Brancusi arhitect

Brancusi arhitect1. dubla cariatida mama sculptorului

2. sarutul fig. intreaga capitel

3. sarutul bust fragment din capitel

4. figure aucinne cariatida

5. cumintenia pamantului cariatida

1907 se pregatea sa devina arhitect

In tot aceste interval atelierul lui B devine un loc de expremintare, in care tendintele lui B ca arhitect isi pot afla implinirea. Cele doua ansambluri (Inodore + Tg. Jiu), asa cum acestea s-au conturat in anii 30, nu au fost planute de la bun inceput si executate, ci s-au manifestat aseamenea unor fiinte vii, evoluand pe masura ce sculptorul executa. B in calitate de arh., punand in op. abilitatiile sale de sculptor

Cele doua ansambluri pot fi interpretate ca niste extrase din ansamblul mai vas al at. op. majora a lui B este chiar atelierul sau

In ultimii ani ai vietii, B a tinut in mod deosebil la intangiblitatea at., dupa moarte statul francez in transf. in muzeu

1907 1909 impreuna cu Mondigliani preocupati cu construirea unui templu al iubirii

Art. Din Vanity Faire scris de iubita lui Quenn, Robert Foster: Daca ar avea ocazia, B ar fi in stare sa edifice o foarte frumoasa cladire, care ar fi in armonie cu sculpt. Sale. Pt aceasta insa are nevoie in jurul sau de o intreaga echipa, cum se intampla cu marii arh. Medievali, el, sculptorul neavand timp sa se ocupe de cele mai mici detalii. B era ub asteptarea unui comanditar / mecena

1937 B calatoreste la Indore pt a discuta despre comanda maharajatului si este primit acolo de arh. Eckhardt Muthersins

Maharaj. cumpara de la B 3 pasari (negru, alb, auriu): un trio unic in lume si doreste ca B sa constriasca un templu pt aceste pasari

Maharaj. ii face sotiei sale cadou pasarea., dar aceasta moare, asa ca tempul isi pierde actualitatea

Atelierul lui B unitatea at. semnificatia totala depaseste suma semnificatiilor op. prezente

at. = ca o limba vie in care seminificatia este un rezultat al realtiilor intre cuv. Si nu o suna a cuv.

B nu tine la fiecare sculpt. in parte, ci la relatia care se stabileste intre sculpt.

Era atent ca in cadrul at. sa nu perturbata reteaua de seminf. inlocuia fiecare scuplt vanduta cu o copie din ipsos

B contureaza reataua de semifnicatii: evolutie verticala / orizontala soclu opera; grup statuar: grup mobil

At = comparat cu un templu de catre vizitatori

Poate fi interpretat ca un substitut al activitatii salu arhitecturaleSoseste la praris in 1904 si se inscrie la Scoala de arte frumoase, unde ramane pana in 1906. In acest an acesta trebuie sa paraseasca scoala deoarece depasise varsta de 30 de ani si regulamentul nu permitea acest lucru.

Acesta intra in clasa lui Antonin Mercier, un sculptor de orientare academica, fiind deci un reprezentat un sculptor al academismului. Academismul fiind recunoscut ca o prelungire a invataturii neoclasicismului ( pe care Brancusi o absoarbe in acesti 2 ani, el continuand defapt ce incepuse la scoala de arte frumoase din bucuresti).

In epoca insa , in primii ai ai vecului al 20-lea, constiinta artistica era dominata in domeniul artistic de catre augustus roden. Iar exemplul lui Roden nu il lasa indiferent nici pe constantin brancusi, astfel incat intr-un interval foarte scurt de timp , noi aflam de branscui in calitate de ucenic in atelierul lui roden. (augustus roden din mendon)

Brancusi modeleaza in maniera rodiniana inainte de a lua contact nemijlocit cu opera lui augustus roden.

Astfel in intervalu 1904-1906, instalat la paris, Brancusi beneficiaza de o dubla invatatura: aceea rodiniana si aceea de tendinta neoclasica si academica care o preia de la profesorul sau.

