Embed Size (px)
Citation preview
Sectorul financiar nebancar și
stabilitatea financiară
Matei Kubinschi, Direcția stabilitate financiară, BNR
Opiniile exprimate în cadrul acestei lucrări sunt ale autorului , nu reflectă poziția oficialăa Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Conținut
1. Conceptul de stabilitate financiară
1.1 Definire
1.2 Importanță și perspectivă
1.3 Politica macroprudențială și cadrul internațional
2. Analiza sectorului financiar nebancar
2.1 Sectorul financiar din România
2.2 Interconectivitatea sectorului financiar
2.3 Caracterizarea sectorului financiar nebancar (IFN)
3. Concluzii
1. Stabilitatea financiară
1.1 Definirea stabilității financiare
BCE (2007) – condiția în care sistemul financiar –intermediari, piețe și infrastructură – este capabilsă reziste la șocuri fără întreruperi semnificative înprocesul intermedierii financiare și în alocareaeficientă a resurselor către investiții productive
Bun public global, caracterizat de nonrivalitate șinonexcludere → coordonare instituțională
1.1 Definirea stabilității financiare
Îmbunătățirea rezistenței sectorului financiar la
șocuri
Evaluarea riscului
Sistem financiar
stabil
Alocarea eficientă a
resurselor în economie
Sursa: Raport asupra stabilității financiare 2015, BNR
1.2 Importanța stabilității financiare
Efecte negative asupra economiei reale
Scăderea investițiilor
Scăderea avuției populației
Creșterea presiunilor asupra bugetului statului
Creșterea șomajului
Scăderea economică
Criza financiară
Incapacitatea de rambursare a creditelor de către un număr
mare de debitori
Reducerea importantă a finanțării companiilor și populației
Scăderea semnificativă a prețurilor activelor financiare
și/sau imobiliare
Instabilitate financiară
Creditare excesivă nesustenabilă Asumare de riscuri semnificativeCreșterea excesivă a prețurilor
activelor financiare și/sau imobiliare
Sursa: Raport asupra stabilității financiare 2015, BNR
1.2 Perspectiva stabilității financiare
Limitarea dificultăților la nivel de sistem
Evitarea costurilor economice ale
instabilității financiare
Dependent de comportamentul
colectiv (endogen)
Important
În termen de risc la nivel de sistem
Limitarea dificultăților la nivel de instituție
Protecția consumatorului
(investitor/deponent)
Independent de comportamentul
individual (exogen)
Irelevant
În termeni de risc la nivel de instituție
Corelații și expuneri comune
Obiectiv imediat
Obiectiv final
Caracterizarea riscului
Calibrarea
controalelor
prudențiale
Macroprudențial Microprudențial
Sursa: Raport asupra stabilității financiare 2015, BNR
1.3 Politica macroprudențială
Obiectiv final: salvgardarea sistemului financiar în ansamblu,
inclusiv prin consolidarea rezilienţei sistemului financiar şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.
Obiective macroprudențiale intermediare
(i) Reducerea şi prevenirea creşterii excesive a creditării şi a îndatorării
(ii) Reducerea şi prevenirea necorelării excesive a scadenţelor şi a lipsei de lichiditate pe piaţă
(iii) Limitarea concentrării expunerilor directe şi indirecte (iv) Limitarea hazardului moral(v) Consolidarea rezilienţei infrastructurilor financiare
1.3 Cadrul macroprudențial european
Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS, 2011)
Supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar din cadrul UE
Prevenirea sau diminuarea riscurilor sistemice și funcţionarea eficientă a pieţei interne → contribuţiesustenabilă a sistemului financiar la creşterea economică
Emiterea unor recomandări pentru statele membre pentru eliminarea unor vulnerabilități identificate la nivel european
2. Sectorul financiar nebancar
2.1. Evoluția sectorului financiar
0102030405060708090
100
2011 2012 2013 2014
fonduri de investiții
fonduri de pensii private
societăți de asigurare
instituții financiare nebancare
instituții de credit
procente
Structura sistemului financiar din România (pondere active în PIB)
Sursa: BNR, ASF
80%
90%
100%
110%
120%
130%
140%
150%
160%
170%
15% 25% 35% 45% 55%
Lituania
Slovacia
Polonia
Estonia
Ungaria Cehia
Slovenia
Croația
Po
nd
erea
inst
itu
țiilo
r fi
nan
ciar
-m
on
etar
e în
PIB
Ponderea altor instituții financiare în PIB
România
Dimensiunile relative ale sectoarelor financiare bancare și nebancare în CEE
Sursa: BCE, Conturile naţionale financiare
2.2 Interconectivitatea sectorului
financiar
• Importanța sectorului bancar în cadrul sistemului financiar
• Relații multiple ale sectorului IFN
• Legături semnificative ale sectorului IFN - societăți nefinanciare, bănci și sector extern
expuneri > 10 mld. RON
expuneri cuprinse între 10 mil. și 10 mld. RON
expuneri < 10 mil. RON
Sursa: BNR
2.3 Sectorul financiar nebancar
Contracție (iunie 2014 – iunie 2015)
Activele totale ↘ 0,7 miliarde lei
Soldul creditelor ↘ 2,6 la sută
Evoluție divergentă
Restrângerea activității pe segmentul populației
Revenire ușoară a volumului de credite acordate companiilornefinanciare.
