Pe 17 mai, premierul Benjamin Netanyahu a prezentat Knessetului cel de al 35-lea Guvern al Israelului, un Cabinet de uniune națională, cu 36 de portofolii. Noul Cabinet a primit 73 de voturi în favoarea învestiturii și a depus jurământul în fața deputaților. Formarea Executivului a fost posibilă după ce Curtea Supremă a Israelului a decis că Netanyahu, deși implicat într-un proces de corupție, are dreptul de a deține postul de premier. Prezen- tarea Guvernului a întârziat cu trei zile din cauza neînțelegerilor în repartiza- rea portofoliilor pentru membrii Likud, formațiunea premierului. Astfel, după trei runde de alegeri parlamentare în decursul unui an, cu rezultate neconcludente, gen. Benny Ganz, liderul formațiunii de opoziție Alb-Albastru, a convenit cu Benjamin Netanyahu să formeze un guvern de coaliție „de urgență națională”, punân- du-se capăt unei incertitudini politice îndelungate. Deși decizia lui Ganz a dus la ruperea partidului său, el a con- siderat că în condițiile pandemiei de coronavirus care, în afară de faptul că a făcut victime, a afectat puternic eco- nomia israeliană, cea mai bună soluție este realizarea unui compromis cu Li- kud și formarea unui guvern comun. Acordul la care au ajuns părțile prevede o rotație în postul de premier. Astfel, Netanyahu va deține funcția în primul an și jumătate și va fi urmat de Benny Ganz pe 17 noiembrie 2021, dată anunțată chiar de prim-ministru. Teoretic, portofoliile ministeriale ur- mau să se împartă în mod egal între cele două formațiuni dar, în condițiile în care Likud se află în alianță cu mai multe partide mici, acesteia îi vor reveni alte portofolii. Premierul a precizat însă că, în luarea deciziilor, Likud și aliații săi nu vor avea decât 16 voturi, ca și Alb-Albaștrii. În afara miniștrilor, vor fi 16 posturi de miniștri adjuncți, situație criticată dur de opoziție, care a susținut că în situația economică dificilă a Israelului, forma- rea unui guvern-mamut va impune cheltuieli uriașe. Replica lui Netanya- hu a fost că organizarea unei a patra runde de alegeri ar fi costat 200 de În sfârșit, Israelul are un nou Guvern PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 560-561 (1360-1361) = 1 – 31 MAI 2020 = 7 IYAR – 8 SIVAN 5780 = 24 PAGINI – 3 LEI Hag Șavuot Sameah! Trei zile care au schimbat istoria României În numai trei zile (8, 9 și 10 mai), adunate una după cealaltă, dar împrăștiate de-a lungul a 134 de ani, s-au petrecut evenimente care au schimbat profund și ireversibil istoria României. Pe 10 mai 1866, Carol I sosește in- cognito în România, fiind întâmpinat la București de zeci de mii de locuitori ai orașului, care voiau să îl vadă pe noul domnitor. Acesta s-a dovedit a fi venit într-o clipă fastă, punându-și propria amprentă și pe cea a regalității pe is- toria statului său adoptiv. Peste numai 11 ani, tot pe 10 mai, semnează de îndată Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman, adoptată de Senat, legându-și nu- mele de dobândirea libertății de către România, al cărei rege va deveni tot într-o zi de 10 mai, dar în anul 1881. Cu o astfel de încărcătură istorică, nu e de mirare că 10 mai a devenit Ziua Regalității și Ziua Națională a Români- ei, sărbătoare păstrată până în 1947. Au trecut anii și, din nou, prima decadă a lunii mai avea să vină cu evenimente majore pentru întreaga lume, inclusiv pentru România. Ast- fel, în noaptea zilei de 7 mai 1945, la Cartierul General al Forțelor Aliate din Franța, generalii germani Jodl și Friedeburg au semnat capitularea necondiționată a Germaniei și înche- ierea războiului din Europa. A doua zi, pe 8 mai, la ora 15, președintele american Harry Truman, premierul britanic Winston Churchill și gene- ralul francez Charles de Gaulle au anunțat, oficial, victoria asupra Ger- maniei naziste. Nemulțumit că, astfel, victoria devenea o izbândă a aliaților occidentali, Stalin a dorit un nou do- cument care să consemneze capitu- larea Germaniei în fața Uniunii So- vietice. În consecință, pe 9 mai 1945, la Berlin, feldmareșalul Keitel a sem- nat, în prezența mareșalului sovietic Gheorghi Jukov, actul de capitulare în fața