7/24/2019 Hip Nozax

1/12

Milton Ericksoneste in general considerat cel mai important hipnoterapeut din lume, probabilcel mai putin cunoscut lucru in legatura cu el fiind acela ca a avut o abordare unica in

psihoterapie. Desi este indeobste cunoscut ca hipnoterapeut, el insusi se descria ca psihiatru siconsilier pentru probleme familiale si de cuplu. Dr. Erickson a fost in acelasi timp psihiatru si

psiholog, obtinand simultan diploma in medicina si masteratul in psihologie. A fost membruonorific a multor asociatii de hipnoza din Europa, America Latina si Asia, presedinte fondator al

Asociatiei Americane de Hipnoza Clinica si fondator si editor al revistei acestei asociatii.Milton Erickson sa nascut in Aurum, !evada, stabilinduse ulterior cu familia in "isconsin,unde a urmat facultatea de medicina, perioada in care a avut primul contact cu hipnoza si adevenit un pasionat. Dupa ce a asistat la o demonstratie de hipnoza a dr. Clark L. Hull, a inceputsa invete despre hipnoza, avand drept subiecti colegi de facultate, prieteni si membrii ai familiei,astfel ca la finele celui deal treilea an de facultate hipnotizase de#a cateva sute de persoane,realizand in acelasi timp e$perimente in hipnoza. Astfel a a#uns sa faca demonstratii hipnotice

pentru facultatea de medicina si spitalul Mendota.Dupa terminarea stagiului a acceptat postul de psihiatru la %pitalul de %tat &hode 'sland, pentruca in ()*+ sa se alature personalului de la %pitalul de %tat "orchester, unde curand a devenit sefal sectiei de psihiatrie. lterior a primit si gradul de profesor universitar la catedra de psihiatrie a

%pitalului Eloise, unde a realizat de asemenea o multitudine de e$perimente. Erickson credea inimportanta observatiei in psihiatrie, lucru care spunea ca i se paruse important din perioada inacre avusese (- ani si statea in pat cu un atac de poliomilelita.iind afon, Milton Erickson acorda mare atentie modulatiilor vocii, considerand ca multe tiparede comportament se reflecta in modul in care persoana spune un anume lucru. De asemeneaErickson era discromat, si a e$ploatat aceasta deficienta a sa in e$perimentarea discromatopsieiin hipnoza. El descria psihoterapia ca modalitate de a a#uta pacientul sasi e$tinda limitele.'n ()/0 a suferit un nou atac de poliomielita, care ia afectat serios intreaga parte dreapta acorpului, dar aceasta nu la impiedicat sa continue sa faca e$cursii in muntii Arizonei, o placeredea sa fiind canota#ul. 'n cele din urma a trebuit sa renunte la toate acestea si sa se mute la1hoeni$, datorita problemelor sale medicale, unde a deschis un cabinet in propria casa.A fost editor al 2American 3ournal of Clinical H4pnosis5, in colaborare cu sotia lui, ElizabethErickson, la randul ei psiholog, cu care sa casatorit in ()*6.Lui Milton Erickson ii placeau copiii si ii placea sa trateze copii prin hipnoza7 a scris si un articolintitulat 2Hipnoterapie pediatrica5.Multi pacienti veneau pentru a fi tratati de Erickson din !e8 9ork sau Me$ico, iar unii faceauregulat naveta de pe Coasta de :est. %pre sfarsitul vietii Erickson a fost nevoit sa recurga lascaunul cu rotile pentru a putea tine conferinte, si sia redus mult numarul de pacienti. A murit in();+ si la patru ani dupa moartea sotului ei, in ();

