Ioan Ardelean, alintat “Puiu” de prie-teni ;i colegi, s-a n[scut ̀ n 1969 la Jibou.A urmat cursurile de actorie la Univer-sitatea de Arte T]rgu Mure;, clasa prof.univ. dr. Sorin Cri;an, ;i Universitatea“Babeș-Bolyai” Cluj, Facultatea de Tea-tru, clasa prof. univ. Marius Bodochi. Ungrup important din promo\ia 1997 s-a`ndreptat, dup[ absolvire, spre Teatrul deNord din Satu Mare. Au intrat atunci `ntrupa s[tm[rean[ Pavel Barto;, MonicaP[scu\[, Olimpia M[lai, Sorin Oros, Ioa-na Bog[\an, Emanuel Petran. Dintre eidoar Sorin Oros mai activeaz[ la SatuMare `n zilele noastre. Ioan Ardelean adebutat la Satu Mare la ̀ nceputul stagiu-nii 1997-1998 `ntr-un spectacol care ar[mas `n amintirea multor spectatori.

Luni a curs sânge la Casa Albă, darServiciul Secret nu are ce să-și repro-șeze. Sunny, unul dintre câinii familieiObama, a mușcat o tânără invitată laCasa Albă, provocându-i o mică leziu-ne pe obraz, informează joi site-ulTMZ, preluat de AFP.

Tânăra de 18 ani a vrut să mângâiefemela, dar animalul a mușcat-o de fa-ță, explică site-ul specializat în știri des-pre celebrități. Medicul familiei, dr.Ronny Jackson, a considerat că leziu-nea necesita câteva puncte de sutură.

Tânăra victimă a postat pe rețelelede socializare câteva fotografii cu le-ziunea de pe obraz, în urma căreia arputea să rămână cu o mică cicatrice.

Familia Obama are doi câini de apăportughezi, o rasă cunoscută pentrulipsa sa de agresivitate. Cel mai în vârstădintre cei doi câini, numit Bo, dupăinițialele lui Barack Obama, beneficia-ză de titlul prestigios de "primul câine".Sunny, o femelă în vârstă de 4 ani, afost botezată astfel datorită tempera-mentului său jucăuș, scrie AFP.

Casa Albă nu a precizat dacă Sunnyeste tulburată de mutarea familiei dela Casa Albă, unde urmează să se mutenoul președinte ales, Donald Trump,comentează France Presse.

B[tr]nii povestesc despre S]npetruLupilor ca fiind patronul lupilor. ~naceast[ zi, lupii se str]ng `n haite laurl[tori, unde `ncep s[ urle. Se zice c[Sf]ntul Petru vine ;i `mparte prada lu-pilor pe un an de zile. S]npetru sose;tela miezul nop\ii pe un cal alb ;i ̀ mpartefiec[rui lup c]te o oaie, un miel sau oc[prioar[, lupii neav]nd voie s[ se ating[dec]t de prada primit[. S]npetru,st[p]nul lupilor, apare `n pove;tile dinpopor at]t ca p[m]ntean, c]t ;i ca divi-nitate. Se spune c[ el umbla singur pep[m]nt, iar uneori ̀ l ̀ nso\ea ;i pe Dum-nezeu pentru a vedea ce fac oamenii.

Creatorul seriei galactice ‘StarWars’, George Lucas, a înclinat în fa-voarea oraşului Los Angeles, mai de-grabă decât San Francisco, pentru adeschide viitorul său muzeu, un proiecttitanic în valoare de un miliard de do-lari, potrivit site-ului de internet al mu-zeului, citat miercuri de AFP.

Lucas Museum of Narrative Art vafi situat în parcul Expoziţiilor din LosAngeles şi va găzdui colecţia de artă şiobiecte utilizate la turnările filmelorsale, inclusiv cele provenite din saga‘Star Wars’.

George Lucas va finanţa aproapeîn totalitate muzeul, care va fi construitpe o suprafaţă de 3 hectare şi a căruiahitectură va evoca o uriaşă navăspaţială.

Autorităţile din Los Angeles îm-preună cu primarul oraşului, Eric Gar-cetti, şi-au exprimat satisfacţia faţă deacest anunţ, subliniind că muzeul vagenera mii de locuri de muncă şi vaatrage nenumăraţi turişti, curioşi să va-dă masca originală a lui Darth Vaderalături de picturile lui Norman Roc-kwell, Edgar Degas sau Pierre-AugusteRenoir.

Los Angeles a fost ales astfel, în de-trimentul lui San Francisco, care a pro-pus ca muzeul să aibă drept locaţieTreasure Island din golful oraşului. LaSan Francisco se află instalaţiile caregăzduiesc compania Lucasfilm.

Unul din c]inii lui Obama a mu;cat o fat[

De S]npetru, lupiise adun[ noaptea`n hait[ ;i url[pentru a-;i primi prada

Ioan Ardelean, actorstabilit la New York, ;i-a`nceput cariera `n S[tmar

PAGINA 9

PAGINA 10

IAnul XIII Nr. 718 Duminic[ 15 ianuarie 2017

S`n`tate Frumuse]e&

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Muzeu “Star Wars”de 1 miliard de dolari

Rolul elementelor minerale în formarea sistemului osos

PAGINA 5

Moda nu intr[ în vacan\[ nici pe pârtie

PAGINA 7

Dieta influen\eaz[ starea aparatuluirespirator

PAGINA 8

Stampă cu orașul Zatmar în 1663

Mihai Eminescu, desen de Nicolae Rădulescu după o litografie publicatăla Craiova în 1889

Realitatea durerii ;i valen\ele sale energizante `n teatrul lui Mihai Eminescu

În 1700, birurile ;i r[zboaieleau dus la depopularea Comitatului Satu Mare

Eminescu, după cum se vede în ceamai mare parte a operei sale, se află lacelălalt pol, aspectul tragic al vieții fiindcopleșitor. La el, durerea are semnifi-cații complexe. Parcurgerea antumelorși a postumelor conturează un adevăratconcept al durerii. De la acel amestecde „durere și plăcere” specific folclo-rului și poeziei sale de dragoste, la du-rerea metafizică sau la cea provocatăde nedreptate, de lipsa libertății. Înpoezia sa rareori apar tonalități vesele,situații comice, ludice. De remarcat căîncă de la prima poezie publicată la 16ani, „La mormântul lui Aron Pumnul”,registrul tristeții este copleșitor.

PAGINA 3

PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/15 ianuarie 2017

Cronicarul Aron Florian s-an[scut ̀ n localitatea Rod-Sibiu, afost un renumit istoric, profesor;i publicist rom]n, un harnic pro-pagator al ideilor :colii Ardelene`n Muntenia.

A urmat ;coala primar[ `n locali-tatea natal[, apoi studiile gimnazialela Blaj, iar cele universitare la Buda-pesta. S-a c[s[torit cu fiica GitaruluiDr[ghici Budisteanu din Pite;ti.

Solicitat de Dinicu Golescu, AronFlorian, `n 1835 a acceptat s[ `ndepli-neasc[ func\ia de profesor la :coalaacestuia din localitatea Gole;ti. A mai`ndeplinit ;i func\ia de Director alA;ez[mintelor Br]ncovene;ti.

A mai func\ionat ca profesor la:coala Central[ din Craiova, iar ̀ n pe-rioada 1832-1847 a predat limba latin[la Colegiul Sf]nta Sara, unde l-a avutca elev pe Nicolae B[lcescu. A mai fostprofesor ;i la Universitatea din Bucu-re;ti. A fost ;i membru al AcademieiRom]ne, ;i membru al Societ[\ii Fi-lantropice, apoi participant activ la Re-volu\ia Rom]n[ din Transilvania,1848-1849.

A colaborat la Revista “Foaie pen-tru minte, inim[ ;i literatur[“ ;i la “Te-legrafie Rom]n[“, ̀ mpreun[ cu GeorgHille a `ntemeiat primul cotidianrom]nesc Rom]nia.

~n `ntreaga sa activitate, a insistatpentru nevoia cunoa;terii istoriei Po-porului Rom]n, ̀ n lucrarea sa “Idee deistorie a Principatului |[rii Rom]ne”`n trei volume.

~n 1838 era orator `ntr-o Loj[ Masonic[ Bucure;tean[

Aron Florian a mai scris< “MihaiBrady, biografie ;i caracteristica lui,trase din Istoria |[rii Rom]ne;ti”, Bu-cure;ti, Tipografia Colegiului Na\ional1858, “Patriar;ii sau p[m]ntul Cannan,Istoric `n Tabloide”, Bucure;ti, Sf]ntaSara, 1842, “Scrieri Literare Inedite”Bucure;ti, ap[rute la Editura Minerva1981.

Aron Florian, a mai scris ;i o cro-nic[ `mpresionant[ despre Mihai Vi-teazul.

Astfel se s[v]r;i printr-o ucidereho\easc[, ̀ n v]rst[ de 43 de ani, viteazulMihai, a c[ruia moarte a umplut cu`nfiorare plin[ de groaz[ inimile tutu-ror acelora, care priveau `ntr]nsul, ungeniu rar al veacului aceluia, ;i care `nadmirarea ispr[vilor lui celor minuna-te, nu-i t[g[duiau titlu de ,,Mare,,.

Via\a politic[ a lui Mihai Viteazu afost un fenomen, iute trec[tor, a fostsupus[ la mii de greut[\i ;i a ̀ nt]mpinatpiedici `nd[r[tnice, cu toate acesteaduhul lui a str[b[tut prin toate, a tri-umfat despre toate.

Prin faptele sale cele viteze a inte-resat omenirea, a tras la sinerecuno;tin\a veacurilor ;i s-a al[turat`n r]ndul b[rba\ilor celor mari.

Cu energia caracterului s[u cel de-osebit, cu t[ria bra\ului s[u cel nebiruit,;i cu statornicia sufletului s[u cel mare,a oprit viteze;te potopul puterii turce;tide a nu se ̀ ntinde asupra Europei de laApus ;i de a nu se l[\i barbaric `n lo-curile pe unde p[trundea. De c]ndturcii osmani au ̀ nfipt picior statornicla R[s[ritul Europei ;i au ̀ ngrozit toat[partea aceasta de lume, na\iile cre;tine,pe care pozi\ia geografic[ sau politic[

le făcea s[ tremure de putera lor, n-auavut, afar[ de Ioan Carvin, alt erou maimare, nici cre;tin[tatea ap[r[tor maifierbinte. Cu adev[rul `n inim[ ;i `nbuze, cu crucea ̀ ntr-o m]n[ ;i cu sabia`ntralt[ m]n[, a r[zb[tut barbaria ;i aasigurat omenirii cre;tine pacea ;ilini;tea a ̀ nlesnit ̀ naint[rile civiliza\iei;i a f[cut s[ creasc[ binecuv]ntarea peunde era s[ se semene besteme.

De ar fi lucrat `mpreun[ cu d]nsul;i al\i st[p]nitori cu acea;i credin\[ ;ientuziasm, de n-ar fi ̀ nt]mpinat at]teapiedici ;i greut[\i deodat[, de n-ar fiavut de a aface cu oameni ca SigismundBatori, ca Ieremia Maril[, ;i cu Basta,;i de iar fi fost h[r[zit de sus un curspolitic mai lung, era `n stare s[s[v]r;easc[ ceea ce al\ii numai aug]ndit sau numai au `nceput.

Omenirea cre;tin[ i-a r[mas recu-nosc[toare pentru tot ce a f[cut el pen-tru d]nsa, faptele lui cele m[rite s-autr]mbi\at ̀ n toate p[r\ile ;i meritele luis-au `nvrednicit de o omenie asistat[din partea omenirii!

Dar rom]nii to\i de ob;te au trebuitcu mai ad]nc[ am[r[ciune s[ simt[pierderea lui Mihai. El a tr[it destulpentru sine, pentru a-;i face o m[rire,un nume mare, care niciodat[, nu vapieri, dar a murit prea de timpuriu pen-tru proiectele sale cele mari, ce le formapentru fericirea na\iei sale.

De la marele Traian ;i p]n[ la el,Rom]nii nu s-au norocit ca din s]nullor s[ se nasc[ alt om mai mare dec]td]nsul, cinsprezece veacuri au lucratca s[ fac[ m[rirea lui. Vremurile celegrele aduse pe to\i rom]nii ̀ ntr-o starede degradare ;i de suferiri amare, to\ia;teptau un m]ntuitor.

Ar[tarea lui Mihai `n mijlocul lor,a fost ca un fulger str[lucitor, care adat duhului românesc cel amor\it o lo-vitur[ electric[, Rom]nia se de;teptar[;i cunoscur[ cutremurarea lui Mihaidin Cer ;i alergar[ la glasul lui celpr[p[v[duitor de m]ntuin\[. El eraeroul, era idolul lor, era via\a ;i fericirealor, era Rom]nul care f[cea c]t to\iRom]nii.

Sub comanda lui Mihai, Rom]niicu armele `n m]n[, dezvolt[ o puteredemn[ de a sus\ine pe vr[jma;i, demn[de a trage admirarea ;i l[s]nd celorlaltena\ii demn[ de numele ;i s]ngele ce `lpurtau ̀ n venele lor ;i de drepturile, cedoreau s[ dob]ndeasc[.

Acestea erau vremurile cele eroiceale Rom]nilor. Geniul lui Mihai croia,;i rom]nii pun]nd `n lucrare f[ceauminuni. Unind to\i rom]nii `ntr-untot, a restatornicit Dacia Veche, a f[cutna\ia mare, demn[ de a fi recunoscut[de alte na\ii, demn[ de a se ap[ra ;i `nstare de a se civiliza.

Aceasta a fost vremea cea maim[rit[ pentru Rom]ni, a fost epocacare prevestea pentru d]n;ii veacuride aur. ~nc[ pu\in ;i rom]nii s-ar fi de-clarat ferici\i.

~mprejur[rile, soarta, nenorocireaa curmat zilele acestui om mare, ̀ naintede a ̀ ntemeia puterea nou[ a Români-lor. Urm[ritorii lui sau nu mo;tenir[duhul lui cel mare, sau nu au putut ur-ma drumul cel croit de d]nsul.

Unirea ;i Statul Rom]nilor a trecutca un vis, Na\ia Rom]neasc[ iar s-at[iat ̀ n p[r\i, Rom]nii iar au c[zut subputeri str[ine sau deosebite ;i vremu-rile cele grele mai luminate iar se`ntoarser[.

~n necazurile, suferin\ele ;i durerilelor au strigat mult[ vreme< Mihai ;iM]ntuin\a! Dar Mihai nu mai era.

Mai mult `ns[ dec]t to\i, Rom]niidin \ara rom]neasc[ au pl]ns moarteacea f[r[ vreme a lui Mihai n[scut aici`n ni;te vremuri nefericite, norocirea\[rii sale l-a adus ca ;ad[ pe scaunulmo;ilor ;i a str[mo;ilor s[i. Dar duhullui cel mare nu se putea mul\umi ca s[ocupe un scaun oric]t ;i s[ c]rmuiasc[o na\ie roab[. Ca un alt Tomistocle sesili s[-;i dezrobeasc[ \ara, s[ fac[ res-pectat Statul Rom]n ;i s[ dea ̀ n inimileRom]nilor primitoare de sentimente`nalte, ;i duhul lor `ntreprinz[tor delucruri mari.

Onoarea, demnitatea, m]ndria, pa-triotismul, slobozenia, acestea erauideile de care erau absorbi\i Rom]niidin \ara rom]neasc[ `n vremeac]rmuirii lui cea viteaz[.

Din Rom]ni ap[sa\i sub un juggreu, amor\i\i printr-un despotism ne-suferit ;i degrada\i printr-o tir[nies[lbatic[, a f[cut oamenii slobozi, af[cut at]\ia eroi, care d[dur[ lumiiprob[ concret[ de ce poate face o na\ieslobod[ ;i c]rmuit[ de un mare prin\.

Niciodat[ |ara Rom]neasc[ n-a fost mai m[rit[ ;i mai demn[ de respectul ;i onoarea altor state, ca pe vremea aceasta

Ca s[ `ngr[deasc[ ;i s[ `ntemeiezeslobozenia, ;i s[ asigure \[rii fericireave;nic[, a croit proiectul cel mare de auni pe to\i Rom]nii ̀ ntr-o singur[ pu-tere. Cu armele ̀ n m]n[ a ̀ nfiin\at pro-iectul s[u demn de un Rom]n mare cad]nsul, dar c]nd era s[ ̀ ntemeieze Sta-tul nou al Rom]niei a fost r[pit dinvia\[ printr-o moarte ho\easc[. Zgo-motul mare, ce `l f[cur[ armelerom]ne;ti, pentru m[rirea, fericirea\[rii, se lini;ti. |ara rom]neasc[ a c[zutdin nou sub greutatea soartei de di-nainte, alt Mihai nu se mai n[scu pen-tru d]nsa. În locul m[ririi de atunci avenit smerenia ;i umilirea, tot dreptu-rile \[rii p]n[ mai t]rziu. Dar datoriaistoriei Rom]ne;ti, fie ca s[ p[streze`n veacuri ispr[vile acele minunate aleacestui Ahil Rom]nesc, demn de a-;ivrea Omerul s[u care s[ fie cartea Vi-legiei, Care Rom]nilor, Cartea care s[se citeasc[ cu drag de c[tre oricine.Rom]nii s[ aib[ prilejul de a se m]ndricu Eroul Mihai, care se lupta ca un leupentru cauza cea Sf]nt[ a dezrobirii ;ia slobozeniei lor.