URSS. Pentru evreii din Europa, inclusiv pentru cei din România, asta a în- semnat oprirea crimelor din lagărele de exterminare din Polonia, Austria și Germania, unde căzuseră deja victi- me șase milioane de evrei. Dar războ- iul a însemnat și moartea a 60 de mi- lioane de militari și civili din întreaga lume, precum și aruncarea Europei de Est în sfera de influență sovietică și instaurarea în aceste țări a regimu- rilor comuniste, impuse din afară. Festivitățile de aniversare a 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, care ar fi trebuit să fie gran- dioase, au fost reduse, din cauza pandemiei de Covid-19, la discursuri ale șefilor de stat și manifestări on- line. Accentuăm numai o nuanță din cuvântarea președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care spu- nea că 8 mai a fost nu ziua înfrângerii Germaniei, ci a eliberării acesteia. „La 75 de ani după terminarea (Continuare în pag. 2) A.M. miliarde de șekeli, iar cheltuielile anu- ale ale Guvernului se ridică la 85 de milioane. În următoarele 18 luni, Ganz va căpăta portofoliul Apărării, dar va avea și titlul de premier alternativ, iar gen. Gabi Așkenazy, colegul său de partid – cel de Externe. Alb-Albaștrii au primit și alte ministere importante, printre care Justiția, Cultura, Afacerile strategice, Imigrare, Diaspora. Tot lor le revine Ministerul Minorităților, pen- tru care se va numi un deputat arab israelian. Likud va deține portofoliile Finanțelor, Sănătății, Securității publi- ce, Educației, Energiei și alte câteva, iar partidului religios Shass îi vor re- veni Ministerul de Interne și Ministerul Problemelor Religioase. Alte portofo- lii au fost date reprezentanților unor partide care au decis să se alăture noului guvern. Astfel, Partidului Mun- cii îi vor reveni Ministerul Economiei și cel al Problemelor sociale. Înainte de formarea guvernului, Benny Ganz a renunțat la funcția de președinte al Knessetului, aceasta revenind lui Ya- riv Levin (Likud). În cuvântul lor, ambii lideri de par- tid au subliniat necesitatea formă- rii unui guvern de uniune națională, care va putea face față provocărilor cu care trebuie să se confrunte Isra- elul. Se deschide astfel posibilitatea de a elabora și vota bugetul necesar soluționării atât a problemelor legate de coronavirus, cât și a celor econo- mice, în condițiile în care la ora actua- lă în Israel numărul șomerilor a ajuns la un milion – aproximativ 25% din forța de muncă –, o creștere de 8 ori față de procentul de dinainte de pan- demie, care era de 3,5%. O altă pro- blemă deosebit de sensibilă este cea a anexării unei părți din Cisiordania, acele teritorii unde se găsesc așezări masive cu populație israeliană. Țările arabe și o mare parte a opiniei pu- blice internaționale, inclusiv Uniunea Europeană, s-au pronunțat împotriva acestei măsuri. EVA GALAMBOS Iom HaAțmaut sărbătorită în Israel și în România Cei 72 de ani împliniți de la Declarația de Independență a Israelului (1948) au fost sărbătoriți cu entuziasm anul acesta atât în Israel, cât și în cadrul Federației Comunităților Evreiești din România. În condițiile în care oamenii nu s-au putut aduna pentru a-și exprima bucuria împreună, ca în anii precedenți, fotografiile făcute individual cu drapelul Israelului au transmis online solidarita- tea tuturor celor care au celebrat această zi. (Celebrarea Iom HaAțmaut – pag 4) Benny Ganz (stg) și Benjamin Netanyahu R. Rivlin E. Kupferberg P. Marcovici și M. Stancu J. Bercu A. Varodin P. Schwartz M. Bejan și S. Horn A. Vainer T. Berg Rafaeli și D. Saranga
Pe 17 mai, premierul Benjamin Netanyahu a prezentat Knessetului cel
de al 35-lea Guvern al Israelului, un Cabinet de uniune naional, cu
36 de portofolii. Noul Cabinet a primit 73 de voturi în favoarea
învestiturii i a depus jurmântul în faa deputailor. Formarea
Executivului a fost posibil dup ce Curtea Suprem a Israelului a
decis c Netanyahu, dei implicat într-un proces de corupie, are
dreptul de a deine postul de premier. Prezen- tarea Guvernului a
întârziat cu trei zile din cauza neînelegerilor în repartiza- rea
portofoliilor pentru membrii Likud, formaiunea premierului.