7/24/2019 Hip Nozax

2/12

comportament, o atitudine sau un simptom fizic. 'n transa, dumneavoastra detineti controlul,dumneavoastra sunteti cel care ia deciziile.Prin hipnoza, vet fi in stare sa va atingeti scopurile, este sigura, usor de folosit si chiar

functoneaza! esi plina de mister si evocand resurse psihologice eceptionale, hipnoza face

parte din viata noastra de fiecare zi. ara capacitatea de a trai transe hipnotice in timpulrealizarii unei activitati, viata noastra ar arata cu totul altfel. Lectura, vizionarea unor spectacole,

audierea muzicii fara transa asociata lor, nu ar avea efectul benefic pe care il cunoastem cu totiiasupra echilibrului nostru psihologic si asupra dezvoltarii universului nostru interior. :izionandun spectacol, uitam cum timpul trece, uitam unde ne aflam>?si din spectator devenim actori7

punem intre paranteze constrangerile realitatii e$terioare si principiile logice de raportare laaceasta si ne lasam complet absorbiti de @realitatea@ spectacolului7 ne intristam sau ne bucuramalaturi de eroii preferati, corpul nostru realizeaza involuntar miscari asociate acestortrairi>?.%untem de#a in transaHipnoza nu este psihoterapieHipnoza nu este psihoterapie

Hipnoza este o tehnica,nu o terapie. Hipnoterapia este o psihoterapie care foloseste hipnozaca parte a tratamentului.1rin hipnoza, patrundeti in starea meditativa si apoi incepeti procesul

prin care schimbati ceva in dumneavoastra, fie un gand, fie o idee, fie un comportament.Hipnozaclinica va a#uta sa va reglati comportamentul, sa va schimbati gandurile si sa va folositi mintea

pentru a va controla corpul.Hipnoza clinica este un instrument terapeutic foarte des utilizat. !utoti oamenii pot fi hipnotizati in aceeasi masura. nii nu reactioneaza deloc la inductia hipnotica,altii reactioneaza moderat, iar altii se dovedesc e$trem de receptivi."usceptibilitateahipnoticareprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Bamenii difera in privinta acesteicalitati asa cum se deosebesc in ceea ce priveste inteligenta sau aptitudinile sportive.%pecialistii au a#uns la concluzia ca performanta hipnoticadepinde atat de susceptibilitateahipnotica a individului, cat si de atitudinea acestuia fata de hipnoza o persoana inalthipnotizabila poate rezista la hipnoza daca isi propune acest lucru.Cooperarea din partea pacientului este absolut necesara pentru obtinerea transei hipnotice.Prinhipnoza nu putem sa#i determinam pe oameni sa faca ceva care sa le incalce morala sau

valorile

1rin hipnoza nu putem sai determinam pe oameni sa faca ceva care sa le incalce morala sauvalorile

@Hipnoza de scena@ este un spectacol, nimic mai mult. 'n plus, e$ista tot felul de trucuri carefaciliteaza aceasta iluzie mentala si vizuala ce creeaza perceptii gresite. 1ur si simplu, nu asafunctioneaza hipnoza!Hipnoza nu functioneaza intrun mod care sa supuna constiinta umana.Milton Erickson afirma candva ca daca am putea sa#i controlam pe oameni prin hipnoza, amavea mult mai putini bolnavi si nevrotici!

!u putem sai determinam pe oameni sa faca lucruri impotriva vointei lor nici macar sa seinsanatoseasca Hipnoza doar ne ajuta sa ne focalizam asupra unui lucru important,ecluzandu#le pe cele neimportante.Hipnoza ne deschide catre invataturi noi si formulari noi.%tarea hipnotica functioneaza eficient pentru a ne permite sa gestionam constiinta, intrucat nea#uta sa accesam stari mai receptive si mai sugestive.Accesand o stare confortabila si rela$ata si transportandune intro stare in care suntem maireceptivi la idei si sugestii, hipnoza ne deschide catre invataturi noi si formulari noi.!e simtimmai receptivi si deschisi catre idei pe care vrem sa le implementam in proiectelenoastre. Hipnoza ne permite sa ne depasim mecanismele de aparare, barierele silimitarile.Hipnoza se poate defini ca o stare modificata de constiinta, asemanatoare cu rela$area,indusa de regula in mod artificial7 ea nu este un fenomen supranatural, fenomene similare cu cel

hipnotic le putem intalni frecvent in viata cotidiana. Astfel, cand suntem absorbiti de lectura unuiroman, nu mai auzim soneria de usa, sau ne putem lasa furati de ganduri intro asemenea masura,incat nu mai percepem ce ne spune interlocutorul cu care discutam.

