i_81219

Anunt de participare numarul 81219/01.07.2009 Detaliu anunt Stare anunt: Publicat Stare procedura: In desfasurare Data transmiterii in SEAP: 29.06.2009 13:44 Data acceptarii ANRMAP: 30.06.2009 11:45 Data trimiterii la OJ: 30.06.2009 Data publicarii in SEAP: 01.07.2009 01:30 Trimite la OJ: Da

Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

I.1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact:

JUDETUL SATU MARE Adresa postala: P-TA 25 OCTOMBRIE NR.1 , Localitatea: Satu Mare , Cod postal: 440026 , Romania , Punct(e) de contact: Pataki Csaba , Tel. 0040-261-711004 , In atentia: Pataki Csaba , Email: [email protected] , Fax: 0040-261-710395 , Adresa internet (URL): www.cjsm.ro , Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro

I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale)

Autoritate regionala sau locala Activitate (activitati) - Servicii generale ale administratiilor publice

Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante

Nu

Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI

II.1) Descriere

II.1.1) Denumirea data contractului de autoritatea contractanta

Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene in judetul Satu Mare-DJ109L Negresti Oas-Turt

II.1.2) Tipul contractului si locul de executare a lucrarilor, de furnizare a produselor sau de prestare a serviciilor

Lucrari Executarea Locul principal de executare: DJ 109L Negresti Oas – Turt, km 0+000 - km23+400 si km29+000 - km34+000, judetul Satu Mare; Cod CPV : 45233120-6 - Lucrari de constructii de drumuri

II.1.3) Anuntul implica

Un contract de achizitii publice

II.1.4) Informatii privind acordul-cadru

II.1.5) Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor

Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene in judetul Satu Mare-DJ109L Negresti Oas-Turt: DJ 109L Negresti Oas – Turt, km 0+000 - km23+400 si km29+000 - km34+000, judetul Satu Mare

II.1.6) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)

45233120-6 - Lucrari de constructii de drumuri (Rev.2) II.1.7) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice

Nu

II.1.8) Impartire in loturi

Nu

II.1.9) Vor fi acceptate variante

Nu

II.2) Cantitatea sau domeniul contractului

II.2.1) Cantitatea totala sau domeniul

Scopul proiectului îl reprezinta modernizarea drumului judetean DJ 109 L, pe o lungime totala de 28,4 km, pe doua tronsoane: -tronson I km 0+000 la km 23+400 Negresti Oas (intersectia cu DN 19 str. Victoriei) – Bixad – Boinesti – Calinesti-Oas – Gherta Mica si -tronson II km 29+000 la km 34+000 traversare Turt spre Halmeu În acest scop, se vor realiza lucrari de reparatii capitale ce vor include: -Reparatii gropi, burdusiri, tasari de margine -Reabilitarea dispozitivelor de scurgere a apelor -Ranforsarea structurii rutiere cu straturi de mixturi bituminoase -Reparatii capitale poduri -Reparatii si înlocuire podete -Amenajare intersectii si drumuri laterale -Refacere marcaje si indicatoare rutiere -Reparare si refacere parapete Categoriile si cantitatile de lucrari sunt cele prezentate în Sectiunea II Caiet de sarcini a documentatiei de atribuire

Valoarea estimata fara TVA: 45,753,294.33 RON II.2.2) Optiuni

Nu

II.3) Durata contractului sau termenul pentru finalizare

25 luni incepand de la data atribuirii contractului

Sectiunea III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE

III.1) Conditii referitoare la contract

III.1.1) Depozite valorice şi garantii solicitate

Garantia de participare in cuantum de 900.000 lei si Garantia de buna executie a contractului in cuantum de 10% din valoarea contractului, fara TVA

III.1.2) Principalele modalitati de finantare si plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante

Bug.fond.ext.ner.(POR-Axa 2,Dom.major de interv.2.1.-"Reab.si mod.ret.de dr.jud.si str.urb.")si Bug.prop.de venit.si chelt.al jud.SM

III.1.3) Forma juridica pe care o va lua grupul de operatori economici caruia i se atribuie contractul

asociere

III.1.4) Executarea contractului este supusa altor conditii speciale

Nu

III.2) Conditii de participare

III.2.1) Situatia personala a operatorilor economici, inclusiv cerintele referitoare la inscrierea in registrul comertului sau al profesiei

Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate

Decl.priv.eligib.-Form.12A;Decl.priv.neîncadr.în prev.art.181din OUG 34/2006- Form. 12B;Certif.de at.fisc.priv.îndepl.oblig.de pl.a imp,taxelor si contrib.asig.soc.,emis de DGFP-în orig.sau în copie leg.,valabil la data sed.desch.of.;Certif.priv.îndepl. oblig. exigib.de pl.imp.si tax.loc.-în orig.sau în copie leg.,valabil la data sed.desch.of.;Pers.jur./fiz.str.vor prez.doc.echiv.-trad.în l.rom.si leg.Decl.priv.cal.de particip.la proc.-Form.12C;Pers.jur./fiz.rom.-Certif.const.emis de ORC-în orig.sau în copie leg.,pers.fiz.vor prez.aut.de funct.PF-în copie leg.;Pers.jur./fiz.str.-Se vor prez.doc.care dovedesc o forma de înreg.ca pers.jur./pers.fiz.aut.,atest.ori ap.din p.d.v. prof.la o grupare legal const.,în conf.cu legisl.în vig.din tara de orig.a of.-trad.în l.rom.si leg.

III.2.2) Capacitatea economica si financiara


Informatii generale Bilant contabil

Nivel(uri) specific(e) minim(e) necesar(e)

Form.C; 1.a)Cifra de af.medie pe ultimii 3 ani (2006, 2007, 2008) sa fie de min.50.000.000 lei;1.b)Solv.patrim.calcul.rap.la bil.cont.la 31.12.2008,înreg.la DGFP,sa fie mai mare de 30%;1.c)Lich.gen.cal.rap.la bil.cont.la 31.12.2008,înreg.la DGFP,sa fie mai mare de 100%; Bilanturi contab.la 31.12.2006,31.12.2007 si 31.12.2008 (Form. 10, 20, 30 si 40),înreg.la DGFP-în copie,semnate si stamp."conform cu originalul";Pers.jur./fiz.str.vor prez.doc.echiv.-trad.în l.rom.si leg.

III.2.3) Capacitatea tehnica


Informatii privind experienta similara Informatii privind capacitatea profesionala Informatii privind capacitatea tehnica (dotari) Informatii privind subcontractantii Stand.de asig.a cal. Stand.de prot.a med. Inf.pr. prot.muncii Inf. pr. egal. de sanse si nediscr.

Nivel(uri) specific(e) minim(e) necesar(e)

Decl.priv.princip.lucr.ex.în ultimii 5 ani– Form.12F;Se solicita ca of.sa faca dov.ex.în ultimii 5 ani,a cel putin unui contr.de lucr.având ca si ob.modern./reab.drum pub.în val.de min.6.500.000 lei sau a 3 contr. de lucr.având ca si ob.modern./reab.drum pub.a caror val.cumulata min.de 13.000.000 lei;Contr.însotite de P-v de rec.la term.lucr.si recom.benef.-în copie. Decl.priv ef.med.an.al pers.ang.si al cadr.de cond.–Form.12I;Decl.priv.pers.tehn.de spec.si de asig.a cal.,ang.în îndepl. contr.-Form.12J;Se sol.ca of.sa faca dov.asig.,min.,a urm.cat.de spec.:-resp.teh.cu exec.,atest.în dom.coresp.ob.contr.de achiz.pub.;- resp.cu contr.cal.(CQ) atest.în dom.coresp.ob.contr.de achiz.pub.;-ing. în spec.drum.si pod.,cu o vech.în activ.de min.5 ani;-topo.,aut.ANCPI;CV-uri-în orig.,doc.de atest.tehn.prof-în cop.,si,dupa caz,contr.de munc.-în copie,sau angaj.de part.la îndepl.contr.-în orig. Decl.priv.util.,inst.,echip.tehn.de care disp.op.ec.pt.îndepl.coresp.a contr.de lucr.-Form.12H;Se sol.ca of.sa faca dov.disp.pt îndepl.contr.a unui min.de util./echip.,astf.:-stat.de mixt.asfalt.–min.1 buc.,St. treb.sa det.Autor.de med.valab.la data sed.desch.a of.-în copie;-repartiz.de mixt. asfalt.-2buc.;-autobasc.dot.cu bene termoiz.acop.pt.transp.mixt.asfalt.–4buc;-autobasc.pt.transp.mat.de constr.–4buc;-autosp.cu mat.mec.–2buc.;-autosp.pt.aplic.emuls.bitum.–2buc.;-vibrocompact.cu cilind. lis de cel putin 12t–2buc.;-vibrocompact.cu cilind.lis pt.spatii îngust.–2buc.;-vibrocompact.cu pneuri de cel putin 8t–2buc.;- macara de cca 16t–1buc.;-autogreder–2buc.;-buldoexcav.–2buc.;-buldoz.–1buc.;-excav.–1buc.; -labor. de grad II, autor. ISC;-statie de betoane–1buc.; St.tb.sa det. Aut.de med.val.la data sed.de desch. a of.–în copie.-pompa de beton–min 1 buc. -vibratoare cu lance–min.1 buc.Pt.toate ut./echip.sol.of va anexa Form.12H copii dupa doc.ce dov.det.acestora (în opr.,chirie,leasing,etc.). -Form.12G Certif.ISO 9001–în copie leg.sau un alt doc.echiv.,val.la data sed.desch.of. Certif.ISO 14001–în copie leg.sau un alt doc.echiv.,val. la data sed.desch.of. Decl.pr.prot.muncii,sanat.si sec.în munca – Form.12 M Decl.pr.asig.si resp.pr.egal.de sanse si nediscr.–Form.12 N

III.2.4) Contracte rezervate

Nu III.3) Conditii specifice pentru contractele de servicii

III.3.1) Prestarea serviciilor in cauza este rezervata unei anumite profesii

Nu

III.3.2) Persoanele juridice au obligatia sa indice numele si calificarile profesionale ale membrilor personalului responsabili pentru prestarea serviciilor respective

Nu

SECTIUNEA IV: PROCEDURA

IV.1) Tipul procedurii

IV.1.1) Tipul procedurii

Licitatie deschisa

IV.2) Criterii de atribuire

IV.2.1) Criterii de atribuire

Pretul cel mai scazut

IV.2.2) Se va organiza o licitatie electronica

Nu

IV.3) Informatii administrative

IV.3.1) Numar de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta

16/2009

IV.3.2) Anunturi publicate (anunt publicat) anterior privind acelasi contract

Nu

IV.3.3) Conditii de obtinere a caietului de sarcini si a documentatiei suplimentare (cu exceptia unui SAD) sau a documentului descriptiv (in cazul unui dialog competitiv)

Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente: 14.08.2009 15:00 Documente de plata: NU

IV.3.4) Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare

18.08.2009 09:00

IV.3.5) Data transmiterii invitatiilor de prezentare de oferte sau de participare candidatilor selectati

IV.3.6) Limba sau limbile in care poate fi redactata oferta sau cererea de participare

Romana IV.3.7) Perioada minima pe parcursul careia ofertantul trebuie sa isi mentina oferta

90 zile (de la termenul limita de primire a ofertelor)

IV.3.8) Conditii de deschidere a ofertelor

Data: 18.08.2009 10:00

Locul: la sediul Consiliului Judetean Satu Mare

Persoane autorizate sa asiste la deschiderea ofertelor: da

Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la deschidere, personal sau prin reprezentant împuternicit, caz în care acesta va face dovada împuternicirii sale.

SECTIUNEA VI: INFORMATII SUPLIMENTARE

VI.1) Contractul este periodic

Nu

VI.2) Contractul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare

Da

Trimitere (trimiteri) la proiect(e) si/sau program(e): Programul Operational Regional-Axa prioritara 2 - Îmbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport; Domeniul major de interventie 2.1. - "Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene si strazi urbane - inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura"

VI.3) Alte informatii

Anexele la Caietul de sarcini, respectiv: -Studiu de trafic DJ109L; Studiu Geotehnic1; Studiu Geotehnic2; Antemasuratori; liste cantitati licitatie; parte desenata; documentatie detalii de executie – se obtin pe suport electronic de la sediul Consiliului Judetean Satu Mare, et.V cam.10, care din motive tehnice nu au putut fi postate pe site-ul www.e-licitatie.ro.

VI.4) Cai de atac

VI.4.1) Organism competent pentru caile de atac

Tribunalul Satu Mare Adresa postala: str.Mihai Viteazu nr.8 , Localitatea: Satu Mare , Cod postal: 440037 , Romania , Tel. 0261-710661

Organism competent pentru procedurile de mediere

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor Adresa postala: str.Stavropoleos nr.6 sector 3 , Localitatea: Bucuresti , Cod postal: 030081 , Romania , Tel. 0213104641 , Email: [email protected] , Fax: 0213104642

VI.4.2) Utilizarea cailor de atac

Precizari privind termenul (termenele) de exercitare a cailor de atac

VI.4.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind utilizarea cailor de atac

Consiliul Judetean Satu Mare - Serviciul Juridic si Contencios Adresa postala: P-ta 25 Octombrie nr.1 , Localitatea: Satu Mare , Cod postal: 440026 , Romania , Tel. 0261713072 , Fax: 0261713072

VI.5) Data expedierii prezentului anunt

29.06.2009 13:44

1

DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE

CONTRACT DE LUCRĂRI

„Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ”

• În conformitate cu prevederile OUG nr.34/2006, cu modificările şi

completările ulterioare coroborat cu cele ale HG nr.925/2006, cu modificările şi completările ulterioare; • Conţine :

Secţiunea I : Fişa de date a achiziţiei Secţiunea II : Caiet de sarcini Secţiunea III : Formulare Secţiunea IV : Formular de contract

2

O P I S

Fişa de date a achiziţiei ………………………… pag. 3 – pag. 16 Caiet de sarcini ……………………………………pag. 17 – pag. 1312 Formulare …………………………………………..pag. 1313 – pag. 1330 Formular de contract …………………………. .. pag. 1331 – pag. 1344

3

SECTIUNEA I

FIŞA DE DATE A ACHIZIŢIEI

4

FIŞA DE DATE A ACHIZIŢIEI

I. a) Autoritatea contractantă Denumire: CONSILIUL JUDEŢEAN SATU-MARE Adresă: Piaţa 25 Octombrie, Nr.1, Satu Mare. jud. Satu Mare, 440026 Localitate: Satu-Mare, Judeţul Satu Mare

Cod poştal: 440026

Ţara: România

Persoana de contact: Pataki Csaba manager de proiect

Telefon: 0040-261-711004

E-mail: [email protected] Fax: 0040-261-710395 Adresa de internet de unde se poate obţine Documentaţia de atribuire: de pe www.e-licitatie.ro : - Fişa de date a achiziţiei; Caietul de Sarcini; Formulare; Formular de contract şi Anexele la Caietul de sarcini, respectiv: -Studiu de trafic DJ109L; Studiu Geotehnic1; Studiu Geotehnic2; Antemăsurători; liste cantitati licitaţie; parte desenată; documenta�ie detalii de execu�ie – se obţin pe suport electronic de la sediul Consiliului Judeţean Satu Mare, et.V cam.10, care din motive tehnice nu au putut fi postate pe site-ul www.e-licitatie.ro.

I.b) Principala activitate sau activităţi ale Autorităţii contractante

□ ministere ori alte autorităţi publice centrale inclusiv cele subordonate la nivel regional sau local □ agenţii naţionale ⌧ autorităţi locale □ alte institutii guvernate de legea publică □ instituţie europeană/organizaţie internaţională □ altele (specificaţi)

□ servicii publice centrale □ apărare □ ordine publică/siguranţă naţională □ mediu □ afaceri economico-financiare □ sănătate □ construcţii şi amenajări teritoriale □ protecţie socială □ recreere, cultură şi religie □ educaţie □ activităţi relevante

□ energie □ apă □ poştă □ transport

⌧ altele (specificaţi): Servicii generale ale administraţiilor publice

Autoritatea contractantă achiziţionează în numele altor autorităţi contractante da □ nu ⌧ Alte informaţii şi/sau clarificări pot fi obţinute: ⌧ la adresa mai sus menţionată

□ altele: (adresă/fax/interval orar) Date limită de primire a solicitărilor de clarificări: Data: 07.08.2009, orele 1600; Adresa: Piaţa 25 Octombrie, nr. 1, Satu-Mare, jud. Satu-Mare, 440026, Registratura Data limită de transmitere a răspunsului la clarificări: 11.08.2009, orele 1600;

I c) Căi de atac Eventulalele contestaţii se pot depune: - fie la Consiliul Naţional de Soluţionarea Contestaţiilor - fie la autoritatea contractantă şi apoi la instanţa competentă

Denumire: Consiliul Naţional de Soluţionarea Contestaţiilor Adresă: Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3

5

Localitate: BUCURESTI Cod poştal: 030084 Ţara: România E-mail: [email protected] Telefon: (+4) 021.310.46.41 Adresă internet: www.cnsc.ro Fax: (+4) 021.310.46.42

Denumire : Consiliul Judeţean Satu Mare Adresă : P-ţa 25 Octombrie nr. 1 Satu Mare, Cod 440026

Localitate : Satu Mare Cod poştal : 440026

Ţara : România

E-mail : - Telefon : 0261713692 Adresă internet : www.cjsm.ro Fax : 0261713589

Denumire : Tribunalul Satu Mare Adresă : Str. Mihai Viteazul nr. 8 Localitate : Satu Mare Cod poştal :

440037 Ţara : România

E-mail : - Telefon: (+4) 0261-710661 Adresă internet : - Fax : -

I.d) Sursa de finanţare:

Bugetul fondurilor externe nerambursabile şi Bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al judeţului Satu Mare

Proiect finanţat din fonduri comunitare da ⌧ nu □ Detalii: Programul Operational Regional-Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport; Domeniul major de intervenţie 2.1. - "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi străzi urbane - inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură"

II: OBIECTUL CONTRACTULUI II.1) Descriere

II.1.1) Denumire contract: Contract de lucrări „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ” II. 1.2) Tip contract şi locaţia obiectului serviciilor de proiectare (a) Lucrări ⌧ (b) Produse □ (c) Servicii

Execuţie ⌧ Proiectare şi execuţie □ Realizare prin orice mijloace corespunzătoare cerinţelor specificate de autoritate contractantă □

Cumpărare □ Leasing □ Închiriere □ Cump. în rate □ Combinaţii între ele □

Categoria serviciului 2A □ 2B □

Principala locaţie a lucrării DJ 109L Negreşti Oaş – Turţ, km 0+000 - km23+400 şi km29+000 - km34+000, judeţul Satu Mare; Cod CPV : 45233120-6 Lucrări de construcţii de drumuri

Principalul loc de livrare

Principalul loc de prestare:

6

II. 1. 3) Procedura se finalizează prin : Contract de achiziţie publică: ⌧ Încheierea unui acord cadru □ II. 1.4. Durata contractului de achiziţie publică : maxim 25 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor; II.1.5.Informaţii privind acordul cadru (dacă este cazul) – nu este cazul II.1.6) Divizare pe loturi: da □ nu ⌧ II.1.7) Oferte alternative sunt acceptate da □ nu ⌧

II.2) Cantitatea sau scopul contractului

II.2.1) Scopul proiectului îl reprezintă modernizarea drumului judeţean DJ 109 L, pe o lungime totală de 28,4 km, pe două tronsoane:

- tronson I km 0+000 la km 23+400 Negreşti Oaş (intersecţia cu DN 19 str. Victoriei) – Bixad – Boineşti – Calinesti-Oas – Gherta Mica şi

- tronson II km 29+000 la km 34+000 traversare Turţ spre Halmeu În acest scop, se vor realiza lucrări de reparaţii capitale ce vor include: - Reparaţii gropi, burduşiri, tasări de margine - Reabilitarea dispozitivelor de scurgere a apelor - Ranforsarea structurii rutiere cu straturi de mixturi bituminoase - Reparaţii capitale poduri - Reparaţii şi înlocuire podeţe - Amenajare intersecţii şi drumuri laterale - Refacere marcaje şi indicatoare rutiere - Reparare şi refacere parapete Categoriile şi cantităţile de lucrări sunt cele prezentate în Secţiunea II Caiet de

sarcini a documentaţiei de atribuire

II.2.2) Opţiuni (dacă există) da □ nu ⌧ III. Condiţii specifice contractului

III.1) Alte condiţii particulare referitoare la contract (după caz) III.1.1. Contract rezervat (dacă DA, scurta descriere ) III.1.2. Altele (dacă DA, descrieţi)

da □ nu ⌧ da □ nu ⌧

IV: PROCEDURA

IV.1) Procedura selectată Licitaţie deschisă ⌧ Licitaţie restrânsă □ Licitaţie restrânsă accelerată □ Dialog competitiv □

Negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare □ Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare □ Cerere de oferte □

IV.2) Etapa finală de licitaţie electronică da □ nu ⌧

7

IV.3.) Legislaţia aplicată: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 925/19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 26 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Nr.607din 25 iulie 2007/Ministerul Economiei şi Finanţelor Nr. 914 din 13 august 2007 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenţie "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură" în cadrul axei prioritare "Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale" din cadrul Programului operaţional regional 2007 -2013, Publicat în Monitorul Oficial Nr. 571 din 21 august 2007;

Legea nr. 346/14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; NOTĂ: - Prin legislaţia menţionată se înţelege legislaţia cu modificările şi completările la zi. - Prezenta enumerare nu are caracter limitativ.

V. CRITERII DE CALIFICARE SI SELECŢIE

V.1) Situaţia personală a ofertantului V.1)1. Declaraţie privind eligibilitatea; Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie Declaraţie pe propria răspundere, completată în conformitate cu Formularul 12A din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire;

V.1)2.Declaraţie privind neâncadrarea în prevederile art. 181 din O.U.G 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie Declaraţie pe propria răspundere, completată în conformitate cu Formularul 12B din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire, însoţită de următoarele documente: - Certificat de atestare fiscală privind

îndeplinirea obligaţiilor de plata a impozitelor, taxelor şi constribuţiilor de asigurări sociale, emis de Directia Generala a Finantelor Publice - în original sau în copie legalizată, valabil la data şedinţei de deschidere a ofertelor;

- Certificat privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor locale, emis de Direcţia/Serviciul de specialitate al Consiliul Local în a cărui rază de competenţă îşi are ofertantul sediul principal - în original sau în copie legalizată, valabil la data şedinţei de deschidere a ofertelor;

NOTĂ: Persoanele juridice/fizice străine, vor prezenta documente echivalente - traduse în limba română şi legalizate.

8

V.1)3.Declaraţie privind calitatea de participant la procedură Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie Declaraţie pe propria răspundere, completată în conformitate cu Formularul 12C din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire;

V.2) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare) Persoane juridice/fizice române Cerinţă obligatorie

Se va prezenta Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului – în original sau în copie legalizată, din care să reiasă faptul că ofertantul are înscrisă în domeniile de activitate activitatea ce face obiectul prezentei proceduri (lucrări de construcţii a drumurilor şi a autostrăzilor) precum şi faptul că nu are înscrise menţiuni referitoare la condamnări pentru fapte penale, punerea sub interdicţie, instituirea curatelei, declararea stării de insolvenţă, lichidare, respectiv reorganizare judiciară sau faliment. (persoanele fizice vor prezenta autorizaţia de funcţionare PF - în copie legalizată )

Persoane juridice/fizice străine Cerinţă obligatorie: Se vor prezenta documente care dovedesc o formă de înregistrare ca persoană juridică/ persoană fizică autorizată, atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional la o grupare legal constituită, în conformitate cu legislaţia în vigoare din ţara de origine a ofertantului - traduse în limba română şi legalizate, din care să reiasă faptul că ofertantul are înscrisă în domeniile de activitate activitatea ce face obiectul prezentei proceduri (lucrări de construcţii a drumurilor şi a autostrăzilor) precum şi faptul că nu are înscrise menţiuni referitoare la condamnări pentru fapte penale, punerea sub interdicţie, instituirea curatelei, declararea stării de insolvenţă, lichidare, respectiv reorganizare judiciară sau faliment.

V. 3.) Capacitate economică şi financiară V. 3.)1. Informaţii generale Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Declaraţie pe propria raspundere – completată

în conformitate cu Formularul C din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire.

Cerinţe minime impuse: 1.a) Cifra de afaceri medie pe ultimii 3 ani (2006, 2007, 2008) să fie de minim 50.000.000 lei; 1.b) Solvabilitatea patrimonială (capital propriu/total pasiv x 100), calculată raportat la bilanţul contabil la 31.12.2008, înregistrat la D.G.F.P, să fie mai mare de 30% ; 1.c) Lichiditatea generală (active circulante/datorii curente x 100), calculată raportat la bilanţul contabil la 31.12.2008, înregistrat la D.G.F.P, să fie mai mare de 100% ;

9

NOTĂ: Echivalenţa leu/euro se va determina corespunzător cursului Inforeuro pe luna iunie 2009, respectiv 1 euro = 4,1975 lei.

V. 3.)2. Bilanţ contabil Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Se vor prezenta Bilanţuri contabile la

31.12.2006, 31.12.2007 şi respectiv 31.12. 2008 (Formularele 10, 20, 30 şi 40), înregistrate la D.G.F.P - în copie, semnate şi ştampilate "conform cu originalul";

NOTĂ: Persoanele juridice/fizice străine, vor prezenta documente echivalente - traduse în limba română şi legalizate.

NOTĂ: În situaţii justificate corespunzător, capacitatea economico-financiară poate fi demonstrată şi în condiţiile prevederilor art. 185 alin. (2) şi ale art. 186 din O.U.G. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; V.4.) Capacitatea tehnică şi/sau profesională V.4.) 1.Informaţii privind experienţa similară; Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Declaraţie privind principalele lucrări executate în ultimii 5 ani – conform Formular 12F din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire.

Cerinţă minimă impusă: - Se solicită ca ofertanţii să faca dovada

executării, în ultimii 5 ani, a cel puţin unui contract de lucrări având ca şi obiect modernizare/ reabilitare drum public în valoare de minim 6.500.000 lei sau a 3 contracte de lucrări având ca şi obiect modernizare/ reabilitare drum public a căror valoare cumulată să fie de minim 13.000.000 lei.

Se vor prezenta în acest sens: Contracte însoţite de Procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi recomandările beneficiarilor - în copie. Se vor lua în considerare doar calificativele bine şi foarte bine.

V.4.) 2. Informaţii privind capacitatea profesională; Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţe obligatorii: Declaraţie privind efectivul mediu anual al

personalului angajat şi al cadrelor de conducere - completată conform Formular 12 I - din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire.

Declaraţie privind personalul tehnic de specialitate şi de asigurare a calităţii, angajat în îndeplinirea contractului - completată conform Formular 12J din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire.

Cerinţă minimă impusă: - Se solicită ca ofertanţii să facă dovada

10

asigurării, minim, a următoarelor categorii de specialişti:

-responsabil tehnic cu execuţia, atestat în domeniul corespunzător obiectului contractului de achiziţie publică; - responsabil cu controlul calităţii (CQ) atestat în domeniul corespunzător obiectului contractului de achiziţie publică; -inginer în specialitatea drumuri şi poduri, cu o vechime în activitate de minim 5 ani; -topograf, autorizat A.N.C.P.I.

Se vor prezenta în acest sens, pentru fiecare dintre specialişti : CV-uri -în original, documente de atestare tehnico-profesională - în copie, şi , după caz, contract de muncă -în copie, sau angajament de participare la îndeplinirea contractului- în original.

V.4.) 3. Informaţii privind capacitatea tehnică ( dotare); Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Declaraţie privind utilajele, instalaţiile,

echipamentele tehnice de care dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări completată conform Formular 12H - din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire.

Cerinţe minime impuse: Se solicită ca ofertanţii să facă dovada disponibilizării pentru îndeplinirea contractului a unui minim de utilaje/ echipamente, astfel : - staţie de mixtură asfaltică – minim 1 buc., Staţia trebuie să deţină autorizaţie de mediu valabilă la data şedinţei de deschidere a ofertelor-se va prezenta – în copie . - repartizator de mixtură asfaltică - 2 buc. -autobasculante dotate cu bene termoizolate acoperite pentru transport mixturi asfaltice –4 buc. -autobasculante pentru transport materiale de construcţii –4 buc - autospecială cu mătură mecanică –2 buc. - autospecială pentru aplicarea emulsiei bituminoase –2 buc. - vibrocompactor cu cilindru lis de cel puţin 12t –2 buc. - vibrocompactor cu cilindru lis pentru spaţii înguste –2 buc. - vibrocompactor cu pneuri de cel puţin 8t–2 buc. - macara de cca 16 to –1 buc. - autogreder –2 buc. - buldoexcavator –2 buc. - buldozer –1 buc. - excavator –1 buc.

11

- laborator de grad II, autorizat ISC - staţie de betoane – 1 buc. Staţia trebuie să deţină autorizaţie de mediu valabilă la data şedinţei de deschidere a ofertelor-se va prezenta – în copie . - pompă de beton – minim 1 buc. - vibratoare cu lance – minim 1 buc. Pentru toate utilajele / echipamentele solicitate, ofertantul va anexa declaraţiei (Formular 12H ) copii după documentele ce dovedesc deţinerea acestora (în proprietate, chirie, leasing, etc.). În cazul achiziţionării mixturii asfaltice şi a betonului de ciment, ofertantul, în loc de dovada deţinerii utilajelor, va face dovada asigurării materialelor necesare lucrării prin prezentarea de copii după contracte / precontracte de furnizare încheiate cu un producător de mixturi asfaltice, respectiv de betoane de ciment prezentând totodată, în copie, autorizaţiile de mediu, pentru aceste echipamente, ale furnizorului.

V.4.)4. Informaţii privind subcontractanţii;

Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: În situaţia în care ofertanţii intenţionează să subcontracteze anumite părţi din contract, vor prezenta Formularul 12G - din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire. Precizări: Ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare are obligaţia de a prezenta contractele încheiate cu toţi subcontractanţii nominalizaţi în ofertă, înainte de încheierea contractului. Pe parcursul delurării contractului, contractantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în ofertă şi nici încheierea de noi subcontractări, fără acceptul Autorităţii Contractante, care îşi rezervă dreptul de a solicita noilor subcontractanţi să prezinte documente de eligibilitate şi calificare profesională considerate necesare. Eventualele schimbări nu trebuie să conducă, în niciun caz, la modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale. Contractantul nu va subcontracta, pe toată durata contractului, mai mult de 30 % din valoarea totală a acestuia.

NOTĂ: Capacitatea tehnico-profesională poate fi demonstrată şi în condiţiile prevederilor art. 190 din O.U.G. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

12

V.5.) Standarde V.5.) 1. Standarde de asigurare a calităţii Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Certificat ISO 9001 (Managementul calităţii) – în copie legalizată, sau un alt document echivalent, valabil la data şedinţei de deschidere a ofertelor.

V.5.) 2.Standarde de protecţie a mediului; Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Certificat ISO 14001 (Managementul mediului)

– în copie legalizată, sau un alt document echivalent, valabil la data şedinţei de deschidere a ofertelor.

V.6.) Protecţia muncii V.6.) 1. Informaţii privind protecţia muncii;


Cerinţă obligatorie: Declaraţie privind protecţia muncii,

sănătate şi securitate în muncă - completată conform Formular 12 M - din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire;

Informaţii detaliate privind reglementările

care sunt în vigoare la nivel naţional şi se referă la condiţiile de muncă şi protecţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, se pot obţine de la Inspecţia Muncii sau de pe site-ul: http://www.inspectmun.ro/Legislatie/legislatie.html

V.7.) Egalitate de şanse şi nediscriminare V.7.) 1. Informaţii privind egalitatea

de şanse şi nediscriminarea


Cerinţă obligatorie: Declaraţie privind asigurarea şi respectarea principiului egalităţii de şanse şi nediscriminării – conform Formular 12 N din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire.

PRECIZARI PRIVIND ASOCIEREA - în cazul în care doi sau mai mulţi operatori economici se vor asocia cu scopul de a

depune ofertă comună, se va prezenta Acordul de asociere semnat de către părţi, acesta urmând a fi legalizat, doar în situaţia în care oferta comună a acestora va fi declarată câştigătoare, înainte de data semnării contractului;

- unul dintre asociaţi va fi nominalizat ca şi lider al asociaţiei şi confirmat prin depunerea scrisorilor de împuternicire semnate de către persoanele cu drept de semnătură din partea tuturor asociaţilor.

- în acordul de asociere se va menţiona faptul că liderul asociaţiei este împuternicit să se oblige şi să primească instrucţiuni în numele şi pentru toţi asociaţii, acesta fiind răspunzător faţă de beneficiar pentru îndeplinirea contractului. Plata lucrărilor se va face către liderul asociaţiei.

- documentele de calificare precizate la punctele V.1) , V.2), V.5), V.6) şi V.7) vor fi prezentate separat de către fiecare asociat, neândeplinirea cerinţelor solicitate de către oricare dintre asociaţi atrăgând declararea ca inacceptabilă/ neconformă a ofertei.

- documentele de calificare precizate la punctele V.3) şi V.4), vor fi evaluate prin luarea în considerare a tuturor resurselor asociaţilor, prin cumul.

13

VI. PREZENTAREA OFERTEI VI. 1) Limba de redactare a ofertei

Limba română;

VI. 2) Perioada de valabilitate a ofertei

90 zile, de la data limită de depunere a ofertei;

VI. 3) Cuantumul garanţiei de participare

900.000 lei;

VI. 4) Perioada de valabilitate a garanţiei de participare

90 zile , de la data limită de depunere a ofertei; NOTĂ: Orice ofertă a carei perioadă de valabilitate este mai mică decât cea solicitată, va fi respinsă de comisia de evaluare, ca inadmisibilă. În cazuri excepţionale şi înainte de expirarea perioadei iniţiale de valabilitate prevăzută mai sus, autoritatea contractantă poate cere ofertanţilor o prelungire determinată a acestei perioade. În cazul acceptării prorogării perioadei de valabilitate a ofertei, perioada de valabilitate a garanţiei de participare va fi prelungită în mod corespunzător Ofertantul poate refuza o astfel de cerere, caz în care nu-şi va pierde garanţia de participare la procedura de achiziţie.

VI. 5) Modul de constituire a garanţiei de participare

Scrisoare de garanţie bancară, în original, conform Formularului 11 din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire;

(În cazul asocierii, Scrisoarea de garanţie bancară de participare va fi emisă pentru liderul asociaţiei)

VI. 6) Modul de prezentare a propunerii tehnico-financiare Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Conform Formular 10 C - formular de ofertă- din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire, însoţită de următoarele documente justificative: - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv ( F1); - Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte ( F2);

- Devize ofertă pe categorii de lucrări, întocmite pe baza listelor cu cantităţi de lucrări din caietul de sarcini, prin aplicarea preţurilor unitare proprii ale fiecărui ofertant ( F3).

- Listele aferente cuprinzând consumurile de resurse materiale, manopera, utilaje şi transporturi,cu precizarea furnizorilor de materiale (conform formularelor din Caietul de sarcini); - Grafic de execuţie al lucrării, fizic şi valoric, pe categorii de lucrări şi pe obiecte (se va constitui în anexa la contractul de lucrari). Obiectele constituie cele două tronsoane de drum judeţean ce urmează a fi modernizate, respectiv:

Obiectul 1 – DJ 109L Negreşti Oaş – Gherţa Mică km 0+000 - km 23+400.

Obiectul 2 – DJ 109L Turţ, km 29+000 – km 34+000

CONDIŢII: - Perioada minimă acceptată de garanţie a lucrărilor executate, este de 60 luni, calculată de la data

14

efectuării recepţiei la terminarea acestora ; - Durata de execuţie maximă acceptată de către achizitor, este de 25 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrării . (Orice ofertă care nu va respecta condiţiile menţionate va fi considerată ca fiind neconformă) (Orice oferta care depăşeşte valoarea estimată a contractului va fi respinsă ca inacceptabilă)

NOTĂ: - Devizele ofertă vor fi întocmite utilizând programe specifice de calcul a devizelor şi situaţiilor de lucrări . -La întocmirea ofertelor, ofertanţii vor utiliza propriile consumuri de resurse, cu condiţia respectării reglementărilor tehnice în vigoare. - Consumurile specifice de resurse cuprinse în ofertă şi care au stat la baza analizelor de preţ, vor ramâne nemodificate pe întreaga perioadă de derulare a contractului. - Echivalenţa lei/euro se va determina corespunzător cursului Inforeuro pe luna iunie 2009, respectiv 1 euro = 4,1975 lei.

VI.7) Model de contract însuşit Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: Formularul de Contract din Secţiunea IV a documentaţiei de atribuire va fi introdus în plicul cu documente de calificare, cu menţiunea “De acord cu propunerea de contract” -semnat şi ştampilat.

VI.8) Prezentarea ofertei

Adresa la care se depune oferta: Registratura Consiliului Judeţean Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1, mun. Satu Mare ;

Număr de exemplare: 1 original şi 2 copii ; Modul de prezentare: - ofertantul va semna, numerota şi ştampila

fiecare pagină a ofertei. - ofertantul trebuie să prezinte oferta şi

documentele de calificare solicitate, în original şi în copii, în pachete separate. Pe fiecare pachet învelit în hârtie albă se va scrie „ORIGINAL” şi respectiv „COPIE”. Plicurile / pachetele se vor introduce , alături de garanţia de participare, într-un pachet / plic exterior, închis corespunzător şi netransparent . ( Garanţia de participare poate fi prezentată şi separat, cu ocazia şedinţei de deschidere a ofertelor)

- plicul/pachetul exterior trebuie să fie marcat cu adresa autorităţii contractante şi cu inscripţia „A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA 18.08.2009, ora 10.00”

- dacă pachetul / plicul exterior nu este marcat conform prevederilor de mai sus, autoritatea contractantă nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru rătăcirea ofertei.

15

Scrisoarea de înaintare, completată conform Formularului nr. S din Secţiunea III a documentaţiei de atribuire, se ataşează plicului exterior.

Plicurile interioare trebuie să fie marcate cu denumirea şi adresa ofertantului, pentru returnarea ofertei fără a fi deschisă, în următoarele cazuri: - oferta a fost depusă după data şi ora limită de

depunere, sau la o altă adresă decât cea stabilită.

- oferta nu este însoţită de garanţia de participare, astfel cum a fost solicitată în documentaţia de atribuire.

NOTĂ: Comisia de evaluare va refuza primirea ofertelor în plicuri deteriorate sau desfăcute sau cu semne distinctive, indiferent din vina cui s-au produs acestea.

VI.9) Data limită de depunere a ofertelor

18.08.2009, ora 900;

VI.10) Posibilitatea retragerii sau modificării ofertei

Ofertantul poate modifica sau retrage oferta după transmitere, având grijă ca notificarea scrisă de modificare sau retragere să fie primită de Consiliul Judeţean Satu Mare înainte de termenul limită de depunere a ofertelor.

Nici o ofertă nu va fi modificată ulterior termenului limită de depunere a ofertelor.

Pentru a fi considerate parte a ofertei, modificările trebuie prezentate în conformitate cu prevederile punctului VI.9), cu amendamentul că pe plicul exterior se va marca, în mod obligatoriu, şi inscripţia "MODIFICĂRI".

Nici o ofertă nu va fi retrasă în intervalul dintre termenul limită de depunere a ofertelor şi data de expirare a valabilităţii ofertei specificată de ofertant în ofertă.

VI. 11) Dechiderea ofertelor Dechiderea ofertelor se va face de către comisia de evaluare, la sediul autorităţii contractante, la data de 18.08.2009, ora 1000. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la deschidere, personal sau prin reprezentant împuternicit, caz în care acesta va face dovada împuternicirii sale.

VII. CRITERIU DE ATRIBUIRE

VII.1) Preţul cel mai scăzut ⌧ VII.2) Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic □

16

VIII. ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI VIII.1) Ajustarea preţului contractului

da □ nu ⌧

Preţul contractului este ferm pe toată perioada de derulare a acestuia. Nu se acceptă ajustarea preţului contractului.

VIII.2) Garanţia de bună execuţie a contractului Solicitat ⌧ Nesolicitat □

Cuantum : 10 % din valoarea contractului, fără TVA;

Se constituie : prin Scrisoare de garanţie bancară ( Formular nr. 16) cu o durată de valabilitate cel puţin egală cu durata contractului la care se adaugă perioada de garanţie a lucrărilor plus 28 de zile.

(Ulterior adjudecării, părţile pot conveni constituirea garanţiei de bună execuţie şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, caz în care contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi. Suma iniţială care se va depune de către contractant în contul astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului.)

Se restituie, după cum urmează: a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii Procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă achizitorul nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei; b) 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală, dacă achizitorul nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.

VIII.3) Autoritatea contractantă va utiliza pentru contractare Formularul de contract prezentat în SECŢIUNEA IV a documentaţiei de atribuire, cu toate anexele specificate. VIII.4) Autoritatea contractantă va încheia contractul de achiziţie publică în perioada de valabilitate a ofertelor, dar numai după împlinirea termenului de 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, conform prevederilor art.205 alin.(1) lit.a) din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

Director Executiv Direcţia Dezvoltare Regională, Director Executiv Direcţia Tehnică, Pataki Csaba ing. Şereş Ioan Şef Serviciu Şef Serviciu Managementul Proiectelor, Drumuri şi Transporturi, Angela Bura ing. Faur Marcel Vasile Vizat juridic, Vizat juridic, Tănase Loredana Roxana cons. jr. Mîndruţ Marius Vasile

17

SECTIUNEA II

CAIET DE SARCINI

18

410213 – Oradea, str. Rosiorilor nr.21/15, Tel./fax: 0359/411.915, 0730/712.361, e-mail: [email protected], Nr.inreg.JO5/422/2000, C.U.I.13033182,

B.R.D.Oradea Cod IBAN RO68.BRDE.050S.V035.5610.0500

FOAIE DE CAPAT

Lucrare: Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene

in Satu Mare – DJ 109L Negresti-Oas – Turt Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN SATU MARE

Achizitor: MINISTERUL DEZVOLTÃRII, LUCRÃRILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Proiectant general: SC DRUM PROIECT SRL ORADEA

Contract nr. 211 / 2008

Faza: PT + CS Volum nr. I Documentatie tehnica de prezentare Volum nr. II Caiete de sarcini Volum nr. III Documentatie economica

19



FOAIE DE CAPAT






Faza: PT + CS Volum nr. I Documentatie tehnica de prezentare

20



FISA DE RESPONSABILITATI DIRECTOR: ing. Nicolae Gageanu SEF PROIECT: ing. Nicolae Gageanu COLECTIV DE ELABORARE: ing. Nicolae Gageanu ing. Jakab Gheorghe ing. Buda Alin

21




in Satu Mare – DJ 109L Negresti-Oas – Turt Beneficiar: Consiliul Judetean Satu Mare Achizitor : Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor Contract : 211 / 2008 Faza: Documentatie PT+ CS

B O R D E R O U

A/ PIESE SCRISE Foaie de capat Borderou Memoriu Studii geotehnice Studiu de trafic Grafic de esalonare a investitiei B/ PIESE DESENATE

1 Plan de incadrare in zona sc. 1:100.000 S1÷S159 Plan de situaţie tronson I sc. 1:500 S1÷S36 Plan de situaţie tronson II sc. 1:500 SR1÷SR64 Plan semnalizare tronson I sc. 1;1.000 SR1÷SR17 Plan semnalizare tronson II sc. 1;1.000 L1÷L86 Profile longitudinale tronson I sc. 1 :1000 1 :100 L1÷L18 Profile longitudinale tronson II sc. 1 :1000 1 :100 T1÷T225 Profile transversale tronson I sc. 1:100 T1÷T55 Profile transversale tronson II sc. 1:100 Tp1÷ Tp8 Profile transversale tip sc. 1 :50 D1÷ D9 Detalii, podete tip sc. 1 :100 1 :50 1 :10 OS1 Plan de situatie – organizare de santier sc. 1:500

Reabilitare pod din B.A. km 2+583 1 / P Plan de amplasament sc. 1:50.000 2 / P Plan de situatie sc. 1:500 3 / P Releveu - dispozitie generala sc. 1:100, 1;50 4 / P Dispozitie generala sc. 1:100 5 / P Camasuiala pila mal stang sc. 1:100, 1:50 6 / P Tablier pod sc. 1:25

Refacere pod B.A. km 20+137 7 / P Plan de amplasament sc. 1:50.000 8 / P Plan de situatie sc. 1:200 9 / P Dispozitie generala sc. 1:100

22




in Satu Mare – DJ 109L Negresti-Oas – Turt Beneficiar: Consiliul Judetean Satu Mare Achizitor : Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor Proiectant general: SC DRUM PROIECT S.R.L ORADEA Contract : 211 / 2008 Faza: Documentatie PT+ CS

M E M O R I U

Prin tema de proiectare inaintata s-a solicitat intocmirea documentatiei tehnico –

economice pentru lucrarea : „Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene in Satu Mare –

drumul judetean DJ 109L”

1. AMPLASAMENT Drumul judetean DJ109L porneste din orasul Negresti-Oas si traverseaza teritoriul

administrativ a patru comune: Comuna Bixad (7894 locuitori), Comuna Calinesti-Oas (4878

locuitori), Comuna Gherta Mica (3167 locuitori) si Comuna Turt (7954 locuitori).

2. TOPOGRAFIA Zona strabatuta de DJ109L se intinde si cuprinde Muntii Gutaiului si Muntii Oasului.

Acesta regiune este bogata in ape minerale si sulfuroase si astfel de izvoare de ape minerale,

minereuri neferoase si feroase, andezit, granit si metalifere. Drumul traverseaza de asemenea

marginea lacului de acumulare de la Calinesti-Oas de 340 ha, principalul obiectiv turistic al

zonei. Obiectul proiectului este drumul judeţean DJ 109L, respectiv tronsonul din drum

judeţean pe raza judeţului Satu Mare.

DJ109L NEGREŞTI OAŞ – TURŢ - tronson I km 0+000 la km 23+400 Negreşti Oaş ( intersecţia cu DN 19 str.

Victoriei) – Bixad – Boineşti – Calinesti-Oas – Gherta Mica

- tronson II km 29+000 la km 34+000 traversare Turţ spre Halmeu

23

Suprafaţa terenului aferent ce urmează a fi ocupată este traseul actual al drumului

propus în prezenta lucrare, cuprins între limita proprietăţilor private (fronturile construite ale

imobilelor la traversarea localităţilor), respectiv platforma actuală din afara localităţilor.

3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI Drumul este situat într-o regiune de tip climatic II, cu valoarea indicelui de umiditate de

Im = 0….20 pentru intreg tronsonul de drum.

Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1000mm in anii ploiosi, pana la 400mm in

anii secetosi, media fiind de 600 mm, sensibil egale cu media pe tara. Atat temperatura, cat si

precipitatiile sunt optime dezvoltarii proceselor biologice, chimice si fizice din sol, permitand

cultivarea tuturor plantelor agricole. Clima este temperat continentala cu o nuanta calda si

umeda. Temperatura medie anuala variaza intre 8oC in zona piemontana si 9,7oC in zona

municipiului Satu Mare.

4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA În vederea stabilirii condiţiilor existente de fundare pe traseul ce face obiectul

prezentului studiu, s-a elaborat un studiu geotehnic care a avut la bază lucrări de investigare

geotehnică.

Amplasamentul drumului judetean este situat la nivelul terasei joase a RAULUI Valea

Alba, pana la intrarea in loc. Calinesti-Oas, apoi drumul continua la nivelul depozitelor

piemontane cu roca de baza apartinand pannonianului.

Din punct de vedere seismic, amplasamentul cercetat, conform normativ P.100 se

încadrează în zona E având:

- coeficient de seismicitate Ks = 0,12

- perioada de colţ Tc = 0,7 sec, rezultând încadrarea în zona seismică VII.

- terenul de fundare : diferenţiat pe trasee argilă prăfoasă galbenă, nisip argilos,

bolovăniş cu pietriş

- modulul de deformaţie variabil între 10.000Kpa şi 5.000Kpa

- nivelul apelor subterane: -1,00 – 2,50m faţă de cota îmbrăcăminţii existente

Studiile topografice utilizate pentru intocmirea prezentului Studiu de fezabilitate se

bazeaza pe cadastrul drumurilor din judetul Satu Mare. Gradul de detaliere al planurilor

cadastrale si informatiile continute sunt suficiente pentru a se putea face o evaluare corecta a

lucrarilor necesare pentru reabilitarea acestui drum judetean.

5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME:

24

Volum nr. 1 - Documentatie tehnica de prezentare

Volum nr. 2 - Caiete de sarcini

Volum nr. 3 - Documentatie economica

6. ORGANIZAREA DE SANTIER, DESCRIERERE SUMARA,

DEMOLARI, DEVIERI RETELE 6.1. Lucrarile de C+M

Lucrarile de baza se vor realiza in intervalul cuprins in graficul de esalonare a executiei

atasat.Organizarea executiei lucrarilor va tine cont de incadrarea in timpul,costurile si conditiile

de calitate stipulate in contract de antrepriza si in Planul de control al calitatii. Pentru realizarea

lucrarilor provizorii de organizare de santier, constructorul va realiza pe amplasamentul

asigurat de către acesta lucrari provizorii dupa cum urmeaza :

- imprejmuire si accese

- racorduri la utilitati: curent electric,apa

- amplasare toalete ecologice

- amplasare containere destinate adapostirii dirigintelui, personalului

tehnic de conducere a lucrarilor ,vestiare muncitori

- magazie materiale,scule

- platforma parc auto - utilaje

- parcari utilaje

- tarc materiale

6.2. Conditii tehnice si masuri de organizare generala 1.Caracteristicile generale ale amplasamentului

Amplasamentul se va afla in extravilanul localitatii Negresti Oas, jud. Satu Mare.

2.Eventuale demolari

Molozul rezultat se va colecta, transporta si depozita in afara amprizei lucrarii pentru inlaturare

de catre antreprenor.

3.Lucrarea de construit

Lucrarile de baza constau in lucrari de reabilitare a drumului judetean DJ109L

4.Mediul inconjurator si servitutile

-Controlul zgomotului : Antreprenorul va adopta cele mai bune metode practice pentru

minimizarea zgomotului si vibratiilor produse de activitatile sale.

-Refacerea zonelor afectate: La finalizarea lucrarilor pe santier si inainte de parasirea

santierului, antreprenorul trebuie sa refaca zona in care a fost amplasat santierul, cu

satisfacerea cerintelor beneficiarului.

-Protectia santierului: Antreprenorul va amplasa semne de atentionare pe toate drumurile si in

toate locurile in care publicul are acces. Cu aprobarea beneficiarului, se vor lua masuri de

25

restrictionare a parcari in vecinatate si de oprire si/sau deviere a traficului in cazul unor blocaje.

Zona santierului trebuie protejata si trebuie amplasate semne clare indicand faptul ca zona

respectiva este santier de constructii.

-Substante toxice: Nu vor fi inmagazinate pe santier. Atunci cand e necesara folosirea lor

antreprenorul va lua masuri de pentru a asigura protectia publicului si apersonalului

muncitor.Substantele vor fi indepartate de pe santier imediat dupa folosire. Substantele

chimice de uz curent vor fi netoxice pentru oameni, pasari si animale. Pastrarea, combinarea,

folosirea si evacuarea acestora sunt in sarcina antreprenorului.

-Depozitarea materialelor periculoase: Motorina si containerele sau alte materiale daunatoare

nu trebuie depozitate in zonele ce urmeaza a fi plantate. In cazul afectarii accidental solul

contaminat va fi decopertat, inlaturat si inlocuit cu sol vegetal. Materialul contaminat va fi

evacuat cu consultarea beneficiarului.

5.Instalatii de santier si acces:

Antreprenorului i se va cere sa furnizeze si sa intretina alimentarea cu energie electrica,potrivit

nevoilor sale.Antreprenorul este responsabil cu conectarea temporara a santierului la sursa de

apa..Amplasarea retelelor si a organizarii de santier se va figura pe Planul de situatie.

6.Perioada de pregatire a santierului

Este determinata in vederea demararii activitatilor de baza.

6.3. Masuri de coordonare luate de catre coordonator: 1.Circulatia pe verticala si pe orizontala

Se va realiza cu separarea fluxurilor de marfuri si persoane. Este necesara imprejmuirea

temporara a santierului, a puturilor si a altor lucrari si se va realiza in conditiile Planului propriu

de protectie a muncii si a sanatati.

2.Conditii de manutanta a materiilor si materialelor.

Se va limita manutanta manuala.

Organizarea si fazarea vor asigura evitarea interferentelor interzise.

Mijloacele de mica mecanizare vor fi folosite cu respectarea prescriptiilor tehnice si a masurilor

de ssm.

3.Depozitarea si evacuarea deseurilor si materialelor ce prezinta sau nu riscuri specifice

acestora: Modalitatile de depozitare,dispozitiile referitoare la substante ce prezinta riscuri vor

respecta conditiile de la cap.II.4.

4.Protectia colectiva Se vor specifica masuri de protectie colectiva in Planul propriu de

ssm.

5.Inchiderea santierului si protectia accesului :antreprenorul va lua masuri de inchidere

provizorie a santierului,afisarea panourilor informative, si asigurarea pazei pentru evitarea

accesului persoanelor neautorizate.

6.Electricitatea pe santier

26

Se va intocmi planul de principiu al instalatiilor cu distributie separata, iluminatul cailor de

circulatie si acces, iluminatul de securitate, tablourile principale si secundare de pe santier .Se

vor stabili responsabilitati privind instalatia, controalele periodice si mentenanta in sarcina unei

persoane calificate.

7.Masuri luate in caz de coactivitate

Se vor limita coactivitatile, lucrarile suprapuse, se vor lua masuri pentru a preveni riscurile de

cadere a obiectelor.

8.Conditii de munca

Intreg personalul trebuie sa aiba facute instructajele anterior,iar fisele semnate in urma testarii

si promovarii examinarii

Personalul va fi dotat cu echipament de lucru si de protectie. Nu se vor accepta in

formatie persoanele bolnave, obosite, care au consumat bauturi alcoolice. Personalul va avea

vizita medicala facuta. El va fi folosit numai in zona de lucru si la lucrari pentru care are

instructajul facut. Se va limita manutanta manuala. Nu se va permite accesul in locuri

neventilate sau neaerisite. Se va stabili modul de manipulare a substantelor cu consecinte

daunatoare.

9.Lucrari specifice

Antreprenorul va intocmi instructiuni proprii tehnice si de ssm pentru lucrarile specifice.

6.4. Subiecte legate de activitati de exploatare apropiate santierului: Prin actiunile sale executantul nu va stanjeni in mod inutil sau abuziv confortul riveranilor sau

caile de acces prin folosirea si ocuparea drumurilor, podurilor si cailor publice sau private care

deservesc amplasamentul. Pentru aceasta se vor selecta traseele, se vor alege utilaje si

echipamente care prin tranzitul lor si incarcatura suplimentara sa nu afecteze drumurile si

podurile.

6.5. Masuri generale pentru asigurarea ordinii si curateniei santierului: 1.Curatenia santierului

Se va realiza la sfarsitul fiecarei zile. Utilajele nu vor parasi incinta fara a fi curatate rotile de

eventualul material aderent.se va organiza o gospodarie pentru depozitarea si evacuarea

deseurilor.

6.6. Organizarea situatiilor de urgenta, a primului ajutor, evacuarea personalului, conduita in caz de incendii: 1.Organizarea primului ajutor:

Antreprenorul va asigura dotarile pentru prim ajutor ,si va nominaliza personalul responsabil

cu gestionarea situatiilor critice. Personalul va fi instruit si se vor afisa la vedere in locuri

accesibile numerele de telefon ale unitatilor externe de interventie.

27

2.Incendii antreprenorul va intocmi un plan de interventii in caz de incendiu cu

precizarea organizarii si mijloacelor de lupta impotriva incendiilor si a datelor relationale cu

serviciul de securitate si paza impotriva incendiilor.

7. CAILE DE ACCES PROVIZORII Accesul la organizarea de santier se va face de pe drumul pe drumul judetean in curs

de reabilitare – DJ109L, si pe strazile care duc la amplasament. Strazile respective, care

trebuie sa suporte traficul greu generat de organizarea de santier, vor fi intretinute de

constructor pe propria cheltuiala, urmand ca la inchiderea santierului sa fie reabilitate si aduse

la starea initiala, sau modernizate.

8. SURSE DE APA, ENERGIE ELECTRICA PENTRU

ORGANIZAREA DE SANTIER Apa tehnologica necesara la organizarea de santier va fi preluata fie din sursele

existente in localitatile din zona.

Energia electrica necesara pentru organizarea de santier, va fi preluata din reteaua

existenta, in solutia indicata de SC Electrica SA, in urma solicitarii constructorului.

9. CAILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII Accesul la amplasamentul lucrarilor prevazute in proiect se va face de pe drumul

national DN19 Satu Mare – Negresti Oas, iar apoi pe drumul judetean in curs de reabilitare –

DJ109L.

10. PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR,

GRAFICE DE LUCRU, PROGRAM DE RECEPTIE Executia lucrarilor se va derula incepand cu data semnarii contractului de antrepriza.

Receptionarea lucrarilor de executie se va face in conformitate cu H. G. R. nr. 273/ 1994,

respectandu-se totodata toate instructiunile de receptie continute in caietele de sarcini

specifice fiecarei lucrari, precum si normele, normativele si standardele specifice. Perioada de

verificare in exploatare a comportarii lucrarilor este de un an de la data receptieii preliminare,

daca nu se specifica altfel in instructiunile de ofertare, sau in oferta declarata castigatoare. In

aceasta perioada executantul va efectua - daca este cazul - remedierile necesare.

11. TRASAREA LUCRARILOR:

28

Trasarea lucrarilor se va face pe baza planurilor de situatie ce fac parte din prezenta

documentatie, care sunt realizate in baza masuratorilor topografice si sunt intocmite in

coordonate STEREO 70.

Proiectantul va pune la dispozitia constructorului planurile de situatie in format

electronic, pentru a permite utilizarea acestora la trasarea lucrarilor, utilizand aparatura

topografica electronica din dotarea constructorului.

12. PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A

MATERIALELOR DE PE SANTIER Materialele de constructii vor fi depozitate in conditii specifice prevazute in normativele

in vigoare, pentru asigurarea si mentinerea caracteristicilor de fabricatie. Executia lucrarilor se

va face pe faze tehnologice normale, conform caietelor de sarcini.

Lucrarile executate in faze intermediare vor fi protejate astfel ca in urma reluarii

executiei sau a continuarii celorlalte faze sa se asigure stabilitatea, rezistenta, durabilitatea si

functionalitatea lucrarilor.

13. MASURAREA LUCRARILOR Masurarea lucrarilor in vederea evaluarii costurilor consumurilor de materiale, fortei de

munca, ore utilaje de constructii si transporturi, s-a facut in unitatile de masura specifice

diferitelor categorii de lucrari, astfel:

- terasamente - mc

- constructii - mc beton

- imbracaminti - mp

14. LABORATORUL CONTRACTANTULUI SI TESTELE

CARE CAD IN SARCINA SA Executantul trebuie sa dispuna de laborator pentru determinarea calitatii materialelor si

semifabricatelor, sau un contract cu un laborator autorizat. Testele care cad in sarcina

contractantului sunt cele conform normativelor in vigoare in sectorul constructii-montaj si cele

precizate in caietele de sarcini.

15. CURATENIA IN SANTIER Curatenia in santier intra in sarcina exclusiva a executantului. Curatenia se va mentine

in permanenta, printr-o organizare judicioasa a santierului si gospodarirea corecta a

materialelor si resurselor.

29

16. SERVICII SANITARE Serviciile sanitare vor fi asigurate de catre executant in cadrul lucrarilor de organizare

de santier, in conformitate cu normele in vigoare.

17. RELATIILE INTRE CONTRACTANT (OFERTANT), CONSULTANT

SI ENTITATEA ACHIZITOARE (INVESTITOR) Relatiile intre factorii responsabili in realizarea investitiei se vor desfasura in

conformitate cu prevederile Legii 10/95, privind calitatea in constructii.