Aduc[-;i aminte de ceea ce poateface o na\ie unit[, c]nd este norocit[ca să se nasc[ dintr]nsa, un om mare,care singur ;tie a o duce la m[rire ;i fe-ricire. S[ nu se uite niciodat[ c[ \[râneicelei scumpe a lui Mihai Viteazul, po-menirii lui celei m[rite, ;i aduceriiaminte de faptele lui cele minunate,sunt datori a-i `n[l\a un monument lacare s[ aduc[ totdeauna recuno;tin\[pentru ceea ce a vrut el s[ fac[ pentrud]n;ii ;i să verse lacrimi pentru pier-derea lui Mihai f[r[ vreme!!!

(Din idee repede din Istoria Prin-cipatului |[rii Rom]ne;ti, ,,Bucure;ti1837, p.317-322 Ioan Lupa;cu,ap.cit.p187-197)

Ioan Cornean, Lacrima TeocanIstr[uan din Cartea Manuscris<

Cronicari Rom]ni din Ardeal

Între meşterii tipografi ai secoluluial XVI-lea, diaconul Coresi ocupă loculcel mai de seamă, întrucât, prin cărţiletipărite de el, a nivelat calea introdu-cerii limbii române în cultul liturgic.De asemenea, folosind în traducerilesale textele rotacizante din nordul Ar-dealului, a căror limbă a supus-o uneiserii de modificări, în sensul adaptăriila graiul vorbit în sudul Ardealului şiîn nordul Munteniei, Coresi a contri-buit la impunerea acestui grai la bazalimbii române literare.

Se pare că diaconul Coresi s-a năs-cut în Târgovişte. Unele ipoteze spuncă strămoşii săi ar fi fost originari dininsula Chios şi s-ar fi aşezat în ŢaraRomânească, integrându-se printre ro-mâni. Nu se cunosc amănunte despreviaţa lui. Se ştie numai că, între anii1557-1583, a tipărit cărţi bisericeşti laTârgovişte, Braşov şi la Sebeş.

Prima carte tipărită la Braşov, înianuarie 1557, a fost un Octoih slavon.Deşi era tipărită în Transilvania, carteaavea pe frontispiciu stema Ţării Româ-neşti şi menţiona pe domnitorii Ale-xandru Lăpuşneanu al Moldovei, Pă-traşcu cel Bun al Munteniei şi pe prin-cipele Ioan Sigismund Zapolya al Tran-silvaniei, ceea ce dovedeşte că era des-tinată românilor din cele trei ţări.

Întors în Ţara Românească, tipă-reşte, din porunca domnitorului Pă-traşcu cel Bun, un Triod Penticostar,împreună cu zece ucenici de-ai săi.Cartea va fi terminată în 1558. La în-ceputul anului următor, se va stabilidefinitiv la Braşov.

În 1570, Coresi tipăreşte pentruprima dată în limba română Psaltireaşi Liturghierul. La baza Psaltirii, au stattraducerile maramureşene pe care Co-resi le-a avut la îndemână în manuscris.În epilogul Psaltirii din 1570, este arătatmotivul pentru care diaconul Coresis-a ostenit cu tipărirea cărţilor de cultîn limba română< „Cu mila lui Dum-nezeu, eu, diaconul Coresi, deacă văd-zui că mai toate limbile au cuventul luiDumnezeu în limba lor, numai noi, ro-mânii, n-avămu, şi Hristos zise, Mathei10, 9 cine citeşte să înţeleagă, şi Pavelapostol încă scrie în Corinth 15, 5, caîntru bisearecă mai vârtos cinci cuvintecu înţelesul mieu să grăiesc, ca şi aialalţisă învăţ, decât întuneric de cuvinte ne-înţelese într-alte limbi, începutu-se-aua se scrie aceste sfente Psaltiri...“

Liturghierul nu cuprinde toate tex-tele Liturghiilor ortodoxe, ci numaitextul Liturghiei Sfântului Ioan Gurăde Aur, săvârşită cel mai des de-a lungulanului. Se crede că traducerea Litur-ghiei s-a făcut de către preoţii din Şche-ii Braşovului, care l-au ajutat pe meşte-rul tipograf şi la traducerea altor căr\i.

460 de ani de laprimele tip[rituri ale

diaconului Coresi

PERSONALIT~}IMai mult `ns[ dec]t to\i, Rom]nii din \ara rom]neasc[ au pl]ns moartea cea f[r[vreme a lui Mihai n[scut aici `n ni;te vremuri nefericite, norocirea \[rii sale l-a adusca ;ad[ pe scaunul mo;ilor ;i a str[mo;ilor s[i. Dar duhul lui cel mare nu se puteamul\umi ca s[ ocupe un scaun oric]t ;i s[ c]rmuiasc[ o na\ie roab[. Ca un alt Tomistoclese sili s[-;i dezrobeasc[ \ara, s[ fac[ respectat Statul Rom]n ;i s[ dea `n inimileRom]nilor primitoate de sentimente ̀ nalte, ;i duhul lor ̀ ntreprinz[tor de lucruri mari.

Aaron Florian a scris mai multe lucrări despre istoria poporului român

Aaron Florian a scris o cronic[ impresionant[ despre Mihai ViteazuCronicarul a fost profesor la Școala Centrală din Craiova unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

15 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEStatul a fost tot timpul cel mai vajnic asupritor al țăranilor, iobagilor, meseria;ilor dar și mo;ie-

rilor. Acum 300 de ani, Comitatul Satu Mare a fost pustiit de războaie ;i molime. Pe deasupra,birurile excesive au făcut ca oamenii să fugă, să-și lase propriile case și să meargă în căutarea no-rocului prin alte părți. Zeci de localități au rămas pustii la începutul secolului XVIII dar nobiliiau recurs la colonizări.

Impozitele, birurile, taxele aufost întotdeauna un motiv de ne-mulțumire pentru cetățeni. Întot-deauna li s-au părut prea mari. Lacele mai recente alegeri parlamen-tare, PSD a câ;tigat aproape 50%pentru că a promis tăierea a 102 taxeși cre;teri de salarii.

Statul a fost tot timpul cel mai vajnicasupritor al țăranilor, iobagilor,meseria;ilor dar și mo;ierilor. Acum 300de ani, Comitatul Satu Mare a fost pustiitde războaie ;i molime. Pe deasupra, bi-rurile excesive au făcut ca oamenii să fugă,să-și lase propriile case și să meargă încăutarea norocului prin alte părți. Zecide localități au rămas pustii la începutulsecolului XVIII dar nobilii au recurs lacolonizări.

O radiografie a acestor ani a realizat-o istoricul Ovidiu Mihai Hotca în lucrarea"Țara Oa;ului în zbuciumul istoric lacumpăna secolelor XVII-XVIII", publi-cată în "Studii și comunicări, seria isto-rie-etnografie-artă", editat în anul 2010de Muzeul Județean Satu Mare, din careredăm mai multe informații.

Biruri în 1681

În anul 1681, Thököly Imre preia co-manda comitatului Satu Mare. Pentrususținerea cavaleriei sale impune urmă-toarele biruri< 1 câblă de grâu, 2 de ovăzși 2 căruțe cu fân pentru fiecare casă, întotal comitatul dă 150 câble de vin, 12vite de tăiat, 12 șoldane de slănină, 160decilitri de miere, 32 de unt, 2 câble delinte, 100 de găini, 20 de gâște și 200 deouă.

Stăpânirea austriacă a însemnat o fis-calitate mai apăsătoare. Luptele cu turciiau reclamat mari cheltuieli, pe care Vienale-a impus chiar teritoriilor pentru carese dădea de fapt războiul.

În Satu Mare, la comanda trupeloraustriece staționate aici, în 1685-1686, seafla Karaffa, renumit în istoria Ungarieipentru excesele sale privind impozitarea.În vremea sa nu se mai făcea diferențaîntre nobili și nenobili. În anul 1686, înmomentul în care o parte a nobililor re-fuza să plătească taxele, consiliul comi-tatului ia hotărârea ca acestora să li se iaiobagii și să fie dați celor ce plătesc im-pozitul.

După anul 1690 nu se mai ia în con-siderare numărul caselor plătitoare în sta-bilirea impozitului, ci i se impune comi-tatului să plătească 3.200 de taxe ("por-tiones"). Pentru întreținerea infanterieiși cavaleriei se dau procente din grâu,ovăz, fân și vite ce trebuiau cedate fărăopunere. Astfel, în 1690, comitatul a dat4.413 câble de grâu, 9.690 de ovăz, 4.546căruțe cu fân și 100 de vite, acestora adău-gându-se și alte impozite.

Era clar că aceste impozite nu puteaufi suportate de populație. Totuși s-a sta-bilit că proprietarii feudali, care nu potsau nu vor să plătească, să fie înlocuiți laplată cu alții care le vor prelua proprietă-țile.

În 1691, datoria comitatului s-a dublat ca urmare a nerespectării termenului

Un exemplu semnificativ pentru lă-comia guvernului avem din anul 1691.Comitatul rămăsese atunci cu o datoriede 12 mii de florini. I s-a impus un termende plată sub amenințarea că va plăti du-blu. Fiindcă termenul nu a fost respectat,comisarul imperial Sompók a cerut dubludeclarat, adică 24 de mii de florini. Forțat,

comitatul s-a obligat să dea în două săp-tămâni 600 de boi. Totodată lasă guver-nului dreptul ca la fiecare intervenție săpoată rechiziționa de pe teritoriul său 150de boi.

În anul 1692, autoritățile comitatuluiau trebuit să susțină 477 de soldați (orális)și tot atâția cai (equilis). Pentru ei s-audat< 29.574 pfunzi de pâine, 14.784 decarne și tot atâta vin, iar pentru cai s-audat< 88.722 pfunzi de ovăz, 11.929 de fânși 5.724 de paie. Toate acestea pentru osingură lună.

În anul următor, impozitele vor fipentru 1.026 orális și 812 equilis. În acestecondiții, autoritățile comitatului nu semai ocupă decât cu strângerea impozite-lor.

Obligații pentru susținerea și apoi dărâmarea Cetății Satu Mare

Războiul a amplificat obligațiile co-mitatului. În consiliul din 28 iunie 1703al comandantului austriac, Löwenburg acerut, pentru a munci la întărirea cetățiiSatu Mare, 50 de lucrători. În același scopa cerut și 195 de bârne din lemn.

În timpul asediului cetății de către lo-bonți, comitatul a trebuit să-i aprovizio-neze pe curuți. În cadrul unei adunări, la12 decembrie 1703, mai marii comitatuluise angajează să strângă taxele pentruaprovizionarea a 1.300 soldați și 400 decai. În actele notariale se scrie că populațiava da lunar armatei 18.000 de pfunzi decarne, 650 câble de făină, 600 de ovăz și36 de căruțe. În timpul asediului s-au datarmatei în total 20.804 câble de făină,20.459 câble de ovăz.

După cucerirea cetății, Rákóczi a do-rit dărâmarea zidurilor ei. În acest scop,la 15 mai, Kende Zsigmond e însărcinatcu strângerea de lucrători. Astfel, aceiașioameni care-i întăriseră zidurile acum ledărâmă. Pentru reconstrucția Ecsed-uluisunt, de asemenea, împrumutați 300 delucrători și 25 de căruțe pe o perioadă de5 luni.

Obligațiilor în natură și muncă li s-au adăugat cele în bani. În timpul ase-diului cetății Satu Mare, curuții primesclunar 78 de florini, consiliul provincialdin 8 martie 1704 hotărând apoi un im-

pozit total de 100 de florini pe an.

Ura dintre clasele sociale

La toate aceste sarcini față de stat s-au adăugat abuzurile nesfârșite ale func-ționarilor și jafurile armatei. Însuși Rá-kóczi recunoaște în "Memoriile" lui căarmata curuților constituită din voluntaridin popor, necunoscători ai milităriei, eraindisciplinată. În cazul unei conducerisevere ei dezertau iar, după înfrângeri sauiarna, cu greu puteau fi opriți să se îm-prăștie.

În posturile de conducere erau pro-movați indivizi aspri sau bețivi, hoți carefăceau ce voiau cu inferiorii lor. Se adaugăura țăranilor față de ofițerii de originenobilă și faptul că în companiile consti-tuite într-o comună nimeni nu voia să sesupună ordinelor unor consăteni. Pentruimpunerea ordinii, Rákóczi s-a văzut ne-voit să creeze instituția comisarilor de in-tervenție având rol de organizare a disci-plinei, prinderea dezertorilor, haiducilorși hoților.

Comitatul devine câmp de luptă, ce-tatea Satu Mare suportând un greu ase-diu, iar populația, lovită de război, inun-dații, boli, foamete și incendii, a continuatsă plătească impozite. Între anii 1685-1702, comitatul Satu Mare a plătit impo-zite în valoare de 1.342.552 florini.

Invazia tătară

Invazia tătară din 1717 a contribuitși ea la distrugeri. Istoricul Borovszky în"Szatmár Vármegye" afirmă că, în celedin urmă, tătarii au fost ajunși și bătuți.

Cei luați prizonieri au fost eliberațiaproape toți și totul părea că se încheiecu bine prin înnobilarea românului Teo-dor Karácson. În pofida acestei afirmații,invazia tătară a însemnat imense pagubemateriale și multe pierderi de vieți ome-nești.

Așezări întregi au fost pustiite atunci.De pildă în Oaș, Prilogul. Sătenii lui careau supraviețuit prin fugă au abandonatlocalitatea distrusă și s-au așezat în Re-metea, ai cărei locuitori scăpaseră, la rân-dul lor, tot prin fugă. Ca urmare, în Ma-gyar statisztikai közlemények, Prilogul,ce fusese notat în anul 1715, nu se mai

regăsește și în 1720. Dispăruse din rândullocalităților locuite.

Din păcate, această ultimă invazie tă-tară din 1717 a lovit din plin și româniidin Ugocea căci avem informația că tătariiau dus de aici în robie 1.454 de persoa-ne.

Îngroparea de tezaure

Un alt fenomen, care dovedește și elstarea de nesiguranță a locuitorilor co-mitatului în acele vremuri, îl reprezintăîngroparea de tezaure. Astfel, la Târșolț afost îngropat într-un mic vas de ceramicăpictat, la doar 30 cm. sub pământ, un te-zaur din 112 monede - groși polonezi șicreițari austrieci (cu o singură monedătransilvăneană - un groș bătut la Baia Ma-re, după siglele N.B. pe care le poartă)valorând vreo 150 de denari. Aceasta re-prezenta o mică avere adunată în vreo 20de ani pe care posesorul a ascuns-o înpreajma ciocnirilor armate dintre curuțiși austrieci (după cum rezultă din emisiamonetară).

În 1703, Careiul mai are doar 25 de gospodării

În aceste condiții< război, invazii, răs-coale, molime, calamități naturale și bi-ruri grele, locuitorii comitatului fug dinsatele lor, sunt uciși, se înrolează la curuți,se fac haiduci, rezultatul fiind o depopu-lare masivă. Unele așezări sunt total de-populate, altele rămân cu foarte puținegospodării și vite.

În Carei, vitele, porcii, ovinele lui Ká-rolyi Sándor au fost luate, recoltele dis-truse, pagubele fiind estimate la 40.000de florini. După 1703, în Carei mai eraudoar 25 de gospodării având în total 20de boi, 30 de vaci, 20 de cai și 100 de oi.Din Carei, 98 de locuitori s-au înrolat înarmata curuților, dintre care 29 fiind uciși.La sfârșitul războiului curuților, în anul1711 conscripția locuitorilor din Satu Ma-re găsea aici doar 150 de meșteșugari, 101orășeni, 42 jeleri și 39 de văduve. ChiarRákóczi a fost conștient că mișcarea luipopulară va duce la pustiirea țării și cănu va rezista armatei habsburgice. Prin Bercsényi poruncește deci comita-tului să întrețină doar trei companii de

mercenari pe cheltuiala proprietarilorfeudali. Aceștia însă, obișnuiți cu avan-tajele oferite de Tripartitum-ul luiWerboc̋zy, amână executarea ordinului.

Pentru că din anul 1685 până în 1702,comitatul a plătit impozit de 1.343.552florini și a avut mult de suferit fiind pu-ternic depopulat, reprezentanții stărilorau dorit ca impozitul să fie calculat doarpentru 39 de porți.

În paralel, marii proprietari duc o po-litică de colonizare. Încă la sfârșitul seco-lului al XVII-lea, aceștia încearcă să atragămasele din comitatele vecine dând decla-rația< "Pentru că comitatul nobiliar, dincauza înrobirii păgâne, în o anumită par-te, așa de mult s-a depopulat, că numaiamintirea a rămas din acele locuri< a ho-tărât comitatul nobiliar ca din alte comi-tate nobiliare cei care vor veni să populezeacele locuri pustii, acei locuitori vor fiimuni de plată și de alte prestații pe treiani a birurilor și a altor contribuții. Iarprin faptul că comitatul nobiliar pentrustrângerea birurilor ajunge să se pustieas-că, cei emigrați să se întoarcă acasă și săse reașeze> cei puțini rămași să nu pleceși ei rămânând astfel pământul pustiu;pentru aceasta acele locuri vor plăti bi-rurile din nou în funcție de posibilitățiîn afară de aceasta de impozite vor fi im-uni pe trei ani”.

1712< inundații ;i foamete

În primăvara anului 1712, comitatula fost supus unei foarte mari inundații,urmată de o secetă pustiitoare. Recolteleau fost distruse, provocând o foame crân-cenă datorită căreia se murea pe capete.Grava sărăcie în care se ajunsese e relevatăși de soția comitelui Károlyi Sándor, Bar-kóczi Krisztina, care într-o scrisoare men-ționa că în 3-4 sate n-a găsit să cumperemăcar un singur pui.