Astfel, dup trei runde de alegeri parlamentare în decursul unui an,
cu rezultate neconcludente, gen. Benny Ganz, liderul formaiunii de
opoziie Alb-Albastru, a convenit cu Benjamin Netanyahu s formeze un
guvern de coaliie „de urgen naional”, punân- du-se capt unei
incertitudini politice îndelungate. Dei decizia lui Ganz a dus la
ruperea partidului su, el a con- siderat c în condiiile pandemiei
de coronavirus care, în afar de faptul c a fcut victime, a afectat
puternic eco- nomia israelian, cea mai bun soluie este realizarea
unui compromis cu Li- kud i formarea unui guvern comun.
Acordul la care au ajuns prile prevede o rotaie în postul de
premier. Astfel, Netanyahu va deine funcia în primul an i jumtate i
va fi urmat de Benny Ganz pe 17 noiembrie 2021, dat anunat chiar de
prim-ministru. Teoretic, portofoliile ministeriale ur- mau s se
împart în mod egal între cele dou formaiuni dar, în condiiile în
care Likud se afl în alian cu mai multe partide mici, acesteia îi
vor reveni alte portofolii. Premierul a precizat îns c, în luarea
deciziilor, Likud i aliaii si nu vor avea decât 16 voturi, ca i
Alb-Albatrii. În afara minitrilor, vor fi 16 posturi de minitri
adjunci, situaie criticat dur de opoziie, care a susinut c în
situaia economic dificil a Israelului, forma- rea unui guvern-mamut
va impune cheltuieli uriae. Replica lui Netanya- hu a fost c
organizarea unei a patra runde de alegeri ar fi costat 200 de
În sfârit , Israelul are un nou Guvern
PUBLICAIE A FEDERAIEI COMUNITILOR EVREIETI DIN ROMÂNIA
ANUL LXIII = NR. 560-561 (1360-1361) = 1 – 31 MAI 2020 = 7 IYAR – 8
SIVAN 5780 = 24 PAGINI – 3 LEI
Hag avuot
Sameah! Trei zile care au schimbat
istoria României În numai trei zile (8, 9 i 10 mai),
adunate una dup cealalt, dar împrtiate de-a lungul a 134 de ani,
s-au petrecut evenimente care au schimbat profund i ireversibil
istoria României.
Pe 10 mai 1866, Carol I sosete in- cognito în România, fiind
întâmpinat la Bucureti de zeci de mii de locuitori ai oraului, care
voiau s îl vad pe noul domnitor. Acesta s-a dovedit a fi venit
într-o clip fast, punându-i propria amprent i pe cea a regalitii pe
is- toria statului su adoptiv. Peste numai 11 ani, tot pe 10 mai,
semneaz de îndat Declaraia de Independen a României fa de Imperiul
Otoman, adoptat de Senat, legându-i nu- mele de dobândirea libertii
de ctre România, al crei rege va deveni tot într-o zi de 10 mai,
dar în anul 1881. Cu o astfel de încrctur istoric, nu e de mirare c
10 mai a devenit Ziua Regalitii i Ziua Naional a Români- ei,
srbtoare pstrat pân în 1947.
Au trecut anii i, din nou, prima decad a lunii mai avea s vin cu
evenimente majore pentru întreaga lume, inclusiv pentru România.
Ast- fel, în noaptea zilei de 7 mai 1945, la Cartierul General al
Forelor Aliate din Frana, generalii germani Jodl i Friedeburg au
semnat capitularea necondiionat a Germaniei i înche- ierea
rzboiului din Europa. A doua zi, pe 8 mai, la ora 15, preedintele
american Harry Truman, premierul britanic Winston Churchill i gene-
ralul francez Charles de Gaulle au anunat, oficial, victoria asupra
Ger- maniei naziste. Nemulumit c, astfel, victoria devenea o izbând
a aliailor occidentali, Stalin a dorit un nou do- cument care s
consemneze capitu- larea Germaniei în faa Uniunii So- vietice. În
consecin, pe 9 mai 1945, la Berlin, feldmarealul Keitel a sem- nat,
în prezena marealului sovietic Gheorghi Jukov, actul de capitulare
în faa URSS.
Pentru evreii din Europa, inclusiv pentru cei din România, asta a
în- semnat oprirea crimelor din lagrele de exterminare din Polonia,
Austria i Germania, unde czuser deja victi- me ase milioane de
evrei. Dar rzbo- iul a însemnat i moartea a 60 de mi- lioane de
militari i civili din întreaga lume, precum i aruncarea Europei de
Est în sfera de influen sovietic i instaurarea în aceste ri a
regimu- rilor comuniste, impuse din afar.