Normele metodologice privind continutul cadru ale documentelor de licitatie, al ofertelor

si al contractelor pentru executia investitiilor publice sint cele stipulate in Legea 212/2002

privind aprobarea O.G. nr. 60/2001, privind achizitiile publice si Ordinul nr. 1013/873/2001

privind aprobarea structurii continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru

elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii.

18. DESCRIEREA TEHNICA A LUCRARILOR

18. 1 - Descrierea funcţională Situatia existenta :

Proiectul s-a întocmit în colaborare cu beneficiarul, având la bază planul de

sistematizare a judeţului Satu Mare, starea critică actuală a drumurilor judeţene şi comunale

pe raza judeţului, respectiv studiul privind „Determinarea capacităţii portante la drumurile din

judeţul Satu Mare” întocmit de IPTANA SEARCH CONSULTING MANAGEMENT.

În acest sens au fost încheiate de către Consiliul Judeţean Satu Mare contracte cu

IPTANA – SEARCH având ca obiective:

- Studiul general de trafic în judeţul Satu Mare

- Determinarea capacităţii portante pe 110km drumuri judeţene din judeţul Satu Mare.

În studiul privind „Determinarea capacităţii portante la drumurile din judeţul Satu Mare”

s-au determinat:

- elementele caracteristice generale ale drumului

- alcătuirea structurii rutiere

- starea de degradare

- deformabilitatea complexului rutier

- soluţiile de ramforsare a structurii rutiere

Pentru drumurile judeţene, respectiv pentru sectoare din drumurile judeţene, lungimea

tronsoanelor se prezintă conform tabel 1.1.

Tabel 1.1.

Nr. Crt. Drum judeţean Poziţia kilometrică Localităţi limitrofe Lungime (km)

30

0+000 – 23+400 Negreşti Oaş – Gherţa Mică 23,400 1 109L

29+000 – 34+000 traversare Turţ 5,000

TOTAL 28,400

Drumul judeţean propus pentru modernizare este un traseu omogen, caracterizat prin

date privind traficul de calcul, alcătuirea sistemului rutier, starea de degradare a îmbrăcăminţii

bituminoase, tipul de pământ, tipul climateric al zonei în care este situat drumul şi regimul

hidrologic al complexului rutier.

Investigarea de teren a sectorului de drum implicat, a avut ca scop printre altele şi

stabilirea condiţiilor hidrologice ale complexului rutier, acestea având o influenţă deosebită

asupra capacităţii portante a structurii şi asupra comportării în exploatarea drumului reabilitat.

Se constată existenţa unor condiţii hidrologice de tip 2b în conformitate cu STAS

1709/2-90 şi Instrucţiunile tehnice departamentale pentru dimensionarea straturilor

bituminoase re ramforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide, indicativ AND 518 – revizuit

în 1998, datorate profilului transversal al drumului situat în ramblee de 0,5m – 1,0m la nivelul

terenului, în profil mixt sau în debleu.

Regimul hidrologic nefavorabil este amplificat pe unele sectoare de drum şi în condiţiile

deficitare de scurgere a apelor din precipitaţii, determinate de lipsa şanţurilor sau de

colmatarea şi înierbarea celor existente la care se adaugă şi numărul mare de podeţe

înfundate sau inexistente.

Sondajele s-au realizat după efectuarea măsurătorilor cu deflectometrul minimum unul

pe fiecare sector omogen identificat.

31

Din sondaje a rezultat că pe majoritatea drumurilor, îmbrăcămintea bituminoasă are

grosimi mici de 6 – 10 cm, fiind o îmbrăcăminte asfaltică uşoară, cu câteva excepţii cu grosimi

de 12 – 19 cm.

Stratul de fundaţie este alcătuit din agregate naturale, în general balast cu grosime

variabilă între limite largi de la 21cm la 55cm. Stratul de bază este alcatuit din piatră spartă de

7 – 22cm.

Neuniformitatea grosimii straturilor ce compun structura rutieră determină o mare

neomogenitate a capacităţii portante a complexului rutier.

Odată cu înregistrarea deflexiunilor s-a efectuat şi inspecţia de vizualizare. Inspecţia de

vizualizare s-a repetat şi în perioada întocmirii prezentei documentaţii, consemnând

defecţiunile întâlnite.

Situaţia existentă a drumului judeţean propus pentru reabilitare, se prezintă după cum

urmează:

DJ 109L Negreşti Oaş – Bixad – Călineşti– Gherţa Mică – Turţ – Halmeu Se propun pentru reabilitare doua tronsoane din drumul judetean, care sunt intr-o stare

de degradare mai avansata.

Primul tronson propus pentru reabilitare are lungimea de 23,40km si se situează între

limitele km 0+000 în intersecţia cu DN19 (str. Victoriei din oraşul Negreşti Oaş) şi km 23+400

la ieşirea din Gherta Mica dupa intersecţia cu drumul comunal DC8 spre localitatea Turulung

Vii

32

Al doilea tronson propus pentru reabilitare are lungimea de 5,00km si se situează între

limitele km 29+000 înainte de intersecţia cu drumul spre mina Turţ si km 34+000, respectiv

respectiv zona cantonului OGA la ieşirea spre Halmeu.

• Lungimea totală a drumului ( conform cartii drumului) este de L= 41,779km

• Lungimea propusă pentru reabilitare este de 28,400km

• Poziţia geografică în judeţ se desfăşoară pe direcţia E-V

• Localităţi străbătute în judeţ: Negreşti Oaş – Bixad – Boineşti – Calinesti-Oas –

Gherta Mica pentru tronson I, respectiv localitatea Turţ pentru tronsonul II.

• Relief: şes, vale, deal

• Tronson propus pentru reabilitare: km 0+000 ÷ km 23+400 şi km 29+000 ÷ km

34+000, lungimea totală L= 28,400km.

Caracteristici tehnice:

• Plan: pe tronsonul I cuprins între km 0+000 şi km 10+500 traseul prezintă

aliniamente lungi şi 23 de curbe cu raze de 170m - 130m şi 45 m – 30m, iar pe tronsonul I

cuprins între km 10+500 si 23+400 traseul este sinuos, cu 37 curbe de raza 110 – 300m si

23 curbe cu raza de 30-45m; pe tronsonul II cuprins între km 29+000 ÷ km 34+000 sunt 13

curbe cu raze între 15m şi 150m.

• Profil longitudinal: declivităţile din zona Negreşti Oaş – Bixad – Boineşti sunt până la

2%, pe sectorul Bixad – Calinesti Oas – Gherta Mica declivitatile medii sunt de 1 – 2%, cu

accentuari locale de 6 – 8 % (km 14+300), de 9% (km 16+300) si de 9,7% (km 22+600); în

zona localităţii Turţ declivităţile sunt de 2 -3%, ajungand izolat până la 10% (la km 29+500)

• Profil transversal: platforma drumului este de 8,0 ÷ 15,0m lăţime cu parte carosabilă

de 6,0m. Predominant drumul este cu profil de rambleu de 0,5÷1,0m dar există şi porţiuni

cu profil mixt.

• Tipul structurii: îmbrăcăminte asfaltică uşoară degradată

Starea fizică actuală:

- Îmbrăcăminte: drumul reprezintă pe primii 7,0km si pe sectorul II

defecţiuni de tip D1 adică gropi şi plombe şi de tip D2, adică faianţări; pe

restul porţiunilor investigate, starea suprafeţei este satisfăcătoare

• Semnalizarea rutiera existenta: sumara, câteva indicatoare de localitate şi curbe;

marcaje: nu există. Amenajarile pentru siguranta circulatiei: lipsesc parapetii directionali,

acolo unde au fost montati s-au degradat sau au fost sustrasi.

33

Scurgerea apelor: deficitară, datorită colmatării şi înierbării şanţurilor existente. De-a

lungul traseului pe tronsonul cuprins între km 0+000 şi km 10+500 există 14buc. podeţe

tubulare cu Ø 30 până la Ø 150; podeţe dalate cu L = 1,80; 2,0; 3,00; 4,00m; poduri din beton

armat peste Valea Albă de 27,00m lungime la poziţia kilometrică 2+603,00, respectiv peste

Valea Albă de 22,60m lungime la poziţia kilometrică 9+873,00. Pe tronsonul cuprins între km

29+000 şi 34+000 există 8 bucăţi podeţe tubulare cu Ø 80m până la Ø 150m. Podeţe dalate 2

buc cu L =3,00m, şi 5,00m, respectiv pe str. Valea Turţului de L = 10,00m la poziţia kilometrică

29+120. Podeţele cu secţiuni mici, în general sunt colmatate, se propun a fi schimbate.

Există zone pe care s-au executat tratamente în ultimii ani, in special pe sectoarele cu

imbracaminte din pavaj situate intre km 11+000 – 23+400, care au dus la cresterea aderentei

si imbunatatirea conditiilor de circulatie

34

Drumul prin viteza de proiectare permite o viteză de circulaţie de 60-80km/h, insa data

fiind starea actuală se pot dezvolta viteze de maxim 20 -30km/h.

18. 2 - Categoria de importanţă şi clasa tehnică a lucrării Conform HG 766/21.11.1997 privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor,

această lucrare se încadrează în categorie de importanţă C – normala, a construcţiilor

obişnuite.

In conformitate cu Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea

drumurilor, aprobate cu OMT 45/1998, si in conformitate cu Normele tehnice privind stabilirea

clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate cu OMT nr. 46/1998, elaborate de Ministerul

Transporturilor in baza OG nr.43/97, drumul judetean DJ 109L se incadreaza in clasa tehnica

IV (tabel nr.1), raportat la traficul recenzat, cu media zilnica anuala cuprinsa intre 750 - 3500

vehicule efective. Rezulta viteza de proiectare V = 40,0 km/h, corespunzatoare regiunii de deal

(tabel nr.2), pentru ambele tronsoane studiate ale drumului judetean.

18. 2 - Soluţia constructivă Obiectivele actiunii de reabiltare a drumului judetean DJ109L sunt urmatoarele :

- sporirea capacitatii de circulatie prin marirea fluentei traficului,

- realizarea unui confort pentru participantii la trafic – autovehicule si pietoni,

- marirea sigurantei circulatiei,

- reducerea numarului de accidente,

- imbunatatirea conditiilor de mediu prin reducerea noxelor si a poluarii sonore,

- cresterea nivelului de trai si a confortului reveranilor

- dezvoltarea turismului in zona

La baza alegerii soluţiilor proiectate, au stat următoarele criterii principale:

35

- respectarea temei de proiectare.

- respectarea normelor tehnice in vigoare.

Prin studiul elaborat de IPTANA – SEARCH, în fiecare punct de măsurare, s-a calculat

grosimea necesară a straturilor bituminoase de ramforsare astfel încât , comportarea la

oboseală a straturilor bituminoase să fie corespunzătoare pentru întreaga perioadă de

perspectivă, iar deformarea permanentă a pământului de fundare să nu depăşască o valoare

admisibilă.

Stabilirea soluţiei de ramforsare presupune luarea în considerare a parametrilor:

- sarcina pe osia standard de 115kN

- durata de viaţă corespunzătoare perioadei de perspectivă de 15 ani

- agresivitatea traficului prin volum de trafic de calcul

- caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi ale

pământului de fundare ce alcătuiesc complexul rutier existent şi caracteristicile de

deformabilitate ale straturilor bituminoase de ramforsare, respectiv modulii de elasticitate

dinamici.

Rezultatele valorii grosimii necesare straturilor bituminoase de ramforsare sunt date pe

sectoare omogene, evidenţiindu-se indicatorii statistici:

- grosimea medie, h.SR.med, mm;

- abaterea medie pătratică, s,mm;

- coeficientul de variaţie , Cv, %

- grosimea maximă h.SR.max, corespunzătoare unei probabilităţi de 85%mm;

- propunerea de soluţie de reabilitare

Soluţiile de reabilitare sunt propuse în funcţie de grosiema maximă straturilor

bituminoase de ramforsare, şi anume:

- h.SR.max. = 20mm -... 50mm, îmbrăcăminte bituminoasă într-un singur strat

de uzură după astuparea gropilor şi nivelarea carosabilului existent

- h.SR.max = 51... 110mm, îmbrăcăminte bituminoasă cu grosime minimă de

8cm şi grosime maximă de 11cm

- h.SR.max = 110 ... 180mm îmbrăcăminte bituminoasă în două straturi cu

grosime de 8cm şi strat de bază din mixtură asfaltică

- h.SR.max peste 180mm – refacerea structurii rutiere.

Se menţionează că aplicarea acestor soluţii impune:

- repararea suprafeţelor rutiere degradate

- reprofilarea îmbrăcămintei bituminoase denivelate; în grosimea straturilor

bituminoase de ramforsare nu este inclusă grosimea stratului de reprofilare.

Având la bază reactualizarea traficului rutier în perioada 2000 – 2020 pentru

DRUMURILE JUDEŢENE din judeţul Satu Mare, respectiv degradarea drumurilor în perioada

36

de întocmire a lucrării „Determinarea capacităţii portante la drumurile judeţene din Satu Mare”

şi anul 2005, s-au actualizat grosimile necesare de ramforsare, ţinând seama de propunerile

din studiu.

Grosimile necesare ale straturilor bituminoase de ramforsare pentru fiecare sector de

drum judeţean, se prezintă în tabel:

h

Sector

L ( km )

hSR med S Cv hSRmax

mm mm % mm

Soluţie propusă

a) DJ 109L NEGREŞTI – GHERŢA MICĂ tronson I 24,300 km

0+000 – 1+600 1,600 57 18 32 75 4+6

1+600 – 5+100 3,500 96 36 38 132 4+5+6

5+100 – 5+800 0,700 47 14 30 61 4+6

5+800 – 8+200 2,400 76 31 41 117 4+5+6

8+200 – 10+500 2,300 36 22 61 58 4+6

10+500 – 23+400 12,900 48 24 42 72 4+6

b) DJ 109 L TRAVERSARE TURŢ tronson 2 5,000 km

29+000 – 30+700 1,700 86 35 41 121 4+5+6

30+700 – 32+000 1,300 30 34 14 64 4+6

32+000 – 34+000 2,000 99 34 34 133 4+5+6

Din examinarea acestui tabel reies următoarele:

• grosimea medie variază între 30mm şi 99mm

• coeficientul de variaţie prezintă valori cuprinse între 14% şi 36%, indicând o

omogenitate a grosimii straturilor bituminoase de ranforsare diferită în lungul drumurilor,

de la sector la sector

• grosimea maximă variază între 58mm şi 133mm în funcţie de sectoarele de drum

Faţă de rezultatele calculelor, se fac următoarele propuneri pentru ranforsarea structurii:

• îmbrăcăminte bituminoasă, alcătuită din 4cm strat de uzură şi 6 cm strat de

legătură. Se va aplica pe 66% din lungime.

• Îmbrăcăminte bituminoasă (4cm strat de uzură şi 5 cm strat de legătură) şi

strat de bază din mixtură asfaltică, în grosime de 6cm pe 34% din lungime.

37

In anul 2008, datorita starii de viabilitate necorespunzatoare, care producea un

disconfort major in trafic, beneficiarul a decis aplicarea unor masuri de urgenta, pentru

remedierea partiala a degradarilor si imbunatatiea conditiilor de circulatie. In acest sens s-au

selectat 3 sectoare pe tronsonul I – Negreşti-Oas – Gherţa Mică, care prezentau degradari

pronuntate si s-au aplicat covoare bituminoase cu grosimea de 6cm, din beton asfaltic de tip

BA16.

Pozitia acestor covoare este urmatoarea :

- km 0+000 – 2+850, L = 2,85km

- km 3+050 – 5+100, L = 2,05km

- km 7+100 – 10+200, L = 3,10km

In urma acestei interventii, a fost necesara efectuarea unei noi expertize, care sa

evalueze aportul structural al acestor straturi, precum si rolul acestora, in strategia de

ranforsare a structurii rutiere.

Concluziile expertizei recomanda utilizarea integrala a zestrei actuale a drumului, prin

considerarea stratului asternut in anul 2008 drept unul dintre straturile de ranforsare, inlocuind

astfel fie stratul de mixtura de baza, de 6cm grosime, pe sectoarele unde era prevazuta

aplicarea acestuia, fie stratul de legatura din binder, de 6cm grosime, pe sectoarele unde era

prevazuta aplicarea acestuia.

Pe sectoarele cu imbracaminte existenta din pavaj cu calupuri de piatra se va ranforsa

suplimentar structura prin introducerea unei mebrane geocompozite, aplicata pe

imbracamintea existenta, al carei rol este sa impiedice sa transmita fisurile in straturile de

mixtura ale ranforsarii.

In urma redimensionarii straturilor rutiere, ca urmare a aplicariii covorului de ranforsare

in anul 2008, s-au stabilit grosimile necesare ale straturilor bituminoase de ranforsare pentru

fiecare sector de drum judeţean, dupa cum se prezintă în tabel:

Sector

L ( km )

Soluţia initiala 2007

(cm)

Covor 2008 (cm)

Soluţie propusă

(cm)

a) DJ 109L NEGREŞTI – GHERŢA MICĂ tronson I 23,400 km

0+000 – 1+600 1,600 4+6 6 5

1+600 – 2+850 1,250 4+5+6 6 4+6

2+850 – 3+050 0,200 4+5+6 - 4+5+6

3+050 – 5+100 2,050 4+5+6 6 4+6

5+100 – 5+800 0,700 4+6 - 4+6

38

5+800 – 7+100 1,300 4+5+6 - 4+5+6

7+100 – 8+200 1,100 4+5+6 6 4+6

8+200 – 10+200 2,000 4+6 6 5

10+200 – 10+500 0,300 4+6 - 4+6

10+500 – 23+400 12,900 4+6 - 4+6

b) DJ 109 L TRAVERSARE TURŢ tronson 2 5,000 km

29+000 – 30+700 1,700 4+5+6 - 4+5+6

30+700 – 32+000 1,300 4+6 - 4+6

32+000 – 34+000 2,000 4+5+6 - 4+5+6

În plan de situatie:

În funcţie de configuraţia existentă, traseul drumului judetean a fost sistematizat prin

proiectarea elementelor geometrice, astfel incat acest drum să îndeplinescă condiţiile impuse

de circulaţia rutieră modernă şi să corespundă clasei tehnice 4.

Proiectarea s-a facut cu respectarea prevederilor STAS 863 - 87.

S-a pastrat traseul existent al drumului, viteza de baza adoptata are valoare de 60 km/h,

cu restrictii de vitaza impuse de punctele obligate ale traseului.

Carosabilul drumului judetean se va amenaja incepand din pichetul nr. 1 km 0+000 rcor-

dandu-se la imbracamintea de pe drumul national DN 19. Drumul are lungimea de 28,40km.

Traseul este format din succesiuni de aliniamente si curbe, aliniamentele s-au racordat

cu arc de cerc, clotoide si arc de cerc central si clotoide cap la cap. Razele curbelor sunt

cuprinse intre 30 si 1500 m.

Beneficiarului şi constructorului va reveni obligatia sa anunte detinatorii de retele de

inceperea lucrărilor şi sa solicite prezenta unor delegati pentru trasarea exacta pe teren a

pozitiei subtraversarilor existente la adancimi mai mici de 60 cm. Daca se va intersecta traseul

acestor subtraversari (total sau partial) acestea se vor muta/repozitiona cu acordul şi sub

supravegherea reprezentantilor detinatorilor în limita surselor financiare prevazute în anexele

prezentate la capitolul Lista de Cantitati de lucrari

În profil longitudinal: La proiectarea în profil longitudinal s-a urmarit, în general, profilul existent al terenului, tinand

seama de cotele obligate în dreptul acceselor laterale ca şi de racordurile, la cele doua capete

ale amenajarii care face obiectul proiectului, cu existentul deja amenajat sau corelat cu

amenajarile proiectate pe strazile intersectate.

39

Tinand seama de aceste considerente, a fost calculata linia rosie a carosabilului,

rezultand declivitati cuprinse între 0.18 % şi 10.89%. Elementele de profil longitudinal au fost

racordate în plan vertical cu arcuri de cerc cu raze cuprinse între 500m – 12000 m, care

respectă normele impuse de legislaţia privind încadrarea în clasa tehnică şi privind viteza de

proiectare pentru asigurarea desfăşurării circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă şi confort.

Linia rosie s-a proiectat astfel incat sa se racordeze la accesele la proprietatile de la

marginea carosabilului şi sa avem un volum cat mai mic de lucrari.

În profil transversal: Pantele profilului transversal s-au proiectat în conformitate cu STAS 863-87 pantele

transversale la îmbrăcăminţi sa fie de 2,5% pentru carosabil, iar pentru acostamente 4%.

A fost necesară modificarea elementelor geometrice, în profil transversal, pentru a se

obţine un profil caracteristic categoriei de încadrare a drumului, astfel încât aceasta să

corespundă condiţiilor impuse de normativelor în vigoare.

Partea carosabilă are lăţimea de 6,00 m cu panta transversală de 2,5 % din ax spre

margini şi acostamente de 1,00 m din care 0.25 m banda de incadrare. Apa de pe carosabil

se va scurge in santurile existente si proiectate.

Reabilitarea sistemului rutier (considerând sistemele rutiere existente ca şi fundaţie), se

propune a consta din executarea lucrărilor de reparaţii prin înlocuirea încadrărilor ieşite din uz,

intervenţii la elementele de gabarit ale podeţelor existente, asigurarea rezistenţei la îngheţ –

dezgheţ a structurii rutiere precum şi asigurarea modului de deformaţie echivalent minim

necesar.

Straturile de ranforsare a sistemul rutier sunt alcatuite din:

- 4 cm beton asfaltic

- 5 - 6 cm binder

- 6 cm mixtură asfaltică pentru repararea degradărilor, pe unele sectoare

preluarea denivelărilor la stratul de suport ( îmbrăcăminte asfaltică

existentă)

Se vor reface încadrările partii carosabile pe ambele părţi, prin scoaterea

bordurilor şi executarea unor casete de largire a partii carosabile, ce vor cuprinde si două

benzi de încadrare de câte 0,25m, având în componenţă următoarele straturi:

- straturile proiectate pentru executarea casetei:

- 6 cm anrobat bituminos

- 15 cm piatra sparta

- 35 cm balast

Poduri

40

Podul situat la km 2+600 cu deschiderea de peste Valea Alba prezinta probleme de

afuieri la una dintre pile, cu adancimea de 1,40m, sub cota rost fundatie – elevatie, motiv

pentru care se impune protectia albiei prin pereere, dupa o prealabila decolmatare a celorlalte

deschideri

Podul situat la km 11+798, cu 6 deschideri de 12,00m peste Valea Alba, prezinta

degradari ale caii, motiv pentru care se va reface calea pe pod, se va largi calea pe rampe,

pentru includetea unor cai pentru circulatia pietonala si se vor reface parapetii de protectie pe

rampe.

La podul de 5,50m lungime situat la km 20+148, peste un canal, s-au constat degradari

ale aripilor din amonte, subspalate si cazute. De asemenea s-a constat ca podul nu are un

debuseu suficient, motiv pentru care s-a propus inlocuirea sa cu un pod cu lumina

corespunzatoare.

Podeţe Elemente de gabarit pentru podeţe şi poduri podeţe tubulare cu secţiuni sub Ø700mm se propun pentru înlocuire

podeţe dalate cu L0 = 0,5m sau Hinterior sub 1,00m, se propun pentru înlocuire

podeţele cu lăţimea suprastructurii sub 8,00m se propun pentru lărgire, respectiv

înlocuire, inclusiv cele cu capacitate portantă depăşită.

lăţimea gabaritului de liberă trecere la nivelul căii - 9,00m pentru podeţe noi

lăţimea părţii carosabile 7,00m

lăţimea benzii de încadrare – 2 x 0,50m

41

lăţimea acostamentelor – 2 x 1,00m

lăţimea coronamentelor pentru amplasarea parapetelor 2 x 0,50

lăţimea totală 10,00m

Racordarea între lăţimea platformei drumului din cale curentă cu lăţimea

podeţului se va face simetric pe ambele capete pe câte 15,00m.

Partea carosabilă a podurilor existente se va reface în întregime, inclusiv hidroizolaţia

unde este cazul.

Situatia proiectata a podetelor:

Km 2+277.87

Podet existent se mentine - reparatii in albie si la coronamente

Km 2+600.35

Pod existent L=35.00m se reface calea si reparatii la parapete

Km 3+373.36

Podet dalat existent se mentine - reparatii in albie si la coranamente

Km 3+818.06

Podet existent - se mentine, reparatii la coronamente decolmatare si amenajare albie

Km 4+332.62

Podet existent - se inlocuieste cu podet tip C2

Km 4+898.65

Podet existent - se inlocuieste cu podet tip C3

Km 5+67.19

Podet existent se se inlocuieste cu podet tubular φ1000 se realizeaza coronamente si

camera de cadere

Km 5+351.86

Podet existent se inlocuieste cu podet φ 800

Km 5+451.24

Podet existent se inlocuieste cu podet tubular φ1000 se realizeaza coronamente si

camera de cadere

Km 6+30.73


camera de cadere

Km 6+588.91


camera de cadere

Km 7+209.00

Podet proiectat φ1000, se realizeaza coronamente si camera de cadere

42

Km 7+856.03

Podet existent - se mentine refacere coronament si amenajare albie

km. 8+198

podet tubular proiectat φ 800 l=10m -se realizeaza coronamente si camera de cadere

km. 8+619

podet tubular existentse mentine

km. 8+871

podet tubular existentse inlocuieste cu podet tufular φ 800 l=10m -se realizeaza

coronamente si camera de cadere

km. 9+150


km. 9+525

podet dalat existentse mentine

km. 9+860

pod existent L=33m - se reface calea pe pod si trotuarele se amenajaza rampele de

acces pentu accesul pe trotuar

km. 10+170


km. 10+574

podet existentse inlocuieste cu podet tip C1

km. 10+791

podet tubular existentse inlocuieste cu podet tufular φ 800 l=10m-se realizeaza


km. 11+375

podet tubular existentse desfiinteaza

km. 11+495


km. 11+690


km. 11+800

pod existent L=81m - se reface calea pe pod si trotuarele

km. 11+800

pod existent L=81m - se reface calea pe pod si trotuare, se amenajaza rampele de

acces pentu accesul pe trotuar

km. 11+937

podet existent, se monteaza parapet metalic deformabil 2x5m

km. 12+306

43



km. 12+660 podet existentse inlocuieste cu podet tip C3

km. 12+836 podet tubular existentse inlocuieste cu podet tufular φ 1000 l=10m -se

realizeaza coronamente si camera de cadere

km. 13+168



km. 13+425

podete tubulare gemene - se reface coronamentul

km. 13+541



km. 13+781

podet tubular existentse refac coronamentele

km. 14+032

podet tubular existentse refac coronamentele Km 15+510

podet existent se inlocuieste cu podet tubular φ1000 se realizeaza coronamente si

camera de cadere

Km 15+757

podet existent se inlocuieste cu podet tubular φ 800 se realizeaza coronamente si

camera de cadere

Km 16+033

podet tubular φ 1000 proiectat se realizeaza coronamente si camera de cadere

Km 16+329.00


camera de cadere

Km 17+020.00

podet existent se refac coronamentele si camera de cadere

Km 17+305.00

podet dalat existent se mentine

Km 17+440.80


camera de cadere

Km 17+611.00

podet dalat existent se mentine

44

Km 17+730.00

podet existent se executa coronamente

Km 18+098.00

podet existent se executa camera de cadere si coronamente

Km18+297.00

podet existent-se mentine se executa camera de cadere

Km 18+420.00

podet existent se vor executa coronamentele si se va amenaja albia

Km 18+631.00

podet existent se va amenaja albie si se vor realiza coronamente

Km 19+097.00

podet existent se va realiza camera de cadere si coronamentele

Km 19+194.00


camera de cadere

Km 19+352.00

podet existent se vor executa coronamente si

camerade cadere

Km 19+699.80

podet existent se refac coronamentele si camera de cadere

Km 20+148.00

podet existent - se mentine se executa lucrari de racordare cu terasamentele si de a

menajare albie

Km 20+920.00

podet existent se inlocuieste cu podet tubula φ1000

se realizeaza coronamente si camera de cadere

Km 21+165.00


camera de cadere

Km 21+625.00


camera de cadere

Km 21+653.00


camera de cadere

Km 22-094.00

45


camera de cadere

Km. 22+385

pod existent -se mentine

se reface calea pe pod

Km 22+987.00

podet existent se inlocuieste cupodet tubular φ 800 se realizeaza coronamente si

camera de cadere

km. 33+840.84

podet dalat existentse inlocuieste cu podet L=5,m

km. 33+128.79

podet dalat existent reparatii, amenajare albie si parapet

km. 33+055.00

podet existent se dezafecteaza

km. 32+722.60

podet existent se inlocuieste cu φ1000 L=10.0m

km. 32+063.73

podet existent refacere coronamente si camera

km. 31+952.03

podet proiectat φ 800 L=10.0m

km. 31+814.53

podet existent se inlocuieste cu C2

km. 31+629.75

podet existent refacere coronamente si camera

km. 31+041.46

podet existent se inlocuieste cu podet C2

km. 30+652.02

podet existent se inlocuieste cu φ 800 L=10.0m

km. 29+778.36

podet existent reparatii la albie si racord

km. 29+031.72

pod existent -se mentine se inlocuieste calea si reparatii de racord si parapet

- Parapetele Se montează pe sectoare de drum periculoase pentru protejarea vehiculelor împotriva

ieşirilor de pe platforma drumului şi pentru ghidarea optică a acestora. Pentru drumuri din

46

clasa tehnică IV şi înălţimi de rambleu cuprinse între 4 ÷ 6m, se recomandă parapetele rigide

de tip uşor.

Pe sectoarele de drum unde există parapeţi, se propune recondiţionarea lor sau

înlocuirea dacă este cazul.

Parapetele se prevăd la toate podeţele de pe drumul principal, la podeţe noi li câte 10m

la ambele capete ale podeţelor se prevăd parapeţi direcţionali.

- Racordul drumurilor laterale Pentru a evita aducerea noroiului de pe partea carosabilă a drumului principal,

drumurile laterale se amenajază pe o lungime de 20m de la marginea părţii carosabile a

drumului principal.

Drumurile laterale au lăţimea părţii carosabile de 4,00m, racordându-se la marginea

părţii carosabile cu raze de 6,00m.

- Şanţurile de la marginea platformei au secţiunea trapezoidală neprotejată, având adâncimi

variabile, se prevede curăţirea şi reprofilarea acestora.

- Amenajare accese In zonele in care se constata lipsa de accese amenajate sau ca accesele existente sunt

deteriorate se vor realiza accese noi conform plansei de detaliu..

- Semnalizarea verticală şi orizontală Se vor monta indicatoarele rutiere numai cu acordul Poliţiei rutiere a judeţului. Se vor

realiza marcajele rutiere longitudinale (axial, lateral, de presemnalizare şi orientare) şi

transversale (treceri pentru pietoni – la fiecare intersectie), conform STAS 1848/1 – 7 – 86.

La intersecţiile cu drumurile naţionale şi la intersecţiile cu drumurile judeţene şi cu

drumurile comunale, se prevăd indicatoare de orientare.

De asemenea se vor instala indicatoare pentru reglementarea priorităţii la intersecţii, de

avertizare pe drumul principal ( intersecţie cu un drum fără prioritate, trecere la nivel fără

bariere) treceri de pietoni, curbe periculoase.

Se prevede marcaj longitudinal şi marcaj transversal la trecerile de pietoni semnalizate

18. 3 - Măsuri pentru protecţia mediului Soluţiile de proiectare au avut în vedere toate aspectele conforme cu Directiva U.E. nr.

85/337 privind protecţia mediului şi cu legislaţia românească – Legea nr.137/1995, republicată

în 2000, Ordinul 125/1996 cu modificările ulterioare, Ordinul nr.44/1998 pentru aprobarea

47

Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător şi

Directiva Consiliului Europei nr.97/11/1997 care amendează Directiva Consiliului Europei

nr.85/837/EEC privind protecţia mediului.

Prin soluţiile de proiectare adoptate, s-a urmarit respectarea sănătăţii oamenilor şi

protecţia mediului. Prin amenajarea propusă se va reduce gradul de poluare fonică şi cu noxe

care se degajă în atmosferă.

In cadrul documentaţiei de proiectare se vor prevedea aspecte legate de respectarea

normelor de tehnica securităţii muncii la execuţie. Pe de altă parte, respectarea procesului

tehnologic conduce la prevenirea unor accidente. Toate materialele care se vor utiliza la

realizarea structurilor rutiere la drumuri nu vor conţine materiale toxice şi nu periclitează mediul

înconjurător.

Obiectivul de investitie face parte din ctegoria lucrarilor de infrastructura, si, prin urmare,

in perioada de exploatare a acestuia nu se desfasoara procese tehnologice de productie.

Evacuarea apelor meteorice se va face prin santuri de scurgere, care vor proteja drumul

si tereneurile adiacente, si vor fi compatibile cu mediul inconjurator.

Se considera ca interventiile propuse nu aduc prejudicii mediului acvatic.

Interventiile la poduri nu modifica dinamica scurgerii apelor si scurgerea apelor

subterane.

Se apreciaza ca indicatorii calitativi ai emisiilor in atmosfera, datorita circulatiei

autovehiculelor nu vor depasi valorile admise prin legislatie. Prin reabilitarea propusa a

drumului, aceste emisii de noxe si praf in atmosfera vor scadea, fata de nivelul actual.

Prin reabilitarea propusa se apreciaza reducerea nivelului de zgomot si vibratii, prin

imbunatirea planeitatii suprafetei de rulare. Se apreciaza ca nivelul de zgomot se va incadra in

valorile admise prin normele legale in vigoare.

Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumului, organizarea de santier se va

face in localitati, pentru evitarea agresarii echilibrului natural. Se apreciaza ca prin lucrarile de

reabilitare nu va fi afectata calitatea solului, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea

habitatelor, consumul de teren agricol sau cu alta destinatie productiva.

Pentru protectia mediului uman, Legea 137 / 1995 stipuleaza respectarea principiilor

ecologice pentru asigurarea unui mediu sanatos pentru populatie. In acest scop, in proiectare,

se vor avea in vedere urmatoarele :

- realizarea aliniamentelor de arbori si perdele de protectie, cu rol antipoluant,

impotriva noxelor, zgomotului

- executia de parcari publice, echipate cu mobilier de sedere si colectarea

deseurilor

Conform H.G. 155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a

Catalogului European al Deşeurilor, antreprenorul, ca generator de deşeuri, are obligaţia să

48

ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi

depozitării definitive a deşeurilor. Antreprenorul va încheia un contract cu o firmă specializată

care va asigura transportul şi depozitarea deşeurilor la rampele amenajate.

În afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru execuţia drumului,

se vor acumula deşeuri specifice în bazele de utilaje şi la staţiile de asfalt şi betoane. Se vor

acumula cantităţi importante de uleiuri de motor de la întreţinerea utilajelor, piese metalice

(piese de schimb de la reparaţiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane şi asfalt, etc.

De la organizările de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri

menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Apele uzate

rezultate de la organizările de şantier vor fi colectate şi transportate la staţia de epurare cea

mai apropiata (Marghita).

O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite.

Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului prin:

- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă

- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit, scăderea

poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea

- micşorarea consumului de energie pentru producerea materialelor de construcţie

La execuţia lucrărilor proiectate nu se folosesc materiale care conţin gudroane, iar cele

folosite trebuie să fie în concordanţă cu HG. 766/1997 şi Legea nr. 10/1995 privind calitatea

lucrărilor în construcţii, armonizate cu legislaţia Uniunii Europene.

Drumul proiectat nu afectează plantaţii pomicole sau de altă natură, urmarind traseul

existent. Se va prevedea înlăturarea materiale de constructii neconsumate, a deseurilor si a

molozului rămase în urma execuţiei şi degajarea terenului utilizat ca organizare de şantier.

Materialele rezultate din săpături se va depozita în gropi special amenajate sau în alte locuri

specificate de beneficiar. Taluzele se vor proteja prin inierbare si plantare cu puieti de arbori.

18. 4 - Măsuri de protecţia muncii şi PSI Constructorului îi revine sarcina de a respecta cu strictete pervederile legii nr. 5/65,

de a instrui şi a lua pe întreaga perioada de execuţie a lucrărilor, toate masurile pentru

prevenirea accidentelor de munca şi respectarea cu strictete a măsurilor de protecţie a muncii

specifice lucrărilor ce se execuată.

Se vor face instructajele periodice şi zilnice tuturor subordonatilor, prevazute in:

- Norme de protectia muncii prevazute de NIRD, aprobate cu ordinul nr.

8/21.05.1982, referitoare la lucrările din prezentul proiect, cum sunt:

Cap. I. Obligatii şi raspunderi ale personalului incadrat în munca, art. 24 – 37

Cap. IV. Echipament individual de protectie şi lucru, art. 69,71 – 72, 74,76 – 83,98, 104

– 105,107 – 112.

49

Cap. V. Semnalizarea lucrărilor pe drumuri, şantiere şi în incinta unitatilor, art. 115,120

– 123, 125 – 169.

Cap. XIX. Prepararea mixturilor asfaltice:

a.) Depozitul de agregate minerale, art. 696,698,699,702.

b.) Transportul agregatelor cu utilaje incarcatoare cu cupa frontala, art. 703 – 727.

c.) Transportul cu banda, art. 735 – 736, 738, 741 – 746, 748, 750, 756.

d.) Alimentator –predozator, art. 757 – 758, 760 – 769, 771 – 775, 777 – 780.

e.) Uscator şi malaxor, art. 785 – 786, 789 – 793, 799 – 803, 805 – 807, 809 – 812,

816 – 819,827, 833 – 838, 842, 844 – 848, 851 – 862, 866 – 868.

Cap. XX a.) Bataluri pentru bitum, art. 878, 879, 883 – 888, 906, 920, 924, 925, 929,

930.

b.) Instalatii de incalzit cu ulei, art. 940 – 949.

Cap. XXI Transportul mixturilor asfaltice, art. 950 – 965.

Cap. XXII Punerea în opera a mixturilor asfaltice

a.) Masuri generale, art. 966 – 972, 975 – 977.

b.) Repartizatoare mecanice, art.978 – 980, 984, 985, 988, 990 – 1001.

Cap. XXIV Laborator pentru verificarea calitaţii materialelor şi lucrărilor de drumuri

a.) Masuri generale, art. 1003 – 1072.

b.) Manipularea în laborator a substantelor otravitoare, caustice şi explozive, art.

1073 – 1076.

c.) Incercarea carotelor, art. 1077 – 1080.

Cap. XXVII Cisterna termoizolanta pentru transportul bitumului, art. 1256 – 1280.

Echipament matura mecanica montat pe tractor, art. 1475 – 1495.

Rulouri compresoare, art. 1475 – 1495.

Cap. XXVIII Incarcarea, descarcarea, transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor.

a.) Masuri generale, art. 1543, 1545, 1548 – 1553.

b.) Mijloace de incarcare –descarcare şi transport, art. 1565 – 1567.

c.) Incarcare –descaracre şi transportul materialului, art. 1569 – 1654.

- Norme de protectia muncii specifice activitatii de construcţii – montaj

Transporturi feroviare, rutiere şi navale, aprobate cu Ord. Min. Transp. Nr.

9/25.06.1982.

Cap. 44 Betoane şi mortare – paragr. A, B, D, E.

Cap. 53 Dispozitii generale pentru exploatarea şi întretinerea utilajelor, masinilor,

instalatiilor şi mijloacelor de transport.

Cap. 54 Exploatarea utilajelor, masinilor, instalatiilor şi mijloacelor de transport.

Art. 5255 – 5531, 5582 – 5790, 5941 – 6108, 6138 – 6157, 6177 – 6507.

50

Cap. 55 Revizia tehnica, întretinerea şi repararea utilajelor, masinilor instalatiilor şi

mijloacelor de transport.

Masuri privind prevenirea şi protectia contra incendiilor :

- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice de

stingere pentru unitatile MTTC, aprobate cu ordinul nr. 12/08.12.1980.

- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi instalatiilor, aprobate cu Decretul 290/16.08.1977.

- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, elaborat şi aprobat de

Ministerul de Interne şi MLPAT 1994.

Normele şi masurile mentionate mai sus nu sunt limitative, constructorul fiind

obligat sa ia orice masuri suplimentare pentru a asigura desfasurarea în siguranta a execuţiei

lucrărilor.Dacă la execuţie se adoptă alte tehnologii decât cele recomandate prin prezentul

proiect constructorul va lua măsurile corespunzătoare de protecţia muncii. Pe perioada

execuţiei lucrărilor şi a intervenţiilor pe partea carosabilă, acestea vor fi semnalizate

corespunzător, urmărindu–se eliminarea posibilităţii producerii de accidente de circulaţie. În

listele de cantităţi a fost prevăzută semnalizarea rutieră a lucrărilor în carosabil pentru

asigurarea continuităţii circulaţiei, precum şi piloţi pentru dirijarea circulaţiei pe toată durata

execuţiei lucrărilor. La instituirea restricţiilor de circulaţie se va obţine acordul administraţiei

drumului şi a Poliţiei rutiere.

Proiectant,

ing. Nicolae Gageanu

51



FOAIE DE CAPAT






Faza: PT + CS Volum nr. II Caiete de sarcini

52




in Satu Mare – DJ 109L Negresti-Oas – Turt Beneficiar: Consiliul Judetean Satu Mare Achizitor : Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor Proiectant general: SC DRUM PROIECT S.R.L ORADEA Contract : 211 / 2008 Faza: Documentatie PT+ CS Volum nr. II – Caiete de sarcini

B O R D E R O U

CAPITOLUL I - GENERALITATI

1. Breviare de calcul

2. Instrucţiuni privind exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile

CAPITOLUL II - DRUMURI

Caietul 1. Lucrari de terasamente

Caietul 2. Straturi de forma

Caietul 3. Fundatii din balast

Caietul 4. Strat de baza din piatra sparta

Caietul 5. Strat de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald

Caietul 6. Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate executate la cald

Caietul 7. Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata

Caietul 8. Acostamente din macadam penetrat cu bitum

Caietul 9. Marcaje rutiere

Caietul 10. Indicatoare rutiere

53

CAPITOLUL III - PODURI SI PODETE

Caietul 1. Lucrari de arta – specificatii tehnice generale

Caietul 2. Reparatii prin camasuire

Caietul 3. Cofraje

Caietul 4. Armaturi

Caietul 5. Betoane

Caietul 6. Hidroizolatii si dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie

Caietul 7. Imbracaminti rutiere

Caietul 8. Placaje si zidarii de piatra

Caietul 9. Podete

Caietul 10. Suprastructuri din beton precomprimat

54

CAPITOLUL I - GENERALITATI

1 . BREVIARE DE CALCUL

DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE

I. Sectorul cu profil tip 1 – km 0+000 – km 1+600

Dimensionarea structurii rutiere s-a făcut în conformitate cu prevederile Normativului PD 177 –

2001 şi a Ghidului tehnic de STRUCTURI RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE, editat sub egida APDP.

1. Estimarea traficului de calcul

Conform studiului de trafic intocmit, in Anexa nr.9 s-a calculat traficul de calcul pentru

ranforsarea sistemului rutier – osii 115kN – cu perspectiva 15 ani.

Datele de trafic estimate pentru perioada de perspectiva conduc la urmatorul trafic de calcul:

Nc = 0,438 m.o.s. 115

2. Stabilirea alcătuirii structurii rutiere

Studiul geotehnic a relevat existenta urmatoarelor straturi rutiere :

Patul drumului – pamant tip P5 – argila nisipoasa, balast in grosime medie de 26cm,

piatra sparta in grosime medie de 8cm si imbracam. asfaltica de 5,5cm grosime

Pentru realizarea noului complex rutier se propun în alcătuire urmatoarele straturi rutiere, după

cum urmează :

Stratul 1: Deoarece in componenta sistemului rutier intra mai mult de 6 straturi, se vor echivala

primele doua straturi, ale imbracamintii, dupa cum urmeaza :

1.1 Îmbrăcăminte asfaltică de 5cm grosime într-un strat de uzura : beton asfaltic tip

BA16m de 5cm grosime, E = 3600 MPa, µ = 0,35

1.2 Strat de ranforsare executat in 2008 din beton asfaltic tip BA16 de 6cm grosime, E =

3600 MPa, µ = 0,35

Stratul echivalent va avea grosimea de 11cm, E = 3600 MPa, µ = 0,35

Stratul 2: Îmbrăcăminte asfaltică existenta din beton asfaltic de 5,5cm grosime, E = 3000 MPa, µ

= 0,35

Stratul 3: Strat de baza din agregate concasate de 8cm grosime, E = 400 MPa, µ = 0,27

Stratul 4: Fundaţie din balast natural de 26cm grosime, µ = 0,27

55

Ebal = 0,20 x h0,45 x Ess

= 0,20 x 2600,45 x 70 = 171 MPa

Stratul 5: Patul drumului, din pământ tip P5 – argila nisipoasa, situat în tipul climatic I şi regim

hidrologic defavorabil, de tip 2b, cu Ep = 70 MPa şi µ = 0,35

3. Calculul tensiunilor şi deformaţiilor din complexul rutier

Utilizând caracteristicle straturilor rutiere descrise anterior ca date de intrare pentru programul

CALDEROM 2000, se obţin următoarele date de ieşire (tensiuni şi deformaţii)

DRUM: DJ109L

Sector omogen: KM 0+000 – 1+600

Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Stratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 11.00 cm Stratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 5.50 cm Stratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 8.00 cm Stratul 4: Modulul 171. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 26.00 cm Stratul 5: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef .0 -16.50 .900E+00 .100E+03 -.264E+03 .0 16.50 .571E-01 .100E+03 -.483E+03 .0 -24.50 .101E+00 .250E+03 -.378E+03 .0 24.50 .228E-01 .250E+03 -.637E+03 .0 -50.50 .347E-01 .200E+03 -.301E+03 .0 50.50 .432E-03 .200E+03 -.473E+03

4. Stabilirea comportării structurii rutiere la solicitările traficului

4.a. Mixturile asfaltice din straturile bituminoase

Legea de oboseală are următoarea expresie :

Nadm = 24,5 x 108 x εr-3,97

εr = 100 la baza stratului de mixturi asfaltice

Nadm = 2,8 m.o.s.

Nc = 0,438 m.o.s. < Nadm

Rata de degradare prin oboseală, RDO = Nc / Nadm = 0,438 / 2,8 = 0,16

56

RDO < 1,00 în cazul drumurilor judetene

εr adm = 231,75 x Nc = 231,75 x 0,438 = 102 > εr = 100

4.c. Pământul din patul drumului

Legea de deformare permanentă are următoarea expresie :

εz adm = 600 x Nc-0,27

εz adm = 600 x 0,438-0,27 = 750 microdeformaţii

La nivelul patului drumului s-a obţinut următoarea valoare :

εz = 473 microdef. < εz adm = 750 microdeformaţii

Concluzie : Amandoua condiţiile de verificare sunt îndeplinite, deci alcătuirea structurii

rutiere este corespunzătoare

5. Verificarea rezistentei la îngheţ – dezgheţ

5.1. Date generale

Calculul se face conform STAS 1709/1-1990 si STAS 1709/2-1990

Grosimea totala a sistemului rutier ( Hsr ) este de 50,5 cm.

5.2. Calculul adâncimii de îngheţ a sistemului rutier

Adîncimea de îngheţ : Zcr = Z + ∆Z

Z = 69 cm, conf. Tabel 1 si Fig.1 din STAS 1709/1-1990

• pt. curba nr. 8, corespunzătoare argilei prafoase , în condiţii hidrologice

defavorabile, la tipul climatic I,

• pentru indicele de îngheţ Imed3/30 = 472, figura 4 si tabelul 2, calculat ca medie

a celor mai aspre 3 ierni dintr-o perioadă de 30 de ani, la drumuri cu S.R. nerigid

şi trafic greu şi foarte greu

∆Z = Hsr - He

Hsr = 50,5 cm

57

Nr. Strat Material Grosime

(cm)

Coeficient de

echivalare

Produsul col.3 x col.4

1 2 3 4 5

1 Beton asfaltic in strat de uzura 11 0,50 5,52 Imbracaminte asfaltica existenta 5,5 0,50 2,83 Agregate concasate 8 0,65 5,24 Balast natural 26 0,80 20,8

Sistemul echivalent 50,5 34,3

He = 34,3 cm

∆Z = 50,5 cm – 34,3 cm = 16,2 cm

Zcr = 69 + 16,2 = 85,2 cm

2.5.3. Calculul gradului de asigurare la pătrunderea îngheţului în sistemul rutier

admisibilcr

ecalc K

ZH

K >=

Kadmisibil = 0,40 conform Tabel 4 din STAS 1709/2-1990

40,0403,02,853,34

=≥== admisibilcalc KK

Concluzie : Structura proiectata se comporta bine la actiunea inghet - dezghet .

58

II. Sectorul cu profil tip 2a – km 1+600 – 2+850 si km 3+050 – 5+100







Nc = 0,438 m.o.s. 115




piatra sparta in grosime medie de 10cm si imbracam. asfaltica de 5,5cm grosime


cum urmează :


primele trei straturi ale imbracamintii asfaltice, dupa cum urmeaza :

1.1 Îmbrăcăminte asfaltică de 4cm grosime strat de uzura : beton asfaltic tip BA16m, E =

3600 MPa, µ = 0,35

1.2 Strat de legatura din beton asfaltic deschis tip BAD25 de 6cm grosime, E = 3000

MPa, µ = 0,35


3600 MPa, µ = 0,35

Stratul echivalent va avea grosimea de 16cm, Em = [S(Ei1/3 x hi) / Shi]3 =

[ (36001/3 x 10 + 30001/3 x 6)16]3 = 3.367MPa, µ = 0,35

Stratul 2: Îmbrăcăminte asfaltică existenta din beton asfaltic de 5,5cm grosime, E = 3000 MPa, µ

= 0,35




= 0,20 x 3000,45 x 70 = 182 MPa

59






DRUM: DJ109L

Sector omogen: KM 1+600 – 2+850 SI KM 3+050 – 5+100

Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Stratul 1: Modulul 3366. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 16.00 cm Stratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 5.00 cm Stratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 10.00 cm Stratul 4: Modulul 182. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm Stratul 5: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef .0 -21.00 .681E+00 .126E+03 -.200E+03 .0 21.00 .430E-01 .126E+03 -.367E+03 .0 -31.00 .690E-01 .172E+03 -.262E+03 .0 31.00 .179E-01 .172E+03 -.424E+03 .0 -61.00 .258E-01 .136E+03 -.198E+03 .0 61.00 .428E-03 .136E+03 -.321E+03




Nadm = 24,5 x 108 x εr-3,97


Nadm = 1,16 m.o.s.

Nc = 0,438 m.o.s. < Nadm



εr adm = 231,75 x Nc = 231,75 x 0,438 = 128 > εr = 126

60



εz adm = 600 x Nc-0,27







5.1. Date generale











∆Z = Hsr - He

Hsr = 61,5 cm

61


(cm)

Coeficient de

echivalare


1 2 3 4 5

1 Beton asfaltic in strat de uzura 16 0,50 8,02 Imbracaminte asfaltica existenta 5,5 0,50 2,83 Agregate concasate 10 0,65 6,54 Balast natural 30 0,80 24,0


He = 41,3 cm

∆Z = 61,5 cm – 41,3 cm = 20,2 cm

Zcr = 69 + 20,2 = 89,2 cm


admisibilcr

ecalc K

ZH

K >=


40,0463,02,893,41

=>== admisibilcalc KK

Concluzie : Structura proiectata se comporta bine la actiunea inghet - dezghet

62

III. Sectorul cu profil tip 4a – km 7+100 – 8+200







Nc = 0,438 m.o.s. 115




piatra sparta in grosime medie de 19cm si imbracam. asfaltica de 6cm grosime


cum urmează :


primele trei straturi ale imbracamintii asfaltice, dupa cum urmeaza :

1.1 Îmbrăcăminte asfaltică de 4cm grosime strat de uzura : beton asfaltic tip BA16m, E =

3600 MPa, µ = 0,35

1.2 Strat de legatura din beton asfaltic deschis tip BAD25 de 6cm grosime, E = 3000

MPa, µ = 0,35


3600 MPa, µ = 0,35

Stratul echivalent va avea grosimea de 16cm, Em = [S(Ei1/3 x hi) / Shi]3 =

[ (36001/3 x 10 + 30001/3 x 6)16]3 = 3.367MPa, µ = 0,35

Stratul 2: Îmbrăcăminte asfaltică existenta din beton asfaltic de 6cm grosime, E = 3000 MPa, µ

= 0,35




= 0,20 x 1900,45 x 70 = 148 MPa

63






DRUM: DJ109L

Sector omogen: KM km 7+100 – 8+200

Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Stratul 1: Modulul 3366. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 16.00 cm Stratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm Stratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 19.00 cm Stratul 4: Modulul 148. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 19.00 cm Stratul 5: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef .0 -22.00 .612E+00 .147E+03 -.184E+03 .0 22.00 .346E-01 .147E+03 -.357E+03 .0 -41.00 .665E-01 .149E+03 -.191E+03 .0 41.00 .153E-01 .149E+03 -.327E+03 .0 -60.00 .197E-01 .136E+03 -.216E+03 .0 60.00 .855E-03 .136E+03 -.317E+03




Nadm = 24,5 x 108 x εr-3,97


Nadm = 1,56 m.o.s.

Nc = 0,438 m.o.s. < Nadm



εr adm = 231,75 x Nc = 231,75 x 0,438 = 150 > εr = 147

64



εz adm = 600 x Nc-0,27







5.1. Date generale


Grosimea totala a sistemului rutier ( Hsr ) este de 60 cm.









∆Z = Hsr - He

Hsr = 60 cm

65


(cm)

Coeficient de

echivalare


1 2 3 4 5

1 Beton asfaltic in strat de uzura 16 0,50 8,02 Imbracaminte asfaltica existenta 6 0,50 3,03 Agregate concasate 19 0,65 12,44 Balast natural 19 0,80 15,2

Sistemul echivalent 60 38,6

He = 38,6 cm

∆Z = 60 cm – 38,6 cm = 21,4 cm

Zcr = 69 + 21,4 = 90,4 cm


admisibilcr

ecalc K

ZH

K >=


40,0427,04,906,38

=>== admisibilcalc KK


66

IV. Sectorul cu profil tip 5a – km 8+200 – km 10+200







Nc = 0,438 m.o.s. 115



Patul drumului – pamant tip P5 – argila nisipoasa, balast in grosime medie de 16,5cm,

piatra sparta in grosime medie de 16cm si imbracam. asfaltica de 4cm grosime


cum urmează :


primele doua straturi, ale imbracamintii, dupa cum urmeaza :

1.1 Îmbrăcăminte asfaltică de 5cm grosime într-un strat de uzura : beton asfaltic tip

BA16m de 5cm grosime, E = 3600 MPa, µ = 0,35


3600 MPa, µ = 0,35

Stratul echivalent va avea grosimea de 11cm, E = 3600 MPa, µ = 0,35

Stratul 2: Îmbrăcăminte asfaltică existenta din beton asfaltic de 4cm grosime, E = 3000 MPa, µ

= 0,35


Stratul 4: Fundaţie din balast natural de 16,5cm grosime, µ = 0,27


= 0,20 x 1650,45 x 70 = 140 MPa

67








DRUM: DJ109L

Sector omogen: KM 8+200 - KM 10+200

Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Stratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 11.00 cm Stratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm Stratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 16.00 cm Stratul 4: Modulul 137. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 16.00 cm Stratul 5: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef .0 -15.00 .874E+00 .122E+03 -.271E+03 .0 15.00 .421E-01 .122E+03 -.561E+03 .0 -31.00 .114E+00 .255E+03 -.325E+03 .0 31.00 .226E-01 .255E+03 -.587E+03 .0 -47.00 .296E-01 .229E+03 -.382E+03 .0 47.00 .120E-02 .229E+03 -.536E+03




Nadm = 24,5 x 108 x εr-3,97


Nadm = 1,09 m.o.s.

68

Nc = 0,438 m.o.s. < Nadm



εr adm = 231,75 x Nc = 231,75 x 0,438 = 128 > εr = 126



εz adm = 600 x Nc-0,27







5.1. Date generale









a celor mai aspre 3 ierni dintr-o perioadă de 30 de ani, la drumuri cu S.R. nerigid şi

trafic greu şi foarte greu

69

∆Z = Hsr - He

Hsr = 47,5 cm


(cm)

Coeficient de

echivalare


1 2 3 4 5

1 Beton asfaltic in strat de uzura 11 0,50 5,52 Imbracaminte asfaltica existenta 4 0,50 2,03 Agregate concasate 16 0,65 10,44 Balast natural 16,5 0,90 14,9


He = 32,8 cm

∆Z = 47,5 cm – 32,8 cm = 14,7 cm

Zcr = 69 + 14,7 = 83,7 cm


admisibilcr

ecalc K

ZH

K >=


40,0398,07,838,32

==== admisibilcalc KK


70

Lucrare: Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene in Satu Mare – DJ 109L

2. INSTRUCŢIUNI DE ÎNTREŢINERE ŞI EXPLOATARE

A. Clasificarea lucrărilor şi serviciilor aferente întreţinerii şi reparării drumurilor, podurilor şi anexelor acestora

În scopul satisfacerii cerinţelor desfăşurării traficului rutiere în condiţii de siguranţa şi confort precum şi pentru conservarea patrimoniului rutier, administratorii drumurilor publice executa lucrări şi servicii de întreţinere şi reparaţii a drumurilor, podurilor şi anexelor acestora.

Activităţile de întreţinere şi reparare a drumurilor, podurilor şi anexelor aferente acestora se clasifica în :

a) lucrări şi servicii planificate; b) lucrări accidentale. Lucrările şi serviciile planificate pot fi : a) lucrări şi servicii privind întreţinerea curenta a drumurilor, podurilor şi anexelor

acestora b) lucrări şi servicii privind întreţinerea periodica a drumurilor, podurilor şi anexelor

acestora c) lucrări aferente reparaţiilor curente la drumurile publice d) lucrări aferente reparaţiilor capitale la drumurile publice Lucrările şi serviciile privind întreţinerea drumurilor, podurilor şi anexelor acestora

constau in totalitatea activităţilor de intervenţie ce se executa în tot timpul anului, determinate de uzura sau degradarea în condiţii normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea condiţiilor tehnice necesare desfăşurării circulaţiei rutiere în siguranţă, cu respectarea normelor în vigoare, precum şi de a menţine acest patrimoniu public în stare permanentă de curăţenie şi aspect.

Serviciile propriu-zise reprezintă activităţi (altele decât lucrările) ce se desfăşoară atât în perioada de vară cât şi în perioada de iarnă în vederea asigurării circulaţiei rutiere pe drumurile publice în condiţii de siguranţă.

Lucrările de întreţinere pot fi: a) lucrări de întreţinere curentă, care se execută permanent pentru menţinerea

curăţeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amploare la drumuri, lucrări de artă, de siguranţă rutieră şi clădirilor anexe aferente drumurilor;

b) lucrări de întreţinere periodică sunt acele lucrări care se execută periodic şi planificat în scopul compensării parţiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilor de artă, de siguranţă rutieră şi clădirilor anexe aferente drumurilor.

71

Ca strategie de execuţie a lucrărilor de întreţinere, acestea pot fi: a) strategie de tip curativ, care se aplică de regulă în condiţiile unui buget restrictiv,

când se execută lucrări punctuale, funcţie de degradările ce apar, asigurându-se niveluri de serviciu scăzute cu o suprafaţă de rulare foarte eterogenă, necesitând personal numeros având în vedere volumul mare de lucrări de tip intervenţie care au o productivitate şi eficienţă foarte scăzută;

b) strategie de tip preventiv care are ca obiective principale conservarea şi adaptarea sistemului rutier sau a elementului lucrării de artă (pod, podeţ, pasaj, viaduct, etc.) sau de siguranţa rutieră pentru nivelul de agresivitate la care este supus.