Situația gravă în care ajunsese comi-tatul a determinat o emigrație puternică.Rândurile soției lui Károlyi Sándor zu-grăvesc un tablou dezolant< „Oamenii fugcătre orașele din Hajdu. Satele dispar iarsoarta celor rămași este nesigură”.

În vara lui 1711, în comitat 17 loca-lități au devenit complet pustii, iar 47 delocalități au fost considerate depopulate.

Colonizarea începe după 1719

Dat fiind că pe marile domenii nobi-liare existau puțini oameni, se impunearepopularea lor. Pentru că și Câmpia Un-gară era pustie se cereau oameni din altepărți.

Károlyi Sándor e cel care a organizatcolonizarea șvabilor în comitat, după cumreiese din scrisoarea din 23 iunie 1712,expediată din Bratislava către soția sa,Barkóczi Krisztina din Carei. Zilnic aufost trimise câteva sute de șvabi împreunăcu preoții lor. Astfel, a fost repopulat depildă Carei. Noii veniți au primit pământ,drept de pășunat, lemne din pădure, li s-au ridicat biserici, școli și locuințe paro-hiale. În schimb trebuiau să munceascăun număr de zile pe an în folosul nobi-lului.

Dar de abia după anul 1719 coloni-zarea șvabă atinge cote înalte, făcându-se în mod planificat. De pildă în localita-tea Foieni, în anul 1720, au fost aduse 17familii, iar până la sfârșitul anului 1726,se vor așeza aici în total 85 de familii> înlocalitatea Urziceni, până în anul 1726,au fost aduse 93 de familii, iar în MoftinuMare au fost colonizate până în 1726 unnumăr de 120 de familii de șvabi. Auto-ritățile comitatului au căutat să aducă înspecial meșteșugari.

A consemnat Mihai S.

Ferenc al II-lea al Transilvaniei a condus o revoltă a țăranilor pentru a-i alunga pe habsburgi de pe pământul lui natal.A sperat la o susținere franceză, dar Franța a fost ̀ nfrântă ̀ n bătălia de la Blenheim de coaliția anglo-austriacă ̀ n războiulsuccesiunii spaniole. Orice ;ansă de reconciliere cu Viena a fost distrusă de alegerea lui Rakoczi ca prinț al Transilvanieide nobilime `n 1704.

În 1700, birurile ;i r[zboaiele au dus la depopularea Comitatului Satu Mare

4 Informa\ia de Duminic[/15 ianuarie 2017

LITERATUR~

Ziua de 15 ianuarie, care a de-venit Ziua Culturii Naționale, pri-lejuiește tuturor celor interesațide literatură șansa reîntâlnirii cuopera lui Mihai Eminescu. Amin-tirea lui este întreținută cel maibine prin permanenta redescope-rire a Operei, cu bucuria lecturii,cu real folos ideatic, estetic.

Este calea cea mai bună de a-l oma-gia sincer, fără tirade patetice, fără a-lridica pe un piedestal intangibil. Ci-tindu-l, el se află mai aproape de noi,între noi, accesibil, așa cum probabilși-ar fi dorit, dacă e să ne amintim de„Epigonii”, de poezia „Criticilor mei”,de viața trăită în rândul poporului său.

Chiar dacă nedrepții au fabulat curâvnă iar detractorii i-au arucat cuvintenedemne, rănile sufletești primite în-ainte și după moarte pot fi vindecatede fiecare dintre noi citindu-l sau, dupăexpresia lui Nichita Stănescu, „săru-tându-i versul”.

Versurile cu tentă ludică sunt deosebit de rare în opera lui Mihai Eminescu

Caragiale, spre deosebire de colegulde generație, Eminescu, era înclinatspre abordarea vieții în cadrele come-diei, spre categoria estetică a comicului.Doar Năpasta și câteva nuvele fac ex-cepție.

În schimb, Eminescu, după cum sevede în cea mai mare parte a operei sa-le, se află la celălalt pol, aspectul tragical vieții fiind copleșitor. La el, durereaare semnificații complexe. Parcurgereaantumelor și a postumelor contureazăun adevărat concept al durerii.

De la acel amestec de „durere șiplăcere” (Liviu Rusu) specific folclo-rului și poeziei sale de dragoste, la du-rerea metafizică sau la cea provocatăde nedreptate, de lipsa libertății. Înpoezia sa rareori apar tonalități vesele,situații comice, ludice.

Iată totuși o strofă „jucăușă”, dintr-o postumă citată cu un sentiment desurprindere de George Călinescu< „Și-acum șuieră mașina. / Fumul pipei linmiroasă, / Sticla Kümmel mă ivită, /Milly-mi râde. – Ce-mi mai pasă!”(Din Berlin la Potsdam). Excepțiile deacest gen sunt foarte rare.

De remarcat că încă de la primapoezie publicată la 16 ani, „La mor-mântul lui Aron Pumnul”, registrul tri-steții este copleșitor, declanșat de rea-litatea morții. În poezia menționatătermenii vehiculați se afă în aceastăsferă a durerii< doliu, jale, tânguire, tri-stă lăcrimare, verbele a se stinge, aplânge etc.

Mai poate fi amintit un vers din„Împărat și proletar”, rostit de „unul”dintre acei „Copii săraci și sceptici aiplebei proletare”, care invocă suferințaprovocată de nedreptate< „Cel ce în astălume a dus numai durerea / Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți”.El pune în antiteză două realități. Pede o parte este durerea celor însetațide dreptate, ca să apelăm la un termenreligios (amaruri, chin, războaie, moar-te, minciună etc.), pe de altă parte puneîn evidență tot ce înseamnă lucrareanedreptului< averea, mărirea, plăcerea,zilele voioase, petreceri...). Durerea, înacest poem, e o deșertăciune. Dar iden-tificăm și alte semnificații. Astfel, în li-

rica erotică, durerea este cauzată deneîmplinirea visului, de unde chema-rea răscolitoare din sonetul „Iubind întaină”< „Fă un sfârșit durerii... vin’ lasânu-mi.”

Tema durerii în literatura universală

Durerea, fizică sau sfletească, esteo realitate. Ca suferință fizică determi-nată de o afecțiune a organismului, delovituri sau plăgi, ea creează o stare dedisconfort sufletesc și mental.

Este un semnal care, înțeles, poateavea darul de a conduce la inițiereaunui tratament și la vindecarea răniisau bolii. Ea are caracter temporar saupoate însoți ființa umană în perioadafinitudinii biologice.

Durerile sufletești sunt mult maicomplexe și pot avea o durată foartelungă iar remediile devin uneori im-posibile. Reflectarea durerii în poeziaeminesciană are un câmp foarte largde semnificații.

Tema durerii este veche în litera-tură. Iată, simplificând, câteva para-fraze după marii scriitori antici< dure-rea e o cale spre înțelepțire – considerăEschil, ea nu exclude bucuria spuneHomer, după Cicero, timpul micșorea-ză și atenuează durerea, omul care nucunoaște durerea nu știe ce este omeniași compătimirea – este constatarea luiRousseau.

După Schopenhauer, durerea esteun dușman al fericirii la fel ca plicti-seala... Sunt doar câteva ochiri asuprafenomenului, din care se poate vedeacomplexitatea acestei stări de care omulluptă să se depărteze.

Durerea, în concepție religioasă,este sinonimă cu suferința adusă în lu-me de păcatul originar. Se considerăcă omul se naște spre suferință, așacum puii vulturului sunt meniți zbo-rului spre înălțimi. În „Cartea lui Iov”,suferința este o cale a căutării adevă-rului, o cale spre iertarea divină. Iov,ales să sufere pentru a-și dovedi cre-

dința, are și momente umane de îndo-ială, de revoltă.

Suferința nu poate fi exclusă dinviață, „Dar, de vorbesc, ce-nseamnă?,nu mă mai doare rana? / Sau, dacă tac,înseamnă că nu mă mai rănesc? (Iov,16, 6). Dar Iov vorbește și despre sufe-rința provocată de om sieși și semeni-lor<

„Că suferința-n sine nu iese din pă-mânt, / așa cum nici durerea nu-i odră-slită-n munți, / ci omul e acela ce naștesuferința / precum vulturii tineri se-avântă spre-nălțimi.” (5, 6-7, în dior-tosirea lui Bartolomeu Valeriu Ana-nia).

În Noul Testament, durerea, fizicăsau spirituală, a lui Iisus care a înduratsupliciul răstignirii, la care s-au adăugatsuferințele celor doisprezece apostoliși a creștinilor, este similară cu păti-mirea, dar și cu bucuria, în pătimire,pentru Mântuirea neamului omenesc.Pentru viitorul neamului omenesc.

Mihai Eminescu era un cunoscătorîn profunzime al marii literaturii și, înspecial, al Scripturilor.

Durerea – un concept centralîn drama postumă „Decebal”

Mihai Eminescu a avut o viziunecomplexă asupra durerii, pe care oidentificăm în antume și postume de-opotrivă.

Printre altele, poetul numește șicauzele. Iată câteva< nedreptatea, seteade putere, răul, „viermele vremii” sautimpul devastator, moartea sau acelmorb scăpat de sub lege, pe care De-miurgul nu-l stăpânește și care se aflăîn firea omului, tentația păcatului.

Se poate alege una dintre operelepostume cum este drama istorică încinci părți, „Decebal”, (în M. Eminescu,„Decebal, Bogdan-Dragoș, Cornul luiDecebal, Alexandru Lăpușneanu”, edi-ție îngrijită de Petru Creția, EdituraEminescu, 1990, pp.11-63). Aici, actulal cincilea este o meditație a lui Decebaldespre putere, despre sensul luptei, des-

pre drepturile popoarelor create deDumnezeu sau de Zeu.

Fragmentul cuprinde o pagină pro-fundă în care poetul evidențiază im-aginea durerii suportate de învinși. Se-tea celor tari de a-i supune pe alții areca efect vărsare de sânge nevinovat, cutot lanțul de drame personale și colec-tive.

El imaginează o replică a lui Dece-bal, pe care poetul îl readuce la viațădupă pierderea Daciei, „într-o direcțiecare face poezia acestui act mai ambi-guă, dar mai înaltă” (Petru Creția). Pri-ma întrebare din monologul Regeluiînvins are reminiscențe hamletiene șieste rodul unei căutări tragice a pro-priei identități, pe care în fața hăuluiadus de o putere cuceritoare și nemi-lostivă cu înfrânții, n-o mai regăsește<„Sunt eu ori nu mai sunt eu e-ntreba-rea?”.

Prin versuri străbate jalea neoprităde nimic, mărturisirea devenind un felde anestezic dorit de cei ce așteaptămoartea, o cale spre consolare, o aspi-rație care vindecă, însoțită fiind de cu-getare< „Ce suntem noi, ce este astă via-ță, / Pe ce se-nșiră ziua d-ieri cu azi...?”.Așadar, retragere din lume, tragică re-nunțare.

E o durere care are izvoare diverse.Unul este sentimentul de finitudine,faptul că ființa sa e muritoare și nupoate împlini un ideal al neamului său.

Există cauze ale durerii mai izbi-toare decât cele ale trupului. Sunt du-rerile sufletului, pricinuite de risipireaneamului, un popor neîmplinit și ne-împăcat cu opresiunea, liber în locullui predestinat, dar nepoftit la masapopoarelor în pofida calităților și a va-lorilor create.

Decebal trăiește realitatea crudă căneamul lui nu s-a bucurat de iubire, căn-a avut noroc și a fost călcat în pi-cioare.

În versuri care par săpate în stâncă,de un pesimism implacabil, eroul tragiclasă să curgă izvorul durerii din sufletulconducătorului responsabil de alte des-tine, care a pierdut un popor< „Prea

simt în mine c-am pierdut o lume, /Că-n orice om ce l-am pierdut în luptă/ O lume de speranțe-am îngropat... /Și-acum alerg dezmoștenit de tronu-mi, / Un biet bătrân sărac, necunoscut./ Unde-i mărirea lumii? Unde-i? / careeste? Nu, e numai strălucirea / Unuivis negru care minte neființa.

Un sens al durerii?

Interogațiile, în valuri, întârzie fi-nalul, dar adevărul nu poate fi schim-bat. Durerea e dominantă în spuseleregelui condamnat să-și trăiască ex-tincția cu conștiința apăsată de pier-derea a tot și a toate< „Visu-unei umbre,umbra unui vis – / Om! Care e ființata?... Ce face / Ca tu să fii... Ce face sănu te risipești / În propriile fapte și gân-diri? / Sângele-acestei umbre e durerea./ Toată fericirea o uităm în viață / Cași când n-ar fi fost, numai durerea /Ochii trezește (...)”. Din tot ce a fost,rămâne doar realitatea suferinței< „Înurmă-ne rămâne fericirea, / Durerea-n veci noi o ducem cu noi.”

Prin drama „Decebal”, Eminescu,preocupat de mitologia Daciei, a in-tenționat în primul rând să umple, cuo creație literară destinată scenei, ungol din istoria națională, răstimpul et-nogenezei poporului român, momentsculptat atât de veridic și cu intențiitriumfale în spirala Columnei lui Tra-ian, cât și în scrieri ale istoricilor antici.Dar nu putea să nu fie mișcat sufleteștede lipsa unor scrieri în limba dacilor,de pierderea versurilor compuse înlimba geților de Ovidiu, de lipsa unoropere literare dedicate acelei vremi.

Drama nefinisată „Decebal”, neapare azi ca un ideal al său de a recon-stitui un moment tragic – înfrângereapoporului dac și moartea regelui lor –dar care a avut drept urmare naștereapoporului român și instituirea unuisimbol călăuzitor potrivit căruia liber-tatea cere sacrificii.

Un adevăr valabil și azi

Simbolic, drama dacilor vizează în-să și drama românilor din vremea luiEminescu, trăitori încă în risipire prinostilitatea celor trei Imperii. În mono-logul lui Decebal din final, distingemde fapt glasul poetului. Opera literară,așa cum o avem astăzi, este purtătoareaideilor sale, a viziunii sale despre des-tinul lumii și despre sensul istoriei, oviziune pesimistă („Căci eternă-i nu-mai moartea, ce-i viață-i trecător.”).Concepții pe care le-a ilustrat și în„Memento mori – Panorama deșertă-ciunilor”, una dintre postumele aflateîntr-un stadiu foarte avansat de prelu-crare, din care citez finalul< „Și de-aceea beau păharul poeziei înfocate. /Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntre-bări nedezlegate / Să citesc din cartealumii semne, ce mai nu le-am scris. /La nimic reduce moartea cifra viețiicea obscură – / În zădar o măsurămnoi cu-a gândirilor măsură, / Căci gân-dirile-s fantome, când viața este vis”.

Durerea poate deveni răstimpul încare ființa se retrage din lume pentrua zăbovi cu ea însăși. Iar raportată laeternitate, după clipele revendicate, ea(pătimirea fizică și morală, sacrificiul,suferința) devine rodnică în plan mo-ral, ca temelie a unor idealuri înalte.

Profesor Ioan Nistor

Amintirea lui este întreținută cel mai bine prin permanenta redescoperire a Operei, cu bucuria lec-turii, cu real folos ideatic, estetic. Este calea cea mai bună de a-l omagia sincer, fără tirade patetice,fără a-l ridica pe un piedestal intangibil. Citindu-l, el se află mai aproape de noi, între noi, accesibil,așa cum probabil și-ar fi dorit.

Realitatea durerii ;i valen\ele sale energizante `n teatrul lui Mihai Eminescu

15 ianuarie, care a devenit Ziua Culturii Naționale, prilejuiește celor interesați șansa reîntâlnirii cu opera poetului național

:erban (1841-1874)

Harieta(1854-1889)

Nicolae (1843-1884)

Iorgu(1844-1873)

Aglae(1852-1900)

Matei(1856-1929)

Mihai Eminescu avea 4 fra\i și dou[ surori< :erban, Nicolae, Iorgu, Aglae, Harieta ;i Matei

15 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Copiii care au o via\[ activ[ ar pu-tea manifesta mai pu\ine simptomede depresie ̀ n compara\ie cu semeniilor sedentari, arat[ un studiu realizatrecent ̀ n Norvegia, informeaz[ Ager-pres.

Oamenii de ;tiin\[ au utilizat in-strumente pentru m[surarea niveluluide activitate fizic[ pentru a observac]t[ mi;care fac copiii, iar ulterior aurealizat interviuri cu ace;tia ;i cup[rin\ii lor ̀ n ̀ ncercarea de a afla dac[micu\ii manifestau simptome de de-presie.

Cercet[torii au observat c[ subiec\iicare avuseser[ o activitate fizic[ mo-derat[ ;i viguroas[ la v]rste de 6 — 8ani aveau un risc mai mic de a dezvolta

simptome de tulbur[ri depresive doiani mai t]rziu. “Rezultatele noastre in-dic[ faptul c[ o activitate fizic[ maimare `n cazul copiilor poate prevenidepresia”, a declarat dr. Tonje Zahl, dincadrul Universit[\ii de :tiin\e ;i Teh-nologie din Trondheim, Norvegia.