7/24/2019 Hip Nozax

3/12

ermenul de hipnoza a fost pus in circulatie doar de apro$imativ (/+ ani, dar el a cunoscut ofoarte larga raspandire7 studiul stiintific al hipnozei isi are originea in incercarea unor@vindecatori@ de a trata si vindeca unele boli Dafinoiu, 0++*.tilizarea hipnozei in cadrul psihoterapiei poarta denumirea de hipnoterapie. Hipnoza poate

potenta psihoterapia, deoarece sporeste sugestibilitatea pacientului, deblocheaza abilitatileimaginative, amelioreaza relatia clientterapeut si reduce orientarea subiectului asupra realitatii.

Mai mult, hipnoza faciliteaza si accesul la zonele inconstiente ale psihismului, unde sunt stocateinformatii legate de problemele si simptomele actuale, permitandui clientului constientizareaunor amintiri inacceptabile sau traumatizante, a unor impulsuri si conflicte, precum si rezolvareasatisfacatoare a acestora.%pre deosebire de hipnoza clasica, in hipnoza ericksoniana, clientului i se induce o stare deconstienta intermediara intre starea de veghe si somn, el pastrandusi controlul asupra actelorsale si integralitatea liberului arbitru. erapeutul doar sugereaza, nu impune nimic. Dupa ce terapeutul e$ploreaza sistemul de convingeri si reprezentari al clientului @mitologia

personala@, el utilizeaza metafore in conformitate cu aceste mitologii personale care au darul dea deschide spiritul clientului spre potentialitati solutii nee$ploatate inca. 'n hipnoza ericksoniana, tehnicile utilizate urmaresc ca problemele simptomele sa fie

rezolvate de clientul insusi, la nivelul gandirii sale inconstiente, prin accesarea resurselorpersonale. Este o terapie cu durata scurta *6 luni cu o sedinta saptamanala de /+ min7 in acelasitimp, este o terapie activa, terapeutul recomandand teme pentru acasa, lucrul terapeuticcontinuand si intre sedintele saptamanale. Hipnoterapia este indicata inF erapia durerii atat cea acuta, cat si cea din bolile cronice7 ulburari an$ioase7 racul de e$amen7 ulburari de somn7 ulburari de alimentatie7 %tres posttraumatic7 ulburari fobice7 Galbism7 Goli psihosomatice astm bronsic, boli dermatologice.

Milton Erickson a fost o personalitate fascinanta. Capacitatea sa de a comunica direct cuinconstientul celor cu care interactiona a fost recunoscuta ca fiind iesita din comun.

Peste acest neajuns se poate trece cu ajutorul sugestiilor indirecte, care permit eliminarea

rezistentei prin introducerea unor ordine implicite.

Liberul arbitru al celui cu care comunicam este respectat in totalitateF el poate oricand sa refuzeceea ce ii cerem daca este in contradictie cu interesele sale, cu valorile, credintele, nevoile pecare le are, cu morala sa ori cu imaginea pe care o are despre el insusi.

Cel care foloseste hipnoza ericksoniana trebuie sa isi supravegheze sub aspect etic

motivatiile, pentru ca altfel va constata fie ca aceasta tehnica nu functioneaza, fie ca ea se

intoarce ca un bumerang impotriva lui.

Milton Erickson a observat ca anumite tipare lingvistice maresc in mod semnificativprobabilitatea ca ceilalti sa adopte fata de noi o atitudine de colaborare. 'ata mai #os cateva dintreacesteaF

7/24/2019 Hip Nozax

4/12

$.Puterea eplicatiei

%a facut urmatorul e$perimentF la un supermarket mai multi voluntari au incercat sa treaca pesterand, unii folosind formula :a rog sami dati voie sa trec in fata5, altii folosind formula :arog sami dati voie sa trec in fata pentru caI5.

%a constatat ca numarul celor care au reusit sa convinga a fost semnificativ mai mare in grupulcelor care au prezentat un motiv pentru cererea lor.