Lucrările de reparaţii a drumurilor publice constau în totalitatea lucrărilor fizice de intervenţie care au ca scop compensarea parţială sau totală a uzurii fizice şi morale produsă ca urmare a exploatării normale sau a acţiunii agenţilor de mediu, îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numărul de benzi de circulaţie existente, refacerea sau înlocuirea de elemente sau părţi de construcţii ieşite din uz care afectează rezistenţa, stabilitatea, siguranţa în exploatare şi protecţia mediului.

În funcţie de modalitatea de intervenţie lucrările de reparaţii pot fi : a) reparaţii curente; b) reparaţii capitale. Lucrările de reparaţii curente sunt cele care se executa periodic în scopul compensării

parţiale sau totale a capacităţii portante şi uzurii produse drumurilor, podurilor şi anexelor acestora, pentru a li se reda condiţiile normale de exploatare şi de siguranţa a circulaţiei rutiere.

Lucrările de reparaţii capitale sunt cele care se executa periodic în scopul compensării totale a uzurii fizice şi morale sau a ridicării caracteristicilor tehnice ale drumurilor, podurilor şi anexelor acestora la nivelul impus de creşterea traficului rutier şi în raport cu cerinţele categoriei din care face parte drumul ţinând seama atât de condiţiile prezente cât şi cele de perspectivă.

1. Lucrări de întreţinere curentă

Nr. crt. Denumirea lucrarii Frecventa lucrarii

1 Curăţarea platformei drumului de noroiul adus de vehicule de pe drumurile laterale, de materiale aduse de viituri (potmol, stânci, arbori etc.)

permanent, imediat du-pă constatarea

situaţiei 2 Tratarea burduşirilor, a unor tasări locale 1 ori/an 3 Aducerea la profil a acostamentelor prin taiere manuală sau

mecanizată, tăierea dâmburilor, completarea cu pământ, cu balast şi nivelarea la cota, tăieri de cavalieri şi corectarea taluzurilor de debleu sau de rambleu

1 ori/an

4 Curăţirea şanţurilor şi rigolelor, a canalelor şi a podeţelor, decolmatarea sau desfundarea şanţurilor, rigolelor, a canalelor de scurgere

2 ori/an

5 Executarea şanţurilor de acostament, a şanţurilor de garda şi a rigolelor (exclusiv pavarea sau pereerea) pentru îndepărtarea apelor din zona

pe măsura constatării necesitaţii

72

drumului

6 Intreţinerea lucrărilor de corecţii ale torenţilor şi de amenajare a văilor contra eroziunilor

trimestrial/ imediat du-pă constatarea

situaţiei 7 Completarea terasamentelor deteriorate local şi a eroziunilor

provocate de topirea zăpezilor

trimestrial/ imediat du-pă constatarea

situaţiei 8 Curăţarea de gunoaie, paie, noroi, cadavre etc. a platformei, a

taluzurilor, şanţurilor şi a spaţiilor verzi, strângerea materialului în grămezi şi transportul în afara zonei drumului

1 ori/ lună

9 Cosirea vegetaţiei ierboase în zona (acostamente şanţuri, taluzuri), tăierea buruienilor, a lăstărişului, a drajonilor şi a mărăcinilor, curăţarea plantaţiei de ramuri uscate

functie de frecvenţa ploilor din anul

respectiv 10 Întreţinerea drumurilor laterale , prin aducerea la profil şi întreţineri

locale, asigurarea scurgerii apelor 1 ori/an

11 Reparaţii izolate la podetele tubulare : coronamente, timpane, camere de liniştire, peree

1 ori/an

12 Desfundări şi decolmatări de podete 1 ori/3luni 13 Pregătirea drumurilor pentru sezonul de iarnă : amenajare de

locaşe pentru depozitarea materialului antiderapant în puncte periculoase, platforme pentru depozitarea materialelor în depozite intermediare, înlăturarea obstacolelor care ar putea provoca înzăpezirea drumurilor (buruieni, mărăcini, tufe, garduri vii ,etc. )

1ori/an

14 Aprovizionarea cu materiale (nisip, pietriş, zgura, sare, etc.) pentru combaterea gheţii şi a poleiului, transportul materialelor în depozite, magazii, silozuri,în puncte periculoase

permanent pentru existenta unui stoc de intervenţie de cel puţin 30 zile

15 Răspândirea ( manual sau mecanic ) a materialelor chimice si antide-rapante , în scopul prevenirii sau combaterii poleiului, gheţii sau a zăpezii

când situaţia o cere

16 Deszăpeziri mecanice cu utilaje grele şi uşoare, proprii sau inchiriate

când situaţia o cere

17 Deszăpeziri manuale în punctele inaccesibile utilajelor când situaţia o cere

18 Greblarea pietrei alergătoare şi aşternerea ei pe drum permanent, pe măsura necesitaţii

19 Aprovizionarea cu materiale pietroase, în volum de până la 300 mc/km

1 ori/an

20 Astuparea gropilor şi a făgaşelor cu material pietros permanent, pe măsura necesitaţii

21 Scarificarea şi reprofilarea, cu sau fără cilindrare, cu sau fără material pietros de adaus

2 ori/an

2. Lucrări de întreţinere periodică


1 Lucrări de terasamente pentru corectarea traseului in plan, profil conform programelor

73

longitudinal şi profil transversal, inclusiv şanţuri, acostamente, taluzuri, aprovizionarea , aşternerea şi cilindrarea cu material pietros sau cu alte materiale clasice

întocmite în acest scop

2 Întreţinerea drumurilor pietruite prin scarificări şi cilindrări cu adaus de material pietros până la 600 m3/km

2 ori/ an

3 Stabilizări complexe ale împietruirilor existente cu adaus de materiale conform programelor întocmite în acest

scop 4 Stabilizarea şi impermeabilizarea acostamentelor, executarea

benzilor de încadrare a acostamentelor 1 ori/4ani

5 Pereerea si pavarea sanţurilor şi rigolelor pe măsura constatării necesităţii

6 Execuţia de drenuri longitudinale şi transversale de volum mic, şanţuri de gardă şi canale de evacuare

permanent, imediat du-pă constatarea

situaţiei 7 Corecţii locale de albii şi torenţi, în lungime de până la 200 m pe măsura

constatării necesităţii8 Ziduri de sprijin şi de căptuşire, in zone unde se impune executarea

urgenta pentru asigurarea stabilităţii drumului, cu un volum până la 200 m3

pe măsura constatării necesităţii

9 Executarea de pavaje de piatra bruta sau bolovani de râu la drumurile de acces pe o lungime de circa 25 - 50 m continuata cu împietruire pe 25 - 50 m, executarea de podeţe laterale

conform programelor întocmite în acest

scop

3. Lucrări de reparaţii curente


1 Lucrări accidentale pentru refaceri după inundaţii, alunecări de terenuri , afuieri de poduri, cutremure, accidente rutiere, pentru aducerea drumurilor şi a podurilor la starea tehnica iniţială

prima urgenţă, restabilirea circulaţiei

rutiere 2 Tratamente duble sau întărite pe împietruirile existente, inclusiv

completa-rea împietruirii existente şi rectificarea traseului in plan şi profil longitudinal

1 ori/4ani

3 Penetrări la cald sau la rece ale împietruirilor existente, inclusiv completarea cu piatra sparta şi rectificarea traseului în plan şi profil longitudinal


scop 4 Ranforsări ale sistemelor rutiere (cu lianţi bituminoşi sau hidraulici)

(km) pe baza măsurătorilor de capacitate portantă conform programelor


5 Benzi suplimentare - banda a III-a în rampe, pentru vehicule lente conform programelor întocmite în acest

scop 6 Eliminarea punctelor periculoase, amenajări de intersecţii (care

afectează elementele geometrice şi sistemul rutier al drumului) conform programelor


4. Lucrări de reparaţii capitale


1 Consolidarea corpului drumului, terasamentelor, versanţilor, conform programelor

74

ameliorări de albii, consolidarea zidurilor de sprijin de volum mare, a copertinelor de protecţie împotriva avalanşelor


2 Reabilitări ale sistemelor rutiere, amenajări ale variantelor ocolitoare pe trasee existente


scop 3 Consolidări şi reabilitări de poduri şi pasaje: definitivări ale podurilor

având lungimea până la 40m inclusiv; consolidarea şi reabilitarea podurilor, pasajelor şi podeţelor; lărgirea şi ridicarea clasei de încărcare


scop

75

B. EXPLOATAREA

Conform Hotararii Guvernului nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea in constructii, printre care si urmarirea comportarii in exploatare,

interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, aceste activitati sunt componente ale

sistemului calitatii in constructii.

Obiectul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor si al investitiilor in timp

este evaluarea starii tehnice a constructiilor si mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata

durata de existenta a acestora.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, interventiile in timp si postutiliza-

rea constructiilor reprezinta actiuni distincte, complementare, astfel:

a) urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face in vederea depistarii

din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;

b) interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau

imbunatatirea aptitudinii la exploatare;

c) postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de desfiintare a constructiilor in

conditii de siguranta si de recuperare eficienta a materialelor si a mediului.

Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija proprietarului, respectiv a Consiliului

Local al comunei Sinteu, prin organismele sale specializate.

Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a

constructiilor, care, corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine aptitudinea

la exploatare a acestora. Urmarirea curenta se efectueaza, pe toata durata de existenta,

asupra tuturor constructiilor, conform legii.

Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple

de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice

specifice, pe categorii de lucrari si de constructii. Activitatile de urmarire curenta se efectueaza

de catre personal propriu sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in

constructii, cel putin de nivel mediu.

Urmarirea speciala cuprinde investigatii specifice regulate, periodice, asupra unor

parametri ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei, stabiliti din faza de proiectare

sau in urma unei expertizari tehnice. Urmarirea speciala se instituie la cererea proprietarului

sau a altor persoane juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii aflate in

exploatare, cu evolutie periculoasa sau care se afla in situatii deosebite din punct de vedere al

sigurantei.

76

Urmarirea speciala se realizeaza, pe o perioada stabilita, pe baza unui proiect sau a

unei proceduri specifice, de catre personal tehnic de specialitate atestat. Urmarirea speciala

nu conduce la intreruperea efectuarii urmaririi curente.

La constatarea, in cursul activitatilor de urmarire curenta sau speciala, a unor situatii

care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea in conditii de

siguranta a constructiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.

Investitorii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

a) stabilesc, impreuna cu proiectantul, acele constructii care se supun, urmaririi

speciale, asigura intocmirea proiectului si predarea lui proprietarilor, instiintand despre aceasta

si Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;

b) comunica proprietarilor care preiau constructiile obligatiile care le revin in cadrul

urmaririi speciale.

Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor,

sub toate formele; asigura, dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor

in cazurile prevazute anterior, comanda proiectul de urmarire speciala si comunica instituirea

urmaririi speciale la Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea

teritoriului;

b) stipuleaza, in contracte, indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii

in exploatare a acestora, la instrainarea sau la inchirierea constructiilor.

Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le

executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele pentru urmarirea

speciala, pana la receptia constructiilor, dupa care le vor preda proprietarului.

Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu

proprietarul privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.

Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala, denumite

responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor, au urmatoarele obligatii si raspunderi:

a) sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea tehnica a

constructiei, inclusiv jurnalul evenimentelor;

b) sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru urmarirea speciala sa supravegheze

aplicarea programelor si a proiectelor intocmite in acest sens;

c) sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot determina

efectuarea unei expertizari tehnice.

Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop:

77

· mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;

· asigurarea functiunilor constructiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea

functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.

Lucrarile de interventie sunt:

a) lucrari de intretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala si care au

ca scop mentinerea starii tehnice a constructiilor;

b) lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante si care

au ca scop mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor;

c) lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerintelor

fata de constructii sau a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau

imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.

Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

a) asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor

deteriorari importante;

b) asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau de modernizare si

verificarea tehnica a acestora;

c) asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe

parcurs si la receptie, calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.

Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte

prevederile din proiectele elaborate in acest scop, luand toate masurile pentru asigurarea

calitatii lucrarilor.

Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le

revin in cadrul activitatii de interventii in timp asupra constructiilor, in baza contractelor

incheiate cu proprietarii.

Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se fac

de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Pentru lucrările de întreţinere periodică si pentru reparatii curente ale drumului este

recomandată contractarea activităţilor dr reparaţii şi refaceri cu societăţi specializate, care

pot să asigure şi să garanteze calitatea prestaţiilor efectuate .

Proiectant, ing. Nicolae Găgeanu

78

CAPITOLUL II - DRUMURI

CAIET NR.1

Lucrări de terasamente I. Domeniul de aplicare Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, precum şi controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

II. Prevederi generale La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte standarde şi normative în vigoare, la data execuţiei, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat:

o să efectueze, la cererea beneficiarului şi alte verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini

o să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini

o să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor şi a celorlalte cerinţe

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala antreprenorului.

III. Materiale folosite 3.1. Pământ vegetal

Pentru acoperirea suprafeţelor, ce urmează a fi însămânţate sau plantate, se foloseşte pământ vegetal rezultat de la curăţirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeţe locale de teren.

3.2. Pământuri pentru terasamente Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243, care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele de mai jos:

79

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

Granulozitate Conţinut în părţi

fine în % din masa totală pentru: Denumirea şi caracterizarea principalelor

tipuri de pământuri

S I M B O L

d< 0,005 min

d< 0,05 min

d< 0,25 min

Coef. de

neuni formi tate Un

Indice De

plasti-citate

Ip pt.frac-ţiunea sub 0,5

mm

Umf-lare libe- Ră

Ui%

Cali-tate

mate-rial

pentru terasamente

Cu foarte puţine părţi fine, neuniforme (granu-lozitate continuă) insen-sibilitate la îngheţ dez-gheţ şi la variaţiile de umiditate

1a >5

1.Pământuri neco-ezive grosiere (frac-ţiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50%). Blocuri, bolovăniş, pietriş

Idem 1a, însă uniforme (granulozitate continuă) 1b

<1 <10 <20

<5

0 Foarte bună

Cu părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ, insensi-bile la variaţiile de umiditate

2a >5 Foarte bună

2.Pământuri neco-ezive medii şi fine (fracţiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%). Nisip cu pietriş, nisip mare, mij-lociu sau fin

Idem 2a, însă uniforme (granulozitate disconti-nuă) 2b

<6 <20 <40

<5

<10

Bună

Cu părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ, insensi-bile la variaţiile de umiditate

3a - <40

3.Pământuri neco-ezive medii şi fine (fracţiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%). cu liant constituit din pământuri coezi-ve.Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlo-ciu sau fin cu liant prăfos sau argilos

Idem 2a, însă uniforme (granulozitate discontinuă)

3b

>6 >20 >40

-

>10

>40

Medi-ocră

NOTA: În terasamente se poate folosi şi material provenit din derocări, în condiţiile arătate în prezentul tabel.

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

S I

M B O L

Granulo- zitate

Indice de

plasti-citate

Ip pt.frac-ţiunea

sub 0,5 mm

Umf-lare libe- ră

Ui%

Calitate material pentru terasamente

Anorganice cu compresibilitate şi umflare liberă reduse, sen-sibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4a <10 <40

Anorganice cu compresibilitate mijlocie şi umflare liberă re-duse sau medii, foarte sen-sibile la îngheţ-dezgheţ

4b <35 <70

Mediocră

4. Pământuri coezive: nisip prăfos, praf, praf nisipos, nisip argilos, praf argilos nisipos, praf argilos, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă grasă, argilă,

Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate şi umflare li-beră reduse şi sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4c

Conform nomogramei Casagrande prezentate mai jos

<10 <40

80

Anorganice cu compresibilitate şi umflare liberă mare, sensibi-litate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4d >35 >70

Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate mijlocie, um-flare liberă redusa sau medie şi foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4e <35 <75 Rea

Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate mare, umflare liberă medie sau mare, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4f >40 Foarte rea

Indice

de pl

astic

itate

Ip

4d

4a

0 10

10

20

30

40

Limita de scurgere Wc%5020 30 40 60 70 80

Ip = 0,7

3 (Wc =

20)

4b

4c 4e

4f

Nomograma Casagrande

70

60

50

10090

NOTA: Materiile organice sunt notate cu MO Pământurile clasificare ca foarte bune, pot fi folosite în orice condiţii climatice şi hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale. Pământurile clasificate ca bune, pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climatice, hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată. Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drum. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenuşă de furnal, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea, se vor face pe toată lăţimea platformei, la o adâncime de minim 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minim 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată

81

compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către Inginer. Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d din tabel, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minim 15 cm, sau când pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent şi permeabil: Wo = W (umiditate naturala) / WL (limita de curgere) Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, turba şi pământurile vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi Ş bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

4. Apa de compactare Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul beneficiarului, cu excepţia compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se va face decât cu aprobarea beneficiarului, aprobare care va preciza şi modalităţile de utilizare. 5. Pământuri pentru straturi de protecţie Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile să aibă calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi pietrişurile aluvionale. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. 6. Verificarea calităţii pământurilor Verificarea calităţii pământurilor constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul de mai jos anexat la prezentul caiet de sarcini. Laboratorul antreprenorului, va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

Nr. Crt.

Caracteristici care se verifică

Frecvenţe minime Metode de determinare

cf. STAS 1 Granulozitate 1913/5-85 2 Limita de plasticitate 1913/4-86 3 Densitate uscată maximă 1913/3-76 4 Coeficientul de

neuniformitate

În funcţie de heterogenitatea pământului utilizat, însă nu va fi mai mică decât o încercare la fiecare 5.000 mc 730-89

5 Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite în rambleurile din spatele zidurilor

1913/13-83

82

6 Umflare liberă şi pământurile folosite la protecţia rambleurilor, o încercare la fiecare 1.000 mc

1913/12-88

7 Sensibilitate la îngheţ-dezgheţ

O încercare la fiecare: - 2.000 mc pământ pentru rambleuri - 250 m de drum in debleu

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

IV. Executarea terasamentelor 1. Pichetajul lucrărilor De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara amprizei drumului, cel puţin câte doi reperi pe km. În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrammetrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situaţiei la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detailată a profilurilor transversale, la o distanţă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe. Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi , în plan şi în profil lung, de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

o înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului o punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza) o înclinarea taluzelor

Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor şi are obligaţia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Beneficiarului, cu notificare cu cel puţin 24 ore în devans. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora. 2. Lucrări pregătitoare Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

o defrişări o curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni o decaparea şi depozitarea pământului vegetal o asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime o demolarea construcţiilor existente

83

Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţimea mai mică de 2 m precum şi la debleuri. Curăţirea de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale, se face pe întreaga suprafaţă a amprizei. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor de împrumut. Pământul decapat şi orice alte pământuri, care sunt improprii pentru umpluturi, vor fi transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării. Pe porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă, care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei drumului. În general – dacă se impune – se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolările construcţiilor existente, vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare, vor fi strânse cu grijă pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, transportul fiind în sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate dopă scoaterea buturugilor şi rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 şi compactate pentru a obţine gradul de compactare prevăzut. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier. 3. Mişcarea pământului Mişcarea terasamentelor, se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distanţe, etc.). Necesarul de pământ, care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut. Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului. Dacă în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de execuţie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentei caiet de sarcini. În acest caz antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale „Tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fie cărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

84

Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor, „Tabloul de mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de „Tabloul de corespondenţă a pământului” stabilit de beneficiar, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi de prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începere a lucrărilor. 4. Gropi de împrumut şi depozite de pământ În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face antreprenorul cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minim 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoţită de:

o un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor art.4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondaje şi analize de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina antreprenorului

o acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau pentru gropile de împrumut

o un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului

La exploatarea gropilor de împrumut, antreprenorul va respecta următoarele reguli: o pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi folosit

conform prevederilor proiectului o crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie – în lipsa autorizaţiei prealabile a

beneficiarului – să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului o taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de

debleu ale drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate

o săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri, sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu

o în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut, vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut

o fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor

o taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3

Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri: o în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul

depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat

o la mai mult de 10,00 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii

85

este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse

La amplasarea depozitelor în zona drumului, se va urmări ca prin execuţia acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze – din diverse motive – pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri. Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina antreprenorului.

5. Execuţia debleurilor Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu – precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale – să fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către beneficiarul lucrării. Aceste acceptări, în mod obligatoriu, să fie menţionate în registrul de şantier. Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează, se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea situaţii, se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala antreprenorului. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu este de portanţa prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100 % Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa beneficiarului neconcordanţa constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor şi modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maxim 12,00 m sunt date în tabelul de mai jos, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILORPământuri argiloase, în general argile nisipoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0:1,5

Pământuri mărnoase 1,0:1,5...1,0:0,5 Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) 1,0:0,1 Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de 1,0:1,5...1,0:0,1

86

alterabilitate şi de adâncimea debleurilor Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1 Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce priveşte stabilitatea

De la 1,0:0,1 până la poziţia verticală sau chiar în consolă

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp beneficiarul. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100 % Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct.c.) În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii să se obţină:

o degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei o cea mai mare fracţionare posibilă, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor

Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. După execuţia lucrărilor se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata de 3,00 m sunt date în tabelul de mai jos:

Toleranţe admise Profilul

Roci necompacte Roci compacte Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil în funcţie de natura rocii

Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa – pe cheltuiala sa – cu un strat de pământ pentru aducerea la cote, care va trebui compactat. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

o în perioada ploioasă – extragerea verticală o după perioada ploioasă – săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în

apă va fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal În timpul execuţiei debleurilor, antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.

87

Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor, antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării. 6. Pregătirea terenului de sub rambleuri Lucrările pregătitoare arătate la art.8 şi 9 sunt comune, atât sectoarelor de debleu cât şi celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire, având o înălţime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distanţele la maxim 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stâncoase, aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de beneficiar. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare, sau pe terenuri de portanţă scăzută, se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului. 7. Execuţia rambleului

Prescripţii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului – indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale – să fie verificate şi acceptate de Inginer. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de şantier. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executarea rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minime definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul său, la propunerea antreprenorului.

Modul de execuţie a rambleurilor

Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lăţime a rambleului, evitându-se segregările şi variaţiile de umiditate şi granulometrie. Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de beneficiar, impun ca execuţia straturilor elementare să fie realizate pe lăţimi inferioare celei a rambleului, aceasta va putea fi executate din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, urmărind ca decalarea în înălţime între două benzi alăturate să nu depăşească grosimea maxim impusă. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi va avea o pantă transversală de 3...5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă conform art.16. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi – la baza acestora – blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor măsuri:

o împănarea golurilor cu pământ

88

o asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare o realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe

cel puţin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului. La punerea în operă a rambleului, se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.

Compactarea rambleului

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului de mai jos.

Pământuri necoezive Pământuri coezive Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Îmbrăcăminţi

permanente Îmbrăcăminţi

semipermanente Îmbrăcăminţi permanente

Îmbrăcăminţi semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu înălţimea:

h < 2,00 m 100 95 97 93 h > 2,00 m 95 92 92 90

b. În corpul rambleurilor, la adâncimea sub patul drumului:

h < 0,50 m 100 100 100 100 0,50 m < h < 2,00 m 100 97 97 94

h > 2,00 m 95 92 92 90 c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului: 100 100 100 100

NOTA: Pentru pământurile necoezive, stâncoase, cu granule de 20 mm în proporţie mai mare de 50% şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri – stabilit pe tronsonul experimental – echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui să supună acordului beneficiarului, cu cel puţin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obţinerea (după compactare) gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente şi folosite pe şantier. În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minim 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută, antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier. În cazurile când această obligaţie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăşi 20 cm după compactare. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în maxim 10% din numărul punctelor de verificare.

Controlul compactări

În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

89

a) controlul va fi pe fiecare strat b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului de mai jos

Denumirea încercării Frecveţa minima a

încercărilor Observaţii

Încercarea Proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de pământ Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m de platformă Determinarea gradului de compactare 3 la 250 m de platformă Pe strat

Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum. Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebuie –în mod obligatoriu – menţionată în registrul de şantier.

Profiluri şi taluzuri

Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranţe admisibile. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituite ale rambleului. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă corespunzătoare, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală, indicate în tabelul de mai jos.

Natura materialului în rambleu H max. (m)Argile prăfoase sau argile nisipoase 6,00 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7,00 Nisipuri 8,00 Pietrişuri sau balasturi 10,00

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5. În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul de mai sus – dar numai până la maxim 12,00 m – înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1Ş1,5 , iar pe restul înălţimii până la baza rambleului înclinarea va fi de 1:2. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3...1,5. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, H max pe verticală indicate în tabelul de mai jos, în funcţie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaţie.

Caracteristicile terenului de fundaţie a) Unghiul de frecare internă în grade

5 10 15 b) Coeziunea materialului kPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Panta terenului

de fundaţie

Înălţimea maximă a rambleului, h max (m) 0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

90

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00 1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele:

o platformă fără strat de formă +/- 3 cm o platformă cu strat de formă +/- 5 cm o taluz neacoperit +/- 10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3,00 m lungime. Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectată este de +50 cm.

Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă

Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, beneficiarul va putea ordona antreprenorului următoarele:

o aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil

o un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare

o tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii o practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu

exces de apă Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă, se vor executa stropi succesive. Pentru aceste pământuri beneficiarul va putea impune antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

Prescripţii aplicabile rambleurilor din material stâncos

Materialul stâncos rezultat din derocări, se va împrăştia şi nivela astfel încât să se obţină o umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea – în nici un caz – să se depăşească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus, vor fi fracţionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi de materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12 – 16 tone cel puţin, sau cu utilaje cu şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S, unde:

Q - reprezintă volumul rambleului într-o zi, măsurat în mc după compactare S + reprezintă suprafaţa compactată într-o zi de utilajul de compactare, care s-a deplasat cu viteza stabiliză pe sectoarele experimentale

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obţin module de cel puţin 500 bari şi un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Încercările se vor face de antreprenor într-un laborator autorizat, iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.

91

Platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca şi în cazul debleurilor în material stâncos. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor de cel puţin jumătate din grosimea lor.

Prescripţii aplicabile rambleurilor nisipoase

Rambleurile din materiale nisipoase, se realizează concomitent cu îmbrăcămintea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris, va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării prescrise. Straturile de pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obţinerea unei umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar. Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se toleranţele arătate în tabelul 4. Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzurile nisipoase.

Prescripţii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

În lipsa unor indicaţii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă, vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1,00 m măsurată de la zidărie, mărimea maxima a materialului din carieră – acceptat a fi folosit – va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabel şi cu asigurarea integrităţii lucrărilor de artă. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

Protecţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama, va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică. 8. Execuţia şanţurilor şi rigolelor Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei. Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivelor stâncoase. Paramentele şanţului sau ale rigolei vor trebui să fie plane, iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate. La sfârşitul şantierului şi înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări şi blocuri căzute. 9. Finisarea platformei Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele în profil lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect. Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date in tabele. În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie, abaterile limită sunt:

92

o la lăţimea platformei se admit: +/- 0,05 m faţă de ax +/- 0,10 m pe întreaga lăţime

o la cotele proiectului se admit +/- 0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%. 10. Acoperirea cu pământ vegetal Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu carotaje din brazde, nuiele sau prefabricate, etc. , destinate a le fixa. Aceste trepte sau carotaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tesat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu suspendată pe timp de ploaie. 11. Drenarea apelor subterane Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitaţional. Lucrările de drenare a apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către beneficiar şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale. 12. Întreţinerea în timpul termenului de garanţie În timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute – în timp util şi pe cheltuiala sa – lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţină scurgerea apelor şi să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuţii. În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă – la cererea beneficiarului – toate lucrările de remediere necesare pentru care antreprenorul nu este răspunzător. 13. Controlul execuţiei lucrărilor

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente

Acest control constă în: o verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare o verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu) o verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi o verificarea grosimii straturilor aşternute o verificarea compactării umpluturilor o controlul caracteristicilor patului drumului.

Obligaţiile Antreprenorului

93

Antreprenorul:

o este obligat să ţină evidenţa zilnică – în registrul de laborator – a verificărilor efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate

o nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi aprobat de Inginer

o va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate până la acoperirea acestora cu stratul următor

Verificarea trasării axului şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalte repere de trasare

Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului, toleranţa admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)

Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului de fundaţie. Numărul minim de probe conform STAS 2914 pentru determinarea gradului de compactare, este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate. Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutură. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31-2002. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale, amplasate la maxim 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta). La nivelul terenului de fundaţie, se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admiţându-se depăşiri în cel mult 10 % din punctele măsurate. valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt indicate în tabelul 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţii, se va face în corelaţie cu măsurătorile cu deflectometru, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.

Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului.

Verificarea grosimii straturilor aşternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ, respectiv şi utilajele folosite la compactare.

94

Verificarea compactării umpluturilor

Determinările pentru verificarea gradului de compactare, se face pentru fiecare strat de pământ pus în operă. În cazul pământurilor coezive, se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie să aibă un volum de minim 1000 cmp conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabele. Verificarea gradului de compactare, se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maxim stabilită prin încercarea Proctor STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minim 3 puncte repartizate (stânga, ax, dreapta) distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minim 3 puncte repartizate (stânga, ax, dreapta). Aceste puncte vor fi la cel puţin 1,00 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului, se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităţii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului. Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/-0,05 m faţă de prevederile proiectului. În ce priveşte suprafaţarea patului şi nivelarea taluzurilor. Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25,00 m distanţă. Deformabilitatea patului drumului, se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie. Conform Normativului CD 13, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului, se consideră realizată dacă deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul de mai jos, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.

Tipul de pământ

conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a

deformaţiei elastice 1/100 mm Nisip prăfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie nu este posibilă, antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

95

În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250,00 m lungime.

IV.Recepţia lucrării Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parc ursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale. 1. Recepţia pe faze de execuţie În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul studiului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări, ce se recepţionează, s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe faze - efectuată de către beneficiar şi antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei purtând ambele semnături – se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

o trasarea şi pichetarea lucrării o decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare o compactarea terenului de fundaţie o în cazul rambleurilor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la

realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului o în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse, se va pune la dispoziţia organelor de control şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta, se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se: concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini, cu caietul de sarcini speciale şi a proiectului de execuţie; şi natura pământului din corpul drumului. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

o nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect o nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului, cât şi pe

fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze) o lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare o nu s-au respectat pantele transversale şi suprafeţele platformei o se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc. o nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se vor stabili modul şi termenele de remediere. 2. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor Recepţia preliminară, se face la terminarea lucrărilor pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

96

3. Recepţia finală La recepţia finală a lucrării, se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat de HG 273.

Anexă – Documente de referinţă

pentru Caiet de sarcini generale la Lucrări de terasamente

I. ACTE NORMATIVE Ordinul comun MT/MI nr. 411/1112/2000, publicat în M.O. nr. 397 din 24.08.2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea podurilor Ordinul M.I. nr. 775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu

mijloace tehnice de stingere Ordinul AND nr. 116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de

întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor Legea nr. 137/1995 Legea protecţiei mediului

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

III. STANDARDE STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri.

Metode de încercare STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor STAS 1709/1 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de

drumuri. Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul

STAS 1709/2 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice

STAS 1709/3 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metoda de determinare

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii STAS 1913/12 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi

mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari

97

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale

de calitate

98

CAIET NR.2

Straturi de formă 1. Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie să le îndeplinească straturile de formă din alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea superioară a terasamentelor drumurilor de exploatare. Caietul de sarcini se aplică la construcţia şi modernizarea drumurilor publice şi la construcţia drumurilor de exploatare cu trafic greu şi foarte greu. Straturile de formă, care fac obiectul prezentului caiet de sarcini, sunt realizate din:

a) materiale necoezive: o pământuri necoezive o împietruiri existente sau suprafeţe de teren cu pietriş în grosimea de minim 10 cm

b) Materiale coezive: o pământuri coezive stabilizate mecanic (STAS 8840) o pământuri coezive tratate cu var o pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var o pământuri coezive stabilizate cu var-ciment

Când terasamentele sunt realizate din pământuri necoezive (deşeuri de carieră, material pietros de balastieră), straturile de formă vor fi alcătuite – de regulă – din aceste materiale. Straturile de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var, se vor utiliza la terasamentele din pământuri coezive. Straturile de formă din pământuri coezive, stabilizate cu zgură şi cu var sau cu var-ciment, se aplică – de regulă – la drumurile de clasă tehnica I şi II. Straturile de formă din împietruiri existente se aplică la modernizările de drumuri existente, dacă sunt îndeplinite condiţiile arătate mai jos.

2. Prevederi generale Antreprenorul este obligat:

o să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi organizatorice, care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini

o să asigure prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor încercărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini

o să efectueze, la cererea inginerului şi alte verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini

o să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a straturilor de formă, a probelor prelevate, a încercărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

99

La execuţia stratului de formă, se va trece numai după ce se constată – în urma verificărilor – că sunt asigurate gradul de compactare şi capacitatea portantă a terasamentelor şi că lucrările respective au fost recepţionate pe faze de execuţie. 3. Conditii tehnice

3.1. Elemente geometrice şi abateri limită Grosimea stratului de formă este cea prevăzută în proiect sau în caietul de sarcini speciale. Împietruirea existentă poate alcătui stratul de formă, dacă este pe toată lăţimea patului drumului şi dacă are grosimea de minim 10 cm sau dacă prin scarificare şi reprofilare pe toată lăţimea patului drumului se obţine o grosime minimă de 10 cm. Straturile de formă se prevăd pe toată lăţimea terasamentelor. Pantele în profil transversal ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale suprafeţei îmbrăcăminţilor, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca ale acestora. Suprafaţa straturilor de formă trebuie să aibă pante transversale de 10 – 20 % pe ultimii 80 cm până la taluzurile drumului, în vederea evacuării rapide a apelor. La drumuri cu mai mult de două benzi de circulaţie şi la autostrăzi, pantele în profil transversal trebuie să fie de 3,5 – 4 %. Declivitatea în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale îmbrăcăminţilor sub care se execută, prevăzute în proiect. Abaterile limită la lăţimea stratului de formă sunt de +0,05 m faţă de axă şi de +0,10 m la lăţimea întreagă. La cotele de nivel ale proiectului toleranţele sunt tot de +0,05 m. Abaterile limită se admit în puncte izolate, care nu sunt situate în acelaşi profil transversal sau în profiluri consecutive. 4. Materiale folosite 4.1. Pământuri necoezive:

Denumire pământ necoeziv

Dimensiunea preponderentă a fragmentului solid - mm

Bolovăniş 70...200 Pietriş mare 20...70 Pietriş mic 2...20 Nisip mare 0,5...2

Nisip mijlociu 0,25...0,5 Nisip fin 0,05...0,25

La realizarea straturilor de formă pot fi folosite şi deşeurile de carieră, precum şi materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie să îndeplinească condiţiile arătate în tabelul de mai jos.

Denumirea caracteristicii Valoarea limită Dimensiunea maximă a granulei 100 mm Granulozitate continuă Rezistenţă la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată - mm 60 %

Coeficient de calitate - minim 7 Coeficient de gelivitate - maxim 3%

100

Pământurile coezive sau slab coezive, folosite la realizarea straturilor de formă prin tratare cu var, stabilizare cu zgură granulată şi var sau prin stabilizare mecanică, trebuie să nu conţină materii organice în procent mai mare de 5%. 4.2. Apă Apa utilizată la realizarea straturilor de formă, poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 790. În timpul utilizării pe şantier, se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii organice, uleiuri, argile, etc. 5. Controlul calităţii materialelor Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face în conformitate cu prevederile tabelului de mai jos.

Frecvenţa minimă Material

Acţiune, procedeul de verificare sau

caracteristicile ce se verifică

La aprovizionarea materialelor

Înainte de utilizare

Metode de determinare

conform

Compoziţia granulometrică O probă la fiecare lot aprovizionat Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată

O probă pe fiecare furnizor

Coeficient de gelivitate pe piatră Din buletinul de la furnizor

- STAS 730 Pământuri necoezive sau deşeuri de carieră

Umiditate - o probă/schimb STAS4606 Compoziţia granulometrică Echivalentul de nisip O probă la fiecare lot aprovizionat - STAS 730 Pământuri

necoezive sau material pietros aluvional Umiditate - o probă/schimb STAS4606

6. Strat de forma 6.1. Pregătirea stratului suport Execuţia stratului de formă, va începe numai după terminarea execuţiei terasamentului pe toată lăţimea platformei drumului şi recepţionarea preliminară a acestora, conform prescripţiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele în rambleu se vor executa şi recepţiona:

o la cota patului minus grosimea stratului de formă când acesta este realizat din pământuri necoezive

o la cota patului când stratul de formă este realizat într-o singură repriză din pământ coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgură granulată şi var

o sau la cota patului minus jumătate din grosimea stratului de formă din pământ coeziv stabilizat, când acesta se execută în două reprize

Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toată lăţimea platformei drumului sau autostrăzii. 6.2. Execuţia stratului de formă din pământuri necoezive În zonele de ramblee, deşeurile de carieră sau materialul pietros aluvionar, din care se realizează stratul de formă, este aşternut în straturi uniforme, paralele cu linia roşie a proiectului pe întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană, cu

101

înclinări de 3...5% spre exterior, iar suprafaţa patului la drumurile de clasa tehnică III – V va avea aceeaşi înclinare transversală ca şi îmbrăcămintea drumului. Pentru clasele tehnice I şi II înclinarea transversală a patului drumului va fi de 3,5...4,0 %. Grosimea straturilor din care se realizează stratul de formă, se alege în funcţie de mijlocul de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui. În funcţie de grosimea prevăzută pentru stratul de formă şi de grosimea optimă de compactare, stratul de formă se realizează într-o repriză sau în două reprize de lucru. În cazul debleelor, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe tronsoane limitate, imediat înainte de execuţia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafaţa patului. Materialul se aşterne la profil şi se adaugă apa necesară realizării umidităţii optime de compactare. Stratul aşternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de minim 95% în toate punctele măsurate. La lucrări importante, înainte de începerea lucrărilor de execuţie a stratului de formă, se va realiza o planşee de încercare pe un tronson experimental, lung de minim 30 m şi pe toată lăţimea platformei, prin care se vor stabili:

o grosimea optimă de compactare o umiditatea optimă de compactare o componenţa atelierului de compactare o numărul optim de treceri şi intensitatea de compactare (Q/S), care să conducă la

obţinerea gradului de compactare menţionat anterior Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de şantier şi aprobate de Inginer, se vor respecta întocmai la execuţia lucrărilor. Stratul de formă se lasă în circulaţie pe o perioadă de minim 7 zile după care eventualele denivelări sunt remediate (prin compactare cu material sau îndepărtare de material, umectare şi recompactare). 6.3. Controlul calităţii execuţiei Operaţiunile de verificare a calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei şi frecvenţa cu care se efectuează acestea, sunt arătate pentru fiecare tip de strat de formă, în tabelul de mai jos.

Tipul stratului de

formă care se verifică

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică Frecvenţa minimă Metoda de

verificare A B C D E F

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x Umiditatea materialelor granuloase x Umiditatea pământului după împrăştiere x x x x Umiditatea amestecului de pământ cu material granular

zilnic şi ori de câte cori este necesar 1913/1 x x

Granulozitatea amestecului de pământ cu material granular

cel puţin 3 probe la 1000 mc 1913/5 x x

Dozajul de var şi ciment zilnic şi ori de câte cori este necesar - x x x

Umiditatea amestecului de var, ciment şi pământ zilnic 1913/13 x x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu var-ciment şi omogenizare a amestecului

în cel puţin 2 puncte la 1000 mc 10473/1

x x

Dozajul de zgură granulată zilnic şi ori de câte cori este necesar - x

102

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu zgură granulată şi var

în cel puţin 2 puncte la 1500 mp

x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu var-ciment

în cel puţin 2 puncte la 1500 mp

10473/1 x

Umiditatea amestecului de pământ cu zgură granulată şi var

zilnic şi ori de câte cori este necesar

x

Umiditatea amestecului de pământ cu var-ciment

zilnic şi ori de câte cori este necesar

1913/1 x

Gradul de compactare al stratului de formă în cel puţin 2 puncte la 1500 mp

10473/2 1913/15

x x x x x x

Respectarea uniformităţii grosimii stratului de formă

prin sondaj, cel puţin unul la 200 m de drum - x x x x x x

Rezistenţa la compresiune la vârsta de 14 zile a pământului stabilizat

în cel puţin 2 serii a 3 epruvete la 1500 mp 10473/2 x x

unde:

A. strat de formă din pământuri necoezive – deşeuri de carieră, material pietros de balastieră

B. strat de formă din împietruiri existente C. strat de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic D. strat de formă din pământuri coezive tratate cu var E. strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var F. strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu var-ciment

Verificarea capacităţii portante4 la nivelul straturilor de formă şi a uniformităţii execuţiei acestora, se efectuează prin măsurări cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD31. Conform normativului CD31, capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de formă, se consideră corespunzătoare dacă valoarea admisibilă a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spatele de 115 kN) are valori mai mari de 200 în cel mult 10% din punctele de măsurare. Uniformitatea execuţiei se consideră satisfăcătoare, dacă valoarea coeficientului de variaţie este sub 40%. Toate operaţiunile efectuate zilnic de laborator, se vor înscrie într-un registru de laborator, care în afară de descrierea determinărilor şi rezultatelor obţinute va include şi:

o datele meteorologice privind temperatura aerului şi prezenţa precipitaţiilor o măsurile tehnologice luate de constructor

6.4. Măsuri după execuţia stratului de formă Straturile de formă se dau circulaţiei de şantier, cu excepţia sectoarelor cu structuri de formă din pământuri coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgură granulată şi var, sau var-ciment, care au fost executate în perioada imediat premergătoare îngheţului În cazul în care, prin circulaţie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă, care permite stagnarea apei din precipitaţii pe suprafaţa stratului, acestea vor fi remediate prin tăierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compactează cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitaţii abundente şi care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicată darea circulaţiei de şantier a stratului de formă proaspăt executat. Acesta va fi supus numai circulaţiei strict necesare execuţiei stratului de fundaţie.

103

În cazul straturilor de formă din pământ tratat cu var sau stabilizat cu zgură granulată şi var, sau cu var-ciment, stratul de fundaţie se va executa după minim 14 zile de la execuţie stratului de formă şi numai după verificarea portanţei terasamentului rutier la nivelul stratului de formă, după recepţia pe fază a acestuia. La straturile de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi var, suprafaţa stratului se va menţine în permanenţă în stare umedă prin stropire cu apă, până la execuţia stratului de fundaţie sau cel puţin 14 zile dacă execuţia stratului de fundaţie se face mai târziu. 7. Receptia 7.1. Recepţia pe faze de execuţie Recepţia pe faze de execuţie a stratului de formă, se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate. Verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile actuale. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calităţile impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie Proces verbal de recepţie pe fază în care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de execuţie a acestora şi eventualele recomandări cu privire la modul de continuare a lucrărilor. 7.2. Recepţia preliminară la terminarea lucrărilor Recepţia preliminară a stratului de formă, se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform normelor legale în vigoare. Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmite în timpul execuţiei lucrărilor

7.3. Recepţia finală Recepţia finală a stratului de formă, se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia. Recepţia finală, se va face conform prescripţiilor legale în vigoare.

Anexă – Documente de referinţă pentru Caiet de sarcini generale la Straturi de formă

IV. ACTE NORMATIVE

Ordinul comun MT/MI nr. 411/1112/2000, publicat în M.O. nr. 397 din 24.08.2000



mijloace tehnice de stingere

104

Ordinul AND nr. 116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor

V. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

VI. STANDARDE SR EN 196/2 Metode de încercări ale cimenturilor.

Partea 2 – analiza chimică a cimenturilor SR EN 459/2 Var pentru construcţii. Partea 2 – metode de încercare SR 648 Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri.

Metode de încercare STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren STAS 4242/1 Zgură de furnal. Indicaţii generale pentru efectuarea analizei

chimice şi determinarea umidităţii STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare STAS 8840 Lucrări de drumuri. Straturi de fundaţii din pământuri

stabilizate mecanic. Condiţii tehnice generale de calitate STAS 10.473/2 Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau

pământuri, stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare.

STAS 12.253 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiţii tehnice generale de calitate

SR EN 13.282

Lianţi hidraulici rutieri. Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate

105

CAIET NR.3

Fundaţii de balast

I. Generalitati 1. Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

2. Prevederi generale Stratul de fundaţie din balast, se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm. Antreprenorul este obligat:

o să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini


o să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun. II. Materiale

1. Agregate naturale Pentru execuţia stratului de fundaţie, se va utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. În conformitate cu prevederile SR 662, balastul, pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul de mai jos

Condiţii de admisibilitate

Caracteristici Amestec optim

Fundaţii rutiere

Completarea sistemului rutier la îngheţ-dezgheţ - strat de formă -

Metode de verificare conform

Sort 0 - 63 0 - 63 0 - 63 - Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5

106

sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 sub 0,2 mm 4 – 10 3 – 18 3 – 33 0 - 1 mm 12 – 22 4 – 38 4 – 53 0 – 4 mm 26 – 38 16 – 57 16 –727 0 – 8 mm 35 – 50 25 – 70 25 –80 0 – 16 mm 48 – 65 37 – 82 37 – 86 0 – 25 mm 60 – 75 50 – 90 50 – 90 0 – 50 mm 85 – 92 80 - 98 80 - 98 0 – 63 mm 100 100 100 Granulozitate Conform figurii anexate

STAS 4606

Coeficient de neuniformitate (UN) minim - 15 15 Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % max 30 30 30

STAS 730

Agregatul (balast), se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea inginerului lucrării. Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului, astfel:

o într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor o într-un registru (pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de

laborator Depozitarea agregatelor, se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute. 2. Apa Apa necesară compactării stratului de balast, poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. 3. Controlul calităţii balastului înainte de realizarea stratului de fundaţie Controlul calităţii se face de către antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul de mai jos.

Frecvenţa minimă Acţiunea, procedeul de

verificare sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare La locul de punere în

operă

Metoda de determinare

conform Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

La fiecare lot aprovizionat - -

STAS 4606 Determinarea granulometrică Echivalentul de nisip Neomogenitatea balastului

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)

- STAS 730

107

Umiditate -

O probă pe schimb (şi sort) înainte de începerea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteorologice

STAS 4606

Rezistenţe la uzura cu maşini tip Los Angeles (LA)

O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone

- STAS 730

III.Stabilirea caracteristicilor de compactare 1. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului, se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, se stabileşte:

o du max.P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cmc o Wopt.P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %

2. Caracteristicile efective de compactare Caracteristicile efective de compactare, se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare , şi anume:

o du ef = greutatea volumică în stare uscată, efectivă, maximă exprimată în g/cmc o W ef = umiditate efectivă de compactare, exprimată în %

în vederea stabilirii gradului de compactare [gc] gc = d.u.ef.

du.max .PM x100 La execuţia stratului de fundaţie, se va urmări realizarea gradului de compactare arătat mai jos.

IV.Punerea în operă a balastului 1. Măsuri preliminare

La execuţia stratului de fundaţie din balast, se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări. Înainte de începerea lucrărilor, se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului. Înainte de aşternerea balastului, se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.

108

2. Experimentarea punerii în operă a balastului Înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minim 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea – în condiţii de execuţie curentă pe şantier – a componenţei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii din proiect şi pentru o suprafaţare corectă. Compactarea de probă pe tronsonul experimental, se va face în prezenţa inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şu efectuate de un laborator de specialitate. În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume:

o grosimea maximă a stratului de balast pus în operă o condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi

intensitatea de compactare a utilajului) Intensitatea de compactare = Q / S Q = Volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc S = Suprafaţa compactat în intervalul de timp dat, exprimat în mp În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor ce se vor executa. Caracteristicile obţinute pe acest tronson, se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa. 3. Punerea în operă a balastului Pe terasamentul recepţionat, se aşterne şi se nivelează balastul într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi de grosimea optimă de compactare, stabilită pe tronsonul experimental. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare, se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală. Compactarea straturilor de fundaţie din balast, se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor. Denivelările, care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm, se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou. Este interzisă:

o folosirea balastului îngheţat

109

o aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă

4. Controlul calităţii compactării balastului În timpul execuţiei stratului din balast, se vor face – pentru verificarea compactării – încercările şi determinările din tabelul de mai jos.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica, care se

verifică

Frecvenţe minime la locul de punere în operă

Metode de verificare conform

Încercarea Proctor modificat - STAS 1913/13 Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii

Zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m de bandă de circulaţie

STAS 4606

Determinarea grosimii stratului compactat Minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp de strat

-

Verificarea realizării intensităţii de compactare (Q/S)

zilnic -

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată

Zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe < 2000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe >2000 mp de strat

STAS 191/15 STAS 12288

Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie

În câte două puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime de 7,5 m

Normativ CD31

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide – indicativ CD 31. Laboratorul antreprenorului va ţine următoarele evidenţe, privind calitatea stratului executat:

o compoziţia granulometrică a balastului utilizat o caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optimă, densitate maximă uscată) o caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portantă)

V.Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare 1. Elemente geometrice

Grosimea stratului de fundaţie din balast, este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maxim +20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţie. Lăţimea stratului de fundaţie din balast, prevăzută în proiect. Abaterile limită la înălţime pot fi +5 cm. Verificarea lăţimii executate, se va face în dreptul pofilelor transversale ale proiectului. Panta transversală a fundaţiei de balast este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă. Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de +10 mm.

110

2. Condiţii de compactare Straturile de fundaţie din balast, trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13:

a) Pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III o 100% în cel puţin 95% din punctele de măsurare o 98% în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele

de măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III b) Pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V

o 98% în cel puţin 93% din punctele de măsurare o 95% în toate punctele de măsurare

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie, se consideră realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul de mai jos (conform CD 31)

Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

Strat de formă Pământuri de tipul (conform STAS 1243)

Grosimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal – h (cm) Cf.STAS

12253 Nisip prăfos, nisip argilos

(P3)

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos (P4)

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă (P5)

10 185 323 371 411 15 163 284 327 366 20 144 252 290 325 25 129 226 261 292 30 118 206 238 266 35 109 190 219 245 40 101 176 204 227 45 95 165 190 213 50 89 156 179 201

Notă: Balastul din stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR 662 şi STAS 6400. Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman, efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii, se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaţie (CV). Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.

3. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei, se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:

o în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de +2,0 cm

o în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de +1,0 cm

În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

111

VI.Recepţia lucrărilor 1. Recepţia pe fază determinantă

Recepţia pe fază determinantă – stabilită în proiect – se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie „Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse. 2. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor Recepţia preliminară, se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. 3. Recepţia finală Recepţia finală, va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiţiile Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Anexă – Documente de referinţă pentru Caiet de sarcini generale la Fundaţii de balast

VII. ACTE NORMATIVE





întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor VIII. REGLEMENTĂRI TEHNICE

CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere şi semirigide

IX. STANDARDE

112

SR 661 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate

STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază de fundaţie. Condiţii

tehnice generale de calitate STAS 12288 Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere

cu dispozitivul cu con şi nisip

113

CAIET NR. 4

STRATURI DE BAZA DIN PIATRA SPARTA I.GENERALITĂŢI

Macadamul este un strat de baza a carui alcatuire se bazeaza pe principiul realizarii unui volum minim de goluri, prin umplerea celor existente cu sorturi de agregate naturale de cariera avand dimensiuni din ce in ce mai reduse. Tehnologia de executie este in conformitate cu prevederile SR 179. Acest strat rutier nu se recomanda la executia structurilor rutiere pentru drumuri noi, cu exceptia cazurilor in care macadamul se prevede intr-o prima etapa ca imbracaminte rutiera, la drumuri cu clasa de trafic foarte usor – drumuri de clasa tehnica V, conform STAS 6400-84. In acest caz grosimea macadamului este de 10 cm dupa compactare.

II. CONDIŢII TEHNICE 1 Elemente geometrice şi abateri limită Lăţimea stratului de baza se stabileşte conform STAS 2900 / 89 şi 1598 / 89. Latimea proiectata este egala cu latimea partii carosabile, plus latimea celor doua benzi de incadrare. Pantele în profil transversal şi declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţelor straturilor de baza sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţilor sub care se execută Denivelările admisibile în profil transversal ale straturilor de baza sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminţile sub care se execută, adica de ± 1,0 cm/m la panta profilului transversal. Nu se adfmit denivelari care ar putea favoriza stagnarea apei pe suprafata imbracamintii. Denivelările admisibile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de baza sub dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 1,5 cm. La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de ± 2,0 cm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Abaterile limita locale admise la latimea imbracamintii drumului pot fi cuprinse in intervalul ± 5 cm. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maxim 10%, respectiv de 1cm. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii. 2. Materiale Materialele din care se execută straturile de baza trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile SR 667 – 2001. Apa se va conforma STAS 790 .

Piatra sparta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate : Piatra sparta mare sort 40-63mm Piatra sparta sort 16-25m

114

- Clasa minima a rocii de provenienta E E - sortul 40 - 63 mm 25 - 40 mm - conţinut de fracţiuni :

- peste 63 (40) mm max. 5 % max. 5 % - sub 40 (25) mm max. 10 % max. 10 %

- corpuri straine max. 1 % max. 1 % - conţinut de elemente friabile max. 10 % max. 10 % - conţinut de argila nu e cazul max. 3 % - uzura cu maşina tip Los Angeles max. 30 % max. 30 % Savura pentru innoroire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate : - Clasa minima a rocii de provenienta D - sortul 0 - 8 mm - conţinut de fracţiuni peste 8 mm max. 5 % - corpuri straine max. 1 % Nisipul utilizat la protectia macadamului se recomanda sa fie de tip grauntos, provenit din concasare, in proportie de cel putin 50%. Sorturile de materiale si cantitatile folosite la executia unui metru patrat de suprafata finita sunt urmatoarele :

Denumirea materialului STAS Cantitati

Piatra sparta mare, sort 40-63mm 667 140...145 kg

Split, sort 16-25 mm 667 16...20 kg

Savura, sort 0-8 mm 667 30...35 kg

Nisip, sort 0-3 sau 0-7mm 667 sau 662 15...18 kg

Apa 790 25...30 l

3. EXECUŢIA STRATURILOR DE BAZA DIN PIATRA SPARTA 3.1. Execuţia straturilor de baza va începe numai după recepţia stratului de fundatie,

conf. STAS 6400 / 84 . Pe fundatia bine compactata se aplica stratul de piatra sparta din sortul de rezistenta

40-63 mm, in grosime de 12 cm, cat mai uniform posibil. Dupa verificarea cu sablonul a grosimii si a profilului se trece la compactarea uscata, cu cilindri compresori cu tamburi metalici netezi, de 6-8 to, fara vibrare. Viteza de deplasare va fi 1,5km/ora. Operatia se incepe de la margine spre ax, in asa fel incat urmele rotilor sa se suprapuna succesiv pe minim 20cm. Deplasarea utilajului trebuie să fie liniară, fără şerpuiri, iar întoarcerea să nu aibe loc pe porţiunile care se compactează sau care sunt de curând compactate. Operatia se considera terminata in momentul in care materialul asternut nu se mai valureste inaitea tamburului nivelator al compresorului, iar pe suprafata nu mai raman urme ale rotilor acestuia.

Se procedeaza apoi la asternerea pietrei de acoperiere (impanare) – split sort 15-25 mm – in strat uniform, pe toata suprafata stratului de rezistanta, fara sa se formeze cuiburi de material marunt. Se continua cilindrarea uscata, pana la impanarea si fixarea pietrei, de aceasta data cu cilindrii lestati la 10-12 to.

115

Ulterior se trece la innoroirea stratului de piatra sparta, cu savura 0-8mm, provenita dintr-o roca mai dura si fara continut de argila. Materialul de agregatie se asterne in doua reprize, de cate15 kg/mp, se uda din abundenta si se feaca cu periile, pentru a patrunde in interstitiile pietrelor asternute. Concomitent se continua cilindrarea cu compresorii grei. Operatia de stropire se repeta de mai multe ori, in asa fel incat sa antreneze materialul marunt intre golurile existente ale scheletului mineral, iar suprafata sa se prezinte ca un mozaic. Cilindrarea se considera incheiata in momentul in care o piatra aruncata inaintea cilindrului compresor nu se afunda in corpul macadamului ci se sfarama.

Dupa terminare macadamul se acopera cu un strat de protectie format din savura sau nisip grauntos si se da in circulatie. Ulterior materialul refulat spre marginea imbracamintii, din cauza traficului, se readuce pe suprafata, timp de cel putin doua luni.

Acostamentele din pamant se completeaza si se compacteaza simultan cu stratul de piatra sparta, astfel incat acesta sa fie in permanenta incadrat de acostamente.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de baza, sau care raman dupa compactarea acestora, se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se compacteaza. Suprafetele cu denvelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata grosimea stratului, se complteteaza cu material de aport de acelasi tip si se compacteaza.

4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR

4.1 Verificarea calităţii materialelor Verificarea calităţii materialelor se face pe toată durata execuţiei lucrărilor , conform prevederilor standardelor în vigoare . Verificarea se face de către laboratorul de şantier sau laboratorul central al intreprinderii constructoare . 4.2 Verificarea elementelor geometrice Suprafaţa straturilor de baza se verifică în profil transversal şi longitudinal şi trebuie să corespundă datelor şi abaterilor limită prevăzute la cap. 2.1 din prezentul caiet de sarcini şi celor din proiectul de execuţie . Lăţimea straturilor de fundaţie se verifică conf. STAS 2900 / 89 şi STAS 1598 / 1 / 89 şi trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie . Verificările se fac la distanţe de max. 200 m una de alta . Grosimea straturilor de fundaţie trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie şi a prevederilor STAS 6400 / 84 . Verificarea grosimii straturilor de fundaţie se face prin sondaje cel puţin unul la 200 m de drum . Cotele în profil longitudinal se verifică în axa drumului cu aparate de nivel şi trebuie să corespundă celor din proiectul de execuţie .

4.3 Verificarea execuţiei lucrărilor Se verifică respectarea proceselor tehnol. prevăzute la cap. 3 din prezentul caiet de sarcini . Verificarea compactarii straturilor de baza din piatra sparta se face prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica ca si a pietrei utilizate in executie, cu dimensiunea de 40mm, aruncata in fata utilajului cu care s-a executat compactarea.

116

Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita, fara ca stratul sa sufere dizlocari sau deformari. Verificările se vor face în cel puţin un punct la 250 m lungime bandă de drum . Rezultatele tuturor măsurătorilor , determinărilor şi a verificărilor specificate în prezentul caiet de sarcini vor fi ţinute la zi în documentaţia de execuţie a şantierului , ce va constitui documentaţia de control în vederea recepţiei lucrărilor . 5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR Recepţia straturilor de fundaţie se execută în doua etape : preliminare şi finale .

5.1. Recepţia preliminară a straturilor de baza din piatra sparta se face odată cu recepţia preli-minară a întregii lucrări conform reglementărilor legale în vigoare .

Se efectuează astfel : - se verifică respectarea proceselor tehnologice aplicate în execuţie, lăţimi, grosimi,

pante trans-versale şi longitudinale, suprafaţare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuţiei lucrărilor

- se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator ; - se încheie proces verbal de recepţie specificându – se şi eventualele remedieri

necesare ; Verificarea grosimii straturilor de baza se poate face prin sondaje, la aprecierea comisiei,dar cel putin câte două pe kilometru. 5.2. Recepţia finală a straturilor de baza se face odată cu recepţia finală a îmbrăcăminţii , după expirarea perioadei de verificare a comportării în timp a acesteia. In cazul in care nu se mai executa imbracamntea definitiva peste stratul de baza din piatra sparta, receptia finala a acestei imbracaminti provizorii se face la un an de la darea ei in exploatare si verificarea comportării în timp a acesteia.

