflareanea[teptat` a ve[tii. Vor sta cu Robert. Nu putea spunenimic de fa]` cu Norris, a[a c` se mul]umi s`-i arunce luiRobert o privire p`trunz`toare. Acesta p`ru total indiferentfa]` de reac]ia ei [i, lund valizele, le invit` \n`untru.

14

Julie o lu` pe Emma de mn` [i urc` treptele,indignat`. Ce-nseamn` povestea asta? De ce s`locuiasc` la el? |n scrisori, Lucy spusese c` vor sta la ea,c` [i a[a se sim]ea singur`, acum cnd Robert avea casalui [i c` le va primi cu toat` inima. Sigur c` fuseseoarecum sceptic`; dar nu-[i putea \nchipui c` soacra ei\[i schimbase chiar att de radical atitudinea fa]` de ea.Dar chiar [i a[a fiind, nu se-ndoise de aranjamentulhot`rt.

De ce trebuie s` st`m la tine, Robert? \ntreb` eatotu[i \n lift. Am \n]eles din scrisorile mamei tale c` urmas` st`m la ea.

{i tu, acum, Julie! Hei, Emma, cum ]i se pare? Dureaz` mult s-ajungem sus? Nu, cteva secunde. Uit`-te la becul ro[u care

se-aprinde \n spatele fiec`rei cifre. Ah, da! Uite, mami, aproape am ajuns. Ce gol \n

stomac simt!Imediat, liftul se opri [i p`[ir` \ntr-un hol cu mochet`

groas`. Erau doar dou` u[i pe palier, dintre care una eracategoric o u[` de serviciu: \nsemna c` apartamentul luiRobert era enorm.

Cnd ajunser` \n fa]a apartamentului, u[a se deschise[i un b`rbat de vrst` mijlocie, cu p`r c`runt [i musta]`de culoarea ghimberului, \mbr`cat complet \n negru, \i\ntmpin`.

El este Halbird, Julie; m` \nso]e[te pretutindeni,rezolv` orice, e un fel de factotum.

15

Bun` ziua, Halbird. Bun` ziua, doamn`. {i tu, domni[oar` sper c-ai

avut o c`l`torie pl`cut`, de[i a]i ajuns pe-o vreme\ngrozitoare.

|ngrozitoare! repet` Julie, ca un ecou. De ce nu e [i musta]a c`runt`, ca p`rul? Emma! strig` Julie \ngrozit`, \n timp ce Halbird [i

Robert se amuzau copios. Nu [tiu, domni[oar`. Poate c` \nghe]ul n-a ajuns

pn` acolo Cum adic`? Las` discu]ia pe alt`dat`. Acum, vino, te-a[teapt`

bunica. Dar nu chiar att de mult \nct s` fi venit pn`la u[` m`car, se gndi Julie, apoi se mustr` pentrur`utatea ei.

Intr`, o invit` Robert cu r`ceal`. Dup` tine, Robert, este casa ta.O privi dur, apoi, f`r` a spune un cuvnt, o lu` pe

Emma de mn` [i intr` \n \nc`perea enorm` unde, pe ocanapea joas` lng` fereastr`, st`tea mama lui.

|n timp ce soacra ei o \mbr`]i[a cu c`ldur` pe Emma,mirndu-se ct de mult crescuse, Julie r`mase la mic`distan]` \n spatele acesteia, cu o u[oar` ezitare, sim]indu-seridicol de vulnerabil`. |[i amintea clar cnd fuseseprezentat` prima oar` lui Lucy Pemberton de fapt cndRobert o prezentase; [tiuse din prima clip` c` nici o fat`nu se va ridica vreodat` la \n`l]imea preten]iilor pe careLucy Pemberton le avea pentru fiii ei.

16

}innd-o strns la piept pe Emma, Lucy \ntinse omn` spre Julie.

Julie, draga mea, te rog s` m` scuzi! Dar este attde minunat s-o rev`d pe Emma [i dup` dup` tot ces-a \ntmplat

{i eu m` bucur s` te rev`d, Lucy, spuse Julies`rutnd-o. Abia apoi \[i d`du seama c` Lucy nu spusese c`se bucur` s-o revad` pe ea, dar alung` imediat din minteastfel de gnduri [i se a[ez` pe canapea, lng` soacra ei.

|mi cer scuze c` n-am venit la aeroport, dar am fostfoarte r`cit` [i Robert a insistat s` r`mn acas`.

Foarte bine c-ai r`mas. Acum te sim]i mai bine? Mult mai bine. Robert, dragul meu, vrei s`-l rogi pe

Halbird s` ne aduc` un ceai? Ah, avem att de multe s`ne spunem! exclam` ea brusc, \mbr`]i[nd-o pe Emma.Trebuie s` ne cunoa[tem bine, nu-i a[a, Emma?

Locuie[ti aici, bunico? \ntreb` Emma, fascinat` deluxul care o \nconjura.

Nu, draga mea, eu locuiesc \ntr-un apartamentmult mai mic, \l vei vedea curnd. Dar unchiul Robertprime[te oaspe]i aici, de aceea trebuie s` aib` ladispozi]ie un spa]iu mare.

Julie sim]ea c`-[i pierde r`bdarea. Nimeni nu-ispunea ce se petrece. De ce veniser` aici? De ce nust`teau la Lucy, cum fusese aranjat? De ce nu spuneaLucy nimic? Cnd aveau de gnd s` vorbeasc` s`vorbeasc` despre lucruri cu adev`rat importante?! Deexemplu, despre moartea lui Michael!

17

Capitolul 2

Emma dormea, iar Julie se schimba pentru cin`.Dup` ceaiul preg`tit de Halbird, \nso]it de o mul]ime desandvi[uri [i pr`jituri, Emmei i se f`cuse imediat somn [imersese la culcare f`r` nici un protest.

Camera Emmei [i a Juliei erau legate prin baiacomun`; camera Emmei, mai mic`, avea covorul [idraperiile \n nuan]e de albastru, iar a Juliei avea covorulalb [i draperiile [i husele, violet.

Julie se privi critic \n oglind` \n timp ce-[i peria p`rul.Se schimbase mult? Ar`ta mult \mb`trnit`? Oare luiRobert \i p`rea diferit`?

Oft`. Ce mai conta p`rerea lui Robert? De[i nu sespusese nimic, [tia c` [ederea lor doar pentru cteva zileacolo era oarecum determinat` de ne\ncrederea lui Lucy.Nici ea nu inten]iona s` r`mn` \n apartamentul lui maimult dect era absolut necesar, chiar dac` aceasta ar fi\nsemnat s`-[i ia un serviciu [i s`-[i g`seasc` o alt`locuin]`.

18

Se examin` [i mai atent \n oglind`. Avea cearc`ne se cuno[tea c` nu doarme bine. Dar [i a[a n-avea nici oimportan]`, pentru c` nim`nui aici nu-i p`sa cum arat`;Lucy o accepta numai pentru c` exista Emma, iarRobert.

Sim]i un fior de team`. Nu, nu se va mai gndi latrecut. Se va gndi doar la prezent. La naiba, cu restul!

Se ridic` [i merse \n salon, atras` de aroma de cafeace se sim]ea \n \nc`pere acea \nc`pere imens` carereu[ea totu[i s` creeze o atmosfer` pl`cut`, cald` [iintim`. Tres`ri auzind u[a \nchizndu-se [i, \ntorcndu-[iprivirea de la fereastr`, \l v`zu pe Robert.

Ce bei? \ntreb` el, preg`tindu-[i un whisky. Gin cu ap` tonic`, te rog. Nu-mi spui de ce ne-ai

adus aici? Are importan]`? Te asigur c` nu din motive egoiste. Ce s` \n]eleg? Exact ceea ce spun. Mama nu v` poate g`zdui acum

[i, \n calitate de v`duv` a lui Michael, e[ti binevenit` aici. Nu pari prea entuziasmat. Nu? |mi pare r`u. Nu-]i pare r`u deloc, izbucni ea, ca apoi s` regrete

imediat. Ceea ce nu \n]eleg este de ce mama ta s-a oferits` ne cheme, pe mine [i pe Emma, s` locuim la ea, dinmoment ce nu inten]iona s` fac` acest lucru.

Ai fi venit dac-ai fi [tiut c` \]i ofer un c`min? Sigur c` nu. {i-atunci

19

Vrei s` spui c-am fost adus` \n[elndu-mi-se bunacredin]`?

Nu mai dramatiza, Julie. Trebuia s` fii adus` \napoiaici. Era singura modalitate.

De ce trebuia? Mama ta nu m-a vrut niciodat` ctct a tr`it Michael. De ce m-ar vrea acum, cnd Michaelnu mai e?

Mama se-mbrac` pentru cin`. N-avem mult timp ladispozi]ie. A[ vrea s`-mi poveste[ti ce s-a \ntmplat \nainte ca ea s` vin`.

|n leg`tur` cu moartea lui Michael? Fire[te. De ce fire[te? Nu te-ai ar`tat prea interesat pn`

acum. Nu vreau s` pierd timpul certndu-m` cu tine,

Julie, spuse el, bomb`nind dup`. Spune-mi ce s-a\ntmplat. Doar nu putem discuta asta fa]` de Emma, iarmama sufer` prea mult pentru a putea avea o discu]iecoerent` fa]` de ea.

{i eu nu suf`r, bine\n]eles; nu mi-a fost dect so]Cu to]i mu[chii \ncorda]i, Robert \[i lu` un trabuc

[i-l aprinse nervos, abia st`pnindu-[i o izbucnireviolent`.

Ce vrei s`-]i spun, Julie? Vrei s-auzi tot felul deplatitudini din partea mea? M`-ndoiesc. Am [ti imediatamndoi c` sunt lipsite de sinceritate. Dar, indiferent cecrezi, mi-am iubit fratele [i vreau s` [tiu cum a murit.Acum, vrei s`-mi poveste[ti?

20

Julie se-ntoarse cu spatele la el, nesuportnd s`-lpriveasc` \n timp ce vorbea despre acel subiect care era\nc` o ran` deschis` \n sufletul ei.

Ai citit buletinele medicale; n-ai venit s`-l vezi. Nu. Acum regret amarnic. Regre]i, \ntr-adev`r? Ei bine, nu [tiu ce altceva s`-]i

spun N-am [tiut de prima criz`, dac` te intereseaz`.Michael nu i-a permis medicului s` spun` nim`nui.Credeam c` e suprasolicitat, obosit. N-am b`nuit c` inimalui nu suporta acea c`ldur`. E-adev`rat, se-ngr`[ase, beadestul de mult, dar nu era nimic neobi[nuit \n asta. Credc` nici el n-a luat-o prea \n serios. Dar, la a doua criz`, laatt de scurt timp dup` prima, n-a mai avut puterea de arezista Vocea i se frnse, cople[it` de durere. Michaelfusese att de tn`r, de bun; nu merita s` moar`.

|n]eleg, spuse Robert preg`tindu-[i \nc` un paharcu whisky. A suferit mult \nainte s` moar`?

Nu. Medicamentele prescrise \l men]ineau \ntr-ostare de letargie. Cteodat`, nici pe mine nu m`cuno[tea. Totu[i, cred c` b`nuia c` nu mai exista nici osperan]`.

Ar fi trebuit s` m` chemi. {tiai c-a[ fi venit, dac-a[ fi[tiut dac-a[ fi b`nuit

Nu m-a l`sat s` chem pe nimeni; nu [tiu de ce, darn-am putut trece peste voin]a lui.

A[ fi venit la \nmormntare, dar n-am fost \n ]ar`cnd a sosit telegrama [i acolo totul s-a f`cut mult mairapid dect s-ar fi f`cut aici.

21

Da. Termin` de b`ut ginul [i se dep`rt` ct maimult de el. Mai vrei s` [tii ceva?

E[ti att de indiferent`? Indiferent`! Dumnezeule, crezi c` sunt indiferent`? Nu e[ti? Nu v`d nici o lacrim` \n ochii aceia verzi

att de limpezi. E oribil din partea ta s` spui a[a ceva. De ce? M`-n[el? E[ti chiar v`duva neconsolat`? Cum \ndr`zne[ti s`-mi vorbe[ti a[a? Nu eu am vrut

s` vin aici! Nu eu am cerut s` fiu sub tutela puternicilorPemberton! Nu vreau nimic de la nici unul din voi cuatt mai pu]in de la tine!