!easteptat a fost faptul ca ei avut succes mult mai mare decat cei din prima grupa chiar si atuncicand motivele prezentate erau dea dreptul absurde, de e$empluF :a rog sami dati voie sa trecin fata pentru ca pisica mea este singura acasa5

!ear a#uta, deci, sa folosim cat mai des e$presia pentru ca.

%.&alsele alegeri

Vrei sa sau vrei sa ?

Vrei sa sau sa sau sa

Preferi sa sau doresti sa

Bamenii prefera sa faca alegeri, au senzatia ca ei sunt cei care stapanesc situatia. 'nsa dacaprivim cu atentie sunt alegeri false, deoarece numarul de variante este limitat.

'.Provocarea liberului arbitru

Poti sa / Poti sa pentru ca

Ai putea sa / Ai putea sa, nu-i asa?

rezi ca esti in stare sa ?

!ste usor sa, nu-i asa?

"u esti o#li$at sa

Ai putea sa sau nu%

"imeni nu stie mai #ine ca tine ca

"umai tu poti sa hotarasti daca

Gineinteles ca pot Gineinteles ca sta in puterea lor %e subliniaza clar ca alegerea le apartine,asadar cum ar putea sa ne refuze=

(.Ca si cand lucrurile sunt deja cunoscute

Po#a#il stii de&a ca

'ncearca sa rezisti tentatiei de a

Poti o#serva (remarca, intele$e) cu si$uranta ca

Cum ar putea sa opuna rezistenta unui lucru pe care il stiu de#a= :or avea senzatia ca el doar leeste reamintit, ca li se atrage doar atentia asupra luiI nu ca sunte fortati sal accepte.

7/24/2019 Hip Nozax

5/12

).*ndreptarea atentiei catre interior

Ai putea remarca senzatia de in timp ce

Ai putea o#serva ce placut te simti cand

Este o modalitate foarte eficienta de a induce o stare modificata de constiinta prin bifurcareaatentiei.

+.Ca si cand lucrurile s#au intamplat deja

e s-ar intampla daca

um ar fi daca.

*a intre# cum te-ai simti daca

'ti poti ima$ina ca?

%olicitarea imaginatiei ii face pe oameni sa se gandeasca la un lucru fara a da voie ratiunii sacantareasca mai intai argumentle pro si contra.

.E doar o chestiune de timp pana sa se intample

*ai devreme sau mai tarziu

'ntr-o zi

Poate ca vei.

Poate ca inca nu pana acum.

1uterea sugestiei implicite consta in faptul ca ea indrepta atentia de la CE se va intampla spremomentul CA!D, inevitabil, se va intmpla acel lucru.

-.Contradictiile

"u as vrea sa-ti spun, deoarece

+i-as putea spune ca dar totodata

!e calcam pe suflet si spunem un lucru impotriva vointei noastre, cum ar putea ceilalti sa nulcreada=

.&ormularile impersonale

ineva mi-a zis odata ca

nii (oamenii) ar putea sa

mi-a spus odata ca

Anumite persoane sunt de parere ca

!ste important sa

!ste #ine sa

Mesa#ul este mult mai putin probabil sa fie respins daca nu vine direct din partea noastra, cidinspre altcineva.

https://www.damaideparte.ro/despre-relatiile-dintre-noi/ce-isi-doresc-fetele-ca-tatii-lor-sa-fi-stiut-din-timp/https://www.damaideparte.ro/despre-relatiile-dintre-noi/ce-isi-doresc-fetele-ca-tatii-lor-sa-fi-stiut-din-timp/

7/24/2019 Hip Nozax

6/12

$/.0u face un lucru prea repede

"u tre#uie sa te $ra#esti sa

Ai timp sa te hotarasti sa

%ugereaza ca acel lucru se va intampla, doar ca nu se stie cand. 'n plus mai induce si senzatia caceilalti pot alege propriul lor ritm de actiune.

$$. Ma intreb daca o vei face

*a intre# daca vei.