117

CAIET NR.5

Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald

I.Generalităţi 1. Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale şi bitum neparafinos şi cuprinde condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 7970, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi al straturilor executate. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la construcţia drumurilor de exploatare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică straturilor de bază executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice Straturile de bază din prezentul caiet de sarcini sunt prevăzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald în centrale şi puse în operă mecanizat. Mixturile asfaltice pentru stratul de bază sunt de următoarele tipuri:

o tip AB1, cu agregate mijlocii (22%...47% granule cu dimensiunea peste 4 mm) o tip AB2, cu agregate mari (37%...66% granule cu dimensiunea peste 4 mm)

Alegerea tipului de mixtură se face de către proiectant. Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, se aplică pe un strat suport care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400.

II.Natura, calitatea şi prepararea materialelor

1. Agregate Pentru stratul de bază din mixturi asfaltice, se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi prelucrate, care trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor, după cum urmează:

o nisip natural, sort 0 – 4 conform SR 662 o mărgăritar, sort 4 – 8 conform SR 662 o pietriş sort 4 – 25, sau sortat pe sorturile 4 – 8, 8 – 16, 16 – 25 cf. SR 662 o nisip de concasaj sort 0 – 4 cf SR 667

118

o savură sort 0 – 8 cf. SR 667 o criblură sort 4 – 8, 8 – 6 sau 16 – 25 cf. SR 667 o filer de calcar cf. STAS 539

Toate agregatele folosite în mixturile asfaltice trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi folosite în amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereţi despărţitori pentru evitarea impurificării lor. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale şi filer şi conţinutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 şi AB2 sunt conform tabelului de mai jos:

Mixturi asfaltice Caracteristici AB1 AB2 Granulozitatea agregatelor cuprinse în limitele din fig.1 fig.2 Conţinutul de agregate cu dimensiunea peste 4 mm % din masă

22...47 (30...55)

36...66 (50...75)

Conţinut maxim admisibil de agregate cu dimensiu-nea peste 25 mm (31,5) - % din masă max. 10

Conţinut în părţi fine sub 0,1 mm - % din masă 4...14 (4...12)

3...11 (2...10)

Conţinutul minim de filer - % din masă 7 4 Conţinut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului (cu precizările din tabelul 2) - % din masă:

I nu se foloseşte 100 – criblură II 35 – criblură

65 – pietriş concasat III 100 – pietriş concasat

IV – V 100 – pietriş sortat

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a

străzii

Agregate naturale utilizate

Criblură sort 4 – 8, 8 – 16, 16 – 25 Nisip concasare sort 0 – 4 Nisip natural sort 0 – 4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipuri de concasare

I (autostrăzi) I

Filer Criblură min. 35% (recomandabil 16-25 sa 8-16 şi 16-25) Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de râu Nisip natural sort 0-4

II II

Filer Pietriş concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savură sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 III III

Filer Pietriş sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 şi 8-25 Nisip sort 0-4 IV – V IV Filer

2. Filer Ca filer, se va folosi filerul de calcar care trebuie să corespundă prevederilor din STAS 539 şi să îndeplinească următoarele condiţii:

o fineţea (conţinutul în părţi fine 0,1 mm) min. 80 % o umiditatea max. 2 %

Observaţie: În condiţii justificate tehnic şi economic, se poate înlocui parţial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate înlocui numai împreună cu filerul de calcar; conţinutul de filer din var stins poate fi max. 2%.

119

Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 3. Lianţi Pentru realizarea îmbrăcăminţilor asfaltice şi straturilor de bază din mixturi asfaltice, se folosesc următorul tip de bitum neparafinos pentru drumuri, cf. SR 754:

o bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă Condiţiile de admisibilitate care trebuie să le îndeplinească bitumul neparafinos sunt cele prevăzute în SR 754 şi în Normativul AND 537. În cazul în care adezivitatea bitumului determinată în cadrul testelor preliminare, în funcţie de calitatea bitumului şi de natura agregatelor, se situează sub valoarea minimă admisă, se va stabili utilitatea aditivării bitumului. Bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de reciclare. 4. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru stratul de bază, se verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi condiţiile arătate la art.3, 4 şi 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier cf. SR 7970 pct.4.1.2 şi constau în următoarele:

a) Bitum - penetraţia la 25 0C – STAS 42 şi SR 754 - punctul de înmuiere prin metoda inel şi bilă – STAS 60 şi SR 754 - ductilitatea la 25 0C – SR 61 (la drumuri de clasa tehnică I şi II şi pentru străzi

de categoria I şi II) b) Criblură

- natura mineralogică (examinare vizuală) – STAS 62000/4 - granulozitate – STAS 730 - forma granulelor – STAS 730 - determinarea conţinutului de părţi fine sun 0,1 – STAS 730 - conţinutul de argilă – SR 667

c) Pietriş - natura mineralogică (examinare vizuală) – STAS 4606 - granulozitate – STAS 4606 - forma granulelor – STAS 730 şi 4606 - parte levigabilă – STAS 4606 - conţinutul fracţiuni sub 0,63 mm – STAS 730

d) Nisip o Nisip natural

- granulozitate – STAS 4606 - conţinut de corpuri străine – STAS 4606 - echivalent de nisip – STAS 730

o Nisip de concasaj - granulozitate – STAS 730 - conţinut de corpuri străine – STAS 4606 - coeficient de activitate – STAS 730

120

e) Filer - umiditate – STAS 539 - fineţea – STAS 539

III.Modul de fabricare a mixturilor

1. Compoziţia mixturilor Compoziţia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de bază, se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face antreprenorul în cadrul laboratorului său dacă este autorizat sau îl comandă la un alt laborator autorizat. Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultatele obţinute, se supune aprobării beneficiarului. Aceste studii comportă cel puţin următoarele încercări:

o încercarea Marshall (stabilitatea la 60 0C; indicele de curgere-fluaj la 60 0C, densitatea aparentă, absorbţia de apă), pentru 5 conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant prestabilit; la confecţionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de bază numărul de lovituri vor fi 50

o determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistenţe la compresiune la 22 şi 50 0C, reducerea rezistenţei la compresiune după 28 de zile de imersiune în apă pentru aceleaşi conţinuturi de liant)

După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, beneficiarul – dacă nu are obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare – acceptă formula propusă de antreprenor. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine; dozajul de bitum se stabileşte la masa totală a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total şi granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie să fie asigurate pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, sun t date în tabelul 1. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator cf. STAS 1338/1, 2 şi 3 şi trebuie să se încadreze între limitele arătate în tabelul de mai jos:

Mixturi asfaltice Conţinutul de liant Tip AB1 Tip AB2

La mixturi cu agregate neconcasate - % din masa mixturii 3,5...5,0 3,3...4,8 La mixturi cu agregate concasate - % din masa mixturii 3,6...5,4 3,4...5,0

2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se determină pe corpuri de probă tip Marshall şi pe cuburi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compoziţiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate.

121

În lipsa unor dispoziţii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie, condiţiile arătate în tabelul de mai jos:

Tipul mixturii asfaltice

Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnică a drumului şi/sau categoria

tehnică a străzii Caracteristici Bitum

tip

I, II şi III IV şi V I, II şi III IV şi V A. CARACTERISTICI DIN ÎNCERCĂREA MARSHALL

Stabilitatea la 60 0C, kN, min. D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0 Indicele de curgere, mm D 60/80 1,5 – 4,0 1,5 – 4,5 1,5 – 3,5 1,5 – 4,0 Absorbţie de apă, % vol D 60/80 2...8 Densitatea aparentă, kg/mc, min. D 60/80 2200

B. CARACTERISTICI DIN ÎNCERCAREA PE CUBURI Rezistenţa la compresiune la 22 0C, N/mmp, min D 60/80 2,5 Reducerea rezistenţei la compresiune la 22 0C, după 28 de zile de păstrare în apă, % max D 60/80 30

Absorbţie de apă, % vol D 60/80 2...10 Densitatea aparentă, kg/mc, min D 60/80 2150

Bitumul conţinut de mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maxim 9 0C mai mare decât bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizările din SR 7970 pct. 2.4.3.2. 2. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii speciale, de regulă în flux discontinuu, prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozate gravimetrică a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi de malaxare forţată a componenţilor. În cazul instalaţiilor în flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare şi cântărire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale, se realizează – în acest caz – iniţial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extracţie cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare bandă de extracţie din buncăr şi apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscătorului. De asemenea, în cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele naturale şi de +2% pentru bitum şi filer. Toleranţa admisă la temperatura bitumului este de +3 0C. În cazul dozării volumetrice a bitumului, se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia variază cu temperatura, astfel încât la 150 0C ...170 0C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09...1,10) l. Dacă – urmare reglajelor – anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare.

122

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalaţiei şi/sau a personalului care o deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de refuz. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice:

o trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic şi care să dispună – fiecare – de o jojă etalonată în prealabil şi de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât de mică);

o trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene; dacă cuva malaxorului este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie

o trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare

Durata de malaxare va fi în funcţie de tipul instalaţiei de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt, înaintea începerii fabricaţiei. 3. Autorizarea staţiei de asfalt Înaintea începerii execuţiei, antreprenorul trebuie să supună acceptării beneficiarului lucrării, staţia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor. Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va constata că:

o debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele toleranţelor admise

o dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate o malaxorul funcţionează corespunzător, fără pierderi de materiale

O altă condiţie pentru autorizarea staţiei de asfalt o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staţie, a depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa pereţilor despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării apelor, etc.). Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de acceptarea beneficiarului. 4. Fabricarea mixturilor asfaltice Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice constă în următoarele operaţii:

o reglarea predozatoarelor instalaţiei privind debitele pentru agregate, liant şi filer, prin încercări astfel încât curba granulometrică a amestecului de agregate naturale – inclusiv filerul – să corespundă celei prescrise în limitele de toleranţă din tabelul de mai jos şi abaterea pentru conţinutul de bitum (faţă de dozajul stabilit prin reţeta aprobată) exprimată în procente de masă să fie de +0,3%

Elemente componente ale

mixturii Abateri admise faţă de dozajul prescris - % -

1. Fracţiunile de agregate naturale: 25...31,5 ±5 16...25 ±5 8...16 ±5

4...8 (3,15...8) ±5 1...4 (0,63...3,15) ±4

0,20...0,63 ±3

123

0,1...0,2 (0,09...0,20) ±2 0...0,1 )0...0,09) filer şi pref. ±1,5

2. Conţinut de agregate concasate ±10

o introducerea agregatelor naturale în uscător (sau uscător-malaxor) unde are loc uscarea şi încălzirea acestora; se vor lua măsuri pentru evitarea încălzirii agregatelor la o temperatură care poate să conducă la arderea liantului

o resortarea agregatelor naturale şi dozarea gravimetrică pe sorturi (în cazul instalaţiilor în flux discontinuu)

o introducerea agregatelor naturale calde în malaxor, unde se amestecă cu filerul rece, dozat separat

o încălzirea bitumului, dozarea acestuia şi introducerea în malaxor sau în uscător-malaxor

o amestecarea componenţilor mixturii şi evacuarea acesteia în buncărul de stocare; în cazul încărcării acesteia, direct, în mijloacele de transport, la ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate şi trebuie luate măsuri în vederea limitării la maximum a segregării mixturii asfaltice

Durata de malaxare – în funcţie de tipul instalaţiei – trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice – funcţie de tipul de bitum – trebuie să se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.

Temperatura în 0C, (funcţie de tipul

bitumului *)

Materiale şi faza de execuţie

D 60/80 Agregate naturale la ieşirea din uscător 170...190 Bitum la intrarea în malaxor 155...165 Mixtură asfaltică: - la ieşirea din malaxor 165...175 - la aşternere min. 155 - la începutul compactării min. 150 - la sfârşitul compactării min. 110

NOTĂ: *) Măsurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697/13 În cazul utilizării bitumului aditivat, se aplică acelaşi regim termic. Temperaturile situate la partea superioară a intervalelor, se aplică în cazul execuţiei lucrărilor în zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă (10 0C...15 0C). Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată în intervalul prescris, astfel încât – în condiţiile concrete de transport (distanţa şi mijloacele de transport) şi condiţii climatice concrete – să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare, conform tabelului 7. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului în procesul tehnologic. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe ori. În cazul în care – din motive tehnologice – nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, se determină penetraţia şi ductilitatea la 25 0C a acestuia, iar în cazul unor rezultate necorespunzătoare, se renunţă la utilizarea bitumului respectiv.

124

5. Controlul fabricaţiei Mixturile asfaltice, produse în instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice, sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare şi de punere în operă a mixturilor, a căror frecvenţă – în cazul lipsei de dispoziţiuni ale prevederilor caietului de prescripţii speciale – este cea indicată în tabelul de mai jos.

Categoria controlului *) Natura controlului sau a încercării A B

Verificări conform

pct. Frecveţa controlului sau a

încercării Studiul compoziţiei X pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului instalaţiei de preparare, inclusiv stabilirea duratei de malaxare X X 20.2.1.

la începutul fiecărei zile de lucru şi înaintea începerii fabricaţiei fiecărui tip de produs

Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice X 20.2.2. permanent

Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită X 20.2.4. zilnic

Verificarea calităţii mixturii asfaltice X 20.2.5. unul la fiecare 400 tone mixtură, dar cel puţin una pe zi

*) A – Încercări preliminare de informare B – Controlul de calitate în timpul execuţiei

Prevederile indicate în tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotării instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare. IV.Execuţia straturilor de bază 1. Punerea în operă Punerea în operă a mixturilor asfaltice pentru strat de bază, se execută numai în anotimpul călduros, în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 0C, în condiţiile unui timp uscat. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport. 2. Transportul mixturilor Mixturile asfaltice, executate la cald, se transportă cu autobasculante adecvate, cu benele curăţate şi uscate, urmărindu-se ca pierderile de temperatură a mixturii asfaltice pe tot timpul transportului, să fie minime. La distanţele de transport cu durata de peste 30 minute sau pe vreme răcoroasă (+10 0C...+15 0C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de funcţionare a staţiei de preparare a mixturii asfaltice şi de execuţia stratului bituminos, astfel încât să fie eliminate întreruperile procesului de punere în operă.

125

3. Pregătirea stratului suport Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, se execută toate lucrările de remediere a stratului suport şi/sau se reprofilează dacă este cazul, apoi acesta se curăţă şi se amorsează. În acest scop se procedează în felul următor:

o se verifică cotele stratului suport care trebuie să corespundă proiectului de execuţie

o se aduce stratul suport la cotele prevăzute în proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică (dacă profilul transversal este necorespunzător sau dacă denivelările în profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare

o se remediază toate defecţiunile existente conform reglementărilor tehnice în vigoare şi se rezolvă problemele privind drenarea apelor

o se curăţă stratul suport prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor şi prin măturarea mecanică a părţii carosabile

o se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu emulsie bituminoasă; amorsarea stratului suport se realizează mecanizat cu autorăspânditorul de emulsie sau cu dispozitiv special pentru asigurarea uniformităţii şi a dozajelor prescrise; în funcţie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie răspândită pentru amorsare, trebuie să asigure un dozaj de 0,3...0,5 kg bitum rezidual pe metru pătrat, răspândit în film continuu.

Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Suprafaţa stratului suport pe care se aplică stratul de bază, trebuie să fie uscat. Amorsarea se face în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m. 4. Aşternerea Aşternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregătit conform art.15, se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu palpator şi sistem de nivelare automat, care să asigure precompactarea mixturii. Numai în cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (ex. în zona casetelor) aşternerea mixturii se poate face manual. În funcţie de grosimea prescrisă şi de utilajele folosite, aşternerea mixturii se poate face într-unul sau mai multe straturi, cu următoarele precizări:

a) grosimea minimă a fiecărui strat aşternut trebuie să fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2

b) grosimea maximă a fiecărui strat aşternut depinde de modul de punere în operă şi nu trebuie să depăşească:

- 12,0 cm în cazul aşternerii mecanizate - 6,0 cm în cazul aşternerii manuale

Grosimea maximă a mixturii, răspândită printr-o singură trecere, este cea indicată în caietul de sarcini speciale sau de beneficiar, la propunerea antreprenorului. Viteza de aşternere cu finisorul, trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie şi cât se poate de constantă ca să se evite total opririle procesului de punere în operă. Antreprenorul trebuie să dispună, la locul punerii în operă, de un lucrător calificat pentru a corija imediat după aşternere şi înainte de orice compactare, denivelările flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus, cu grijă, în faţa lopeţii. În buncărul utilajului de

126

aşternere, trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. Mixtura asfaltică trebuie aşternută în mod uniform şi continuu, pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. În cazul întreruperilor accidentale şi la rosturile de lucru longitudinale şi/sau transversale, care separă mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legături continui între suprafeţele vechi şi cele noi, trebuie să fie executate următoarele operaţii:

o decuparea marginii benzii vechi pe o lăţime de cca. 50 cm pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală

o amorsarea cu emulsie bituminoasă a suprafeţei proaspăt creată prin decupare o la aşternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacentă (alăturată), se va depăşi

rostul cu 5...10 cm de mixtură repartizată; acest surplus de material se împinge apoi – cu o racletă – peste mixtura proaspăt aşternută, înainte de compactare.

Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare – în funcţie de tipul liantului – temperaturile prevăzute în tabelul 7. 5. Compactarea Compactarea mixturilor asfaltice, se efectuează aplicând tehnologii corespunzătoare, care să asigure pentru fiecare strat şi tip de mixtură, caracteristicile şi gradul de compactare prevăzute în tabelul de mai jos.

Tipul mixturii Caracteristici AB1 AB2 Densitatea aparentă, kg/mc, min 2150 Absorbţia de apă, % vol 2...10 Grad de compactare, % min. 96

Operaţiunea de compactare, se realizează cu compactoare cu pneuri şi/sau compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare. În lipsa unor dispoziţiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut (min 96%), la începerea lucrărilor se determină pe un sector experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele acestora, de tipul mixturii şi de grosimea stratului. Lucrările experimentale se fac înainte de începerea aşternerii stratului pentru lucrarea respectivă, utilizând mixtura asfaltică preparată în condiţii similare cu cele pentru producţia curentă. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, beneficiarul putând cere intervenţia unui laborator agreat, care să efectueze în acest scop – pe cheltuiala antreprenorului – încercările de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor încercări, antreprenorul propune beneficiarului aprobarea pentru:

o sarcina fiecărui utilaj o planul de mers al fiecărui utilaj pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil

constant, în fiecare punct al stratului o viteza de mers a fiecărui utilaj o presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi în 3 şi 9 bar o temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei prevăzute în

tabelul 7 Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat în tabelul de mai jos:.

127

Atelier de compactare compus din: 2 utilaje de compactare un utilaj de compactareSpecificaţii Compactor cu pneuri

de 160 kN Compactor cu rulouri

netede de 160 kN Compactor cu rulouri

netede de 120 kN Nr. de treceri, min. 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie. Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de dotarea antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere concomitentă, câte un atelier pentru fiecare punct de aşternere-compactare. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri şi cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului. Locurile inaccesibile compactoarelor, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă. micile denivelări care apar, corectându-se pe toată lăţimea, după prima trecere a compactorului. La execuţia lucrărilor în mai multe straturi succesive, aşternerea şi compactarea se efectuează separat pentru fiecare strat în parte. În acest caz rosturile de lucru transversale şi longitudinale ale straturilor succesive, trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmăreşte asigurarea unei acroşări perfecte între straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 de ore de la execuţia primului strat, a cărui suprafaţă trebuie să fie uscată şi curată. În cazul în care cel de-al doilea strat nu poate fi aşternut în termen de 24 h, aderenţa se asigură printr-o curăţire temeinică a primului strat şi amorsarea conform art.15. 6. Suprafaţarea stratului de bază Uniformitatea suprafeţei stratului de bază, se va verifica, în profil longitudinal (în axul drumului sau în axul fiecărei benzi când aşternerea se face pe benzi separate) şi în profil transversal (în dreptul fiecărei secţiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m şi pană sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuată şi în oricare alte locuri indicate de inginerul lucrării. Denivelările admisibile în profil longitudinal, măsurate cu dreptarul de 3 m, sunt de maxim 10 mm. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri şi de +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 7. Protejarea stratului de bază Se recomandă ca îmbrăcămintea bituminoasă să se aplice imediat după execuţia stratului de bază, în acelaşi sezon de lucru. În cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită şi stratul de bază este dat în circulaţie înainte de execuţia îmbrăcăminţii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subţiri la rece cu emulsie bituminoasă, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea soluţiei de protejare se face de către proiectant la întocmirea proiectului de execuţie, de comun acord cu beneficiarul şi antreprenorul lucrării.

128

8. Controlul punerii în operă Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a stratului de bază din mixturi asfaltice, se efectuează pe faze.

9.Controlul calităţii materialelor se face conform art.6. 9.1. Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii

Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice

- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru

- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice

- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent - temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător:

permanent - temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent

Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos - pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv - temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori

pe zi - modul de execuţie a rosturilor: zilnic - tehnologia de compactare (atelier de compactare’, număr de treceri): zilnic şi

constă în: a) autocontrolul, executat de antreprenorul lucrării, care trebuie să

vegheze în permanenţă la: • cadenţa execuţiei să fie cea reţinută la încercări • utilajele prescrise pentru atelierul de compactare să fie efectiv

pe şantier şi în funcţiune continuă şi regulată • elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui

utilaj, planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanţa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie respectate cu stricteţe.

În cazul unui autocontrol insuficient, beneficiarul lucrării va putea opri lucrările pe şantier până când antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

b) Controlul ocazional al beneficiarului, care va putea să solicite încercări pentru a se asigura că nu există abateri semnificative a rezultatelor obţinute, fie inopinat, fi ca urmare a constatărilor făcute în cadrul verificărilor de autocontrol.

În cazul când asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densităţii de referinţă prescrisă, obţinută în timpul experimentării, beneficiarul va putea impune noi încercări de compactare, anulând modalităţile de compactare aprobate iniţial. Dacă aceste încercări noi nu permit atingerea densităţii de referinţă prescrisă, beneficiarul va dispune alte măsuri.

9.2. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator, efectuate de laboratorul de şantier al antreprenorului:

o granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele de

129

toleranţă admise, indicate de tabelul 6, faţă de reţeta prescrisă) se face zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice

o conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 şi 2: la începutul fiecărei zile de lucru

o compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic

9.3. Verificarea calităţii mixturii asfaltice

Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă/400 tone mixtură asfaltică, dar cel puţin una pe zi, care va determina:

o compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 1, 2 şi 4 şi să corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate în tabelul 6

o punctul de înmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltică – conform prevederilor din art.8

o caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice, care trebuie să corespundă cu cele indicate în tabelul 5

9.4. Frecvenţa controalelor

În lipsa unor dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, frecvenţa controalelor de execuţie vor fi indicate în tabelul de mai jos.

Categoria de control Faza de execuţie

Natura controlului sau a încercării A B C Frecvenţa controlului

Temperatura de aşternere x permanent Etalonarea atelierului x la începutul exec. lucr., apoi când la un

control ocazional se constată o compac-tare neconformă

În timpul execuţiei

Controlul ocazional de com-pactare prin carote

x x o carotă la fiecare 250 m de bandă

Reglajul de suprafaţă: controlul cantităţii medii aşternute

x x zilnic şi la sfârşitul lucrărilor de şantier

Reglarea nivelmentului x

La straturile executate

Controlul denivelărilor x în fiecare punct indicat de inginerul lucrării

V.Condiţii tehnice de calitate ale stratului executat

1. Controlul calităţii stratului bituminos Verificarea calităţii mixturilor asfaltice şi a gradului de compactare, se efectuează prin metode nedistructive (determinarea densităţii aparente a stratului după compactare cu gama densimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placă de minim 40x40 cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 mp de suprafaţă executată. Carotele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului şi al beneficiarului, la aproximativ 1,0 m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate, cu defecţiuni vizibile, stabilite de inginerul lucrării sau de comisia de recepţie, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare şi prin încercări de laborator pe carotele prelevate conform descrierii de mai sus. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii compactate din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în

130

laborator din mixtura respectivă. Încercările de laborator, efectuate pe carote pentru verificarea compactării, constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe 100x100 mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obţinute privind compactarea stratului, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9. Încercările se efectuează conform SR EN 12697/1, STAS 1338/1 şi 1338/2, de către laboratorul antreprenorului sau de un laborator autorizat şi constau în:

o măsurarea grosimii stratului o determinarea densităţii aparente, a absorbţiei de apă şi a gradului de compactare o determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compoziţie, caracteristici fizico-

mecanice, IB pe bitum extras)

2. Elemente geometrice şi abateri limită Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face conform STAS 6400 şi SR 174/2 (pct. 3.4) şi constă în:

o verificarea îndepliniri condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie se face conform STAS 6400

o verificarea grosimii stratului de bază, în funcţie de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin maxim 2 sondaje pe km, efectuate la 1,0 m de marginea stratului de bază

o verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate, omologate o verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axă pentru drumuri şi în axă şi

rigole pentru străzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3,0 m lungime

Abateri limită la elementele geometrice: Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosime prevăzută în profilul transversal tip al proiectului pentru fiecare strat în parte, pot fi de maxim 10%. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafeţei şi gradul de compactare. Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect, pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăţimea căii de rulare si de +25 mm pentru lăţimea benzii de staţionare la autostrăzi. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat. Denivelările admisibile în profil longitudinal sunt de maxim 10 mm sub dreptarul de 3 m.

Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente de calea rutieră, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de inginerul lucrării. Toleranţele pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise este de +2,5 %. Dacă toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă. VI.Recepţia lucrărilor 1. Recepţia pe fază determinantă

131

Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiectul tehnic, privind straturile de bază, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996. 2. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar, se efectuează conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmit în timpul execuţiei. Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare, se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal, se face în axa drumului pe minim 10% din lungimea traseului. La străzi cota în axă se verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii. Evidenţa tuturor verificărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor, face parte din documentaţia de control a recepţiei preliminare. 3. Recepţia finală Recepţia finală, se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

Anexa - Documente de referinţă pentru Caiet de sarcini generale la Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald

X. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional

Ordinul MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice drumurilor de publice





132

întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor XI. REGLEMENTĂRI TEHNICE

AND 537 Norme privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri

XII. STANDARDE STAS 42 Bitumuri. Determinarea penetraţiei STAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu

inel şi bilă STAS 61 Bitumuri. Determinarea ductilităţii SR 174/2+SR174/2/CI Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate,

executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate

STAS 539 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere SR 662 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii

tehnice de calitate SR 667 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de

drumuri. Condiţii tehnice de calitate STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri.

Metode de încercare SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuri STAS 1338/1 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi

bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor

STAS 1338/2 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare

STAS 1338/3 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare

STAS 6200/4 Piatră naturală pentru construcţii. Prescripţii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice şi a compoziţiei chimice

STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate

SR 7970 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate la cald. Condiţii tehnice generale de calitate şi prescripţii generale de execuţie

STAS 10.969/3 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. metoda de determinare cantitativă

SR EN 12.697/13+ SR EN 12.697/13-AC

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii

SR EN 12.697/27 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor

133

CAIET NR.6

Îmbrăcăminţi rutiere bituminoase

cilindrate, executate la cald

I.Generalităţi 1. Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind îmbrăcăminţile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos şi cuprinde condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 174/1 şi SR 174, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi al straturilor executate. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la construcţia drumurilor de exploatare. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în proiect de către proiectant Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase cilindrate, sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald, fiind alcătuite – în general – din două straturi şi anume:

o stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

o MASF8 şi MASF16, mixturi asfaltice stabilizate cu filer o BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate în criblură o BAR16, beton asfaltic rugos o BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat

o stratul inferior, de legătură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

o BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură o BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat o BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat

În cazurile în care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute pentru stratul de uzură. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se vor executa conform STAS 174/2. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform următoarelor normative:

o AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloză o AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri o AND 553 – realizate cu bitum aditivat

134

II.Natura, calitatea şi prepararea materialelor

1. Agregate Pentru îmbrăcăminţi bituminoase, se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi prelucrate, care trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor, după cum urmează:

o cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667, tabelul 8 o nisip de concasare sort 0 – 4 conform SR 667, tabelul 10 o pietriş natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5 o pietriş şi pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10

Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de carieră, în funcţie de clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite în realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi introduse în instalaţia de preparare. Fiecare tip şi sort de agregate, trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale, se va face după verificarea certificatelor de conformitate care atestă calitatea acestora. 2. Filer Fierul care se utilizează şa îmbrăcăminţi rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

o fineţea (conţinutul în părţi fine 0,1 mm) min. 80 % o umiditatea max. 2 % o coeficientul de hidrofilie max. 1 %

Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 3. Lianţi Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini, sunt:

o bitum neparafinos pentru drumuri, tip D 60/80 o bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari o bitum aditivat

Aceştia se aplică în conformitate cu indicaţiile din tabelul de mai jos.

Tipul îmbrăcăminţii bituminoase Tipul liantului Îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică stabilizată cu fibre:

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80 sau - strat de uzură (cu adaos de fibre) Bitum modificat cu polimeri

- strat de legătură (fără fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80 Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri - strat de uzură Bitum modificat cu polimeri

Bitum modificat cu polimeri sau - strat de legătură Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80

Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat

135

- strat de uzură şi strat de legătură

Bitum aditivat tip D 60/80a – zona climatică caldă

Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos pentru drumuri - strat de uzură şi strat de legătură

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80 – zona climatică caldă

Zonele climatice sunt delimitate. Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de SR 754 şi Normativ AND 537 şi o adezivitate de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar se utilizează bitum aditivat. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 şi 1.1.3 în scopul creşterii rezistenţei la deformaţii permanente la temperaturi ridicate şi a rezistenţei la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcăminţile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I...III şi pe străzi de categorie tehnică I şi II, cu trafic greu şi foarte greu şi la alte lucrări speciale (locuri de parcare, zone cu accelerări şi decelerări frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. În cazul utilizării bitumului modificat, se vor respecta prevederile Normativului AND 549 şi cele din Anexa nr.1 din prezentul caiet de sarcini. În funcţie de calitatea bitumului şi natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivării bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur faţă de agregate naturale este mai mică de 80%, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii, la care se foloseşte. Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a este bitumul tip D 60/80, care trebuie să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat, se efectuează conform Normativ AND 553. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, astfel:

o bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare

o bitumul modificat cu polimeri, se depozitează în recipienţi metalici verticali, prevăzuţi cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanentă pentru evitarea separării componentelor şi sistem de înregistrare a temperaturii; se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească maxim 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minim 140 0C

o bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire; se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de 120...140 0C

Pentru amorsări şi badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curăţate în prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire. 4. Aditivi Aditivi utilizaţi pentru prepararea bitumului aditivat, folosit la execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziţie şi structură specifică polar-apolar, conform celor prevăzute în declaraţia de conformitate a calităţii emisă de producător. Aditivii trebuie să fie agrementaţi tehnic, conform reglementărilor în vigoare şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază:

136

o să fie compatibili cu bitumul o să fie stabili termic până la minim 200 0C o să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale, fără a afecta

celelalte caracteristici ale acestuia o să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili

Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum, se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice impuse. Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării beneficiarului. Pentru fiecare aditiv, la care se cere aprobarea, antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii. 5. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare. Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică, se stabilesc pe baza unui studiu preliminar, efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiţii tehnice:

o epruvetele cilindrice tip Marshall, se vor confecţiona, în funcţie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+50C, conform reglementărilor în vigoare

o încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338/2

6. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile bituminoase, se verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi SR 174/2 pct.3.1 pentru asigurarea condiţiilor arătate la art.3, 4, 5 şi 6 din prezentul caiet de sarcini.

III.Modul de fabricare a mixturilor

1. Compoziţia mixturilor Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât şi pentru stratul de legătură, pot fi realizate integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră, funcţie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului de mai jos.

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate criblură, sort 4-0 şi 8-16 nisip de concasare, sort 0-4 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre filer criblură, sort 4-8 şi 8-16 nisip de concasare, sort 0-4 Beton asfaltic rugos filer criblură, sort 4-8, 8-16 şi 16-25 nisip de concasare, sort 0-4 nisip natural, sort 0-4 *) Beton asfaltic bogat în criblură

filer pietriş concasat, sort 4-8, 8-16 şi 16-25 nisip natural, sort 0-4 Beton asfaltic cu pietriş concasat filer criblură, sort 4-8, 8-16 şi 16-25 Beton asfaltic deschis cu criblură nisip de concasare, sort 0-4

137

nisip natural, sort 0-4 *) filer pietriş concasat, sort 4-8, 8-16 şi 16-25 nisip de concasare, sort 0-4 nisip natural, sort 0-4 *) Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

filer pietriş concasat, sort 4-8, 8-16 şi 16-25 nisip de concasare, sort 0-4 nisip natural, sort 0-4 *) Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

filer Compoziţia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face antreprenorul în cadrul laboratorului sau autorizat, sau îl comandă la un laborator autorizat. Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi încercările efectuate împreună cu rezultatele obţinute, se supune aprobării beneficiarului. Aceste studii comportă cel puţin încercarea Marshall (stabilitatea la 60 0C, densitatea aparentă, absorbţie de apă) pentru 5 conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant prestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la drumuri de clasa tehnică I, II, III (respectiv străzi de categoria I, II, III) şi 50 de lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru celelalte clase şi categorii. După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, beneficiarul – dacă nu are obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare – acceptă formula propusă de antreprenor. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau un ele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine. Dozajul de bitum se stabileşte la masa totală a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul de mai jos.

Strat de uzură Strat de legătură Tipul mixturii asfaltice

Fracţiuni de agregate

naturale din amestecul total (%)

BA8 BA8a

BA16 BA16m BA16a

BA25 BA25a

BAR16 BAR16m BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25

BAD25m BAD25a

BADPC25 BADPC25m BADPC25a

BADPS25 BADPS25a

Filer şi frac-ţiuni din ni-sipuri sub 0,1 mm

9...13 9...13 6...13 9...11 11...14 10...14 9...13 2...7

Filer şi nisip fracţiunea 0,1..4 mm

Diferenţă până la 100 %

Cribluri cu dim. peste 4 mm

22...45 34...58 39...60 47...61 45...60 63...75 - 55...72 -

Pietriş con-casat cu dim. peste 8 mm

- 18...34 - 39...58 -

Pietriş sor-tat cu dim. peste 8 mm,

- 39...58

Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie asigurată pentru fiecare tip de mixtură asfaltică este indicată în tabelul de mai jos:

138

Tipul mixturii asfaltice Mărimea ochiului sitei cf. SR EN 933/2

BA8 BA8a

BA16 BA16m BA16a

BA25 BA25a

BAR16 BAR16m BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16

BAD25; BAD25m; BAD25a BADPC25;BADPC25m;

BADPC25a BADPS25; BADPS25a

Treceri prin site cu ochiuri pătrate – SR EN 933/2 25 mm - - 90...100 - - - - 90...100 16 mm - - 72...90 90...100 - 90...100 95...100 73...90 8 mm 90...100 66...85 54...80 61...74 95...100 44...59 66...82 42...61 4 mm 56...78 42...66 40...61 39...53 40...55 25...37 42...66 28...45 2 mm 30...55 30...55 30...50 30...42 19...28 20...25 30...55 20...35 1 mm 22...42 22...42 20...40 21...31 16...22 19...22 21...42 14...32

0,63 mm 18...35 18...35 15...35 18...25 13...20 13...20 18...35 10...30 0,20 mm 11...25 11...25 8...25 11...15 12...16 11...15 11...25 5...20 0,10 mm 9...13 9...13 6...13 9...11 11...14 10...14 9...13 2...7 Zona de granulo-zitate a ameste-cului de agregate naturale

fig. 1 fig. 2 fig. 3 fig. 4 fig. 5 fig. 6 fig. 7 fig. 8

Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 şi 3 şi trebuie să se încadreze între limitele recomandate.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice

Conţinutul de liant din masa mixturii

asfaltice - % -


Categoria tehnică a străzii

MASF 8 6,7...7,5 MASF 16 6,5...7.5 I...V I...IV

BAR 16m, BAR 16a I...III BAR 16 5,7...6,2 II...III

6,0...7,0 I...II BA 16m 6,3...7,3 III 6,0...7,0 II 6,3...7,3 III BA 16, BA 16a 6,5...7,5 IV...V IV 6,5...7,5 5,5...7,0

Strat de uzură

BA 8, BA 8a BA 25, BA 25a 6,0...7,5

IV...V IV

BAD 25m I...III BAD 25, BAD 25a I...V I...IV BADPC 25, BADPC 25a III...V III...IV Strat de legătură

BADPS 25, BADPS 25a

4,0...5,0

IV...V IV Raportul filer: liant , recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice, este conform tabelului de mai jos.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat) Betoane asfaltice rugoase 1,6...1,8 Betoane asfaltice bogate în criblură: - cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm 1,3...1,8 - cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm 1,1...1,8

Strat de uzură

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6...1,8 Strat de legătură Betoane asfaltice deschise 0,5...1,4

Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF8 şi MASF16, va fi în limitele 0,3...1,0% din masa mixturii asfaltice, în funcţie de tipul fibrei utilizate. Conţinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice prevăzute. 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se determină pe corpuri de probă tip Marshall şi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea

139

dozajelor optime şi din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697/27. În lipsa unor dispoziţii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească – în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie – condiţiile arătate în tabelele de mai jos.

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabili-

zarea (S) la 600C

Indicele de

curgere (I)

Raport S/I

Densi-tatea

aparentă

Absorbţie de apă

Tipul mixturii asfaltice

Tipul bitumului


Categoria tehnică a

străzii

kN, min mm kN, mm kg/mc, min.

%, vol.

D 60/80 D 60/80a 6,0 1,3...4,0 BA 8

BA 25 BA 8a BA 25a

D 80/100 D 80/100a

IV...V IV 5,5

1,5...4,5 1,2...3,6

II 8,5 1,5...3,5 2,4...5,6 III 7,5 1,5...4,0 1,8...5,0 D 60/80

D 60/80a IV...V IV 6,5 1,5...4,5 1,4...4,3 II 8,0 1,5...4,0 2,0...5,3 III 7,0 1,5...4,0 1,7...4,6

BA 16 BA 16a D 80/100

D 80/100a IV...V 6,0 1,5...4,5 1,3...4,0

2...5

I 9,0 1,5...3,0 3,0...6,0 II 8,5 1,5...3,0 2,8...5,6 D 60/80

D 60/80a III 8,0 1,5...3,0 2,8...5,3 I...II 8,5 1,5...4,0 2,1...5,6

BAR 16 BAR 16a D 80/100

D 80/100a III 7,5 1,5...4,0 1,8...5,0

3...5

D 60/80 D 60/80a 6,0 1,3...4,0 BAPC 16

BAPC 16a D 80/100 D 80/100a

IV...V IV 5,5 1,2...3,6

2300

D 60/80 D 60/80a 5,0 1,1...3,3 BAD 25

BAD 25a D 80/100 D 80/100a

I...V I...IV 4,5 1,0...3,0

D 60/80 D 60/80a 4,5 1,0...3,0 BADPC 25

BADPC 25a D 80/100 D 80/100a

III...V III...IV 4,0 0,9...2,6

D 60/80 D 60/80a 4,5 1,0...3,0 BADPS 25

BADPS 25a D 80/100 D 80/100a

IV...V IV 4,0

1,5...4,5

0,9...2,6

2250

2...5

Tipul mixturii asfaltice Caracteristica

BAR16, BAR16a, BA16, BA16a, BA8, BA8a,

BA25, BA25a

BAD25, BAD25a, BADPC25, BADPC25a, BADPS25, BADPS25a

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giraţii, % max. 5,0 - - Volum goluri la 120 de giraţii, % max - 9,5 Rezistenţa la deformaţii permanente: Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max

7600 -

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min: - zonă climaterică caldă 4200 3600 - zonă climaterică rece 3600 3000 Rezistenţă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare la 15 0C, min

- 4 x 105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.

140

Tipul mixturii Caracteristica

BA16m BAR16m BAD25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - stabilitate (S) la 60 0C, KN, min 10,0 8,0 - indice de curgere (I) la 60 0C, mm 2,0...3,5 2,0...3,5 - densitate aparentă, kg/mc, min 2350 2300 absorbţie apă, % vol 2...5 3...5 3...6 Caracteristici pe cilindri confecţionaţi cu presa de compactare giratorie: - volum de goluri la 80 de giraţii, % max 5,0 - - volum de goluri la 120 de giraţii, % max - 9,5 Rezistenţa la deformaţii permanente: Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 7600 2800 -

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min: 4500 4000 Rezistenţă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare la 15 0C, min - 4 x 105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.

Tipul mixturii asfaltice Caracteristica MASF 8 MASF 16

Test Schellenberg, % max 0,2 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - stabilitate (S) la 60 0C, KN, min 7,0 - indice de curgere (I) la 60 0C, mm 1,5...3,5 - densitate aparentă, kg/mc, min 2300 - volum goluri, % 3...4 Rezistenţa la deformaţii permanente - Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10.000 - Viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP) mm/h: Temperatura Temperatura Numărul de vehicule 1) 450C 2) 600C 450C 2) 600C3) - < 1500 max 6,0 8,0 6,0 8,0 - 1500...3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0 - 3000...6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5 - > 6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5 - Adâncimea făgaşului mm: Numărul de vehicule 1) - < 1500 max 6,0 9,0 6,0 9,0 - 1500...3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0 - 3000...6000, max 4,0 7,5 4,0 7,5 - > 6000 <4,0 <7,5 <4,0 <7,5 Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min 3600 4000 Deformaţia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la 15 0C, 10-4 mm, max 1200 1000

NOTA: 1) Vehicule de transport marfă şi autobuze în 24 h, calculat pentru traficul de perspectivă 2) Zonă climaterică rece 3) Zonă climaterică caldă Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat, se face conform STAS 1338-1 şi 1338-2. Caracteristicile prevăzute în tabelele 8, 9 şi 10 se determină conform metodologiilor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare. Testul Schellenberg se efectuează conform anexei 2. Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată în parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maxim 9 0C mai mare decât bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de înmuiere IB, se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697/27, iar pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtură asfaltică se face conform SR EN 12697/28. Extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură pentru

141

determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697/1, 12697/3 şi 12697/4. În cazul în care nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN 12697/3 sau 12697/4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338/2.

3. Staţia de asfalt Staţia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită obţinerea performanţelor cerute de diferite categorii de mixturi prevăzute de caietul de sarcini. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice Cerinţele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu. În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat natural total cu cantitatea de bitum, introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregate naturale şi 2% pentru bitum şi filer. În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia, variază cu temperatura astfel încât la 150 0C...180 0C, 1 kg bitum rutier are un volum de (1,09...1,11) l. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricaţie de minim 80 t/h la o umiditate de 5%. Stocarea, încălzirea şi dozarea bitumului Staţia de asfalt trebuie să aibă rezolvare pentru depozitarea unei cantităţi de bitum mai mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum. Fiecare dintre rezervoare, trebuie să aibă un indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-se supra-încălzirea acestuia. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190 0C, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum şi echipamentul de uscare, trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcţionare trebuie verificată frecvent. Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice, trebuie să fie dotată cu un sistem automat de alimentare şi dozare a bitumului. Abaterea pentru conţinutul de bitum faţă de dozajul stabilit prin reţeta aprobată de inginerul lucrării privind compoziţia mixturii asfaltice este de +0,3%. Stocarea şi dozarea filerului La staţia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filerului, cu toleranţa (pe volum) de ?1,5% faţă de dozajul din reţeta aprobată de inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat

142

Stocarea, dozarea, uscarea şi încălzirea agregatelor Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puţin o treime din agregatele necesare lucrării pentru un an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereţi despărţitori pentru evitarea contaminării sorturilor. Zona în care sunt depozitate agregatele, trebuie să fie uşor accesibilă şi cu scurgerea apelor asigurată. Platformele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt) şi suficient de late, astfel încât să permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu trebuie să fie mai înalte de 6,0 m şi cu un raport de lungime/lăţime de 3,0 m. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice, trebuie să dispună de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor, astfel încât să se menţină o producţie constantă. Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric, iar instalaţia de dozare trebuie să permită alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de inginer privind compoziţia mixturii asfaltice, cu abaterile admise faţă de granulozitatea prescrisă din tabelul de mai jos

Fracţiunea - mm -

Abateri admise faţă de dozaj - % -

25...31,5 +5 16...25 +5 8...16 +5 4...8 +5 1...4 +4

0,20...0,63 +3 0,1...0,2 +2 0,0...0,1 +1,5

Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor. Malaxarea Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalaţiei şi/sau a personalului care o deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de refuz. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice:

o trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic şi care să dispună – fiecare – de o jojă etalonată în prealabil şi de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât de mică);

o trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene; dacă cuva malaxorului este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie

o trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare

Durata de malaxare va fi în funcţie de tipul instalaţiei de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt, înaintea începerii fabricaţiei.

Stocarea şi încărcarea mixturilor La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive şi luate măsuri speciale pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la încărcarea în mijloacele de transport. Dacă se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit.

143

4. Autorizarea staţiei de asfalt Înaintea începerii execuţiei, antreprenorul trebuie să supună acceptării beneficiarului lucrării, staţia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor. Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va constata că:

o debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele toleranţelor admise

o dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate o malaxorul funcţionează corespunzător, fără pierderi de materiale

O altă condiţie pentru autorizarea staţiei de asfalt o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staţie, a depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa pereţilor despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării apelor, etc.). Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de acceptarea beneficiarului. 5. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile rutiere bituminoase, va trebui realizată numai în staţii autonome de asfalt. O atenţie deosebită se va da în special respectării prevederilor privind conţinutul de liant şi se va urmări prin observaţii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într-un mod corespunzător. Conform SR 174/2 pct.2.2.2. şi tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:

o 165 0C la 175 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80 o 160 0C la 170 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranţa admisă a temperaturii bitumului este de +3 0C. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceluiaşi bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui. Încălzirea agregatelor naturale, se va face în uscătorul instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174/2 pct.2.2.2. şi tabel 1, temperatura agregatelor naturale în uscător trebuie să fie între următoarele valori:

o 170 0C...190 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80 o 165 0C...180 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100

Temperaturile din partea superioară a intervalului, se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice încălzirea agregatelor peste 190 0C , pentru a evita arderea liantului Conţinutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depăşească 0,5% şi trebuie verificat cel puţin o dată pe zi.

144

După încălzirea agregatelor naturale în uscător, acestea se resortează pe ciururile instalaţiei, apoi se cântăresc, conform dozajelor stabilite şi se introduc în malaxor unde se amestecă, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit, dozat în prealabil şi se continuă amestecarea. Durata de amestecare este în funcţie de tipul instalaţiei şi trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. Conform SR 174/2 pct.2.2.2. şi tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie să fie între următoarele valori:

o 160 0C...180 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80 o 155 0C...170 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranţa admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor este de +5 0C. Temperatura mixturii asfaltice la ieşire din malaxor va fi stabilită astfel ca , ţinând seama de răcirea care are loc în timpul transportului şi a aşteptărilor în condiţiile climatice concrete, să se asigure temperatura cerută la aşternerea şi compactarea mixturii. 6. Reglarea instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice Înainte de autorizarea staţiei de asfalt, predozatoarele instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obţinută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranţă din tabelul 11. După autorizarea staţiei de asfalt de către beneficiarul lucrării, antreprenorul trece la operaţiuni de reglare şi etalonare:

o calibrarea dozatoarelor calde şi reci pentru agregate o calibrarea dozatoarelor pentru liant o calibrarea dozatoarelor pentru filer o reglarea dispozitivelor de măsurare a temperaturilor o verificarea ecranului dozatorului o verificarea funcţionării malaxorului

Autorizaţia de punere în exploatare va fi dată de inginerul lucrării după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit să se obţină amestecul prescris în limitele toleranţelor admise. Dacă – urmare reglajelor – anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei, se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului şi/sau a personalului care-l deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizaţiei. 7. Controlul fabricaţiei Controlul calităţii mixturilor asfaltice, trebuie făcut prin verificări preliminare, verificări de rutină în timpul execuţiei şi verificări în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor, cu frecvenţa menţionată în tabelul de mai jos.

Categoria controlului *) Faza Natura controlului sau a încercării A B C

Frecvenţa controlului sau a verificării

145

Studiu Studiul compoziţiei mixturii X pentru fiecare tip de produs

Exe-cuţie

Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X X înaintea începerii fabricaţiei fiecărui tip de mixtură

Încercarea agregatelor în zona de granulozitate indicată în caietul de sarcini pentru tipul de mixtură asfaltică proiectată, inclusiv starea de curăţenie (conţinutul de impurităţi) a agregatelor

X la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate

Temperatura liantului la introducerea în malaxor X

Temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din toba de uscare X

permanent

Funcţionarea corectă a dispozitivelor X la începutul fiecărei zile de lucru urale la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile admisibile la conţinutul de liant)

zilnic, sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare X în fiecare oră a programului de lucru

Încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator X zilnic, prin extracţii

Verificarea compoziţiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor şi dozajul de bitum, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator, cu toleranţele admise indicate în tabelul 11 şi la art.10

X zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice: . stabilitatea la 60 0C; . indicele de curgere; . fluaj; . densitatea aparentă Marshall; . absorbţia de apă Marshall

X câte o probă de 20 kg la fiecare 200-400 tone de mixtură, în funcţie de productivitatea staţiei

IV.Modul de punere în operă 1. Transportul mixturilor Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curăţate de orice corp străin şi uscate înainte de încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km, sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme (+10 0C...+15 0C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă. Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice şi de punerea în operă, astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de execuţie a îmbrăcăminţii. 2. Lucrări pregătitoare

Pregătirea stratului suport Înainte de aşternerea mixturii , stratul suport trebuie bine curăţat. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam, aceasta se curăţă şi se mătură, urmărându-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

146

După curăţare, se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminţi existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie, se realizează – după caz – fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuţie. Compactarea şi umiditatea trebuie să fie uniforme pe toată suprafaţa stratului suport. Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.

Amorsarea La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase, se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:

o pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din îmbrăcăminţi asfaltice existente

o pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de 3 zile de la execuţia stratului de legătură

După amorsare, se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei bituminoase. În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei, trebuie să fie de aşa natură, încât ruperea să fie efectivă înaintea aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m. La îmbrăcăminţile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lăţime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături, se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică, în grosime de minim 2 cm. Punerea în lucru a geogrilelor şi/sau a materialelor geotextile combinate, se va face conform prevederilor din Anexa 4 şi Anexa 5. 3.Aşternerea Aşternerea mixturilor asfaltice, se face în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 0C, în condiţiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 aşternerea se face până la 15 septembrie. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I, II şi III şi care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (zona casetelor) aşternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. În cazul unor întreruperi accidentale, care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120 0C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixturi rămase în capătul benzii. Concomitent se efectuează şi curăţirea buncărului şi grinzii vibratoare a repartizatorului. Această operaţie, se face în afara

147

zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor din prezentul articol. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare – în funcţie de tipul liantului, temperaturi prevăzute în tabelul de mai jos.

Temperatura mixturii asfaltice la compactare

0C min.

Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la aşternere

0C min.

D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100

Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii în buncărul finisorului. Mixturile asfaltice, a căror temperatură este sub cea prevăzută în tabelul 13, vor fi refuzate şi evacuate urgent din şantier. În acelaşi fel se procedează şi cu mixturile asfaltice care răcesc în buncărul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii cât şi cel al afânării. Aşternerea se ca face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, antreprenorul supune aprobării beneficiarului, lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate. Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul de prescripţii speciale sau de inginerul lucrării, la propunerea antreprenorului, după realizarea unui sector experimental. Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie şi cât se poate de constantă ca să se evite total întreruperile. Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare. În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară. Suprafaţa nou creată prin tăiere, va fi amorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă se aşterne depăşind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operaţie după care se efectuează compactarea pe noua bandă. Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură, se vor decala cu minim 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului, se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. În plan liniile de decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 450. Completarea zonei de unire, se va face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).

148

4. Compactarea La compactarea mixturilor asfaltice, se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice, se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină un grad de compactare conform tabelului 15. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină – pe un sector experimental – numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele acestora, de tipul şi grosimea stratului de îmbrăcăminte. Această experimentare, se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă. Încercările de etaloane vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului. Beneficiarul poate cere intervenţia unui laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala antreprenorului. Urmare acestor încercări, antreprenorul propune beneficiarului:

o sarcina şi alte specificaţii tehnice ale fiecărui utilaj o planul de lucru al fiecărui utilaj pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil

constant, în fiecare punct al stratului o viteza de mers a fiecărui utilaj o presiunea de umflare a pneurilor şi încărcătura compactorului o temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în

articolul precedent. Metoda de compactare propusă, va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat în art.18. Conform pct.2.4.4. din SR 174/2, pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul de mai jos. Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.

Ateliere de compactare A B

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Tipul stratului

Număr de treceri minime Strat de uzură 10 4 12 Strat de legătură 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie. Numărul atelierelor de compactare, se va stabili în funcţie de dotarea antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere-compactare. Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată încât să se obţină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita văluirea îmbrăcăminţii şi nu se vor îndepărta mai mult de 50,00 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

149

Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa îmbrăcăminţii, vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie. 5. Tratarea suprafeţei îmbrăcămintei Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie, sau executate înainte de această dată în zone umbrite şi cu umiditate excesivă, sau cu trafic redus, suprafaţa îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60% bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) şi răspândire de nisip 0...4 mm cu un conţinut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm , în următoarele cantităţi:

a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp – răspândire de nisip (de preferinţă de concasaj) 3...5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum c. diluat cu apă (0,8 – 1) kg/mp

– răspândire nisip 3...5 kg/mp 6. Controlul punerii în operă În cursul execuţiei îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecvenţa menţionată mai jos următoarele:

o pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv o temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori

pe zi o modul de compactare: zilnic o modul de execuţie a rosturilor: zilnic Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se face pe epruvete Marshall, prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare: câte o probă de 20,00 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcţie de productivitatea instalaţiei

Verificarea calităţii stratului bituminos executat, se va face pe o placă de minim (40x40) cm pentru fiecare 7.000 mp suprafaţă executată (conform SR 174- 2:1977/C1:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:

o la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură şi stratul de legătură: • densitatea aparentă • absorbţia de apă • gradul de compactare

Aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul de mai jos.

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparentă

kg/mc, min

Absorbţie de apă %, vol.

Grad de compactare

%, min. Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF8; MASF16 2300 2...6 97

BAR 16m 2300 Beton asfaltic rugos BAR 16a; BAR 16 2250 4...7 96

BA 16m 2300 Beton asfaltic bogat în criblură BA8a, BA16a, BA25a, BAPC16a

BA8, BA16, BA25, BAPC16 2250 2...6 96

150

BAD 25 2250 Beton asfaltic deschis BAD25a, BADPC25a, BADPS25a

BAD25, BADPC25, BADPS25 2200 3...8 96

o la MASF8, MASF16 şi mixturile asfaltice destinate stratului de uzură, pentru clasa

tehnică a drumului I, II şi categoria tehnică a străzii I şi II: • rezistenţa la deformaţii permanente, ceea ce se măsoară prin

determinarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 45 0C pentru zona climaterică rece şi de 60 0C pentru zona climaterică caldă, conform metodologiei stabilite de reglementările tehnice în vigoare

Valorile admisibile, în funcţie de trafic, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP), mm/h, max Adâncimea făgaşului, mm, max

Temperatura, 0C Temperatura, 0C Numărul mediu de

vehicule 1) 45 60 45 60

< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0 1500...3000 4,0 6,0 5,0 8,0 3000...6000 2,0 3,5 4,0 7,0

> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

Controlul compactării În cursul execuţiei compactării, antreprenorul trebuie să vegheze în permanenţă la:

o etapele execuţiei să fie cele stabilite şa încercări o utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efectiv pe şantier şi în funcţie

continuă şi regulată o elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcini fiecărui utilaj, planul de

mers, viteza, presiunea în pneuri, distanţa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie respectate cu stricteţe

Beneficiarul lucrării îşi rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din partea antreprenorului, să oprească lucrările pe şantier până când antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere. Calitatea compactării straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase, se va determina de către antreprenor, pe tot parcursul execuţiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare în laborator, se efectuează pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din îmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densităţii aparente pe plăcuţe sau carote şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică, prelevată de la malaxor sau aşternere (înainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat şi densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall pregătiţi în laborator, din aceeaşi mixtură asfaltică. În cazul analizelor de laborator, se determină densitatea aparentă, absorbţie de apă şi gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate îmbrăcăminţile. Determinările se vor face conform STAS 1338/1 şi 1338/2. Probele intacte se iau în prezenţa delegatului antreprenorului şi beneficiarului, la aproximativ 1,0 m de la marginea îmbrăcăminţii, încheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât să prezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcăminţii executate.

151

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile, stabilite de inginerul lucrării sau de comisia de recepţie, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială.

Reglarea nivelmentului Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente şoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de inginer. Toleranţa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legătură şi/sau de uzură) este +/- 1,5 cm. Dacă toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă. V.Condiţii tehnice de calitate ale îmbrăcămintei executate

1. Caracteristicile suprafeţei îmbrăcămintei Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul de mai jos.

Caracteristica Condiţii de admisibilitate Metoda de încercare Planeitatea în profil longitudinal 1 ) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clasă tehnică I...II < 2,5 - drumuri de clasă tehnică III < 3,5 - drumuri de clasă tehnică IV < 4,5 - drumuri de clasă tehnică V < 5,5

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurători cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Uniformitatea în profil longitudinal 1 ) Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clasă tehnică I şi străzi de categoria tehnică I...III

< 3,0

- drumuri de clasă tehnică II şi străzi de categoria IV în alte zone decât cele din zona rigolelor

< 4,0

- drumuri de clasă tehnică III...V < 5,0

SR 174/2

Rugozitatea 2 ) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi SRT

• drumuri de clasa tehnică I...II > 80 • drumuri de clasa tehnică III > 70 • drumuri de clasa tehnică IV...V > 60

- Rugozitatea geometrică, HS, mm • drumuri de clasa tehnică I...II > 0,7 • drumuri de clasa tehnică III > 0,6 • drumuri de clasa tehnică IV...V > 0,55

STAS 8849

- Coeficient de frecare( GT) • drumuri de clasa tehnică I...II > 0,95 • drumuri de clasa tehnică III > 0,7

Reglementări tehnice în vigoare cu aparatul de măsură Gip Tester

Omogenitate. Aspectul suprafeţei Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite

Vizual

NOTE:

1 ) Planeitatea în profil longitudinal, se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal, se verifică în axă la drumuri şi în axă şi rigole la străzi.

152

2 ) Rugozitatea, se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozităţii geometrice HS. În caz de litigiu, se determină rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafeţei îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora, înainte de data recepţiei la terminarea lucrărilor.

2. Elemente geometrice şi abateri limită

Verificarea elementelor geometrice include şi îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, înainte de aşternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400. Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii îmbrăcăminţii, se face în funcţie de datele înscrise în buletinele de analiză, întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de recepţie prin maxim 2 sondaje pe km, efectuate la 1,0 m de marginea îmbrăcăminţii. Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat în parte, pot fi de maxim 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării. Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită locale admise pot fi de maxim +50 mm. Pantele profilului transversal şi ale celui longitudinal sunt indicate în proiect. Abaterile limită admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse:

o în intervalul +5 mm/m, atât pentru stratul de legătură cât şi pentru stratul de uzură la drumuri

o şi în intervalul +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm faţă de cotele profilului proiectat şi cu condiţia respectării pasului de proiectare prevăzut. VI.Recepţia lucrărilor 1. Recepţia pe fază determinantă Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiectul tehnic, privind straturile de legătură şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996. 2. Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor) Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar, se efectuează conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmit în timpul execuţiei. Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare, se face conform art.20. Verificarea cotelor profilului longitudinal, se face în axa drumului pe minim 10% din lungimea traseului. La străzi cota în axă se verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor. Verificarea grosimii se face ca la art.21 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii.