Da, Julie, arat`-]i adev`ratul caracter, spuse elprintre din]i, p`lind. Arat` ce tic`loas` egoist` e[ti!

Julie f`cu un pas spre el, hot`rt` s`-l p`lmuiasc`, darchiar \n acea clip` se deschise u[a [i intr` Lucy,\mbr`cat` cu o rochie lung` neagr` din dantel` [ipurtnd la gt un colier de perle. Nu ar`ta cei aproape[aizeci de ani pe care-i avea [i privind-o, Juliei \i venigreu s` cread` c` nu se sim]ise suficient de bine pentrua le a[tepta la aeroport. Oricum, n-avea rost s` se maisupere acum. |n cteva zile, maximum o s`pt`mn`, \[iva g`si o locuin]` [i atunci se va elibera definitiv deaceast` familie!

Bun`! |nc` mai e[ti aici, Robert? Credeam c`\ntlnirea ta era la [apte [i jum`tate. E deja trziu.

22

Nu-i nici o grab`, mam`. Nu sunt sigur` dac` Pamela ar fi de acord cu tine,

dragul meu. Trebuie s` faci cuno[tin]` cu Pamela, Julie;Pamela Hillingdon poate ai auzit de aceast` familie.Robert [i cu ea se vor c`s`tori \n prim`var`.

Da, \ntr-adev`r, dar nu [tiu dac` voi avea aceast`ocazie, avnd \n vedere c` frecvent`m cercuri diferite.

Nu-n]eleg ce vrei s` spui, Julie, spuse Robertindiferent, chiar pe punctul de a ie[i din camer`.

Sper c` nu vei face greut`]i, Julie. Chiar, Julie, ce vrei s` spui? E evident. Emma [i cu mine nu putem locui aici. |n

cteva zile, inten]ionez s`-mi g`sesc ceva de lucru [i olocuin]`.

Cum? Lucy \[i duse mna tremurnd` la tmpl` [ise pr`bu[i pe cel mai apropiat scaun. Cred c` nuvorbe[ti serios, Julie?

Seriozitatea ei nu prea are importan]` acum. Nucunoa[te toate datele.

Ce anume? \ntreb` Julie, \mpreunndu-[i minile,tem`toare.

Nu i-ai spus? Ce trebuie s` mi se comunice? Exist` vreun motiv

pentru care s` nu am voie s` fac ce doresc? Pentru c`dac` exist`, \l voi combate.

Julie, te rog, nu ne face dificult`]i. Nu vrem dectceea ce e mai bine pentru tine [i pentru Emma.

23

Nu vreau s` te re]in, Robert. Spune ce este de spus[i pe urm` du-te la \ntlnire.

Dup` str`fulgerarea din privirea lui, Julie \[i d`duseama c`, dac` ar fi r`mas singuri, [i-ar fi spus lucruri pecare apoi cu siguran]` le-ar fi regretat, de[i era pu]inprobabil ca Robert s` regrete vreodat` ceva.

Michael a l`sat un testament, \ncepu el \n cele dinurm`.

{tiu; a l`sat familiei voastre toat` ac]iunile lui dincadrul companiei. Dar n-am nevoie de nimic.

Nu vorbi prostii! izbucni Robert iritat, turnndu-[idin nou whisky \n pahar.

Nu ne putem p`stra calmul? interveni Lucy. Foarte bine, voi \ncerca s` fiu ct mai succint.

Michael [i-a l`sat ac]iunile din cadrul companiei \np`strarea familiei noastre pn` cnd Emma va \mplinidou`zeci [i unu de ani. Pn` atunci, este sub tutelamea.

Nu se poate! Ba da. {i te sf`tuiesc s` nu \ncerci nici o ac]iune

juridic` de contestare.Julie se sprijini de sp`tarul scaunului, nu putea crede

c` era adev`rat. De ce s` fi f`cut Michael un astfel detestament? F`r` s` [tie f`r` s` [tie

Dumnezeule, Robert, o s` le[ine, o auzi pe Lucy caprin vis, apoi se sim]i a[ezat` pe un fotoliu, f`r` a aveaputerea de a da la o parte bra]ele puternice ale luiRobert.

24

Imediat ce senza]ia de ame]eal` trecu pu]in [ideschise ochii, \l v`zu pe Robert \ntinzndu-i un pahar \ncare turnase un lichid de culoarea chihlimbarului.

Bea asta; te va face s` te sim]i mai bine. Nimic nu m` poate face s` m` simt mai bine. Ia-l. Nu te comporta proste[te, spuse Robert \mpingnd

paharul \n mna ei, aproape for]nd-o s`-l ia ca s` nu severse pe rochie.

Julie r`mase privind \n gol, tremurnd, incapabil` dea cuprinde cu mintea ceea ce tocmai auzise.

Du-te, Robert; m` descurc singur`, \l asigur` Lucy,de[i p`rea agitat` [i speriat`.

E[ti sigur`? Da. Julie trebuie s`-n]eleag` \n ce postur` se afl`. |n

calitate de v`duv` a lui Michael. |nceteaz` de-a mai vorbi despre mine ca [i cnd

nici nu m-a[ afla aici. E[ti \n stare s` discu]i \n mod ra]ional [i s` fii

rezonabil`? \ntreb` Robert, privind-o cu r`ceal`. Cum pot s` fiu rezonabil`? Emma e copilul meu. Dar mie-mi revine responsabilitatea pentru ea. Oare ce l-a putut determina pe Michael s` fac` a[a

ceva? se tngui Julie, cu inima frnt` de durere. Nu te mai lamenta. Fiul meu [i-a dat seama c`, \n

cazul \n care se-ntmpl` ceva cu el, persoana cea mai \nm`sur` s`-i creasc` fiica este fratele lui.

Bine, dar eu sunt mama ei! Da, dar f`r` noi, ce i-ai putea oferi? N-ai avut

niciodat` nimic.

25

Nu banii sunt totul N-am spus nimic despre bani. Nu, dar la asta te-ai gndit, nu-i a[a? Este vorba de alte calit`]i. Adic`? Pentru Dumnezeu! interveni Robert. |nceta]i cu

aceast` discu]ie! Nu mai conteaz` motivul pentru careMichael a hot`rt a[a. Decizia e luat` [i trebuie s`g`sim calea cea mai potrivit` pentru a o duce la\ndeplinire.

Nu m` intereseaz` s` g`sesc nici o cale, strig` Julietrntind pe mas` paharul neatins [i ridicndu-se, de[i\nc` nesigur` pe picioare. Presupun c` de-asta mi-aiscris, Lucy, s` vin, nu-i a[a? {tiai c` dac` mi-ai fi spusadev`rul, n-a[ fi fost de acord.

E-adev`rat c` mama ]i-a scris a[a pentru a-]i u[urasitua]ia, dar, indiferent dac`-]i place sau nu, exist` acesttestament [i va fi respectat.

A[ putea s`-l contest. Da, ai putea, dar cum fratele meu specific` faptul

c` trebuie ca [i tu s` fii \ntre]inut`, nu cred c` vreunavocat va accepta acest caz. |n definitiv, ce ai decontestat?

Trebuie s` existe o ie[ire Nu nu se poate s`fiu for]at` s` locuiesc aici.

De acord. Tu po]i locui unde vrei, dar dac` dore[tis` r`mi cu Emma, atunci va trebui s` faci exact ceea cevreau eu.

26

Adic`? S` r`mi aici pn` e gata casa de la ]ar` pe care am

cump`rat-o; apoi po]i locui cu Emma acolo [i cu oguvernant` tn`r` pe care am angajat-o deja pentru ea.

Vrei s` spui c-ai cump`rat deja casa ai angajatdeja pe cineva toate acestea f`r` s` m` consul]i?

Am f`cut-o \n numele testamentului lui Michael. |n curnd te c`s`tore[ti; cum vei putea avea grij` de

Emma? Pn` m` c`s`toresc, am de gnd s`-mi petrec

aproape fiecare weekend cu ea. Dup` aceea, num`-ndoiesc c` se va putea aranja astfel \nct s` fim\mpreun` din cnd \n cnd la sfr[it de s`pt`mn` [i \nvacan]`. Nu sunt absurd, Julie nu-]i iau fiica.

|n m`sura \n care nu hot`r`[ti altfel! {i dac` aceast`logodnic` a ta aceast` Pamela nu e de acord?

Pamela [tie deja de aceast` responsabilitate a luiRobert. Julie, p`rerea mea e c` te por]i extrem denerecunosc`tor, de parc` Robert ar inten]iona s-or`peasc` pe Emma [i s`-]i interzic` orice leg`tur` cu ea;de fapt, consider c` d` dovad` de foarte mult`generozitate.

Julie scutur` din cap neputincioas`, izbindu-se cudesperare de calmul [i deta[area lor, ca de un zid. Nuputea face nimic [i singurul r`spunz`tor pentru toateacestea era Michael. De ce f`cuse a[a ceva? Mai ales c`el era cel mai \n m`sur` s`-[i dea seama ct de \ngrozitorera pentru ea s`-i fie \ndatorat` cumva lui Robert.

27

|n t`cerea care se l`sase pentru cteva clipe, sunetulascu]it al telefonului \i f`cu s` tresar`. Robert ezit` pu]in,apoi merse repede [i ridic` receptorul.

Da! Ah, bun`, Pamela. Da, [tiu. Te rog s` m` scuzi,a intervenit ceva. Au sosit, da. {tiu, [tiu plec imediat.

Cina este gata, doamn`, anun]` Halbird care ap`rupurtnd un sor] alb imens.

Mul]umesc, Halbird. Venim \n cteva minute. Credc-ai \n]eles c` Robert ia cina \n ora[, se adres` ea \n[oapt` Juliei. Sper c` putem sta la mas` \n lini[te, f`r`alte izbucniri melodramatice.

Asta ai vrut, nu-i a[a? N-ai fost niciodat` de acords` m` c`s`toresc cu Michael, iar acum e[ti hot`rt` s`controlezi [i via]a Emmei.

Tot a[a cum tu ai fost hot`rt` s` intri \n aceast`familie; nu l-ai putut avea pe Robert, a[a c` te-aimul]umit cu Michael.

Julie deschise gura indignat`, ca pentru a spune ceva,apoi, f`r` a rosti nici un cuvnt, deschise u[a [i ie[i dincamer`.

R`mase \n picioare \n mijlocul dormitorului ei,\ncercnd s`-[i recapete st`pnirea de sine. Nu rezolvanimic dac` mai continua a[a. Avea nevoie de timp s` segndeasc`, s` se adapteze noilor condi]ii s` \ncerce s`salveze ceva din speran]ele ei de viitor; comportndu-seproste[te, nu f`cea altceva dect s` distrug` orice [ans`ca ea [i Emma s` duc` o via]` normal`.

28

Avea palmele umede, fruntea transpirat`. I-ar fi fostimposibil s` stea la mas` [i s` m`nnce al`turi de LucyPemberton. Sub impulsul momentului, \[i desf`cufermoarul rochiei, inten]ionnd s` fac` un du[ pentru ase r`cori pu]in, cnd, f`r` s` mai bat` la u[`, intr`Robert.

Ce naiba faci? Halbird a[teapt` s` serveasc` masa,iar eu trebuie s` plec.

Nu deranjez programul nim`nui, dar oricum, n-a[putea mnca nimic.

Pentru Dumnezeu, Julie, fii ra]ional`. |ncerc s` fiuct se poate de r`bd`tor. {i-acum, te rog nu-]i spun,nu-]i impun, ci pur [i simplu te rog s` mergi s` m`nnci\mpreun` cu mama [i s`-ncerci s` te compor]i ca [i cumnu s-ar fi \ntmplat nimic.

Pesemne c` glume[ti. Nu-n]elegi? Nu trebuia s` se-ntmple a[a. Dac-ai fi

fost preg`tit` s-accep]i Mila ta, Robert? Mul]umesc, n-a[ putea accepta

niciodat` a[a ceva. Atunci, pentru numele lui Dumnezeu, ce

inten]ionezi s` faci? \ntreb` el exasperat, \naintnd sprecentrul camerei, dup` ce \mpinse u[a, ca apoi s-odeschid` din nou.

Julie r`mase pe loc. Nu-i va \ng`dui s-o intimideze. Nu [tiu \nc`. Poate c` va trebui s-accept planurile

tale \n ceea ce-o prive[te pe Emma, dar eu n-am degnd s` r`mn dependent` de tine.