~n cadrul acestui studiu au fost ana-lizate informa\ii de la 795 de copii cuv]rsta de 6 ani, 699 cu v]rsta de 8 ani;i 702 cu v]rsta de 10 ani. Copiii aupurtat timp de o s[pt[m]n[ accelero-metre, dispozitive care m[soar[mi;c[rile ;i pe care cei mici le-au datjos numai c]nd f[ceau baie. Acestea auindicat c[ la v]rsta de 6 ani, copiii auo activitate moderat[ ;i viguroas[ circa1,19 ore pe zi, iar perioada zilnic[ se-dentar[ este de numai 8,58 ore. La

v]rsta de 8 ani, timpul activ observata fost de 1,18 ore pe zi, `n medie, cu operioad[ sedentar[ de 9,22 ore. Lav]rsta de 10 ani, timpul activ a sc[zutp]n[ la 1,09 ore, cu o perioad[ seden-tar[ de 9,94 ore.

De;i numeroase studii au demons-trat efectele benefice ale activit[\ii fizicepentru `mbun[t[\irea st[rii psihice aadul\ilor ;i pentru combaterea depre-siei ̀ n cazul acestora, pu\ine lucruri secunosc ̀ n prezent despre modul ̀ n carevia\a activ[ poate influen\a s[n[tateamental[ `n cazul copiilor mici.

De multe ori, depresia ;i alte tul-bur[ri de s[n[tate mental[ `;i facsim\it[ prezen\a abia `n perioada deadolescen\[ sau `n prima parte a vie\iiadulte.

În oase se află alături de alte mine-rale (magneziu, fosfor, bor, zinc), și in-clus într-o matrice proteică (colagen,oseină, osteocalcină). De la naștere pâ-nă la 20 ani se formează sistemul osos,de la 20-30 ani oasele se află într-o starede echilibru, iar după 35 ani începeprocesul de resorbție osoasă (de dis-trugere a osului), care va continua dacănu ne îngrijim și așa se ajunge la os-teoporoză. Deci trebuie să avem o ali-mentație bogată în calciu. Consumulde multe proteine animale duce la dis-trugerea osului prin contracararea aci-dității. Dar la nivel digestiv absorbțiaCa este legată de prezența vitaminei D.Borul este un oligoelement care poatesubstitui lipsa vitaminei D. Este nece-sară vitamina D întrucât aceasta acțio-nează asupra întăririi sistemului ososși menținerii rezistenței structurii sche-letului. Ea nu permite rinichilor să eli-mine în urină fosfatul, un alt parteneral calciului în formarea oaselor. Meta-bolismul este influențat și de glandelehormonale paratiroide prin hormonulparathormon, de glanda tiroidă prinhormonul calcitonină (scăderea ducela distrugerea oaselor). Formarea co-lagenului este influențată de vit C. For-marea de noi celule osoase (osteoblas-te) este influențată de vit. A. Osteo-clastele sunt acele celule care duc ladistrugerea osului.

Hormonii estrogeni la femeie și tes-tosteronul au mare legătură cu sănăta-

tea oaselor. Plante care conțin calciu< coacăz,

cătină, coada-calului, mărar, salvie, bu-suioc, mentă, rozmarin, pătrunjel.

Consumul de proteine duce la distrugerea osului prin contracararea acidității

Calciul obținut din coji de ouă estecea mai bună formă și mai accesibilăde către organism pentru că provinedintr-o sursă naturală și de aceea seabsoarbe în jur de 80-90% din cantita-tea consumată. Calciul natural are ca-litatea de a nu se depune în organelemoi (rinichi, bilă), spre deosebire decalciul anorganic, care consumat încantitate mare și timp îndelungat ducela formarea de pietre în bilă și la rinichi(litiază biliară, litiază renală). Spre de-osebire de calciul natural din cochiliileși scheletele de animale marine, calciulnatural din coji de ouă are calitatea cănu conține mercur sau alte metale gre-le,care se întâlnesc la animalele marine,pe care le absorb din mări și oceane șicare se depun în scheletul acestora.Calciul în sânge are rol în contracțiilemusculare și transmiterea influxurilornervoase, contracțiile inimii, regleazăpresiunea sângelui, înlătură insomniile,stresul, depresia.

Magneziul este unul dintre parte-nerii calciului în procesul de formare

a oaselor și smalțului dentar. El împie-dică formarea depozitelor de calciu lanivelul colecistului și rinichilor, for-mând calculi renali sau biliari, precumși formarea de ciocuri ososase. Mag-neziul participă în calitate de cofactorla peste 300 de reacții enzimatice dinorganism. Participă la metabolismulglucozei pentru producerea de energie,la biosinteza proteinelor, metabolismullipidelor și compușilor nucleici și latransmiterea de semnale nervoase.Magneziul are un rol important în pro-tecția organismului față de efectele ne-gative ale stresului. Insuficiența Mg du-ce la hipocalcemie.

Raportul dintre cantitatea de calciuși magneziu în alimentație sau supli-mente alimentare trebuie să fie de 2 la1.Calciu scade la persoanele care consu-mă cafea, alcool, în cazul fracturilor.CALCIU NATURAL, capsuleCompoziție< Citrat de calciu (din cojide ouă), Citrat de magneziu, VitaminaD.Compoziție< Citrat de calciu (din cojide ouă), Vitamina D.Proprietăți< mineralizant (restabileșteechilibrul la nivelul mineralelor dinoase, dar și din întreg organismul aju-tând și la absorbția altor minerale cumeste fosforul și potasiul), întăresc masaosoasă și mențin structura scheletuluiosos și a dinților, reduce riscul formăriicalcifierilor, influențează benefic acti-

vitatea inimii ajutând la reglarea rit-mului cardiac și a sistemului circulator`n general, reglează presiunea sângeluiși influențează pozitiv procesul de coa-gulare (fluidifică sângele), tonifiantenervoase, dar și calmante, îmbunătă-țesc memoria și cresc randamentul in-telectual, cresc rezistența la stres și suntantidepresive, înlătură apariția insom-niilor rebele.

Recomandări< în prevenirea ca-renței de calciu, magneziu și vitaminaD, în hipocalcemie și hipomagnezieprin completarea necesarului de calciuși magneziu din organism> pentru creș-terea sănătoasă și armonioasă la copiiși adolescenți, dar și în unele tulburăride creștere, tuturor celor care dorescsă-și construiască și să-și mențină unschelet osos sănătos și dinți puternici>prevenirea și terapia osteopeniei, a os-teoporozei și a fracturilor datorateacestei lipse de minerale, în special lafemeile aflate la menopauză> în insufi-ciența paratiroidiană cu fenomene dehipocalcemie și spasmofilie, crampemusculare, tulburări capilare și venoa-se> oboseală fizică și intelectuală, stăride stres, depresii, insomnii> femeilorînsărcinate și celor care alăptează> per-soanelor vârstnice, fumătorilor și per-soanelor consumatoare de cafea în ca-tități mari, aceștia fiind predispuși laosteoporoză. Participă la funcționareanormală a mușchilor. Facilitează regu-larizarea ritmului cardiac.

Mod de folosire< suplimentul ali-mentar Calciu natural și suplimentulalimentar Citrat de calciu biologic pen-tru adulți doza recomandată este de 3-6 capsule pe zi.

Pentru copii, doza recomandată es-te de 1-3 capsule pe zi. Se administrea-ză în cure de 4 săptămâni, se face opauză de 20 de zile și cura se poate re-lua. Pentru copii, se fac cure de 20 dezile cu pauze de 10 zile.

Activitatea fizic[ la copii previne depresia

Rolul elementelor minerale în formarea ;i dezvoltarea unui sistem osos s[n[tos

Calciul se află în proporție de 99% în oase iar 1% în sânge

6 Informa\ia de Duminic[/15 ianuarie 2017

RE}ETE

Cappuccino ice

Tort de cl[tite cu nuci

Mod de preparare<

Se topește ciocolata tocată în baiede aburi. Se stropesc fursecurile cu li-chior de cafea. Gălbenușurile se bat peaburi cu 50 gr zahăr și cafea până ce seformează o spumă groasă. Se așază apoivasul într-o baie de apă cu gheață și seamestecă până ce compoziția se răcește.

Albușurile se bat cu un praf de sare. Sebate frișca. Ciocolata se înglobează încrema de gălbenușuri. Se adaugă perând 2/3 din cantitatea de albuș. Com-poziția se așază în 4 cupe de desert șise acoperă cu fursecurile însiropate. Seamestecă restul de frișcă și restul dezahăr cu lichiorul de portocale. În fie-care cupă se așază câte un strop dinacest sos. Se dă desertul la congelator4 ore. Înainte de servire se scoate dincongelator și se lasă la frigider 20-30minute.

Ingrediente<

20 grame ciocolată amăruie,100 grame fursecuri cu migdale,4 linguri lichior de cafea, 4 găl-benușuri, 60 grame zahăr, 30 mlcafea espresso, 2 albușuri, 500 mlfrișcă, 4 linguri lichior de por-

tocale

Mod de preparare<

Din făină, ouă, 250 ml lapte, 2 linguride zahăr, 1 plic de vanilie, puțină sare șiapă rece se prepară un aluat mai gros declătite. Într-o tigaie se prăjesc 10-12 bu-căți de clătite mai grosuțe. Nucile măci-

nate mărunt se amestecă cu zahărul ră-mas și se fierb în lapte. După ce se ia depe foc se adaugă biscuiții măcinați și za-hărul vanilat, se lasă să se răcească ames-tecând, apoi se adaugă untul și se ames-tecă până la omogenizare. Prima clătităse unge subțire cu această cremă, se așea-ză următoarea, și tot așa, până când leconsumați pe toate. Deasupra sa se poateturna ciocolată, glazură, zahăr pudră, saugem de caise.

Ingrediente<

200 g făină, 2 ouă, 500 ml lap-te dulce, 400 g miez de nucă mă-cinat, 200 g biscuiți menajeri mă-cinați, 100 g unt, 6 linguri de za-hăr, 2-3 plicuri de zahăr vanilat.

Conopid[ gratinat[

Mod de preparare<

Pesmetul se prăjește în ulei, până de-vine auriu. Conopida se desface pe in-florescențe, se spală, se fierbe în apă să-rată (împreună cu bucățile de brocoli),

dar cu grijă ca acestea să rămână crocan-te. Se strecoară și bucată cu bucată se în-velește cu pesmetul prăjit. Se așează în-tr-un vas termorezistent uns în prealabilfoarte subțire cu unt (sau ulei), se toarnăpeste ea smântâna și se pune la cuptor.După ce smântâna începe să prindă ocrustă, se presară peste ea cașcavalul, seașează eventual și bucățile de brocoli șise mai pune la cuptor până când se ru-menește. Se poate servi cu, sau fără carne(șnițel, grătar, cârnați prăjiți).

Ingrediente<

O conopidă de cca. 1-1,2 kg(eventual se pot folosi și 3-4 in-florescențe de brocoli pentru or-nat), 2-300 g pesmet, cca. 50 gulei, 400 g smântână, 100 g caș-

caval răzuit.

Sup[ de fasole cu ciolan

Mod de preparare<

Ciolanul se taie cubulețe sau fâșii, darnu se aruncă nici osul (acesta dă un gustspecial supei). Se pune la fiert împreunăcu fasolea curățată și bine spălată, sare șipiper după gust, respectiv 4-5 frunze defoi de dafin, dacă folosiți. Dacă e posibil,

fasolea e bine să stea în prealabil câtevaore la înmuiat. Când atât fasolea, cât șicarnea se înmoaie, într-o tigaie se prăjeștepuțin făina în ulei și se adaugă o lingurițăde boia de ardei. Rântașul astfel obținutse toarnă în supa clocotită și se mai lasăpuțin la fiert. Smântâna se poate pune întoată cantitatea de supă, sau doar la ser-vire, în farfurie. Dacă se pune în oală,acest lucru se face imediat după ce seadaugă rântașul. Smântâna se amestecătreptat cu câteva linguri de zeamă fier-binte, pentru a nu face cocoloașe. Se puneîn supă și se mai fierbe puțin. Se serveștecaldă, ornată cu frunzulițe de pătrunjelverde.

Ingrediente pentru 4,5 - 5 litri de supă<

Un ciolan afumat (7-900 g),400 g fasole boabe, 4 linguri defăină, circa 50 g ulei, 300 g desmântână, sare, piper, boia de ar-dei dulce (foi de dafin, dacă vă

place).

Dacă e iarnă, în multe cămări aleoamenilor sunt depozitate o serie delegume, în special rădăcinoase. Dacăacele legume sunt în general folositeca ingrediente în anumite reţele cu-linare, unele dintre ele au și efectetămăduitoare. Ridichea neagră poa-te trata scorbutul și rahitismul.

Multe sunt legumele care ne ajută săscăpăm de simptomele și stările de răuatunci când ne gripăm sau răcim, însă ni-ciuna nu este la fel de eficientă în tratarealor precum este ridichea neagră.

Conţine antioxidanţi

Deși nu se poate spune că este cea maigustoasă, ridichea neagră conţine antioxi-danţi în cantităţi semnificative și ajută latratarea unor afecţiuni ale organelor in-terne, dar este excelentă și pentru păr saupiele.

Un tratament care se poate face și cuceapă, dar care este mai eficient cu ridicheneagră, este tăierea legumei în două, apoiumplute jumătăţile cu miere sau zahăr. Selasă peste noapte, iar dimineaţa se bea si-ropul. Infecţiile sistemului respirator, darși senzaţiile de uscăciune în gât, dureri decap și altele specifice răcelii dispar.

Beneficii și contraindicaţii

Se pare că ridichea neagră conţine osubstanţă care ajută la reglarea secreţieiglandelor tiroide. Persoanele care suferăde hipertiroidism se pot trata cu aceastălegumă pentru reglarea excesului de hor-moni tiroidieni.

Fiind o sursă excelentă de vitamineprecum vitamina A, complexul de vita-mine B, sursă de magneziu, calciu și alteminerale, ridichea neagră este și un bundetoxifiant. În plus, aceasta stimuleazăfuncţii hepatice și eliminarea toxinelordin ficat.

Un suc de ridiche neagră pe zi poateaduce mari beneficii și în lupta cu cădereapărului. Întărirea firului de păr și stimu-larea creșterii lui pot fi alte motive pentruconsumul de ridiche neagră. Se poate facechiar și o mască de păr cu ridiche neagră.Se pune la fiert timp de jumătate de orăcu două pahare de apă, o ridiche neagrărasă. Se răcește, se amestecă cu un gălbe-nuș de ou și se pune pe păr timp de 2 ore.Se clătește și se spală normal.

Sucul de ridiche neagră este foarte efi-cient și pentru curele de dezintoxicare,atunci când dorim o curăţire excelentă asângelui. Sucul de ridiche neagră este unuldintre cele mai bune. Astfel, pielea va arătamult mai lucioasă și mai sănătoasă, căciea este prima care vorbește despre cât deplin de toxine este sângele. O piele netedăși curată denotă un interior cât mai curat.

Pe lângă drenarea bilei și dezintoxi-carea ficatului, se pare că ridichea neagrăajută la eliminarea calculilor renali. Se beasuc de ridiche neagră pe stomacul gol di-mineaţa. Nu mai mult de un pahar. Ar-troza poate fi atenuată dacă se lasă la ma-cerat o ridiche neagră într-un litru de vinalb timp de 2 săptămâni. Se bea un paharde decoct zilnic timp de 3 săptămâni. Ri-dichea neagră este un afrodisiac recunos-cut și consumată regulat face minuni chiarși acolo unde apetitul este foarte scăzut.De altfel, ridichea face poftă de mâncare,așadar nu este recomandată în cantităţimari în cure și diete. Mai mult, ridicheaneagră poate trata scorbutul și rahitismuldatorită conţinutului mare de vitamina C.Este, cu siguranţă, una dintre cele mai bu-ne legume de iarnă.

Ridichea neagră are și efecte mai puţinplăcute, precum respiraţie urât mirositoa-re și balonări, de aceea este bine să cereţisfatului medicului înainte de a urma untratament cu ridiche neagră. Ridichea ne-agră poate provoca tulburări digestive, deaceea este indicat să se oprească consumuldacă dă arsuri la stomac.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ridichea neagr[ poate trata scorbutul

;i rahitismul

Ridichea neagră este un afrodisiac recunoscut și consumată regulat face minuni chiar și acolo undeapetitul este foarte scăzut. De altfel, ridichea face poftă de mâncare, așadar nu este recomandată încantităţi mari în cure și diete. Mai mult, ridichea neagră poate trata scorbutul și rahitismul datorităconţinutului mare de vitamina C

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

15 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

~n ultima perioadă, designer-ii au transformat pârtiile în realepodiumuri de modă! Case de mo-dă cu tradiţie împlinesc visul iu-bitorilor sporturilor de iarnă fur-nizându-le cele mai spectaculoaseţinute şi accesorii şi nu numai.

De multe ori avem senzaţia că sezo-nul rece este echivalent cu sezonul deschi. Deşi vacanţa de iarnă ţine doar osăptămână sau două, sezonul de schi poa-te dura câteva luni atunci când condiţiilemeteorologice sunt prielnice. Aşa căachiziţionarea de echipamente de sportla modă şi de calitate este o investiţie caretrebuie făcută cu atenţie, iar oferta estefoarte variată, dat fiind că designer-ii in-vestesc enorm în cercetare şi propun pro-duse care să răspundă cu succes atât ne-

voilor funcţionale, cât şi celor estetice.Iarna, staţiunile alpine se transformă

în locuri în care nu se merge doar pentrupracticarea sporturilor de iarnă, ci şi pen-tru a stârni admiraţia celor din jur. Astapentru că moda nu intră în vacanţă nicimăcar pe pârtie. Doar că pantofii stilettosunt înlocuiţi de clăpari călduroşi, darîntotdeauna în tendinţe.

