1A

Gijs van Hensbergen

fiIEANA TAMI

traducere din limba spaniold gi note

LILIANA PLE9A IACOB

LIA

Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

discipoli in Spania decAt ar fi fost de agteptat - cd a consti-tuit unul dintre izvoarele de inspirafie ale boomului lati-no-american in arhitectura organicd, caracterizat de figuriprecum Oscar Niemeyer gi Felix Candela. tn zilele noastre,

stilul gi noutatea revolutionard a.tehnicilor lui au avut omare influenfd asupra unei noi generatii de ,,arhitec{i-ve-det6", precum recent dispdruta Zaha Hadid, Frank Gehrygi Santiago Calatrava sau un alt personaj, Frei Otto, preapufin cunoscut in calitate de cAgtigdto r, in 20L5, al pre-miului Prikker. Este suficient sd aruncdm o privire asupra

oricirui edificiu al acestor creatori ca sd elimindm oriceposibile indoieli privind valabilitatea tezei. ln emblematicul

muzeu Guggenheim, conceput de Gehry, in Bilbao, sau

in cramele construite de Calatrava ir:r Laguardia, formele

ondulante gi ritmurile naturale ale valurilor suprapuse dintitaniu gi ofel sunt inspirate de piatra pe care, in urmd cumai mult de o sutd treizeci de ani, Gaudi a azvArlit-oin api.

,,Matematicile reprezinti alfabetul cu care Dumnezeu a

scris universul."

GALILEO GALILEI

Cea mai bund metodd pentru infelegerea insolitei

atraclii exercitate de Sagrada Familia a lui Antoni Gaudi

este sd te agezi cu rdbdare la imensa coadd care se formeazd

in fala porfilor ei.

Existd gi alte modahtefi de depdgire a controalelor de

acces fdrd sd mai fie nevoie de agteptare (o rezervare anti-

cipatd pe internet ca sd nu mergem mai departe), insd

intArzierea pe care o presupune statul la coadd ne obligd

sd tnlelegem chvizitanoastrd are ceva dintr-o peregrinare.

$i, totodatd, ne lasd timp pentru reflecfii. Astfel, acorddm

mai multd atenlie detaliilor exterioare, familiarizAndu-ne

gi cu dramatica siluetd a templului. Primul lucru care ne

atrage atenfia il reprezintd enormele, exoticele gi multico-

lorele coquri cu fructe, reflectAnd soarele in partea cea mai

SAG RADA FAM ILIA

inaltd a fiecdrui pinaclu, cosuri apdrute parci in decursulinvestigafiilor asupra modificdrilor genetice realizate de

un om de Etiintd nebun, din dorinfa de a oferi zeilor unospdf. Pe un cer acoperit cu macarale, vertiginoasele turlese inalgd cu forfa dezldnfuitd a unei erupfii geologice.

ln chpa imediat urmdtoare se impun coplegitoareledimensiuni ale templului, care, micgorAndu-ne, ne asazd

la locul cuvenit. Este un moment tulburdtor, incomod,chiar pufin infricoqdtor. in ciuda rezervelor pe care amputea sd le avem, simlim curAnd nevoia sd ne impdrtdgimimpresiile cu tovardsii de agteptare. Doringa de a ne

exprima gi de a ne compara surprinderea devine, treptat,tot mai imperioasS.

O privire asupra mulfimii aqezate la coada din ce in ce

mai lungd spune mai multe despre atractia universald a

Sagradei Familia si despre puterea publicitdlii decAt oriceposibil sondaj. N-a fdcut o excepfie nici ziua in care amales sd agtept eu. lt spate, la doud persoane distanld, unitalian cu aspect de profesor, cu inevitabilul jerseu dincasmir galben-ldmAie pe umeri, iqi intindea gAtul pe dea-

supra capului insofitoarei lui gi, dotat cu un binoclu, iicomunica goptit la ureche intregul sdu entuziasm - primulefort al zilei pentru mugchii suprasolicitafi ai gAtului sdu.