Florence Meyers (dansatoarea din ateierul lui brancusi)

Lizica Codreanu(o dansatoare romana)- danseaza si ea inconjurata de structuri in atelierul lui brancusi.Designul costumului pe care dansatoarea in poarta este realizat de Brancusi. Muzica pe care danseaza este realizata de Eric Satie.

Incepand cu 1909 in spatiul cultural european ia nastere asa numita avangarda istorica, prima miscare cu adevarat anvangardista este futurismul. O miscare initiata de un artist -poet numit . A doua miscare a avangardei istorice este dadaismul. Si a treia este suprarealismul.

Un prieten foarte apropiat al lui Brancusi era Marchel Duchamp. Reprezentant al cubismului se rupe de acest curent si isi duce creatia pe cai cu totul revolutionare. In 1912 se intampla aceasta ruptura.Si tot atunci in cunoaste pe Brancusi in cadrul, nu oriunde, si intr-o expozitie (Salonul Locomotiei Aeriene din Paris - la Grand Paree).

La sfarsitul vietii lui Roden hotaraste ca creatia lui sa revina unor apropiati. Acestea revin statului francez. Asa pateste si brancusi.

Prin activitatea lor (avangardistii) pun sub semnul intrebarii intreaga activitate creatoare proprie traditiei, ei vor sa mature dupa scena istoriei tot ce s-a creat inainte si sa isi aseze propriul efort creator dela 0 in care totul sa fie luat de la inceput.

Duchamp in cunoaste pe brancusi din 1912 si prima atestare despre prima intalnire a lor este aceasta expozitie a Locomotiei Aeriene. A mai participat si Fernard Lejer(pictor); din marturia acestuia aflam ca Ducham adresandu-se lui brancusi ar fi pronuntat urmatoarele cuvinte : "s-a sfarsit cu pictura, priveste aceasta elice, spune, ai putea face ceva mai frumos?

Orice miscare avangardista care se respecta se constitue in jurul unui text care poarta numele de manifest.

Primul manifest, cel futurist, este datorat lui Philipo Tomaso: Manifest al Futurismului. Modelul manifestului avangardist este preluat nu din traditia artistica, traditia pe care artistii avangardisti o dispretuiesc si forma pe care acesta o adreseaza este proprie arsenalului politic.

1. Manifestul suprarealismului realizat de Andre Bretoun

In ziarlul Le figaro apare manifestul futurismului pe 20 februarie 1909. Apare in mai multe tari printre care si romania la craiova.

Un automobil de curse impodobit cu tevi nichelate care inconjuare ca niste serpi, un automobil de curse este mai frumos decat victoria de la Samocrate(este o sculptura a perioadei elenistice grecesti) -din manifestul lui Marinetti.

Ducham este in America in 1917. Acesta initiaza independentii americani. Dar in calitatea sa de artist acesta doreste sa puna la incercare buna credinta a colegilor sai. Atunci sub pavata anonimatului si cumpara un wc mic , si sub titlul de fantana incearca sa il expuna la expozitia. Acesta este refuzata de organizatori si este ascunsa in spatele unui panou. Pana la urma se pierde si duchamp realizeaza o copie cu multi alti mai tarziu. Pe aceasta era scris: R.MuTT 1917 (R de la richard, Mutt era un lant de magazine iar 1917 a fost anul expozitiei din new york)

Opera la care duchamp lucreaza ani de zile (1912-1923). Primii ani doar a conceput mental lucrarea.a fost lasata neterminata o perioada.

La Taille directe est le vrai chemin vers la sculture (cioplirea este adevaratul truc care duce spre sculptura)

Brancusi arhitect

1. dubla cariatida mama sculptorului

2. sarutul fig. intreaga capitel

3. sarutul bust fragment din capitel

4. figure aucinne cariatida

5. cumintenia pamantului cariatida

1907 se pregatea sa devina arhitect

In tot aceste interval atelierul lui B devine un loc de expremintare, in care tendintele lui B ca arhitect isi pot afla implinirea. Cele doua ansambluri (Inodore + Tg. Jiu), asa cum acestea s-au conturat in anii 30, nu au fost planute de la bun inceput si executate, ci s-au manifestat aseamenea unor fiinte vii, evoluand pe masura ce sculptorul executa. B in calitate de arh., punand in op. abilitatiile sale de sculptor