Până nu demult, exista preconcepţiacă pe pârtie poţi arăta ca un supermodel,însă rişti să faci hipotermie, ori poţi îm-brăca un costum de schi special realizatpentru acest sport, nu o să te transformeîn cea mai atrăgătoare persoană, dar îşiva face treaba în ceea ce priveşte frigul şiumiditatea. Dar dacă în anii ’80, toţischiorii amatori arătau la fel, în ziua deazi, pistele cu zăpadă s-au transformatîn adevărate podiumuri de modă.

Case de modă cu tradiţie precum Ba-

lenciaga, Fendi sau Emilio Pucci, care înmod normal creează un alt tip de modă,şi-au dat seama de potenţialul acestuibusiness, iar astăzi creează piese vesti-mentare destinate sporturilor de iarnă.Oferta este extrem de cuprinzătoare şise referă la produse care îmbină perfectcele mai noi tendinţe ale modei cu in-ovaţii tehnologice. Sunt funcţionale, con-fortabile, îţi permit să te mişti lejer, suntrezistente, izolante şi, bineînţeles, imper-meabile.

Există site-uri care închiriazăcostume de schi

Moncler, de altfel, realizează astfel depiese vestimentare încă din 1952 şi deatunci până astăzi a adăugat o notă deglam echipei naţionale de schi a Franţei,

la olimpiadele de iarnă, sau unei expediţiidin Alaska realizată în anii ’60. Este sin-gurul brand de profil care îşi prezintăcreaţiile la Săptămânile Modei de la Parisşi de la Milano, iar consumatorii de modăau făcut o pasiune atât de mare pentruaceastă marcă, încât piesele sale au de-venit o adevărată uniformă nu doar pepârtie, ci şi în marile capitale ale modei.

La fel ca şi în cazul prezentărilor depodium, accesoriile sunt cele care per-sonalizează ţinutele, chiar şi pe pârtie.Iar tehnologia The North Face vine cuun model inedit de mănuşi. Se numesce-tip gloves şi sunt nişte mănuşi care pre-zintă o tehnologie foarte avansată. Prac-tic, îţi permit să îţi foloseşti degetul ară-tător pe telefoane mobile sau pe orice tipde device care funcţionează cu tou-chscreen, fără a le scoate din mâini. Şicăştile de la brand-ul Kask sunt foarte

greu de întrecut în inovaţie. Prezintă de-talii tehnice de ultimă oră, precum ori-ficii de ventilaţie sau ochelari de soaredeja ataşaţi care pot fi folosiţi şi pe timpde ceaţă. Desigur, tehnologia merge maideparte, punând la dispoziţia iubitorilorde sporturi, tot felul de metode de a-şiimortaliza experienţa pe pârtie. Camerede luat vederi ataşate de căşti sau aparatefoto încorporate în mănuşi, care filmeazăşi simultan fac şi poze.

Şi dacă vă gândeaţi că pentru a arătade milioane, trebuie să cheltuiţi milioane,ei bine există site-uri care închiriază sutede modele de costume de schi. Mai multdecât atât. Închiriază şi accesorii şi gad-get-uri special destinate acestor costume,au până şi o echipă de stilişti care vă poateajuta să vă alegeţi atât măsura care vi sepotriveşte, dar şi stilul de costum care săvă flateze silueta.

Şi dacă vă gândeaţi că pentru a arăta de milioane, trebuie să cheltuiţi milioane, ei bine există site-uricare închiriază sute de modele de costume de schi. Mai mult decât atât. Închiriază şi accesorii şi gadget-urispecial destinate acestor costume, au până şi o echipă de stilişti care vă poate ajuta să vă alegeţi atât măsuracare vi se potriveşte, dar şi stilul de costum care să vă flateze silueta.

Moda nu intr[ în vacan\[ nici m[car pe pârtie

8 Informa\ia de Duminic[/15 ianuarie 2017

DIET~

Alimenta\ia s[rac[ ̀ n fructe ;ilegume proaspete, combinate cufrigul fac ca sistemul nostru imu-nitar s[ fie foarte vulnerabil la at-acul bacteriilor ;i virusurilorspecifice sezonului rece.

Pentru a rezista `n zilele foarte reci,cu temperaturi sub minus 10 grade, tre-buie s[ ne hr[nim consistent, s[ nulipseasc[ din meniul zilnic ceapa ;i us-turoiul, citricele ;i... ceaiul cald.

Rolul alimenta\iei

Alimenta\ia este unul dintre cei maiimportan\i factori care influen\eaz[starea de s[n[tate precum ;i felul ̀ n careorganismul fiec[ruia r[spunde laschimb[rile bru;te de temperatur[.

Proteinele u;oare (carnea de pas[re,pe;tele) legumele ;i fructele proaspete artrebui s[ constituie cea mai mare parte ameniului ca surs[ de vitamine ;i enzime.De asemenea, se recomand[ o diet[s[rac[ `n f[inoase ;i dulciuri, grupe dealimente ce pot suprima func\ionareasistemului imunitar.

Vitamina C sau acidul ascorbic, faceparte din grupul vitaminelor hidrosolu-bile ;i are un important rol antioxidant,protector cardiovascular, favorizeaz[ ab-sorb\ia fierului ;i cre;te rezisten\a la in-fec\ii prin stimularea imunit[\ii. Fructele;i legumele trebuie s[ fie prezente la toatemesele ̀ ntr-o alimenta\ie echilibrat[ dinpunct de vedere nutri\ional.

Sursele alimentare vegetale de vita-mina C sunt urm[toarele< m[ce;e,coac[ze, c[p;uni, fragi, portocale, man-darine, grapefruit, l[m]i, mere, p[p[die,urzici, salat[ verde, varz[ crea\[ alb[ ;iro;ie, varz[ de Bruxelles, conopid[, guli-ile, spanacul, broccoli, fasolea verde,ceap[ verde, sparanghelul, cartofii, varz[murat[. O surs[ alimentar[ animal[ im-portant[ de vitamina C este ficatul (depui, vit[ etc).

Dieta ne influen\eaz[ starea aparat-ului respirator mai mult dec]t credem.Anumite alimente, cum ar fi laptele ;iou[le, pot precipita crizele astmatice. Al-tele, cum ar fi ceapa ;i usturoiul, lupt[ cubron;ita.

Fructele ;i legumele bogate ̀ n betac-aroten ne protejeaz[ ̀ mpotriva canceru-lui pulmonar.

Este u;or de observat cum copiii (;i,`n mai mic[ m[sur[, adul\ii) care sufer[`n mod repetat de infec\ii ale c[ilor res-piratorii superioare, m[n]nc[ de obiceipu\in (;i de aceea sunt mai sl[bu\i), suntdezordona\i `n privin\a meselor ;i con-sum[ pu\ine fructe ;i legume. Dac[m[n]c[ pu\in, mamele fac eforturi pen-tru a le da ce le place mai mult< creme,paste, pr[jituri. Copiii trebuie s[ aib[ oalimenta\ie echilibrat[.

O investiga\ie desf[;urat[ `n Anglia;i |ara Galilor arat[ c[ acei copii carem[n]nc[ dou[ sau mai multe fructe pezi respir[ mai bine ;i au un risc mai micde dispnee (dificultate respiratorie).Pede alt[ parte, func\ia pulmonar[ se`nr[ut[\e;te la cei care consum[ c[rnuriprocesate (c]rna\i, ;unc[ etc).

Alimente protectoare

~n a patra carte a lui Moise, numit[Numeri, se spune c[ `n timp ce r[t[ceauprin de;ertul Sinai, israeli\ii t]njeau dup[alimentele pe care le consumaser[ `nEgipt. Sunt enumerate ceapa, usturoiul;i prazul.

~n ceap[, ca ;i `n alte plante din fa-milia Allium, e posibil ca israeli\ii s[ fig[sit un aliment medicinal care s[-i fi

ajutat s[ evite ;i s[ vindece bolile respi-ratorii ;i s[ le fi conferit, de asemenea,vigoare ;i s[n[tate.

C]nd examin[m compozi\ia cepei,nu se remarc[ niciun nutrient anume.Con\ine glucoz[, zaharoz[ ;i al\i carbo-hidra\i ̀ n propor\ie de 6,83%. Proteinelesunt prezente ̀ n propor\ie mic[ (1,16%),`ns[ remarcabil[ pentru o legum[. Suntprezente toate vitaminele (cu excep\iavitaminei B12), dar ̀ n cantit[\i mici. Din-tre oligoelemente, cel mai abundent estesulful, care face parte din esen\a volatil[a cepei.

S[rurile minerale ale cepei sunt con-vertite atunci c]nd trec `n s]nge, `n car-bona\i cu reac\ie alcalin[, ceea ce explic[remarcabilul efect alcalinizant al acestuibulb. Alimentele alcalinizante faciliteaz[eliminarea din organism a produselorreziduale, toate acide.

~n contrast cu con\inutul s[unutri\ional lipsit de importan\[, ceapaeste bogat[ `n substan\e nenutritive cuac\iune fiziologic[ major[< uleiul esen\ial;i flavonoizii.

Uleiul esen\ial este responsabil pen-tru mirosul specific al cepei. Compozi\iasa este foarte complex[, fiind format din-tr-un amestec de mai mult de 100 de sub-stan\e diferite, dintre care se remarc[ alildisulfida ;i tiosulfinatul.

Flavonoizii `mbun[t[\esc circula\ias]ngelui, previn formarea cheagurilor des]nge, blocheaz[ oxidarea lipopro-teinelor cu densitate mic[ care cauzeaz[arterioscleroz[.

Flavonoizilor ;i substan\elor careformeaz[ uleiul esen\ial le sunt atribuitemajoritatea propriet[\ilor cepei< antibi-otic[, decongestionant[, antiastmatic[,protectoare a inimii ;i a arterelor, diuret-ic[ ;i anticancerigen[.

Compu;ii cu sulf, care formeaz[uleiul esen\ial al cepei, trec repede dinstomac `n fluxul sanguin. Sunt elibera\imai `nt]i `n pl[m]ni. Aceasta explic[ dece, dup[ numai c]teva minute de la con-sumul de ceap[ crud[, respira\ia cap[t[mirosul caracteristic al acesteia.

Ceapa este mucolitic[ (capabil[ s[distrug[ mucusul ̀ n exces), expectorant[(favorizeaz[ expectora\ia mucusuluibron;ic) ;i antibiotic[ asupra germenilorgram-pozitivi.

Toate infec\iile respiratorii, de la sin-uzit[, bron;it[ ;i astm ;i p]n[ la pneu-monie se amelioreaz[ ̀ n urma consumu-lui de ceap[. Este de preferat consumulcepei crude, dar este eficient[ ;i fiart[,coapt[ sau `n sirop.

Un alt aliment benefic pentru aparat-ul respirator `l reprezint[ smochinele,care sunt digerate u;or ;i au un efectemolient(de calmare) asupra mucoaseibronhiilor ;i a tractului digestiv.

Indiferent cum sunt preparate, `ns[`n special smochinele uscate ;i re-hidratate sau fierte `n lapte, au o ac\iuneexpectorant[ ;i calmeaz[ tractul respi-rator. Consumul lor este recomandat `ncazuri de bron;it[ cronic[ ;i infec\ii res-piratorii acute, cauzate de r[celi ;i grip[.

Curmalele au fost folosite ̀ n mod tra-di\ional pentru a calma tusea excesiv deuscat[ ;i pentru a lupta `mpotrivabron;itelor. S-a dovedit c[ au un efectcalmant asupra mucoasei tractuluibron;ic, fiind ;i antitusive. Acest fapt sedatoreaz[, posibil cantit[\ii mari de za-haruri con\inute ;i altor componente carenu au fost `nc[ identificate. Folosite `nacest scop, cel mai eficient este s[ lefierbe\i `n lapte.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Dieta influen\eaz[ `n modcov]r;itor starea aparatului

respirator

Consumul zilnic de fructe şi le-gume contribuie la dezvoltarea nor-mală din punct de vedere fizic şi in-telectual al copiilor. Tocmai deaceea, preocupările părinţilor pri-vind formarea unor obiceiuri ali-mentare în rândul copiilor ar trebuisă înceapă de la o vârstă fragedă,spun specialiştii.

Un consum zilnic adecvat de fructeşi legume le dă şansa celor mici să se dez-volte normal, să aibă performanţe fiziceşi intelectuale bune şi îi protejează îm-potriva diverselor afecţiuni. Nouă, celormari, ne asigură nutrienţii esenţiali decare avem nevoie pentru a face faţă pro-vocărilor fiecărui anotimp şi pentru a nesimţi bine. Educaţia pentru viaţă trebuiesă includă şi o alimentaţie adecvată.

Pe lângă mintea şi spiritul copilului,ca părinţi ne preocupăm de sănătatea lui,de dezvoltarea normală a corpului la carefructele şi legumele au o contribuţie de-finitorie. Cele cinci porţii de fructe şi le-gume pe zi nu sunt o poveste, ci sunt

parte a unui mod adecvat de viaţă. Să nepreocupăm şi să îi învăţăm, aşadar pecopiii noştri ca să aibă zilnic în farfuriesau la pachet, fructe şi legume sub toateformele, sus\in speciali;tii.

Cei mici pot fi familiarizaţicu gusturile şi aromele noi

Pentru ca părinţii să-i obişnuiască pecei mici să consume fructe şi legume,specialistul recomandă să se ţină cont decâteva aspecte. Părinţii trebuie să ştie căcei mici dobândesc mult mai uşor cu-noştinţele la vârste mai fragede şi că potfi familiarizaţi cu gusturile şi aromele noiastfel încât mai târziu să-şi poată creasinguri obiceiuri alimentare corecte.

Conform site-ului csid.ro, părinţiitrebuie să aibă în vedere consumul con-stant şi regulat de fructe şi legume de că-tre cei mici. În acest sens, educaţianutriţională a copiilor trebuie să înceapădin grădiniţe, să continue în şcoli şi săfie susţinută, pe lângă părinţi, şi de bunicisau de celelalte rude din preajma copiilor.

Educa\ia nutri\ional[ a copiilor trebuie

s[ înceap[ din gr[dini\[

Toate infec\iile respiratorii, de la sinuzit[, bron;it[ ;i astm ;i p]n[ la pneumonie se amelioreaz[`n urma consumului de ceap[. Este de preferat consumul cepei crude, dar este eficient[ ;i fiart[,coapt[ sau `n sirop.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie) ✂

15 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Conform unui obicei intrat de-ja ̀ n tradi\ia Teatrului de Nord dinSatu Mare, trupa maghiar[ HaragGyorgy prezint[ la fiecare Reve-lion un spectacol muzical nou,aleg]nd unul din textele clasice ale“comediilor cu c]ntece” care auf[cut faima teatrului din Ungaria`n primii ani ai veacului trecut. ~naceast[ stagiune s-a ales“Pup[cioasa”.

Piesa scris[ de Szilagyi Laszlo ;i pus[pe muzic[ de Zerkovitz Bela a avut pre-miera ̀ n 1926, c]nd moda operetei ̀ nce-pea s[ se sting[ la Budapesta ;i sesim\eau deja valurile fr[m]nt[rilor is-torice care aveau s[ urmeze. Exista `nacei ani o nostalgie a vremurilor de aurale Imperiului austro-ungar, cu aristo-cra\ia lui de parad[ ;i amestecul de limbi;i culturi pe care Primul R[zboi Mon-dial l-a aruncat ̀ n aer, trimi\]nd fiecarepopor `n matca lui na\ional[.“Pup[cioasa” arunc[ o privire u;or nos-talgic[ ;i adesea parodic[ spre vremurilede aur ale comediei muzicale, c[ci eroi-na este o stea `n devenire a scenei.

Povestea nu duce lips[ de cli;ee ;iputea foarte u;or s[ cad[ `n derizoriuf[r[ muzica foarte bun[ compus[ deZerkovitz Bela, un mare talent, pare-seautodidact, care activa ̀ n domeniul ope-retei `nc[ de dinainte de r[zboi. Avem

un cuplu romantic cu n[b[d[i (Kato,c]nt[rea\a, ;i Pista, pianistul), un cuplucomic (Ibolya - b[rbat, de;i nu pare - ;iRica), un personaj nobil (baronul Tar-pataky, iubitor de operet[ ;i ̀ ndr[gostitde Kato), obligatoria galerie de aristo-cra\i parazi\i ;i o pleiad[ de plebei dintrecare se distinge m[celarul Kubanek, unpersonaj pe care Szilagyi l-a desenat maiatent, prototip de mic burghez din vre-

mea imperiului< are un nume ceh ;i vor-be;te o maghiar[ stricat[ condimentat[cu expresii nem\e;ti. Desigur, totul setermin[ cu bine. Se c]nt[ mult, se dan-seaz[ vioi, dar nu lipsesc nici scenele dereal[ emo\ie, mai ales cele dintreb[tr]nul baron ;i foarte t]n]ra lui pro-tejat[.