29

Ce vrei s` faci? |mi voi g`si ceva de lucru. Dac-ai angajat o

guvernant` pentru Emma, prezen]a mea nu va mai fiimperios necesar` m`car o parte din zi. Ce-ai vrea s` fac,Robert?

S` te compor]i a[a cum ar trebui s` secomporte v`duva lui Michael Pemberton cudecen]a [i bun`-cuviin]a cuvenite. Ce-ai f`cut \n to]iace[ti ani \n Malaiezia? Cum \]i umpleai timpul?

Era altceva. Aveam un c`min, un so] o familie decare aveam grij`. Se-ntoarse \ntr-o parte,nemaisuportnd privirea p`trunz`toare a ochilor luicenu[ii.

|nc` mai ai o familie. Doamne, Julie, continu` el, cuvoce r`gu[it`, privindu-i spatele dezgolit de rochia alc`rei fermoar \l desf`cuse, de ce e[ti att de slab`? Decnd n-ai mai mncat cum trebuie?

Julie se-ntoarse brusc cu fa]a la el, dndu-[i seama,stnjenit`, c` era deschis` la rochie.

Te rog, pleac` [i las`-m`. Sunt obosit`, a[ vrea s`m` culc.

JulieUn zgomot \n spatele lor \l \ntrerupse [i Julie o v`zu

pe soacra ei stnd \n prag. Robert! |nc` mai e[ti aici? Trebuia s` fii deja plecat.

Am venit s` v`d ce face Julie. Vocea i se pierdu, cnd\i observ` rochia desf`cut`. Dumnezeule, ce se-ntmpl`aici?

30

Nu se-ntmpl` nimic. V` rog, pleca]i amndoi.Nu mi-e foame; sunt foarte obosit`. Nu vreau dect s` fiul`sat` \n pace.

Plec, spuse Robert ie[ind imediat din camer`,adresndu-se mamei lui. Noapte bun`.

Noapte bun`, dragul meu. |n]eleg c` nu-mi ve]i]ine companie la cin`, relu` ea, dup` ce Robert plec`.

Da. E prea mult s` cer s` fiu l`sat` \n pace? Nu, sigur c` nu. Numai s` nu-]i \nchipui c` nu-n]eleg. Ce vrei s` spui? Trebuie s` mai [i explic? \ntreb` ea rece, privindu-i

ostentativ ]inuta. S`-l prime[ti pe Robert a[a El a intrat, f`r` s` bat` la u[`. M`-ndoiesc. |n nici un caz fiul meu n-ar intra

neanun]at \n dormitorul unei femei tinere. Pleac` Te rog, pleac`.Lucy ezit` o clip`, apoi, \ncuviin]nd din cap, ie[i f`r`

s` mai spun` nimic.Julie \nchise numaidect u[a, rezemndu-se de ea,

abia reu[ind s` se mai ]in` pe picioarele tremurnde.Cum va putea suporta totul?

31

Capitolul 3

A doua zi diminea]`, Julie deschise ochii cu maregreutate, trezit` de Emma care s`ri \n patul ei. Brusc,cople[it` de amintirea evenimentelor din ziuaprecedent`, avu tendin]a s`-[i \ngroape din nou fa]a \npern` [i s` r`mn` acolo, nemi[cat`, ca \n singurul locde refugiu posibil. Apoi, v`znd chipul luminos alEmmei, [tiu c` nu poate s`-i strice pl`cerea.

Emma era deja \mbr`cat` [i era clar c` existase cinevacare o supraveghease, pentru c` pantalonii [i puloverulpe care le purta nu erau dintre cele care fuseser`despachetate cu o sear` \nainte.

E zece! De ce nu m-ai trezit mai devreme? Bunica a spus c` e[ti obosit`, iar unchiul Robert c`

te vei sim]i mai bine dup` un somn prelungit. Asta \nseamn` c` ei s-au trezit Bunica nu s-a \mbr`cat \nc`. Am luat micul dejun

cu ea, \n camera ei [i unchiul Robert a venit pu]in maitrziu [i a \ntrebat ce haine port de obicei.

32

|n]eleg! {i te-ai sp`lat pe fa]` [i pe din]i? Da! Mi-a ar`tat unchiul Robert unde g`sesc tot

ce-mi trebuie.{i Halbird Domnul Halbird, scumpa mea. Da, bine, domnul Halbird mi-a despachetat

lucrurile [i le-a aranjat \n dulap. Trebuia s` m` treze[ti. Acum unde sunt ceilal]i? Bunica se-mbrac` [i unchiul Robert s-a dus s`

preg`teasc` ma[ina. Plec`m. Cine? Unchiul Robert [i cu mine; mergem s` vedem casa

cea nou`. E[ti sigur` c` unchiul Robert a spus c` te ia [i pe

tine? Sigur c` da! A spus c`-mi arat` [i Palatul

Buckingham.Julie intr` la du[, dezorientat`; tare mult [i-ar fi dorit

s` aib` capacitatea Emmei de-a se adapta cu att demult` u[urin]` noilor condi]ii, de-a accepta lucrurile a[acum sunt, f`r` a c`uta motive ascunse.

Cnd pleca]i? o \ntreb` ea ie[ind din baie,str`duindu-se ca vocea ei s` n-aib` nici o nuan]`posesiv`.

Cred c` nu peste mult timp cnd e[ti gata,probabil.

Ce leg`tur` am eu? Vii [i tu, nu-i a[a?

33

A spus asta unchiul Robert? P`i, mi-a spus s` vin s` te trezesc [i s` te-ntreb dac`

vrei cafea. {i? M-ai \ntrebat? Am uitat. Ei bine, da, vreau. Acum, fugi, vin [i eu dup` ce

m`-mbrac.Emma fugi spre u[`, apoi se opri, ezitnd. |]i place aici, mami, nu-i a[a? Adic` \]i place de

unchiul Robert [i de bunica [i de to]i? Cum s` nu? Du-te, nu-]i mai face griji, totul e

perfect.Abia dup` ce se \mbr`c`, Julie se gndi la-ntrebarea

ciudat` a Emmei. Ce-o fi f`cut-o s` se-ndoiasc` de faptulc` totul era bine? Probabil atmosfera tensionat` dinma[in`, cnd s-au \ntors de la aeroport.

|[i pusese o pereche de pantaloni strm]i din catifeamov [i un pulover crem [i se-ndrept`, hot`rt`, spreliving. Abia acum observ` holul cu tapet auriu pe careerau cteva picturi \n stil impresionist francez, covorulgros albastru cu auriu, m`su]a cu \ncrusta]ii aurii [i celedou` scaune de lng` ea.

|[i adun` curajul [i deschise u[a: Emma [i bunica eist`teau pe o canapea joas` lng` fereastr`, cu o carte depove[ti din care Lucy \i citea, \n timp ce Halbird [tergeapraful de pe rafturile pe care se afla echipamentulelectronic de \nalt` performan]`.

34

Bun` diminea]a, doamn` Pemberton, o salut`acesta, oprindu-se din treab`. V-am preg`tit ceva \nsufragerie.

Nu trebuia s` te deranjezi. Bunica \mi cite[te o poveste, spuse Emma

v`znd-o. Bun` diminea]a, Julie. Ai dormit bine? Da, mul]umesc. Scuz`-m`, m` duc s`-mi beau

cafeaua.Lucy se concentr` din nou asupra c`r]ii, apoi ridic`

privirea [i i se adres` iar. M` gndeam s` mergem la cump`r`turi dup`-

amiaz`. Copilul acesta e \ngrozitor de prost \mbr`catpentru iarna de aici.

Majoritatea hainelor Emmei sunt \n cuferele carevin cu vaporul.

{tiu; au ajuns deja. {i unde sunt? La cealalt` cas`. Ce rost avea s` le aducem? Nu ve]i

sta mult aici. Bine, dar nici eu n-am suficiente haine la mine

nu m` descurc mai mult de cteva zile. Po]i s`-]i cumperi [i tu. Oricum, m`-ndoiesc c`

hainele tale de acolo \]i vor fi de mare folos aici. Nu-ivorba numai de clim`, care e cu totul alta, dar aici vatrebui s` te \mbraci distins, elegant. {i, ca v`duv` a luiMichael. \[i tampon` ochii.

35

Julie se-ntoarse. Nu mai suporta s` spun` nimic. Nicinu mai avea \ncredere \n ea c-ar mai putea vorbi f`r` aprovoca un alt scandal. |n plus, Emma le privea\ngrijorat`, cnd pe una, cnd pe cealalt`, [i nu era nicilocul, nici momentul potrivit pentru a discuta despreMichael. |l urm`, a[adar, pe Halbird \n sufragerie, o\nc`pere bine luminat` [i extrem de spa]ioas` unde, pemasa lung` lustruit`, o a[teptau cafea, chifle calde,dulcea]`, ou`.

Nu trebuia s` faci asta pentru mine, spuse eaemo]ionat` de gestul lui Halbird.

|i f`cea bine s` [tie c` m`car el se bucura devenirea ei.

De[i se afla \n aceea[i stare de spirit, \i era foame[i, dup` ce mnc` bine, constat` c` e mai preg`tit`s`-nfrunte lumea \n general [i pe Pembertoni \nspecial.

Tocmai discuta cu Halbird despre schimb`rile pecare le observase \n Londra, cnd intr` Robert.

Ei bine, spuse el direct, \ntrerupndu-i. E[ti gata? Gata pentru ce?Robert arunc` o privire plin` de \n]eles spre Halbird

care f`cu un semn discret din cap [i ie[i. Nu te-a anun]at Emma? A spus ceva c` mergi cu ea s`-i ar`]i noua cas`. Exact. Fire[te, cred c` [i tu vrei s`-]i vezi noul

c`min.

36

Ah, mul]umesc. Ct de \ndatoritor din partea ta! Pentru Dumnezeu, Julie, nu mai putem continua

a[a. Nu putem s` ne purt`m civilizat m`car \n fa]aEmmei? M-am s`turat de aceast` ceart` continu`.

{i eu! {i atunci? E u[or pentru tine, cnd totul este a[a cum vrei tu! |nceteaz`, Julie! Ce vrei s` spui? Fac tot posibilul s`

fiu tolerant. Tolerant! Fa]` de ce trebuie s` fii tolerant? Fa]` de tine! Crezi c`, dac-a[ fi avut de ales, a[ fi

acceptat vreodat` aceast` situa]ie? A[a a vrut mama ta. Dar nu eu! Crede-m`, Julie, m-am rugat la

Dumnezeu s` nu te mai v`d niciodat`! Sunt convins`. Ah, Julie. A[a n-ajungem nic`ieri. Ce-a fost \n

trecut, a fost. Trebuie s` accept`m amndoi acest fapt.Iar Michael a hot`rt s` v` lase, pe tine [i pe Emma, \ngrija mea s` ne amintim cel pu]in asta.

Cum a[ putea uita?Robert f`cu un gest de neputin]`, apoi, apropiindu-se

\[i puse o mn` pe um`rul ei, \n semn de compasiunefa]` de durerea pe care presupunea c-o simte. Julie, \ns`,se retrase, ca [i cum atingerea lui ar fi ars-o. Cumaxilarele \ncle[tate, se dep`rt` imediat de ea [i ie[i dincamer`.

37

Julie r`mase acolo, tremurnd. Solicitudinea luifusese att de nea[teptat`, \nct efectul asupra ei,extrem de puternic, o cople[ise. |[i imaginase c` vasim]i o oarecare nostalgie rev`zndu-l pe Robert, \nnici un caz acele emo]ii att de intense la fiecareapropiere a lui iar cnd o atinsese da reac]ia eifusese aceea[i ca \ntotdeauna atunci, demult. |[i duseminile la obrajii fierbin]i. Era o nebunie doar nu maiera o adolescent` u[or de impresionat, ci o femeie dedou`zeci [i [ase de ani care fusese c`s`torit` timp deaproape [ase ani. Cum a putut reac]iona att de violentla un gest indiferent? Unde-i era st`pnirea de sine cucare se mndrise \ntotdeauna? Ce trebuie s` fi gndit eldespre ea?

Deodat`, u[a se deschise [i ap`ru Emma, pe chipulc`reia se a[ternu imediat \ngrijorarea, v`znd-o.