Se vedea ci era impresionat de evolutia giganticelor maca-rale, cele mai inalte din Europa. Ceva mai tArziu l-amrcvdzut in aceeasi stare de transd, privind in sus, qi s-a

dovedit cd nu era profesor, ci patronul uneitrattoriasituatela umbra catedralei din Bologn4 unde percepea efectele

seismice transmise de LaNonna, un clopot de trei tone. Cu

toate cd Bologna adipostegte cea mai veche universitate a

continentului gi le oferd locuitorilor ei multe alte motive

de mAndrie, bolognezul se simfise mai impresionat de

magnitudinea Sagradei Familia. O cutie de rezonanfi

giganticd! Mi-a oferit cartea lui de vizitd: ,,Dac6.intr-o zi o

sd treceli prin Bologna, venifi sd vd delectafi cu o masd ca

acasd... Casa mea e gi casa dumneavoastrd."

it-t ro.ta mea se afla gi o familie care tocmai sosise din

Australia, aducAnd cu ei un ADN arhitectonic totalmente

distinct gi, odatd cu el, alte aqteptdri. Referinla lor pentru

adjectivul ,,impresionartt" era Opera din Sydney, a lui

]orn U2on, a cdrei siluetd tip catedrali, situatd pe peninsula

Bennelong Point, pare sd consiste din acumularea de coji

sparte de oud colosale de emu sau de vele gigantice arbo-

rate de un cliper ce se apropie lent de port. in cazul lor erau

agadar previzibile dorinlele estetice contemporane, oame-

nii fiind predispugi sd accepte noutatea, dramatismul Ei

inovalia cea mai radicald. Ave4 oare, si-i surprindd Gaudi?

Ei bine, da, i-a surprins. $i incd mult! JinAndu-qi respira-

fia, australienii s-au gribit sd exprime ceea ce incepea sd

fie pentru ei o experienfd extraordinarS.

Ceva mai incolo am vdzut grupuri de japonezi qi de

coreeni a cdror dragoste pentru Gaudi pdrea o religie gi pe

care nu era nevoie si ii convingi de geniul etern al catala-

nului. Exact in spatele lor agteptau rdbddtori cAfiva fran-

cezi, o micd reprezentare a celor peste o jumdtate de

milion de cdldtori care traverseazdin fiecare an Pirineii ca

sdviziteze Barcelona. Fiecare, cum este logic, vine cu pro-

priul tipar arhitectonic gi criteriile personale de excelenfi.

Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA

in cazul moscovifilor, idealul de teatralitate e fabuloasa

orgie de culori care decorcazd cupolele in formi de bulb ale

catedralei Sf6ntului Vasile din Piafa Rogie, imagine-stampd

a unei lumi orientale si exotice, cu evident aspect btzanfin -ca gi cum viziunile Apocalipsei at' fi prins via!6.

Sd presupunem cd vizitatorul vine din Qatar sau dinalte state ale Golfului Persic. Va fi existAnd ceva in stare

s6, rivalizeze sau sd intreacd in indrdzneald industria con-

strucfiilor din acea zon6, care inghite, in fiecare ord dinzigi din noapte, deqertul qi finuturile furate Mediteranei?

Sau ceva similar care sd se poatd mdsura cu summumulde ostentalie qi de lux reprezentat de Burj al-Arab, dinDubaiul Emiratelor Unite, un complex hotelier de gapte

stele? Pare de neconceput. Cu toate astea, in peregrinarea

la sanctuarul catolic al lui Gaudi se intAlnesc chiar gi

practicanfi ai islamului, budigti chinezi qi vorbitori de

hindi din subcontinentul indian, in a cdror dieti zilnicdintrd templul Taj Mahal, Marele Zid sau impresionanta

descoperire a celor gase mii de rdzboinici din teracotd aiimpdratului Qin Shi Huang Di. 9i cu tofii acceptd ca

respectivele lor religii sd rdmAnd, pentru moment, pe

planul al doilea.

StrdbitAnd, in orice zi, mulqimea de oameni care

agteaptd la porfile Sagradei Familia, pofi si remarci peste

doudzeci de grupuri lingvistice, fdrd a-imai socoti pe cata-

lani, galicieni gi pe ceilalfi spanioli. E o adeviratd adunare

a Naliunilor Unite care, in fiecare an gi in numir tot maimare, doresc sd ia contact cu acel miracol care e proiectulconstructiv al lui Gaudi (gi care cuprinde finalul secolului

al XIX-le4 intregul secol XX gi ?nceputurile celui de-al

XXI-lea). De ce vin acegti oameni? Ce gtiu despre Gaudi?