Regia lui Bessenyei Istvan conducetrupa spre o reu;it[ `n rela\ia ei cu pu-

blicul ;i ofer[ o revenire spectaculoas[actri\ei Rappert-Vencz Stella `n rolulprincipal feminin< ;armant[ ;i foartebun[ ̀ n momentele muzicale, nuan\]ndetapele prin care trece personajul. ~i d[replica invitatul Baksa Andras, compe-tent ;i egal cu sine. Savuroas[ e KovacsNiki ̀ n rolul intrigantei Rica, sexy ;i de-zinvolt[, iar Peter Attila-Zsolt nu-;i dez-minte binecunoscutul talent de come-

dian. Momentul de cabaret al celor doie un punct culminant al spectacolului.Poate cea mai bun[ presta\ie - nobil[,atent[ la detalii, ̀ ntru totul conving[toa-re - o are veteranul Toth-Pall Miklos ̀ nrolul baronului, c[ruia `i d[ o savoarede epoc[ ;i o tensiune interioar[ palpa-bil[, evit]nd cabotinismul ;i ramolis-mentul. Nagy Orban apas[ mult ;i binepe tipic[riile lui Kubanek, iar LaszloZita e o prezen\[, mai degrab[ dec]t unpersonaj, `n rolul scris destul de precaral doamnei Hunyadi. O presta\ie sobr[,pe m[sura rolului, i-am zice, tragicomic,are Gaal Gyula `ntrup]ndu-l pe valetulSalvatore, care depl]nge `ntrunadec[derea aristocratului s[u st[p]n,f[c]ndu-se, ̀ ntruc]tva, portavoce a dra-maturgului.

Ambii coregrafi ai trupei, BordasAttila ;i Gabriela T[nase, au lucrat laspectacol, ̀ ntruc]t sunt ̀ ncorporate sti-luri diferite de dansuri, fie rustic, fie decabaret, iar scenele ansamblului “de car-tier” au cerut o coordonare minu\ioas[.Decorul lui Fornwald Greti permite tre-ceri lejere ̀ ntre momente, iar costumelerealizate de Szabo Anna contribuie lafarmecul de epoc[, mai ales `n partea“de mahala”. Conducerea muzical[,esen\ial[ ̀ n asemenea spectacole, o asi-gur[ Annamaria Manfredi, care con-duce de la pian ;i orchestra, cu AndercoPeter, Marcel Sabo ;i Cserey Csaba.

Vasile A.

Am aflat cu bucurie, spresf]r;itul s[pt[m]nii trecute, c[ unfost actor al Teatrului de Nord vasus\ine un recital de poezie la In-stitutul Cultural Rom]n din NewYork, cu ocazia Zilei CulturiiNa\ionale. Ioan Ardelean a fosttimp de ;ase ani membru al trupeirom]ne a teatrului s[tm[rean, iarde aproape 15 ani tr[ie;te ;i lu-creaz[ `n Statele Unite.

Recitalul a avut loc ̀ n seara de mier-curi, 11 ianuarie 2017, iar Ioan Ardeleana ̀ mp[r\it scena cu pianistul Matei Var-ga. Programul recitalului s[u a cuprinsversuri de Nichita St[nescu, Mihai Emi-nescu (desigur), Miron Radu Paraschi-vescu, George Top]rceanu ;.a., dar ;iun fragment din “Jurnalul” lui MirceaC[rt[rescu, o carte care va sta la bazaunui viitor spectacol la care Ioan lu-creaz[ `n aceast[ perioad[.

:ase ani la Teatrul de Nord

Ioan Ardelean, alintat “Puiu” deprieteni ;i colegi, s-a n[scut `n 1969 laJibou. A urmat cursurile de actorie laUniversitatea de Arte T]rgu Mure;, cla-sa prof. univ. dr. Sorin Cri;an, ;i Uni-versitatea “Babeș-Bolyai” Cluj, Faculta-tea de Teatru, clasa prof. univ. MariusBodochi.

Un grup important din promo\ia1997 s-a ̀ ndreptat, dup[ absolvire, spreTeatrul de Nord din Satu Mare. Au intratatunci ̀ n trupa s[tm[rean[ Pavel Barto;,Monica P[scu\[, Olimpia M[lai, SorinOros, Ioana Bog[\an, Emanuel Petran.Dintre ei doar Sorin Oros mai activeaz[

la Satu Mare `n zilele noastre.Ioan Ardelean a debutat la Satu Ma-

re la ̀ nceputul stagiunii 1997-1998 ̀ ntr-un spectacol care a r[mas `n amintireamultor spectatori< “Petru sau petele dinsoare” de Vlad Zografi, ̀ n regia lui Cri-stian Ioan. Pentru presta\ia sa dinaceast[ pies[ t]n[rul absolvent a fostpremiat la Festivalul Dramaturgiei Con-temporane, care avea loc pe atunci laBra;ov. A r[mas unul din rolurile salepreferate din perioada s[tm[rean[,

al[turi de cel din “Starea de asediu” deAlbert Camus (regia Andrei Mihalache,produc\ie 2000) ;i de monodrama “Te-legrama” dup[ textul lui Aldo Nicolaj,regizat[ de Ovidiu Cai\a, spectacol lan-sat `n ianuarie 2003. Ioan Ardelean areluat textul “Telegrama” juc]ndu-l cudiverse ocazii `n SUA.

Printre rolurile sale jucate pe scenas[tm[rean[ mai amintim trei apari\ii ̀ ncomediile lui Caragiale - Tache Farfuridiîn “O scrisoare pierdut[”, regia Cristian

Ioan> Catindatul în “D’ale carnavalului”,regia Radu Dinulescu> Nae Ipingescuîn “O noapte furtunoas[”, regia AndreiMihalache - ;i rolul titular din “Carol”de Slawomir Mrozek, regia Carol Er-dos.

Regretatul Ioan Gavrila; scria des-pre Ioan Ardelean, dup[ premiera cu“Telegrama”< “Cu obrajii traşi şi alcătuiţinu numai din sur]suri, aplecat pe zilesingure şi pierz]ndu-se cu bucurie îndes[v]rşirea nos talgică a Teatrului, Ioan

Arde lean îmi umple drumul, c]nd îlînt]lnesc, cu o lumină în care încolţescpulberi roşiatice, de sprinse din amurgulreflectoa relor sub care a stat aseară. Eleste Actorul pus să sfarme ho tare defarmec într-o poiană plină cu răsărituri.Ştie întot deauna să sară gardul rampei>de aceea este întotdeauna să rutat de pă-durea de argint a aplauzelor.”

:ocul `nt]lnirii cu America

~n vara anului 2003 Ioan Ardeleana ie;it c];tig[tor la Loteria Vizelor ;i s-a hot[r]t s[-;i `ncerce norocul `n SUA,de;i nu cuno;tea deloc limba englez[.~;i aminte;te, amuzat, cum a buchisit otraducere a romanului “Crim[ ;i pe-deaps[”, cu dic\ionarul `n bra\e, ca s[capete uzul noii limbi. A ̀ nceput de jos,a lucrat `n construc\ii, apoi `n restau-rante, ;i `ncet-`ncet ;i-a reconstruit ca-riera de actor, particip]nd la mai multecursuri ;i ateliere de specialitate. Ame-ricanii, pragmatici cum ̀ i ;tim, nu suntimpresiona\i de fi\ele de mari actori alenoilor veni\i, iar ;coala serioas[ cost[`n State zeci de mii de dolari pe an. To-tu;i, talentul ;i puterea de a lupta pentrua se promova l-au adus pe Ioan Ardeleanunde `i este locul< pe scen[ ;i, mai nou,pe ecran, cu apari\ii de impact ̀ n filme,seriale TV produse de NBC sau HBOsau reclame cu larg[ expunere.

Din 2014 este profesor asociat laUniversitatea din T]rgu Mure; ;i le spu-ne mereu studen\ilor s[ lupte pentru ase face cunoscu\i, cu orice mijloace,aplic]nd lec\ia american[. Iar re`nt]lni-rea cu poezia i-a f[cut mare pl[cere, ca;i rom]nilor din New York prezen\i `nsala filialei ICR.

“Pup[cioasa” continu[ tradi\ia operetelor maghiare la Satu Mare

De la st]nga la dreapta< R[zvan Dinu, manager de program ICR New York, Matei Varga, pianist, principesa MarinaSturdza, actorul Ioan Ardelean, Mircea Dorel-Suciu, director ICR New York

~n fiecare an de Revelion trupa Harag Gyorgy de la Teatrul de Nord prezint[ c]te un musical clasic maghiar

Ioan Ardelean, actor stabilit la NewYork, ;i-a `nceput cariera `n S[tmar

TEATRUIoan Ardelean a debutat la Satu Mare la `nceputul stagiunii 1997-1998 `ntr-un spectacol care

a r[mas `n amintirea multor spectatori< “Petru sau petele din soare” de Vlad Zografi, `n regia luiCristian Ioan. Pentru presta\ia sa din aceast[ pies[ t]n[rul absolvent a fost premiat la FestivalulDramaturgiei Contemporane, care avea loc pe atunci la Bra;ov.

10 Informa\ia de Duminic[/15 ianuarie 2017

TRADI}II

Ianuarie este prima lun[ a anu-lui ̀ n calendarul Gregorian ;i unadintre cele ;apte luni gregorienecu o durat[ de 31 de zile. Din punctde vedere astrologic, ianuarie ̀ nce-pe cu soarele ̀ n semnul Capricor-nului ;i sf ]r;e;te `n semnulV[rs[torului. Numele lunii ianua-rie (latin[< Ianuaris) provine de lazeul Ianus din mitologia roman[,zeu cu dou[ fe\e< una orientat[spre anul care se ̀ ncheie ;i alta spreanul care vine.

Luna Ianuarie a fost introdus[ `n ca-lendarul roman `n jurul anului 700 `. Hr.P]n[ atunci anul avea doar zece luni (304zile). Grecii numeau luna ianuarie Came-lion. La noi, lunii ianuarie i se mai spune`n popor Gerar cu variantele Genarie,Ghenarie, Gerariu, Ghenare, C[lindariu,C[rindariu sau C[rindar.

Conform credin\elor cre;tine, se spu-ne c[ `n luna lui Gerar cerurile sunt des-chise. De asemenea, luna lui ianuarie mar-cheaz[ ̀ nceputul unui nou an ;i sugereaz[trecerea `ntr-o alt[ etap[ a vie\ii.

Printre s[rb[torile importante ale lu-nii ianuarie se num[r[ Sf]ntul Vasile,pr[znuit la data de 1 ianuarie, Ajunul Bo-botezei, din 5 ianuarie, Boboteaza sau Bo-tezul Domnului pe data de 6 ianuarie,Sf]ntul Ioan Botez[torul pe data de 7 ia-nuarie, S]npetrul lupilor, pe data de 16ianuarie ;i Filipii de iarn[, s[rb[tori\i dindata de 29 ianuarie, p]n[ `n 31 ianuarie,`n unele zone ale \[rii chiar mai mult.

Prevestirile din luna ianuarie cu pri-vire la timpul de peste an sunt importantepentru cre;tini. Se spune c[, dac[ `n ia-nuarie nu este ger ;i z[pad[, atunci vom`nt]lni gerul ;i z[pada `n lunile martie ;iaprilie.

Dac[ p[m]ntul este neacoperit ;i sufl[v]nturi calde, este semn r[u. Dac[ `n ia-nuarie e moin[, atunci prim[vara va fi fri-guroas[ ;i vara c[lduroas[. Din b[tr]nise spune c[, dac[ luna ianuarie e cald[,atunci `n decursul anului nu e semn deman[. Dac[ e ger, atunci vara va fi sece-toas[ ;i c[lduroas[, iar dac[ e timp frumos`n ianuarie, atunci vara va fi ploioas[.

S]npetru Lupilor`n 16 ianuarie

~n tradi\ia popular[, ̀ n luna lui Gerarse s[rb[tore;te S]npetru Lupilor, ̀ n 16 ia-nuarie. Tot ̀ n aceast[ zi, calendarul cre;tinortodox celebreaz[ ~nchinarea cinstituluilan\ al Sf]ntului Apostol Petru, Sf]ntulMucenic Pevsip ;i cei `mpreun[ cu el.

S]npetru Lupilor este o tradi\ie trans-mis[ din genera\ie `n genera\ie ;i suntmulte obiceiuri care stau la baza acesteis[rb[tori. S]npetru Lupilor este os[rb[toare sacr[ printre credincio;i ;i se\ine pentru ca lupul s[ nu fac[ pagube ;ioamenii s[ fie feri\i de boli ;i d[un[tori.

B[tr]nii povestesc despre S]npetruLupilor ca fiind patronul lupilor. ~n aceast[zi, lupii se str]ng ̀ n haite la url[tori, unde`ncep s[ urle. Se zice c[ Sf]ntul Petru vine;i `mparte prada lupilor pe un an de zile.S]npetru sose;te la miezul nop\ii pe uncal alb ;i `mparte fiec[rui lup c]te o oaie,un miel sau o c[prioar[, lupii neav]ndvoie s[ se ating[ dec]t de prada primit[.

S]npetru, st[p]nul lupilor, apare `npove;tile din popor at]t ca p[m]ntean,c]t ;i ca divinitate. Se spune c[ el umblasingur pe p[m]nt, iar uneori `l `nso\ea ;ipe Dumnezeu pentru a vedea ce fac oa-menii.

Este bine ca, `n aceast[ zi, oamenii s[se fereasc[ s[ pronun\e numele lupului,pentru a nu invoca animalul. Nu se scoate

gunoiul sau cenu;a din cas[ pentru calupii s[ nu se `nmul\easc[.

S]npetru lupilor este cunoscut ca ;imiezul iernii. ~n aceast[ zi, gerul se ̀ nmoa-ie ;i oamenii ̀ ncep s[ fac[ preg[tiri pentruprim[var[.

~n ziua de S]npetru nu se toarce, nuse coase ;i nu se `mprumut[ lucruri dincas[. Femeile nu lucreaz[ l]na pentru calupii s[ nu le m[n]nce oile.

Oamenilor nu le este recomandat s[m[n]nce carne, `n schimb m[n]nc[pl[cint[ ;i dau de poman[. Se spune c[cine nu m[n]nc[ pl[cint[ ̀ n aceast[ zi, ser[t[ce;te `n c[l[torii.

Antonie cel Mare, pr[znuitla 17 ianuarie, alung[ duhurile cele rele

Pe 17 ianuarie e s[rb[toarea Cuvio-sului Antonie cel Mare, f[c[tor de minuni;i vindec[tor de boli. Ziua lui se \ine pen-tru protejarea `mpotriva duhurilor rele,farmecelor, bolilor, loviturilor ;i arsurilor.~n ziua urm[toare, pe 18, credincio;ii `is[rb[toresc pe Sfin\ii Atanasie ;i Chiril,Arhiepiscopii Alexandriei. Ziua mai estecunoscut[ ca ;i Atanasia Ciumelor ;i esterespectat[ cu sfin\enie de popor, fiind con-siderat[ scut `mpotriva ciumei, a infir-mit[\ilor, ame\elilor sau loviturilor de totfelul. Se fac colaci, turte cu unt, p]inici cuzah[r ;i se dau de poman[ cu coliv[.

Sf]ntul Eftimie cel Mare,respectat `ndeosebi de b[rba\i

Cine vrea s[ aib[ livezi roditoare, s[nu sufere de friguri, de pagube ;i de pri-mejdii trebuie s[ \in[ s[rb[toarea Sf]ntu-lui Eftimie cel Mare, `n 20 ale lunii.B[rba\ii trebuie s[-i respecte ziua, ca s[fie s[n[to;i.

~n 20 ianuarie mai sunt pr[znui\iSf]ntul Fabian ;i Sf]ntul Sebastian ;i secelebreaz[ Boboteaza `n stil vechi, BabinDen ;i ajunul Sfintei Agnes.

~n tradi\ia popular[ rom]neasc[, aju-nul Sfintei Agnes a fost asociat cu diversesupersti\ii despre felul `n care fetele potdescoperi identitatea viitorului lor so\. Po-trivit uneia dintre aceste credin\e, fetele

trebuia s[ mearg[ la culcare f[r[ a m]ncanimic `n seara de 20 ianuarie, astfel `nc]ts[-;i poat[ vedea ursitul `n vis.

Sf]nta Agnes a fost martirizat[ ̀ n se-colul al IV-lea, la v]rsta de 12-13 ani,`ntruc]t `;i consacrase via\a lui Cristos ;ia refuzat s[ se m[rite. Mai t]rziu, a fostnumit[ sf]nta patroan[ a fecioarelor. ~narta plastic[, Sf]nta Agnes este reprezen-tat[ `mpreun[ cu un miel sau cu un po-rumbel purt]nd `n cioc un miel.

Filipii de iarn[ `ncepla data de 29 ianuarie

Conform tradi\iei populare, Filipii deiarn[ `ncep la data de 29 ianuarie ;i \intrei zile. ~n unele zone ale \[rii, Filipii deiarn[ dureaz[ cinci zile, mai exact p]n[`n data de 2 februarie.

S[rb[toarea Filipilor de iarn[ este de-dicat[ tot lupilor, acestea fiind animalecare aduc mari pagube `n gospod[riileomaneilor, dac[ nu vor cinsti a;a cum secuvine aceast[ s[rb[toare important[.

Exist[ ;i Filipii de toman[, iar perioa-da cuprins[ `ntre Filipii de toamn[ ;i Fi-lipii de iarn[ este dedicat[ `mperecheriilupilor.

Filipii de iarn[ sunt \inu\i cu sfin\enie,mai ales `n casele de ciobani ;i `ngospod[riile cu multe animale, cuprec[dere de oamenii de la sate.

De s[rb[toarea Filipilor de iarn[ seleag[ o serie de supersti\ii menite s[ alungepagubele pe care le-ar putea aduce acesteanimale s[lbatice, ;i anume lupii.