Ce s-a \ntmplat, mami? Iar plngi pentru tati? Nu plng, scumpo mi-a intrat ceva \n ochi. Te-a[tept`m, vii?O urm` pe Emma \n salon, unde Robert discuta cu

mama lui. Nu-n]eleg de ce trebuie s` mearg` Julie. Am \n]eles

c` te-ntlne[ti cu antreprenorii. Da, dar din moment ce Julie va locui acolo, nu-n]eleg

de ce n-ar vedea locul. Vrei s` mergi, Julie.Julie ezit`. Sigur c` vroia s` mearg`, dar o diminea]`

petrecut` \n compania lui Robert putea fi un adev`rat

38

dezastru pentru lini[tea ei; pe de alt` parte, o diminea]`\n compania lui Lucy ar fi putut fi chiar mai r`u.

Sigur c` vreau. Dac` m-a]i fi trezit mai devreme, nuv-a[ fi \ntrziat att.

Bine. Pune-]i haina e \ngrozitor de frig. {i cnd v`-ntoarce]i? E aproape ora unsprezece. Ai

spus c` vrei s` mergi la cump`r`turi.Julie r`mase uluit`; doar nu ea propusese s` mearg`

la magazine. Putem merge \n alt` zi, r`spunse ea totu[i,

aruncnd o privire jenat` spre Robert pentru a-i observareac]ia, dup` care \l urm` \n ma[in` [i se urc` r`suflndu[urat`. Refuza s` se gndeasc` la ceea ce-i putea spuneLucy cu prima ocazie cnd se vor afla singure nu se vamai l`sa intimidat`.

|ncerc` s` adopte o atitudine deta[at`, dar nu erau[or cnd Robert era acolo, lng` ea, att de aproape[i totu[i att de distant, de intangibil. Oare cum erafemeia pe care mama lui p`rea s-o considere att depotrivit` pentru el? Era frumoas`? De ct timp ocuno[tea?

|ntr-un trziu \[i d`du seama c` Robert le duce \ntr-unrapid tur de ora[, pentru a-i ar`ta Emmei PalatulBuckingham, apoi Parlamentul. Cnd Robert acceler`din nou, \l privi \ntreb`toare, \ntruct direc]ia \n carese-ndreptau \i deveni necunoscut`.

39

Pot s`-ntreb unde mergem? Sigur. Destina]ia e Thorpe Hulme. Thorpe Hulme? N-am auzit de numele `sta. Nu e un loc prea cunoscut de fapt, e un sat. Acolo e casa? Da. {i ce te-a determinat s-alegi Thorpe Hulme? Cnd m` voi c`s`tori, vom locui la Faruborough.

P`rin]ii Pamelei locuiesc \n Orpington [i ea vrea s` fieaproape de ei, iar Thorpe Hulme este la aproximativzece mile de Faruborough.

A[adar, dup` ce Robert se va c`s`tori, va locui la doarzece mile dep`rtare de ea; ideea era insuportabil`.Brusc, tnji dup` pacea [i lini[tea vilei din Rhatoon.

A[ fi crezut c` un apartament ar fi fost mai potrivitpentru tine, spuse ea, con[tient` c` se cuvenea s`r`spund` ceva. Ar fi fost mai aproape de serviciu saunu mai ai o activitate att de intens`?

Sigur c` lucrez \n continuare \n cadrul firmei nusunt genul de om c`rua-i place s` stea f`r` s` lucreze.Dar, normal, dup` ce m` voi c`s`tori, va trebui s`-milimitez [ederile \n str`in`tate.

Ce schimbare! Credeam c` ne-am \n]eles s` nu ne cert`m de fa]`

cu Emma. Nu m` cert, sus]inu ea, de[i \[i d`dea seama c`, de

fapt, asta face. |n orice caz, o simpl` remarc` nu poate fi

40

numit` ceart` doar pentru c` nu-]i e pe plac! Regret`imediat c` mai deschisese o pr`pastie \ntre ei. De ce nuputea accepta situa]ia ca atare, f`r` s` se mai chinuie,gndindu-se la ceea ce-ar fi putut fi?

De pe bancheta din spate, Emma o cuprinse cubra]ele, \ntr-o \mbr`]i[are spontan`. Julie clipi, oprindu-[ilacrimile; ea alesese pe ce drum s` mearg` \n via]`. Eahot`rse s` nu se umileasc` apelnd la Robert atuncicnd avea cel mai mult nevoie de el. Cum putea acums`-i repro[eze, fie chiar [i numai \n sinea ei, pentru cevade care el nu [tiuse nimic? {i totu[i, era de vin`

P`r`sir` [oseaua principal` [i merser` de-a lungulunui drum [erpuitor pn` ajunser` la Thorpe Hulme.Chiar [i \n starea aceea de deprimare, Julie \[i d`duseama c` era un loc \ncnt`tor, cu mult` verdea]` [i unele[teu spre care Emma ar`t` entuziasmat`. Laextremitatea satului, intrar` pe o alee [i, trecnd de ni[tepor]i duble din fier forjat, ajunser` \n fa]a unei caseascunse par]ial de un gard viu. |n curte erau parcatecteva camionete ale antreprenorilor veni]i pentru aface unele modific`ri.

Casa atrase imediat aten]ia Juliei. Era o cas` \n stilgeorgian, dintre cele care costau probabil o avere;vopsit` \n alb [i \ncadrat` de pini, avea un farmecdeosebit.

Ei bine, spuse Robert, oprind ma[ina. |n tonul vociilui nu era nici repro[, nici entuziasm.

41

Julie privi casa, incapabil` s`-[i adune gndurile.Deschise u[a ma[inii [i p`[i afar`, \n aerul \nghe]at.

Aici vom locui, mami? spuse Emma, venind lng`ea [i ]op`ind de bucurie. E super, nu-i a[a? [i f`r` s` maia[tepte un r`spuns, \ncepu din nou s` zburde.

Privind figura enigmatic` a lui Robert, care veniselng` ea, Julie schi]` un gest de resemnare.

Este frumoas`! Cum ai g`sit-o? A ap`rut pe pia]` cam acum trei luni, adic`

aproximativ cnd a murit Michael. Am cump`rat-opentru c` mi-a pl`cut.

Dar nu pentru mine. Ce importan]` are?Robert porni \ncet [i, ajungnd-o pe Emma, deschise

u[a [i intr` \n cas`. Julie \i urm`; \ncerca s` sefamiliarizeze cu gndul c` aceasta avea s` fie casa ei,probabil pentru toat` via]a. Nu Cnd Emma va cre[te[i nu va mai locui aici, atunci va pleca [i ea. Va puteacump`ra un apartament, dac`-[i va permite. Ciudat c`nu s-a gndit niciodat` s` se rec`s`toreasc`.

Robert [i Emma erau \n vestibul, iar Robert discuta cudoi b`rba]i \n salopete. Mirosea a vopsea [i a tapetproasp`t lipit, dar era cald [i pl`cut.

Aproape au terminat, o anun]` Robert. |nc` nu emobilat, dar te po]i uita.

Da, a[ dori mult. Robert! Da?

42

Mul]umesc. |mi mul]ume[ti? \ntreb` el ironic. Am convenit s` nu ne mai cert`m. Bine, scuz`-m`. Se pare c` nu suntem \n stare s`

discut`m normal. Se pare c` nu.Julie intr` \ntr-o \nc`pere cu pere]i albi, cu excep]ia

celui din spatele c`minului, acoperit cu tapet dindamasc albastru \nchis. Robert o urm`, l`snd-o peEmma s` exploreze singur`.

Acesta e salonul t`u. Poate c` nu-]i place aceast`combina]ie de culori, dar n-a mai fost timp s` te-a[tept`mca s` le-alegi chiar tu. Dac` vrei, po]i s` modifici ulterior.

Ai ales [i mobila? Nu eu Pamela. A fost foarte amabil din partea ei, spuse Julie,

\ncercnd s` par` ct mai deta[at`. {tii cumva ce-a ales? Strictul necesar. Pe parcurs, po]i alege tu

tablourile, obiectele de decor, orice. Da {i ce-n]elegi prin strictul necesar? Covoare, o canapea, televizor Cred c` va fi un

covor gri cu albastru, la fel ca tapetul Am impresiac-a ales o canapea din piele, dar nu sunt sigur.

Mul]umesc. Asta b`nuiesc c` e o alt` camer` de primire. Tu vei hot`r\. |i ar`t` cum peretele desp`r]itor

putea fi dat la o parte, m`rind spa]iul, \n cazul \n careexistau invita]i.

43

Gr`dina din spatele casei era foarte mare, cu pomifructiferi [i paji[ti. Julie se-ntoarse \n vestibul, privind\ntreb`toare spre celelalte u[i.

O camer` pentru micul dejun, o buc`t`rie mare,alte dependin]e, explic` Robert. Vrei s` urci la etaj, undese-aud deja pa[ii Emmei?

Tensiunea dintre ei era att de mare, \nct Juliesim]ea c`, dac` nu rde, va izbucni \n plns.

E ceva nostim? \ntreb` el, observndu-i col]urilebuzelor u[or ridicate.

Nu, sigur c` nu. Po]i urca singur` dac` vrei. Scuz`-m`, Robert. Am nevoie de timp. Totul e

att de diferit. Crezi c` nu-mi dau seama?Julie se l`s` pentru o clip` prad` unei emo]ii pe care

cu greu [i-o putea st`pni, apoi f`r` s` mai spun` nimic,urc` repede sc`rile, de parc-ar fi-ncercat s` g`seasc` unrefugiu.

44

Capitolul 4

Era aproape ora dou` cnd au plecat de acolo. Emmainsistase s` vad` totul [i-i pusese zeci de \ntreb`ri luiRobert. Julie \i \nso]ise peste tot, \ns` cu un gust dulce-amar, sim]indu-se o intrus`.

|n una din camerele de sus, descoperiser` cuferelevenite cu vaporul din Malaiezia [i Emma o rug` pe Julies` le deschid`.

Dar [i-a[a n-avem unde s` a[ez`m lucrurile, seopuse Julie la \nceput. Poate ar trebui s` ducem totu[icteva schimburi de haine \n apartament Ct crezi c`vom mai sta la tine?

Mi s-a spus c` vor termina de lucrat aici \naproximativ o s`pt`mn`; asta \nseamn` c` v` ve]i puteamuta \n s` spunem, zece zile.

Zece zile! repet` Julie, surprins`. Atunci, va trebuis` lu`m cu noi ni[te haine.

45

Ai putea s`-]i cumperi ni[te haine noi. Oare? Cum? Mama are cont deschis la toate magazinele mari din

ora[, a[a c` po]i cump`ra orice. Nu, mul]umesc, spuse ea c`utnd cheile cuf`rului

\n geant`. Trebuie s` [tii c` \n calitate de v`duv` a lui Michael,

ai dreptul s` beneficiezi de tot ce ai nevoie. Ca apoi mama ta s`-mi spun` c` depind de voi? |ntr-o bun` zi, Julie Robert morm`i ceva

amenin]`tor, apoi se a[ez` din nou pe jos, lng` cuf`ra[teptnd cheia pentru a-l deschide.

|l descuie pe cel mai apropiat [i, \n timp ce Emma]op`ia fericit`, la un pas de-a intra cu totul \n`untru,dac` n-ar fi oprit-o el, Julie trecu repede \n revist`con]inutul, cuprins` deodat` de-o nostalgie care-iadumbri chipul.

Nu nu sunt aici hainele noastre Sunt \ncel`lalt

Robert \nchise capacul [i, spre surprinderea ei, puse\n buzunar cheile.

Gata. Ajunge pentru ast`zi. {i hainele noastre Mai trziu. |mi trebuie totu[i ni[te lucruri. Nu despachetezi acum. Hai s` mergem. E trziu [i

mi-e foame.

46

Julie ezit` pu]in, apoi se conform`. De fapt, nici ean-avea dispozi]ia necesar` de a umbla \n cufere, a[a c` \iaprecie tacit ini]iativa.

Vom mnca la Taurul negru, restaurantul din sat.Am \n]eles c` fac un gr`tar foarte bun. V` tenteaz`?

Dac` vrei tu r`spunse Julie ridicnd din umeri.Chipul lui Robert se-ntunec`, dar nu spuse nimic [i

porni ma[ina.Avnd \n vedere num`rul ma[inilor parcate \n fa]a

localului, acesta p`rea s` aib` clientela lui la oraprnzului. Dar, de[i sala nu era plin`, chelnerul p`rudestul de nepl`cut surprins de venirea lor.

|mi pare r`u, dar nu mai servim prnzul \ncepndde la ora dou` f`r` un sfert.