Vor comite aproape toli (la fel cum continui sd fac gi

eu) o gregeald elementard: sd considere Sagrada Familia

drept catedrald a Barcelonei, ceea ce, de fapt, nu este. inBarri Gdtic (Cartierul Gotic) al oraqului, perfect conservat

continui sd stea in picioare catedrala - predominant goticd

si ea - Santa Cruz y Santa Eulalia, a cdrei construcfie a

durat aproape de cinci ori mai mult decAt aceea a Sagradei

Familia (gapte sute de an| dacd, nu gi mai mult, incluzAnd

gi antecedentele ei preromanice).

Azi,in era informaticii, putem sd afldm mai ugor ,,opi-nia populard", de pe Trip Advisor, unde Sagrada Familia

hgureazl, capunctul de atrac(ie cel mai vizitat al Barcelonei,

depdgind cu douizeci de voturi la unu vechea catedrald

gotici. Descrierile cele mai frecvente apeleazi,la obignui-

tele adjective:,,impundtoare",,,halucinant 6,",,,unicd si

magnificd". Alfii opteazi pentru,,psihedelic6", inspirati

de mania Disneyland sau de vreun basm. Existd si voci

discordante, rbferindu-se, aproape toate, la inevitabilele

consecinte ale turismului de masd: aglomeratia, cozile,

proasta educafie, invazia de lanfuri alimentare Starbucks

qi Subway, magazinagele pentru turigti infesate de nimicuri

din plastic, sclipiciogenia vitrinelor Swarovski, porfelanurile

kitsch, de culoare crem, marca Lladr6l, tricourile cu Messi

1 Brand spaniol cunoscut pentru fabricarea de bibelouri din porfelan,

de o valoare indoielnic5.

Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA

gi cu emblema Qatar Airways, ineluctabilul si mereu zgo-

motosul pub irlandez... E greu de spus dacd optiunea luiLeo Messi de a-gi acoperi un brat intreg, de la umdr pAnX

la incheieturd, cu tatuaje, dintre care unul inspirat de

Sagrada Familia irrseamnd ceva mai mult decAt o paradd

tribal6, meniti sd demonstreze, prin echipamentul clubu-

lui BarEa, iubirea pe care o nutregte fafi de oraqul sdu de

adopfie. Din punctul de vedere al omagiului, md indoiesc

cd i-ar face vreo favoare proiectului, degi, in ceea ce pri-veste alegerea, ea este, intr-adevdr, revelatoare.

in tivdlugul comertului de masd, apar qi persoane care

nu se sfiesc sd critice Sagrada Familia pentru prostul ei

gust, in vreme ce alfii studiazd,perplecgi varietatea ei stilis-

ticd. SX nu omitem nici inevitabila minoritate care se simte

deranjatd de faptul cX se cheltuiesc atAt de mulfi bani pen-

tru un edificiu extravaganf in timp ce pe strdzi existd cer-

getori care mor de foame.

lntotdeauna a fost aga.

in perioada epocii de aur a arhitecturii spaniole, care

cuprinde, cu aproximatie, secolele al XV-lea si al XVI-lea,

Spania investea in jur de 10"/" din PIB in opere de art6,, incatedrale, biserici, mdndstiri gi tapiserii de lux, care, an

de an, serveau preamdririi credinfei catolice. Acest nivelal cheltuielilor era considerat cAt se poate de normal, unimperativ politic care, in treacdt fie spus, demonstra oenormi eficienfd ca formi de propagandd. in 1900, patro-

nii risipei s-au schimbat. Nici imperiul nu mai exista. inatenfie au intrat atunci dezbaterea gi tensiunile dintreconstructia ecleziasticd si caritate.

in 189& la vArsta de doudzeci gi cinci de ani, pictorul

Joaquim Mir, pe-atunci pufin cunoscut, a semnat o pinzddespre Sagrada Familia, care degajd o emotie excepfio-

nald. Viziunea lui Mir ne oferd un instantaneu perfect al

operei lui Gaudi aflatd in curs de infdptuire, printre fasci-

cule de lumind in culoarea ldmAii gi pe fundalul intens

rogiatic al crepusculului. Cu trecerea anilor, Mir a ajuns sd

fie catalogat drept,,Van Gogh al Cataloniei", in contextul

unei generafii cu stele de magnitudinea sclipitorului

Santiago Rusiffol gi a lui Ramon Casas, fird s5-l uitdm pe

genialul Pablo Picasso.