Supersti\iile Filipilor de iarn[ sunt nu-meroase, ;i de regul[, cre;tinii de la satele respect[ cu sfin\enie. Gospodinele tre-buie s[ spele rufele doar cu ap[ clocotit[,pentru c[ doar a;a vor op[ri gura lupului.Cine nu respect[ Filipii, va avea recolt[slab[, iar p[s[rile vor fi atacate de r[pi-toare. La fiecare cas[ cu animale trebuies[ se lege o secure sau un topor l]ng[ co;ulde fum, astfel c[ lupii nu se vor apropiade aceasta. Femeile nu au voie s[ se spelepe cap ;i nici s[ coase sau s[ \ese ceva.Oamenii care cioplesc `n lemn trebuie s[respecte aceast[ s[rb[toare a Filipilor, pen-tru a avea de lucru tot anul.

Totodat[, `n zilele Filipilor de iarn[,b[tr]nii fac prevestiri de timp, cu privire

la vremea ce are s[ vin[. Dac[ ̀ n perioadadin calendar dedicat[ Filipilor de iarn[este lun[ plin[, atunci anul va fi unul rod-nic ;i bogat.

Dac[ `n aceste zile ale Filipilor esteger ;i nu plou[ sau ninge, atunci luna fe-bruarie va fi una umed[ ;i ploioas[. dac[cerul este limpede ;i senin de Filipii deiarn[, atunci vara va fi frumoas[, iarc]mpurile vor fi rodnice.

Sfin\ii Vasile Cel Mare,Grigore Teologul ;i Ioan Gur[ de Aur `n 30 ianuarie

~n fiecare an, pe 30 ianuarie, credin-cio;ii s[rb[toresc ziua celor trei sfin\i, Va-sile Cel Mare, Grigore Teologul ;i IoanGur[ de Aur. To\i trei au fost considera\idasc[li ai cre;tin[t[\ii, au contribuitesen\ial la teologia cre;tin[ ;i au fostnumi\i ca protectori ai ̀ nv[\[m]tului teo-logic.

Pr[znuirea ̀ mpreun[ a celor trei a fosthot[r]t[ pe la sf]r;itul secolului al XI-lea,deoarece credincio;ii se ̀ ntrebau care din-tre cei trei este mai mare. Trebuie men\io-nat `ns[ c[ fiecare este s[rb[torit ;i sepa-rat.

Conform tradi\iilor din ziua de 30 ia-nuarie, este bine ca `n aceast[ zi s[ se deapoman[ o lum]nare, dup[ cum spunb[tr]nii. Se spune c[ a;a va fi `ntreagavia\[ a celui care d[ruie;te lum]narea,plin[ de lumin[. ~n unele zone ale \[rii, ̀ nspecial `n sud, se mai face ;i o coliv[ caretrebuie dus[ la biseric[ ;i sfin\it[, apoi se`mparte la oamenii s[raci.

Referitor la muncile c]mpului ;i lavreme, se zice c[ `n aceast[ zi `ncol\e;tegr]ul sub z[pad[, cel care a r[masne`ncol\it de cu toamn[.

Tot ̀ n aceast[ zi se schimb[ ;i vremea.Dac[ curg stre;inile, prim[vara e frigu-roas[, dac[ este ger, vara e c[lduroas[.

~n ce-l prive;te pe cel care va lucra `naceast[ zi, tradi\ia popular[ spune c[ ̀ i vamerge r[u "`n ale casei".

Tot ̀ n ziua de 30 ianuarie, este bine cafetele tinere s[ se roage, pentru a avea oc[snicie fericit[. Tot la s[rb[toarea celortrei sfin\i, se fac praznice de pomenire amor\ilor din familiile credincio;ilor.

A consemnat Mirela F.

Chinezii au păstrat până în zilelenoastre tradiția festivalurilor care audrept scop venerarea strămoșilor și a tre-cutului glorios. Pentru că iau ca reper ca-lendaristic transformările Lunii, acestesărbători populare nu cad pe aceeași datăîn fiecare an.

Cele mai importante festivaluri săr-bătorite în prezent în China sunt< Festi-valul Primăverii, Festivalul Qingming,Festivalul Bărcii Dragonului și FestivalulMijlocului Toamnei.

Cel mai important eveniment de pes-te an este Anul Nou cu ocazia căruia seorganizează Festivalul Primăverii. NoulAn Lunar începe în ianuarie sau în fe-bruarie și este marcat printr-o vacanțănațională.

Sărbătorile durează patru zile, iar în-că din ajun, magazinele sunt închise șitoată lumea se relaxează în așteptarea ci-nei în familie, moment simbolic ce inau-gurează Noul An.

Tradiția chineză spune că în ajunulacestei sărbători, zeul norocului, CaiShen, trece în paradis, ducând cu el fap-tele de peste an ale fiecărei familii. El sereîntoarce în cea de-a cincea zi a AnuluiNou, pentru a împărți noroc oamenilor,de aceea magazinele își reiau atunci ac-tivitatea pentru a profita de momentulde bun augur.

În timpul festivalului, cei apropiațiîși dăruiesc reciproc Hong bao, niște pa-chete roșii umplute cu bani pentru a sti-mula prosperitatea. Tot acum, cu ocaziaparadelor, sunt practicate arte specifice,unele pe cale de dispari\ie, cum ar fi<mersul pe piciorange, dansurile drago-nilor și jocurile de artificii, practicate maimult în zona rurală sau în orașele maimici.

Fastul este vizibil ;i la nivel culinar,iar felurile de mâncare au, în timpul aces-tui festival, conotații simbolice< rata re-prezintă fidelitatea, peștele prosperitatea,portocalele, prospețimea și dulceața vie-ții.

Bogdan M.

Anul Nou Lunar, cea mai important[ s[rb[toare a chinezilor

Sfântul Apostol Timotei era din ce-tatea Listra. Tatăl său a fost elin şi mai-că-sa evreică, numita Eunice. Timoteis-a făcut ucenic al apostolului Pavel şiscriitor şi propovăduitor al dumneze-ieştii Evanghelii. Mai în urmă, apostolulPavel l-a pus episcop în Efes, după cesfântul Ioan Evanghelistul, episcopulcel dintâi al Efesului, fusese izgonit deîmpăratul Domiţian în insula Patmos.Timotei a avut dascăl nu numai pe Pavelci şi pe Evanghelistul Ioan de care sealipise. Sfântul Irineu, episcopul Lug-dunului, povesteşte că apostolul Ioan,fiind aruncat de valurile mării, a ajunsla Efes şi mai apoi a fost iarăşi izgonitîn Patmos.

Pe când fericitul Timotei cârmuiacu credinţă Episcopia Efesenilor, închi-nătorii la idoli, ţinând odată o sărbă-toare a lor numită catagoghion, în Efes,au ieşit pe străzi cu idolii în braţe şi cumăciuci în mâini, cântând cântece, pur-tând măşti, gonind ca nişte tâlhari pebărbaţi şi pe femei, şi omorând chiarpe mulţi oameni din popor. Pentruaceasta, episcopul Timotei i-a dojenitşi i-a îndemnat să se ferească de astfelde fapte urâte. Însă ei năvălind asupralui cu măciuci l-au omorât. Sfintele luimoaşte au fost aduse în Constantinopolde sfântul Artemie Duxul, din poruncamarelui împărat Constantin, şi au fostpuse în biserica Sfinţilor Apostoli, undei se face şi pomenirea.

Via\a Sf]ntului ApostolTimotei, pr[znuitla 22 ianuarie

S]npetru Lupilor este o s[rb[toare sacr[ printre credincio;i ;i se \ine pentru ca lupul s[ nu fac[ pagube ;i oamenii s[ fieferi\i de boli ;i d[un[tori

Supersti\iile Filipilor de iarn[ sunt numeroase, ;i de regul[, cre;tinii de la sate le respect[ cu sfin\enie.Gospodinele trebuie s[ spele rufele doar cu ap[ clocotit[, pentru c[ doar a;a vor op[ri gura lupului.Cine nu respect[ Filipii, va avea recolt[ slab[, iar p[s[rile vor fi atacate de r[pitoare. La fiecare cas[cu animale trebuie s[ se lege o secure sau un topor l]ng[ co;ul de fum, astfel c[ lupii nu se vor apropiade aceasta. Femeile nu au voie s[ se spele pe cap ;i nici s[ coase sau s[ \ese ceva. Oamenii care cioplesc`n lemn trebuie s[ respecte aceast[ s[rb[toare a Filipilor, pentru a avea de lucru tot anul.

De S]npetru, cre;tinii evit[ s[ pronun\enumele lupului, pentru a nu invoca animalulSe zice c[ `n noaptea de 16 ianuarie, Sf]ntul Petru sose;te pe un cal alb ;i `mparte fiec[rui lup c]teo oaie, un miel sau o c[prioar[, lupii neav]nd voie s[ se ating[ dec]t de prada primit[

15 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Oamenii de ;tiin\[ au observat cuajutorul sateliţilor o formă triunghiularăgăsită în estul Australiei

Un marcaj ciudat în formă de tri-unghi a fost observat cu ajutorul sa-teliţilor pe un câmp pe coasta estică aAustraliei. Experţii își pun întrebarea da-că acesta este sau nu realizat de mânaomului.

Triunghiul este echilateral, având la-tura de 350 picioare (~106 metri) și se re-marcă în interiorul acestuia un patternregulat.

Cu toate că imaginile de pe satelitsunt clare, la faţa locului nu s-a putut ob-serva nimic, în aceeași zonă fiind și unparc de eoliene. Există posibilitatea caimaginea de pe satelit să fi fost faza inci-pientă a parcului de eoliene în care setesta fezabilitatea acelei zone.

Totuși, sunt înregistrate anumite eve-nimente ale avioanelor care au trecut pedeasupra acestei zone, având sistemeleelectronice afectate, dar fără vreun acci-dent major.

De asemenea, similaritatea cu Triun-ghiul Bermudelor este izbitoare, iar aces-ta se află chiar pe partea opusă a planetei.Experţii emit ipoteza posibilităţii exis-tenţei unui fenomen al câmpului mag-netic al planetei necunoscut până acum,argumentând prin evenimentele bizareîntâmplate în ambele părţi ale planetei.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Gânditorul german AdamWeishaupt, care a trăit în secolulXVIII, ar fi fost uimit dacă ar fiaflat că ideile sale vor sta la bazateoriilor conspiraţionale şi vor in-spira romane şi capodopere cine-matografice.

Înainte de a avea 36 de ani, marea ma-joritate a compatrioţilor săi au fost uimiţisă afle că acest profesor respectat era, defapt, un inamic periculos al statului, iarorganizaţia sa secretă, Illuminati, ameninţapână şi structura societăţii.

Născut în anul 1748, în Ingolstadt, unoraş din electoratul Bavariei, Weishauptavea strămoşi evrei dar care, pe parcurs,s-au convertit la creştinism. Rămas orfanla o vârstă fragedă, unchiul său s-a ocupatde educaţia sa şi l-a înscris la o şcoală ie-zuită. După terminarea studiilor, a devenitprofesor de drept canonic la Universitateadin Ingolstadt, s-a însurat şi a avut copii.Acesta a avut întotdeauna o minte ne-liniştită. Era un cititor înrăit, devorândcărţile filosofilor francezi din perioada ilu-ministă pe care le găsea în biblioteca un-chiului său. În acea vreme, Bavaria erafoarte conservatoare, iar religia oficială eracatolicismul. Weishaupt nu era singurulcare credea că monarhia şi biserica limi-tează dreptul de gândire. Convins de faptulcă ideile religioase nu reprezentau un sis-tem adecvat de guvernare a societăţilormoderne, a decis să descopere o nouă for-mă a iluminării, o serie de idei şi practicicare pot fi aplicate pentru a schimba radicalmodul în care sunt conduse statele euro-pene.

Francmasoneria începuse să se răs-pândească în Europa în această perioadă,oferind o alternativă gânditorilor liberi.Deziluzionat de multe dintre ideile acesteiorganizaţii, acesta s-a refugiat în cărţi careaveau teme ezoterice şi visa să creeze o so-cietate secretă a sa.

Aşa cum el însuşi a afirmat, nu s-apoziţionat împotriva religiei, ci împotrivamodului în care aceasta era practicată şiimpusă. În noaptea de 1 mai 1776, primiiIlluminati s-au întâlnit într-o pădure delângă Ingolstadt. Având asupra lor făclii,această întâlnire a avut loc doar între 5bărbaţi. Toţi viitorii membri aveau nevoiede consimţământul celorlalţi, trebuiau săsusţină principiile familiale şi să fie bo-gaţi.

În doar 6 ani a ajunsla 6.000 de membri

La început, clasificarea membrilor

ţinea cont de următorul principiu< novicii,minervalii şi mineravalii iluminaţi.  Ter-menul de minerval  făcea referire la zeiţaromană a vântului, Minerva, reprezentândscopul acestei ordini în vederea difuzăriinoilor principii cu privire la modul în caresocietatea şi statul trebuie să funcţioneze.De-a lungul anilor, organizaţia secretă alui Weishaupt s-a extins considerabil înceea ce priveşte numărul membrilor şi di-versitatea, în anul 1782 având aproximativ600 de membri. Printre aceştia se număraupersoane importante din viaţa publică aBavariei, precum Baronul Adolph vonKnigge şi bancherul Mayer AmschelRothschild, care se ocupa de finanţareaacesteia. Chiar dacă la început această or-ganizaţie a inclus doar studenţii lui Weis-haupt, ulterior din cadrul acesteia au făcutparte nobili, politicieni, doctori, avocaţi şijurişti, dar şi intelectuali şi scriitori, JohannWolgang von Goethe fiind un membrufoarte cunoscut. La sfârşitul anului 1784,societatea secretă avea între 2.000 şi 3.000

de membri.Baronul von Knigge a jucat un rol im-

portant în sânul organizaţiei şi, mai ales,în procesul de expansiune a sa. Ca un fostfrancmason, a susţinut principiul conformcăruia trebuia adoptate idei ale acestei so-cietăţi care se asemănau cu cele ale socie-tăţii secrete a  lui Weishaupt. Membrii or-ganizaţiei primeau pseudonime preluatedin antichitatea clasică< Weishaupt eraSpartacus, de exemplu, iar Knigge era Phi-lo. De asemenea, clasificarea a devenit maicomplexă, existând un total de 13 gradeale iniţiaţilor, divizate în 3 clase.

Considerau că religia esteo absurditate

Însă, de-a lungul timpului, a apărutun conflict de interese între Weishaupt şiKnigge, resimţit la nivelul principiilor deconducere şi al obiectivelor, iar acesta aculminat cu părăsirea societăţii de către

Knigge. Illuminati credeau că suicidul tre-buia să fie legitimat, inamicii trebuiau săfie trimişi în închisori şi că religia era oabsurditate. În momentul în care a fostavertizat de către soţia sa, Ducele Bavarieia emis un edict în iunie 1784 în care blamacrearea oricărei societăţi secrete care nu afost autorizată anterior prin lege. Un anmai târziu, în martie 1785, monarhia aemis un al doilea edict împotriva acesteiorganizaţii.

În timpul demersurilor de arestare amembrilor, oamenii legii au descoperitdocumente compromiţătoare, printre carese regăsea un plan de înfiinţare a uneibranşe feminine. În luna august a anului1787, ducele a emis un al treilea edict încare a confirmat că ordinea şi societateaîn sine erau interzise şi au impus pedeapsacu moartea a membrilor.

Weishaupt şi-a pierdut postul de laUniversitatea din Ingolstadt şi şi-a petrecutrestul vieţii în Saxonia, acolo unde a predatfilosofia la Universitatea Göttingen.

Acesta a fost acuzat, pe nedrept, că aajutat la izbucnirea Revoluţiei Franceze şi,mai mult, Illuminati au fost consideraţivinovaţi pentru multe evenimente nefastece au avut loc de-a lungul istoriei, precumasasinarea preşedintelui SUA, John F. Ken-nedy.

Ordinea complexă a acestei societăţi,clasificată în 13 grade, a fost concepută decătre Baronul von Knigge, care a aplicatmodelul folosit în lojele masonice, al căroramembru a fost.

Prima clasăFiecare novice era iniţiat în studiul fi-

losofiei umanitare până când urma să de-vină minerval. Ulterior, putea participa laîntâlniri.1. Iniţiat2. Novice3. Minerval4. Illuminatus minor

A doua clasăGradele acestei clase sunt inspirate de

către Francmasonerie. Illuminatus Majorveghea asupra recrutărilor, iar illuminatusDirigens prezida întâlnirile minervalilor.5. Ucenic6. Membru7. Maestru8. Illuminatus Major9. Illuminatus Dirigens

A treia clasăÎn cadrul acesteia se aflau cele mai în-

alte grade ale iluminării filosofice. Membriisăi erau preoţi, care îi instruiau pe membriice aveau grade mai mici.10. Preot11. Prinţ12. Mag13. Rege

La nici 36 de ani, acest respectat profesor era un inamic periculos, prin organizaţiasa secretă

Pentru prima dată, cercetătoriiau criogenat creierul întreg al unuimamifer şi l-au recuperat într-ostare aproape perfectă, cu mem-branele celulare, sinapsele şi struc-turile intracelulare intacte.

Acest lucru înseamnă că toate com-ponentele care se consideră a fi necesarepentru a forma o identitate personală, in-clusiv memoria şi personalitatea, ar puteafi păstrate pentru o perioadă lungă detimp şi reanimate într-un moment dinviitor. 

"Este o treabă grozavă. Este pentruprima dată când avem o dovadă că putemproteja ceea ce neurologii cred că are o

legătură cu învăţarea şi memoria. Avândîn vedere rezultatele anunţate, se pare cămemoria, pe termen lung poate fi con-servată cu succes prin această tehnică.Acest lucru nu este încă sigur sau uni-versal acceptat, dar din perspectiva meapare foarte real", a declarat John Smart,co-fondatorul companiei non-profit“Fundaţia Conservării Cerebrale”.