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
Jun
-09
Dec
-09
Jun
-10
Dec
-10
Jun
-11
Dec
-11
Jun
-12
Dec
-12
Jun
-13
Dec
-13
Jun
-14
Dec
-14
iun
.15
PIB real (sc. dr.)credite IFNcredite instituții de credit
Activitatea de creditare și creșterea economică
variație anuală, procente variație anuală, procente
Sursa: BNR
2.3 Sectorul financiar nebancar
Activitatea de creditare:
Finanțarea companiilor
nefinanciare (75 la sută)
! IMM dețin poziția dominantă
(85 la sută)
Finanțarea segmentului PF
(23 la sută) – sub forma
creditelor de consum
Creditul în valută (majoritar)
– în scădere.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
0
5
10
15
20
25
30
35
40
20
08
20
10
20
11
20
13
20
15
20
09
20
10
20
12
20
14
20
09
20
11
20
13
20
15
Populație CompaniiNefinanciare
Total
lei valute pondere în total credite (sc dr.)
mld. lei procente
Sursa: BNR
Structura portofoliului IFN în funcţie de debitorși moneda de denominare
Finanțarea sectoarelor economice:
Companiile din sectoarele utilități și servicii – 39 la sută din creditele acordate companiilor nefinanciare
Volum redus acordat sectoruluiindustrial și cel al construcțiilor(preferat de bănci)
Pondere dublă a creditelor acordate sectorului agricol față de instituțiile de credit (în totalul expunerilor față de CNF)
2.3 Sectorul financiar nebancar
Sursa:BNR
Structura pe sectoare economice de activitate
16%
12%
39%
13%
20%
7%
26%
20%
24%
23%
Agricultură
Industrie extractivă și prelucrătoare
Utilităţi și servicii
Construcţii și imobiliare
Comerţ
IFN
Bănci
Rata creditelor neperformante:
21 la sută (iunie 2015)
Tendință de scădere (ultimele
patru trimestre), pe fondul:
→ procesului de curăţare a
bilanţurilor
→ diminuarea ratei de deteriorare
a calităţii portofoliului
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
-600
-400
-200
0
200
400
600
800
1000
1200
iun
.20
08
dec.2
00
8
iun
.20
09
dec.2
00
9
iun
.20
10
dec.2
01
0
iun
.20
11
dec.2
01
1
iun
.20
12
dec.2
01
2
iun
.20
13
dec.2
01
3
iun
.20
14
dec.2
01
4
iun
. 201
5
Variația trimestrială a stocului de credite neperformante al IFN
Rata NPL instituții de credit (sc dr.)
Rata NPL IFN (sc. dr.)
mld. lei procente
Sursa:BNR
Creditele neperformante
2.3 Sectorul financiar nebancar
Rezultatele financiare:
Consolidarea rezultatului financiar pozitiv (sem. I, 2015)
Rol important -↘cheltuielilor de exploatare
Profit – 300 mil. lei
ROE – 5 la sută
-300
-200
-100
0
100
200
300
400
iun
.20
10
dec
.20
10
iun
.20
11
dec
.20
11
iun
.20
12
dec
.20
12
iun
.20
13
dec
.20
13
iun
.20
14
dec
.20
14
iun
.20
15
Registrul special Registrul general*
mil. lei
2.3 Sectorul financiar nebancarProfitabilitatea sectorului IFN
* excluzând IFN înscrise în Registrul special
Sursa:BNR
Distribuția surselor de finanțare
75 la sută din împrumuturi primite de la creditorii nerezidenți
Confirmarea tendinței de creștere a importanței entităţilor finanţatoare din România
4 la sută din împrumuturile atrase – instituții internaționale (BEI, BERD, FEI)
2.3 Sectorul financiar nebancar
0
5
10
15
20
25
30
35
40
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
iun
.10
iun
.12
iun
.14
iun
.11
iun
.13
iun
.15
iun
.10
iun
.12
iun
.14
iun
.11
iun
.13
iun
.15
iun
.10
iun
.12
iun
.14
Austria România Franţa Olanda Altele
Împrumuturi primite
Pondere în total împrumuturi (sc. dr.)
mld. lei procente
Împrumuturile atrase de IFN
Sursa:BNR
Concluzii• Sectorul IFN – componentă importantă a sistemului financiar din
România și sursă alternativă de finanţare a economiei reale.
• Activitate complementară sectorului bancar – furnizarea de produse specifice, orientarea către clienți și domenii cu finanțare mai redusă din partea băncilor.
• Consolidarea politicilor de creditare prudente în condițiile unui mediu economic caracterizat prin rate scăzute ale dobânzilor –selectarea riguroasă a debitorilor pentru creșterea calitățiiactivelor IFN.
• Creditarea modestă a companiilor la nivelul întregului sistem financiar - potențial de creștere.
• Contribuție semnificativă la finanțarea sustenabilă a economiei reale – în condițiile respectării principiilor stabilității financiare