Tabloul lui Mir, care a primit mai tdrziu titlul Catedrals

sdracilor, ne conduce imediat privirea spre ceva ce pare a fio ruind in restaurare, un capriciu romantic sau un edificiu

in construclie. Puternicelor contraste dintre soare gi umbrd

li se aldturd culoarea oranj, care aprinde neasteptatul alb

al zidurilor din piatrd cioplitd, din planul mijlociu. inprimul rAnd vedem, in partea stAngd, in umbrd, o mame

care vegheazd somnul pruncului adormif in timp ce-Ei

line pe genunchi fiica mai mare, sleitd de puteri, iar tatdl

cergegte cu mAna intins6. Imaginea, incdrcatd de tristefe gi

de resemnare, imbind patetismul cu impactul unei luministrdlucitoare, care ne atrage din nou spre capodopera luiGaudi. Cu toate acestea, ceea ce ne rimAne cel mai adAnc

imprimat, ceea ce ne atrage iar si iar este privirea implora-

toare a cersetorului dintre umbre.

Nelinigtitoare si incomodd, aceastd intdlnire dezvdluie

tot atAtea lucruri pe cAte ascunde. Studiinil-o pulin mai

atenf vom descoperi in spatele cersetorului o pereche de

rB Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA

vArstd avansatd, ce ar putea apar{ine familiei sale extinsegi, in planul depdrtat, in spatele celor doi cioplitori in pia-trd, o procesiune abia schilatd, care inainteazd sinuosspre bisericd.

Ce vedem? Pe fundal se contureazdsagrada Familia,inconjuratd de macarale - in funcfiune, la fel ca gi acum.De la amdnunlitul studiu al lui Mir s-au produs, in modlogic, multe schimbdri. intre 1898 gi momentul actual,lucrdrile la Sagrada Familia au continuat aproape fdrdintrerupere. $i imprejurimile au suferit modificdri drastice.in 1882, cAnd a fost pusd piatra de temelie, nu existaumagini, calculatoare, telemetre cu laser, nici macaraleuriage de ultimd generafie, ci doar cdrule trase de cai, hrecu plumb gi scripeli mecanici prea pufin modificali de lainceputurile Evului Mediu, care se foloseau si inainte cudoud mii de ani, pe vremea lui Iisus Hristos, epoc6 in care

romanii au construit castrum-ul qi portul Barcinol.

Faptul cd Mir a ales ca temd a unui tablou o construcliepoate sd pard curios. E vorba despre o pdnz|in mod voitprea pulin eroicd, pentru care cea mai potrivitd descrierear putea fi: o capodoperd a realismului social. Dar ce vreaea sd ne spunX? Va acorda biserica ajutor nefericitei fami-lii? Privirea artistului este de o contemporaneitate abso-

lut5, la fel de relevantd. azi, ca si atunci cAnd a fost pictattabloul. N-o sd afldm niciodati dacd abordarea lui Mir a

fost ironicd, satiricd, criticd sau de purd constatare. pe de

altd parte, lucrarea se supune unei atente codificdri. Exact

in spatele grupului se observd un copac tAndr, sprijinit cu

o proptea, ceea ce pare sd indice necesitatea protejdrii celor

tineri. Si fie oare ceea ce pare, o simpld invita(ie la o pri-vire asupra credinfei?

Cu pulin timp in urm5, Muzeul Nafional de Artd al

Cataloniei (MNAC) a achizifionat schifa pregdtitoare

realizatd de Mir pentru Cstedrala sdrncilor, care iscd dubii qi

mai profunde.

in aceastd schifd, ,,catedrala sdracilor" e plasatd gi mai

mult cdtre fundal, ca o siluetd indepdrtatd in vastele qi

nepopulatele suburbii ale unei Barcelone industriale,

dornici de expansiune. in locul optimismului gi al luminiicalde a tabloului, gdsim aici detalii explicite, chiar dacd

numai schifate. Se percepe mai multd aciditate gi distan-

fare gi mai pulind umanitate.

Familia de cersetori (lipsitd in acest caz de orice indiciucare sd trimitd la SfAnta Familie) ocupd un loc marginal,

iar ceea ce ne capteazl. atenlia este o coadd formatd dintriqtii deposedafi ai lumii modeme, cu bruma de bunuripersonale adunatd in boccele. Sub povara respingerii 9i a

infrAngerii, procesiunea pare interminabili si e semnificativ

cd ea nu se indreaptd cdtre bisericS.