153

Evidenţa tuturor verificărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor, face parte din documentaţia de control a recepţiei preliminare. În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este un an de la data recepţiei preliminare a îmbrăcăminţii, toate eventualele defecţiuni ce vor apare, se vor remedia de către antreprenor. 3. Recepţia finală Recepţia finală, se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

154

Anexa nr.1

Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzură din beton asfaltic

1. Date generale

Cerinţele suplimentare din această anexă se referă numai la acele materiale (adaosuri) care sunt încorporate în compoziţia bitumului şi la orice alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească agentul modificator (polimeri) sau amestecul care conţine bitum modificat. Alte cerinţe privind aşternerea materialului, se regăsesc în paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate următoarele două metode de modificare a compoziţiei bitumului:

I. Agentul modificator este adus pe amplasament şi apoi în staţia de asfalt, şi anume în malaxor. Aditivul va fi introdus în ordine după agregatele concasate şi înainte de bitum, precum şi în cantitatea indicată de fabricant, dar supus mai întâi aprobării beneficiarului.

II. Bitum gata modificat în fabrică şi transportat apoi pe amplasament În ambele cazuri, antreprenorul va furniza toate detaliile necesare în legătură cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicată în vederea verificării procesului de amestecare a aditivului cu bitum şi cu tehnologia de preparare, depozitare şi transport a produsului final obţinut, adică a bitumului modificat. În programul său de execuţie a lucrărilor, antreprenorul va specifica termenele la care urmează să se facă toate încercările necesare pe probe de bitum, bitum modificat şi mixtură asfaltică, precum şi perioada de timp necesară considerată rezonabilă pentru aprobarea produsului de către beneficiar.

2. Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obţine dintr-un agent modificator corespunzător, realizat pe bază de polimeri, astfel încât după modificare, bitumul modificat s[ respecte cerinţele menţionate în tabelul de mai jos:

Caracteristic Condiţii de admisibilitate

Metoda de verificare

Penetraţie la 25 0C, 1/10 mm 55...70 STAS 42 Punctul de înmuiere, 0C, min 55 STAS 60

13 0C, cm, min 40 Ductilitatea la: 25 0C, cm, min 100 SR 61

Punct de rupere Fraas, 0C, max -15 STAS 113 Revenire elastică la 13 0C min 60

- pierdere de masă, % max 0,8 - penetraţie reziduală (Pf/Pi.100), % min 50 - creşterea punctului de înmuiere, 0C max 9 - ductilitate reziduală la 13 0C, min 40

Stabilizare la încălzire în film subţire a bitumului la 163 0C (metoda TFOT sau RTFOT)

- revenire elastică la 13 0C, % min 60 Omogenitate (microscop cu lumină fluorescentă) - particule sub 5 , % min 80

Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163 0C - diferenţa între punctele de înmuiere, 0C max 5

Reglementări tehnice în vigoare

Adezivitate pe agregatul natural utilizat, % min 85 STAS 10969/3

155

Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri, este tip D 80/100 şi trebuie să corespundă prevederilor SR 754, Normativului AND 537 şi condiţiei suplimentare: indice de instabilitate coloidală – maxim 0,5. Indicele de instabilitate coloidală se determină conform reglementărilor în vigoare. Polimerii utilizaţi pentru prepararea bitumului modificat, folosit la execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase, sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie să fie agrementaţi conform reglementărilor în vigoare. Tipul de polimer şi dozajul acestuia în bitum, se stabileşte pe baza unui studiu preliminat, efectuat de un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în tabel. Atât tipul de agent modificator, cât şi procentul necesar, exprimat în greutate, vor fi propuse de antreprenor şi apoi aprobate de inginer, care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea finală intră în sarcina beneficiarului, care-şi rezervă dreptul de a executa şi alte încercări pe care le consideră necesare, utilizând propriile sale echipamente, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte în ceea ce priveşte calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat, trebuie să se încadreze în limitele din tabel:

Tipul mixturii asfaltice Caracteristica BA16m BAR16m BAD25m

Stabilitate (S) la 60 0C, KN, min 10,0 8,0 Indice de curgere (I) la 60 0C, mm 2,0...3,5 Densitate aparentă, kg/mc, min 2350 2300

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Absorbţie de apă, % vol. 2...3 3...5 3...6 Volum de goluri la 80 de giraţii 5,0 - Caracteristici pe cilindri confecţionaţi cu

presa de compactare giratorie, % max Volum de goluri la 120 de giraţii - 9,5

Rezistenţa la deformaţii permanente Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 , mm, max 2900 2800 -

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min 4500 4000

Rezistenţă la oboseală numărul de cicluri până la fisurare la 15 0C, min - 4 x 105

NOTĂ: - Epruvetele de laborator, necesare încercărilor, vor fi realizate în conformitate cu cerinţele din STAS 1338/1 şi 1338/2, cu excepţia cerinţelor privind temperatura amestecului şi temperatura formelor de turnare, care trebuie să fie între 170 0C şi 180 0C. - Încercările se vor executa în conformitate cu cerinţele din STAS 1338/2. - Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a executa cu propriile sale echipamente şi alte încercări în vederea stabilirii efectelor utilizării materialului pe termen lung. Totuşi, rezultatele încercărilor efectuate de beneficiar, nu vor fi utilizate în scopul luării deciziei de acceptare sau nu a materialelor şi a calităţii execuţiei lucrărilor, conform condiţiilor contractului, dar pot să contribuie la adoptarea unor modificări faţă de soluţiile menţionate în Caietele de sarcini, modificări ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Încercările ce pot fi executate de beneficiar, sunt următoarele:

Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare Încercarea ORNIERAGE, privind rezistenţa la formarea făgaşelor, la 60 0C, la 30.000 cicluri (%)

max. 8 Proiect de norme franţuzeşti NF 98 141

Rezistenţa la oboseală la 10 0C, 25 Hz, E6 (10-6) min. 100 Metoda LPcPC

Costul tuturor încercărilor, efectuate atât în România, cât şi în laboratoarele aflate în străinătate, va fi suportat de antreprenor.

3. Operaţiunile de transport, depozitare şi amestec

Operaţiunile de transport şi depozitare, se referă la bitumul modificat, produs în fabrică:

o Transportul:

156

La începutul perioade de transport, temperatura va fi de minim 160 0C. Bitumul modificat, va fi transportat în condiţii corespunzătoare de la fabrică până pe amplasament. Mijloacele de transport, vor fi containere izolate termic.

o Depozitarea: Bitumul modificat pe bază de polimeri, va fi depozitat în containere speciale, aşezate pe verticală şi care se rotesc cu o viteză adecvată pentru a împiedica apariţia separării materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140 0C. Temperatura va fi urmărită permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale, care pot fi verificate în orice moment de personalul angajat de beneficiar. Cantitatea de bitum modificat depozitat, trebuie să fie egală cel puţin cu cantitatea medie prevăzută a fi consumată zilnic.

4. Controlul calităţii operaţiunilor de obţinere a bitumului modificat pe

amplasament În timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate următoarele:

I. Temperatura de amestec II. Dozajul aditivului pe bază de polimeri III. Omogenitatea bitumului modificat obţinut

Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestată prin eliberarea unui certificat de calitate. Aceasta va fi eliberat după efectuarea analizelor şi încercărilor de către un laborator aprobat.

157

Anexa nr.2

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre; Testul Schellenberg

1. Principiul metodei

Se determină procentul de material (p) pe care îl pierde mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, tip MASF8 şi MASF16, în prezenţa temperaturilor ridicate.

2. Aparatură

o etuvă care asigură temperatura de 170+2 0C o balanţă cu exactitate de 0,1 g o pahar Berzelius o capsulă de porţelan o sticlă de ceas

3. Pregătirea probei de mixtură asfaltică tip MASF

Se prepară în laborator o cantitate de aproximativ 1,00 kg mixtură asfaltică tip MASF, la temperatura de 150 0C.

4. Mod de lucru Proba de mixtură asfaltică, se cântăreşte cu exactitate de 0,1 g şi se introduce într-un pahar Berzelius, încălzit în prealabil la temperatura de 170 0C. Paharul Berzelius cu proba de mixtură asfaltică se acoperă cu o sticlă de ceas, se introduce în etuvă, încălzită în prealabil la temperatura de 170+20C si se menţine la această temperatură timp de 1 h + 1 minut. Apoi paharul Berzelius se scoate din etuvă şi mixtura asfaltică se răstoarnă în capsula de porţelan, cântărită în prealabil. Se cântăreşte capsula de porţelan cu mixtură asfaltică şi se determină – prin diferenţă – cantitatea de material fixaz pe pereţii paharului Berzelius.

5. Exprimarea rezultatelor Se calculează procentul (p) de material fixat pe pereţii paharului Berzelius, cu relaţia: p = m1−m2

m1 x100 , în care: m1 - masa mixturii asfaltice, introdusă în paharul Berzelius, în grame m2 - Masa mixturii asfaltice din capsula de porţelan, în grame Se poate folosi şi procedeul alternativ, de cântărire a paharului Berzelius înainte de încălzire (m) si după răsturnarea mixturii asfaltice (m’) şi a mesei iniţiale a probei de mixtură asfaltică (m1). Procentul de material aderent la pereţii paharului Berzelius se calculează cu relaţia: p = m1−m2

m1 x100 Rezultatul este media a două determinări.

6. Interpretarea rezultatelor În funcţie de valoarea procentului (p) de material rămas pe pereţii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciază astfel: - p < 0,2 % bună; - p = 0,2 % acceptabilă

158

Anexa nr.3

Documente de referinţă pentru Caiet de sarcini generale la Îmbrăcăminţi rutiere bituminoase cilindrate, executate la cald

XIII. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes

naţional Ordinul MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi

modernizarea drumurilor Ordinul MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice drumurilor de

publice Ordinul comun MT/MI nr. 411/1112/2000, publicat în M.O. nr. 397 din 24.08.2000




întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor XIV. REGLEMENTĂRI TEHNICE

AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase, stabilizate cu fibre de celuloză, destinate executării îmbrăcăminţilor bituminoase rutiere

AND 549 Normativ privind îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553 Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixtură asfaltică, cu bitum aditivat

AND 559 Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice, cu bitum aditivat

XV. STANDARDE STAS 42 Bitumuri. Determinarea penetraţiei STAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu

inel şi bilă STAS 61 Bitumuri. Determinarea ductilităţii STAS 113 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraas SR 174/1 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate,

executate la cald. Condiţii tehnice de calitate SR 174/2+ Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase SR 174-2/C1 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate,

159

executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate

STAS 539 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere SR 662 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii

tehnice de calitate SR 667 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de

drumuri. Condiţii tehnice de calitate SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuri STAS 863 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescripţii de proiectare SR EN 933-2 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice

ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor

STAS 1338/1 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor

STAS 1338/2 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare

STAS 1338/3 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor

STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 8849 Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeţelor de rulare. Metode de măsurare

STAS 8877 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri

STAS 10.969/3 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. metoda de determinare cantitativă

SR EN 12.697/1+ SR EN 12.697/1-AC

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conţinutul de bitum solubil

SR EN 12.697/3+ SR EN 12.697/3-AC

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului – evaporator rotativ

SR EN 12.697/4+ SR EN 12.697/4-AC

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului – coloana de fracţionare

SR EN 12.697/27 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor

SR EN 12.697/28 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi a compoziţiei granulometrice

160

Anexa nr.4

Utilizarea geogrilelor la îmbrăcăminţile

rutiere bituminoase

1. Date generale Înainte de aşternerea geogrilelor, trebuie luate măsuri speciale de pregătire a suprafeţelor pe care urmează să se aplice geogrilele. Nu va fi permisă circulaţia nici unui tip de vehicule direct pe suprafaţa geogrilelor.

2. Metode de aşternere Pregătirea suprafeţei Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităţi. Neregularităţile suprafeţei mai mari de 10 mm, atât pe direcţie transversală, cât şi pe direcţie longitudinală, constatate în urma măsurătorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3,0 m ca şi crăpăturile cu o lăţime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum şi nisip fin. O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeţelor asfaltice pe care degradările sunt răspândite, sau în cazul în care această metodă este indicată în proiect, constă în aşternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minimă de 20 mm şi care va fi aşternut înainte de amplasarea geogrilei. Suprafaţa suport astfel obţinută, va trebui să fie perfect curată. Acest lucru se realizează prin îndepărtarea materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele. Aşternerea geogrilelor Pe suprafaţa pe care urmează să se aştearnă geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, încălzit la maxim 150 0C, sau o emulsie bituminoasă cu concentraţia de 0,8 – 1,2 l/mp, încălzită tot la o temperatură maximă de 150 0C. Cantitatea de bitum se va corecta în funcţie de tipul materialului aprovizionat. Lăţimea aplicată este conform proiectului. Suprapunerea fâşiilor de geogrile, se va realiza pe minim 0,20 m. Aşternerea geogrilelor, se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existând anumite particularităţi de aşternere. Se va aşterne apoi stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, cu interzicerea totală a circulaţiei directe pe materialul geosintetic.

3. Caracteristicile materialului Materialul din care se execută geogrilele, va fi rezistent la temperaturi de peste 1800C. Rezistenţa la tracţiune va fi de 30 kN/m + 1%, măsurată atât pe direcţie longitudinală cât şi pe direcţia transversală. Alungirea maximă a materialului la 60% din efortul de rupere, va fi maxim 3%. Grosimea materialului nu va depăşi 3,5 mm.

161

4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunoştinţa beneficiarului intenţia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. În acest scop, antreprenorul va supune aprobării beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv, precum şi caracteristicile tehnice ale materialului propus şi va solicita de la inginer aprobarea în scris a materialului, înainte de procurarea şi aducerea acestuia pe amplasament. În cazul în care crede de cuviinţă, beneficiarul poate solicita efectuarea unor încercări suplimentare realizate într-un laborator specializat, aprobat de beneficiar. Costul aferent acestor încercări va fi suportat de antreprenor. Antreprenorul răspunde de înaintarea – foarte din timp – a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel încât să nu apară întârzieri în legătură cu turnarea suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere.

162

Anexa nr.5

Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile şi materiale geotextile) la îmbrăcăminţile

rutiere bituminoase

1. Date generale Înainte de aşternerea materialului geotextil combinat, trebuie luate măsuri speciale de pregătire a suprafeţei suport. Numai utilajele prevăzute cu pneuri vor fi admise pe suprafaţa neprotejată a materialului geotextil combinat. În consecinţă, este permisă aşternerea stratului următor de binder asfaltic sau a stratului de bază, fără a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. Metode de aşternere

Pregătirea suprafeţei Vor trebui luate măsuri ca marginile drumului existent să fie drepte şi paralele cu axul drumului. Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităţi. Denivelările longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate în urma măsurătorilor acestora cu un dreptar standard cu lungimea de 3,0 m , sau crăpăturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum şi nisip fin sau a altor materiale corespunzătoare. O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeţelor mai degradate, sau în cazul în care această metodă este indicată în proiect, constă în aşternerea unui strat asfaltic de egalizare, care trebuie să aibă o grosime minimă de 20 mm şi care va fi turnat înainte de amplasarea materialului geotextil combinat. Suprafaţa suport astfel obţinută, va trebui să fie perfect curată în urma îndepărtării materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele. Aşternerea materialului geotextil combinat Pe suprafaţa suport obţinută aşa cum s-a menţionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, încălzit la maxim 150 0C (sau o emulsie bituminoasă) cu concentraţia de 0,8 – 1,2 l/mp. Tratamentul se aplică succesiv, pe câte o fâşie cu o lăţime de 0,30 m, materialul geotextil fiind aşezat cu faţa în jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dacă apare o cantitate de bitum în exces, aceasta va fi îndepărtata prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil, se va realiza pe minim 0,20 m. Stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, se va aşterne reducând numărul de accelerări şi frânări ca şi numărul operaţiilor de schimbare a direcţiei de deplasare a utilajelor care acţionează direct pe suprafaţa neprotejată de material geotextil. Temperatura maximă de aşternere va fi de 150 0C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie să acopere în întregime materialul geotextil pentru a permite derularea în continuare a sulurilor de material şi pentru a asigura suprafaţa minimă de suprapunere a straturilor de material.

163

3. Caracteristicile materialului Geogrilele sau materialul geotextil, vor fi realizate din polipropilenă 100%. În cazul geogrilelor, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:

I. Rezistenţa maximă la tracţiune a geogrilei pe direcţie longitudinală şi transversală va fi de minim 30 kN/m

II. Greutatea minimă pe unitate de suprafaţă va fi de 0,400 kg/mp III. Alungirea maximă la curgere a materialului va fi de 11% IV. Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare şi vor avea aceeaşi grosime ca şi

materialul pe ambele direcţii (grosime nominală de 3,5 mm). În cazul materialului geotextil, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:

I. Materialul realizat di polipropilenă va avea o structură neţesută şi perforată II. Greutatea minimă pe unitate de suprafaţă va fi de 0,400 kg/mp, iar greutatea

maximă de 0,160 kg/mp III. Rezistenţa la rupere va fi de minim 7,0 kN/m

4. Aprobarea materialului utilizat

Antreprenorul va aduce la cunoştinţa beneficiarului intenţia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile şi va supune aprobării beneficiarului rezultatele încercărilor caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitând în scris beneficiarului aprobarea înainte de procurarea materialului respectiv, în vederea utilizării acestuia pe amplasament. Beneficiarul poate solicita, în cazul în care crede că este necesar, efectuarea unor încercări suplimentare în laboratoare specializate, aprobate de beneficiar. Costul aferent acestor încercări suplimentare va fi suportat de antreprenor. Antreprenorul răspunde de înaintarea la timp a propunerilor sale, astfel încât să nu apară întârzieri în legătură cu operaţiile de turnare a suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere.

164

CAIET NR.7

Dispozitive de scurgere şi evacuarea apelor de suprafaţă

I. Generalităţi 1.Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şi evacuarea apelor de suprafaţăpe trosoanele de drum Calea Santandrei si CET II şi anume:

o şanţuri la marginea platformei o lucrări de canalizare o drenuri şi dispozitive de colectare şi evacuare a apelor din corpul drumului

El cuprinde condiţiile tehnice, care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive şi controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de execuţie.

2. Prevederi generale Antreprenorul este obligat:

o să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini


În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

II.Materiale şi tuburi pentru pereuri drenuri

Prezentul capitol trateaza lucrarile de drenaj pentru tronsonul de drum CET II.

1. Material pentru filtre Ca material drenant, se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de nisip (EN) superior lui 40. Balastul trebuie să fie curat, să nu conţină elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie să aibă o granulometrie continuă pentru a preîntâmpine contaminarea lui de către terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie să se supună regulei filtrelor lui Terzaghi: D 15 > 4 d 85 unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrant d 85 - dimensiunea ciururilor care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor

165

Pietriş ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662) aşezat în zona tubului perforat al drenului de adâncime. Ca filtru invers, se foloseşte geotextil. Caracteristicile geotextilului, trebuie să corespundă prevederilor Normelor tehnice, privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCDC indicativ NP 075.

2. Tuburi pentru drenuri Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri, se pot folosi:

o tuburi rigide de policlorură de vinil (PVC) STAS 6675/2 o tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2 o tuburi ondulate riflate perforate

Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul de mai jos.

STAS 6675/2 STAS 10617/2 Dimensiuni Tub PVC rigid Tub PE rigid Tub PVC Diametrul exterior – mm 75 110 75 110 65 80 Grosimea nominală – mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7 Lungimea – m 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170 Greutatea – kg/m 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325 Suprafaţa activă cmp/m 24-45 neperforat 24-45 neperforat 24-45 24-45

Tuburile riflate din PVC (NI 8500 tip Buzău) de 80,5 mm se folosesc la drenuri săpate şi la drenuri forate tubate, învelite în geotextil. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm, se folosesc la drenuri forate netubate. Tuburile neperforate din PE sau PVC de 1120 mm se folosesc la:

o intrări şi ieşiri din căminele drenurilor o la cap de dren o la cap de aerisire o între chesoane pentru evacuarea apelor

Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 X 8,0 mm, trebuie să fie într-un număr care să realizeze o suprafaţă activă (de intrare a apei în tuburi) de 24-45 cmp/m de tub. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri, se folosesc tuburi perforate din beton cu secţiuni circulare cu cep şi buză, fără talpă, D = 200 mm şi lungime de 1,00 m conform STAS 816.

3. Geotextil Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCPDC indicativ NP 075. Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaţă. Zonele cu defecte se vor înlătura la punerea în operă.

III. Materiale pentru canalizări

Prezentul caiet de sarcini se aplica pe portiunile de drum cu profil de strada dupa cum urmeaza: strada Podului, stra O. Densuseanu, CET II.

166

1. Tuburi prefabricate din beton simplu Pentru canalizarea cu scurgere liberă, se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu secţiune circulară cu cep şi buză sau cu mufă, cu talpă sau fără talpă, de diverse diametre, conform STAS 816 arătate în tabelele de mai jos. Folosire tipului de tub cu cep şi buză sau cu mufă pentru îmbinări umede sau uscate, cu talpă sau fără talpă, se va face în funcţie de prevederile proiectului de execuţie şi ale caietului de sarcini speciale.

Tuburi circulare fără talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi uscate

Tuburi circulare cu talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi uscate

Diametru D Diametru D Nominal Abatere

limită

Abatere la

perpend. a supraf. frontale pe axe

Lungimea Grosimea pereţilor Nominal Abatere

limită

Abatere la


Lungimea Grosimea pereţilor

200 +3 3 26 - - - - 300 +4 4 36 300 +4 4 45 400 +4 4 42 400 +4 4 50 500 +5 5 50 500 +5 5 58 600 +6 6

1.000 1.250 1.500 2.000 2.500 58 - - -

1.000 2.500

-

Tuburi circulare fără talpă cu cep şi buză Tuburi circulare cu talpă cu cep şi buză Diametru D Diametru D

Nominal Abatere limită

Abatere la


Lun-gime

Grosimea

pereţilor Nominal Abatere limită

Abatere la perpend. a

supraf. frontale pe

axe

Lun- gime

200 +3 3 26 - +3 3 26 160 300 +4 4 36 300 +4 4 36 240 400 +4 4 42 400 +4 4 42 320 500 +5 5 50 500 +5 5 50 400

1.000

600 +6 6

1.000

58 450

Pentru amenajarea gurilor de scurgere, se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm şi 250 mm specificate în tabelul de mia jos.

Specificaţia tubului Diametru interior

Lungime Grosime STAS 816â80

Tubul interior la care se racordează canalul 500 1.085 60 Fig.19

700 900 Tubul superior 500

1.000 60 Fig.20

Tubul racord 200 - 26 Fig.21 Cot cu mufă 200 315 26 Fig.12-14

NOTĂ: Toate dimensiunile sunt în mm. Pentru căminele de vizitare , se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 şi 800 mm, conform STAS 816, precizate în tabelul de mai jos.

Specificaţia tubului Diametrul Lungimea Grosimea STAS 816â80 Tubul la partea superioară 1.000 1.000 140 Fig.22 Tubul de la partea superioară 1.000 1.000 Fig.23

800 Tubul racord 1.000 500 120 Fig.24

167

NOTĂ: Toate dimensiunile sunt în mm. Pentru căminele de vizitare şi gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau necarosabile şi grătare de scurgere din tipurile prevăzute în STAS 2308, respectiv 3272. Tuburile şi piesele de canalizare trebuie să aibă suprafaţa interioară cu aspect de beton nesclivisit. Suprafaţa interioară trebuie să fie netedă şi să nu aibă defecte. Pe suprafaţa exterioară se admit mici fisuri de contracţie, distribuite neegal, dacă nu au influenţă asupra calităţii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de maxim 200 g să se obţină un sunet clar, nedogit. Tuburile trebuie să fie impermeabile, îndeplinind condiţiile prevăzute în tabelul de mai jos, privind valoarea medie a pierderilor de apă, determinată sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie să difere de medii cu mai mult de 30%.

Pierderea de apă la presiunea de 5,0 m (H2O) Diametrul nominal

D mm cmc/m lungimea (la tuburi întregi) max.

cmc/DM2 suprafaţa de încercare

200 120 1,9 300 160 1,7 400 210 1,6 500 270 1,5 600 300 1,5

Absorbţia totală de apă, determinată pe cioburi de tub, conform STAS 816, va fi de maxim 6%. Rezistenţa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă, având o vechime de 28 de zile, încercate conform prevederilor STAS 816, trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul de mai jos. În cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe şantier, se va folosi cimentul cu marca maxim 30, agregatele vor trebui să îndeplinească condiţiile din STAS 1667, iar betonul trebuie să aibă cel puţin clasa BC20.

Diametrul nominal - D mm Încărcarea minimă - P, mm 200 27000 300 30000 400 32000 500 35000 600 38000

Manipularea şi depozitarea tuburilor, se va face cu atenţie, ferindu-le de lovituri şi şocuri. Se interzice cu desăvârşire:

o descărcarea tuburilor prin cădere liberă o manipularea tuburilor agăţate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu

cârlige la capetele tubului o ciocnirea tuburilor între ele sau de alte obiecte

Depozitarea tuburilor:

o se face orizontal cu intercalarea capătului cu mufă (în cazul tuburilor cu mufă), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn

o se face şi pe verticală, cu condiţia asigurării planeităţii terenului de depozitare

168

la transportul tuburile se aşează pe suporţi din lemn, în cazul ambalării pe mai multe rânduri, suporţii trebuind să se găsească pe aceeaşi verticală. Se pot folosi la transport şi alte dispozitive, precum şi alte materiale care să asigure tuburile împotriva deteriorării. Tuburile cu diametrul de 500 mm se pot transporta şi în poziţia verticală. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare. Tuburile se vor transporta după 28 de zile de la data fabricaţiei, iar în cazul în care au fost supuse la tratamente speciale de întărire, la termenele când se realizează rezistenţele betonului la 28 de zile.

2. Tuburi din PVC Utilizarea conductelor din PVC in construirea sistemelor de canalizare s-a dovedit rentabila datorita capacitatii portante si de transport a acestora.Datorita greutatii reduse a conductelor, executia lucrarilor a devenit mai simpla, iar rezistenta la coroziune a crescut considerabil.Sistemele de canalizare menajera si industriala cer o mare eficienta si siguranta de transport. Materialele utilizate la realizarea reteleleor de canalizare sunt : - polivinil clorid neplastifiat (cu PVC) - conducta propriuzisa, care sa satisfaca cerintele standardadelor si normativelor in vigoare; - cauciuc natural - inelul Imbinarea: mufa cu inel de cauciuc Culoarea: maro deschis Pe conducta se va marca diametrul nominal, anul productiei, marca de conformitate, marca calitatii. Proprietati fizice ale materialului din conducta va trebui sa asigure: - densitatea 1,4 g/cmc - coeficientul de dilatare liniara 8 x 10 exp. , 2 mm/mk - conductivitatea termica 0,15 W/mK - modulul de elasticitate 3000 N/mmp - rezistenta electrica > 1012 Ohm - materialul va fi rezistent la factori de coroziune proveniti din compusi ai diferitilor acizi sau ai clorului, lichide cu pH = 2 pina pH = 12 Amplasarea retelelor de canalizare va respecta prevederile STAS 8591/75 "Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura". Amplasamentele vor fi predate constructorului de catre proiectant si beneficiar prin materializarea retelelor cu tarusi si semne cotate pe stilpi si cladiri.Se sublinieaza obligativitatea unui proces verbal,care sa contina toate elementele de trasare. Distanta minima prevazuta de STAS-ul sus menstionat fata de canalizarea menajera: - retea apa 3 m; - linia copacilor 1,5 m; - fundatia cladirilor 2 m Intersectia cu conductele de apa se realizeaza cu retelele de apa deasupra canalului min.40 cm.Distantele se masoara intre generatoarea cea mai apropiata de elementul fata de care se amplaseaza canalul.Beneficiarul (dirigintele de santier) va coordona si supraveghea lucrarile de executie ale intersectiilor canalului proiectat cu bransamente si conductele de apa,cablurile electrice si de posta existenti. Constructorul are obligatia sa respecte aceste conditii.In cazul in care nu se pot realiza aceste distante,va fi convocat proiectantul pentru a da solutii.

169

Executia lucrarilor de canalizare va incepe dinspre aval spre amonte. In dreptul punctelor de imbinare se va adinci sapatura,realizindu-se o groapa de lungime egala cu L mufa + 0,5 m, adincimea asigurind in spatiu de 2...5 cm sub mufa.Daca terenul de fundare nu este corespunzator se convoaca proiectantul pentru a da solutii.Natura terenului de fundare va fi stabilit de catre geotehnician,convocat de constructor.Numai pe baza de proces verbal se poate continua executia. Conform STAS 3052/68 latimile santurilor de pozare sint: - pentru canale Dn 200 0,80 - pentru canale Dn 300 0,90 Dn 400 1,05 La aceste distante se adauga latimea sistemului de sprijinire.Diametrul minim folosit pentru canalul menajer este de Dn 200 mm.Adincimea de inghet prevazut prin STAS 6054/77 a fost asigurata pentru toate retelele (min.80 cm). Conform STAS 3051/68 pct.2, 3, 4 patul de fundare,trebuie astfel amenajat incit sa asigure un contact intre baza tubului si patul de fundare pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min.90 grade.Lacasul respectiv se va realiza prin afinare si lopatarea nisipului de sub ampriza tuburilor. In cazul in care patul de fundatie este realizat din pamint natural, aceasta se va compacta.In cazul in care patul de fundatie se utilizeaza de material schimbat fundul sapaturii se sapa suplimentar cu 10 cm, iar formarea patului de formatie se porneste de la acest nivel.In cazul in care fundul santului este imbibat cu apa, sau este alcatuit din pamint framintat excavarea suplimentara poate depasi 10 cm.Dupa montarea conductei se poate executa umplutura si compactarea acesteia pina la partea superioara a consuctei.La compactare se folosesc maiuri de mina.In zona conductei umplutura si compactarea se va realiza in straturi de maxim 15 cm.Asezarea si compactarea materialului de umplutura din zona conductei se va face manual.In cazul in care pamintul de umplutura contine material cu granulatie mai mare de 40 mm, trebuie evitat ca acesta sa ajunga in stratul imediat superior patului de fundatie.Primul strat de 10 cm se alcatuieste din material similar cu materialul patului de fundatie.In cazul in care inaltimea stratului de umplutura este mai mic de 0,90 m trebuie asigurata protectia necesara. Dupa compactarea umpluturii din zona conductei, se poate trece la definitivarea umpluturii. Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de lovituri si zgirieturi.Pentru transport,tevile vor fi asezate orizontal.Transportul se realizeaza in calote de lemn.Se recomanda ca manipularea si depozitarea sa se execute tot in calote.Transportul materialelor in perioada de vara trebuie efectuat incit sa se evite actiunea razelor solare. In perioade reci se necesita masuri speciale,datorita faptului ca la temperaturi scazute materialul devine casant si de aceea trebuie evitate loviturile si zgirieturile. Materialele se vor depozita in magazii inchise sau locuri acoperite,ferite de soare.Locul de depozitare va fi curat si uscat,fixat la cel putin 2,0 m distanta de orice sursa de caldura. Tevile se vor aranja in rastele orizontale,pe sortimente si dimensiuni,stivuindu-se pe inaltimi de maxim 0,75 m.Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni. La manipularea conductelor, se foloseste fringhie de cinepa sa de material plastic, fiind interzise utilizarea cirligelor si cablurilor metalice.Garniturile de cauciuc se depoziteaza in ambalajul de fabricatie. Inainte de punerea in opera a tuburilor si fitingurilor acestea se verifica. La examinarea cu ochiul liber,tevile trebuie sa fie drepte,culoare uniforma si de aceeasi nuanta,suprafata interioara si exterioara trebuie sa fie neteda,fara fisuri,arsuri sau cojeli.Nu se admit bule de aer,incluziuni si arsuri in sectuinea transversala a tevii.

170

Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda,fara denivelari,arsuri zgirieturi,incluziuni,crapaturi. Abaterile la diametrul exterior vor fi numai pozitive in limitele admise de STAS nr.6675/2.Abaterile la diametrul interior,vor fi numai negative,in limitele admise de aceeasi STAS. Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tevilor se va face in depozit la receptia marfii, cit si inainte de punerea in opera. Pe ambalajele care adepostesc garniturile de cauciuc, trebuie sa fie specificate dimensiunile garniturii. Conductele se pozeaza in patul de fundatie sau pe fundul pregatit al santului.Este interzis asezarea conductelor pe caramizi sau pietre in vederea executarii imbinarilor. Executarea imbinarilor incepe prin curatirea eventualelor impuritati a mufei si a capatului conductei.se aseaza in locasul din mufa garnitura de cauciuc.Locasul garniturii este spatiul dintre bordura a doua si a treia calculat dinspre capatul conductei.Trebuie sa se verifice daca garnitura s-a asezat corespunzator in locas si daca nu este torsionat. Se pot folosi capete de conducta numai cu nervura intacta.Suprafata interioara a mufei se unge cu materialul lubrifiant, iar conducta se impinge cu ajuroul unei bare pina la atingerea pragului de contact.Decalarea axiala este interzisa.Imbinarea conductelor se realizeaza usor, manual, fara echipamente mecanice. Pentru schimbari de directie,se vor utiliza coturile sau daca pozitia permite,curbe din teava uzinata.Pentru ramificatii si reductii,se vor folosi numai teuri si reductii uzinate.Pentru efectuarea probelor de presiune,se vor utiliza,pentru inchiderea capetelor,capace PVC. Imbinarea tevilor PVC cu tevi din otel,se vor utiliza fitingurile PVC. Imbinarea conductelor se va executa pe marginea santului.Se recomanda,ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de cca.100-150 m. Conductele de PVC vor fi umplute cu apa la presiunea de 0,5 bar masurata din punctul cel mai de jos in care se face proba.Verificarea dureaza 15 minute.Proba se face dupa ce in prealabil intregul tronson de conducte pe care se efectueaza verificarea a fost acoperit cu pamint, facind exceptie mufele care vor fi descoperite pentru a observa eventualele pierderi. Retelele de canalizare din PVC se pot combina cu camine de vizitare din beton sau din PVC.Caminul de vizitare din beton se executa conform STAS 2448/82 din elemente obisnuite, prefabricate, cu partea inferioara din beton monolit.Partea superioara este prevazuta cu rama si capac din fonta.

IV. Modul de executie a lucrarilor

1. Pichetarea si execuţia săpăturilor Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor. Pichetarea se face de către antreprenor, pe baza planurilor de execuţie, pe care le va respecta întocmai şi se aprobă de către inginer, consemnându-se în registrul de şantier. Săpăturile pentru fundaţii, vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate „Bun pentru execuţie”. Ele vor fi duse până la cota stabilită de inginer în timpul execuţiei lucrărilor. Săpăturile pentru şanţuri şi rigole, vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor), precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul şanţurilor de gardă.

171

Săpăturile pentru drenuri şi canalizări, vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente, acestea cad în sarcina antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de beneficiar, la o distanţa care nu va putea depăşi 1,0 km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripţii speciale. În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului, realizând susţineri joantive sau cu interspaţii, în funcţie de natura terenului, care să nu pot depăşi dublul lăţimii medii a elementelor de susţinere. Pământul pentru umplerea tranşeelor, va fi curăţat de pietre a căror dimensiune depăşeşte 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95 % din densitatea optimă uscată, Proctor Normal. 2. Drenuri şi dispozitive de colectarea şi evacuarea apelor din corpul drumului Evacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei, se realizează în funcţie de posibilităţile de scurgere, prin:

o drenuri transversale de acostament o strat drenant continuu o dren longitudinal sub acostament

Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25...30 cm şi adâncime de 30...50 cm, situate la o distanţă de 10...20 cm în funcţie de panta longitudinală a drumului. Panta longitudinală a acestor drenuri este de 3...5% şi se execută normal pe axa drumului când declivitatea în profil longitudinal al drumului este mai mică de 2% şi cu înclinarea de cca. 60 grade în direcţia pantei când declivitatea este mai mare de 2%. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm până la taluzurile drumului. El se recomandă în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaţie. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15 cm deasupra fundului şanţurilor sau în cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim ala apelor stagnate în zonă. Nu se prevăd măsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor executate din pământuri necoezive sau permeabile. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole, se prevăd în zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri. În acest caz stratul inferior de fundaţie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală a drenului va fi de minim 0,3 %. 2.1. Realizarea drenurilor de acostament După executarea stratului de fundaţie şi completarea acostamentelor cu pământ la nivelul acesteia, înainte de cilindrare, se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile, înclinarea faţă de axe, panta prescrisă şi distanţa între ele arătate in art.37. Pământul va fi evacuat în afara amprizei şi în locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71 mm, realizându-se continuitatea materialului granular şi racordarea cu cota inferioară a fundaţiei.

172

Odată terminate aceste operaţii, se trece la cilindrarea fundaţiei cu acostamente şi drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanţului cu cel puţin 15 cm. 2.2. Realizarea stratului drenant continuu Aceasta se realizează odată cu stratul inferior al fundaţiei, conform prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigolă Săpătura pentru realizarea drenului, se poate realiza manual sau mecanizat. Dacă se sapă manual, lăţimea acestuia va fi în funcţie de adâncime , şi anume:

o pentru H = 1,00 – 1,50 lăţimea = 0,60 m o pentru H = 1,50 – 2,00 lăţimea = 0,80 m o pentru H = 2,00 – 4,00 lăţimea = 1,20 m

În cazul drenului săpat mecanizat, lăţimea va fi în funcţie de lăţimea cupei, dar min. 25 m. În cazul săpăturii manuale, drenurile se vor executa pe tronsoane de 4,00...6,00 m lungime din aval către amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurarea permanentă a scurgerii apelor colectate. Tronsonul următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut, cel puţin până la jumătatea adâncimii lui, cu corpul drenat. În cazul executării drenului prin săpare mecanică este necesar să se coordoneze săparea şi executarea corpului drenului astfel încât să nu se ţină săpătura deschisă. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:

o 1,00 m în pământuri plastic vârtoase şi nisipuri în stare îndesată o 1,50 m în pământuri tari

Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va săpa cu taluze. Este interzis să se menţină săpăturile deschise. Corpul drenurilor se execută imediat ce săpătura a ajuns la cota prevăzută. Materialul rezultat din săpătură se va îndepărta de la locul săpăturii la o distanţă mai mare de 0,50 m. În funcţie de soluţia prevăzută în documentaţia de execuţie, se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5 la cota prevăzută în documentaţia de execuţie, care poate avea o pantă longitudinală de 0,2 – 10 % sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpă sau din balast, care nu poate avea o pantă mai mare decât şanţurile şi rigolele neprotejate. Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj perforat, cu talpă PVC având diametrul de 80 – 150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul de 65 – 150 mm, conform prevederilor din proiectul de execuţie. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40 cm grosime şi pe măsură ce se execută acesta, se demontează sprijinirile dacă acestea există. Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate, stabilitatea terenului sau a construcţiilor existente în vecinătatea lor. În cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să nu rămână săpături deschise la sfârşitul zilei de lucru. Capacul de închidere, se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

173

3.Canalizarea 3.1. Deschiderea săpăturilor Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de 0,25 m de o parte şi de alta. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat – dacă este cazul – de aşa manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă Proctor normal. Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la o cotă cu cel puţin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin, nisip sau balast. 3.2. Executarea canalelor, gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare Tuburile trebuie coborâte cu grijă în tranşee, unele în prelungirea celorlalte, facilitând alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucăţi de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisă. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu o pantă regulată, respectând prevederile proiectului de execuţie. Îmbucarea, când există este întotdeauna dirijată spre amonte. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimă. Legătura între tuburile circulare cu îmbucare pe jumătate de grosime este efectuată cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minimă, ranforsat cu o armătură şi turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este executat cu mortar în loc. Umplerea tranşeelor nu se va face decât cu avizul inginerului lucrării. Această umplere va fi executată până la 20 cm deasupra tubului cu pietriş ciuruit şi pilonat cu grijă pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executată cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, în straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijă ca să ajungă la o densitate uscată de 95% din Proctor normal. La execuţia gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare, se va respecta poziţia acestora indicată în proiect, cota radierului şi cota de racordare. La gura de scurgere betonul plăcii superioare va avea clasa C 8/10 şi va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi aşezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35, care va depăşi cu cel puţin 10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur grătar, vor fi asamblate cu mortar de ciment M50. La căminele de vizitare, îmbinarea tuburilor prefabricate din beton, se face cu mortar de ciment M50. Fundul căminului va fi tencuit şi sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu M50 şi va păstra exact forma şi panta canalului în continuare. Găurile pentru treptele scărilor vor fi executate pe toată grosimea peretelui cu îngrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment M100 dine îndesat. Pentru racordarea căminului la cota terenului, se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o îngroşare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuţie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar, care se montează pe tub.

4. Încercări şi controale 4.1. Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor.

174

Încercări de control de calitate Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă, specificate în tabelul anexat, completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

Încercări de control de recepţie Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul anexat, completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

Control Denumirea lucrării Natura încercării A B CAmplasament . . Cotele radierului . Realizarea corectă a filtrului . Amplasarea camerelor de vizitare . .

Drenuri longitudinale

Controlul funcţionării . . Amplasament . . Cotele radierului . Pozarea corectă a tuburilor şi realizarea îmbinărilor între ele

.

Realizarea corectă a umpluturii . Aşezarea şi execuţia corectă a gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare

. .

Racordarea între gurile de scurgere şi canalizare .

Canalizare

Controlul funcţionării . .

5.Recepţia lucrărilor

Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă, vor fi supuse de regulă unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a. acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de execuţie. 5.1. Recepţia pe faze În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse), se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe fază se efectuează de către inginerul lucrării şi antreprenorul. Documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături. Recepţia pe faze, se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

a) Pentru drenuri o trasarea şi amplasarea căminelor o executarea săpăturii la cotă o realizarea radierului şi pozarea tubului drenant o la realizarea umpluturii drenante

b) Pentru canalizări o trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare o executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine o pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea o realizarea radierului din gurile de scurgere şi căminele de vizitare o realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi la realizarea

umpluturii la cota finală

175

c) Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere, ş.a. o trasarea o execuţia săpăturilor la cote o executarea cofrajului o montarea armăturii

d) Drenuri transversale de acostament o la realizarea acestora

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse, se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi comisiei de recepţie preliminară sau finală. 5.2. Recepţia preliminară La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea, se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

o concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale şi a proiectului de execuţie

o dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate

o dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora o condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate

în cursul execuţiei de către organele de control (client, inginer, etc.) În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. 5.3. Recepţia finală La recepţia finală a lucrărilor, se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

176

CAIET Nr. 8

ACOSTAMENTE DIN MACADAM PENETRAT

CU LIANTI BITUMINOSI Macadamurile penetrate si semipenetrate cu lianti bituminosi se realizeaza dupa principiul

macadamului, la care penetrarea se realizeaza cu bitum sau cu emulsie bituminoasa cationica, urmata de asternere de criblura sau split si compactare prin cilindrare, conform SR 1120/1995.

1. DOMENIUL DE UTILIZARE:

Tipurile de macadamuri semipenetrate si penetrate pentru straturi de baza si imbraca-minti se aleg in functie de modul de executie a penetrarii si natura liantilor bituminosi folositi si se aplica pe drumuri si strazi tinand seama de clasa tehnica si categoria tehnica a acestora.

La reabilitarea drumului judetean DJ109L se vor consolida prin realizarea unei imbracaminti din macadam penetrat cu lianti bituminosi, pe un substrat de nisip pilonat. Fundatia pe care se aseaza imbracamintea va fi constituita din balast in grosime de 20cm. Latimea proiectata a acostamentelor este de 75cm. S-a ales complexul rutier descris anterior pentru a permite sustinerea ocazionala, fara deformatii permanente, a autovehiculelor grele ce ies pe acostamente.

2. ELEMENTE GEOMETRICE: • Grosimea minima: - 12 cm, inainte de cilindrare;

- 10 cm, dupa cilindrare.

3. MATERIALE COMPONENTE: • AGREGATE NATURALE:

- piatra sparta mare, sort 40-63, (conform SR 667); - split, sort 16-25, (conform SR 667);

- criblura, sort 3-8 si 16-25, (conform SR 667). • LIANTI BITUMINOSI

- bitum (conform Normativ ind. AND 537): * bitum tip D 80/100, pentru penetrare; * bitum tip D 80/100 sau D 180/200, pentru tratamentul de inchidere. * emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida tip EBCR (conform Normativ ind. AND 552) pentru penetrare si pentru tratamentul de inchidere.

4. COMPOZITIA MACADAMURILOR BITUMINOASE:

• Sorturile de agregate naturale de cariera, tipurile de lianti si limitele dozajelor de materiale componente pentru executarea imbracamintii din macadam penetrat, sunt conform tabelelor 1 si 2.

177

Tabelul 1

Dozajele agregate naturale, kg /m2

Stratul de piatra Stratul de acoperire Tipul

macadamului

bituminos Schelet mineral Impanare Dupa penetrare

I Dupa penetrarea II

Tratamentul de

inchidere

1. Macadam penetrat: - cu bitum

- cu emulsie bituminoasa

180...200 (sort 40-

63)

11... 15 (split,

sort 16-25)

20...25 (split, sort 16-

25)

15...20 (criblura,

sort 16-25)

10...15 (criblura, sort 3-8)

Tabelul 2

5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE: Macadamurile bituminoase se executa, de regula, pe toata latimea drumului, in conditii

de deviere completa a circulatiei. Lucrarile se executa cand temperatura aerului este de minimum +5°C, chiar si pe

suprafete umede, in cazul folosirii emulsiei bituminoase, dar nu pe ploaie. Perioda de lucru admisa este 15 aprilie – 15 septembrie, pentru a fi asigurata asfaltizarea suprafetei macadamului si eliminarea porozitatii inainte de sezonul rece.

Principalele faze tehnologice sunt: - asternerea stratului de piatra sparta (sort 40-63) in strat uniform, pentru realizarea

scheletului mineral, si cilindrarea la uscat, pana cand se obtine o buna inclestare a agregatului;

- realizarea impanarii cu split (sort 16-25) si cilindrarea stratului, dupa stropirea preliminara cu apa;

Dozajele liant bituminos, kg/m2

Pentru penetrare Pentru tratamentul de inchidere Tipul

macadamului bituminos Bitum tip D

80/120 Emulsie

bituminoasa Bitum tip D

80/120 Emulsie

bituminoasa

Penetrat cu bitum

Penetrarea I 3...3,5

Penetrarea II 2...2,5

1,0…1,2

Penetrat cu emulsie

bituminoasa

Penetrarea I 5...6

Penetrarea II 3,4...4,2

1,7…2,0

178

- raspandirea liantului bituminos, dupa evaporarea apei, pentru realizarea penetrarii I, si cilindrarea prin doua sau trei treceri ale cilindrului compactor. In cazul macadamului bituminos executat la cald, temperatura bitumului va fi de 140... 180 °C;

- in cazul macadamului penetrat, se executa a doua stropire de liant bituminos, urmata de asternerea de criblura sau split (sort 16-25) si de cilindrare, pana la fixarea definitiva a macadamului.

Tratamentul de inchidere (daca este cazul) se executa conform STAS 599. Macadamul bituminos se da in circulatie dupa 6 ore de la executie; in primele 10 zile,

viteza de circulatie trebuie sa fie limitata la 30 km/h Circulatia se dirijeaza pe intreaga latime a macadamului bituminos in asa fel incat

sa se realizeze o inchidere completa a porilor din suprafata, inainte de efectuarea receptiei.

Pentru asigurarea etansarii ulterioare sub actiunea traficului, pe timpul darii in circulatie, straturile bituminoase din macadam penetrat se intretin de executant pe durata unui an, in mod special efectuandu-se:

- reperarea imediata a denivelarilor sau degradarilor ivite - etansarea portiunilor sarace in bitum prin completarea tratam. de suprafata - saturarea liantului pe portiunile cu bitum in exces, prin raspandire de criblura.

6. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Materialele aprovizionate pe santier trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele precizate la pct.3.

Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatare ale fundatiilor si cele de pregatire a stratului suport. In cursul executarii lucrarilor se controleaza la inceput si apoi, periodic, la fiecare 0,5 km executati, dozajele si cantitatile de materiale prevazute in dozajele stabilite de laborator.

Santierul trebuie sa tina evidenta tuturor incercarilor efectuate asupra probelor de materiale aprovizionate, a consumurilor de materiale pentru straturile gata executate si a tuturor verificarilor efectuate. Aceste evidente constituie o parte din documentatia de control necesaria la receptia lucrarilor si se pastreaza la Cartea constructiei.

Beneficiarul, prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise in evidentele solicitate, participand si la verificarea principalelor date (grosime, cantitati, etc.).

7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.1. Receptia preliminara

Se efectueaza conform prescriptiilor legale in vigoare. Pentru macadamurile care servesc ca imbracaminti, receptia se face dupa

executia tratamentului de inchidere si mentinerea sub circulatie minimum 30 zile. La receptie se examineaza daca s-au respectat:

- conditiile prevazute pentru materiale, conform pct.3; - cantitatile de materiale folosite, conform pct.4;

- daca s-au efectuat la timp si in numar suficient probele de materiale, pentru verificarea calitatii lor. Aceste examinari se fac pe baza evidentelor de santier, tinute la zi. In profil longitudinal se face constarea denivelarilor pe cate o generatoare situate de o parte si de alta a axei la minimum 0,50 m de la marginile imbracamintii.

179

Masurarea se face folosind un dreptar de 3,00 m lungime, o pana de 20 cm lungime si maximum 30 mm inaltime, cu inclinatie de 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii corespunzatoare diferentei de inaltime de cate 1 mm. Pentru a se citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului. Verificarea profilelor transversale se face la distante de 25m sau 50m, la aprecierea comisiei de recepjie. Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub un sablon avand forma profilului transversal - sablon care se asaza pe doua suporturi puse pe marginea imbracamintii. Suportul din stanga are grosimea de 4 cm, iar cel din dreapta este cu grosime variabila, in forma de pana cu trepte, care se asaza in asa fel ca sa asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este necesar, se pot folosi la stanga doua suporturi avand 4 cm grosime fiecare. NOTA - Daca se dispune de operate omologate pentru masurarea si inregistrarea automata a denivelarilor in sens longitudinal si transversal, verificarea se face cu aceste aparate. Cotele profilului longitudinal se verifica cu aparatul de nivel in axul drumului pentru minimum 10% din lungime. Grosimea macadamului bituminos se verifica pe baza a cel putin doua sondaje pe 1 km si a cantitatilor de agregate specificate in evidentele de santier.

Receptia se face numai pentru sectoare complet terminate. Aparatura si instrumentele de verificare sunt puse la dispozitie de executantul lucrarii.

7.2 Receptia definitiva Perioada de verificare in exploatare a comportarii lucrarilor este de un an de la data receptiei preliminare. Receptia definitiva se efectueaza conform prescriptiilor legale in vigoare.

180

CAIET Nr. 9 MARCAJE RUTIERE

I. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, privind circulatia pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei.

II. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

1. Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele

Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier: Vopsea de marcaj ecologica, alba, tip masa plastica", monocomponenta, solubila in

apa (fara solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula continua sau in model structurat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa.

Marcajul se aplica cu masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsa si bile de sticla sau manual, in functie de tipul marcajului.- Durata de serviciu a marcajului trebuie sa fie de minim 18 luni.

Calitatea vopselei se apreciaza pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata in Anexa 1, iar calitatea amorsei se apreciaza pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata in Anexa 2.

Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alba, cu aplicare la cald sau la rece, care sa indeplineasca acelea si conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masa plastica de la paragraful anterior.

Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minim 36 luni. Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia marcajelor termoplastice vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare. Materialele folosite trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar.

De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calitatii, eliberate de laboratoare recunoscute pe plan international (de preferinta BAST si LGA).

2. Controlul vopselei de marcaj

Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati.

181

Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor emise de catre Laboratorul de Siguranta Circulatiei (AND).

In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent antreprenorul,

iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite pentru analiza la LGA, vopsea in ambalaje originale.

L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si confirma calitatea vopselei de marcaj rutier.

Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antreprenor. In cazul confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea.

3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda datelor din fisele tehnice.

III. TIPURI DE MARCAJE

1. Marcajele longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru: - separarea sensurilor circulatie; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie discontinua simpla sau dubla; - linie simpla sau dubla; - linie dubla compusa dint-o linie continua si una discontinua. Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale.

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua simpla, iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua mod prezentat in plansele nr. la, lc.

Marcajele longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de circuiatie este de minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, avand segmentele si intervalele aliniate in profil transversal pe sectoarele din aliniament.

In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble. Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrare, in exteriorul limitei partii carosabile cu:

- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase; - linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in intersectii.

Acest tip de marcaje sunt prezentate la figura Z din plansa nr. 1a. Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de vizibilitate dmin. este inferioara valorilor date.

182

2. Marcaje transversale

a). de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat din locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie (vezi plansa nr. ld); b). de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi (cu dimensiunile din plansa nr. 2a); c). de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h, mai mare de 50 km/h.

In intersectiiie cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajeie trecerilor de pietoni pot fi compietate prin sageti indicand semnele de traversare.

- de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.

3. Marcaje diverse

- de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa o urmeze in traversarea intersectiei;

- pentru spatii interzise - se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua, realizate,;

- pentru interzicerea stationarii; - curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0,40m.

4. Marcaje prin sageti si inscriptii

Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor, directiilor de urmat spre o anumita localitate, limitari de viteza, etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 50 km/h sau mai mica sau egala cu 50 km/h.

Culoarea utilizata la executia marcajelor este atba. Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.

La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile trebuie sa fie perfect uscata, iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. + 15°C, astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de liant, iar intensitatea vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.

IV. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR

1. Tipul si tipodimensiunile marcajului Marcajele rutiere cu vopsea ecologica, alba, diluabila cu apa, tip masa

plastica, care asigura vizibilitate in conditii de ceata, ploaie atat pe timp de zi cat 5i de noapte. Vopseaua se aplica la rece, ca atare sau pe amorsa, in grosime de pelicula uda de 2000 microni.

183

Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte.

Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa aprobarea acesteia de catre Beneficiar.

2. Executia marcajului rutier 2.1. Specificatii generale Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, in ceea ce

prive§te: - calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa 1; - tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, condii;ii de mediu 5i locale; - filmul marcajului; - executia premarcajului; - pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul;

- stabilirea dozajului ud de vopsea; - dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni; - metodologia decontrol a calitatii;

- norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor. 2.2. Executia premarcajului

- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata parii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corecta a marcajelor;

- premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate;

- corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, va fi verificata cu ocazia supravegherii realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului; execv.atantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate. - Pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate; '

- Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafetei drumului sau prin spalare cu detergent sau solvent organic;

- Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate, in urmatoarele situatii: 1. Cand modificarife impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului existent; 2. Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament.

Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara in urmatoarele conditii:

- executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea executarii lucrarilor;

- executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare, pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii;

- executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului; - s-a incheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului. Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor;

- presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare; - pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude; - autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicata pana la darea in circulatie si de a recupera conurile.

184

V. CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI 1. Specificatii generale

In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere: - daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj;

- daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si microbile;

- banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea;

- la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si retroreflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului;

- in cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator, acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere.

185

ANEXA 1

FISA TEHNICA

1. Vopsea de marcaj ecologica tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (fara solveni;i organici) cu uscare la aer, aplicabila ca atare sau pe amorsa, pentru marcaje in pelicula continua sau in mode! structurat sau profilat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea pe timp uscat si ploios. 2. Denumire: conform fabricantului 3. Caracterizare masa plastica:

3.1. tip liant acrilic 3.2. densitate conform fabricantului 3.3. substani;e nevolatile (masa plastica ce se aplica) min. 85%

3.4. vascozitate conform fabricantului 3.5. cenusa % 95°C min. 66% 3.6. timp de depozitare in ambalaj min. 6 luni 4. Caracterizari peliculogene 4.1. test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de pelicula uda de 2.000 µm Buletin BAST Retroflexie min. 150 mcd/Lx mZ Factor de luminani;a min. 0,40 Pendul SRT min. 40 Rezistenta la uzura min. 85% Grosime de pelicula uda 2.000 pm Tip microbile Buletin BAST Dozaj microbile gr/mz Buletin BAST 4.2. timp de uscare pelicula uda Buletin BAST 4.3. rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare (4.2.) conform fabricantului 5. Asigurarea calitatii masei plastice si a microbilelor 5.1. vopsea Buletin LGA 5.2. microbile Certificat Lloyd 5.3. agrement MLPTL 6. Conditii de aplicare 6.1. temperatura de aplicare * aer conform fabricantului * sol conform fabricantului 6.2. higrometrie conform fabricantului 6.3. dilutie conform abricantului 6.4. masina de marcaj conform fabricantului 7. Toxicitate si protectia mediului ambiant buletin conf. prescriptiei 91/155EWG 8. Reguli de siguranta la transport, manipulare si conform fabricantului depozitare 9. Expediere conform fabricantului

186

ANEXA 2

FISA TEHNICA

1. Amorsa (primer), monocomponenta, utilizata pentru realizarea unei aderente bune la suprafata suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe baza de apa (grosime pelicula uda 600 µm) si a vopselelor de tip masa plastica, monocomponente, solubile in apa, cu uscare la aer. Amorsa se aplica pe suprafete bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere vechi.

2. Denumirea vopselei: conform fabricantului 3. Caracterizare amorsa uda: 3.1. tip liant acrilic 3.2. densitate conform fabricantului 3.3. vascozitate conform fabricantului 3.4. timp de depozitare in ambalaj min. 6 luni

Dozaj microbile gr/m2 Buletin BAST 4. Conditii de aplicare: 4.1. temperatura de aplicare conform fabricantului 4.2. temperatura suprafetei de aplicare conform fabricantului 4.3. umiditate relativa % conform fabricantului 4.4. mod de aplicare conform fabricantului 4.5. grosime pelicula uda conform fabricantului 5. Timp de uscare ca atare sau ud max. 3-6 minute 6. Rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare max. 15 minute 7. Toxicitate si protectia mediului ambiant buletin conf. prescriptiei 91/155EWG 8. Reguli de siguranta la transport, manipulare si conform fabricantului depozitare 9. Expediere conform fabricantului

187

ANEXA 3

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind

conditiile de publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

Legea nr. 90/1996 - Legea protectiei muncii.

Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

II. STANDARDE

SR 1848/7-:2004 - Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.

188

CAIET Nr. 10

INDICATOARE RUTIERE I. GENERALITATI

1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor de semnalizare

rutiera si la receptia acestora dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice si alte conditii ce trebuie indeplinite in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera pe drumuri natioanle si autostrazi.

2. Prevederi generale Confectionarea indicatoarelor rutiere si calitatea acestora trebuie sa

corespunda prevederilor seriei de standarde privind Siguranta Circulatiei. Indicatoare rutiere (STAS 1848/1, 2 si 3-86) cu completarilor ulterioare. Producatorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezulltate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Producatorul este obligat ca la cererea beneficiarului sa efectueze pe cheltuiala sa verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Producatorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevedeirlor prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune inlocuirea indicatoarelor necorespunzatoare si aplicarea masurilor prevazute de contract si de reglementarile legale in vigoare II. TIPURI DE INDICATOARE

1.Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor Formele si sombolrurile indicatoarelor sunt prezentate in Anexa 1 a prezentului caiet de

sarcini. Indicatoare de avertizare a pericolului

Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele forme: o Triunghi echilateral cu chenar rosu avand simbolul desenat cu negru pe

fond alb; o Dreptunghiuri cu fond alb pe care sunt figurate farfurii de sageti rosii care

indica sensul virajului sau benzi rosii inclinate descendent spre partea carosabila.