Festivitile de aniversare a 75 de ani de la victoria asupra
Germaniei naziste, care ar fi trebuit s fie gran- dioase, au fost
reduse, din cauza pandemiei de Covid-19, la discursuri ale efilor
de stat i manifestri on line. Accentum numai o nuan din cuvântarea
preedintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care spu- nea c 8
mai a fost nu ziua înfrângerii Germaniei, ci a eliberrii acesteia.
„La 75 de ani dup terminarea (Continuare în pag. 2)
A.M.
miliarde de ekeli, iar cheltuielile anu- ale ale Guvernului se
ridic la 85 de milioane. În urmtoarele 18 luni, Ganz va cpta
portofoliul Aprrii, dar va avea i titlul de premier alternativ, iar
gen. Gabi Akenazy, colegul su de partid – cel de Externe.
Alb-Albatrii au primit i alte ministere importante, printre care
Justiia, Cultura, Afacerile strategice, Imigrare, Diaspora. Tot lor
le revine Ministerul Minoritilor, pen- tru care se va numi un
deputat arab israelian. Likud va deine portofoliile Finanelor,
Sntii, Securitii publi-
ce, Educaiei, Energiei i alte câteva, iar partidului religios Shass
îi vor re- veni Ministerul de Interne i Ministerul Problemelor
Religioase. Alte portofo- lii au fost date reprezentanilor unor
partide care au decis s se alture noului guvern. Astfel, Partidului
Mun- cii îi vor reveni Ministerul Economiei i cel al Problemelor
sociale. Înainte de formarea guvernului, Benny Ganz a renunat la
funcia de preedinte al Knessetului, aceasta revenind lui Ya- riv
Levin (Likud).
În cuvântul lor, ambii lideri de par- tid au subliniat necesitatea
form- rii unui guvern de uniune naional, care va putea face fa
provocrilor cu care trebuie s se confrunte Isra- elul. Se deschide
astfel posibilitatea de a elabora i vota bugetul necesar soluionrii
atât a problemelor legate de coronavirus, cât i a celor econo-
mice, în condiiile în care la ora actua- l în Israel numrul
omerilor a ajuns la un milion – aproximativ 25% din fora de munc –,
o cretere de 8 ori fa de procentul de dinainte de pan- demie, care
era de 3,5%. O alt pro- blem deosebit de sensibil este cea a
anexrii unei pri din Cisiordania, acele teritorii unde se gsesc
aezri masive cu populaie israelian. rile arabe i o mare parte a
opiniei pu- blice internaionale, inclusiv Uniunea European, s-au
pronunat împotriva acestei msuri.
EVA GALAMBOS
Iom HaAmaut srbtorit în Israel i în România
Cei 72 de ani împlinii de la Declaraia de Independen a Israelului
(1948) au fost srbtorii cu entuziasm anul acesta atât în Israel,
cât i în cadrul Federaiei Comunitilor Evreieti din România. În
condiiile în care oamenii nu s-au putut aduna pentru a-i exprima
bucuria împreun, ca în anii precedeni, fotografiile fcute
individual cu drapelul Israelului au transmis online solidarita-
tea tuturor celor care au celebrat aceast zi.
(Celebrarea Iom HaAmaut – pag 4)
Benny Ganz (stg) i Benjamin Netanyahu
R. Rivlin
E. Kupferberg
P. Schwartz M. Bejan i S. Horn
A. VainerT. Berg Rafaeli i D. Saranga
2 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai
2020
lunii mai
– Care a fost vârful aciunilor de protecie a vârstnicilor notri în
timpul Strii de Urgen?
– Momentul în care, din datele furnizate de Grupul de Comuni- care
Strategic, s-a constatat creterea numrului de îmbolnviri la
beneficiarii din centre de îngrijire a vârstnicilor, virusul putând
fi contractat de la cei angajai acolo. Atunci s-a luat hotrârea ca,
prin intermediul DASM, personalul cminelor pentru vârstnici din
Bucureti i Arad s fie carantinat în incint. Asta a implicat un
efort financiar pentru noi i un sacrificiu din partea angajailor
din cmine. Pe întreg parcursul Strii de Urgen, prioritar a fost
grija fa de asistaii la domiciliu, dar i fa de neasistaii din grupa
de risc. Am inut permanent legtura cu Congresul Evreiesc Euro- pean
i Congresul Mondial Evreiesc, cu ale cror recomandri pri- vind
ocrotirea vârstnicilor, supravieuitori ai Holocaustului, suntem în
convergen.