Am rezervat o mas`. M` numesc Pemberton.Era \ntr-adev`r surprinz`tor, se gndi Julie cu cinism,

dup` aproximativ trei sferturi de or`, \n timp ce mncao delicioas` crem` de c`p[uni cu fri[c`, s` vezi ceschimbare total` de atitudine putea produce acel nume.

}i-a pl`cut? \ntreb` Robert, surprinzndu-i privireaasupra lor, \n timp ce el \i explica Emmei cum se cultivac`p[unile \n diferite anotimpuri, \n func]ie de ]ar`.

A fost minunat. Vrei cafea? Nu. Cred c-ar trebui s` plec`m. E clar c` personalul

a[teapt` s`-nchid`. Voi avea grij` s` fie mul]umi]i. Crezi c` po]i cump`ra orice cu bani?

47

|n cazul t`u, a func]ionat. Cum adic`? Doar nu vrei s`-mi spui c` te-ai m`ritat cu Michael

dac-ar fi fost un marinar f`r` nici un ban. Nu [tiu ce vrei s` spui, repet` Julie \ngrozit`,

aruncnd o privire spre Emma care, din fericire, nu eraatent` la conversa]ia lor, preocupat` fiind mai mult depaharul ei cu Coca Cola.

|nceteaz`, Julie. Nu te interesa Michael. Aveai omul]ime de ocazii s` m` p`r`se[ti [i s` te c`s`tore[ti cuel dac-ai fi vrut, cu mult timp \nainte ca eu s` plec \nVenezuela. Nu! Pe mine m-ai vrut. Nu-ncerca s` negi!P`li deodat` [i se ridic` s`-l caute pe chelner pentru a-ipl`ti.

Julie reu[i cu greu s`-[i pun` haina. Nu l-ar fi crezut\n stare de o astfel de cruzime [i-i era efectiv r`u.

Pe drumul de \ntoarcere, t`cur` aproape tot timpul,pn` [i Emma fiind obosit` de agita]ia acelei zile [imo]`ind. Cnd ajunser` acas` la Robert, Emma \[i reveni[i povesti bunicii ei tot ce se \ntmplase, inclusiv desprecufere [i despre prnzul la Taurul negru.

Robert disp`ru imediat [i Julie r`mase cu soacra [ifiica ei. Lucy asculta atent tot ce povestea Emma, ca [icum ar fi pndit \n relatarea inocent` a copilului cine[tie ce fapte incriminatoare. Julie tocmai inten]iona s` seretrag` \n camera ei, ca s` se poat` gndi \n lini[te, darobservnd-o, Lucy o chem` lng` ea.

48

Vino [i ia loc. Vreau s-aud ce p`rere ai despre cas`. Este foarte frumoas`. Ai v`zut-o? Sigur c` da. Pamela m-a dus acolo \ntr-o zi cnd

mergeam \n vizit` la p`rin]ii ei. Da {tii, ea a g`sit-o. De fapt, era a unor prieteni ai

p`rin]ilor ei, care neputnd suporta chiria de aici, s-aumutat \n str`in`tate [i casa a fost pus` \n vnzare.

Cine e Pamela? se interes` Emma. M`tu[a mea? Va fi \n curnd, scumpa mea, \i explic` Lucy

zmbind. Se va c`s`tori cu unchiul Robert. Ah! E dr`gu]`? Foarte dr`gu]`. O vei cunoa[te mine. Mine? Adev`rat? De ce? Vine \mpreun` cu p`rin]ii ei mine sear` la cin`.

Vor s` te cunoasc`, Julie. Da? Sim]i c` se \neac`; ideea de-a face cuno[tin]` cu

femeia cu care Robert avea s` se c`s`toreasc` n-o atr`geaprea mult.

Da. Ne-am gndit s` te l`s`m cteva zile s` teacomodezi \nainte de a te prezenta prietenilor no[tri;smb`t` seara mi se pare o zi destul de potrivit`, nucrezi?

Dac` spui tu |i venea greu s` p`streze o aparen]`de amabilitate [i se dispre]uia pur [i simplu pentru c`sim]ea a[a De ce trebuia s` trag` imediat concluzia c`Lucy f`cea \n mod inten]ionat totul \mpotriva ei? Nute-am \ntrebat cum te sim]i.

49

Mult mai bine, mul]umesc. Spune-mi, draga mea, i seadres` ea Emmei, ai v`zut leag`nul din gr`dina noii case?

Nu, nu l-am v`zut. M` surprinde. N-am fost \n gr`din`. De ce, mami? N-a fost timp, scumpo. Prostii, pufni Lucy enervat`. A]i avut destul timp. Cred c` nu ne-am gndit. A]i stat destul acolo |mi pare r`u. N-ai adus nimic aici? Nu. Se-ntunec` devreme, \ncerc` Julie s` schimbe

subiectul, ridicndu-se. |n curnd vine iarna. }i se va p`rea foarte diferit

fa]` de cum erai obi[nuit`. Categoric. Pot s` servesc ceaiul, doamn`? \ntreb` Halbird, care

tocmai intrase. Da cred c` da. Pentru mine, nu, spuse Julie. Voi face o baie. Da, doamn`. Unde e domnul Robert? A plecat, doamn`. A plecat?! Dar abia venise. Da, doamn`. A spus unde se duce? Mi-a spus s` v` anun], dac` \ntreba]i, c` e la birou

[i c` se-ntoarce repede.

50

|n]eleg Bunico, am voie s` m` uit la televizor? Da de ce nu? Halbird, deschide televizorul, te rog. Da, doamn`. Ah, e super! exclam` Emma \ncntat`.Super era deocamdat` cuvntul ei preferat. Dori]i s` v-aduc o tav` cu ceai \n camera

dumneavoastr`, doamn`? se adres` Halbird Juliei. Nu vreau s` te deranjez. Nu e nici un deranj, doamn`. Dac` doamna Pemberton vrea s` bea ceai, \mi va

]ine companie aici. Desigur, doamn`.Halbird se \nclin` politicos, arunc` spre Julie o

privire plin` de regret [i p`r`si \nc`perea. Sper, Julie, c` nu-]i vei face un obicei de-a m` pune

\n situa]ii nepl`cute \n fa]a personalului de serviciu. |mi pare r`u. Oare?! Oricum, trebuie s` locuim \mpreun` cel

pu]in cteva zile ]i-a[ fi recunosc`toare dac-ai \ncercas` te compor]i mai pu]in agresiv.

Voi \ncerca. Vei veni \n seara aceasta la cin`? Desigur. Foarte bine.Julie \n]elese c` trebuie s` p`r`seasc` \nc`perea.

|nchise u[a \ncet, st`pnindu-se ct putu mai bine [i-abiacnd ajunse \n camera ei se trnti pe pat, l`sndu-[ilacrimile s` curg` \n voie.

51

***

Julie nu-l mai v`zu pe Robert dect a doua zi dup`-amiaz`.

Nu ap`ruse la cin` cu o sear` \nainte [i Lucy \iexplicase \ncntat` c` venise acas` de la birou doar ca s`se schimbe, dup` care plecase imediat cu Pamela lapetrecerea dat` de ni[te prieteni. Emma mersese laculcare, ca de obicei, la ora [apte, a[a c` n-au fost dectea [i Lucy la cin`.

Fusese o mas` t`cut`, care nu-i f`cuse deloc pl`cereJuliei, iar apoi se uitaser` amndou` la televizor.

F`r`-ndoial` c`-]i va fi foarte greu s` te adaptezistilului nostru de via]`, spuse Lucy, a[ezndu-se maicomod \n fotoliu. |n definitiv, nu e[ti obi[nuit` cu a[aceva.

Poftim? pretinse Julie a nu fi auzit, captat` defilmul pe care-l urm`rea, de[i auzise foarte bine.

Am spus c`-]i va fi greu s` te adaptezi stilului nostrude via]`; m`-ndoiesc c` via]a dintr-un ora[ din Malaieziase poate compara cu via]a social` din Londra.

|ntr-adev`r, nu. {i nici \nainte de-a pleca \mpreun` cu Michael n-ai

avut ocazia s` tr`ie[ti \n mediul nostru. N-a[ fi crezutniciodat` c` Michael ar fi fost mul]umit s` tr`iasc`\ntr-un astfel de loc; via]a de aici \i f`cea pl`cere.

52

Intrase \n marin` cu mult timp \nainte de a m`cunoa[te pe mine.

Da, a[a e. |ntotdeauna a avut o pasiune pentruvapoare [i b`rci de cnd era copil. Dar, de aici, pn` laa accepta o misiune permanent` la a[a o dep`rtare.

A fost ideea lui. {tiu, dar este foarte ciudat c-a urmat-o. Totu[i, a[a

a fost mai u[or pentru tine. Mai u[or? Bine\n]eles. Adic` Julie, tu nu [tiai nimic \n ceea

ce prive[te via]a din \nalta societate cum s` \ntre]iioaspe]ii, cum s` organizezi petreceri presupun c` n-aialc`tuit niciodat` \n via]a ta un meniu, nu-i a[a?

Nu; nu s-au ocupat s` ne-nve]e a[a ceva la casa decopii.

S` nu-ncepem din nou s` ne cert`m. |ncerc doar s`discut serios cu tine.

Nu m` cert. Poate c` te va surprinde, dar Michael [icu mine am fost ferici]i foarte ferici]i!

Chiar a]i fost? Da. Nu-i p`sa deloc de sezonul monden din

Londra. A[a cum ai spus, era pasionat de b`rci. Aveam [inoi o ambarca]ie mic` [i ne petreceam majoritateaweekendurilor acolo: \notam, f`ceam plaj`, ne primeamprietenii duceam o via]` minunat`.

Michael ar mai fi fost \nc` \n via]` dac` nu l-ai ficonvins s` primeasc` acel post.

53

Nu e adev`rat! protest` Julie, p`lind. De unde [tii? tonul ei devenise acum f`]i[ ostil.Julie ezit`; nu vroia s` discute detaliile intime ale

s`n`t`]ii lui Michael cu aceast` femeie, chiar dac` eramama lui. Totu[i, trebuia s`-i spun`.

Motivul pentru care a acceptat acel post a fostfaptul c` doctorul \i spusese c` trebuie s` duc` o via]`mai pu]in activ`.

Cum? Nu te cred! E adev`rat. Nici eu n-am [tiut dect dect dup`

a doua criz`. Atunci, doctorul a trebuit s` explice.Michael refuza s`-[i ia \n serios starea s`n`t`]ii.

Inventezi Mi-ar fi spus doar eram mama lui. Nu l-ai cunoscut att de bine ca mine. Nu doar timp de dou`zeci [i opt de ani, izbucni

Lucy dispre]uitor, adic` de vreo patru ori mai mult dectct ai fost tu \mpreun` cu el.

Da, [i totu[i nu l-ai cunoscut att de bine ca mine.Crede-m`, spun adev`rul, nu \ncerc s` te r`nesc.

I-ai spus asta lui Robert? Nu, n-am spus nim`nui. Atunci, a[ dori nici s` nu-i spui. Se ridic` [i

\ncepu s` se plimbe agitat` prin camer`. A[ vreaca moartea lui Michael s` r`mn` \n continuarepentru toat` lumea o tragedie nea[teptat`, a[acum se-ntmpl` uneori.

54

Chiar a[a a [i fost, o asigur` Julie, dndu-[i seama c`Lucy n-ar fi suportat ca prietenii ei s` afle c` Michael i-aascuns boala de care suferea timp de mai mult de [ase ani.

Pentru tine? Po]i s` afirmi asta cu toat` sinceritatea? Sigur c` da. Oricum, nici una din noi nu mai poate face nimic

pentru a-l aduce \napoi. Mul]umesc lui Dumnezeu, \l am\nc` pe Robert [i pe Emma, desigur.

{i cnd Robert se va c`s`tori? Ce vrei s` spui? Nimic. Crezi c` Robert se va schimba? Nu, \n nici un caz!

Robert nu e ca Michael. El n-ar face nimic care s` m`r`neasc`. Iar fata cu care se va c`s`tori \n]elege rela]ianoastr`. Pamela nu e egoist` suntem prietene foartebune.

Julie oft` adnc. Ar fi fost multe de spus [i i-ar fi fostu[or s` comenteze asupra diferen]ei enorme \ntreprietene [i so]ii, dar t`cu [i merse spre bar.

|]i mai preg`tesc un pahar cu vin de Xeres? Nu, mul]umesc. Se-ntoarse apoi spre ea, privind-o

ostentativ \n timp ce-[i turna din nou gin cu ap` tonic`.E al treilea gin pe care-l bei, nu-i a[a?