*a intre# daca poti sa

Ceea ce aud ceilalti este ca nu li se impune nimic, dimpotriva, ca nu suntem siguri daca vor alegeceea ce dorim noiI asadar nu sunt deloc provocati sa nei opuna rezistenta.

$%.1n cuvant magic

Cu toate ca pare inofensiv sau tocmai de aceea, cuvantul acumface ca o dorinta sa fiereceptionata de inconstient drept comanda si el trece la indepinirea ei fara a mai cantari toateaspectele in legatura cu ea.

7/24/2019 Hip Nozax

7/12

2E"3453 3E64P*4

Cuvantul @Jestalt@ vine din germana, inseamna @forma, structura@ si se refera la infatisareagenerala a unei persoane, la totalitatea ei, la locul unde este pozitionata energia ei Mann, 0+(*.

erapia gestaltista a fost creata de rederick 1erls si @se intemeiaza pe o conceptie $eneroasaprivind resursele creative, spontane ale omului, care pot fi activate, directionate si transformate

de catre persoana insasi - in cai naturale de vindecare si dezvoltare@ Mitrofan, ())).

1sihoterapia gestaltista a fost dezvoltata pornind de la urmatoarele ideiF

Bmul se adapteaza biopsihic prin satisfacerea trebuintelor7

7/24/2019 Hip Nozax

8/12

%ocietatea este astfel structurata incat, in general, se opune satisfacerii multora dintrebuintele umane7 in aceste conditii omul devine an$ios, isi reprima refuleaza nevoile, traindstari de insatisfactie, neliniste, an$ietate, angoasa7

Bmul poate sa depaseasca aceste stari daca isi descopera si isi mobilizeaza toate resurseleadaptative, daca isi constientizeaza nevoile, daca intelege prezentul si daca il traieste activ sicreativ, e$perienta imediata fiind foarte importanta7

1ornind de la ideea gestaltista din psihologie care sustine ca intregul inseamna mai mult decatpartile lui componente, 1erls afirma ca doar personalitatea integrata si integrala poate mi#loci obuna adaptare.

Conceptul de holism se aplica atat personalitatii considerata un intreg, in care fiecare element arelegatura cu celelalte, cat si relatiei individului cu mediul. neori contactul cu mediul este

perturbat de anumite rezistente prin care persoana evita relationarea veridica cu datele realitatii.

erapia Jestalt este eficienta in tratarea starilor de an$ietate, in rezolvarea conflictelorintrapsihice, e$istentiale si a celor interumane in varianta terapiei de grup.

Jestalt terapia, este o terapie prin e$celenK a contactului uman, focalizat mereu peirepetabilul ontologic numit @aici i acum@. Jestalt terapia Ni are rdcinile Nn munca lui 1.Joodman, O. Le8in, . 1erls, O. Joldstein Nns marele merit pentru ceea ce a devenitastzigestalt terapiaNl are coala de la Cleveland. 1rintre cei care au construit i deconstruitdeopotriv, promov>nd rezultatele muncii lor i a predecesorilor, restatu>nd repere ale demnitKiisi respectului, si amintim peF Jordon "heeler, E. !evis, %. !evis, ' rom, E. 1olster, 3.Pinker... dei lista poate continua cu mulKi, mulKi alKii...'ntre ()(+ Q ()(0 apare, ca reactie la asocianism o noua si prolifica directie de investigatie

psihologicaFgestaltismul sau psihologia formei7structurii. Jestaltismul afirma prioritateaintregului asupra partilor operand globalist Q introduce conceptele de camp si organisare. eoreticienii sai mai de seama suntF

Ma 8ertheimer (;;+ Q ()-6, 9urt 9offka (;;6 Q ()

7/24/2019 Hip Nozax

9/12

0. %enzatia si perceptia Q perceptia este o suma de senzatii o melodie e perceputa integralist,chiar daca lipsesc unele note Q ea nu este o suma de suneteRnote, ci o totalitate perceputa ca atare,avem aici contrariul de nonsumativeQ intregul e mai mult decat suma partilor7 daca melodiaeste cantata la alte instrumente, pastrand insa aceeasi structura, o putem recunoaste7