– Cum se reflect criza economic general la nivel comuni tar?
– A fost problema central dezbtut la recenta reuniune a Co-
mitetului Director. A fost solicitat o analiz actualizat a
eficienei exploatrii patrimoniului imobiliar economic i a modului
de imple- mentare a Hotrârilor adoptate la Adunarea General i la
reuniu- nea Consiliului de Conducere a Federaiei de mrire a
chiriilor cu 5% în fiecare comunitate în parte. Raportul urmeaz s
fie pre- zentat la urmtoarea întrunire a Comitetului.
– Ce alte probleme legate de cerinele prezentului au fost apro
bate la aceeai reuniune?
– Schimbarea structurii alocaiei primite de la Fundaia „Ca-
ritatea” pe anul 2020, respectiv, redirecionarea ctre Asistena
Social i Medical a fondurilor iniial afectate capitolelor Identi-
tate Iudaic i Dezvoltare. Direcionarea ctre DASM a alocaiilor
COVID19 i Land-1, primite de la Claims Conference. Au fost
prezentate informri privind activitatea structurilor funcionale ale
Federaiei i Comunitilor de la începutul Strii de Urgen pân în
prezent i finanarea, începând cu luna mai a.c., venit de la
Guvernul României, a zece comuniti lipsite de patrimoniu eco-
nomic. Centrelor Comunitare Evreieti li s-a solicitat realizarea
unui „Jurnal de Bord” despre manifestrile culturale online, în tim-
pul Strii de Urgen.
– Ce evenimente considerai c trebuie evideniate? – Despre Keshet,
ediia a XVI-a, la Centrul Comunitar din Ora-
dea, am amintit în interviul precedent. La înlime a fost, de aseme-
nea, Keshet-ul Centrului din Iai. Remarcabil – organizarea Zilei
Naionale a Israelului la Centrele Comunitare din Bucureti, Oradea,
Timioara. Pretutindeni, cuvântul i-a dat mâna cu muzica i dansul
israelian. Cititorii revistei vor gsi relatri pe larg în acest
numr.
– În ce a constat participarea dumneavoastr? – La Centrul Comunitar
din Capital am rostit un mesaj de fe-
licitare, unde am accentuat asupra înelesului de Medinat Israel –
ara redobândit; am retrit momente din viaa mea de halu la Dror
Habonim, înainte ca regimul comunist s interzic activitatea
organizaiilor sioniste în România; am schiat contribuia israelieni-
lor originari din România la renaterea Israelului modern.
– Ce avei în lucru? – Deschid ediia XX-a Bereshit, i aceasta
online, în Bucureti,
eveniment organizat în parteneriat cu Joint-ul, unde i-au anunat
participarea confereniari de marc din Israel i din ar, unii –
cunoscui participanilor la seminarele unor ediii anterioare. M
pregtesc pentru deschiderea Festivalului dedicat Zilei Limbii i
Teatrului Idi, desfurat tot online, unde vor rosti cuvântri de sa-
lut reprezentani ai Guvernului, Parlamentului, diplomai, autoriti
locale sucevene, preedinii comunitilor din Suceava i Oradea. Vor fi
transmisii live: decernarea Medaliilor de Onoare „Avram Gold
faden”; lansarea volumului editat la Hasefer „Opere alese”, de
Isaac Leibu Peretz; un recital de sonete evreieti. Vor putea fi
urmrite înregistrri de conferine, concerte de muzic klezmer,
fragmente de scenarii dup romane ale lui alom Alehem, spec- tacole
de teatru, filme documentare pe teme evreieti, interviuri, dansuri
israeliene. În concordan cu prevederile privind posibilita- tea
desfurrii de servicii religioase în spaii deschise din incinta
lcaurilor de cult, cu pstrarea distanei fizice, adoptate pentru
perioada Strii de Alert, ne gândim la posibilitatea de a celebra
srbtoarea de avuot în curtea Sinagogii Mari din Capital, unde încep
s aib loc i rugciuni, inclusiv de abat. Subiectul e urm- rit atent,
fiindc vrem s evitm riscurile de cretere a îmbolnvi- rilor, dac nu
respectm responsabil protecia i autoprotecia. E nevoie s dovedim
mult precauie în paii fcui spre relaxare.