Cele doua ansambluri pot fi interpretate ca niste extrase din ansamblul mai vas al at. op. majora a lui B este chiar atelierul sau

In ultimii ani ai vietii, B a tinut in mod deosebil la intangiblitatea at., dupa moarte statul francez in transf. in muzeu

1907 1909 impreuna cu Mondigliani preocupati cu construirea unui templu al iubirii

Art. Din Vanity Faire scris de iubita lui Quenn, Robert Foster: Daca ar avea ocazia, B ar fi in stare sa edifice o foarte frumoasa cladire, care ar fi in armonie cu sculpt. Sale. Pt aceasta insa are nevoie in jurul sau de o intreaga echipa, cum se intampla cu marii arh. Medievali, el, sculptorul neavand timp sa se ocupe de cele mai mici detalii. B era ub asteptarea unui comanditar / mecena

1937 B calatoreste la Indore pt a discuta despre comanda maharajatului si este primit acolo de arh. Eckhardt Muthersins

Maharaj. cumpara de la B 3 pasari (negru, alb, auriu): un trio unic in lume si doreste ca B sa constriasca un templu pt aceste pasari

Maharaj. ii face sotiei sale cadou pasarea., dar aceasta moare, asa ca tempul isi pierde actualitatea

Atelierul lui B

unitatea at. semnificatia totala depaseste suma semnificatiilor op. prezente

at. = ca o limba vie in care seminificatia este un rezultat al realtiilor intre cuv. Si nu o suna a cuv.

B nu tine la fiecare sculpt. in parte, ci la relatia care se stabileste intre sculpt.

Era atent ca in cadrul at. sa nu perturbata reteaua de seminf. inlocuia fiecare scuplt vanduta cu o copie din ipsos

B contureaza reataua de semifnicatii: evolutie verticala / orizontala soclu opera; grup statuar: grup mobil

At = comparat cu un templu de catre vizitatori

Poate fi interpretat ca un substitut al activitatii salu arhitecturale

CURSUL 5

- bestiarul lui Brancusi

- bestiar = o reuniune de opere pe tema animalier

- bestiarul medieval = avem n vedere reprezentri de animale reale ori fantastice din structura medieval romanic i gotic; PASARI, DRAGONI, HIMERE (romanic)

- Brncui alctuiete n cuprinsul operei sale un bestiar propriu care i caracterizeaz opera din pct de vedere tematic

- Prezena bestiarului n curpinsul operei brncuiene, ntruct istoria sculpturii n ansamblul ei ofer puine exemple ataabile unei tematici animaliere

- Arta statuar pin tradiie urmarete o singur i mare tem FIGURA UMANA bestiarul lui B este alctuit din tema psrii i aura animalelor acvatice: - diferite variante de peti

- tema focii (?)

- a estoasei zburtoare

- a lebedei LEDA personaj mitologic (Zeus dorind s o seduc oe frumoasa Leda s-a transformat ntr-o lebd)

TEMA PASARII

- B i construiete semnificaia care coincide cu tema

- Prin aceast construcie care i gsete o ilustrare si n raportul soclu oper nu ntmpltor B alege drept socul al miestriei sale o alt sculptr dubla cariatid pentru a diriga receptivitatea privitorului

- Motivul psrii cuprinde 3 variante

- A reazliat 72 de psri

- ATHENA TASCHA SPEAR Psrile lui B

- LA TAILLE DIRECTE EST LE VRAI HEMIN (?) VERT LA SCULPTURE

- Psrile de Aur colecia Arensberg

- Pasrea n vzduh - marmur

- Pasrea miastr

Vasile Gerogescu Paleolog Ed. Forum (o monografie a lui B)

- B a dorit s aproximeze conturul existenial al ideii

- Filosofia platonician ideea nu poate fi cunoscut pe calea simurilor ci doar pe calea gndirii APOFATIC subiectul cunosctor i proiecteaz ntregul n obiectul pe care doreste s l cunoasc

- Tematica brancusiana este in mare msur dependent de tematica rodinian adic tematica clasic a sculptorului: portret; grup statuar