*. Conceptul de camp, izomorfismul7 aveam trei campuriF campul fizicF pozitie, marime si raport al obiectelor7

camp cerebralF proiectia corticala a stimulilor camp perceptivF senzatiile inregistrate de organele de simt7 'zomorfismul este asemanarea dintre obiectul fizic si cel perceput de minte, dar nu cu

proiectia retiniana, caciF 21sihologia trebuie sa se intereseze de realitatea fenomenala, de moduldirect in care obiectele apar subiectului. 1lanul fenomenal constituie un nivel de realitatedeosebit de cel fizic.5!nciclopedie de filosofie si stiinte umaniste, DeAgostini, 0++

7/24/2019 Hip Nozax

10/12

%pre deosebire de psihanaliza care accentua trecutul aducandul in prezent Jestalt seintereseaza de totalitateF noi suntem 2impinsi5 de trecut dar si 2atrasi5 de viitor de planurile,e$pectantele sau dorintele noastre. ata de analiza freudiana, Jestaltul prefera sinteza, incercandsa inteleaga integritatea individului7 nu atat continutul si 2de ceul5 cat forma si structura ei sau2cumul5. Deplasarea de accent se face dinspre profunzimi spre suprafata verticala diacronica

psihanalitica se vede organizata in sincronicitatea gestaltista.

Din subiectul german estaltavem verbul$estaltenQ a forma o structura cu sens sausemnificatie. De aici cautarea sensului inscrierii noastre in structurile individuale, grupale,sociale sau ecologicglobale. Jestalt terapia reabiliteaza individul incadrat in campul social,creativitatea, originalitatea si functionalitatea lui. Ceea ce intereseaza este dezvoltareaarmonioasa si deplina a resurselor personale intrun stil de viata creativ si interactiv. erapia gestaltista se bazeaza pe metoda fenomenologica E. Husserl de e$plorare aconstientei. %e pot distinge trei etapeF

( Regula epocheQ se pun intre paranteze propriile e$pectante, inferente, pre#udecati,interpretari, etc.

0 Regula descrieriiQ ne ocupam numai cu descrierea celor percepute si nu cu e$plicarea sau#udecata lor

* Regula orizontalizariiQ fiecare item descris se trateaza in mod egal cu toti ceilalti. &ezulta de aici o echivalare lipsita de ierarhizari, o nivelare a importantei datelore$perienteiconcrete, categorizarile se fac in functie de ceea ce percepem. erapeutul gestaltistobserva sincronic comportamentul, gesturile, mimica, tonul, etc. #udecatile sau inferentele luisunt puse in paranteze. n alt principiu terapeutic este crearea unui 2spatiu dialogic5 in care clientul sa se e$prime Qincluziunea 7 terapeutul se supune e$perientei reciproce fara sa incerce sa o controleze, el seimplica cu intreaga personalitate. Despre terapia Jestalt se poate spune caF 2....se apropie deci denotiunea dedezvoltare personalade realizare deplina a potentialului umancare difera in mode$plicit de abordarile normalizatoare, centrate pe sanatate si adaptare sociala5 %. Jinger, estalt+erapia, Arta contactului, 0++0, p. (-. 1oate fi subliniat faptul ca unele principii Jestalt2aiciRacum5, importanta conte$tului, a observatiei, etc au fost preluate si folosite de terapiafamiliala sistematica.

6elatia terapeutica presupune in gestaltterapie eistenta a patru caracteristici ale

dialogului i ?. "imkin, $-,pag.'%)@A

B *ncluderea.Aceasta inseamna a pune pe fiecare, in cea mai mare masura posibila, in e$perienta altuia, @in

pielea altuia@, fara al #udeca, analiza sau interpreta, 'n timp cesi pastreaza simultan sensulprezentei sale separate, autonome, ca martor sau observator focalizat.%e practica, in alti termeni, un mod de al e$perimenta pe celalalt, de al simti si trai din

interior fie acesta o persoana semnificativa din viata subiectului, fie pe altcineva din grupulterapeutic, fie chiar pe sine insusi intro alta ipostaza, din alt timp si loc. 'ncluderea centreazadialogul terapeutic pe e$plorarea si constientizarea relatiei eutu sau euel, din perspectiva lui@tu@ si a lui @el@.Prezenta.