Da. Te deranjeaz`? Credeam c` e evident. Robert \[i poate permite. Nu despre bani e vorba. Doar nu vrei s` devii

alcoolic`.

55

Of, Doamne! |[i goli paharul [i se uit` la ceasulb`rb`tesc pe care-l purta la mn`. Este nou` [i jum`tate.Ai ceva \mpotriv` dac` merg s` m` culc?

Absolut nimic. Este evident c` avem foarte pu]ine\n comun.

Julie ie[i cu pumnii \ncle[ta]i. Aparenta victorie a luiLucy nu \nsemna c` r`zboiul se terminase.

|n dup`-amiaza urm`toare, Lucy o lu` pe Emma \nparc. Era una din acele zile minunate pe care lunanoiembrie le putea aduce, \n mod surprinz`tor. Emma orugase pe Julie s` le \nso]easc`, dar aceasta refuzase,dndu-[i seama c` Lucy vrea s` fie singur` cu feti]a; \ndefinitiv, era bunica ei.

{i Robert era plecat [i-l sunase pe Halbird s` anun]ec` nu se-ntoarce la prnz. A[adar, Julie era singur` acas`.St`tea \n living, savurnd senza]ia de libertate efemer`,cnd sun` soneria.

R`spund eu, doamn` Pemberton, spuse Halbirdmergnd imediat s` deschid`. Reveni dup` ctevaminute cu bra]ele \nc`rcate cu pachete. Sunt pentrudumneavoastr`. Unde s` le duc?

Pentru mine? Dar n-am comandat nimic. E[ti sigurc` nu sunt pentru mama domnului Pemberton?

Nu, doamn`; scrie Doamna Julie Pemberton. Bine, a[az`-le jos. M` voi uita ce con]in. Dac` dori]i, pot s` le deschid eu.V`znd pe una din cutii numele uneia din cele mai

mari case de mod` din Londra, Julie \[i d`du imediatseama ce era \n`untru.

56

Mul]umesc, m` descurc singur`. Lucrurile asteanu sunt pentru mine.

Dar curierul a spus c` Da, [tiu dar nu sunt. Las`-le aici, Halbird. M`

ocup eu.Julie r`mase singur` \n camer`, privind lung

pachetele. A cui fusese ideea? A lui Robert? A Pamelei, cucare nici nu se cuno[tea \nc`? Indiferent cine avuseseini]iativa, n-avea dect s`-[i ia \napoi lucrurile. Nu vroianimic de la Pembertoni.

Era curioas` s` vad` ce aleseser` pentru ea, darpe de alt` parte, era hot`rt` s` nu cedeze. Se a[ez`\ntr-un fotoliu [i relu` lectura ziarului pe care-o\ntrerupsese cnd se sunase la u[`, cnd auzideodat` cum una din cutiile a[ezate neglijent pecanapea, alunec` [i c`zu pe covor. Se duse, agasat`,s-o ridice [i v`zu ie[ind, din capacul desf`cut, unmaterial \n culori extrem de atr`g`toare, ]esut cu firde argint. Ced` impulsului de moment [i scoase orochie de interior care p`rea s` fie chiar m`sura ei,ceea ce o enerv` [i mai mult. O puse la loc [i-nchisecapacul [i tocmai cnd se gndea dac` s` cedeze saunu tenta]iei [i s` deschid` [i celelalte cutii, intr`Robert.

Unde sunt ceilal]i? \ntreb` el, surprins s-o g`seasc`singur` [i ignornd \n mod deliberat pachetele.

57

Sunt \n parc.Cum Robert se a[ez` \ntr-un fotoliu [i-[i aprinse un

trabuc, Julie nu mai putu suporta indiferen]a pe careacesta o afi[a.

De ce ai f`cut asta? Ce-am f`cut? |nceteaz`! }i-am spus, nu vreau nimic de la tine. |mi pare r`u c` trebuie s` te dezam`gesc, dar nu eu

am f`cut asta. Atunci, cine? Doar nu mama ta! De ce nu? Nu n-ar face a[a ceva. |mi pare r`u c` te dezam`gesc din nou, dar ea e

autoarea. Poate c` s-a gndit c` garderoba ta nu efoarte potrivit`.

La naiba! Cum \ndr`zne[te s`-mi impun` ce s`port?! Ah, sigur trebuia s`-mi dau seama: \n searaaceasta ave]i invita]i |i era team` s` n-o fac de ru[ine?Eu, ruda s`rac`!

Calmeaz`-te, Julie. Nu te mai comporta ca un copilr`sf`]at! Dac` mama \]i cump`r` haine, po]i cel pu]in s`fii recunosc`toare.

De ce? De ce s` fiu recunosc`toare? N-am cerut nimic. {tii ce? M` dezgu[ti! Nici pe jum`tate din ct m` dezgu[ti tu! E[ti hot`rt` s` \ngreunezi situa]ia, dup` cum v`d. Dac` hainele mele nu sunt la \n`l]imea prietenilor

vo[tri, atunci voi r`mne la mine \n camer` \n seara asta.

58

Vei face a[a cum spun eu. De ce? Probabil c` mama ta [i-a imaginat cum m`

voi sim]i; cred c` de-asta a [i f`cut ceea ce-a f`cut. Nu vorbi prostii! {tii foarte bine c`, practic tot ce-ai

purtat \n Malaiezia nu se potrive[te pentru clima de aici.Nu te-ai uitat \n nici o cutie?

Nu. Nici m`car n-am deschis capacul.Robert ezit` o clip`, apoi desf`cndu-[i haina, se

aplec` [i deschise cutia cea mai apropiat` din carescoase un pantalon din stof` verde \nchis.

Cred c` asta ]i se potrive[te foarte bine, spuse elexaminndu-l cu ochi critici, \ncercnd s` sest`pneasc`.

Nu-]i pas` ct m` umile[ti De ce mi-ar p`sa? Nici ]ie nu ]i-a p`sat cnd m-ai

umilit. Eu eu te-am umilit?! Cum? Cum crezi c` m-am sim]it cnd m-am \ntors [i am

aflat c` te-ai c`s`torit cu Michael? Prefer s` nu discut despre asta. Cred [i eu! Ce-ai putea spune, \n definitiv? Faptele

au vorbit \ndeajuns. Dar s` [tii c` mi-ai f`cut un bine un mare bine: m-ai f`cut s`-mi dau seama ct de prostam fost.

Nu \n]elegi! Ba da, \n]eleg perfect; \n definitiv jum`tate din

atrac]ie era pentru bani, nu-i a[a? Dac` eu ]i-am sc`patdin plas`, cel`lalt cont bancar a fost la fel de bun.

59

Palma pe obrazul lui puse cap`t oric`rui altcomentariu. Speriat` ea \ns`[i de ceea ce f`cuse, Julieparc` a[tepta o r`zbunare din partea lui. Robert o privip`trunz`tor cteva clipe, apoi ie[i imediat din camer`.

Julie privi lung u[a \nchis`, cu ochii plini de lacrimi.Dumnezeule, se gndi ea, ce-am f`cut?

Se-ntoarse spre teancul de cutii de pe canapea [i-abiarezist` tenta]iei absolut copil`re[ti de a le sf[ia, cu totcu con]inut. Dar asta n-ar fi dovedit dect c` nu sematurizase deloc, a[a cum o acuza el.

Inspirnd adnc, \ncepu s` le strng` [i, f`cnd dou`drumuri, le transport` \n camera ei. R`sturn` con]inutullor pe pat, apoi a[ez` hainele \n [ifonierul care se\ntindea de-a lungul unui \ntreg perete. |nc` nu [tia dece, dar un lucru era sigur: aceste haine \i vor puteapermite s` se confrunte cu Lucy Pemberton pe terenpropriu.

60

Capitolul 5

|n seara aceea, Julie se preg`ti \ndelung pentru cin`.Indiferent ce vor spune Pamela Hillingdon [i p`rin]ii eidespre ea, \n nici un caz nu vor avea motiv s-o criticepentru neglijen]` \n ]inut`.

Alesese o rochie din catifea turcoaz cu garnitur` dinblan` de nurc` o rochie frumoas` care-i punea \nvaloare talia. |[i ridicase p`rul, l`snd doar cteva [uvi]em`t`soase argintii s`-i mngie obrajii [i ceafa. {tia c`ar`ta bine, ceea ce-i da \ncredere \n ea, acum cnd aveaatt de mult` nevoie.

|nc` \nainte de a intra \n salon auzi voci; a[adar,oaspe]ii veniser` deja. Auzi [i vocea Emmei. Lucyinsistase ca aceasta s` r`mn` s-o vad` pe logodnica luiRobert, iar Julie trebuise s` fie de acord, cu condi]ia cafeti]a s` fie trimis` imediat la culcare dup` ce se facprezent`rile.

61

|[i adun` tot curajul de care era \n stare pentru adeschide u[a salonului. Conversa]ia \ncet` [i toateprivirile se \ntoarser` spre ea. Cu un zmbet fixat pebuze, Lucy veni spre ea [i, lund-o de bra], o condusespre invita]i.

Julie, te a[teptam! Vino s` te prezint. Francis,Louise, v-o prezint pe nora mea, Julie. Julie, f`cuno[tin]` cu p`rin]ii Pamelei. {i ea este Pamela,desigur. Scumpa mea, ]i-o prezint pe Julie.

Julie d`du mna \n mod automat. P`rin]ii Pameleierau mai tineri dect [i-i imaginase, probabil sprecincizeci de ani. Francis Hillingdon, un b`rbat atr`g`tor,cu o statur` robust` [i p`r negru care \ncepea s`\nc`run]easc`, o privea cu ochii lui alba[tri, f`r` s`-[iascund` deloc admira]ia. Louise, tot att de \nalt` ctso]ul ei, era bine legat` [i solid`. Ct despre Pamela,aceasta era cu totul altfel dect [i-o \nchipuise Julie; erao femeie atr`g`toare: cu p`rul castaniu, cu forme pline,aproape voluptuoase, \mbr`cat` cu o rochie de jerseu deculoarea ciclamei, mulat` pe corp, avea o siguran]` desine, \n fa]a c`reia stropul de \ncredere a Juliei \ncepeas` se topeasc`!

Tocmai am f`cut cuno[tin]` cu fiica ta, Julie: odomni[oar` \ncnt`toare.

Domnul Hillingdon e de p`rere c` pijamaua [ihalatul meu pot lansa un nou stil de rochie de sear`,spuse Emma. Dar, chiar trebuie s` merg la culcare?

62

Categoric. Ce bei, Julie? \ntreb` Robert cu o voce rece [i

deta[at`. Gin [i ap` tonic`, te rog. Cum te acomodezi cu via]a \n Anglia? se sim]i

datoare Pamela s` spun` ceva. Cred c` ]i se pare foarte frig aici, spuse Louise

Hillingdon. Ai stat \n Malaiezia, nu-i a[a? Da. |ntr-adev`r e frig, dar, cum \n cas` este cald, nu

m` deranjeaz` prea mult. Cum \]i place noua cas`? \ntreb` Francis, oferindu-i

o ]igar`. A apar]inut unor prieteni de-ai no[tri. Da, mi s-a spus. E foarte frumoas`. Robert m-a dus

ieri s-o v`d. Cnd se va putea muta Julie, dragul meu? \l \ntreb`

Pamela pe Robert. Mai dureaz` pu]in mai mult de-o s`pt`mn`.

Decoratorii aproape au terminat. |]i plac decora]iunile? Foarte mult. Am \n]eles c` asta e contribu]ia ta. A fost amuzant: un fel de practic` pentru mine [i

Rob cnd vom avea casa noastr`. De ce st`m \n picioare? interveni Lucy. S` lu`m loc.Robert \i oferi un scaun viitoarei sale soacre. Pamela

se a[ez` pe canapea, iar Julie pe un fotoliu. Spresurprinderea ei, Francis se a[ez` pe un scaun lng` ea,l`snd-o pe Lucy s` stea pe canapea lng` Louise.Conversa]ia deveni general` [i continu` [i \n timpul cinei.

63

De[i \ntr-o stare de \ncordare, Julie \ncepu \ncet-\ncet, s` se amuze de povestirile lui Francis; peripe]iileacestuia din recenta vizit` \n Africa Central` aduser` unzmbet chiar [i pe figura \ncruntat` a lui Robert.