IULIA DELEANU
fcui spre relaxare” Interviu cu dr. Aurel VAiner,
preedintele FCER
Mesaj de Ziua Israelului
Cunoscutul militant pen- tru drepturile omului, Nathan Sharansky,
la ora actual pre e dinte al Ageniei Evre- ieti, cruia în acest an
i s-a decernat Pre- miul Genesis, a cerut Fundaiei Premiul Gene-
sis s doneze
banii pentru organizaii i persoane implicate în lupta împotriva
epidemiei de coronavirus. Valoarea premiului este un million de
dolari.
În decembrie 2019, Sharansky a fost nominalizat pentru a primi
Premiul Genesis (numit i „premiul Nobel israelian“) drept
recunoatere pentru „lupta extraordinar pe care a dus-o pe parcursul
vieii pentru drep- turile omului, libertatea politic i serviciile
aduse poporului evreu i Statului Israel”.
Într-un mesaj video, transmis de Fun- daia Premiul Genesis,
Sharansky a spus c Pe sahul din acest an, pe care multe fa- milii
îl celebreaz fr persoanele apropi- ate din cauza dispoziiilor
legate de epide- mia de coronavirus, ofer poporului evreu „o mare
posibilitate de a se simi conectai.” El i-a amintit cum a petrecut
un Seder de Pesah într-o „celul de pedeaps”, unde primea zilnic
doar trei felii de pâine usca- t i trei pahare de ap cald. „Am
decis c cele trei pahare de ap vor reprezenta vinul meu, iar cele
trei felii de pâine – azi- ma mea. Iar sarea va fi maror-ul meu. i
mi-am dat seama c acesta este un loc excepional de a simi lupta
unic a popo- rului evreu – de a fi legat de toi evreii din lume i
de a m gândi c în acest an sun- tem sclavi, dar la anul vom fi
oameni liberi la Ierusalim”.
Sharansky a lansat un apel pentru ca evreii „s se gândeasc la marea
noastr cltorie împreun, la provocrile noi cu care ne confruntm
împreun i la victoriile pe care le vom câtiga împreun”.
(E.G.)
În ziua de 29 aprilie 2020, când s-au aniversat 72 de ani de la
Declaraia de Independen a Statului Israel, deputa- tul minoritii
evreieti în Parlamentul Ro- mâniei, Silviu Vexler, a adresat un me-
saj în edina online în Plen a Camerei Deputailor, pentru a marca
Ziua Naional a Israelului. „Statul Israel a fost, este i rmâne un
simbol al democraiei, al cura- jului i al inovaiei. O ar care a
tiut de fiecare dat s îi protejeze cu demnitate toi cetenii i o
face în continuare, indife- rent de costuri. O ar care a încurajat
i a sprijinit în permanen libertatea, cerce- tarea i dezvoltarea”,
a spus deputatul. El a mai subliniat c, de-a lungul celor 72 de
ani, evreii din toat lumea au fost solidari cu Statul Israel,
„bucuria, tristeea, fericirea i, din pcate, uneori, durerea lor
împletin - du-se „cu destinul Statului Israel”, care a tiut „s
renasc de fiecare dat în faa fie- crei greuti”.
Referindu-se la relaiile româno-israelie- ne, Silviu Vexler a
subliniat c atât Israelul, cât i comunitile evreieti din România
„au sprijinit de fiecare dat România, fiind un aliat apropiat, un
prieten de încredere i de ndejde al poporului român i al rii
noastre”.
„Fie ca întotdeauna Statul Israel s primeasc recunoaterea pe care o
meri- t i pacea pe care i-o dorete cu atâta ardoare!”, a mai spus
deputatul minoritii evreieti, invitându-i colegii s viziteze Is-
raelul de îndat ce acest lucru va redeveni posibil, pentru a vedea
pe viu cum „imagini de vis devin realitate” în aceast ar, care a
tiut întotdeauna „s-i pstreze magia”.
În aceeai zi, Silviu Vexler a scris pe pagina sa de Facebook c,
atunci când se gândete la Statul Israel, primele cuvinte care îi
vin în minte sunt Speran, Voin i Curaj. „Sperana c va fi mai bine i
c toate greutile pot fi depite, dar mai
ales voina i cu- rajul care sunt necesare pentru a transforma
aceste elemente în rea- litate. Toate sunt trsturi definito- rii
pentru Statul Israel, la împlini- rea a 72 de ani de la declararea
independenei”.