erapeutul gestaltist se e$prima pe sine pacientului, se face simtit de catre acesta,i se dezvaluie. 'n mod regulat, #udicios si cu discriminare, prezenta terapeutului se e$prima prinobservatii, preferinte, sentimente, e$periente personale traite aici si acum, ganduri. 'mpartasindusi propria e$perienta, ceea ce simte in dialog, terapeutul il a#uta pe pacient sa invete sa aibeincredere si sasi utilizeze e$perienta imediata pentru asi creste gradul de conastientizare. 'nfelul acesta, el modeleaza raportul fenomenologic si evitand sai ofere interpretari sau solutii,

prin chiar prezenta lui, il determina pe client sa se deblocheze, sa se bizuie pe e$perienta luiimediata ca instrument de crestere a autoconstientizarii, sa se autodescopere si autointeleaga.Astfel, prezenta vie, autentica a terapeutului si abtinerea de la propriile interpretari, faciliteaza

7/24/2019 Hip Nozax

11/12

dezvoltarea prezentei autonome, implicate si active a c(ientului, evitand dependenta terapeutica,atat de frecventa in alte terapii, care practica un alt tip de relatie terapeutica ca de pilda,

prezenta neutrala si frustranta in psihanaliza ca modalitate de declansare a transferului cestructureaza ulterior relatia pe modelul @parintecopil@ sau @medicpacient@, sau ceae$pertatotstiutoare si manipulativa in terapia cognitiva si 'n cele comportamentale, pemodelul @profesorelev@.

S 6esponsabilitatea in a dialoga.Contactul terapeutic este mai mult decat a face ceva unul pentru altul. E' este ceva ce seintimpla intre doi oameni si care rezulta din interactiunea dintre ei. De aceea, terapeutul gestaltistare raspunderea modului in care se intra in dialogul, abandonanduse pe sine si implicanduse ininteraciune, dar implicandul in egala masura si pe client sa devina responasabil de acest dialog.Aceasta permite contactului sa se realizeze, mai curand decat sa fie manipulat, @acut@ in scopulurmaririi, controlarii unui rezultat. %e intelege de aici, cine are raspunderea pentru dialog estede inteles sa se desfasoare ca un fenomen natural, sincer, autentic participativ si nu artificial,contratacut intentional.B ialogul este trait, si simtit , pe viu.

'n terapia gestaltista dialogul este mai mult decat @a vorbi@. El este mai ales trait, simtit,

e$perimentat pe viu, in minte si in trup, deodata.2estalt#terapia, de la constientizare de sine la adaptare creativa in integrare holista A

De aceea modelele de dialog sunt foarte diverse si dinamice, putand implica mi#loace e$presivartisticeF dansul, miscarea simbolica e$presiva, ritmurile si sunetele, muzica si cuvantul.Metafora, in e$presie verbala , ritmic melodic sau corporal, devine unul din instrumentele cheie'n dialogul gestalt terapeutic, sporindui puterea vindecatoare si transformativa.oate aceste modalitati de comunicare declansaza si mobilizeaza energiile dintre

participanti , punandule in miscare. E$plicarea e$perientei prin mi#loace e$presive nonverbale,constituie o importanta contributie a gestaltterapiei in largirea posibilitalilor de e$perimentarefenomenologica. rebuie precizat insa ca interactiunea terapeutica este limitata de principii etice,de adecvare @ce se potriveste@, de sarcina terapeutica , etc.Aceste caracteristici ale modului in care se desfasoara dialogul terapeutic gestaltist permit

producerea unor modificari semnificative si destul de rapide in modul de a fi al pacientului si dea se raporta la problemele sau simptomele sale.

4 fost inventataD de &ritz Perls, unul dintre clasicii psihologiei. 2estalt 3erapia este una

dintre terapiile psiho#corporale cele mai cunoscute. in fericire, acest gen de terapie incepe

sa fie practicata cu succes si in 6omania.