Dup` cin`, cnd li se servir` cafelele, Julie r`mase dinnou \n compania lui Francis, cum Louise [i Lucy, \ncalitatea lor de viitoare soacre, aveau o mul]ime delucruri de discutat. Din fericire, Francis \i pl`cea Julieienorm: era att de prietenos, de nesofisticat, \nct sesim]i complet relaxat`. Discutar` \mpreun` desprediferite c`r]i [i el o puse la curent cu actualitateacultural` a Londrei.

Cnd familia Hillingdon plec`, Juliei i se p`rea c`-lcuno[tea pe Francis de un an de zile [i-i erarecunosc`toare de a-i fi f`cut acea sear` nu numai u[orde suportat, ci [i pl`cut`.

Nu-i a[a c` sunt o familie \ncnt`toare? \ntreb`Lucy, v`dit satisf`cut` de cum decursese vizita.

Nu prea am discutat dect cu Francis. Francis? Sper c` nu i te-ai adresat a[a! De ce nu? Draga mea, nu e admis a[a ceva! {tii cine este? Nu m` intereseaz` \n mod deosebit. Ar trebui s` te intereseze; este [eful Corpora]iei

Hillingdon, iar tat`l s`u este sir Arnold Hillington. Lamoartea acestuia, tat`l Pamelei \i va mo[teni titlul.

64

Mare lucru! Trebuia s`-mi dau seama c` aceast` informa]ie nu

\nseamn` prea mult pentru tine. Oricum, nu conteaz`.M`-ndoiesc c` vei mai avea ocazia de a te \ntlni cu ei. {idup` ce te vei muta la Thorpe Hulme

Da, [tiu nu v` voi mai \ncurca Nu [tiam c` fumezi, remarc` Lucy, schimbnd

subiectul [i golind scrumiera plin`. Nici nu fumez a fost un gest formal. Acum pot s`

merg s` m` culc? De ce nu? Nu [tiam dac` am sau nu permisiunea.Deodat`, intr` Robert care \i condusese pe

Hillingdoni la ma[in`. Ei bine? o \ntreb` el pe un ton rece. V`d c` te-ai

r`zgndit.Julie \n]elese imediat aluzia la hainele ei, dar nu

r`spunse. Despre ce e vorba? \ntreb` Lucy, nel`murit`. Nimic! N-are importan]`! Bei ceva? Da, te rog, r`spunse Julie inten]ionat, de[i

\ntrebarea nu-i fusese adresat` ei. Bei prea mult! nu se mai putu ab]ine Lucy. Dar nu \n prezen]a musafirilor. Nu te-am dezam`git

\n seara aceasta, nu-i a[a? |nceta]i! interveni Robert, terminndu-[i scotchul

dintr-o singur` \nghi]itur`.

65

Cu ct mai repede eu [i cu Julie vom fi mai departeuna de cealalt`, cu att mai bine.

Nimeni nu te re]ine de a merge \n camera ta.Julie clipi uimit`; nu era stilul lui Robert s`-i

r`spund` mamei lui pe un ton att de agresiv. Cum?! {i s` te las singur cu ea? De ce nu? Doar nu-]i \nchipui c` are vreo

importan]`. Sigur c` are; \n plus, nici Pamelei nu i-ar pl`cea s`

v` las singuri. De ce nu? Nu fi obtuz, Robert. Nu sunt deloc obtuz, mam`. Dac` te gnde[ti la

ceea ce cred eu, nu cred c`, dac-a[ vrea s` m` culc cuJulie, prezen]a ta \n apartament ar schimba lucrurile.

Robert! Acesta e adev`rul, mam`! Prezen]a ta aici ca

supraveghetoare nu e deloc necesar`. Julie a fost so]iafratelui meu, a[adar \i voi asigura mijloacele deexisten]`. Acum, propun s` mergem to]i la culcare. Suntobosit.

Ai prezentat situa]ia att de delicat! spuse Juliesarcastic. Trebuie s` adaug c` numai tu hot`r`[ti dac`-miasiguri sau nu mie existen]a. Trnti paharul gol pe omas` [i p`r`si \nc`perea cu o alur` regal`.

***

66

Urm`toarele zile trecur` f`r` alte incidente. Lucy [iJulie \ncercar` s` se evite ct mai mult posibil, iar Robertnu-[i mai f`cu apari]ia dect rareori. |n alte condi]ii, Juliel-ar fi rugat pe Robert s-o duc` la sediul CompanieiPemberton, pentru a-[i revedea fostul [ef, pe VincentHarney, dar atitudinea lui ostil` o f`cu s` renun]e la oastfel de ini]iativ`.

Trecuse aproape o s`pt`mn` de la venirea Juliei \nAnglia, cnd, \ntr-o diminea]` cnd se-ntmpla s` fiesingur` acas`, telefon` Francis Hillingdon.

Julie? Da. Domnul Hillingdon? Francis. Dac`-mi spui domnul Hillingdon am

impresia c` m` consideri b`trn. |n nici un caz, nu asta mi-a fost inten]ia. Sunt convins. E[ti bine? Da, mul]umesc. Cu cine doreai s` vorbe[ti? \ntreb`

ea, v`zndu-l pe Halbird \n dreptul u[ii. Robert e labirou [i soacra mea e cu Emma la Gr`dina Zoologic`.

Cu tine vroiam s` vorbesc, Julie. Cu mine? repet` ea mai mult pentru Halbird care

f`cu un semn cu capul [i se retrase. Exact. Vroiam s` te invit s` lu`m prnzul \mpreun`

azi, dac` e[ti liber`. Prnzul?... \ncerca s`-[i adune gndurile [i s` nu

mai repete cuvintele \n mod ridicol! Bine, dar de ce? Trebuie s` am un motiv? Nu po]i accepta, pur [i

simplu, c` vreau s` iau prnzul cu tine?

67

Nu [tiu ce s` spun De ce? Chiar tu ai spus c` Robert e la birou [i Lucy

cu Emma sunt la Gr`dina Zoologic`. A[adar, ce teopre[te? Numai dac` nu cumva aveai o alt` \ntlnirestabilit` \nainte, caz \n care, cu tot regretul, m` v`dnevoit s` renun].

M-ai luat prin surprindere, asta e tot. Ei bine?Julie \[i mu[c` buza, prad` unor sentimente

contradictorii. O atr`gea ideea de-a lua masa \ncompania lui: era un b`rbat amuzant [i interesant al`turide care n-avea nici o \ndoial` c` se va sim]i bine. Dar,trebuia s` ia \n considera]ie [i alte aspecte, de exemplu,ce va gndi Robert [i ce insinu`ri pline de r`utate arputea face Lucy. Tocmai restric]iile pe care soacra ei i leimpunea o \ndemnar` la actul de nesupunere deneiertat.

De acord, se hot`r\ ea. Mi-ar face mare pl`cere.Unde ne \ntlnim?

Te iau de-acas`. E bine la ora dou`sprezece? Da. Cobor eu. Perfect.Julie \nchise telefonul, destul de agitat`. Acum, nu

mai putea schimba nimic; nu [tia unde-l poate g`si peFrancis [i oricum, \ntr-o or` acesta va fi la intrareablocului.

Sim]ea o oarecare palpita]ie. |l anun]` pe Halbird c`m`nnc` \n ora[, f`r` \ns` s`-i spun` \n compania cui,

68

de[i poate c-ar fi trebuit s-o fac`. Dar nu vroia ca Roberts` se \nfurie \n mod inutil. De altfel, era foarte posibil s`se \ntoarc` \nainte de venirea celorlal]i. Abia atunci \[id`du seama c`, anticipnd furia lui Robert, recuno[teac` face un lucru incorect. Dar de ce s`-l considere astfel?|n definitiv, nu era nimic grav \n a lua prnzul cu unb`rbat.

Alese pantalonii [i jacheta din stof` verde, culoarecare-i scotea [i mai mult \n eviden]` blondul aproapealb al p`rului l`sat liber, f`cnd-o s` par` extrem detn`r`.

Francis o a[tepta deja, rezemat de capota ma[inii, subprivirea atent` a lui Norris, portarul.

Sunt sigur c` m-a catalogat drept un conspirator,coment` Francis, urcnd \n ma[in`.

|[i ia \ndatoririle foarte \n serios.Francis o privi \ndelung, apoi, cnd Julie p`ru

stnjenit`, porni motorul. Ar`]i foarte bine. M`-ntrebam dac` nu cumva vei

regreta hot`rrea luat`. Ar fi trebuit? Din punctul meu de vedere, nu. Atunci e foarte bine. Unde mergem? M-am gndit la Fazanul violet. Ai auzit de el? Nu, dar nu e de mirare; \n definitiv, sunt [ase ani

de cnd nu m-a invitat cineva la un local \n Anglia. Atunci, m` consider onorat. Vom s`rb`tori cu

[ampanie.

69

Julie rse. Francis o f`cea imediat s` se simt` bine.Fazanul violet \[i merita reputa]ia pe deplin: mncareaa fost delicioas`, [ampania, ame]itoare [i \ntreagaatmosfer` att de pl`cut`, \nct Julie regret` cnd, \ncele din urm`, trebuia s` se-ntoarc` acas`.

Julie, vei mai ie[i \mpreun` cu mine? Vrei? Sigur c` da. Nu [tiu dac` e bine. De ce? Doar ]i-a f`cut pl`cere, nu-i a[a? Da, dar nu despre asta e vorba. Nu \n]eleg. Ba \n]elegi foarte bine, Francis. Cnd m-ai invitat

azi [i te-am \ntrebat de ce, ai spus c` nu trebuie s` existeun motiv. Acum \ns`, trebuie s` existe.

Motivul meu este clar: \mi face pl`cere compania ta. {i so]ia ta? Louise? Ce-i cu ea? {tie c-am fost \mpreun` azi? De ce s` [tie? N-are nici o leg`tur` cu ea. Ba da. Dac` afl` f`r` ca tu s`-i fi spus, ce va crede? Sincer, nu-mi pas`. De ce?Ajunseser` deja \n fa]a blocului [i Francis opri ma[ina

\nainte de a r`spunde. Trebuie s`-]i explic? \ntreb` el blnd, \ntorcndu-se

spre ea, cu bra]ul \ntins pe sp`tarul scaunului ei. Rela]ianoastr` a \ncetat de mul]i ani. Nu ne-am desp`r]it [i

70

p`str`m aparen]ele unui cuplu fericit cnd suntem \nsocietate, de dragul Pamelei [i al p`rin]ilor mei. Dar, astae totul.

|n]eleg Julie inspir` adnc. Sigur, acest lucruschimba total situa]ia. Dac-ar fi [tiut \nainte de-a acceptainvita]ia

Nu-i a[a c` acum regre]i c-ai venit? Crezi c` lanaiba, trebuie s` fiu prudent \n ceea ce spun \]i\nchipui c` urm`resc mai mult dect o rela]ie deprietenie!

Julie ro[i [i Francis se-ntoarse brusc. Ai v`zut?! Am dreptate: asta \]i \nchipui. {i, de fapt, asta urm`re[ti? Ce anume? Mai mult dect o prietenie? A[ fi un prost [i-un mincinos s` spun c` nu,

r`spunse Francis scurt, dup` care oft`. |n nici un caz,\ns`, nu te-a[ for]a s` faci ceva ce nu vrei. Nu pot s` negc`-mi placi, m` simt atras de tine; dar dac` nu vrei dectprietenia mea, atunci sunt gata s` ofer o astfel derela]ie.

Of, Francis! Iat`-ne deodat` prad` unor emo]ii foarte

puternice. N-o s` ne descurc`m a[a. Acum trebuie s`plec. Aveam o \ntlnire s` v`d ct e ceasul acum ojum`tate de or`.

Acum o jum`tate de or`! Trebuie s` plec imediat.Julie deschise repede portiera [i Francis cobor\ [i el.

71

Mul]umesc c-ai venit. Eu \]i mul]umesc; a fost minunat. M` bucur. Se-ntoarse, inten]ionnd s` plece, dar ea

\l re]inu. Nu nu m` mai invi]i? Ai veni? Ca prieten`, da. Bine, spuse el lundu-i mna \n minile sale.