2. Indicatoare de reglemetare

Indicatoare de prioritate avand urmatoarele forme: o Sageti incrucisate – pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata,

de culoare alba cu chenar rosu – se instaleaza de administratorul caii ferate

o Triunghi echilateral alb cu chenar rosu – pentru cedarea trecerii;

189

o Octogon de culoare rosie avand inscriptia ‘’STOP’’; o Circular cu fon alb si chenar rosu, avand ca simbol doua sageti de sens

contrar, una rosie si una neagra; o Partrat cu doua sageti de sens contrar, una rosie si una alba, pe fond

albastru. Indicatoare de interzicere si restrictii: Au forma circulara cu chenar rosu si simboluri

negre sau dupa caz rosii pe fond alb sau albastru.

Indicatoare de obligare: Au forma circulara cu inscrisuri de culoare alba pe fond albastru.

3. Indicatoare de oriectare si informare Aceste indicatoare au fondul de culoare verde pe autostrazi, albastra pe celelalte drumuri

din afara localitatilor si alba pentru obiective locale. Semnalizarea devierii temporare a circulatiei este pe fond galben. Indicatoare de orientare: au urmatoarele forme

o Dreptunghiulara – pentru panourile de presemnalizare; o Sageata – pentru orientarea in intersectii.

Pe autostrazi, scriere va fi de tip ‘’normal’’ cu inaltimea literei majuscule de 250 mm, iar pe celelalte drumuri va fi de tip ‘’ingust’’, cu inaltimea literei majuscule de 200 mm sau 250 mm. Indicatoare de informare: au forme patrate sau dreptunghiulare cu inscrisuri de culoare alba pe fon albastru sau cu simbol negru ori rosu intr-un patrat cu fond alb. 4. Semne aditionale Aceste panouri au forme de dreptunghi, patrat sau sageata si sunt montate sub indicatoarele descrise anterior sau sub semafoarele rutiere din intersectiile de drumuri, completandu-le semnificatia. 5. Indicatoare de semnalizare a lucrarilor Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea curenta cu diferenta ca se executa pe fond galben. III. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR Indicatoarele se vor confectiona din tabla de otel cu grosimea de 1 mm sau din tabla de aluminiu cu grosimea de 2 mm, conform standardelor in vigoare, astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini. Indicatoarele triunghiulare, circulare, in forma de sageata si cele dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm confectionate din aluminiu vor avea conturul ranforsat prin dubla indoire la un unghi de 900. La indicatoarele din otel, bordurarea va fi facuta prin simpla indoire. Indicatoarele din otel vor fi protejate integral prin zincare cu un strat de acoperire in grosime de minimum 60 microni. La aceste indicatoare vopsirea se executa in camp electrostatic pentru indicatoare cu dimensiunea maxima de 3 m si prin grunduire si vopsire pentru celelalte dimensiuni. Indicatoarele din aluminiu se vopsesc numai pe spate si pe canturi in culoare gri deschis, mata sau semimata spre a se evita efectul de oglinda. Se interzice utilizarea

190

vopselelor pe baza de ulei. Sistemul de prindere pe stalp al indicatorului va fi de asemenea protejat anticoroziv. Protectia anticoroziva trebuie sa asigure o durata de serviciu a suprotului metalic, egala cu durata de serviciu a foliei retroreflectorizante utilizate, in conditii normale de exploatare. Legatura intre indicatoare si sistemul de prindere pe stalpi se va realiza cu suruburi montate in gauri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolturi filetate prinse pe spatele indicatoarelor cu sudura prin puncte sau cu benzi dublu adezive speciale. Panourile dreptunghiulare sau patrate la care latura cea mai mica depaseste 1000 mm, se executa astfel:

o Din mai multe foi de tabla ranforsate cu cornire sau profile de tabla indoita, pe contur si la imbinarea foilor de tabla;

o Din profile speciale din aluminiu.

La indicatoarele mentionate fetele indicatoarelor se executa din folii Retroreflectorizante cu performante vizuale minim din clasa Ref.2 (SR EN 12899-1/2003). Conturul de culoare rosie al indicatoarelor triunghiulare si circulare, precum si fondul albastru sau verde al indicatoarelor de obligare si informare, se excuta prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagra al indicatoarelor triunghiulare si circulare, preucm si a celor de informare se poate realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagra autoadeziva. Pentru realizarea indicatoarelor de orientare cu inscrisuri, se procedeaza la aplicarea pe panou a unor folii retroreflectorizante clasa Ref.2 sau superioare peste care se aplica un film colorat de culoare verde sau albastra din care au fost decupate literele constituind mesajul dorit. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culoare gri. Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare sau cadmiere. Folia retroreflectorizanta trebuie sa aiba durata de serviciu garantata de producator, perioada in care performatele vizuale ale acesteia trebuie sa respecte cel putin valorile din tabelul A. *NOTA: Pentru lucrarile de eliminare a punctelor negre se vor folosi numai indicatoare confectionate cu folie retroreflectorizanta din clasa 3 (Diamond grade), aplicata pe suport de tabla de aluminiu. Utilizarea foliei retroreflectorizante din clasa 2 (High Intensity Grade) si/sau a suporturilor din tabla de otel se va face numai cu aprobarea Consultantului sau a Beneficiarului. Este oblogatorie prezentarea unor monstre de indicatoare fiecaruia dintre cei susmentionati. Nu se accepta utilizarea unei folii inferioare din punct de vedere calitativ si al performantelor fata de caracteristicile clasei High Intensity Grade si al clasei de Ref.2 (tabel A). Pregatirea suprafetei vopsite a indicatoarelor in vedera aplicarii foliei retroreflactorizante comporta unele operatiuni:

o Degresarea cu apa si detergenti a suprafetei pentru a indeparta orice urma de ulei, la o temperatura de cca. 250C;

o Inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in alcool;

o Dupa zvantare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante. Aplicarea foliei retroreflectorizante:

Foliile retroreflectorizante trebuie sa corespunda calitativ conditiilor din caietul de sarcini.

191

Aplicarea foliei se poate face ‘’la rece’’ atunci cand se foloseste folie cu adeziv activat prin presare, sau ‘’la cald’’, in instalatii speciale, atunci cand se foloseste folie cu adeziv activat la cald. In cazul aplicarii ‘’la rece’’, indicatorul cat si folia se lasa cel putin 24 ore la temperatura incaperii, care trebuie sa fie de 200 – 250C.

Ambalarea indicatoarelor: Indicatoarele se ambaleaza cate doua bucati, fata in afta, separate, printr-o foaie de hartie

d protectie. Depozitarea se face pe stelaje a caror rafturi sa nu fie la inaltime mai mare de 1.50 m, in pozitie veritcala, fara a se sprijini direct unele de altele spre a evita zgarieturile. Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambaleaza astfel inacat sa nu fie degradate in timpul manipularii si a transportului. Pe ambalaj se vor aplica sau atasa etichete pe care se va inscrie numarul figurii si denumirile indicatoarelor ambalate.

Tolerantele pentru dimensiunile indicatoarelor sunt in conformitate cu prevederile STAS 1848/2-86, capitolul 6.

Dimensiunile indicatoarelor pentru autostrazi sunt din categoria ‘’foarte mari’’, iar pentru celelalte drumuri nationale din categoria ‘’mari’’, asa cum sunt prevazute in STAS 1848/2-6. Dimensiunile sunt date in mm. VI.CONDITII DE CALITATE ALE FOLIEI RETROREFLECTORIZANTE 1. Generalitati Prezentele specificatii privind calitatea foliilor retroreflectorizante permit Administratiei Nationale a Drumurilor autorizarea instalarii indicatoarelor de semnalizare rutiera executate in conditii optime si cu o durata de exploatare corespunzatoare. Foliile retroreflectorizante utilizate trebuie sa aiba cel putin caracteristicile din clasa de Ref.2 (vezi SR EN 12899-1/2003). Metodele de testare se refera la foliile retroreflectorizante noi si la indicatoarele vechi aflate in exploatare si constau din teste fotometrice, incercari la actiuni mecanice si rezistenta la medii agresive. Foliile retroreflectorizante de orice tip trebuie fie insotite in vedera contractarii de un buletin de calitate emis de unul din laboratoearele specializate recunoscute pe plan european mentionate in Anexa 2. Tehnologiile de prelucrera, aplicare si imprimare a foliilor retroreflectorizante trebuie sa respecte prescriptiile fabricantului foliei privind precautiile de luat la efectuarea acestor operatii. Indicatoarele terminate trebuie sa poarte pe spate o eticheta indestructibila cu suprafata de max. 30 cm2 care sa precizeze producatorul indicatorului, producatorul foliei retroreflectorizante, anul fabricatiei si cuvintele ‘’indicator garantat’’. Pregatirea si conditionarea monstrelor in vederea efectuarii incercarilor de laborator. Monstrele de folii retroreflectorizante se aplica pe placute din aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu asmenatoare cu Al2Mg2MnO3 ori se decupeaza din indicatoare existente. Suprafata placutei trebuie sa fie plana. Conditionarea monstrelor se face prin pastrarea lor timp de 24 ore la temperatura de 230 ± 20C si umiditate de 50 RH ± 5%. 4.1.8. Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari pe trei monstre testate in conditii asemanatoare.

192

2. Analize fotometrice 2.1. Determinarea coeficientului de retroreflesie Determinarea se face pe mostre cu dimensiunile de 15 x 15 cm, la unghiuri de incidenta φ a sursei luminoase de 50, 300 si 400 fata de normala si al unghiuri de receptie άde 0,120, 0,20 si 20 in raport cu fasciculul incident. Coeficientul de retrorelesie R’ se masoara conform ‘’CIE Publication’’ nr.54 Retroreflection 1982 pentru sursa de alimentare A (temperatura culorii de 28560 K), se exprima in cd/lx.m2 si se determina in laborator cu reflectometre fixe, iar pe indicatoare montate pe drumuri, cu ajutorul retroreflectometrelor mobile. Valoarea coeficientului R’ rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata mostrei. Valorile minime admisibile sunt cele inscrise in tabelul A anexat. Pentru foliile albe serigrafiate cu culori transparente coeficientul R’ nu trebuie sa fie mai mic de 70% din valorile pentru foliile colorate inscrise in tabelul de mai jos. Coeficient minim de retroreflesie – R (Cd/Lx.m2) Iluminat: CIE – Iluminat Standard A Folii clasa Ref.2 (SR EN 12899-1)

ά β Alb Galben Rosu Verde Verde inchis

Albastru Maro Oranje Gri

0.120 5 30 40

250 150 110

170 100 70

45 25 15

45 25 12

20 15 6

20 11 8

12 8.5 5

100 60 29

125 75 55

0.200 5 30 40

180 100 95

120 70 60

25 14 13

21 12 11

14 11 5

14 8 7

8 5 3

65 40 20

90 50 47

20 5 30 40

5 2.5 1.5

3 1.5 1

1 0.4 0.3

0.5 0.3 0.2

0.5 0.3 0.2

0.2 - -

0.2 - -

1.5 - -

2.5 1.2 0.7

NOTA: ‘’-‘’ indica o valoare mai mare ca zero, dar semnificativa. Pentru foliile galbene serigrafiate cu lac transparent rosu, coeficientul R’ nu trebuie sa fie mai mic decat 50% din valoarea indicata pentru culoarea rosie in tabelul A. Scopul acestor teste este urmatorul:

o Stabilirea nivelului de vizibilitate a indicatoarelor pe timp de noapte; o Urmarirea evolutiei in timp a retroreflesiei in diferite conditii de mediu; o Stabilirea nivelului retroreflesiei la expirarea perioadei de garantie; o Stabilirea necesitatii de inlocuire a indicatoarelor rutiere; o Verificarea comportarii in exploatare a foliilor retroreflectorizante si a

lacurilor de imprimare utilizare la executie.

2.2. Culoarea Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile 5 x 5 cm, aplicate pe placutele metalice. Masurarea culorii se face cu colorimetru conform CIE Publication nr. 15.2. Colorimetry, 1986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 50 fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 00 (geometrie de masurare si 5/0). Pentru foliile retroreflectorizante, domeniile de culoare sunt exprimate prin coordonatele punctelor de colt din diagrama CIE 1931, domeniile de culoare pentru materiale noi sunt delimitate pe diagrama din fig.3, iar pentru materiale in exploatare in fig.4, domeniul fiind

193

hasurat. Domeniile coordonatelor cromatice si de luminanta pentru foliile retroreflectorizante noi sunt inscrise in tabelul de mai jos. (SR EN 12899-1)

1 2 3 4 Culoare X Y X Y X Y X Y

Factor minim de luminanta β

Alb 0.305 0.315 0.335 0.345 0.325 0.355 0.295 0.325 ≥0.27 Galben 0.494 0.505 0.470 0.480 0.513 0437 0.545 0.454 ≥0.16 Rosu 0.735 0.265 0.700 0.250 0.610 0.340 0.660 0.340 ≥0.03

Albastru 0.130 0.090 0.160 0.090 0.160 0.140 0.130 0.140 ≥0.01 Verde 0.110 0.415 0.170 0.415 0.170 0.500 0.110 0.500 ≥0.03 Verde Inchis

0.190 0.580 0.190 0.520 0.230 0.580 0.230 0.520 0.01≤β≤0.07

Oranje 0.610 0.390 0.535 0.375 0.506 0.404 0.570 0.429 ≥0.14 Maro 0.455 0.397 0.523 0.429 0.479 0.373 0.558 0.394 0.03≤β≤0.09 Gri 0.305 0.315 0.335 0.345 0.325 0.355 0.295 0.325 0.12≤β≤0.18

Coordonatele cromatice pentru foliile neretroreflectorizante gri si negru utilizate la confectionarea indicatoarelor rutiere sunt prezentate in tabelul de mai jos: Folii nereflectorizante (SR EN 12899-1)

1 2 3 4 Culoare X Y X Y Y X Y

Factor minim de luminanta β

Alb 0.385 0.35 0.300 0.270 0.260 0.310 0.345 0.395 ≤0.03

2.3. Contrastul de luminanta k al indicatoarelor cu sistem de iluminare interna

Contrastul de luminanta al indicatoarelor cu sistem de iluminare propriu va fi in conformitate cu tabelul de mai jos fiind determinat de raportul dintre luminanta culorii de contrast si luminanta culorii. (SR EN 12899-1)

Culoare Albastru Rosu Verde Verde inchis Maro Culoare de Contrast

Alb Alb Alb Alb & Galben Alb

Contrast de luminanta

5≤K≤15 5≤K≤15 5≤K≤15 5≤K≤15 5≤K≤15

3. Caracteristici mecanice 3.1. Adeziunea la suport Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi posibila fara distrugerea foliei. Testul de adeziune la suport se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10 x 15 cm. Cu un cutit sau lama se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa mai ramana prinsa la un capat o bucata de 2 x 2 cm. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mana. Daca aceasta nu este posibila decat prin distrugerea foliei, testul de adeziune se considera ca fiind raspunzator.

194

3.2. Rezistenta la soc

• O mostra cu dimensiunile de 15 x 15 cm decupata din indicatorul rutier este asezata pe o rama avand laturile de 10 x 10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm avand o greutate de 540 gr.

• Testul se considera corespunzator daca folia nu se desprinde de suport sa nu prezinta crapaturi.

4. Rezistenta la mediu

4.1. Rezistenta la caldura uscata Mostrele de testare avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se mentin 24 ore in etuva la temperatura de 710 ± 30C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dupa care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri sau desprinderi de suport. 4.2. Rezistenta la frig Mostrele, avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se pastreaza timp de 72 ore in congelator la temperatura de – 350 ± 30 C, dupa care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport. 4.3. Rezistenta la coroziune Testul consta in determinarea rezistentei la ceata salina produsa de pulverizarea la temperatura de 350 ± 20 C a unei solutii de 5 parti in greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti apa distilata. Mostrele de testat, cu dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt supuse actiunii cetii saline la minim 2 cicluri de cate 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spala cu apa distilata si se usuca cu o pasla in vederea examinarii. Testul se considera corespunzator daca mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tipul fisuri, decolorari, etc., iar coeficientul de retroreflesie si coordonatele cromatice conditiilor inscrise in tabelul A, B, C si D. 4.4. Rezistenta la intemperii Mostrele de folii retroreflectorizante se expun in diferite zone climatice timp de 2 ani, cu fata orientata spre sud si la o inclinare de 450 fata de orizontala. Suprafata mostrei se spala periodic pentru indeprtarea pulberilor depuse din atmosfera in vederea interpretarii testului, mostrele se spala cu apa distilata si se conditioneaza conform prevederilor de la punctul 5.1.7. Testul se considera corespunzator daca:

• Mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, umflaturi, cojiri, contractii ce depasesc 0,8 mm, intinderi sau desprinderi de suport;

• Coeficientul de retroreflesie masurat pentru un unghi ά = 0,200 si in unghi β = 20, nu trebuie sa fie mai mic decat valorile inscrise in tabelul A;

• Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentate in tabelele B si C, iar factorii de luminozitate sa fie mai mari decat valorile minime inscrise in tabelul D. Durata de serviciu a foliilor retroreflectorizante trebuie garantata de producator.

5. Documente de certificare a calitatii pentru folia retroreflectorizanta

Buletin de analiza emis de unul din laboratoarele europene specializate inscrise in Anexa 2, care trebuie sa contina conditiile tehnice de la punctele 5.1., 5.2., 5.3., 5.4.

195

Agrement tehnic pentru folie eliberat de organismele abilitate. V. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA INDICATOARELOR Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie sa fie insotit de un buletin de calitate emis de producator. Verificarea calitatii, a cantitatii si receptia indicatoarelor se fac de catre reprezentantul beneficiarului.

Verificarea calitatii Furnizorul trebuie sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu acceptat si de beneficiar Furnizorul va trebui sa propuna in plan de control al calitatii, insusit de beneficiar, cuprinzand testele ce se vor efectua la fabricatie. In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contra expertizele pe care le considera necesare, pe cheltuiala furnizorului. Verificarea integritatii si a calitatii indicatoarelor la preluarea din depozitul furnizorului. Verificarea prin sondaj a planeitatii fetei indicatoarelor si a dimensiunilor. Verificarea integritatii ambalajelor. Verificarea corespondentei indicatorului cu imaginile prezentate in Anexa 1 la prezentul caiet de sarcini.

Controlul calitatii consta din:

Verificarea numarului de indicatoare din fiecare tip. Verificarea buletinului de calitate ce insoteste marfa, emis de producator.

Receptia: Receptia se face atat in ce priveste calitatea cat si in ce priveste tipodimesiunile. Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate.

196

CAPITOLUL III - PODURI SI PODETE

CAIET NR. 1

LUCRĂRI DE ARTĂ

1.1. Prezentarea caracteristicilor principale ale lucrării

1.2. Prevederi generale de proiectare

1.3. Prevederi generale pentru execuţie

1.4. Prevederi generale privind recepţia lucrărilor

1.5. Prevederi generale privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de artă

197

Lucrări de artă – specificaţii tehnice generale

Prezentul caiet de sarcini are un caracter general şi cuprinde toate capitolele specifice lucrărilor de artă: poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri. Proiectantul lucrării de artă va selecta din capitolele prevăzute în acest caiet de sarcini numai pe cele specifice tipului de lucrări de artă pentru care se întocmeşte caietul de sarcini. De asemenea, proiectantul va putea completa prevederile din standarde şi normative cu alte specificaţii faţă de cele prevăzute, referitor la calitatea materialelor sau o toleranţelor admisibile la execuţie. 1.1. Prezentarea caracteristicilor principale ale lucrării

În acest subcapitol, se vor cuprinde caracteristicile principale ce descriu lucrarea privitor la lungime, număr de deschideri, alcătuire constructivă a infrastructurilor şi a suprastructurilor, cât şi date generale referitor la tehnologia de execuţie. 1.2. Prevederi generale de proiectare

Podurile, pasajele, viaductele, tunelurile şi zidurile de sprijin sunt structuri de rezistenţă considerate lucrări de artă. Podurile, pasajele şi viaductele sunt construcţii care susţin căile de comunicaţii la trecerea lor peste obstacole, lăsând un spaţiu pentru asigurarea continuităţii obstacolului traversat. În concepţia oricărei structuri de rezistenţă, deci şi a lucrărilor de artă, trebuie să se respecte o serie de principii generale, rezultate din experienţă. şi anume:

- funcţionalitatea - capacitatea de rezistenţă - eficienţă economică - estetică

Din perspectiva acestor principii, podul (pasaj, viaduct) va trebui să corespundă scopului căruia este destinat, şi anume de a asigura circulaţia nestingherită a vehiculelor la traversarea obstacolului. Aceasta impune asigurarea spaţiilor de liberă trecere pe pod şi sub pod, asigurarea unei rigidităţi a structurii în limitele deformaţiilor admisibile, asigurarea unor condiţii optime de exploatare şi întreţinere. În funcţie de condiţiile de amplasare (lungimea şi înălţimea obstacolului, condiţiile geotehnice de fundare, etc.), eficienţa economică a lucrării se realizează prin stabilirea unei lungimi corespunzătoare a lucrării şi adoptarea unor deschideri economice ale podului. La proiectarea podurilor se vor respecta, pe cât posibil, simultan toate principiile menţionate mai sus, iar adoptarea unei anumite soluţii de pod (pasaj sau viaduct) trebuie să rezulte numai după elaborarea unei documentaţii tehnico-economice în care să se analizeze comparativ mai multe variante.

198

La proiectarea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se vor avea în vedere prevederile de mai jos: 1.2.1. Asigurarea spaţiilor libere pe pod, sub pod

a) Spaţii libere la poduri Lungimea podului şi nivelul inferior al suprastructurii se va stabilii printr-un calcul de debuşeu, conform Normativului pentru proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor ind.PD 95-2002. La râuri şi fluvii navigabile se va ţine seama şi de dimensiunile gabaritului de navigaţie, în special la stabilirea deschiderii maxime centrale.

b) Spaţii libere la pasaje superioare La stabilirea liniei roşii şi a mărimii deschiderilor, se va ţine seama de gabaritele minime pe orizontală şi verticală, necesare la traversarea căilor ferate (STAS 4392-84) sau şoselei (STAS 2924-91).

c) Gabarite pe poduri şi pasaje Înălţimea liberă, lăţimea părţii carosabile, a benzilor pentru ciclişti, a spaţiilor de siguranţă şi a trotuarelor, se vor adopta, în funcţie de clasă tehnică a drumului în conformitate cu prevederile STAS 2924-91. 1.2.2. Încărcări La calculul podurilor se va ţine seama de acţiunea tuturor încărcărilor la care pot fi solicitate, respectând următoarele standarde: STAS 10101/1-78 Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente STAS 10101/OB-87 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile de cale ferată şi şosea STAS 1545/89 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele. Acţiuni STAS 3221/86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare STAS 3221/86 Poduri de cale ferată. Convoaie tip 1.2.3. Metode de calcul şi dimensionare La calculul şi dimensionarea elementelor de rezistenţă se va ţine seama că la data elaborării prezentului caiet de sarcini, în România, sunt în vigoare două metode de calcul şi dimensionare la poduri, şi anume:

- metoda rezistenţelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS 1844-75 Poduri metalice de şosea – Prescripţii de proiectare şi SR 1991-97 Poduri metalice de cale ferată – Prescripţii de proiectare

- metoda de calcul la stări limită (starea limită de rezistenţă, starea limită de deschidere a fisurilor, starea limită de deformaţii) aplicată la infrastructuri şi suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat, conform STAS 10111.1-77 Poduri de cale ferata şi şosea – Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat – prescripţii de proiectare.

1.3. Prevederi generale pentru execuţie

199

Execuţia unei lucrări de artă nu poate începe decât după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuţia proiectului, urmare unei licitaţii şi în urma încheierii contractului cu beneficiarul. La execuţie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul de sarcini. De asemenea, va lua măsuri pentru proiectarea mediului în timpul execuţiei. Se precizează că nici o adaptare sau modificare la execuţie faţa de documentaţie nu se poate face decât cu aprobarea beneficiarului sau/şi a proiectantului elaborator al documentaţiei. De asemenea, la execuţie se va ţine seama de standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare specifice lucrării. Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

- planurile generale de situaţie, de amplasament şi dispoziţiile generale - studiul geotehnic cu precizarea condiţiilor din amplasament şi a soluţiilor

adecvate pentru fundaţii - detaliile tehnice de execuţie, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate

elementele componente ale lucrării de artă - caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă - graficul de eşalonare a execuţiei lucrării

Aceste documentaţii se vor elabora de către societăţi de proiectare şi cercetare autorizate. La elementele pentru ansamblele şi subansamblele executate în uzină se vor face recepţii atât după execuţie cât şi înainte de punerea lor în operă., 1.4. Prevederi generale privind recepţia lucrărilor

Pentru a asigura execuţia de calitate a lucrărilor de artă, se va face recepţia lucrărilor pe faze de execuţie şi pe faze determinate conform programului de urmărire a lucrărilor pe timpul execuţiei. Beneficiarul va organiza recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală în conformitate cu legislaţia în vigoare. 1.5. Prevederi generale privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de artă

Încă din fază de concepţie, proiectul trebuie să conţină elementele sau rezolvări constructive care să asigure personalului de exploatare şi întreţinere urmărirea lucrării şi accesul la infrastructuri, la aparate de reazem şi interiorul suprastructurilor după caz, ţinând seama de prevederile cuprinse în standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare. La unele lucrări de importanţă deosebită, la comanda beneficiarului se pot elabora şi documentaţii (instrucţiuni, etc.) privind modul de urmărire şi întreţinere în timp a acestor lucrări.

200

CAIET NR. 2

Remedierea prin cămăşuire Lucrările pregătitoare, constau din:

o îndepărtarea betonului necorespunzător, din cămăşuiala existentă o executarea perforării şi curăţirea prin suflare cu aer, udarea găurilor, umplerea lor

cu mortar, introducerea şi fixarea ancorelor conform normativ ST 042-01 o curăţirea zonei cu jet de aer o umezirea betonului până la saturare

Punerea în lucru, se face în următoarele etape: o amorsarea suprafeţei de contact o montarea armăturii şi cofrajului care permite introducerea vibratorului în interior o betonarea o decofrarea se va face după 24 de ore şi imediat se va îndepărta betonul în exces

prin şpiţuire uşoară Compoziţia şi prepararea betonului, se stabileşte conform prevederilor Codului de practică NE 012-99 pentru clasa de beton stabilită de proiectant. Verificarea caracteristicilor5 betonului se va face prin determinarea rezistenţei conform STAS 1275-88. Darea în exploatare a elementelor de beton remediate, se face conform prevederilor NE 012-99.

201

CAIET NR. 3

COFRAJE

Date generale

Pregătirea, controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare

Montarea şi susţinerile cofrajelor

Date generale

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise, cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii, distanţieri, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite. Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721-90, precum şi a celor din Partea A beton şi beton armat a Codului de practică NE 012-99. Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:

o să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute de Codul de practică NR 012-99 Anexa III.1

o să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment o să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de

execuţie o să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele

de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor o să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care

se decofrează o să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pane sau

praguri o să permită închiderea cu uşurinţă – indiferent de natura materialului din care este

alcătuit cofrajul – a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului

o să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături sau alte defecte

202

Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare. Din punct de vedere al modului de alcătuire, se deosebesc:

o cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite – de obicei – la o singură lucrare

o cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări

o cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoare

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate, se deosebesc: o cofraje din lemn sau căptuşite din lemn o cofraje tego o cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL, îmbinate sau tratate cu răşini o cofraje metalice

Pregătirea, controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului. În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:

o curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea înainte şi după refolosire (când spălarea se face în amplasament, apa va fi drenată în afară – nu este permisă curăţirea cofrajelor cu jet de aer)

o tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului (în cazul în care se folosesc substanţe lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile)

În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate, astfel:

o preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susţineri

o în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor

o final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în Registrul de procese verbale, pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.

Montarea şi susţinerea cofrajelor

Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii: o trasarea poziţiei cofrajelor o asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor o verificarea şi corectarea poziţiei panourilor o încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor

Susţinerile cofrajelor

203

În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura repartizarea solicitărilor, ţinând cont de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor. În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.

204

CAIET NR. 4

ARMĂTURI

Oţeluri pentru armături

Livrarea şi marcarea

Transportul şi depozitarea

Controlul calităţii

Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor

Toleranţe de execuţie

Particularităţi privind armarea cu plase sudate

Reguli constructive

Înnădirea armăturilor

Stratul de acoperire cu beton

Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri. Pentru condiţiile specifice privind fundaţiile, elevaţiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat şi de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolele 3, 4, 6 şi 11.

4.1. Oţeluri pentru armături

Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89, 438/2-91 şi SR 438/3-98.

205

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Codul de practică NE 012-99.

Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizare Oţel beton rotund neted STAS 438/1-89

OB.37 Armături de rezistenţă sau armături constructive

Sârmă trasă netedă pentru beton armat STAS 438/2-91

STNB

Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3-98

STNB

Armături de rezistenţă sau armături constructive (armăturile de rezisten- ţă numai sub forma de plase sau carcase sudate)

PC.52 Armături de rezistenţă cu betoane de clasă cel puţin C.12/15 (Bc 15)

Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton cu profil periodic STAS 438/1-89 PC.60 Armături de rezistenţă la elemente

cu betoane de clasă cel puţin C.16/20 (Bc 15)

Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător de oţel din STAS 438/1-89, 438/2-91 şi SR 438/3-98, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate. În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului. 4.2. Livrarea şi marcarea

Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate), după certificarea produsului de un organism acreditat şi de o copie după certificatul de conformitate. Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător, trebuie să conţină următoarele informaţii:

o denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat o toate informaţiile pentru identificarea loturilor o greutatea netă o valorile determinate privind criteriile de performanţă

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate, va purta o etichetă – bine legată – care va conţine:

o marca produsului o tipul armăturii o numărul lotului şi al colacului sau legăturii o greutatea netă o semnul CTC

Oţelul livrat de furnizori intermediari, va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

206

4.3. Transportul şi depozitarea

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton-armătură. Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

o evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii o evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale o asigurarea posibilităţilor de identificare a fiecărui sortiment şi diametru

4.4. Controlul calităţii

Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de practică NE 012-99 si anexa 7 din Codul de practică NE 013-02. 4.5. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură, se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele tehnologice de betonare şi compactare. Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:

o deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri) o ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate o contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce

procese de coroziune Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor îndepărta:

o eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor o îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin

sudură După îndepărtarea ruginii, reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs. Oţelul-beton livrat în colaci sau barele îndoite, trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m). Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10 gr C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald. Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în Anexa II.1 din Codul de practică NE 012-99 şi cap.10 din Codul de practică NE 013-02. La pregătirea tuturor tipurilor de armătură pretensionate, se vor respecta următoarele:

o se va verifica existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează a se executa armătura – în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din STAS 1799-88 pentru a avea confirmarea că nu au fost

207

influenţate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor (rezistenţa la tracţiune, îndoire alternată, etc.)

o suprafaţa oţelurilor se va curăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injecţie

o oţelurile care prezintă un început slab de coroziune, nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice

o armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot

o zonele de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisă operaţia de îndreptare – dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de oţel superior au suferit o uşoară deformare, se vor îndrepta mecanic la temperaturi de cel puţin +10 gr C

o pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un laborator de specialitate, în conformitate cu STAS 6605-78 Încercarea la tracţiune a oţelului, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat

o în cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reală a modulului de elasticitate, se va determina pe şantier odată cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu

La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi depozitarea armăturilor, tensionarea, blocarea şi injectarea lor se va ţine seama de prevederile constructive cuprinse în STAS 10111/2-87 cap.7.9 şi în cap.3, 4,8 şi 9 din Codul de practică NE 012-99 şi cap.10 din Codul de practică NR 013-02. 4.6. Toleranţe de execuţie

În anexa II.2 a Codului e practică NE 012-99 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor. Dacă prin proiect se indică abateri mai mici, se respectă acestea. 4.7. Particularităţi privind armarea cu plase sudate

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB, se utilizează ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea şi utilizarea plaselor sudate, se va face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător. Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate, se vor face cu atenţie, evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii. Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării nodurilor, se vor efectua conform SR 438/3-98. În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină, se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere. După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs. 4.8. Reguli constructive

208

Distanţele minime între armături, precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton armat monolit sau preturnat -în funcţie de diferitele tipuri de elemente- se vor considera conform STAS 10111/2-87. 4.9. Înnădirea armăturilor

Alegerea sistemului de înnădire, se face conform prevederilor proiectului si STAS 10111/2-87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunerea fără sudură sau prin sudură, funcţie de diametrul/tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

o suprapunere o sudură o manşoane metalo-termice o manşoane prin presare

Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87. Înnădirea armăturilor prin sudură, se fac e prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric – sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru – sudare în mediu de bioxid de carbon), conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel-beton (C.28/83 şi C.150/99), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie. Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale mecanică )sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate, executate industrial. La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc. funcţie de sistemul de înnădite utilizat. Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile STAS 10111/2-87. 4.10. Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului, categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect. Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii cu agresivitate chimică este precizată în reglementări tehnice speciale. În Anexa II.3 a Codului de practică NE 012-99 se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elementele/structuri situate în zona Litoralului.

209

Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn. 4.11. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distanţele minime, respectiv maxime, rezultate între bare, precum şi diametrele minime adoptate, trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/2-92 si 10111/2-87 sau din alte reglementări specifice. Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie, care se depun la Cartea construcţiei.

210

CAIET NR. 5

BETOANE

5.1. Prevederi generale

5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

5.3. Cerinţe privind caracteristicile betonului

5.4. Cerinţe de bază privind compoziţia betonului

5.5. Tratarea betonului după turnare

5.6. Prepararea betonului

5.7. Transportul şi punerea în opera a betonului


5.9. Controlul calităţii lucrărilor

5.10. Executarea betoanelor cu proprietăţi speciale şi betoane puse în operă prin procedee speciale

211


Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi executarea elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru poduri de şosea. La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele: Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat, Suprastructuri din beton precomprimat. De asemenea, se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 şi I.6 din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu Ordinul 59/N din 24 aug.1999 şi prevederile din STAS 10111/2-87 şi 1799-88. Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenţa la compresiune în N/mmp, determinată pe cilindri de AE 150/H300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi păstrate conform STAS 1275-88. Elementele de construcţie ale infrastructurilor vor fi alcătuite din beton simplu sau beton armat, având clasa minimă a betonului conform tabelul următor:

Nr. Crt.

Elemente de construcţii Clasa minimă

1 Beton de egalizare C6/7,5 2 Beton de umplutură (chesoane) C8/10 3 Fundaţii din beton simplu C8/10 4 Cuzineţi fundaţii C16/20 5 Fundaţii din beton armat, chesoane (pereţi + cuzineţi) C12/15 6 Fundaţii indirecte (coloane, radier) C16/20

Culei masive - elevaţii C12/15

7

- banchetă, zid de gardă, ziduri întoarse C12/15 8 Culei cadru, inclusiv zid de gardă şi ziduri întoarse C16/20

Pile masive - elevaţii C12/15

9

- banchetă C12/15 10 Pile lamelare C16/20 11 Pile cadru pe doi stâlpi C16/20 12 Pile pe un stâlp C25/30 13 Beton armat în cuzineţi C16/20

Pentru elementele de rezistenţă ale suprastructurilor, se folosesc betoane cu clase minime conform tabelului următor:

Nr. Crt.

Elemente de construcţii Clasa minimă

1 Elemente masive din beton simplu şi beton armat C12/15

212

Podeţe tubulare şi suprastructuri din beton simplu şi beton armat - turnate monolit C12/15

2

- prefabricate C16/20 3 Suprastructuri din beton precomprimat C25/30

Pentru asigurarea durabilităţii podurilor, la proiectare se va ţine seama de regimul de expunere sau natura şi gardul de agresivitate a mediului, în conformitate cu Codul de practică NE 012-99 cap.5 – Cerinţe privind caracteristicile betonului, din care:

o subcapitol 5.1. pentru rezistenţă o subcapitol 5.2. pentru durabilitate

Dacă în urma analizei condiţiilor din amplasament se impune adoptarea unor condiţii speciale, atunci se va adopta clasa de beton adecvată şi se va preciza după caz:

o gradul impermeabilitate o tipul de ciment o dozajul minim de ciment o valoarea maximă a raportului A/C

La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre de specialitate din învăţământul superior, care poate avea ca obiect:

o aprofundarea unor probleme privind calculul solicitărilor o verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară naturală o elaborarea de caiete de sarcini speciale o stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităţii şi asistenţa tehnică la execuţie

5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

5.2.1. Ciment

Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasifică după cum urmează:

o ciment Portland (tip I) conform SR 388-95 o ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500-96 o ciment de fundal (tip III) conform SR 1500-96 o ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500-96 o ciment compozit (tip V) conform SR 1500-96

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile de utilizare sunt precizate în Anexa I.1 şi I.2 din Codul de practică NE 012-99 şi NE 013-02.

a) Livrare şi transport Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac, transportat în vehicule rutiere, vagoane de cale ferată, însoţite de documentele de certificare a calităţii. În cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z, V şi C cu descărcare pneumatică. Cimentul va fi protejat de umezeală ţi impurităţi în timpul depozitării şi transportului. În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:

o tipul de ciment şi fabrica producătoare o data sosirii în depozit o numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta

213

o garanţia respectării condiţiilor de păstrare o numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului, efectuată la un laborator

autorizat şi datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat

Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului, se vor înscrie în contractul între furnizor şi utilizator. Conform standardului SR EN 196/7-95, pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută, atât de producător cât şi de utilizator. Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi, dacă este necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maxim 24 ore.

b) Depozitarea Depozitarea cimentului, se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a cimentului, conform prevederilor din Anexa VI. din NE 012-99, inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special amenajate. până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon inscripţionat. Depozitarea cimentului în vrac, se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci, trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor, se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare, va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice.

c) Controlul calităţii cimentului Controlul calităţii cimentului, se face:

o la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de producător sau de baza de livrare, conform Anexa VI.1 pct. A.1 din Codul de practică NE 012-99

o înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform Anexa VI.1 pct. B.1 din Codul de practica NE 012-99

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196/1-95, 196/3-97, 196/6-94, 196/7-95, 196/2-95, SR 227/2-94 şi SR 227/5-96.

5.2.2. Agregate

214

Pentru prepararea betoanelor, având densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201 şi 2500 kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau cu concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în STAS 1667-76 şi 667-01. Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului – în zona recomandată conform Anexei I.4 din Codul de practică NE 012-99, iar pentru realizarea elementelor prefabricate şi în NE 013-02.

a) Producerea şi livrarea agregatelor Deţinătorii de blastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate, eliberat de un organism de certificare acreditat. Staţiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii). Pentru obţinerea atestatului, staţiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un sistem propriu de asigurare a (sau să funcţioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calităţii care să cuprindă şi această activitate), care să fie cunoscut, implementat şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări, comenzi, sau contracte. Şeful staţiei va fi atestat de ISC prin inspecţiile teritoriale. Reatestarea staţiei se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, staţiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de:

o autorizaţiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească natura zăcământului

o documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităţii adoptat (de ex. manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaţionale, plan de calitate, regulament de funcţionare, fişele posturilor, etc.)

o depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate

o utilaje de sortare în bună stare de funcţionare, atestate CNAMEC o personal care va avea cunoştinţele şi experienţa necesare pentru acest gen de

activităţi ce se va dimensiona în concordanţă cu prevederile sistemului de asigurare a calităţii

o laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenţie sau contract cu alt laborator

Comisia de atestare internă va avea următoarea componenţă: o preşedinte – conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate),

sau în lipsa acestuia o un specialist atestat de MLPAT ca Responsabil tehnic cu execuţia, angajat

permanent sau în regim de colaborare o membri o specialist cu atribuţii în domeniul controlului de calitate o specialist cu atribuţii în domeniul de mecanizare o şeful laboratorului autorizat al unităţii tutelare sau al laboratorului cu care s-a

încheiat o convenţie sau un contract de colaborare În cazul în care atribuţiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcţii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităţii adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie, nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare

215

pentru participarea la acţiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinţele necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate. Verificările periodice, se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menţinerea condiţiilor avute în vedere la atestare şi funcţionarea sistemului de asigurare a calităţii. În vederea rezolvării neconformităţilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale sau a inspecţiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staţia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau corective, după caz. Aducerea la îndeplinire a acţiunilor corective se comunică în maxim 24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile următoare. În situaţia constatării unor deficienţe, cu implicaţii asupra calităţii agregatelor, se vor lua următoarele măsuri: OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puţin una din următoarele deficienţe:

o deteriorarea pereţilor padocurilor de depozitare a agregatelor o deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor o lipsa personalului calificat, ce deserveşte staţia o nerespectarea instrucţiunilor de întreţinere a utilajelor o alte deficienţe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor

OPRIREA funcţionării staţiei de producere a agregatelor în baza uneia din următoarele constatări:

o dereglarea utilajelor de sortare/spălare a agregatelor o obţinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor o nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare o nefuncţionarea sistemului de asigurare a calităţii

În aceste cazuri reluarea activităţii în condiţii normale, se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor, se va face conform celor prezentate în paragraful Proiectarea amestecului. Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.

b) Transportul şi depozitarea Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării. Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi, se vor crea compartimente cu înălţime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea agregatelor direct pe pământ sau pe platforme balastate.

c) Controlul calităţii agregatelor Controlul calităţii agregatelor este prezentat în Anexa VI.1 a Codului de practică NE 012-99, iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606-80. Pentru elementele prefabricate se va respecta şi Codul de practică NR 013-02 – Anexa 7.1.

5.2.3. Apa

216

Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-84.

5.2.4. Aditivi

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor, are drept scop:

o îmbunătăţirea lucrabilităţii betoanelor destinate executării elementelor cu armături dese, secţiuni subţiri, înălţime mare de turnare

o punerea în operă a betoanelor prin pompare o îmbunătăţirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la

intemperii sau situate în medii agresive o îmbunătăţirea comportării la îngheţ-dezgheţ o realizarea betoanelor de clasă superioară o reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcţie de

cerinţele tehnologice o creşterea rezistenţei şi a durabilităţii prin îmbunătăţirea structurii betonului

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările specifice sau agregatele tehnice în vigoare. Utilizarea agregatelor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în tabelul următor: Nr. Crt.

Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii

1 Betoane supuse la îngheţ-dezgheţ repetat

Antrenor de aer

2 Betoane cu permeabilitate redusă După caz: - intens reductor - superplastifiant

3 Betoane expuse în condiţii de agresivitate intensă şi foarte intensă

Reductor de apă - plastifiat

După caz: - intens reductor – superplastifiant - inhibitor de coroziune

4 Betoane de rezistenţă, având clasa cuprinsă între C12/15 şi C30/37 inclusiv

Plastifiant sau super-plastifiant

Tasarea betonului: T3-T3/T4 sau T4/T5-T5

5 Betoane executate monolit, având clasă > C35/45

Superplastifiant – intens reducător de apă

6 Betoane fluide cu tasare egală cu T5 Superplastifiant 7 Betoane masive

Betoane turnate prin tehnologii speciale (fără vibrare)

(Plastifiant) Superplastifiant + întârzietor de priză

8 Betoane turnate pe timp călduros Întârzietor de priză + Superplastifiant (Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-îngheţ + accelerare de priză

10 Betoane cu rezistenţe mari la termene scurte

Accelerator de întărire

În cazurile în care - deşi nu sunt menţionate în tabel – executantul apreciază că din motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul

217

proiectantului şi includerea acestora în documentaţia de execuţie. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaţiei de aditivi, se va face după caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din tabel, Anexa I.3 şi Anexa I.4 – pct. 3.2.2. din Codul de practică NE 012-99, iar pentru elemente prefabricate şi din Codul de practică NE 013-02. În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută, este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate. Condiţiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite) prepararea, transportul, punerea în lucru şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz în funcţie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menţionate în fişa tehnologică de betonare.

5.2.5. Adaosuri

Adaosurile sunt materiale anorganice fine, ce se pot adăuga în cantităţi de peste 5% substanţă uscată faţă de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi speciale. Adaosurile pot îmbunătăţii următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenţa la agenţi chimici agresivi. Există două tipuri de adaosuri:

o inerte, înlocuitor parţial al părţii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0 – 3 mm din agregate – folosirea adaosului inert conduce la îmbunătăţirea lucrabilităţii şi compactităţii betonului

o active - caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adaosului – adică: zgura granulată de furnal, cenuşa, praful de silice, etc.

În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă. Utilizarea adaosurilor, se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. Condiţiile de utilizare, condiţiile tehnic e pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcţie de tipul şi proporţia adaosului utilizat. Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau să provoace corodarea armăturii. Utilizarea cenuşilor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări speciale, cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătăţii. Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile fizico-chimice ale acestora să nu sufere modificări.

5.3. Cerinţe privind caracteristicile betonului

Compoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinţele privind rezistenţa şi durabilitatea acestuia să fie asigurate.

5.3.1. Cerinţe pentru rezistenţă

Relaţia între raportul A/C şi rezistenţa la compresiune a betonului, trebuie determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C.

218

În tabelul următor, se prezintă clasele de beton definite pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil sau f.ck.cub şi corespondenţa orientativă privitor la clasele definite în STAS 10111/2-87: Clasa de rezistenţă a betonului *C2,8/3,5 C4/5 *C6/7,5 C8/10 C12/15

f.ck.cil. N/mmp 2,8 4 6 8 12 f.ck.cub N/mmp 3,5 5 7,5 10 15

Clasa de rezistenţă a

betonului C16/20 *C18/22,5 C20/25 C25/30 *C28/35 C30/37

f.ck.cil. N/mmp 16 18 20 25 28 30 30f.ck.cub N/mmp 20 22,5 25 30 35 37

Clasa de rezistenţă a betonului *C32/40 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60

f.ck.cil. N/mmp 32 35 40 45 50 f.ck.cub N/mmp 40 45 50 55 60 *) Clase de beton ce nu se regăsesc în normele europene şi rămân valabile numai până la intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2) .

5.3.2. Cerinţe pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil, care să reziste expunerii la condiţiile de mediu concrete din amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii, trebuie respectate următoarele cerinţe:

o selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conţină impurităţi care pot dăuna armăturii

o alegerea compoziţiei astfel încât betonul: - să satisfacă toate criteriile de performanţă specificate pentru betonul întărit - să satisfacă toate criteriile de performanţă specificate pentru betonul întărit - să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă pentru

protejarea armăturii - să se evite acţiunile interne ce dăunează betonului (ex. reactivi alcalii-

agregate) - să reziste acţiunilor externe, cum ar fi influenţe mediului înconjurător

o amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului proaspăt să se facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie uniform distribuite în amestec, să nu segrege şi betonul să realizeze o structură compactă

o tratarea corespunzătoare a betonului pentru obţinerea proprietăţilor dorite ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii.

Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea caracteristicilor betonului la acţiunile fizico-chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului. În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcţie de clasa de expunere în care este încadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practică NE 012-99. Nivelele de performanţă la impermeabilitatea betoanelor sunt:

Adâncimea limită de pătrundere a apei (mm) 100 200

Presiunea apei (bar)

219

Grad de impermeabilitate P4

10 P4

20 4

P810

P820

8

P1210

P1220

12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului caracterizată prin gradul de gelivitate funcţie de numărul de cicluri de îngheţ-dezgheţ, trebuie să se încadreze în prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99. Nivelele de performanţă la gelivitate a betoanelor sunt:

Gradul de gelivitate al betonului

Număr de cicluri de îngheţ-dezgheţ

G 50 50 G100 100 G150 150

Valoarea de bază a deformaţiei specifice la 28 de zile a betonului datorită contracţiei pentru betoane obişnuite în condiţii normale de întărire este de 0,25 0/00 conform STAS 10107/0-90.

5.4. Cerinţe de bază privind compoziţia betonului

Prescripţiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzătoare betonului a cărui compoziţie se stabileşte la staţia producătorului, printr-un laborator autorizat. În cazul în care compoziţia betonului se stabileşte de către proiectant şi/sau utilizator, se va întocmi un caiet de sarcini special.

5.4.1. Condiţii generale

Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat, se face de către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. În absenţa unor date anterioare, se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest caz, producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă o consistenţă necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor. Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie durabil, să realizeze o bună protecţie a armăturii.

5.4.1.1. Date privind compoziţia betonului În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:

a) clasa de rezistenţă b) dimensiunea maximă a granulei agregatelor

220

c) consistenţa betonului proaspăt d) date privind compoziţia betonului ( de ex. raportul A/C maxim, tipul şi dozajul minim

de ciment), funcţie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condiţiile de expunere, etc. în concordanţă cu prevederile Codului de practică NE 012-99 şi NE 013-02-

5.4.1.2. Staţia de betoane şi utilizatorul

Staţia de betoane şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind compoziţia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare, precum şi partea de structură în care se va folosi.

5.4.1.3. Livrarea betonului Livrarea betonului trebuie însoţită de un bon de livrare-transport beton.

5.4.1.4. Compoziţia betonului Compoziţia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat. Stabilirea betonului trebuie să se facă:

o la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane o la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate o la schimbarea tipului de aditiv o la pregătirea executării unor elemente ale podului, care necesită un beton cu

caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de C20/25.

5.4.2. Proiectarea amestecului

5.4.2.1. Cerinţe privind consistenţa betonului Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiţii prestabilite şi a fi compactat corespunzător. Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului. Consistenţa betonului proaspăt poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi răspândire conform prevederilor Codului de practică NE 012-99 cap.7.1.1. şi Anexa I.4 tabelele I.4.3. şi I.4.5.

5.4.2.2. Cerinţe privind granulozitatea agregatelor Se vor respecta prevederile cap.6.2.2. din Codul de practică NE 012-99.

5.4.2.3. Cerinţe privind alegerea tipului, dozajului de ciment şi raportul A/C Recomandări privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în Anexa I.2 din Codul de practică NE 012-99. Raportul A/C este stabilit funcţie de condiţiile de rezistenţă impuse betonului. Valorile orientative sunt date în Anexa I.4 tabelul I.4.2 din Codul de practică NE 012-99. Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare, urmărându-se realizarea cerinţelor.

221

5.4.2.4. Cerinţe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor

Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităţi încât să nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii. Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor Anexei I.3 din NE 012-99 pe baza instrucţiunilor de folosire ce trebuie să fie în acord cu reglementări specifice sau agremente tehnice bazate pe determinări experimentale. În anexele I.4 şi I.5 din NE 012-99 se prezintă recomandări privind stabilirea compoziţiei betoanelor. Pentru elementele prefabricate se vor respecta şi recomandările din Codul de practică NE 013-02


5.5.1. Betonul proaspăt

5.5.1.1. Consistenţă Consistenţa betonului proaspăt (măsură a lucrabilităţii) poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi răspândire. Clasificarea în clase, funcţie de diferite metode poate fi făcută conform prevederilor din subcapitol 7.1. al Codului de practica NE 012-99 şi NE 013-02.

5.5.1.2. Conţinutul de aer oclus Conţinutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88, folosind metoda gravimetrică sau metoda volumetrică sub presiune.

5.5.1.3. Densitatea aparentă Determinarea densităţii aparente pe betonul proaspăt se efectuează în conformitate cu STAS 1759-88.

5.5.2. Betonul întărit

5.5.2.1. Rezistenţa la compresiune Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice, care este rezistenţa la compresiune N/mmp, determinată pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile. Valorile acesteia sunt conform subcapitolului 10.3.1 din prezentul Caiet de sarcini.

5.5.2.2. Evoluţia rezistenţei betonului În unele situaţii speciale este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. În aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate în condiţii similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite. În cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări nedestructive sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.

5.5.2.3. Rezistenţa la penetrarea apei

222

STAS 3622-86 stabileşte nivelele de performanţă ale betoanelor, funcţie de gradul lor de impermeabilitate. Valorile caracteristice sunt conform subcapitolului 10.3.2 din prezentul Caiet de sarcini.

5.5.2.4. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ Valorile caracteristice sunt conform subcapitolului 10.3.2 din prezentul Caiet de sarcini.

5.5.2.5. Densitatea betonului Funcţie de densitate, betoanele se clasifică în:

o betoane uşoare, betoane cu densitate aparentă în stare uscată (105 gr.C) de maxim 2000 kg/mc – sunt produse în întregime sau parţial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasă

o betoane cu densitate normală (semigrele sau grele) – betoane cu densitate aparentă în stare uscată (105 gr.C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc

o betoane foarte grele, betoane cu densitate aparentă în stare uscată (105 gr.C) mai mare de 2500 kg/mc

5.6. Prepararea betonului

5.6.1. Personalul de conducere şi control al betonului

Personalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea cunoştinţele necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activităţi. Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1 din Codul de practică NE 012-99, iar pentru elemente prefabricate şi NE 013-02.

5.6.2. Staţia de betoane

Staţia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una sau mai multe instalaţii (secţii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calităţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii nr. 10 a calităţii în construcţii din 1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii. Staţiile de betoane vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat la punerea în funcţiune conform prevederilor Codului de practică NR 012-99.

5.6.3. Dozarea materialelor

La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri:

o adaosuri +3% o aditivi +5%

5.6.4. Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai

223

betoniere cu cădere liberă. Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor componente şi o lucrabilitate constantă. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei. Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora după caz pentru:

o utilizarea de aditivi sau adaosuri o perioade de timp friguros o utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm o betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm)

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 5 – 30 gr.C. Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în buncărul tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră, este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet. În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie să aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonului pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluţia în timp a rezistenţei şi durabilităţii betonului din structură. Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare sau la livrare. Producătorul va furniza utilizatorului la cerere – pentru fiecare livrare a betonului – următoarele informaţii de bază:

o denumirea staţiei (fabricii) producătorului de bază o denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului,

seria înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2 actul doveditor al atestării staţiei din Codul de practică NE 012-99

o data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă)

o numărul de înmatriculare al mijlocului de transport o cantitatea de beton (mc)

Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date pentru amestecul proiectat: o clasa de rezistenţă o clasa de consistenţă a betonului o tipul, clasa precum şi dozajul cimentului o tipul de agregate şi granula maximă o tipurile de aditivi şi adaosuri o date privind caracteristicile speciale ale betonului, de ex. gradul de

impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2 din Codul de practică NE 012-99. Aceste informaţii pot proveni din catalogul producătorului de beton care trebuie să conţină informaţii cu privire la rezistenţa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziţia betonului. De asemenea trebuie consemnat în bonul de livrare data şi ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant. După maxim 30 de zile de la livrarea betonului, producătorul este obligat să elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă.

224

Rezultatele necorespunzătoare obţinute pentru probele de beton întărit, vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului. Această condiţie va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părţi.

5.7. Transportul şi punerea în opera a betonului

5.7.1. Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie să fi etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de arşiţă, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă mai mare de 3,00 km suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilior betonului urmare a modificării conţinutului de apă. Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos pentru cimenturi de clasă 32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Durata maximă de transport (minute) Temperatura amestecului de beton (100 < t < 300) Cimenturi de clasă 32,5 Cimenturi de clasă > 42,5

100 < t < 300 50 35 t < 100 70 50

În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între 5 – 300C. În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare, precum:

o stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi, etc

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faţă de limitele din tabel. Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcare şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă, iar în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă.

5.7.2. Pregătirea turnării betonului

5.7.2.1. Condiţii pentru turnarea betonului Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 5 şi 300C. În perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protecţie, astfel încât betonul recent decofrat să se menţină la o temperatură de +100C....+150C, timp de minim 3 zile de la

225

turnare. În toate cazurile se va ţine seama şi de recomandările formulate în cap.15 Tratarea betoanelor din NE 012-99. Executarea lucrărilor de betoane poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor

b) sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier

c) sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI

d) au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz) e) în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă

îndelungată (peste 6 luni), este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii) care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa frecventă a ruginii neaderente, armătura – după curăţire – nu trebuie să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minim prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la o nouă recepţie calitativă

f) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane

g) sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului

h) sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru, etc.)

i) nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună, etc.)

j) în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona

k) sunt asigurate condiţiilor necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport

l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate

5.7.2.2. Începerea turnării betonului În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul de mai sus, se va consemna aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control a calităţii lucrărilor – stabilite prin contract. Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în care:

226

o au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constantă la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate)

o betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea utilajelor pentru transportul local şi compactarea betonului. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate de la punctul de mai sus.

5.7.3. Reguli generale de betonare

Betonarea unei construcţii va fi condusă de conducătorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuţie. Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul proaspăt – vor fi udate cu apă cu 2 – 3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată

b) din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare

c) dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant

d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu lăţime maximă de 1,00 m şi 1,50 m în celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.)

e) betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betonează

f) betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărându-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prozei betonului turnat anterior

g) se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării

h) se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului

i) nu este permisă ciocănirea sau scuturare armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului

j) în zonele cu armături dese se va urmării cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului

k) se va urmării comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări

227

l) circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt

m) betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuţie

n) durata maxim admisă a întreruperilor de betoane pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos

o) în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor conform cap. 13 Rosturi de lucru din Codul de practică NE 012-99

p) instalarea podinilor pentru circulaţia lucrărilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe zonele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 – 48 de ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 de ore dacă temperatura este de peste 200C şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5)

5.7.4. Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului, etc. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

o introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă

o întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost

o se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare) În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil. Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în Anexa IV.2 din Codul de practică NE 012-99, iar pentru elementele prefabricate şi în NE 013-02.

5.7.5. Rosturi de lucru şi decofrare

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întreruperea la nivelul respectiv sau în două rosturi de dilataţie. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau procedura de execuţie şi se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99 şi NE 013-02.Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă care este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile NE 012-99.


228

5.8.1. Generalităţi

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, zona suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii. Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită. Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi a vântului. Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:

o antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sa apelor curgătoare) o diferenţelor mari de temperaturi în interiorul betonului o temperaturii scăzute sau îngheţului o eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei

beton-armătură (după întărirea betonului) Principalele metode de tratare/protecţie sunt:

o menţinerea în cofraje o acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă o stropirea periodică o aplicarea de pelicule de protecţie

5.8.2. Durata tratării

Durata tratării depinde de

o sensibilitatea betonului la tratare o temperatura betonului o condiţiile atmosferice în timpul şi după tratare o condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Se va ţine cont de prevederile Codului de practică NE 012-99.

5.9. Controlul calităţii lucrărilor

Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei structurilor din beton şi beton armat. Controlul de calitate se poate face astfel:

o control interior (executat de către producător şi/sau executant) o control exterior (executat de către un organism independent) o control de conformitate )executat de organisme independente autorizate pentru

efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite) Procedeele de control a calităţii în construcţii constau în controlul producţiei şi execuţiei, ceea ce include:

o controlul preparării betonului o controlul punerii în operă a betonului o verificările rezultatelor încercărilor pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit.

5.10. Executarea betoanelor cu proprietăţi speciale

229

şi betoane puse în operă prin procedee speciale La executarea lucrărilor supuse unor acţiuni deosebite, se folosesc:

o betoane rezistente la penetrarea apei o betoane cu rezistenţă mare la îngheţ-dezgheţ şi la agenţi chimici de dezgheţare o betoane rezistente la atacul chimic o betoane cu rezistenţă mare la uzură

De asemenea o serie întreagă de elemente ale podurilor se execută prin procedee speciale de punere în operă, cum ar fi:

o turnarea betonului sub apă o turnarea betonului prin pompare o turnarea betonului în cofraje glisante o turnarea betoanelor ciclopiene

Pentru aceste betoane cu proprietăţi speciale şi procedee speciale se vor respecta prevederile capitolelor 8 şi 16 din Codul de practică NE 012-99.

230

CAIET NR. 6

HIDROIZOLAŢII şi DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE

DILATAŢIE

6.1. Hidroizolaţii

6.2. Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie

6.1. Hidroizolaţii


Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale, ce trebuie îndeplinite la realizarea hidroizolaţiilor pentru lucrările de poduri. Hidroizolaţiile au ca scop:

o împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă o colectarea apelor ce se infiltrează prim îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de

scurgere La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din şapă hidroizolatoare. termenul de „şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile componente şi anume:

o stratul suport o stratul de amorsă o stratul de lipire o stratul hidroizolator de bază o stratul de protecţie

Şapa se execută în câmp continuu şi se racordează acesteia la marginea elementului care est6e hidroizolat. Racordarea se face şi la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de dilataţie. Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în hidroizolaţii. Hidroizolaţiile pot fi alcătuite din:

o folie lichidă cu întărire rapidă o membrană hidroizolatoare

231

Tehnologia de aplicare, poate fi: o prin pulverizare o prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe bază de bitum o prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice o prin aplicarea de membrane autoaderente o prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor

În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico-mecanice.