- SYDENY GEIST: precizeaz o parte imprtant a op. lui B: tematica rodinian, dar in paralel B i alctuiete si propriul bestiar independent de tematica rodinian

- Dependena de univestul crii

- O a doua surs: cunoaterea ALCHIMIC = cunoastere ocult, liber de orice carcter operaional, alchimia n partea ei bun nu manevreaz elementele ei chimice i are o temelie dar i o finalitate spiritual

C. G. JUNG Psihologie i Alchimie

- negredo = moartea perechii regale, masculin si feminin care se unesc n ATHANOR form ovoidal

- albedo = lebda simbol

- rubedo = phoenix

MARCHEL DUCHAMP inventatorul ready-made-ului; Nudul cobornd o scar

- ARTHURO SCHWARX = exeget al lui Duchamp susinea c op. lui se bazeaz pe alchimie

- 1923: pn la razboi rmne in Europa

- B i-a descoperit propria lui filosofie de care nu vrea s se mai despart Duchamp crede c un artist trebuie s rmn deschis aventurilor i experienelor de tot felul

- Arta popular = surs a op. lui B

- BARBU PREZIANU B n Romnia

- PONTIUS AULTEZ prietenii lui B erau de mare calitate; din perspectiva anturajului povestea ranului este mai degraba o legend

- GEROGE BARONZI poem Pasrea miastr

- Lima psrilor

- Semificaia androginiei pasrea miastr devine purttoare a simbolismului androginiei

- E singului titlu apt pentru a fi raportat la creaia folcloric

- La Maiastra - il oiseau, masculin

- la maiastra, feminin

- real nu nseamn aspectul exterior carcasa

CURS 6

BRNCUI PORTRETIST

- Din pct de vedere al temei, sculptorul nu se ndeprteaz de tematica tradiional a artei statuare se concentreaz nspre fizionomie

- Orice exercitiu portretistic urmrete redarea trsturilor fizionomice ale modelului astfel nct imaginea acestuia s poat fi recunoscut n sculpturile platice

- Asemnarea cu modelul este aadar un fapt esenial pe care orce demers portretistic trebuie s-l urmreasc

- Cobornd pe scrile ist. Artei ctre nceputul artei europene vom constata c tema portretului nu se impune de la nceput

- Se poate constata o anume defazare cronologic ntre portretul sculptat i cel pictat

- n arta roman tema portretului marcheaz nsi originalitatea sculpturii romane

- Prin tema portretului sculptorii romani i marcheaz originalitatea

- Portretul sculptural este reinventat n epoca renaterii dup ce fusese uitat n evul mediu

- PETER PARLER

- Rodin confer n cuprinsul creaiei sale o importan genului portretului

- Arta brncuian n timpul formaiunii pariziene este dependent de creaia rodinian

- B stpnete stilul rodinian care i gsete n arta brncuian o ilustrare mai cu seam n domeniul portretistic

- Mariile proiecte rodiniene nu vor lsa urme n creaia lui B de la nceput

- Dac avem de-a face cu un B rodinian acesta poate fi descoperit doar n limitele genului portretistic

- Bustul lui PERE ITSESCU asemntor cu fotografiile cu mini

- A. TTRSCU ia comanda lui B Un glorios monument al pcii

- 1907 se desparte de Rodin cu totul i i descoper propriul stil DUBLA CARIATID, CUMINENIA PMNTULUI, SRUTUL (n doua variante)

- Dup 1907 MUZA ADORMITA reperele figurative ale unui chip care trebuie s confere cosistena portretului i s conduc spre asemnare care au fost reduse la minimum ntre 1909 1912; moment n care B realizeaz seria CAPETELOR CULCATE

- Portretul ORGOLIUL colecia Victor N. Pop

- Aceast polifonie stilistic caracteristic unui singur om a fost experimentat cu bun tiin i n domeniul literar

- FERNANDO BESOA a scris poezie n 5 registre stilistice publicate sub 5 pseudonime distincte

- Fragmentalitatea viziunii Rodin

- Nu numai decupajul este important ci i mutarea axului

- Toat portretistica european intr ntr-o nou er

SOMNUL

- pregtete seria muzelor adormite dup cum Somnul apare in 1909 la 2 ani dup Cuminenia Pmntului