Atunci, te sun \n cteva zile. Te rog. La revedere, Francis. La revedere, Julie.|n lift, Julie se gndi la motivele ce-o determinaser`

s` procedeze a[a. Era att de mult` triste]e \n ochii luiFrancis, de[i aparent \i povestise totul; [i nici nu\ncercase s` se prefac`, pretinznd c` vrea o rela]ieplatonic`. De fapt, aceasta o determinase s` sehot`rasc`, de[i [tia bine c` rela]ia lor nu va putea finiciodat` de alt` natur`, dect platonic`. Aceasta, [ifaptul c` [tia ct de u[or po]i fi interpretat gre[it.

72

Capitolul 6

Cnd Julie intr` \n apartament auzi vocea unei femei[i pentru o clip`, se gndi cu groaz` c` e Lucy [i c` vatrebui s` dea o explica]ie.

Spre surprinderea ei, o femeie str`in` st`tea pecanapea, iar \n picioare, lng` fereastr`, era Robert.

Bun` ziua, Julie, o salut` el rece. M` bucur c-aivenit, \n sfr[it. Domni[oara Lawson [i cu mine te-a[tept`mde aproape o or`.

Da? V` rog s` m` scuza]i, dar de ce m` a[tepta]i? sestr`dui ea s` r`mn` calm`, dndu-[i seama c` acelecteva cuvinte rostite de Robert nu erau dect vrfulaisbergului mniei lui.

Domni[oara Lawson este guvernanta pe care amangajat-o pentru Emma. |]i aminte[ti, am discutat cu tinedespre acest lucru.

Julie \ncerc` s`-[i concentreze aten]ia asupra tinereicare st`tea att de relaxat` pe canapea. Nu era o femeie

73

frumoas`, dar \mbr`c`mintea [i fardul inteligent alese of`ceau s` par` atr`g`toare. O evalua pe Julie din priviri,aproape cu impertinen]`.

|mi pare r`u c` nu am fost aici s` v` primesc,domni[oar` Lawson, spuse Julie \naintnd spre ea [i\ntinzndu-i mna. Sunt Julie Pemberton, mama Emmei.

Domni[oara Lawson hot`r\ c` e timpul s` arateoarecare entuziasm [i se ridic` \n picioare. Era mai \nalt`dect Julie, fapt ce p`ru s`-i fac` pl`cere.

Bun` ziua, doamn` Pemberton. M` bucur s` v`cunosc. Spune]i-mi, unde e Emma?

Nu s-au \ntors? \ntreb` Julie inutil, ridicndu-[iprivirea spre Robert. Mama ta a luat-o pe Emma laGr`dina Zoologic`.

Nu e necesar ca domni[oara Lawson s-o cunoasc`ast`zi pe Emma. Am ]inut \ns` ca tu s` te-ntlne[ti cudomni[oara Lawson ca s` auzi ce-]i recomand` \nprivin]a instruirii Emmei.

N-am [tiut c-am hot`rt ceva definitiv \n leg`tur` cuinstruirea Emmei, remarc` Julie pe un ton ce se vroianon[alant.

Cum s` nu! Totul e aranjat. Domni[oara Lawson seva muta \mpreun` cu voi la Thorpe Hulme la sfr[ituls`pt`mnii acesteia. Nu v`d nici un fel de impediment.

Nu sunt deloc convins` c` Emma are nevoie de oguvernant`. Sunt sigur` c` [coala din sat este foartebun` pentru a urma acolo primele clase. Apoi, cnd va fimai mare

74

Cred c` eu sunt \n m`sur` s` hot`r`sc acest lucru, Julie. Cred c-ar trebui s` mai discut`m. Nu mai e nimic de discutat. Nu sunt de acord. Sunt convins` c` domni[oara

Lawson este o guvernant` excep]ional`, dar a[ prefera caEmma s` fie \n mijlocul celorlal]i copii.

N-are rost s` discut`m \n contradictoriu, Julie. A[acum am spus, am adus-o aici pe domni[oara Lawson cas` v` cunoa[te]i.

Pot s` v` ofer un ceai? Mul]umesc, accept` domni[oara Lawson cu

r`ceal`.Julie ie[i repede din camer`, dar \n holul dintre

buc`t`rie [i living, Robert o ajunse din urm` [i o opri,prinznd-o de \ncheietura minii.

Stai pu]in! [uier` el amenin]`tor. Unde naiba ai fostpn` acum? |]i dai seama c` e trecut de trei [i jum`tate?

Nu e[ti paznicul meu, Robert. Nici nu pretind c-a[ fi. Te-am \ntrebat unde ai fost. Am mncat \n ora[. La naiba, [tiu asta. Vreau s` aflu \n compania cui.

Sper c` nu vrei s`-]i rup mna. N-ai \ndr`zni. Nu m` pune la \ncercare! Brut` ce e[ti! Dac` vrei \ntr-adev`r s` [tii, afl` c-am

fost cu Francis. Francis? Care Francis? Francis Hillingdon.

75

Tat`l Pamelei? Exact. D`-mi drumul! Cum naiba ai fost s` iei prnzul cu el? Abia dac`-l

cuno[ti. Uite, acum \l cunosc mai bine. Cum de-ai ajuns s` faci asta? M-a invitat. Ce te prive[te pe tine? Nu-i nici un r`u

\n asta. M-a sunat de diminea]` [i m-a invitat la prnz.Asta e tot.

Nu [tiam c` Francis se preteaz` la a[a ceva. Ce vrei s` insinuezi? }i-am spus c-a fost o \ntlnire

nevinovat`. Sunt convins A[ putea s`-]i frng mna ca pe un

b`] de chibrit; sau mai degrab`, ar trebui s`-]i frng gtul. |nceteaz`, Robert. Pierdem timp. Probabil c`

domni[oara Lawson se-ntreab` ce-i cu ceaiul ei. Pu]in \mi pas` de ceaiul domni[oarei Lawson. Mie, da.|ncercnd s` se smulg` din strnsoarea lui, Julie \[i

d`du seama c` i se desf`cuser` doi nasturi de la jachet`[i \ncerc` jenat`, s-apropie locurile dep`rtate.

Mai ai ceva pe dedesubt? \ntreb` el insolent, cuvoce r`gu[it`.

Robert, te rogF`r` s` ]in` seama de rug`min]ile ei, o trase [i mai

aproape de el, r`sucindu-i mna [i imobilizndu-i-o laspatele lui, astfel \nct trupurile lor erau lipite unul decel`lalt.

76

{i-acum ce-ai s` faci? o \ntreb` [optit, privind-o cuochii pe jum`tate \nchi[i.

Cu fiecare zbatere a ei, strnsoarea lui devenea [i maiputernic`.

Te rog, Robert.Vocea \i era mai slab` acum, de parc`, f`r` voia ei,

sim]urile \i erau invadate de puternica lui senzualitate.Cu mna care-i r`m`sese liber`, Robert o prinse deceaf`, dndu-i capul pe spate, astfel \nct o obliga s`-lpriveasc` \n ochi.

Spune-mi, Julie, cum a fost s` fii so]ia lui Michael?Cum ai putut s`-l la[i s` te-ating`? Cum ai putut s` stai \nbra]ele lui, s` faci dragoste cu el, [tiind c` nu-l iube[ti?

Julie \ncerc` s`-[i mi[te capul, dar fa]a \i era lipit` depieptul lui, \nct abia putea s` mai respire. D`du drumuljachetei pe care [i-o ]inuse strns` [i vru s`-l \mping` cumna, dar degetele ei z`bovir` pu]in pe c`ma[a dinm`tase [i, instinctiv, se strecur` \ntre nasturi, atingndu-ipielea.

Dumnezeule, gemu el, apoi, aplecndu-[i capul, \[ilipi buzele de ale ei \ntr-un s`rut brutal, pasional [itotu[i dispre]uitor la \nceput, ca apoi s` devin` din ce \nce mai intim [i mai plin de nesa].

Cnd \n sfr[it \i d`du drumul, Julie se cl`tin`, parc`incapabil` de a se orienta, iar el r`mase palid, cu oexpresie mai amenin]`toare ca oricnd.

Egoisto! Nu te-ai schimbat deloc. Nu-]i pas` pe ciner`ne[ti.

77

Julie \[i \nchise jacheta cu degetele tremurnde, clipade sl`biciune fiind repede \nlocuit` de un val de furie.

Nu eu ]i-am cerut s` m` atingi, se ap`r` ea,con[tient` c` acum, el avea un motiv \n plus s-ocondamne.

N-ai cerut, dar nici n-ai obiectat, nu-i a[a? Nu te voi contrazice, Robert. Ce rost ar avea?

Oricum nu m-ai crede [i, \n plus, ai fost \ntotdeaunaexpert \n a face dragoste. M`-ntreb, cum ]i-ai dobnditexperien]a?

Robert strnse din din]i [i un mu[chi \i tres`ri peobraz. R`mase s-o priveasc` timp de cteva clipe, apoi,f`r` s` mai spun` un cuvnt, trecu pe lng` ea [i disp`ru\n camera lui, l`snd-o tremurnd. Julie intr` \nbuc`t`rie [i, afi[nd un calm pe care era departe de a-lsim]i, \l rug` pe Halbird s` le prepare ceaiul, dup` carese mobiliz` s` mearg` din nou \n salon, undedomni[oara Lawson a[tepta deja de suficient mult timp.Pentru o frac]iune de secund`, avu dorin]a nebuneasc`de-a merge \n camera lui Robert, apoi redevenira]ional`. Era clar c` \nc` \l mai tulbura din punct devedere fizic, dar asta nu \nsemna dragoste; pe cnd la ea

M` scuza]i pentru \ntrziere. Am comandat ceaiul.N-a]i vrea s`-mi vorbi]i pu]in despre dumneavoastr`,\ntre timp?

S` \n]eleg c` voi fi guvernanta Emmei? o \ntreb`tn`ra, privind-o cu o ostilitate care Juliei i se p`ru dene\n]eles.

78

S` spunem c`, pentru moment, accept situa]ia destatu-quo.

Dar, de fapt domnul Pemberton este angajatorulmeu.

Indirect, da. Uite, domni[oar` Lawson: sepresupune c` vom locui \mpreun`; cred c` e bines`-ncerc`m s` ne cunoa[tem mai bine. Care v` enumele de botez? Doar n-o s` v` spun tot timpuldomni[oara Lawson.

Sandra. Dar \n fa]a Emmei, prefer acest apelativformal. Familiaritatea d`uneaz` disciplinei.

Nu cred c` vei cere prea mult` disciplin` din parteaunui copil de cinci ani, Sandra, spuse Julie str`duindu-ses`-[i p`streze zmbetul pe buze. |n plus, Emma nu egenul acela de copil.

Ce gen, doamn` Pemberton? Genul de copil care s` trebuiasc` admonestat

mereu. Emma este mai degrab` retras` [i d` dovad` demult autocontrol. Nu mi-o imaginez punnd mariprobleme.

Sunte]i mama ei, doamn` Pemberton. Nu pute]i\n]elege problemele cu care se confrunt` uneori unprofesor.

|mi \nchipui c` depinde mult de profesor.Halbird le \ntrerupse conversa]ia, ap`rnd cu m`su]a

rulant` \nc`rcat` cu ceainicul, ce[ti, farfurioare [i ctevaplatouri cu sandvi[uri. Julie nu se atinse de nimic, \n

79

timp ce Sandra Lawson se \nfrupt` din plin. Tocmai \[iturnase a treia oar` ceai, cnd reap`ru Robert, calm, deparc` nimic nu s-ar fi \ntmplat.

Sandra Lawson p`ru \ncntat` s`-l revad` [i-i zmbicu mult` c`ldur`, iar el, la rndul lui, p`ru s` sedetensioneze privind spre ea. Cnd, \ns`, se adres`Juliei, tonul lui redeveni extrem de t`ios.

Ei bine? A]i stabilit? Am vreun cuvnt de spus? Julie! Doar tonul \i tr`da nervozitatea dincolo de

aparen]a acelui calm. Foarte bine. Aranja]i a[a cum dori]i. Se pare c`

prezen]a mea aici nu mai e necesar`, spuse Julieridicndu-se de pe canapea [i vrnd s` plece.

Probabil ar fi vrut s` mai spun` ceva, dar se r`zgndiauzind u[a deschizndu-se. Emma d`du buzna \n`untru,brunet`, adorabil` dar se opri brusc la vederea SandreiLawson, privind \ntreb`tor spre mama ei.

Bun`, scumpa mea, spuse Julie, \mbr`]i[nd-o. Aipetrecut bine?