6.1.2. Caracteristicile tehnice

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minim 8 ani de exploatare normală a podului. Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraţiile de apă la structura de rezistenţă. Materialele incluse în elementele şapei hidroizolatoare trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasive chimic. Şapa hidroizolatoare:

o trebuie să poată fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se execută pe o jumătate de cale, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaţia normală, asigurându-se continuizarea şapei cu păstrarea caracteristicilor tehnice

o trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod

o trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul săi superior o trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice:

- forţa de rupere 800 N/5 cm - alungirea la rupere minim 20% - rezistenţă la perforare statică - clasa de rezistenţă L4 neperforată la 250 N pe bila 10 mm - adezivitate la tracţiune minim 0,5 N/mmp - flexibilitatea pe un dorn 50 mm fără fisuri la -10 grade C - absorbire de apă în 24 ore maxim 0,5% - temperatura minimă la care membrana este stabilita 120 grade C - temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie

să reziste fără diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice este de 180 grade C

- domeniu de temperatură de exploatare curentă este -20 gr.C, 70 gr.C - intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare

este +5...+30 gr.C Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alcătuirea asfaltului îmbrăcăminţii rutiere pentru a evita agresarea şapei. Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

6.1.3. Prescripţii

6.1.3.1. Stratul suport

Stratul suport al hidroizolaţiei se realizează din mortar de ciment marca M100. Suprafaţa sa nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm şi trebuie realizată prin drişcuire. Mortarul de ciment M100 se va realiza cu ciment II B – S 32,5 conform SR 1500, iar agregatele vor avea dimensiunea maximă de 4 mm.

232

Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3,0 m lungime pe orice direcţie. Se admite o singură denivelare de +5 mm la o verificare. Pregătirea suprafeţei suport, se face astfel:

o se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele de grăsime şi orice alte corpuri străine

o se aplică stratul egalizator o stratul suport întărit se curăţă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea

aplicării straturilor următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată.

6.1.3.2. Stratul de amorsaj Amorsa are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton. Soluţia cu care se execută amorsa poate fi pe bază de bitum sau pe bază de răşini sintetice. Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul. Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5 gr.C. Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate. Pe suprafaţa amorsata nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.

6.1.3.3. Stratul hidroizolator Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrană utilizată. Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se aplică. Nu se admit umflături sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire în câmp continuu a membranelor livrate în fâşii. Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate. La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului, funcţie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie. Lateral, marginile stratului hidroizolator, se vor racorda cu cordoane de etanşare. În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie mai mare de 250 gr.C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrană îşi modifică caracteristicile fizico-mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant de cel puţin +5 gr.C, după minim 28 de zile de la data turnării betonului de ciment sau mortarului (indicativ AND 577-2002).

6.1.3.4. Stratul de protecţie Stratul de protecţie poate fi:

o şapa de beton de 4 – 5 cm grosime, realizat din beton clasa C20/25 (Bc.25), armat cu împletituri din sârmă Zn 1,8 – 2,5 mm, cu ochiuri de 3-8 cm, sau plase sudate tip Buzău 4-5 mm, cu ochiuri de 10x10 cm

o betonul pentru stratul de protecţie se realizează cu ciment II A-S 32,5 şi agregate cu dimensiunea maximă de 7 mm

o mastic bituminos cu grosimea de 1 – 2 cm o membrane de protecţie aderente la membranele hidroizolatoare

233

Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţie se face pe etape, după cum urmează: o pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se

procese verbale de lucrări ascunse o la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie, prin încheierea unui proces verbal

Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului, iar în cazul unor constatări nefavorabile din procesele verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra etanşeităţii prin inundarea pe o înălţime de minim 5 cm pe suprafeţele limitate, pe durata de 24 ore. Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, se vor remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi pot fi acceptate sau nu de către beneficiar. În cazul în care beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice, se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:

SREN ISO 527/1-2000 Materiale plastice; Determinarea caracteristicilor de tracţiune. Partea I principii generale Rezistenţa şi alungirea la rupere

SR 137-95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode de verificare

STAS 5690-80 Materiale plastice. Determinarea absorbţiei de apă Ordin MT 497-98 Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos

pentru drumuri SR ISO 2409-94 Lacuri şi vopsele. Încercarea la carotaj STAS 6615/1-74 Adezivi pe bază de elastomeri. Determinarea vâscozităţii STAS 9199-73 Masticuri bituminoase pentru izolaţii. Metode de analize

şi încercări

6.1.3.5. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie Se vor face conform indicativului AND 577-2002, prin măsurători „in situ”. In situ se verifică aderenţa stratului hidroizolator suport. Măsurătorile vor fi efectuate de către instituţii abilitate, prin procedee agrementate în România. Pentru verificarea calităţii lipirii membranei de stratul suport, se face cel puţin o încercare la 20 de ml cale pod pe sens. Rezultatele obţinute vor fi consemnate într-un proces verbal ce va însoţi recepţia de bază. Nu se va trece la faza următoare în situaţia în care rezultatele obţinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului de execuţie al hidroizolaţiei.

6.2. Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie


Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie, utilizate la poduri rutiere, asigură: o deplasarea liberă a capetelor tablierelor de poduri în rosturile lăsate în acest scop o continuitatea suprafeţei de rulare a căii în zona rosturilor o etanşeitatea la scurgeri şi infiltraţii de apă

Pentru satisfacerea acestor exigenţe, se utilizează dispozitive etanşe. În general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataţie, sunt:

o elementele elastomerice care asigură deplasarea

234

o elemente metalice suport, fixate pe structuri o betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice o mortare speciale de etanşeizare o benzi de cauciuc pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie

Funcţie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcţionalităţile unor elemente ce intră în alcătuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie se aplică la poduri noi sau la poduri în exploatare, având rezolvări specifice de prindere pentru fiecare caz. Dacă se aplică la poduri în exploatare, dispozitivele trebuie să permită executarea lucrărilor pe o jumătate a părţii carosabile, circulaţia urmând a se desfăşura pe cealaltă jumătate a podului fără ca această tehnologie de execuţie să afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. Termenul de „dispozitiv de acoperire a rostului de dilataţie”, prescurtat „dispozitiv” utilizat în continuare, include toate elementele componente, şi anume:

o betonul în care sunt fixate elementele metalice o elementele metalice de prindere o elementul elastomeric o elementul de etanşeizare din cauciuc o mortarul special pentru etanşeizarea elementului elastomeric

6.2.2. Caracteristici tehnice

Termenul de garanţie a dispozitivului este de minim 10 ani de exploatare normală a podului. Elementul elastomer trebuie să fie interşanjabil. Termenul de garanţie a elastomerului este de minim 5 ani. Pe durata garanţiei, firma care garantează dispozitivul trebuie să asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acestuia şi remedierea efectelor deteriorărilor structurii ca urmare a defecţiunilor dispozitivului apărute în perioada de garanţie. Firma care livrează dispozitivul, trebuie să asigure:

o livrarea elementelor interşanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea în operă a dispozitivului

o asigurarea sculelor şi confecţiilor de mică mecanizare specifice, necesare la punerea în operă a dispozitivului şi la schimbarea elementului elastomer

o asigurarea supravegherii tehnice la punerea în operă a dispozitivului o instrucţiuni tehnice de execuţie şi de exploatare

Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice în domeniul de temperaturi -350C, +800C:

o asigurarea deplasării libere a structurii la valoarea prescrisă o elementele mecanice de fixare trebuie să reziste la agenţii corozivi o să fie etanş o să fie fixat de structura de rezistenţă a podului preluând acţiunile verticare şi

orizontale; pentru 1,00 m de pod aceste acţiuni sunt: - forţa verticală 11,20 tf - forţa orizontală 7,80 tf

Elementul elastomeric trebuie să aibă caracteristicile: o duritate, grade Shore A 60 + 5 o rezistenţă la rupere prin întindere 12,00 N/mmp o rezistenţă la rupere prin compresiune 75,00 N/mmp o tasarea sub sarcină verticală maximă 15 % o alungirea minimă la rupere 350 % o rezistenţa la ulei – variaţia caracteristicilor fizice şi mecanice:

- duritate grade Shore A max. +5 - pierdere de rezistenţă la rupere max.% -15

235

- alungirea la rupere max. % -15 o nefragibilitatea la temperaturi scăzute

- temperatura minimă -350C o rezistenţa la îmbătrânire accelerată

- pierdere din rezistenţa la rupere % max. -15 - scăderea alungirii la rupere % max. -30 - creşterea durităţii grade Shore A max. 10

o rezistenţa la ozon după 100 ore să nu prezinte fisuri Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie, vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

6.2.3. Prescripţii

6.2.3.1. Betoane speciale

Agregatele folosite la realizarea betonului, vor fi în mod obligatoriu de concasare, iar cimentul folosit va fi I 42,5 R conform SR 388-95. Betonul va avea gradul de gelivitate G150. Circulaţia rutieră pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului. Se recomandă utilizarea de betoane speciale cu întărire rapidă, peste care se poate deschide circulaţia la vârsta de 10 zile. În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se ancorează aceste buloane trebuie să fie cel puţin de clasă C20/25 (Bc.25). Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spălate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388-95. În cazul în care betonul existent în suprastructură nu are clasa minimă C20/25 (Bc.25) zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolată şi rebetonată cu beton de clasa minimă C20/25 (Bc.25). Se recomandă ca betonul din grinda de încastrare să fie tratat cu material corespunzător pe faţa care vine în contact cu pneurile astfel încât să se realizeze aceeaşi culoare cu îmbrăcămintea asfaltică.

6.2.3.2. Mortare speciale Pentru egalizare, sun unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilataţie sau pentru etanşeizarea laterală a elementului din elastomer, se utilizează mortare speciale, pe bază de răşini sintetice. Toleranţele dimensionate la montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzător de dispozitive. Mortarele utilizate trebuie testate în prealabil conform prescripţiilor fabricantului şi tipului de dispozitiv.

6.2.3.3. Elemente elastomerice Elementele elastomerice, pot fi:

o panouri din neopren armat o profile speciale, deschise sau închise, din neopren o benzi late din neopren

236

Aceste confecţii se livrează la cerere, având caracteristicile (tip, dimensiuni) specificate în proiect. La primire se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a confecţiilor.

6.2.3.4. Elemente metalice de fixare Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se încastrează în structură şi de ele de fixează elementele elastomerice interşanjabile. La livrare se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă, urmărându-se concordanţa cu prevederile proiectului şi a caietului de sarcini. Pozarea elementelor metalice, înainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la poziţie cu dispozitive special adaptate, care asigură şi menţinerea lor în această poziţie până la întărirea betonului. Banda de etanşare din cauciuc neoprenic trebuie să fie continuă pe toată lungimea şi lăţimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toată lungimea o singură înnădire vulcanizată. Pe zona vulcanizării se admite o toleranţă la grosime de +10% din grosimea nominală a benzii. În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului şi îmbrăcămintea de asfalt, se va urmări ca:

o geometria să fie cea prevăzută în proiect o asfaltul să nu prezinte denivelări o să nu aibă fisuri, segregări sau ciobiri o să îndeplinească condiţiile specifice îmbrăcăminţii din beton de ciment sau

îmbrăcăminţii din asfalt turnat

6.2.3.5. Alte recomandări La podurile, având deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 20 mm (+10 mm, considerând temperatura de montaj de +50C), se recomandă soluţiile simple necostisitoare. Se vor efectua:

o recepţii pe faze de execuţie, care au în vedere constatarea executării corecte a elementelor suport de prindere a elementului elastomeric

o recepţia finală La recepţia finală, se poate efectua şi proba prin inundare a zonei rostului de dilataţie, cu înălţimea lamei de apă de minim 5 cm, pe durata de 24 ore. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice, se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:

SR ISO 7619-2001 Elastomeri vulcanizaţi. Determinarea durităţii în grade de duritate Shore A

SR ISO 37-1997 Cauciuc vulcanizat şi termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort; deformaţii la tracţiune

SR ISO 1817-2000 Cauciuc vulcanizat. Determinarea acţiunii lichidelor SR ISO 188-2001 Elastomeri vulcanizaţi. Încercarea la îmbătrânirea accelerată SR ISO 812-2001 Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limită de

nefragibilitate STAS R 9449-74 Elastomeri vulcanizaţi. Determinarea rezistenţei la fisurare

datorată ozonului, în condiţii statice SR ISO 815-A/1-95 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformării

remanente după compresiune la temperaturi ambiante, ridicate sau scăzute

SR EN 10002/1-95 Materiale metalice. Încercarea la tracţiune – Partea I : Metoda

237

de încercare (la temperatura ambiantă) SR 13170-93 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc. Epruvete

speciale şi metode de evaluare Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy – Partea I

Metode de înceracare

238

CAIET NR. 7

ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE LA PODURI


7.2. Condiţii tehnice

7.3. Materiale

7.4. Prescripţii de execuţie

7.5. Verificarea şi recepţia lucrărilor

239

7.1. Prevederi generale Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la realizarea îmbrăcăminţilor de tip bituminos turnate, aplicare pe partea carosabilă a podurilor şi pe trotuare. Acest tip de îmbrăcăminte, se execută la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos pentru drumuri şi vor respecta prevederile din următoarele standarde:

STAS 11348-87 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea pe pe pod. Condiţii tehnice de calitate

STAS 175-87 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase turnate, executate la cald. Condiţii tehnice de calitate

Indicativ AND 546-99 Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod, publicat în Buletinul Tehnic Rutier nr. 15 din 2002 Utilizarea altor tipuri de îmbrăcăminţi pe poduri, precum îmbrăcăminţi din beton de ciment, nu se vor aplica decât pe baza unor studii şi cercetări efectuate de instituţii de specialitate şi numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului. Îmbrăcăminţile bituminoase se utilizează în funcţie de clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, în conformitate cu precizările din STAS 11348-87 tabel I Ind. AND 546-99 şi AND 569-2002 şi cu prevederile din caietul de sarcini, putând fi îmbrăcăminţi bituminoase turnate, realizate cu asfalt turnat dur, sau îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate, realizate din beton asfaltic cu bitum. Tipurile de mixtură sun cele din tabel: Nr. Crt.

Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimens. max. a

granulei

Domeniul de aplicare

1 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur BAP 16

2 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat sau polimeri*) BAmP 16

Îmbrăcăminte pe partea caro- sabilă a podurilor rutiere

3 Asfalt turnat dur ADT 8 Îmbrăcăminte la poduri cu placă de beton

4 Asfalt turnat AT 7 Îmbrăcăminte pe trotuare

5 Mortar asfaltic turnat MAT 5 Strat de protecţie a hidroizolaţiei de pe calea pe pod sau ca strat de egalizare a căii podului

NOTA: *) Se execută pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens şi greu, în scopul creşterii rezistenţei la deformaţii permanente la temperaturi ridicate şi a rezistenţei la fisurare la temperaturi scăzute. Îmbrăcămintea bituminoasă pe partea carosabilă a podului, se aplică pe strat de protecţie executat conform STAS 5088-75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 şi/sau conform prezentei caiet de sarcini.

240

Adaptarea tipului de strat de protecţie al hidroizolaţiei, se va face la fiecare lucrare, cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. Soluţia de protecţie cu mortar asfaltic turnat se va adopta, în special, în cazul platelajelor de tip ortotrop pentru a reduce încărcarea permanentă. Îmbrăcămintea bituminoasă la trotuare se realizează din asfalt turnat conform STAS 11348-87, 175-87 şi prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT. Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată, realizată din beton asfaltic tip BAP, se execută în perioada mai-octombrie, cu condiţia ca temperatura atmosferică să fie de minim +100C. Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată, realizată din beton asfaltic modificat cu polimeri, se execută în perioada mai-septembrie, cu condiţia ca temperatura atmosferică să fie de minim +150C. Îmbrăcămintea bituminoasă turnată, realizată cu asfalt turnat dur, se execută în tot timpul anului, cu condiţia ca stratul suport să fie uscat, iar temperatura atmosferică să fie de minim +50C.

7.2. Condiţii tehnice

7.2.1. Elemente geometrice

Grosimea straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic turnat), se stabileşte constructiv la fiecare lucrare în parte, dar vor avea cel puţin grosimile precizate în tabelul 2 din STAS 11348-87, şi anume:

o asfalt turnat dur - turnat mecanizat: grosime minimă 5,0 cm - turnat manual, în 2 straturi grosime minimă 2x2,5 cm

o asfalt turnat grosime minimă 2 cm o mortar asfaltic turnat grosime minimă 1...2 cm

Grosimea totală a îmbrăcăminţii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm şi se execută din 2 straturi (3+4 cm). Profilul transversal şi longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reală a îmbrăcăminţii bituminoase este indicată în documentaţia tehnică.

7.2.2. Abateri limită

Abaterile limită la grosimea straturilor faţă de valorile din proiect vor fi de -10%. Abaterile limită la panta profilului transversal sunt de +2,5 mm/m pentru îmbrăcăminţi turnate mecanizat şi +5 mm/m la îmbrăcăminţi turnate manual. Denivelările maxime admise în lungul căii pe poduri sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm în cazul execuţiei mecanizate şi de 5 mm în cazul aşternerii manuale.

7.3. Materiale Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic) sunt precizate în tabelul 3 din STAS 11348-87 şi vor îndeplini condiţiile de calitate prevăzute în standardele respective de materiale, şi anume:

STAS 662-2002 pentru nisip natural SR 667-2001 pentru nisip de concasare şi criblură sorturile 3-8 şi 8-16 STAS 539-79 pentru fier Normativ Ord. MT 497-98 pentru bitum; se utilizează bitum tip D60/800 pentru zona cu

climă caldă şi D80/100 pentru zona cu climă rece

241

Alte materiale: o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform STAS 8877-72, pentru

amorsarea suprafeţelor la podurile cu placă de beton armat o cordon de etanşare, pentru colmatarea rosturilor în zonele de contact ale şapei

hidrofuge şi a îmbrăcăminţii bituminoase cu unele elemente de construcţie (borduri, rosturi de dilataţie, guri de scurgere, etc.)

Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur şi ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175-87 (conform tabel). Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP şi BAmP, vor respecta prevederile din Normativul Ind. AND 546-99, publicat în BTR 15/2002. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat vor respecta prevederile din STAS 11348-87.

Mixturi asfaltice Caracteristici fizico-mecanice Asfalt turnat dur Asfalt turnat

A. Încercare pe cuburi: Densitatea aparentă – kg/mc 2400 2400 Absorbţia de apă - % vol. 0 - 1 0 - 1 Umflarea după 28 de zile de păstrare în apa, vol. max. 1 1 Rezistenţa la compresiune la 220C – N/mmp; min. 3,5 3,0 Rezistenţa la compresiune la 500C – N/mmp; min. 1,7 1,5 Reducerea rezistenţei la compresiune după 28 zile de păstrare la apă la temperatura de 220C %; max.

10 10

Pătrunderea la 400C , sub forţa de 525 N, aplicată timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson având secţiunea de 500 mmp , mm

1 - 7 1 - 7

B. Încercare pe cilindri Marshall: Stabilitate (S) la 600C – N, min. 5500 1000 Indice de curgere, fluaj (l), min. 1,5 – 4,5 1,5 – 4,5 Raport S/I – N , mm, min. 1500 1000

Condiţiile pentru compoziţia şi caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmează:

Nr. Crt.

Specificaţii Condiţii de admisibilitate

1. Compoziţia agregatelor naturale şi filer Trece prin ciurul de 16 mm, % 90 - 100 Trece prin ciurul de 8 mm, % 60 – 80 Trece prin ciurul de 3,15 mm, % 45 – 60 Trece prin ciurul de 0,63 mm, % 25 – 40 Trece prin ciurul de 0,20 mm, % 14 – 25

Trece prin ciurul de 0,09 mm, % 10 – 12 2. Conţinutul de bitum, % din masa mixturii 6 - 7

Beton asfaltic cilindrat tip BAP

Tipul bitumului Nr. Crt.

Caracteristici

D 60/80 D 80/100

242

A. Caracteristici pe probe Marshall 1 Densitatea aparentă kg/mc , min. 2350 2350 2 Absorbţia de apă, % vol. max. 1,0 1,0 3 Stabilitatea (S) la 600C, min. 7,5 7,0 4 Indice de curgere (I) la 600C, min. 1,5 – 4,5 1,5 – 4,5

B. Caracteristici pe probe intacte - carote 1 Densitatea aparentă kg/mc , min. 2250 2250 2 Absorbţia de apă, % vol. max. 2,0 2,0 3 Grad de compactare, % min. 70 90

Abaterile limită privitoare la compoziţie în procente din masa mixturilor asfaltice turnate sau cilindrate, vor respecta prevederile STAS 175-87 şi SR 174-97.

7.4. Prescripţii de execuţie Pregătirea stratului suport, se va executa în funcţie de tipul acestuia, şi anume:

o în cazul când îmbrăcămintea se aplică pe suprafaţa din beton de ciment, se va asigura planeitatea acestuia prin aplicarea unui strat de tencuială din mortar de ciment; suprafaţa astfel tratată – după uscare – se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă

o în cazul când îmbrăcămintea se aplică pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafaţa acestuia se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică, cu rupere rapidă atunci când turnarea îmbrăcăminţii se efectuează la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului

Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice de tip ATD, se efectuează conform STAS 175-87, iar a celor de tip BAP conform SR 174/1-2002, 174/2-97 şi Normativului Ind. AND 546-99, cu precizarea că mixturile se aplică după amorsarea hidroizolaţiei cu emulsie.

7.5. Verificarea şi recepţia lucrărilor Verificarea materialelor folosite la execuţia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele respective de materiale. Verificarea mixturilor asfaltice, se va face cu respectarea prevederilor din STAS 11348-87 – cap.4 şi Normativ Ind. AND 546-99. Verificarea îmbrăcăminţii rezultate, se va face prin metode nedistructive sau pe carote şi plăci, conform SR 174/2-97. Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuţiei şi final conform SR 174/1-2002 şi SR 174/2-97. Recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală a lucrărilor, se va face conform prevederilor legale în vigoare, ţinând cont de precizările din SR 174/2-97.

243

CAIET NR. 8

PLACAJE şi ZIDĂRII DE PIATRĂ

8.1. Generalităţi

8.2. Executarea zidăriilor din piatră brută

8.3. Executarea zidăriilor din piatră prelucrată

8.4. Condiţii tehnice pentru controlul şi recepţia zidăriilor din piatră

244

8.1. Generalităţi Prezentul capitol se referă la condiţiile ce trebuie respectate la execuţia lucrărilor din zidărie de piatră naturală, cât şi a lucrărilor de placare a infrastructurilor de poduri. Atât lucrările din zidărie de piatră naturală, cât şi de placare se execută numai pe bază de proiecte. Prevederile prezentului capitol nu se referă la îmbrăcăminţi din piatră, ornamente, sculpturi, etc. În regiunile seismice, cu grad de seismicitate mai mare sau egal cu 7, lucrările de zidărie şi de placare se vor executa pe bază de proiecte de execuţie ce vor cuprinde măsuri constructive speciale. La executarea pe timp friguros a lucrărilor din zidărie din piatră naturală şi de placare, se vor respecta prevederile din documentaţiile tehnice şi normativele în vigoare. Pietrele naturale folosite în construcţii se clasifică, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ce se impun la alegerea lor ca pietre de construcţii, conform STAS 5090-83. La alegerea naturii rocii şi la stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pietrele naturale, se va ţine seama de următoarele:

o condiţiile climatologice specifice ale localităţii unde se execută construcţia o rezistenţele mecanice şi rezistenţele în timp la intemperii şi agenţii chimici

Piatra pentru zidărie trebuie să aibă rezistenţa mai mare decât a mortarului sau betonului de legătură. Rezistenţele la forfecare ale mortarelor, normal întărite, vor fi aproximativ egale cu rezistenţa la întindere şi 1/10 din rezistenţa la compresiune. După formă, dimensiunile, gradul de prelucrare şi modelul de aşezare a pietrelor în zidărie, pot fi alcătuite următoarele feluri de zidării:

o din piatră brută o din piatră prelucrată (cioplită, moloane poligonale, de talie) o mixte

Tehnologia de mai sus corespunde STAS 5089-71.

8.2. Executarea zidăriilor din piatră brută Zidăriile din piatră brută se alcătuiesc din piatră de formă neregulată, aşa cum se extrage din carieră sau din albia râurilor. La punerea în operă blocurile se cioplesc uşor cu ciocanul pentru a îndepărta pământul, părţile moi şi colţurile ascuţite. Mortarul întrebuinţat va fi de ciment, conform STAS 1030-85, ţinându-se seama de natura lucrării. Zidăriile de piatră brută se vor utiliza la ziduri de sprijin, pereuri, rigole, conform prevederilor din proiect şi vor respecta regulile din STAS 2917-79.

8.3. Executarea zidăriilor din piatră prelucrată Zidăria din piatră cioplită se va alcătui din pietre de carieră care în prealabil au fost cioplite. Faţa văzută va fi cioplită din gros, având muchiile vii cât mai paralele. Pe feţele laterale, blocurile vor fi cioplite din ciocan conform prevederilor STAS 2917-79. Masa blocurilor de piatră va fi de cca. 20 kg astfel ca să poată fi puse în operă de un singur om. Pentru blocurile mai grele se pot folosi şi utilaje de mică mecanizare.

245

Mortarele folosite la executarea zidăriilor trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 1030-85 şi în alte documente tehnice, normative în vigoare pentru stabilirea compoziţiei mortarelor de zidărie. Lucrările de zidărie se vor realiza în conformitate cu prevederile STAS 2917-97. Zidărie de piatră cioplită se poate utiliza la socluri, ziduri de sprijin, bolţi. Zidăriile din moloane, moloane poligonale şi pietre de talie sunt alcătuite din pietre de carieră de faţă regulată, obţinută în urma unei prelucrări prealabile. Pietrele nu vor avea defecte ca: găuri, crăpături, vine, incluziuni de argilă sau de oxizi de fier, etc. Prin prelucrare, pietrele trebuie să prezinte o faţă văzută curată. Zidăriile de moloane sunt alcătuite din moloane având o faţă dreptunghiulară, lucrată regulat (permanent). Dimensiunile moloanelor vor respecta prevederile STAS 2917-79. Faţa văzută se va prelucra prin şpituire din gros, şpituire fină, buceardare, raşchetare. Modul de prelucrare a feţei văzute se va preciza prin proiectul de execuţie al lucrării. Tot la placarea infrastructurilor se poate folosi piatra de talie; blocuri de forma paralelipipedică având diferite grade de prelucrare impuse de destinaţia construcţiei şi de prevederile proiectului de execuţie. Grosimea rosturilor va fi de 2 – 5 mm, iar mortarul întrebuinţat va fi mortar de ciment marca M100 STAS 1030-85. Legarea pietrei de talie se face cu legături metalice sau prin îmbinarea pietrelor de forme speciale.

8.4. Condiţii tehnice pentru controlul şi recepţia zidăriilor din piatră La controlul şi recepţia lucrărilor de zidărie din piatră se vor face următoarele verificări:

o dacă materialele şi piesele întrebuinţate corespund celor prescrise în proiecte şi standardelor în vigoare

o dacă dimensiunile elementelor de construcţie executate corespund celor din proiect

o dacă rosturile de tasare şi de dilatare sunt bine executate şi în locurile prevăzute în proiect

o planeitatea feţelor zidăriilor o calitatea suprafeţelor prelucrate

Toleranţele admise în conformitate cu normativul C.193-97 Instrucţiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră, sunt următoarele:

o abateri de la verticală a suprafeţelor +20 mm pe 4,00 m înălţime şi +30 mm pe întreaga înălţime

o abateri pe orizontală +20 mm pe o lungime de 10,00 m.

246

CAIET NR. 9

PODEŢE – prevederi tehnice generale

Podeţele sunt lucrări de artă a căror deschideri au suma a deschiderilor este mai mică sau egală cu 5,00 m. Lumina podeţelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic întocmit în conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor şi podeţelor. Lăţimea căii pe podeţ va fi egală cu cea din calea curentă, iar lăţimea totală dintre coronamente va fi egală cu lăţimea totală a platformei. Podeţele se vor executa fără trotuare, cu excepţia amplasamentelor în care acest trotuar există şi trebuie să i se asigure continuitatea. Convoaiele de calcul pentru podeţe sunt aceleaşi ca şi pentru poduri, conform STAS 1545-89 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele – Acţiuni, şi STAS 3221-86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare. Din punct de vedere al plasării căii faţă de suprastructură, podeţele se împart în podeţe deschise (cu calea direct pe suprastructură) şi podeţe înecate (amplasate în corpul rampei la o adâncime de minim 50 cm sub nivelul căii). Ca alcătuire constructivă podeţele se împart în podeţe dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite. Indiferent de sistem acestea trebuie să corespundă din punct de vedere al debuşeului şi al exploatării în condiţii de siguranţă şi să fie uşor de întreţinut. Execuţia podeţelor se face pe bază de proiecte întocmite de unităţi specializate de proiectare şi se aprobă de către beneficiar. Părţile componente ale podeţelor – infrastructura, suprastructura – se execută după aceleaşi reguli ca şi pentru poduri. Condiţiile de fundare, modul de realizare a lucrărilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, descintrare, urmează să îndeplinească condiţiile din proiect şi cele ce fac obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini: capitolele infrastructuri, Eşafodaje şi cintre, Cofraje, Armături, Betoane, Hidroizolaţii şi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie şi Îmbrăcăminţi rutiere. În cazul în care podeţele se execută din elemente prefabricate în uzină sau pe şantier, acestea trebuie să fie însoţite de certificate de calitate. Oricare abatere de la condiţiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini, se vor aduce la cunoştinţa beneficiarului. Eventualele reparaţii intervenite în urma transportului, manipulărilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii întocmită de antreprenor şi aprobată de beneficiar. Lucrările ascunse nu vor fi acoperite înainte de a primi viza consultantului. Proiectul podeţului va cuprinde şi adaptarea la teren a acestuia. Proiectul şi soluţia de adaptare la teren trebuie să ţină cont şi de modul de întreţinere a podeţului pentru funcţionarea acestuia în permanenţă la parametrii proiectaţi.

247

CAIET NR. 10

Suprastructuri din beton precomprimat


10.2. Cofraje, tipare, susţineri pentru cofraje şi condiţii suplimentare

10.3. Armături

10.4. Ancoraje, blocaje

10.5. Cerinţe şi criterii de performanţă privind betonul pentru elemente/ structuri

din beton precomprimat

10.6. Execuţia lucrărilor

10.7. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din beton precomprimat


Acest capitol se referă la lucrările sau părţile de lucrări executate din beton precomprimat, post-sau preîntinse în structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane. Măsurile specifice structurilor executate în consolă nu fac obiectul acestui capitol. Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive noi, sau care prevăd utilizarea altor materiale decât cele indicate în prezentul capitol, se vor întocmi de către proiectant caiete de sarcini speciale odată cu elaborarea proiectului. Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de către o unitate de proiectare autorizată. Executarea lucrărilor de precomprimare va fi încredinţată unor unităţi care sunt dotate cu utilaje necesare şi care dispun de personal cu pregătire teoretică şi practică, atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrări. Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de certificate de calitate. Proiectul, pe baza căruia urmează a se realiza lucrările din beton precomprimat, va cuprinde: detaliile de execuţie ale suprastructurii, proiectul de organizare a şantierului, programul de asigurare a calităţii lucrărilor, modul de organizare al beneficiarului în cadrul şantierului. La execuţia lucrărilor, ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta:

o detaliile din proiect

248

o Cod de practică NE 012-99 Partea B pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat

o Cod de practică NE 012-99 Partea A pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat

o Cod de practică NE 013-02 pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat

o prevederile prezentului capitol

10.2. Cofraje, tipare, susţineri pentru cofraje şi condiţii suplimentare

Cofrajele, tiparele şi susţinerile lor – utilizate la lucrările din beton precomprimat – se vor executa numai pe baza unor desene de execuţie, întocmite în unităţi de proiectare în conformitate cu prevederile din STAS 7721-90: Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat – condiţii tehnice de calitate. În cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi umede, proiectul trebuie să cuprindă detaliile necesare de cofrare a rosturilor. În cazul în care acestea lipsesc din proiect, antreprenorul are obligaţia să întocmească aceste detalii şi să le prezinte beneficiarului spre aprobare. În afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească şi următoarele condiţii specifice lucrărilor din beton precomprimat:

o să permită montarea şi demontarea dispozitivelor de deflectare a armăturilor preîntinse

o să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate din zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, teci, etc.), iar piesele de asamblare temporară, care traversează betonul, să poată fi eliminate fără dificultate

o să permită o compactare corespunzătoare în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate

o să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţiile de lucru corespunzătoare a muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulaţia pe armăturile pretensionate

o să permită scurtarea elastică la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii

o să fie prevăzute , după caz, cu urechi de manipulare o cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele ce

vin în contact cu betonul o să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj

când aceasta este înscrisă în proiect

10.3. Armături

10.3.1. Caracteristici generale

Armătura nepretensionată pentru elementele din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 Oţel laminat la cald; Mărci şi condiţii tehnice generale de calitate şi STAS 438/2-91 Sârmă rotundă trefilată. Domeniul de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de executare al acestor armături vor corespunde indicaţiilor din capitolul Armături al prezentului caiet de sarcini şi Codul de practică NE 012-99 Partea A şi NE 013-02.

249

Înlocuire unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeaşi secţiune totală, se va face numai cu acordul proiectului. Folosirea armăturilor de pretensionare din import, se va face pe bază de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armăturilor pentru precomprimări utilizate la construcţii civile, industriale şi speciale – GAT 253 (MLPAT). În absenţa unor date privind lungimea de transmitere (lt) şi de ancorare (la) acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor româneşti şi cu luarea în considerare a normelor naţionale din ţara de origine a oţelului în cazuri speciale. Armătura ce intră în alcătuirea cablelor de precomprimare, va fi alcătuită din sârme pentru beton şi beton precomprimat calitatea I, având caracteristicile conform STAS 6482/1-73 şi 6482/2, 3, 4-80. Suprafaţa sârmei trebuie să fie fără fisuri, aşchii, adâncituri şi fără pete de rugină. Sârma se livrează în colaci bine depănaţi. Fiecare colac trebuie să fie legat în patru locuri cu sârmă moale, bine strânsă. Capetele colacilor se îndoiesc spre interior, pentru identificarea lor. Colacul trebuie să conţină un singur fir continuu, sudurile sau lipiturile nefiind admise. Fiecare colac trebuie să poarte o etichetă metalică bine legată, cu următoarele inscripţii:

o marca de fabrică a întreprinderii producătoare o notarea sârmei conform STAS 6482/2-80 o simbolul lotului şi numărul colacului o semnul CTC

Lotul de sârmă SBP este alcătui din colaci de sârmă de acelaşi diametru, fabricată din aceeaşi şarjă de oţel şi cu aceeaşi tehnologie. Mărimea unui lot este de maxim 7000 kg, iar a unui colac 80 – 50 kg în funcţie de diametrul sârmei. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform prescripţiilor legale în vigoare. Recepţionarea oţelurilor se va face în conformitate cu regulile şi metodele de verificare a calităţii prevăzute în STAS 1799-88 Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat; Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere şi numărul de îndoiri alternante) pentru fiecare colac în parte, iar pentru 10% din numărul colacilor, determinarea limitei de curgere tehnică, a alungirii relative la rupere şi a numărului de torsiuni la care se rupe sârma. Aceste caracteristici se determină pe câte o epruvetă luată de la fiecare capăt al colacului. Caracteristicile geometrice, chimice şi tehnologice ale armăturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:

o STAS 6482/2-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat; Sârmă netedă

o STAS 6482/3-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat; Sârmă amprentată

o STAS 6482/4-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat; Toroane

Sârmele care prezintă corodări pronunţate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcătuirea fasciculelor. Cablele de sârmă uşor ruginite vor fi curăţate de rugină cu peria de sârmă înainte de a fi puse în operă.

10.3.2. Manipulare, transport şi depozitare

La transportul şi depozitarea produselor din oţel destinate utilizării cu armături pretensionate, se vor respecta prevederile prezentate în continuare:

250

a) Transportul se va efectua în vagoane închise sau în autocamioane prevăzute cu prelate. Aceste vehicule vor fi în prealabil curăţate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdărie a oţelului şi în mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri).

b) Depozitarea se va face pe loturi şi diametre, în spaţii închise, ventilate corespunzător, pe suporţi care să prevină contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stivă pentru controlul periodic.

c) În cazul spaţiilor de depozitare fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă şi în care umiditatea este sub 60% nu se iau măsuri suplimentare de protecţie.

d) Pentru colacii şi tamburii prevăzuţi cu ambalaje speciale de protecţie, aplicate în uzină, se va da o deosebită atenţie ca, la transport, manipulare şi depozitare, ambalajul să nu fie deteriorat. Dacă s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura protejată. Periodic, se va verifica – pe colaci de probă – eficienţa ambalajului pentru condiţiile efective de depozitare.

e) La transportul, manipularea şi depozitarea oţelurilor, se vor lua măsurile necesare pentru a preveni;

- zgârierea, lovirea sau îndoirea - murdărirea cu pământ, materii grase, praf - contactul cu materialul incandescent provenit de la activităţi de sudare, de

tăiere sau de încălzire cu flacăra aparatelor de sudare autogenă - acoperirea prelungită cu diverse materiale care pot menţine umezeala

f) Barele vor fi livrate în formă rectilinie şi vor fi manipulate, transportate şi depozitate astfel încât să-şi păstreze forma. Eventualele prelucrări de la capete se vor proteja prin manşoane singure împotriva degradărilor mecanice sau din coroziune.

10.3.2.1. Pregătiri pentru confecţionarea armăturii pretensionate

În cadrul lucrărilor pregătitoare sunt incluse următoarele operaţii;

a) Verificarea existenţei certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează a se executa armătura; dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de transport şi depozitare, semnalele de existenţa ruginii, murdăririi, deformării, se vor efectua încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din standardele de produs de către unitatea de producţie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor. În toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii stării de coroziune şi a consecinţelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.

b) Suprafaţa oţelului se va curăţa de impurităţi, de stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul) pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare.

c) Armăturile, care urmează să fie tensionate simultan, vor proveni – în limita posibilităţilor – din acelaşi lot.

d) Porţiunile de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisă operaţia de îndreptare. Porţiunile de armătură pretensionată (sârme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudură, se vor îndepărta. Barele de oţel superior, care în timpul transportului sau al depozitării au suferit o uşoară deformare (sub 5 cm/m), se vor îndepărta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel puţin +10 gr.C.

e) Se va evita rebobinarea sârmelor şi toroanelor, în diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decât cele de livrare.

251

Pentru cazul în care controlul efortului de pretensionare se face şi prin alungirea armăturii, este necesară cunoaşterea valorii modulului de elasticitate al armăturii. Pentru armături pretensionate individual, modulul de elasticitate sa va determina de către un laborator de specialitate, în conformitate cu prevederile STAS 6605-78. În cazul fasciculelor postîntinse, specificate în Anexa 4 din Codul de practică NE 012-99 Partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105 N/mmp limitele de variaţie putând fi de +2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv, sau se va determina de către laboratoarele de încercări autorizate. La construcţii importante sau în cazul în care sunt condiţii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomandă ca valoarea reală a modulului de elasticitate global să se determine pe şantier odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. Se vor asigura dispozitivele de derulare şi debitare care corespund tipului de armătură se urmează a se confecţiona, în ceea ce priveşte precizia la lungime şi la înclinarea secţiunilor de tăiere (mai exigente, de ex. în cazul armăturilor la care se realizează bulbi la capete).

10.3.2.2. Confecţionarea şi poziţionarea armăturii preîntinse Modul de confecţionare şi poziţionare a armăturii preîntinse, precum şi a celorlalte armături şi piese înglobate, după caz, va face de regulă, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat. Tăierea la lungime se va face astfel încât să nu se producă deformări ale secţiunii de tăiere care să împiedice introducerea armăturii prin ecranele de distanţare, în blocajele de inventar ale instalaţiilor de pretensionare sau alte operaţii tehnologice. La debitare se recomandă să se elimine zonele de toron în care s-a înnădit una din sârmele componente, dacă aceste zone pot fi identificate. Se va da o atenţie deosebită pentru evitarea murdăririi armăturilor prin contactul cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau ale platformelor de turnare. Abaterile la poziţionarea în secţiunea elementului a armăturilor pretensionate, nu vor depăşi 3 mm faţă de poziţia din proiect, dacă nu se specifică altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armăturilor preîntinse, se evidenţiază faptul că nu sunt permise toleranţe negative. Pentru aşezarea şi păstrarea armăturilor preîntinse în poziţia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distanţate. În tehnologia de stend unele din aceste ecrane sunt fixe şi altele deplasabile. Diametrul găurilor din ecrane va fi mai mare decât diametrul armăturii preîntinse cu 1 – 2 mm în cazul sârmelor şi cu 2 – 3 mm în cazul toroanelor. Dispozitivele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel încât devierea maximă a armăturii de la ultimul distanţier să nu depăşească panta de 1/10. Pentru a permite aranjarea în poziţie a armăturilor nepretensionate, se admite pretensionarea în două etape. Forţa de pretensionare din prima etapă se va stabili în funcţie de tehnologia de execuţie adoptată, dar nu va depăşi 40% din forţa de control prescrisă. Armăturile nepretensionate se vor monta, poziţiona şi lega cu sârmă neagră moale, iar după efectuarea acestor operaţii se poate trece la pretensionarea definitivă pentru realizarea forţei de control. Nu se admit sisteme de poziţionare a armăturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la faţa betonului. La armăturile preîntinse, realizate sub formă de bare îmbinate prin manşoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate şi montate în succesiunea verificată în prealabil, iar lungimile de înfiletare se vor verifica înainte de pretensionare.

252

Dacă se utilizează dispozitive de îmbinare a armăturii, acestea vor fi amplasate astfel încât să permită alungirea liberă a armăturii şi să nu antreneze tiparele în timpul pretensionării. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenţă cel puţin egală cu 92% din forţa de rupere a armăturii îmbinate.

10.3.2.3. Confecţionarea armăturii postîntinse La tăierea sârmelor, toroanelor sau barelor, în vederea confecţionării armăturii postîntinse, se vor utiliza scule şi dispozitive care nu deformează extremităţile acestora pentru a nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armăturii în canale, precum şi pentru a permite efectuarea corectă a unor operaţiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans, etc.). Se vor lua precauţiile necesare pentru ca oţelul să nu fie murdărit cu pământ, materii grase, etc. să nu fie îndoit sau zgâriat în timpul operaţiilor de tăiere şi confecţionare. La fasciculele la care sârmele de blochează în ancoraje înainte de pretensionare, nu este necesară îndepărtarea protecţiei temporare. La celelalte tipuri de fascicule, protecţia temporară se va păstra numai dacă este imperios necesară datorită mediului de lucru corosiv, precum şi dacă sârmele vor putea fi degresate în zona de prindere în prese şi în ancoraje definitive. Măsurile minime care trebuie avute în vedere la confecţionare şi poziţionare, pentru a se evita degradarea protecţiilor definitive ale armăturilor, vor fi indicate de producătorul armăturilor sau de proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmând a le adapta şi completa în funcţie de tehnologiile de lucru utilizate. Fasciculele ca şi toroanele individuale se execută în ateliere centrale permanente ale unităţilor specializate în lucrări de beton precomprimat, în ateliere temporare de şantier sau prin împingerea directă, în canale, a armăturii derulată progresiv din colac şi tăierea succesivă la lungime (dacă procesul aplicat permite această operaţie). Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de producţie, precum şi de tipul fasciculelor de urmează a se realiza. În Anexa 5 din NE 012-99 sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra în dotarea atelierelor de confecţionare a fasciculelor având caracteristicile prezentate în Anexa 4 sau similare acestora. Fasciculele şi toroanele individuale executate în ateliere centrale vor fi însoţite, la livrare, de un certificat de calitate care va conţine – în mod obligatoriu – numărul certificatului de calitate al sârmelor din care au fost confecţionate fasciculele, respectiv al toronului. Lungimea de tăiere a sârmelor care alcătuiesc fascicule de tipul celor din Anexa 4 din NE 012-99 Partea B, se va determina prin adăugarea la lungimea fasciculului măsurată între suprafeţele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor minime indicate la pct.25 şi 26 din tabelul din anexă. Dacă tăierea urmează să se facă cu aparatul de sudură, se vor adăuga încă minim 30 mm (zona influenţată de temperatură). Fasciculele din sârme paralele (anexa 4), ancorate în secţiune circulară (ancoraje tip inel-con), se realizează fără elemente de ordonare (resort sau rozete ştanţate). Asamblarea sârmelor sub formă de fascicul, se va face prin legături de sârmă moale de 1,5 mm diametru la capete şi la distanţe de cca. 200 mm. Se recomandă ordonarea sârmelor, cu sârmă continuă de cca. 1 mm diametru. Legăturile de sârmă intermediare se pot elimina sau reduce ca număr prin răsucirea elicoidală a fasciculului, cu un pas de cca. 250 mm. Toate legăturile de sârmă vor avea capetele îndoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu împiedica introducerea în teci. Pentru fascicule de alte tipuri decât cele din anexa 4 din NE 012-99 Partea B, datele (condiţii, criterii de performanţă) privind confecţionarea armăturilor postîntinse trebuie prevăzute în proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic. În cazul în care

253

pe şantier se utilizează fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar să se prevadă marcări corespunzătoare, iar depozitarea să se facă pe tipuri de fascicule. Pentru transport şi depozitare, fasciculele neintroduse în teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din Codul de practică NR 012-99). Diametrul de rulare se recomandă să fie de minim 2100 mm în cazul fasciculelor executate din sârmă cu diametrul de 5 mm şi de minim 2300 mm în cazul sârmelor cu diametrul de 7 mm. Se pot rula şi fascicule introduse în ţeavă de polietilenă. În acest caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea ţevii şi a numărului sârme din fascicul, stabilindu-se prin încercări. Diametrul de rulare a fasciculelor în teci speciale din tablă, procurate din import, va fi indicat de producător sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizează.

10.3.2.4. Realizarea canalelor pentru armături postîntinse Canalele în care se introduc armături postîntinse, se execută conform prevederilor din proiect prin înglobarea unor teci flexibile din tablă de oţel, ţevi din material plastic sau din oţel cu pereţi subţiri. Pentru procedeele indicate în Anexa 4, canalele (care pot fi căptuşite sau necăptuşite), se vor realiza conform datelor din Anexa 4 şi 6 din Codul de practică NE 012-99 Partea B şi planurilor de detaliu. Canalele şi tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate în ţară trebuie să răspundă următoarelor cerinţe principale:

o asigurarea obţinerii razelor de curbură în concordanţă cu prevederile proiectului o asigurarea protecţiei armăturii pretensionate împotriva coroziunii: în acest sens

este interzisă utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor o rigiditatea transversală a tecilor va trebuie să fie în concordanţă cu solicitările

provenite din etapele de execuţie: grosimea tablei va fi de minim 0,2 mm pentru tecile de diametru mic şi se va spori până la 0,6 mm pentru diametre mari

o raportul între diametrul canalului şi cel al fasciculului trebuie să permită introducerea armăturii pretensionate şi injectarea în bune condiţii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie să fie cu minim 10 mm mai mare decât cel al fasciculului, iar aria secţiunii interioare a tecii va fi de cel puţin două ori mai mare decât cea a armăturii

o asigurarea realizării unor legături bune cu trompetele în zonele de capăt o asigurarea etanşeităţii în sensul împiedicării pătrunderii apei în interior o asigurarea corespunzătoare a marcării, ambalării, manipulării, transportul şi

depozitării Utilizarea tecilor din material plastic este permisă numai la elemente care nu se calculează la oboseală şi cu condiţia ca în exploatare temperatura să nu depăşească +40 gr.C. De asemenea, în cazul acestor teci nu se va utiliza tratamentul termic pentru întărirea betonului. Dacă tecile din material plastic prezintă ondulaţii transversale la interior şi exterior, se poate renunţa la restricţia privind elementele calculate la oboseală. Înlocuirea tipului de canal/teacă prevăzut în proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului. Se vor utiliza teci cu rigiditate transversală sporită în cazul unor condiţii mai grele de execuţie în ceea ce priveşte pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea şi compactarea betonului, etc. De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide şi cu un număr cât mai redus de îmbinări când grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte condiţii nu permit intervenţia ulterioară pentru deblocarea zonelor de teacă obturate la betonare. Racordurile (teurile) pentru injectare şi pentru aerisire, amplasate în conformitate cu prevederile din cap.8 al Codului de practică NE 012-99 Partea B şi a detaliilor din planurile de execuţie, vor fi racordate la tecile ce căptuşesc canalul, astfel încât să nu reducă din diametrul interior al acestuia. O soluţie posibilă este utilizarea unui manşon sau semimanşon, prevăzut

254

cu ţeavă pentru injectare/aerisire, aplicat peste teacă; găurirea acestuia se va face înainte de injectare cu o unealtă adecvată introdusă prin ţeavă. În elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate în rosturile dintre tronsoane. Toate îmbinările între teci trebuie asigurate împotriva deplasărilor relative în timpul diverselor operaţii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). În acest scop se pot utiliza manşoane exterioare similare tecilor, manşoane fixate cu bandă adezivă sau alte sisteme sigure. Asamblarea cu mufă (mamă-tată) a tecilor din material plastic, se va face în acelaşi sens pe toată lungimea canalului pentru a uşura introducerea fasciculelor (dinspre partea tată). În lipsa datelor de proiect, abaterile la poziţionarea tecilor faţă de traseul din proiect, se vor încadra în următoarele limite:

a) pe direcţia înălţimii elementului (h): - pentru înălţimi până la 200 mm*) + 0,02 h - pentru înălţimi cuprinse între 200-1000 mm + 5 mm - pentru înălţimi mai mari ca 1000 mm +10 mm

b) pe direcţia lăţimii elementului: - pentru lăţimi până la 200 mm*) + 5 mm - pentru lăţimi cuprinse între 200-1000 mm +10 mm - pentru lăţimi mai mari ca 1000 mm +20 mm *) Pentru tecile aflate la marginea secţiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe direcţia respectivă, fără valorile negative. În cazul mai multor fascicule, depăşirea abaterilor individuale - cu excepţia celor de la marginea secţiunii - pot fi admise dacă rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se încadrează în aceste limite. În cazul canalelor din tronsoane, ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depăşi +3 mm pentru traseul aceluiaşi canal. Pentru diferenţe între diametrul fasciculului şi cel al canalului mai mari de 15 mm sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depăşi +5 mm. Dispozitivele de poziţionare a tecilor vor fi realizate şi amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor întocmite de executant şi avizate de proiectant. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armăturii nepretensionate, cu condiţia ca abaterile de montaj ale acestora să nu influenţeze defavorabil precizia de poziţionare a tecilor. Distanţele între punctele de rezemare vor fi cuprinse între 500 şi 1500 mm, în funcţie de rigiditatea longitudinală a tecilor. La tecile extrase distanţa poate fi sporită până la 2000 mm. Distanţe mai mari se pot utiliza pe bază de experimentare. Este obligatorie amplasarea de dispozitive de poziţionare în secţiunile de schimbare a curburii traseului. Elementele orizontale pe care reazemă tecile, vor fi realizate din bare OB.37, platbande, profile, alese în funcţie de rigiditatea transversală a tecilor. În mod curent, folosirea barelor OB.37 cu diametrul de 10 – 14 mm este satisfăcătoare. La tecile din tablă cu falţ sau din polietilenă, fără fascicule în timpul betonării, suprafaţa de rezemare a tecii de distanţier va fi mai mare pentru a evita deformarea transversală. Dispozitivele de poziţionare trebuie să împiedice şi deplasarea ascendentă a ansamblului teacă-fascicul, datorită efortului de flotare a acestuia la betonare şi vibrare. Nu se admit dispozitive de poziţionare a tecilor la care piesele metalice ajung la faţa betonului. În zonele de capăt, axa canalelor (căptuşite sau necăptuşite) va fi perpendiculară pe suprafaţa de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevăzută în proiect sau în specificaţiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din Anexa 4 lungimea respectivă este de 400 mm.

10.3.2.5. Montarea armăturilor postîntinse

255

În cazul canalelor căptuşite cu teci din tablă, conform tabelelor 6.1 şi 6.2 din Anexa 6 ale Codului de practică NE 012-99 Partea B, sau din material plastic, se recomandă ca fasciculele să fie montate înainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversală şi longitudinala a tecilor. De asemenea, în anotimpurile reci şi cu umiditate ridicată, se vor adopta (în cazul în care este necesar) alte procedee de sporire a rigidităţii tecilor (bare sau ţevi din oţel, ţevi din material plastic de diametru mai mic, ş.a.), fasciculele introducându-se ulterior. Introducerea ulterioară a fasciculelor se poate face prin împingere sau prin tragere. Capătul de avans al fasciculului va fi prevăzut cu o piesă de formă conică ancorată de sârmele fasciculului. Varianta de montare a fasciculelor prin împingere în canal, în mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac, se va aplica în cazul toroanelor, capătul de avans protejându-se cu o piesă conică. Acest procedeu impune ca toronul să poată fi derulat de la interiorul colacului. Înainte de închiderea cofrajului este necesar să se verifice starea şi poziţia tecilor, acesta conţinând un punct de staţionare pentru care se va încheia un proces-verbal pentru lucrări ascunse, în ceea ce priveşte:

o încadrarea în abateri a traseului realizat faţă de prevederile proiectului o deformaţiile parazitare (şerpuirea) în plan orizontal sau vertical între punctele de

susţinere, aceste deformaţii putând introduce frecări suplimentare de care nu s-a ţinut seama la proiectare

o deteriorări (străpungeri, crăpături, deşirări) nereparate ale tecii o puncte insuficiente etanşate la îmbinări între teci o montarea racordurilor pentru injectare şi pentru aerisire

În cazul în care se constată neconformităţi, se vor face remedierile necesare. În perioada dintre montarea armăturii în canale şi până la începerea operaţiilor de pretensionare şi injectare, în scopul prevenirii pătrunderii apei în canale şi a coroziunii, este obligatoriu să se protejeze extremităţile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic, ş.a.) şi să se etanşeze zona de ieşire a fasciculului din canal. Pregătirea pentru confecţionarea armăturilor pretensionate, confecţionarea armăturii întinse, realizarea canalelor pentru armătura postîntinsă şi montarea armăturilor postîntinse se vor realiza în conformitate cu cap.3 din NE012-99 Partea B – Beton precomprimat.

10.4. Ancoraje, blocaje

Ancorarea fasciculelor cuprinse în Anexa 4 se face cu ancorajele indicate în Anexa 7 ale Codului de practică NE 012-99 Partea B. Alte tipuri de ancoraje şi sisteme de blocare se utilizează pe bază de agrement tehnic. Ancorajele cu buclă şi dorn (anexa 7 – fig.7.6 din NE 012-99 Partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseală. Se recomandă ca ancorajele cu buclă şi dorn să fie introduse în locaşuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protecţie, peste care se aplică beton de monolitizare, care trebuie să fie bine ancorat de capătul elementului şi armat corespunzător. Ancorarea armăturilor preîntinse se va realiza cu blocaje omologate sau având agrement tehnic, corespunzător diverselor tipuri de armături. În cazul utilizării toroanelor individuale ca armături postîntinse, se vor folosi ancoraje (blocaje) fără sensibilitate la coroziune. Ancorajele pentru fascicule alcătuite din SBP cu diam. de 7 mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sârmelor, vor trebui să îndeplinească următoarele condiţii de acceptare în ceea ce priveşte bulbii: - diametrul 10,6 + 0,3 mm - înălţimea 7 + 0,3 mm

256

- excentricitatea max. 0,3 mm - suma deschiderii fisurilor max. 1,5 mm - cel mult două fisuri înclinate cu mai mult de 30ş faţă de ax - nici o fisură înclinată cu mai mult de 60 grade faţă de ax Se acceptă fasciculele la care cel mult 5% din numărul de bulbi nu îndeplinesc condiţiile. Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin înglobarea unuia din capete în beton, se vor putea utiliza fără omologare, pe bază de experimentări executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentru încercări în acest domeniu şi avizul expertului (specialist în domeniu). Părţile componente ale ancorajelor şi blocajelor vor fi manipulate şi păstrate în condiţii care să evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificări periodice, se vor îndepărta blocajele care nu mai corespund în ceea ce priveşte siguranţa ancorării armăturilor preîntinse şi încadrarea în valorile limită ale lunecărilor la blocaje.

10.5. Cerinţe şi criterii de performanţă privind betonul pentru elemente/ structuri din beton precomprimat

Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe specifice:

o asigurarea unei clase minime: - C 20/25 în cazul elementelor cu armături

pretensionate alcătuite din bare având Rp02e” 590 N/mmp şi Rm e” 890 N/mmp

- C 25/30 în cazul elementelor cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane, liţe)

o asigurarea unor caracteristici de contracţie şi curgere lentă cât mai reduse pentru ca pierderile de tensiune în armăturile pretensionate să fie c-t mai reduse

o un conţinut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorită acţiunii corozive a clorului asupra armăturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitată folosirea aditivilor în soluţie ce conţin cloruri în cantitate mai mare decât apa potabilă

o asigurarea unei compactităţi corespunzătoare şi continue în tot elementul (structura)

Pentru punerea în operă şi tratarea betonului se vor avea în vedere şi următoarele prevederi specifice:

a) În cazul în care pentru compactarea betonului se utilizează pervibratoare, se vor lua următoarele măsuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator şi armăturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:

- punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile - în punctele în care se introduce pervibratorul, se recomandă a se prevedea

dispozitive constructive speciale (de ex.: carcase metalice, etrieri şi başe), care să împiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armăturile postîntinse

b) Se va acorda o deosebită atenţie la compactarea betonului în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate pentru a se obţine o umplere cât mai bună, fără deteriorarea şi deplasarea armăturilor şi pieselor înglobate în beton. În acest scop se recomandă utilizarea în aceste zone atât a vibrării de interior, cât şi de exterior.

257

c) La elementele cu armătura preîntinsă, executate în tehnologia de stend, betonarea se va face continuu astfel ca între începerea turnării primului element şi terminarea compactării ultimului element din stand să nu se depăşească intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30 gr.C, pentru a nu perturba aderarea armăturii în elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30 gr.C se vor adopta măsuri corespunzătoare prin proiect şi fişe tehnologice.

d) Se va evita ca – prin scoaterea din betonul proaspăt a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic – să se producă fisuri în lungul armăturilor pretensionate, care au efect defavorabil asupra aderenţei şi protecţiei anticorozive.

e) Se recomandă ca după terminarea betonării, fasciculele de armături introduse în teci să fie mişcate pentru reducerea efectului de blocare în urma eventualelor deformări ale tecilor sau pătrunderii de lapte de ciment, dar în aşa fel încât să nu se producă deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) şi se va sufla aer pentru îndepărtarea apei şi impurităţilor.

f) Măsurile de protecţie a armăturilor cu protecţii permanente, în timpul betonării şi a tratamentului de întărire, vor fi stabilite pe baza recomandărilor acestora. În cazul construcţiilor realizate prin glisare, această verificare se va face imediat la ieşirea din cofrajul glisant pentru a se putea interveni în timp util, de pe platforma inferioară a cofrajului.

g) Descintrarea elementelor şi a construcţiilor din beton precomprimat se va face numai după precomprimarea acestora (parţială sau totală, conform prevederilor proiectului)

h) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale căptuşite cu materiale plastice.

i) La elementele cu armătura preîntinsă nu se va depăşi temperatura de +60 gr.C, iar perioada de răcire va trebui să permită coborârea temperaturii elementului sub +20 gr.C înainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.

j) Armătura va fi protejată de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului.