- B pare s se ntoarc din drum prin Somnul ctre aria operelor lui Rodin, doar c de data aceasta Somnul pare a fi rezultatul cioplirii directe

- Sbordnd relieful su, Somnul, spre deosebire de alte ncercri portretistice, B pare a se fi desprins de contactul cu modelul care este un contact obligatoriu ori de cate ori el se ded unui exercitiu portretistic

- Motivul somnului este rspunztor pentru schibarea axei

- Pentru greci, somnul = o anitcamer a morii

- pentru MUZA ADORMITA seria iaginilor realizate de B se raporteaz la un model RENE IRANA FRACHON

- PORTRETUL DNEI. L. R. (Leonie Ricon) reaziat apelnd la tehnica lemnului

- Apllo zeul luminii, nconjurat de o cea a muzelor

- 1909 PHAIDON

- Aprarea lui Socrate Platon

Anton Dumitrescu Aletheia ; ed. Eminescu

Eduard Schure Le grand initiats

CURS 7

- 1924 Milia (?) Ptracu (eleva lui B) l invit pe B la expoziia avantg. Contremporanul s trimit aceea foto. proiect templu inainte de 1924 exista deja proiectul de templu

- JOHN QUEEN moare n 1924

- Templul pentru psri

- Alchimie = realizarea unui ciclu hermeneutic mai presus de orice

- LA MAIASTRA (fem.) = pasre (Fr. masc.)

- RENE CHAIRE = regizor

- Desen: ansamblu n aer liber, suprafa acvatic, nconjurat de cele 3 psri (negru, alb, auriu) n nie + a 4-a latur (tempeu stil indian)

- Regele Regizor = spiritul Budha

- n cutarea unui mecena

- ELIZA PETRE STNESCU dorea o femeie ngenunchiat pe un mormnt

- 1907 modeleaz chiar si dup aceasta

- Nudul feminin inghenunchiat nu a fost un succes la Buzu din Bumbrava

- 1935 - 1. Maharaja

2. Ligii femeii gorjene: ARISTIDE TATARESCU

- ansambul n aer liber ansamblu ermetic

- Tg. Jiu Indore

- ~1920 26 expune pt prima dat la New York ntr-o expoziie personal: COLOANA SRUTULU, ajutat de Duchamp

- Atelierul din Paris: proiect de templu pt Indore; Templul fr ui, fr ferestre

- Principiul oglindirii form ermetic forma unui ou, ca sculptur, nceputul lumii ca i cum o pasre l-ar fi lsat acolo; acces subteran; un templu deschis oricui, pzit de un sg om (Maharaja) form ovoidal perfect

- Maharajatul devine din comanditar mecena

- VICTOR STOICHITA: forma perfet ovoidal

- Pasrea miastr forma unui mr

- Mitul antic al Atlantidei fugare = mr auriu

Penultim curs

Importanta contactului lui brancusi cu materia bruta.

Acesta elibera statuia din materia bruta.

Opere care poarta conotatii arhitecturale.

Jane Robert Foster scrie in Vanity fair. Brancusi daca ar avea ocazia , acesta ar putea contruii un foarte frumos edificiu care ar fi in armonie cu sculpturile sale.

In 1924, Mirita Patrascu, eleva lui Brancusi, il invita pe sculptor sa ia parte la expozitia de avangarda organizata de revista Contimporanul si ii sugereaza sa trimita proiectul de templu.

Printrii prietenii lui se numara si scriitorul Pierre Roche care ii introduce lui Brancusi pe Jhon Qeen.

Pasarea : maiastra, de aur, tipologia pasarii in vazduh.

Aceste trei pasari alcatuiau un trio unic In lume.

Realizarea este mai presus de orice dezirabila.

Rene Claire. Cineschetch.

Maharajahul isi dorea o contrusctie deschisa care sa fie incojurata pe cele 3 laturi ale sale de cele trei pasari. Care vor fi adapostite de niste nise , iar pe cea de-a patra latura urma sa fie construit templul unde o sa fie adapostita statuia zeului indian ( spiritul lui Buddah sau regele regilor)