Această fundaţie a acordat premiulpentru o echipă de cercetare, condusă deabsolventul MIT Robert Mclntyre, care avenit cu cea mai bună tehnică de a rea-duce creierul un mamifer îngheţat ( aiciiepure) înapoi la viaţă. Cercet[torii au în-casat 26.735 de dolari pentru eforturilelor.

Echipa a dispersat un compus chimic

numit glutaraldehidă în structurile inter-ne ale creierului iepurelui şi, în acelaşitimp, au luat măsuri pentru a preveniapariţia problemelor. Apoi, a avut loc uncurs de răcire, ei au adăugat încet un li-chid crioprotector, pentru a se asigura căConnectome ( harta complexă de con-exiuni) va păstra cele 86 de miliarde deneuroni şi structura sinaptică invariabilăde-a lungul procesului. Această deterio-rare internă a fost unul dintre motivelepentru care crioconservarea creieruluinu a reuşit până acum.

Totul a fost transformat într-o struc-tură asemănătoare cu cea a sticlei la -130grade Celsius, timp de 4 ore, această pro-cedură este una de pregătire pentru de-pozitarea pe termen lung. Atunci când

echipa a vrut să-l dezgheţe, ei doar aureîncălzit uşor creierul şi au extras sub-stanţele chimice crioprotectoare.

"Fiecare neuron şi sinapsă arată fru-mos conservate pe întreaga suprafaţă acreierului. Este pur şi simplu uimitor, datfiind faptul că am ţinut în mână acelaşicreier atunci cand a fost îngheţat bocnă",a declarat preşedintele Brain PreservationFoundation, Kenneth Hayworth.

Noua tehnic[, numită " Crioconser-varea stabilizată fr aldehide", a fost pu-blicată în revista Cryobiology.

"În ceea ce priveşte dacă aceste tehnicipot capta şi restul personalităţii, inclusivşi conştiinţa< vom ajunge acolo, dar mailent”, a declarat John Smart, co-fondatorulFundaţiei Conservării Cerebrale.

Un respectat profesor german din secolulXVIII a pus bazele piramidei Illuminati

~n 1782, printre membrii organiza\iei secrete a lui Adam Weishaupt se numărau persoane importantedin viaţa publică a Bavariei, precum Baronul Adolph von Knigge şi bancherul Mayer Amschel Rothschild

Un triunghi bizarsimilar cu celdin Bermude a

ap[rut în Australia

Un asteroid denumit 2017 AG13 afost detectat sâmbătă (7 ianuarie) decătre cercetătorii de la Universitatea dinArizona. Corpul ceresc a trecut pe lângăPământ la o distanţă aproximativă de192.000 kilometri.

Obiectul denumit 2017 AG13 a tre-cut pe lângă Pământ la jumătate dindistanţa dintre planeta noastră și  Lun[,cu o viteză de 15 kilometri pe secundă.Acesta a fost observat cu 24 de ore în-ainte de a atinge punctul cel mai apro-piat de Pământ. ,,Obiectul se mișcă ra-pid și foarte aproape de planeta noas-tră,'' afirmă Eric Feldman, astronomdin cadrul Slooh. Cercetătorii de laSlooth susţin că asteroidul ,,are o mă-rime asemănătoare cu cel care a lovitCeleabinsk, Rusia, în 2013,'' ceea ce în-seamnă că dacă acesta s-ar fi prăbușitefectele ar fi fost asemănătoare. 

Următoarea apropiere a asteroduluide Pământ este așteptată pe 28 decem-brie 2017. Aproximativ 38 de alţi aste-roizi se vor apropia de Pământ în lunaianuarie, relatează Daily Mail.

În timp, cercetătorii au încercat sădezvolte un instrument cu ajutorul că-ruia să preîntâmpine astfel de eveni-mente. Recent, Casa Albă a publicat undocument oficial în care este descrisplanul lor privind coliziunea unui as-teroid cu Pământul, însă acesta a dove-dit faptul că omenirea este încă nepre-gătită pentru un astfel de eveniment. 

Deși pericolul privid impactul unuiasteroid cu Pământul este rar, Dr. Nuthavertizează că ameninţarea este prezen-tă continuu. 

NASA lucrează la mai multe mi-siuni, una dintre ele bazându-se pe re-direcţionarea asteroizilor.  AgenţiaSpaţială are o echipă de cercetători careobservă activitatea și potenţialul pericolal asteroizilor care ar putea lovi Pămân-tul. 

Primul creier criogenat ;i reactivat în totalitateMemoria şi personalitatea ar putea fi păstrate astfel, pentru o perioadă lungă de timp, şi reanimate într-un moment din viitor

Asteroidul2017 AG13 a trecutpe l]ng[ P[m]nt

Era un cititor înrăit, devorând cărţile filosofilor francezi din perioada iluministă pe care le găseaîn biblioteca unchiului său. În acea vreme, Bavaria era foarte conservatoare, iar religia oficială eracatolicismul. Weishaupt nu era singurul care credea că monarhia şi biserica limitează dreptul degândire. Convins de faptul că ideile religioase nu reprezentau un sistem adecvat de guvernare a socie-tăţilor moderne, a decis să descopere o nouă formă a iluminării, o serie de idei şi practici care pot fiaplicate pentru a schimba radical modul în care sunt conduse statele europene.

12 Informa\ia de Duminic[/15 ianuarie 2017

Peisajul urban actual este, dince ̀ n ce mai des, pres[rat cu edificiimoderne realizate din sticl[ ;i altemateriale performante, ̀ n concor-dan\[ cu dezvoltarea rapid[ ce poa-te fi remarcat[ ;i `n arhitectur[.

Pentru cei care nu se declar[ ̀ nc]nta\ide aceste cl[diri geometrice ;i tehnologi-zate, dar nu numai pentru ei, grandioaselecastele str[vechi, care reflect[ cultura ;iobiceiurile epocilor ̀ n care au fost ridicate,r[m]n un reper de frumuse\e ;i fascina\ie.Ne place s[ le vedem, s[ le fotografiem,dar mai ales s[ le vizit[m, ocazie cu carene putem l[sa purta\i c[tre dimensiunipierdute ale timpului.

Inova\ie arhitecturală european[ aEvului Mediu, castelele au fost construitede nobili atât în scopuri militare, pentrua-;i proteja familiile, cât ;i în scopuri ad-ministrative, ori pentru a simboliza auto-ritatea într-un domeniu feudal. Primelecastele au fost construite `n secolul al IX-lea din lemn, deseori pe o colin[ natural[sau creat[ de om. Ulterior, pentru a rezistamai bine atacurilor, ele au fost construitedin piatr[. În epoca Rena;terii, odată cuevolu\ia tehnologiei militare, unii regi audecis să nu mai edifice castele de apărare,ci s-au axat mai mult pe confort ;i pe plă-cere, oferindu-le ocazia pentru a-;i afi;abog[\ia ;i inventivitatea. ~n prezent, exist[o mul\ime de castele, majoritatea ̀ n Euro-pa, chiar dac[ unele sunt ̀ ntr-o stare avan-sat[ de degradare. Dar sute de castele bine`ntre\inute sau restaurate `;i deschid largpor\ile pentru to\i cei care doresc s[ le vi-ziteze.

Neuschwanstein, din regiunea bava-rez[ a Germaniei, este unul dintre cele maiu;or de recunoscut castele din lume. Afost construit în stilul romantic-renascen-tist, fiind anual vizitat de peste 1,3 milioanede turi;ti, ceea ce îl face unul dintre celemai vizitate locuri din Europa. Ceremoniade a;ezare a ultimei cărămizi a avut loc înanul 1880, după mai bine de douăzeci deani. Impresionantul castel a fost ridicat ladorin\a ;i ordinul regelui Ludovic al II-leaal Bavariei. Pentru construirea acestuisplendid edificiu a fost nevoie de peste 460de tone de marmură de Salzburg, 1500 detone de gresie ;i peste 400.000 de cărămizi.Acest castel a reprezentat sursa deinspira\ie pentru cei de la compania Dis-ney în proiectarea castelului Frumoaseidin Pădurea Adormită.

Cel mai vechi castel european înc[ lo-cuit este castelul Windsor, modificat ;i re-novat de-a lungul a aproape 1000 de ani,una dintre cele trei re;edin\e ale RegineiElisabeta a II-a. Ini\ial ;i acesta se încadraîn tipologia forturilor de lemn, f[când par-te dintr-un ansamblu de nou[ astfel deforturi ridicate de William Cuceritorul.Mai târziu s-a transformat într-o con-struc\ie de piatr[, ad[ugându-i-se inclusivun turn rotund de c[tre Henric al II-lea.Mai vast decât pare la prima vedere, întinspe mai bine de 50.000 metri p[tra\i, cas-telul Windsor este deschis pentru publicîn fiecare zi, exceptând ziua în care are locCeremonia Anuală a Ordinului Jartierei,în luna iunie a fiecărui an, Pa;tele, Cr[ciu-nul ;i alte câteva zile din an. Orele de des-chidere ;i accesul pot fi restric\ionate înanumite perioade din an, când devine lo-ca\ie de protocol. Apartamentele de statcon\in obiecte din Colec\ia Regal[, inclusivpicturi de Rembrandt, Rubens ;i Canalet-to. Capela Sf]ntului Gheorghe, de pe pro-prietate, este considerat[ drept cea maifrumoas[ expresie a stilului gotic engle-zesc, fiind ;i locul unde sunt ̀ ngropa\i zecemonarhi britanici. Windsor g[zduie;te ;icea mai mare ;i faimoas[ cas[ de p[pu;idin lume, cea a Reginei Maria, creat[ `n1920.

O fort[rea\[ la grani\a dintre Transil-vania ;i |ara Rom]neasc[, castelul Braneste celebru pentru leg[turile sale firavecu Dracula, personajul lui Bram Stoker.Edificiul men\ionat pentru prima dat[ `nscrieri `n 1377 a fost folosit ca fortifica\ie`n ap[rarea ̀ mpotriva Imperiului Otoman

;i mai apoi ca punct vamal ;i militar stra-tegic p]n[ la jum[tatea secolului al XVI-II-lea. ~n 1920 a devenit re;edin\a familieiregale, odată cu intrarea în proprietateaReginei Maria.

Castelul Corvinilor sau al Huniaziloreste unul din cele mai importante monu-mente de arhitectură gotică din Europa,fiind ridicat la ordinul lui Iancu de Hune-doara în secolul al XV-lea. Impun[toareaconstruc\ie este format[ din 42 de înc[peri,`ntre care Sala Cavalerilor, Turnul buzdu-ganelor, Bastionul alb sau Sala Dietei, dou[terase ;i două poduri, ce se întind pe o su-prafa\ă totală de circa 7000 metri pătra\i.

Situat în Sinaia, Castelul Pele; a fostre;edin\a de vară a familiei regale aRom]niei. Construc\ia acestui impresio-nant edificiu a început în 1874, fiind fina-

lizat în anul 1914. Datorită uzinei electriceproprii, a fost primul castel complet elec-trificat din Europa. Castelul Pele; este unuldintre cele mai importante edificii de tipistoric din România, având caracter deunicat ;i este, prin valoarea sa istorică șiartistică, unul din cele mai importante mo-numente de acest fel din Europa celei dea doua jumătă\i a secolului al XIX-lea.

Unul dintre cele mai mari castele dinlume (are 570 de metri lungime ;i 130 demetri l[\ime) ;i, conform C[r\ii Recordu-rilor, cel mai mare castel dintre cele vechicare au mai r[mas ̀ n picioare (dat]nd dinsecolul al IX-lea), Castelul Praga ad[pos-te;te `ntre zidurile sale o istorie de multeveacuri. Aici sunt depozitate bijuteriile co-roanei cehe ;i tot aici s-au \inut majoritateaceremoniilor oficiale din istoria locului.

De la `mp[ra\ii romani, la regii cehi, to\iau ales aceast[ loca\ie grandioas[ pentrudesf[;urarea evenimentelor majore.

Castelul Matsumoto, care reflect[ at]tde bine cultura local[, este ̀ n acela;i timp;i unul dintre cele mai frumoase casteleale Japoniei. El ilustreaz[ cu succes ceeace se nume;te hirajiro, o construc\ie ridi-cat[ pe o c]mpie, ̀ n loc de deal sau munte.Zidurile sale negre ;i forma acoperi;uluii-au adus ;i denumirea de “Castelul Cio-rilor”.

Primele documente atestă existen\aCastelului Alcazar din Segovia, Spania, în-că din anul 1120, însă dovezile arheologicedemonstrează că edificiul exista încă dinEpoca Romană. Aflat pe o st]nc[ ̀ nalt[, laconfluen\a a dou[ r]uri, castelul atrage ̀ nmod deosebit prin forma care aminte;te

de prova unei cor[bii. A fost folosit cafort[rea\[, palat regal, `nchisoare, colegiuregal al artileriei ;i academie militar[.

Situat în vârful unei coline înalte de885 de metri, la poalele Alpilor, pitoresculcastel Hohenzollern din Baden-Wurttem-berg, Germania, datează din secolul alXIX-lea, însă anumite păr\i ale construc\ieisunt mult mai vechi, datând din vremurimedievale. Prima fortărea\ă construită peacel loc a fost ridicată încă din secolul alXI-lea. Turnurile sale au fost reconstruitede două ori< prima dată în urma unui ase-diu care a durat 10 luni, iar a doua oarădeoarece se distruseseră în timp. Con-struc\ia castelului s-a finalizat în 1867, du-pă 17 ani de la a;ezarea pietrei de temelie,el devenind un simbol al dinastiei Hohen-zollern ;i un monument istoric al Germa-niei.

L]ng[ r]ul Cher ;i micu\ul sat Che-nonceaux se afl[ unul dintre cele mai cu-noscute castele de pe Valea Loarei. Men\io-nat pentru prima oar[ ̀ n scrieri ̀ n secolulal XI-lea, Castelul Chenonceau a fost ridi-cat pe funda\iile unei mori ;i extins mait]rziu pe l]ng[ r]u. A fost supranumit„Castelul femeilor”, faimă datorată perso-najelor istorice feminine care ;i-au lăsatamprenta asupra lui. Arhitectura sa estetipic[ goticului t]rziu sau Rena;terii tim-purii, dar locul `n care este pozi\ionat `lface cu adev[rat un monument remarcabil;i extrem de popular. Dup[ Versailles, estecel mai vizitat castel din Fran\a.

Punct de referin\ă al Rena;terii fran-ceze ;i întruchiparea puterii rege;ti a luiFrancisc I ;i, mai târziu, a lui Ludovic alXIV-lea, castelul Chambord continuă săfascineze, fiind cel mai mare castel de peValea Loarei.

De;i fiecare castel din lume este unic`n felul s[u, castelul Predjamski din Slove-nia ;i-a c];tigat faima datorit[ faptului c[este integrat ̀ ntr-o pe;ter[. Traducerea nu-melui s[u este mai mult dec]t elocvent[ –Castelul din fa\a pe;terii. Primele men\iunicu privire la construc\ie dateaz[ din secolulal XIII-lea, de;i se crede c[ aripa st]ng[ afost construit[ `n prima jum[tate a seco-lului al XII-lea. Partea din mijloc a fostad[ugat[ `n perioada Rena;terii, iar aripadreapt[ a fost terminat[ `n jurul anului1570. Unele dependin\e au fost ad[ugateulterior sau schimbate mai t]rziu, iar din1990 a `nceput un program intens de re-novare cu scopul de a reda castelului im-aginea pe care o avea `n secolul al XVI-lea.

Castelul Malbork, din Polonia, a fostridicat de Ordinul Teutonilor, crucia\i ger-mani romano-catolici, ;i a fost numitini\ial Marienburg, astfel `nc]t ;i ora;ulcare s-a dezvoltat ̀ n jurul s[u a luat acela;inume. Castelul este un exemplu clasic alunei fort[re\e medievale, finalizat[ ̀ n 1406,fiind ̀ n acela;i timp ;i cel mai mare castelgotic din c[r[mid[ din lume.

Ascuns ̀ ntr-o vale luxuriant[, CastelulEltz a fost construit ̀ ntre anii 1490 – 1540,iar proprietatea a fost ̀ n m]inile unei sin-gure familii timp de peste 33 de genera\ii,din anul 1157. Eltz este unul dntre cele treicastele din regiunea r]ului Rin din epocamedieval[ care nu a fost distrus sau cuceritde-a lungul timpului. O vizit[ ̀ n acest cas-tel recondi\ionat ofer[ prilejul unei lec\iide istorie veche de peste 850 de ani.Colec\ia de exponate cuprinde peste 500de articole, din secolele XII - XIX.

Castelul Hochosterwitz, din Austria,este situat la o înăl\ime de 664 de metri,pe un deal stâncos ;i înconjurat de arboriînal\i. Intrarea în castel se face trec]nd prin14 por\i, care fac parte din zidurile de for-tifica\ie ;i care au jucat un important roldefensiv. Primele date cu privire la im-pun[toarea construc\ie apar `n anul 860,c]nd Regele Ludovic Germanul doneaz[castelul ;i c]teva din proprietă\ile sale Ar-hiepiscopiei din Salzburg. Castelul a fostasediat ;i atacat de mai multe ori, fiind re-novat de fiecare dată p]nă în 1586, c]nd afost definitivat[ reconstruc\ia. Castelul Ho-chosterwitz este considerat una dintre celemai bine conservate construc\ii medievaledin Europa.

Cele mai spectaculoase casteledeschise vizitatorilor