Amintindu-i de preedintele Shimon Peres z.l., pe care a avut ocazia
s îl cu- noasc, Silviu Vexler mrturisete c i-a rmas în minte, în
mod special, unul din discursurile marelui om de stat.
„Israelul trebuie s fie nu doar un ele ment de valoare, ci i o
valoare în sine. Un apel moral, cultural i tiinific pentru
promovarea omului, a tuturor oamenilor. Trebuie s fie o cas cald i
pentru evre ii care nu sunt ceteni israelieni i pentru cetenii
israelieni care nu sunt evrei. Tre buie s creeze oportuniti egale
pentru toate segmentele societii, indiferent de religie,
naionalitate, comunitate sau sex.
Ochii mei au vzut Israelul în cele mai dificile ore, dar i
momentele de reuit i înlare spiritual. Anii mei m-au poziionat
într-un punct de observaie de unde pot ve dea, în toat gloria,
scena vieii noastre ca o naiune care a renscut. (…) Reuitele
excepionale ale Statului Israel, împreun cu înelepciunea, curajul i
creativitatea ti nerei noastre generaii au dat natere unei
concluzii clare: Israelul are puterea de a atinge o mare
prosperitate i de a ajunge un stat exemplar, aa cum au spus profeii
notri. Permitei-mi s rmân un optimist! Permitei-mi s rmân un vistor
al popo rului meu!“
Shimon Peres a avut dreptate. Am Isra el Hai!”, a conchis
deputatul. (A.M.)
Trei zile care au schimbat istoria României rzboiului, noi, ger-
manii, avem multe
pen tru care trebuie s fim recunosctori. 8 mai nu este sfâritul
eliberrii noastre, pstrarea libertii i a democraiei este o sarcin
permanent care ne-a fost lsat motenire”.
În sfârit, dar nicidecum în cele din urm, 9 mai 1950 înseamn i ziua
în care Declaraia ministrului de externe al Franei, Robert Schuman,
punea bazele Uniunii Eu- ropene, din care face i România parte,
înce- pând din 2007. Scopul înfiinrii Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului, care va deveni, decenii mai târziu, Uniunea
Euro- pean, era s fac imposibil un alt rzboi mondial pornit din
Europa. „Europa nu se
va nate dintr-odat, sau conform unui sin- gur plan. Va fi cldit
prin realizri concrete, care vor crea o solidaritate de facto”,
spu- nea Robert Schuman. apte decenii mai târ- ziu, Ursula von der
Leyen, Charles Michel i David Sassoli, liderii de azi ai UE, a crei
so- lidaritate este greu încercat de naionalism, populism,
ridicarea noilor partide de dreap- ta, dar i de Brexit i de criza
noului corona- virus, au spus în declaraia lor comun c Europa
trebuie s ias întrit din actuala criz. „Am luat decizii fr
precedent pentru a asigura c guvernele naionale au capaci- tatea
fiscal de a lupta cu criza. Am alocat 100 de miliarde de euro
pentru pstrarea locurilor de munc”.
La muli ani, Uniunea European!
(Urmare din pag. 1)
REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
3
Iom Haoah, Ziua Holocaustului comemorat în Israel, a fost stabilit
în ziua izbucnirii revoltei din gheto- ul de la Varovia (19 aprilie
1943) i este dedicat memoriei martirilor i eroilor Holocaustului.
De obicei, în ajunul zilei, în cadrul unei ceremo- nii emoionante
la Ierusalim, în Piaa Ghetoul de la Varovia, unde se afl Memorialul
Yad Vashem, sunt invitai s participe, alturi de oficialiti,
supravieuitori ai Holocaustului, care aprind cele ase tore dedicate
celor ase milioane de victime ale lag- relor morii naziste din
perioada ce- lui de-al Doilea Rzboi Mondial. Se desfoar i o
ceremonie religioas, iar la sfârit se depun coroane de flori. Dar
în acest an totul a fost altfel.
Iom Haoah 2020 a avut drept tem principal „Salvatori evrei în pe-
rioada Holocaustului: solidaritate într-o lume în dezintegrare”. i
dac de obi- cei în aceast zi sunt amintii cei care au primit din
partea Yad Vashem titlul de „Drept între Popoare”, respectiv
neevreii care i-au riscat viaa pen- tru salvarea evreilor, la
comemorarea din acest an s-a vorbit despre evrei i organizaii
evreieti din ilegalitate care, în pofida unor condiii extrem de
difici- le, au încercat s salveze cât mai muli evrei. Faptele lor
au fost evocate de cei care au aprins virtual cele ase tore.