La întocmirea programului de desfăşurare a lucrărilor aferente betonării, se vor avea în vedere şi următoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armăturii din depozit la punctul de lucru şi până la executarea protecţiei finale a acesteia:

o în zona fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă, armătura se va poziţiona, pretensiona şi proteja în maxim 60 de zile, cu condiţia ca de la pretensionare şi până la realizarea protecţiei să nu treacă un interval mai mare de 15 zile

o pentru armăturile preîntinse intervalul de la pretensionare la betonare se recomandă să nu depăşească 48 de ore

o în cazurile deosebite în care – prin soluţia de proiectare – intervalele specificate mai sus nu pot fi respectate (de ex. la fasciculele introduse în canale înainte de betonare şi tensionate în diverse faze de execuţie a lucrării), se vor adopta – prin proiect – măsuri de utilizare a armăturilor pretensionate cu protecţie permanentă

10.6. Execuţia lucrărilor

10.6.1. Monolitizarea elementelor prefabricate

258

Prezentul paragraf tratează monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi şi plăci, în soluţia grinzi prefabricate şi plăci prefabricate cu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane, se va executa cu beton C32/40 (Bc.40), ca şi-n elementele prefabricate, cu asigurarea continuităţii dintre canalele cablelor şi barele din oţel moale de pe conturul secţiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului detaliile privind asigurarea continuităţii canalelor cablelor şi etanşeitatea acestora. Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C32/40, iar dintre plăci prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C25/30 (Bc.30) şi cu vibrarea atentă a acestora pentru asigurarea conlucrării dintre grinzi şi plăci în cazul suprastructurilor din grinzi cu plăci prefabricate. Atât pentru zonele de monolitizare dintre grinzi, cât şi pentru golurile pentru conectori, reţeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe şantier pe bază de încercări pe cuburi de probă. La zonele de monolitizare dintre grinzi se va folosi acelaşi tip de ciment ca si-n grinzi astfel ca să nu apară o diferenţă de culoare a betonului. Elementele de mai sus privind clasa betonului şi modul de punere în operă a acestuia rămân valabile şi pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placă.

10.6.2. Tensionarea şi blocarea ancorajelor

Forţa de blocare va fi cea prevăzută în proiect. Concepţia de calcul şi procedeul de precomprimare, se vor preciza prin contract. Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare, următoarele:

o provenienţa şi caracteristicile materialelor o referinţe asupra calităţii materialelor de pus în operă o programul de precomprimare o desemnarea unui responsabil însărcinat cu execuţia precomprimării o provenienţa şi calităţile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea

şi practica în acest domeniu Programul de precomprimare, va face parte din programul general de execuţie a lucrărilor. Acesta comportă un memoriu amănunţit a operaţiunilor şi mijloacelor de asigurare a securităţii muncii. Programul de precomprimare va preciza următoarele:

o mijloacele şi instrucţiunile de folosire a materialului utilizat în operaţiunile succesive

o modul de punere în operă a armăturilor de precomprimare o nota privind măsurile de protecţia armăturilor de precomprimare o consemnările privind fiecare etapă de precomprimare, şi anume:

Înainte de punerea sub tensiune a cablelor: - măsurile de protecţie provizorie a armăturilor şi ancorajelor - eventualele măsuri de verificare a rezistenţei în beton, în particular în

vecinătatea ancorajelor În timpul punerii sub tensiune:

- ordinea de punere sub tensiune - tabel cu relaţiile dintre forţele de tragere şi alungirile cablelor, cât şi pentru

coeficientul de frecare calculat şi cel efectiv - metoda de măsurare a eforturilor şi alungirilor - dispoziţiile asupra măsurilor de luat în caz de accident, de alungire anormală

sau rupere de sârme

259

După precomprimare: - măsurile de reînnoire a protecţiei provizorii, şi anume la locaşurile ancorajelor - măsurile de protecţie definitive şi programul injecţiei - modul de verificare a canalelor rămase libere.

Rezultatele precomprimării vor fi înscrise pentru fiecare cablu, într-o fişă de pretensionare de tipul celei din Anexa 12 a Codului de practică NE 012-99 Partea B.

10.6.3. Injectarea cablelor

Injectarea cablelor trebuie să se facă pe baza unui program, întocmit de antreprenor, care va cuprinde:

o caracteristicile mortarului de injecţie şi durata de întărire o condiţiile de a folosi materialul de injecţie, cât şi destinaţia materialului rămas

disponibil în caz de accident o ordinea detaliată a operaţiunilor de curăţire cu aer sau spălare a canalelor

cablelor o ordinea detaliată a operaţiunilor de injecţie şi încercările corespunzătoare o volumele de material de injecţie pentru un cablu pentru o familie de cable o măsurile ce trebuie respectate în caz de accident sau în condiţii climaterice

defavorabile La injectare se va ţine cont de prevederile Codului de practică NE 012-99 Partea B, secţiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 şi 14 privind amestecul de injectare şi fişa de injectare.

10.7. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din beton precomprimat

Recepţionarea elementelor prefabricate din beton precomprimat sau a elementelor care urmează a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producător, în conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89, precum şi din proiectul sau norma internă de fabricare a elementului. Producătorul va emite un certificat prin care atestă calitatea corespunzătoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele înscrise în documentele interne de verificare a calităţii. Pentru a evita returnarea de la şantier a unor elemente prefabricate, uzina va obţine acordul antreprenorului înainte de expedierea acestora. Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afectează capacitatea portantă sau durabilitatea elementului , ca: ştirbituri, segregări pe zone restrânse, se fac pe baza unui program întocmit de antreprenor ce se supune aprobării beneficiarului. Nu se admit în lucrare elemente cu zone puternic segregate, goluri,

fisuri.



260

FOAIE DE CAPAT






Faza: PT + CS Volum nr. III Documentatie economica



261

Lucrare: Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene in Satu Mare – DJ 109L Negresti-Oas – Turt

Beneficiar: Consiliul Judetean Satu Mare Achizitor : Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor Proiectant general: SC DRUM PROIECT S.R.L ORADEA Contract : 211 / 2008 Faza: Documentatie PT+ CS Volum nr. III – Documentaţia economică

B O R D E R O U

Foaie de capat

Borderou

Centralizatorul financiar al obiectelor

Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrari - Obiect 1 – tronson DJ 109L Negreşti-Oas – Gherţa Mică

Lista cantitati de lucrari – terasamente

Lista cantitati de lucrari – suprastructura

Lista cantitati de lucrari – suprastructura staţii bus şi parcare

Lista cantitati de lucrari – amenajare intersecţie cu DN19

Lista cantitati de lucrari – şanţuri

Lista cantitati de lucrari – amenajare drumuri laterale

Lista cantitati de lucrari – semnalizare rutieră

Lista cantitati de lucrari – reparaţii pod km 2+583 peste Valea Albă

Lista cantitati de lucrari – reparaţii pod km 9+860 peste Valea Albă

Lista cantitati de lucrari – reparaţii podeţe

Lista cantitati de lucrari – podeţe drumuri laterale

Lista cantitati de lucrari – reparatii pod peste Valea Alba

Lista cantitati de lucrari – demolare poduri km 20+137

Lista cantitati de lucrari – infrastructura si suprastructura pod km 20+148

Lista cantitati de lucrari – rampe de acces

Lista cantitati de lucrari – refacere pod lateral km 20+148

Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrari- Obiect 2 – tronson DJ 109L Turţ

262

Lista cantitati de lucrari – terasamente

Lista cantitati de lucrari – consolidare acostamente şi lărgiri

Lista cantitati de lucrari – suprastructura staţii bus şi parcare

Lista cantitati de lucrari – suprastructura

Lista cantitati de lucrari – amenajare drumuri laterale

Lista cantitati de lucrari – semnalizare rutieră

Lista cantitati de lucrari – reparaţii pod km 29+030 peste Valea Turţ

Lista cantitati de lucrari – reparaţii pod km 29+775 peste Valea Turţ

Lista cantitati de lucrari – reparaţii podeţe

Lista cantitati de lucrari – podeţe drumuri laterale

Lista cantitati de lucrari – podete dalate+cadre

Lista cantitati de lucrari – accese

Lista cantitati de lucrari – Lucrari organizare de santier

263

PROGRAM PENTRU CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

– LUCRĂRI DE DRUMURI –

Notă: În conformitate cu prevederile legale, toate verificările sunt obligatorii şi se vor consemna în

procese verbale, pe formulare tipizate, care se ataşează la cartea construcţiei Se interzice trecerea la faza următoare de execuţie, înainte de recepţionarea celei anterioare. Constructorul este obligat în timpul execuţiei să urmărească şi să consemneze toate verificările impuse de

standardele şi normativele tehnice în vigoare ( chiar dacă nu sunt cuprinse în prezentul program de control ). Documentele de evidenţă şi rezultatele controalelor se ataşează la cartea tehnică a construcţiei.

Legendă: P – Proiectant

B – Beneficiar C – Constructor

I – Inspecţia în construcţii BENEFICIAR , PROIECTANT ,

P a r t i c i p ă: Nr. crt. Fazele principale care se verifică

P B C I

1. Predare - primire amplasament, borne, repere şi trasare X X X

2. Verificare compactare patul drumului la casete de largire si reparatii burdusiri X X

3. Verificare strat de fundaţie din balast (calitatea balastului, grad de compactare, cota, dimensiuni, denivelări) X X

4. Verificare strat de baza din macadam (calitatea materiale, grad de compactare, cota, dimensiuni, denivelări, capacit. portantă) X X

5. Verificarea execuţiei stratului de baza din anrobat bituminos (calitatea şi consumurile de materiale componente, calitatea execuţiei, calitate mixturi, cote, dimensiuni, denivelări)

X X

6. Fază determinantă – anterioară executării stratului de binder al îmbrăcăminţii X X X X

7. Verificarea execuţiei stratului de binder al îmbrăcăminţii (calitatea şi consumurile de materiale componente, calitatea execuţiei, calitate mixturi, cote, dimensiuni, denivelări)

X X X

8. Fază determinantă – anterioară executării stratului de uzura al îmbrăcăminţii X X X X

9. Verificarea execuţiei stratului de uzura al îmbrăcăminţii (calitatea şi consumurile de materiale componente, calitatea execuţiei, calitate mixturi, cote, dimensiuni, denivelări)

X X

10. Verificarea acostamentelor (calitatea materialelor, grad de compact., pante, cote, dimensiuni, denivelări) X X

11. Verificarea lucrarilor anexe pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale : santuri si rigole de pamant, rigole pereate, drenuri longitudinale, rigole carosabile din beton

X X

12. Recepţia la terminarea lucrării şi recepţia la expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor după un an de la recepţia preliminară

X X X

264


PODEŢE TUBULARE








P B C I


2. Recepţia terenului de fundare – geotehnician X X X

3. Verificare radier din beton X X

4. Verificarea poziţionării la montaj a prefabricatelor X X

5. Verificarea armare camasuiala si dala X X

6. Verificarea execuţiei camasuielii si a dalei X X

7. Verificarea execuţiei timpanelor X X

8. Recepţia la terminarea lucrării şi recepţia la expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor X X X

265


PODEŢE DIN ELEM. PREFABRICATE








P B C I



3. Verificare radier din beton X X

4. Verificarea poziţionării la montaj a prefabricatelor P1 si CP1 X X

5. Verificarea beton de egalizare si hidroizolatii X X

6. Verificarea chiuneta, drenuri si radier din piatra bruta X X


266


- POD DIN BETON PRECOMPRIMAT -

Notă: În conformitate cu prevederile legale, toate verificările sunt obligatorii şi se vor consemna în procese verbale, pe formulare tipizate, care se ataşează la cartea construcţiei

Se interzice trecerea la faza următoare de execuţie, înainte de recepţionarea celei anterioare. Constructorul este obligat în timpul execuţiei să urmărească şi să consemneze toate verificările impuse de



B – Beneficiar C – Constructor I – Inspecţia în construcţii BENEFICIAR , PROIECTANT ,


P B C I 1. Predare - primire amplasament, borne, repere şi trasare X X X


3. Verificare fundaţii din beton de ciment la culei si aripi X X

4. Verificare elevatii culei si aripi din beton de ciment X X

5. Verificare drenuri din piatra bruta X X

6. Verificarea poziţionării la montaj a prefabricatelor „42-6” X X

7. Verificarea armarii din placa de suprabetonare si coronamente X X X

8. Verificarea stratului suport al hidroizolaţiei X X X

9. Fază determinantă – anterioară asternerii hidroizolaţiei X X X X 10. Verificarea membranei de hidroizolaţie X X

11. Verificarea montarii bordurilor, parapetilor si a umplut.la trotuare X X

12. Verificarea straturilor asfaltice calea pe pod si pe trotuare X X


1 3 1 3

SECŢIUNEA III

FORMULARE

1 3 1 4

FORMULAR S

OFERTANTUL …….................……......... (denumirea/numele) SCRISOARE DE ÎNAINTARE

Către

Consiliul Judeţean Satu Mare 440026, Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1

Ca urmare a invitaţiei de participare apărută în SEAP nr............/........................., privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ”

Noi,...........................…………..................................., vă transmitem alăturat următoarele:

1. Documentul ..............................................…..… privind garanţia pentru participare, în cuantumul şi în forma stabilite de dumneavoastră prin documentaţia de atribuire;

2. Coletul sigilat şi marcat în mod vizibil, conţinând, un exemplar în original şi 2 în copie, în limba română , conţinând:

a) oferta; b) documentele care însoţesc oferta.

Avem speranţa ca oferta noastră este corespunzătoare şi va satisface cerinţele dumneavoastră.

Data completării .....................

Cu stimă,

Ofertant, ……........................... (semnătura autorizată)

Înregistrat la sediul autorităţii contractante Nr. .......... / ........……

1 3 1 5

FORMULAR NR. 12 A Operator economic ___________________ (denumirea/numele) DECLARAŢIE PRIVIND ELIGIBILITATEA Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ______________________

(denumirea/numele şi sediul/adresa operatorului economic), declar pe propria răspundere, sub sancţiunea excluderii din procedură şi sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că nu mă aflu în situaţia prevăzută la art. 180 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în ultimii 5 ani nu am fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti pentru participarea la activităţi ale unei organizaţii criminale, pentru corupţie, fraudă şi/sau spălare de bani.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, orice documente doveditoare de care dispun.

Data completării ......................

Operator economic, ......................

(semnătură autorizată)

1 3 1 6

FORMULAR NR. 12 B Operator economic ___________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181 din Ordonanţa

de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 Subsemnatul(a) ............................................. (denumirea, numele operatorului economic), în calitate de ofertant/candidat/concurent la procedura de (se menţionează procedura) pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect ................................... (denumirea lucrării şi codul CPV), la data de .................. (zi/lună/an), organizată de .................................................... (denumirea autorităţii contractante), declar pe propria răspundere că: a) nu sunt în stare de faliment ori lichidare, afacerile mele nu sunt conduse de un administrator judiciar sau activităţile mele comerciale nu sunt suspendate şi nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii. De asemenea, nu sunt într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea mea în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a); c) mi-am îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care sunt stabilit până la data solicitată .................; c1) în ultimii 2 ani, nu m-am aflat în situaţia de a nu-mi îndeplini sau a-mi îndeplini în mod defectuos obligaţiile contractuale, din culpă proprie, fapt care să fi produs grave prejudicii beneficiarilor; d) nu am fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională. Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, orice documente doveditoare de care dispun. Înţeleg că în cazul în care această declaraţie nu este conformă cu realitatea sunt pasibil de încălcarea prevederilor legislaţiei penale privind falsul în declaraţii. Operator economic, ...................... (semnătură autorizată)

1 3 1 7

FORMULAR NR. 12 C Operator economic ___________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND CALITATEA DE PARTICIPANT LA PROCEDURĂ

1. Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ............................... (denumirea operatorului economic), declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că, la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică .................. (se menţionează procedura), având ca obiect ............................... (denumirea lucrării şi codul CPV), la data de .............. (zi/lună/an), organizată de ...................................... (denumirea autorităţii contractante), particip şi depun ofertă: în nume propriu; ca asociat în cadrul asociaţiei .....................................; ca subcontractant al ................................................; (Se bifează opţiunea corespunzătoare.) 2. Subsemnatul declar că: nu sunt membru al nici unui grup sau reţele de operatori economici sunt membru în grupul sau reţeaua a cărei listă cu date de recunoaştere o prezint în anexă. (Se bifează opţiunea corespunzătoare.) 3. Subsemnatul declar că voi informa imediat autoritatea contractantă dacă vor interveni modificări în prezenta declaraţie la orice punct pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică sau, în cazul în care vom fi desemnaţi câştigători, pe parcursul derulării contractului de achiziţie publică. 4. De asemenea, declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie. 5. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai ............................................... (denumirea şi adresa autorităţii contractante) cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră. Operator economic, ...................... (semnătură autorizată)

1 3 1 8

FORMULAR C Operator economic ___________________ (denumirea/numele) INFORMAŢII GENERALE 1. Denumirea/numele: 2. Codul fiscal: 3. Adresa sediului: 4. Telefon: Fax: Telex: E-mail: 5. Cont Trezorerie: 6. Certificatul de inmatriculare/inregistrare .............../(numarul, data si locul de înmatriculare/inregistrare) 7. Obiectul principal de activitate : .............../(in conformitate cu prevederile din statutul propriu) 8. Birourile filialelor/sucursalelor locale, daca este cazul: ............... (adrese complete, telefon/telex/fax, certificate de înmatriculare/inregistrare) 9. Principala piata a afacerilor: 10. Cifra de afaceri pe ultimii 3 ani:

Anul Cifra de afaceri anuală la

31 decembrie (mii lei) 1. 2006 2. 2007 3. 2008

Cifra de afaceri medie /2006, 2007şi 2008 11. Indicatori economici: a) Solvabilitate patrimonială (capital propriu/total pasiv x 100), calculată raportat la bilanţul contabil la 31.12.2008, __________________________ b)Lichiditate generală (active circulante/datorii curente x 100), calculată raportat la bilanţul contabil la 31.12.2008, ________________________________ Operator economic, ...................... (semnătură autorizată)

1 3 1 9

FORMULAR NR. 12 F Operator economic _____________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND LISTA PRINCIPALELOR LUCRĂRI EXECUTATE ÎN ULTIMII 5 ANI

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al .................................................... (denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în

fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate

comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai Consiliului Judeţean Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1, 440026, Satu Mare, cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

Operator economic, .................................. (semnătură autorizată)

1 3 2 0

ANEXA la Formular 12 F

*) Se precizează calitatea în care a participat la îndeplinirea contractului, care poate fi de: contractant unic sau contractant conducător (lider de asociaţie); contractant asociat; subcontractant. **) Se va preciza data de începere şi de finalizare a lucrărilor.

Operator economic, .................................. (semnătură autorizată)

Nr. crt.

Obiectul

contractului

Codul CPV

Denumirea/numele

beneficiarului/clientului Adresa

Calitatea

executantului*)

Preţul total

al contractului

Procent

îndeplinit de

executant (%)

Cantitatea (U.M.)

Perioada de derulare a

contractului **)

1 2 3 4 5 6 7 8 1

2

....

1 3 2 1

FORMULAR NR. 12 I Operator economic ___________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND EFECTIVUL MEDIU ANUAL AL PERSONALULUI ANGAJAT ŞI AL CADRELOR DE CONDUCERE

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ..................................

(denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai Consiliului Judeţean Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1, 440026, Satu Mare cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

2006 2007 2008 Personal angajat

Din care, personal de conducere

Data completării ..................... Operator economic, ...................... (semnătură autorizată)

1 3 2 2

FORMULAR NR. 12 J Operator economic _________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND PERSONALUL TEHNIC DE SPECIALITATE ŞI DE ASIGURARE A CALITĂŢII,

ANGAJAT ÎN ÎNDEPLINIREA CONTRACTULUI

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ........................................................... (denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înteleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai Consiliului Judeţean Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1, 440026, Satu Mare, cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

Personal tehnic de specialitate şi de asigurare a calităţii, angajat în îndeplinirea contractului:

Nr.crt. Nume şi prenume Specialitatea

1. 2. 3.

... Anexez la declaraţie : - CV-urile personalului tehnic de specialitate şi de asigurare a calităţii, angajat în îndeplinirea contractului; -copii ale documentelor de atestare tehnico-profesională; -copii ale contractelor de muncă, sau (după caz) angajamente de participare la îndeplinirea contractului - în original;

Data completării ...................... Operator economic,

.................................. (semnătură autorizată)

1 3 2 3

FORMULAR NR. 12 H Operator economic __________________ (denumirea/numele) DECLARAŢIE PRIVIND UTILAJELE, INSTALAŢIILE, ECHIPAMENTELE TEHNICE DE

CARE DISPUNE OPERATORUL ECONOMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA CORESPUNZĂTOARE A CONTRACTULUI DE LUCRĂRI

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ..................................

(denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai Consiliului Judeţean Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1, 440026, Satu Mare, cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

LISTA cuprinzând cantităţile de utilaje, instalaţii şi echipamente tehnice

Forma de deţinere Nr.

crt. Denumire utilaj/ echipament/instalaţie U.M. Cantitate

Proprietate Chirie 1. 2. ....

Anexez la declaraţie : - copii ale documentelor ce dovedesc deţinerea acestora (în proprietate, chirie, leasing, etc.) sau/şi ( după caz), în cazul achiziţionării mixturii asfaltice şi a betonului de ciment, copii ale documentelor ce dovedesc asigurarea acestor materiale (contracte/precontracte de furnizare încheiate cu un producător de mixturi asfaltice, respectiv de betoane de ciment ). - copii după autorizaţiile de mediu ale ofertantului/ furnizorului (după caz) pentru staţia de mixtura asfaltică şi staţia de betoane . Operator economic, ...................... (semnătură autorizată)

1 3 2 4

FORMULAR NR. 12 G

Operator economic _________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND PARTEA/PĂRŢILE DIN CONTRACT CARE SUNT

ÎNDEPLINTE DE SUBCONTRACTANŢI ŞI SPECIALIZAREA ACESTORA

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ........................................................... (denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în

fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate

comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai Consiliului Judeţean Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1, 440026, Satu Mare, cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

Operator economic, ..................................


1 3 2 5

ANEXA la Formular 12 G



Nr. crt.

Denumire subcontractant Partea/părţile din contract ce urmează a fi subcontractate şi procentul valoric reprezentat

Acord subcontractor cu specimen de semnatură

1.

....

1 3 2 6

FORMULAR NR. 12 M Operator economic ................................ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

PRIVIND PROTECŢIA MUNCII, SĂNĂTATEA /SECURITATE ÎN MUNCĂ ŞI

PROTECŢIA MEDIULUI

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ............................................ (denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria răspundere, că la elaborarea ofertei noastre am ţinut cont de obligaţiile referitoare la protecţia muncii, sănătatea /securitate în muncă şi protecţia mediului, ce ne revin în conformitate cu prevederile legislaţiei române în vigoare.



1 3 2 7

FORMULAR NR. 12 N Operator economic ................................ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND ASIGURAREA SI RESPECTAREA PRINCIPIULUI EGALITATII DE SANSE SI NEDISCRIMINARII

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ______________________________________________ (denumirea/numele şi sediul/adresa operatorului economic), declar pe propria răspundere, sub sancţiunea excluderii din procedură şi sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că in derularea contractului voi respecta prevederile directivelor adoptate de UE: Directiva 75/117/CE – privind principiul egalitatii de remuneratie pentru femei si barbati; Directiva 76/207/CE privind aplicarea principului egalitatii de tratament intre femei si barbati in privinta accesului la angajare, formare profesionala si promovare; Directiva 78/2000/CE – privind egalitatea in domeniul ocuparii precum si alte aspecte ale vietii cotidiene; Directiva 43/200/CE privind tratamentul egal al persoanelor indiferent de origine rasiala si etnica. Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, orice documente doveditoare de care dispun. Data completării ...................... Operator economic, ...................... (semnătură autorizată)

1 3 2 8

FORMULAR NR. 11 BANCA ____________ (denumirea) SCRISOARE DE GARANŢIE BANCARĂ pentru participare cu ofertă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică

Către Consiliul Judeţean Satu Mare 440026, Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1

Cu privire la procedura pentru atribuirea contractului de lucrări „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ” , Noi __________________________________________ (denumirea băncii), având sediul înregistrat la _______________________________________ (adresa băncii), ne obligăm faţă de _____________________________________________ (denumirea autorităţii contractante) să plătim suma de __________________________________ (în litere şi în cifre), la prima sa cerere scrisă şi fără ca aceasta să aibă obligaţia de a-şi motiva cererea respectivă, cu condiţia ca în cererea sa autoritatea contractantă să specifice că suma cerută de ea şi datorată ei este din cauza existenţei uneia sau mai multora dintre situaţiile următoare: a)ofertantul ________________________________________(denumirea/numele) şi-a retras oferta în perioada de valabilitate a acesteia; b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, ofertantul ____________________________ (denumirea/numele) nu a constituit garanţia de bună execuţie în perioada de valabilitate a ofertei; c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, ofertantul ___________________________ (denumirea/numele) a refuzat să semneze contractul de achiziţie publică în perioada de valabilitate a ofertei. Prezenta garanţie este valabilă până la data de _____________________. Parafată de Banca ___________________ (semnătură autorizată) în ziua _______ luna ________ anul _________.

1 3 2 9

FORMULAR NR. 10 C Operator economic __________________ (denumirea/numele)

FORMULAR DE OFERTĂ

Către

Consiliul Judeţean Satu Mare 440026, Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1

Domnilor,

1. Examinând documentaţia de atribuire, subsemnaţii, reprezentanţi ai ofertantului ___________________________ (denumirea/numele ofertantului) ne oferim ca, în conformitate cu prevederile şi cerinţele cuprinse în documentaţia mai sus mentionată, să executăm lucrarea „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ” pentru suma de _____________________(suma în litere şi în cifre, precum şi moneda ofertei), la care se adaugă taxa pe valoare adăugată în valoare de ____________________ (suma în litere şi în cifre) lei.

2. Ne angajăm ca, în cazul în care oferta noastră este stabilită câştigătoare, să executăm lucrările în termen de ________ ( maxim 25 luni) de la emiterea ordinului de începere, conform graficului anexat.

3. Perioada de garanţie acordată lucrărilor este de______ luni. ( minim 60 luni) 3. Ne angajăm să menţinem această ofertă valabilă pentru o durată de ____ (minim

90 zile) (durata în litere şi cifre), respectiv până la data de _______(ziua/luna/anul), şi ea va rămâne obligatorie pentru noi şi poate fi acceptată oricând înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

4. Până la încheierea şi semnarea contractului de achiziţie publică aceasta ofertă, împreună cu comunicarea transmisă de dumneavoastră, prin care oferta noastră este stabilită câştigătoare, vor constitui un contract angajant între noi.

5. Precizăm că: depunem ofertă alternativă, ale cărei detalii sunt prezentate într-un formular de ofertă separat, marcat în mod clar „alternativă” ⌧ nu depunem ofertă alternativă.

(se bifează opţiunea corespunzătoare) 6. Am înţeles şi consimţim că, în cazul în care oferta noastră este stabilită ca fiind

câştigătoare, să constituim garanţia de bună execuţie în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire.

7. Înţelegem că nu sunteţi obligaţi să acceptaţi oferta cu cel mai scăzut preţ sau orice altă ofertă pe care o puteţi primi.

Data _____/_____/_____ _____________, (semnătură), în calitate de _______________, legal autorizat să semnez oferta pentru şi în numele ____________________ (denumirea/numele operatorului economic)

1 3 3 0

FORMULAR NR. 16

Banca ________________ (denumirea)

SCRISOARE DE GARANŢIE BANCARĂ DE BUNĂ EXECUŢIE

Către Consiliul Judeţean Satu Mare 440026, Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr. 1

Cu privire la contractul de achiziţie publică

_________________________________________________________________________________________________________________________________________ (denumirea contractului), încheiat între __________________, în calitate de executant, şi __________________, în calitate de achizitor, ne obligăm prin prezenta să plătim în favoarea achizitorului, până la concurenţa sumei de _______ reprezentând 10% din valoarea contractului respectiv, orice sumă cerută de acesta la prima sa cerere însoţită de o declaraţie cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor ce revin contractantului, astfel cum sunt acestea prevăzute în contractul de achiziţie publică mai sus menţionat.

Plata se va face în termenul menţionat în cerere, fără nicio altă formalitate suplimentară din partea achizitorului sau a contractantului.

Prezenta garanţie este valabilă până la data de ______________. În cazul în care părţile contractante sunt de acord să prelungească

perioada de valabilitate a garanţiei sau să modifice unele prevederi contractuale care au efecte asupra angajamentului băncii, se va obţine acordul nostru prealabil; în caz contrar prezenta scrisoare de garanţie îşi pierde valabilitatea.

Parafată de Banca ___________________ (semnătură autorizată) în ziua _______ luna ________ anul _________.

1331

SECŢIUNEA IV

FORMULAR DE CONTRACT

1332

Contract de lucrări nr.______________din___________ 2009

În temeiul prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare,

1. Părţile - JUDEŢUL SATU MARE reprezentat prin Csehi Árpád Szabolcs - preşedinte al CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE având sediul în municipiul Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie nr.1, telefon 0261713589, cod fiscal 3897378, cont RO07TREZ54624840220XXXXX deschis la Trezoreria operativă a municipiului Satu Mare, în calitate de achizitor, pe de o parte, şi - ……... ................ ........................... ……………. ( denumirea operatorului economic) ............................................... adresa sediu ………………… ........................................................................ telefon/fax .......................................... număr de înmatriculare ..................................... cod fiscal ................................... cont trezorerie.............................................................................................................. reprezentat prin ................................................................................................ (denumirea conducătorului) funcţia............................................... , în calitate de executant, pe de altă parte,

au convenit încheierea prezentului contract de lucrări, în condiţiile stipulate. 2. Definiţii 2.1 - În prezentul contract, următorii termeni vor fi interpretaţi astfel: a. contract – reprezintă prezentul contract şi toate anexele sale; b. achizitor şi executant - părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în prezentul contract; c. diriginte – persoana desemnată de către achizitor să acţioneze ca şi diriginte de şantier în scopurile contractului, având drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractul de servicii încheiat în acest scop cu achizitorul; d. reprezentantul achizitorului – persoana/persoanele din cadrul personalului propriu al achizitorului, desemnate de către reprezentantul legal al achizitorului să acţioneze în numele acestuia, în scopurile contractului; e. preţul contractului - preţul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului, pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor sale, asumate prin contract; f. amplasamentul lucrării – locul/locurile unde vor fi executate lucrările ce fac obiectul contractului; g. organizarea de şantier – cheltuieli cu chirii terenuri, construcţii provizorii sau amenajări la construcţii existente, utilităţi, transport muncitori precum şi orice alte cheltuieli de aceeaşi natură necesare executantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a ctivităţilor contractului; h. grafic de execuţie al lucrării – graficul de execuţie al lucrării, fizic şi valoric, pe obiecte şi pe categorii de lucrări întocmit de către executant în cadrul ofertei acestuia, inclusiv formele revizuite aprobate de către achizitor; i. forţa majoră - un eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează greşelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunţiativă. Nu este considerat forţă majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligaţiilor uneia din părţi. j. zi - zi calendaristică; an - 365 zile.

1333

3. Interpretare 3.1 În prezentul contract, cu excepţia unei prevederi contrare cuvintele la forma singular vor include forma de plural şi viceversa, acolo unde acest lucru este permis de context. 3.2 Termenul “zi”sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă nu se specifică în mod diferit.

Clauze obligatorii

4. Obiectul principal al contractului 4.1 - Executantul se obligă să execute, să finalizeze şi să remedieze defecţiunile apărute în perioada de garanţie la lucrarea „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ” având codul CPV 45233120-6 - Lucrări de construcţii de drumuri, în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract. 4.2 - Achizitorul se obligă să plătească executantului preţul de ................... lei, inclusiv TVA, pentru execuţia lucrării menţionate la clauza 4.1. 5. Preţul contractului 5.1 - Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil executantului de către achizitor, este de ...................................... lei, la care se adaugă TVA ............................. lei. 6. Durata contractului 6.1 - Durata prezentului contract se întinde pe toată perioada de execuţie a lucrării menţionate la clauza 4.1, inclusiv pe perioada de garanţie a acesteia. 6.2. - Executantul are obligaţia de a finaliza lucrarea ce face obiectul contractului în termen de ___________ (max. 25 de luni), începând de la data emiterii ordinului de începere a lucrării. 6.3. - Prezentul contract încetează să producă efecte la data semnării procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor executate. 7. Executarea contractului 7.1 – Executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie, predarea amplasamentului şi emiterea de către achizitor a ordinului de începere al lucrărilor. 7.2 – Ordinul de începere a lucrărilor nu va fi emis decât după constituirea garanţiei de bună execuţie în termenul, cuantumul, forma şi perioada de valabilitate prevăzute la clauza 12.1 din prezentul contract. 8. Documentele contractului 8.1 - Documentele contractului sunt: - documentaţia de atribuire; - propunerea tehnico-financiară a executantului ; - graficul de execuţie al lucrării; - graficul de plăţi; - dovada constituirii garanţiei de bună execuţie; - lista subcontractanţilor cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate cu aceştia (dacă este cazul).

1334

9. Obligaţiile principale ale executantului 9.1 - (1) Executantul are obligaţia de a executa şi finaliza lucrarea cu atenţia şi promptitudinea cuvenite, în concordanţă cu obligaţiile asumate prin prezentul contract.

(2) Executantul are obligaţia să remedieze, pe cheltuială proprie, toate defecţiunile/viciile de execuţie apărute în perioada de garanţie a lucrării

(3) Executantul are obligaţia de a supraveghea lucrările, de a asigura forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, inclusiv organizarea de şantier.

(4) Pentru executarea lucrărilor, executantul va folosi utilaje/echipamente de cel puţin aceeaşi calitate şi capacitate cu cele prevăzute în Anexa la Formularul 12H, şi va asigura minim personalul tehnic de specialitate prevăzut în Anexa la Formularul 12J, din cadrul ofertei acestuia. 9.2. - (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea şi siguranţa tuturor operaţiunilor executate pe şantier precum şi pentru procedeele de execuţie utilizate, cu respectarea prevederilor şi a reglementărilor legii privind calitatea în construcţii.

(2) Executantul are obligaţia de a pune la dispoziţia achizitorului/dirigintelui, caietele de măsurători (ataşamentele) şi orice alte documente pe care executantul trebuie să le întocmească sau care sunt cerute de achizitor/diriginte. 9.3 - (1) Executantul are obligaţia de a respecta şi executa dispoziţiile achizitorului/dirigintelui în orice problemă, menţionată sau nu în contract, referitoare la lucrare. În cazul în care executantul consideră că dispoziţiile achizitorului/dirigintelui sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiecţii, în scris, fără ca obiecţiile respective să îl absolve de obligaţia de a executa dispoziţiile primite, cu excepţia cazului în care acestea contravin prevederilor legale. (2) Executantul are obligaţia de a executa orice modificări ale lucrării în măsura în care aceastea au fost dispuse sau aprobate de către achizitor / diriginte. (3) Prin modificări ale lucrării, se înţeleg: (a) modificări ale cantităţilor pentru un articol de lucrări din contract;

(b) modificări ale calităţii şi ale altor caracteristici ale unui articol de lucrări; (c) modificări ale cotelor, poziţiilor şi/sau dimensiunilor unei părţi din lucrări; (d) omiterea unor lucrări sau orice lucrare suplimentară, echipament, materiale sau

servicii necesare pentru lucrare; (e) modificări al graficul de execuţie al lucrării;

9.4 - Pe parcursul execuţiei lucrărilor, executantul are obligaţia: i) de a lua toate măsurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezenţă pe

şantier este autorizată şi de a menţine şantierul (atât timp cât acesta este sub controlul său) şi lucrările (atât timp cât acestea nu sunt finalizate şi ocupate de către achizitor) în starea de ordine necesară evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane;

ii) de a procura şi de a întreţine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecţie, îngrădire, alarmă şi pază, când şi unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autorităţi competente, în scopul protejării lucrărilor sau al asigurării confortului riveranilor;

iii) de a lua toate măsurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe şi în afara şantierului şi pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor, proprietăţilor publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alţi factori generaţi de metodele sale de lucru.

9.5 - Executantul este responsabil pentru menţinerea în bună stare a lucrărilor, materialelor, echipamentelor şi instalaţiilor care urmează a fi puse în operă, de la data primirii ordinului de începere a lucrării până la data semnării procesului verbal de recepţie la terminarea lucrării. 9.6 - (1) Pe parcursul execuţiei lucrărilor, executantul are obligaţia, în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv: a) confortul riveranilor, sau b) căile de acces, prin folosirea şi ocuparea drumurilor şi căilor publice sau private care deservesc proprietăţile aflate în posesia achizitorului sau a oricarei alte persoane.

1335

(2) Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamaţiilor, acţiunilor în justiţie, daunelor-interese, costurilor, taxelor şi cheltuielilor indiferent de natura lor, rezultând din sau în legătură cu obligaţia prevăzută la alin.(1), pentru care responsabilitatea revine executantului. 9.7 - (1) Executantul are obligaţia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul şantierului şi de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractanţii săi; executantul va selecta traseele, va alege şi va folosi vehiculele şi va limita şi repartiza încărcăturile, în aşa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, de pe şi pe şantier, să fie limitat, în măsura în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor şi podurilor respective. (2) În cazul în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care comunică cu/sau care se află pe traseul şantierului, datorită transportului materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, executantul are obligaţia de a despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamaţiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri. (3) Executantul este responsabil şi va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătăţirea, în scopul facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică cu sau care se afla pe traseul şantierului. 9.8 - Pe parcursul execuţiei lucrării, executantul are obligaţia:

i) de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe şantier; ii) de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de

materiale; iii) de a aduna şi îndepărta de pe şantier dărâmăturile, molozul sau lucrările

provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare. 9.9 – (1) Executantul are obligaţia de a pune la dispoziţia achizitorului, dirigintelui, reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, reprezentanţilor Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, Autorităţii de Certificare şi Plată, Autorităţii de Audit, Comisiei Europene şi a oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finanţării nerambursabile, la cerere şi în termen, documentele solicitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor la faţa locului. (2) În acest scop, executantul are obligaţia de a asigura accesul reprezentanţilor instituţiilor menţionate la alin.(1) în toate locurile şi spaţiile în care acesta desfăşoară sau a desfăşurat activităţi legate de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract, inclusiv acces la sistemele informatice şi orice alte documente ce privesc gestiunea tehnică şi financiară a lucrării. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi clasate (arhivate), astfel încât să înlesnească verificarea acestora. (3) Executantul garantează că drepturile instituţiilor menţionate la alin. (1) vor fi aplicabile în mod identic şi în privinţa subcontractanţilor sau altor persoane ce derulează activităţi legate de îndeplinirea contractului. 9.10 - Executantul, la solicitarea achizitorului/dirigintelui are obligaţia de a participa la întâlnirile de management realizate în scopul evaluării progresului lucrărilor, revizuirea planurilor şi echipamentelor aferente lucrării, situaţia personalului, aprovizionarea cu materiale, plăţi, precum şi orice alte dificultăţi apărute în îndeplinirea contractului. 9.11 – (1) Executantul va redacta un Jurnal de Şantier pentru înregistrări curente, în formatul convenit de către diriginte. Jurnalul de Şantier va fi păstrat pe şantier iar reprezentantul executantului va înregistra zilnic, minim următoarele informaţii:

1. Condiţiile atmosferice, întreruperea lucrului datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, programul de lucru, numărul şi calificarea personalului ce lucrează pe şantier, materialele aprovizionate, materialele încorporate în lucrări, utilajele defecte, testele efectuate, eşantioanele trimise, evenimentele neprevăzute, precum şi ordinele sau dispoziţiile verbale date executantului de către achizitor/diriginte;

2. Anexe cu date detaliate referitoare la toate elementele care sunt verificate pe şantier şi utilizate pentru calculul plăţilor către executant, cum ar fi lucrările terminate,

1336

cantităţile reale, materiale aprovizionate acceptate pentru a fi încorporate în lucrări. Aceste ataşamente fac parte din Jurnalul de Şantier, dar pot fi semnate, dacă este nevoie, ca documente separate.

3. Lista obstacolelor şi a altor dificultăţi întâlnite de executant în execuţia lucrărilor. (2) Datele înscrise în Jurnalul de Şantier vor fi contrasemnate de diriginte şi vor fi puse la

dispoziţia achizitorului/dirigintelui, oricând, la solicitarea acestora.

9.12 - Executantul răspunde penal, contravenţional şi civil, după caz, pentru toate evenimentele/ prejudiciile cauzate terţilor pe perioada de valabilitate a contractului, ca urmare a nerespectării obligaţiilor asumate prin prezentul contract, sens în care va fi chemat în garanţie alături de achizitor în toate eventualele acţiuni formulate împotriva acestuia în justiţie. 10. Obligaţiile achizitorului 10.1 - La începerea lucrărilor, achizitorul are obligaţia de a emite ordinul de începere pentru lucrările ce fac obiectul prezentului contract, în condiţiile prevederilor clauzei 7.2 . 10.2 - Achizitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia executantului, amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină. 10.3 - Achizitorul are obligaţia de a efectua plata către executant în termen de maximum 45 zile de la înregistrarea facturii la registratura achizitorului, condiţionat de confirmarea/acceptarea situaţiilor de lucrări aferente de către diriginte şi respectiv reprezentantul achizitorului, precum şi de admiterea recepţiei lucrărilor executate. 10.4 - Achizitorul se obligă să pună la dispoziţia executantului documentaţia tehnico-economică aferentă lucrării, precum şi orice alte documente/informaţii necesare îndeplinirii contractului de care acesta dispune la data semnării prezentului contract. 10.5 – Dirigintele/reprezentantul achizitorului au obligaţia de a examina şi măsura lucrările care devin ascunse, în cel mult 5 zile de la notificarea executantului. 11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor 11.1 – (1) În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reuşeşte să finalizeze lucrarea în perioada convenită conform clauzei 6.2 din prezentul contract, achizitorul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului, ca penalităţi de întârziere, o sumă echivalentă cu 0,1% / zi întârziere din valoarea lucrărilor rămase neexecutate, dar nu mai mult de 10% din preţul contractului, fără TVA. (2) În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reuşeşte să respecte termenele intermediare din graficul de execuţie al lucrării, anexă la contract, achizitorul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului, ca penalităţi de întârziere, o sumă echivalentă cu 0,01% / zi întârziere din valoarea lucrărilor ce ar fi trebuit să fie executate până la data intermediară respectivă, dar nu mai mult de 10% din preţul fără TVA al acestor lucrări. (3) Termenele intermediare din graficul de execuţie al lucrării sunt considerate date contractuale.

(4) La expirarea termenelor intermediare şi respectiv a duratei de execuţie a lucrărilor, executantul este de drept în întârziere, fără a fi necesară vreo formalitate prealabilă în acest sens. 11.2 - În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei convenite conform clauzei 10.3, atunci acesta are obligaţia de a plăti, ca penalităţi de întârziere, o sumă echivalentă cu 0,1% / zi întârziere din plata datorată. 11.3 – Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părti, în mod culpabil, dă dreptul părţii lezate de a solicita rezilierea cu plata de daune-interese. 11.4 - În cazul depăşirii duratei de execuţie a lucrărilor sau a termenelor intermediare, din culpa executantului, cu aplicarea clauzei 11.1, achizitorul va fixa un termen ce va fi notificat executantului până la care acesta să execute obligaţiile asumate prin contract. În situaţia nerespectării acestui termen, contractul este reziliat de plin drept, fără a fi necesară punerea în

1337

întârziere sau orice formalitate prealabilă. În această situaţie executantul datorează achizitorului daune compensatorii, în cuantum de 10 % din preţul fără TVA al contractului. 11.5 – În cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor, nu îşi îndeplineşte îndatoririle în conformitate cu cerinţele din caietul de sarcini sau în cazul în care executantul nu constituie garanţia de bună execuţie în termenul specificat la clauza 12.1 alin (2), achizitorul este îndreptăţit să-i fixeze executantului un termen până la care activitatea acestuia să intre în normal. În situaţia nerespectării acestui termen, contractul este reziliat de plin drept, fără a fi necesară punerea în întârziere sau orice formalitate prealabilă. În această situaţie executantul datorează de asemenea achizitorului daune - interese, în cuantum de 10% din preţul întregului contract, fără TVA. 11.6 – (1)Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunţa oricând la contract, printr-o notificare scrisă adresată executantului, fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia că această renunţare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru executant. În acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract executată pâna la data denunţării unilaterale a contractului. (2) Contractul se reziliază de plin drept, prin simpla notificare a executantului, fără a fi necesară nicio altă formalitate prealabilă, în situaţia rezilierii contractului de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.1, COD SMIS 1415, nr. 124/11.04.2009, încheiat între Judeţul Satu Mare şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest. În această situaţie executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract executată pâna la data notificării sale privind rezilierea contractului de către achizitor.

Clauze specifice

12. Garanţia de bună execuţie a contractului 12.1 – (1) Cuantumul garanţiei de bună execuţie este de 10% din preţul contractului fără T.V.A., respectiv de _________ lei şi se constituie prin scrisoare de garanţie bancară cu o durată de valabilitate cel puţin egală cu durata contractului (perioada de execuţie a lucrărilor + perioada de garanţie a lucrării) la care se adaugă o perioadă de 28 de zile.

(2) Executantul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie în cel mult 10 (zece) zile de la semnarea contractului. (Părţile pot conveni ulterior adjudecării, dar înainte de semnarea contractului, constituirea garanţiei de bună execuţie şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, caz în care executantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi. Suma iniţială care se va depune de către executant în contul astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului, fără TVA). 12.2 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, sau în conformitate cu prevederile contractuale, dacă executantul nu îşi execută (total sau parţial), execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru executantului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate. 12.3 - Garanţia de bună execuţie se restituie în cuantum de 70% în termen de 14 zile de la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, urmând ca diferenţa de 30% să fie restituită în termen de 14 zile de la efectuarea recepţiei finale, în măsura în care nu au fost emise pretenţii asupra ei în condiţiile art. 12.2 . 12.4 - Garanţia tehnică (dată de furnizorii materialelor, echipamentelor, etc.) este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului.

1338

13. Începerea şi execuţia lucrărilor 13.1 - Executantul are obligaţia de a începe lucrările în timpul cel mai scurt posibil şi oricum într-un interval ce nu poate depăşi 15 (cincisprezece) zile lucrătoare de la primirea ordinului în acest sens din partea achizitorului. 13.2 - (1) Lucrările trebuie să se deruleze conform graficului de execuţie al lucrării şi să fie terminate la data stabilită. Termenele intermediare, prevăzute în graficul de execuţie al lucrării, se consideră date contractuale. În caz contrar, se vor aplica penalităţi conform clauzei 11.1, începând cu prima zi după expirarea duratei de execuţie a lucrărilor respectiv a termenelor intermediare din graficul de execuţie al lucrării, până la notificarea privind îndeplinirea efectivă a obligaţiilor adresată achitorului de către executant.

(2) În cazul în care, pe parcursul execuţiei lucrărilor, din motive neimputabile executantului, graficul de execuţie al lucrării, nu poate fi respectat, acesta va propune si prezenta spre aprobare achizitorului/dirigintelui, un grafic revizuit. Revizuirea graficului nu poate conduce în niciun caz la prorogarea termenului de finalizare a lucrării. 13.3 - (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfăşurarea execuţiei lucrărilor şi de a stabili conformitatea lor cu specificaţiile din documentele contractului. Părţile contractante au obligaţia de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanţilor lor (reprezentantul achizitorului, diriginte, reprezentantul executantului) ce urmează a desfăşura activităţi în scopul contractului.

(2) Executantul are obligaţia de a asigura accesul reprezentantului achizitorului/dirigintelui la locul de muncă, în ateliere, depozite şi oriunde îşi desfăşoară activităţile legate de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse. 13.4 - (1) Cu privire la calitatea, verificările şi testările materialelor folosite la execuţia lucrărilor precum şi condiţiilor de trecere a recepţiei lucrărilor executate, se vor respecta prevederile Caietului de sarcini din Documentaţia de atribuire. (2) Executantul are obligaţia de a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea, măsurarea şi testarea lucrărilor. Costul probelor şi încercărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului.

(3) Probele neprevăzute şi comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă vor fi suportate de executant, dacă se dovedeşte că materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului. 13.5 - (1) Executantul are obligaţia de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără aprobarea achizitorului/dirigintelui.

(2) Executantul are obligaţia de a notifica achizitorului/dirigintelui, ori de câte ori astfel de lucrări, inclusiv fundaţiile, sunt finalizate, pentru a fi examinate şi măsurate.

(3) Executantul are obligaţia de a dezveli orice parte sau părţi de lucrare, la dispoziţia achizitorului/dirigintelui, şi de a reface această parte sau părţi de lucrare, dacă este cazul.

(4) În cazul în care se constată că lucrările sunt de calitate corespunzătoare şi au fost executate conform documentaţiei de execuţie, atunci cheltuielile privind dezvelirea şi refacerea vor fi suportate de către achizitor, iar în caz contrar, de către executant. 14. Întârzierea şi sistarea lucrărilor 14.1 - În cazul în care:

i) volumul sau natura lucrărilor neprevăzute; sau ii) condiţiile climaterice excepţional de nefavorabile; sau iii) oricare alt motiv de întârziere care nu se datorează executantului şi nu a survenit prin

încălcarea contractului de către acesta îndreptăţesc executantul de a solicita prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor sau a oricărei părţi a acestora, atunci, prin consultare, părţile pot stabili:

(1) orice prelungire a duratei de execuţie la care executantul are dreptul; (2) totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adăuga la preţul contractului.

1339

14.2 - Fără a prejudicia dreptul executantului prevăzut în clauza 11.2, acesta are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuţiei dacă achizitorul nu plăteşte în termen de 28 de zile de la expirarea termenului prevăzut la clauza 10.3; în acest caz, va notifica, în scris, acest fapt achizitorului/dirigintelui. 15. Recepţia lucrărilor 15.1 - Recepţiile lucrărilor executate vor fi de trei tipuri:

1. Recepţii parţiale, pe categorii de lucrări sau tronsoane, efectuate de regulă lunar sau de câte ori este necesar, la solicitarea executantului; valoarea minimă a lucrărilor pentru care se vor efectua recepţii parţiale este de 300.000 lei;

2. Recepţie la terminarea lucrărilor, la finalizarea tuturor categoriilor de lucrări aferente obiectului contractului (de la efectuarea acesteia începe să curgă perioada de garanţie);

3. Recepţie finală, la expirarea perioadei de garanţie a lucrării; 15.2 - (1) La terminarea tuturor lucrărilor ce fac obiectul contractului, executantul are obligaţia de a notifica, în scris, achizitorului/dirigintelui că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie, solicitând acestuia convocarea comisiei de recepţie.

(2) Pe baza situaţiilor de lucrări confirmate în prealabil de diriginte şi acceptate de reprezentantul achizitorului, precum şi a constatărilor efectuate pe teren, achizitorul va convoca comisia de recepţie. 15.3 - Comisia de recepţie are obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea lucrărilor executate cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare. 15.4 – Recepţiile parţiale vor avea loc în termen de maxim 14 zile de la solicitarea executantului. 15.5 – Recepţia la terminarea lucrărilor va avea loc în termen de maxim 14 zile de la notificarea terminării lucrărilor. 15.6 – Recepţia finală a lucrărilor executate va avea loc în termen de maxim 14 zile de la expirarea perioadei de garanţie. 16. Perioada de garanţie acordată lucrărilor 16.1. - Perioada de garanţie este de_____ (minim 60 de luni) şi curge de la data efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, până la recepţia finală. 16.2 - (1) În perioada de garanţie, executantul are obligaţia, în urma dispoziţiei date de achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi remediere a viciilor şi a altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale.

(2) Executantul are obligaţia de a executa toate activităţile prevăzute la alin. (1), pe cheltuiala proprie, în cazul în care ele sunt necesare datorită:

i) utilizării de materiale, de instalaţii sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului; sau

ii) unui viciu de concepţie, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei părţi a lucrărilor; sau

iii) neglijenţei sau neîndeplinirii de către executant a oricăreia dintre obligaţiile explicite sau implicite care îi revin în baza contractului.

(3) În cazul în care defecţiunile nu se datorează executantului, lucrările fiind executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat şi plătit ca lucrări suplimentare.

(4) Termenul de începere al activităţilor prevăzute la alin. (1) este de 10 zile lucrătoare de la primirea sesizării scrise din partea achizitorului. 16.3 - În cazul în care executantul nu execută lucrările prevazute la clauza 16.2 alin. (1), achizitorul este îndreptăţit să angajeze şi să plătească alte persoane care să le execute. Cheltuielile aferente

1340

acestor lucrări vor fi recuperate de către achizitor de la executant sau reţinute din sumele cuvenite acestuia. 17. Modalităţi de plată 17.1 – Achizitorul are obligaţia de a efectua plata către executant în termen de maxim 45 zile de la înregistrarea facturii la registratura Consiliului Judetean Satu Mare, condiţionat de confirmarea/acceptarea situaţiilor de lucrări şi admiterea recepţiilor lucrărilor executate. 17.2 – (1) Plăţile parţiale vor fi efectuate, de regulă, lunar sau de câte ori este necesar, la solicitarea executantului, la valoarea lucrărilor efectiv executate. Valoarea minimă a lucrărilor pentru care se vor efectua plăţi, este de 300.000 lei;

(2) Lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări, întocmită astfel încât să asigure o rapidă şi sigură verificare a lor.

(3) Situaţiile de lucrări confirmate de către diriginte, vor fi depuse la achizitor în vederea acceptării lor de către reprezentantul achizitorului şi convocării comisiei de recepţie parţială/la terminarea lucrărilor, după caz. 17.3 - Pentru lucrările ce fac obiectul prezentului contract nu se vor acorda avansuri executantului. 17.4 - Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul-verbal de recepţie finală nu va fi semnat de comisia de recepţie. Recepţia finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanţie, conform prevederilor art. 16.1. 18. Ajustarea preţului contractului 18.1 - Pentru lucrările executate, plăţile datorate de achizitor executantului sunt cele din propunerea financiară, anexă la contract. 18.2 - (1) Preţul contractului este ferm. (2) Preţul contractului nu va fi supus niciunei ajustări datorate: inflaţiei, creşterii sau scăderii forţei de muncă, costului materialelor sau a oricăror alte elemente care afectează execuţia lucrării, cu excepţia modificărilor legislative ce afectează recapitulaţiile situaţiilor de lucrări. 19. Asigurări 19.1 - (1) Executantul are obligaţia de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare în legătură cu lucrările executate, utilajele, instalaţiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu şi reprezentanţii împuterniciţi să verifice, să testeze sau să recepţioneze lucrările precum şi pentru eventualele daune sau prejudicii aduse către terţe persoane fizice sau juridice. 19.2 - Achizitorul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensaţii plătibile prin lege, în privinţa sau ca urmare a unui accident sau prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de executant, cu excepţia unui accident sau prejudiciu rezultând din vina persoanei achizitorului, a agenţilor sau a angajaţilor acestora. 20. Subcontractanţi 20.1 - Executantul are obligaţia de a încheia contracte cu subcontractanţii nominalizaţi în ofertă, în aceleaşi condiţii în care el a semnat contractul cu achizitorul. 20.2 - (1) Executantul are obligaţia de a prezenta la încheierea contractului, toate contractele încheiate cu subcontractanţii desemnaţi.

(2) Lista subcontractanţilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate cu aceştia se constituie în anexe la contract. 20.3 - (1) Executantul este pe deplin răspunzător faţă de achizitor de modul în care îndeplineşte contractul.

(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faţă de executant de modul în care îşi îndeplineşte partea sa din contract.

(3) Executantul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanţilor dacă aceştia nu îşi îndeplinesc partea lor din contract.

1341

20.4 - (1) Pe parcursul derulării contractului, executantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în ofertă şi nici să încheie contracte cu noi subcontractanţi, fără acceptul achizitorului, care îşi rezervă dreptul de a solicita noilor subcontractanţi să prezinte documente de eligibilitate şi calificare profesională pe care le consideră necesare. Eventualele schimbări nu trebuie să conducă, în niciun caz, la modificarea propunerii tehnice sau preţului contractului.

(2) Executantul nu va subcontracta, pe toată durata contractului, mai mult de 30% din valoarea totală a acestuia. 21. Cesiunea 21.1 - Executantul are obligaţia de a nu transfera total sau parţial obligaţiile sale asumate prin contract, fără să obţină, în prealabil, acordul scris al achizitorului. 21.2 - Cesiunea nu va exonera executantul de nici o responsabilitate privind garanţia sau orice alte obligaţii asumate prin contract. 22. Forţa majoră 22.1 - Forţa majora este constatată de o autoritate competentă. 22.2 - Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează. 22.3 - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fară a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia. 22.4 - Partea contractantă care invoca forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părti, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor. 22.5 - Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioada mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese. 23. Soluţionarea litigiilor 23.1 - Achizitorul şi executantul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului. 23.2 - Dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul şi executantul nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti competente de la sediul achizitorului. 23.3 – Fiind un contract administrativ asimilat actelor administrative potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială de soluţionare a litigiilor născute în legătură cu încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului revine în exclusivitate instanţelor de contencios administrativ. 24. Limba care guvernează contractul 24.1 - Limba care guvernează contractul este limba română. 25. Comunicări 25.1 - (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie transmisă în scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în momentul primirii. 25.2 - Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

1342

26. Legea aplicabilă contractului 26.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

Părţile au înţeles să încheie azi_________ prezentul contract în 4 (patru) exemplare, din care 1( unul) pentru executant şi 3 (trei) pentru achizitor . Achizitor, Executant, JUDEŢUL SATU MARE

Consiliul Judeţean Satu Mare S.C. _________________

PREŞEDINTE, DIRECTOR, Csehi Árpád Szabolcs ( Administrator)

Secretar al Judeţului, cons.jr. Bota Cornelia

Director Executiv Direcţia Economică,

Schvarczkopf Ana Erica

Director Executiv Direcţia Dezvoltare Regională, Pataki Csaba Vizat juridic, Tănase Loredana Roxana Director Executiv Direcţia Tehnică,

ing. Şereş Ioan

Vizat juridic, cons. jr. Mîndruţ Marius Vasile

1343

ANEXA NR. 1 la Contractul de lucrări nr. _______ /_______ 2009

GRAFIC FIZIC ŞI VALORIC, PE CATEGORII DE LUCRĂRI ŞI OBIECTE, DE EXECUŢIE A LUCRĂRII „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ”

având codul CPV 45233120-6 - Lucrări de construcţii de drumuri Obiectul 1 – DJ 109L Negreşti Oaş – Gherţa Mică, km 0+000 - km 23+400.

DURATA DE EXECUŢIE/VALOARE Luni/mii lei

NR.

CRT.

CATEGORIA DE LUCRĂRI

1

2 3 4 ..................................................... 24 25

1.

2.

....

Obiectul 2 – DJ 109L Turţ, km 29+000 – km 34+000

DURATA DE EXECUŢIE/VALOARE Luni/mii lei

NR.

CRT.

CATEGORIA DE LUCRĂRI

1

2 3 4 ..................................................... 24 25

1.

2.

....

1344

EXECUTANT, ANEXA NR. 2 la Contractul de lucrări nr. _______/______2009

GRAFIC DE PLĂŢI pentru lucrarea „Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ”

având codul CPV 45233120-6 - Lucrări de construcţii de drumuri

1. Valoarea lucrării : …………………… inclusiv TVA ; 2. Datele efectuării plăţilor:

EXECUTANT, PREŞEDINTE, Csehi Árpád Szabolcs DIRECTOR ECONOMIC, ec. Schvarczkopf Ana Erica

Documents

i_81219