2estalt terapia, al carei nume vine de la verbul german gestalten Q a da forma, a crea ostructura semnificativa2 Q face parte din familia terapiilor psiho#corporale. Dar ea se foloseste

deseori de tehnici precum #ocul sau punerea in scena a dificultaTilor cu care ne confruntam.Aceasta componenta ludica ne a#uta sa ne intelegem punctele sensibile si sa gasim solutii noi

pentru problemele noastre. Jestalt terapia raspunde unor scopuri variate si se practica in conte$tediferiteF in psihoterapie individuala, pentru problemele de cuplu, in famile, in grup, in companii.

*storie

iul unui negustor din ghetoul evreiesc din Gerlin, riedrich 1erls caruia i se spunea ritz arede#a un doctorat in medicina in momentul in care incepe prima sa psihanaliza dea lungul

timpului va mai trece prin trei psihanalize, dintre care ultima impreuna cu 8ilhelm 6eich,precursorul bioenergiei, inainte de a parasi Jermania nazista pentru a se stabili in Africa de%ud.

7/24/2019 Hip Nozax

12/12

'n ()6( publica lucrarea Jestalt erapia2. Esec total. Cu toate aceastea, el nu isi pierde sperantasi preda metoda dea lungul tarii. Ea ramane totusi aproape necunoscuta pana in momentul incare, in anul ()6;, revista Life5 publica pe coperta fotografia lui 1erls insotita de urmatorulcomentariuF 'ata un om care traieste in autenticitate absoluta si este dovada vie a ceea ce

predica.5 'ntro epoca in avida cautare de noi valori, acest lucru este suficient de ciudat pentru a

atrage atentia. Jestalt terapia iese, in sfarsit, din umbra, insa 1erls moare doi ani mai tarziu.

Cum se desfasoara o sedinta

Ce se intampla, practic, pe parcursul sedintelor= 'ncepem sa functionam treptat in cadrul uneirelatii de tip UeutuV. %imultan, abordam in conte$tul ei diferitele probleme concrete, folosind oserie intreaga de tehnici. De la dialogul e$istential la strategii de comunicare si tehnici de artterapie desen, modela#, basm, #ocul cu nisip s.a.7 de la imaginatie activa la punerea in actiune simobilizare corporala, iar o componenta esentiala a procesului e reprezentata de lucrul asupraviselor5, e$plicapsihoterapeutul Carmen FeGer, presedinta "ocietatii de 2estalt 3erapie din

6omania.

4mplificarea

Este acea tehnica prin care ceea ce este implicit si inconstient devine e$plicit. Cu a#utorul ei sea#unge la constientizarea felului in care cineva functioneaza in prezent, aici si acum5. Cum=1rin proiectarea in e$terior a ceea ce se petrece in interiorul mintii si al corpului. erapeutulobserva gesturile inconstiente, acele lapsusuri ale corpului5 si ii cere pacientului sa le e$agereze

pentru ca ele dezvaluie anumite aspecte ale modului in care el functioneaza.

Monodrama 1sihologul gestaltist ne invita sa e$primam diferitele persona#e5 din interiorulnostru. 3ucarea acestor roluri permite scoaterea la suprafata a aspectelor contradictorii ale

personalitatii, acele aspecte pe care le ascundem de noi insine, pe care nu vrem sa le recunoastemsau pe care le proiectam asupra celorlalti. 'n egala masura, putem interpreta rolurile persoanelordin #urul nostru mama, copil, partener, sef prin utilizarea tehnicii scaunului gol5, obiectsimbolic care inseamna ca se da cuvantul celor absenti.

Punerea in actiune

!e permite sa #ucam un episod din viata, real sau imaginar, trecut, prezent sau viitor. erapeutulobserva ceea ce este cunoscut sub numele de situatii neincheiate5F sunt urmele unor evenimentetraumatice din trecut care ne saboteaza viata prezenta. 1rin retraire, pacientul nu sterge dinmemorie aceste urme, ci le integreaza in structura psihica, dandule un sens.