Anul in care Mir a pictat acest tablou, 1,898, afost dezas-

truos pentru Spania gi Catalonia. Evenimentele petrecute

in acele doudsprezece luni au traumatizat pe viat6. deza-

migita intelligentsia care primea numele de ,,Generafia'98". Dramatica infrAngere a Cubei, dup5 gase sdptdmAni

de rdzboi impotriva Statelor Unite, a avut drept urmareI Numele strdvechiului port al Barcelonei.

Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA

?ntoarcerea imediatd a unui numdr imens de rdnifi, margi-nalizati qi invingi, gi a mii de cdlugdrife gi de preo{i, a cdror

activitate misionard nu mai era necesard. Peste tot intAl-neai cerqetori, mutilafi de rdzbo| care nu aveau ce simdnAnce. Dupd cum aratd atAt deveridic schifa lui Mir, pe

treptele oricdrei biserici din Barcelona intAlneai o victimdcu mAna intinsd.

tnsd ceea ce Mir nu a fost in stare sd prevadi in 1898

este cd lucrarea lui, Catedrala sdracilor, avea si devind unuldintre primele documente vizuale ale transformirii acelor

imense mase de piatri in temelia unui edificiu care va

reprezenta, atAt din punct de vedere material, cAt gi spi-ritual, cel mai mare templu dedicat lui Dumnezeu, ?n

mileniul al III-lea.

intre 1883 gi 1926, anul morfii sale, Gaudi gi-a dedicatcea mai mare parte a timpului Sagradei Famili4 care l-a

acaparat complet in ultimii zece ani de viafi, un deceniu

pe parcursul cdruia nu s-a abitut nici mdcar un momentde la strddania modelSrii in piatrd a propriei viziun! sin-

gurul lucru care il interesa.

,,Dacd. Gaudi a construit Sagrada Familia - a observat

un ierarh al Bisericii Catolice -, la rAndul ei Sagrada

Familia este cea care l-a transformat in crestinul fidel care

a ajuns sd fie." Aceastd frazi reflectd un lucru intr-atA!incAt unii, continuAnd-o, emit pireri privind singularita-tea si exemplaritatea personajului.

Asociatia pentru Beatificarea lui Antoni Gaudi depune

eforturi, de mai bine de douizeci de ani, pentru recunoag-

terea devotiunii intru credinfi a arhitectului catalan. Spre

a nu cddea intr-o inevitabill confuzie, meritd sd schildm

procesul prin care, infi-o zi, Gaudi ar putea fi sanctificat.

ln pufine ocazii, titlul de sfAnt se acordd printr-un pro-

ces rapid. Recordul absolut, de sub un ary a fost inregistrat

in cazul sfAntului Pedro din Verona, cate, in secolul

al XIIIlea, dupd ce a fost doborAt de securea unui asasin

catat, a mai avut prezenta de spirit gi forfa de a scrie, cu

propriul sAnge, primele cuvinte ale Crezului Nicenian

(Credo in Unum Deum). Urmeaz6, la micd distanfd, cazul

taumaturgului San Antonio de Padua, ,,ciocanul (ridicat)

impotriva ereticilor", al cdrui har oratoric hipnotiza pegtii

din ape gi a cdrui limbi a tezistat, fdri si putrezeascd,

treizeci de ani dupd moartea lui. Ambele situafii reprezintd

totugi exceplii notabile, care confirm5 regula. Pornind

de la aceste doud precedente ale cdii rapide, recunoagte-

rea sfinfeniei a devenit tot mai lentd, iar acLlm, aproape

intotdeauna, avanseazi, cu viteza melcului.

Sanctificarea este un proces lung Ei complex, supus, in

toate etapele, controalelor: mai intAi, ale bisericii locale,

apoi, ca in cazul lui Gaudi, ale arhiepiscopului Barcelonei

si ale asesorilor sdi, ajungAnd sd fie prezentat, in cele din

urmd, in vederea scrutinului, in fafa Congregaliei pentru

Doctrina Credinfei de la Vaticaru precum gi a altor institu-

lii catolice. Finalitatea acestui proces este oblinerea beatifi-

cdrii, ca pas inifial al unei eventuale canonizdr| prin care

Antoni Gaudi si fie recunoscut ca primul sfAnt patron al

artelor. Dupd logica acestui itinerariu, condifia lui Gaudi

ar progresa de la aceea de Servitor al lui Dumnezeu (pen-

tru care se strAng mdrturii ale virtulilor sale qi se transmit

Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA 23