Din cauza epidemiei de corona- virus, ceremoniile s-au desfurat fr
public, iar momentele solemne au fost prezentate prin înregistrri
video. Ceremoniile au început cu coborârea în bern a drapelului is-
raelian, dup care fostul ef-rabin akenaz al Israelului, Israel Meir
Lau, el însui supravieuitor al Holo- caustului, a aprins tora
memorial. Importana comemorrii victimelor a fost subliniat atât de
preedintele Reuven Rivlin, cât i de premierul Benjamin Neta nyahu
prin cuvântri înregistrate.
„Ameninrile prezentului nu ne vor face s uitm
memoria trecutului” Preedintele Israelului a subliniat
condiiile excepionale în care au loc, în acest an, ceremoniile de
comemo- rare, precizând c „nu putem permite ca ameninrile
prezentului s ne fac s uitm memoria trecutului. Trebuie s ne
amintim i ne vom aminti, pen- tru noi i generaiile viitoare. Pentru
cele ase milioane dintre fraii i su- rorile noastre, a artat el,
eliberarea lagrelor în urm cu 75 de ani a venit prea târziu. Dar
spiritul uman a trium- fat asupra Holocaustului. Fiara na- zist a
pus stpânire pe trupuri, dar nu i pe spirit”, a spus vorbitorul. El
a artat c „în condiiile în care moar- tea era prezent în fiecare
zi, fraii i surorile noastre i-au riscat vieile pentru a-i salva pe
cei mai slabi din- tre ei. Evreul salvat din iad i care a
supravieuit acestei catastrofe teribile a reuit acest lucru cu
ajutorul unui alt evreu, al unei alte fiine umane. Evrei
persecutai, care nu mai posedau ni- mic, au demonstrat curaj, idei
i uma- nism i au salvat viei. Chiar dac te afli în cele mai grele
situaii poi i tre- buie s alegi s fii uman, s pstrezi valorile
fundamentale evreieti ale vieii, rspunderea reciproc”.
Reuven Rivlin a evocat reuniunea din ianuarie de la Ierusalim, la
care au participat liderii lumii care s-au anga- jat s nu dea
uitrii leciile Holocaus- tului, s le transmit generaiilor tinere i,
împreun cu cetenii lumii, s se uneasc pentru a combate
rasismul,
antisemitismul i fascismul, s apere democraia i valorile
democratice.
„Israelul va fi rspunztor pentru destinul propriu”
Premierul Benjamin Netanyahu a evocat suferinele supravieuitorilor
Holocaustului, citându-l pe unul dintre ei, care a depus mrturie în
procesul Eichmann i care a spus c „nimeni nu va înelege experiena
prin care au trecut supravieuitorii”. Chiar dac astzi omenirea se
confrunt cu pan- demia de coronavirus, aceasta „nu se poate compara
cu eliminarea meto- dic i diabolic a ase milioane de evrei”.
„Bineîneles, a subliniat premi- erul, situaia este complet diferit.
Azi avem un cmin naional, o ar puter- nic, avansat i foarte
apreciat. Li- derii lumii, care au participat la marca- rea a 75 de
ani de la eliberarea lag- rului de la Auschwitz, au fost profund
impresionai de succesul nostru în transformarea slbiciunilor în for
i în realizri extraordinare. i toi aceti lideri s-au angajat s
lupte împotriva antisemitismului i a altor forme de ra- sism. Am
primit cu bucurie aceast ati- tudine dar, în acelai timp – i aceas-
ta a fost esena mesajului meu la Forumul Holocaustului – Israelul
va fi întotdeauna rspunztor pentru des- tinul propriu. În orice
eventualitate i oricând trebuie s avem fora i voina s ne aprm cu
forele noastre”.
Lecia Holocaustului, a mai spus premierul, ne oblig s fim vigileni
i, în acest context, el a evocat pericolul iranian, care nu a
disprut odat cu coronavirusul. Dup ce a salutat apro- pierea unor
state islamice de Israel, Netanyahu a vorbit despre necesita- tea
unitii, evocând faptul c revolta ghetoului din Varovia a fost
realizat de dou organizaii evreieti care se confruntau ideologic.
El i-a manifes- tat ataamentul i recunotina fa de cei ase
supravieuitori ai Holocaustu- lui, cu povetile lor de via
uluitoare, care au aprins în acest an cele ase tore ale
memoriei.
Dup acest moment solemn a ur- mat o ceremonie religioas în memoria
victimelor. ef-rabinul Israelului, David Lau, a recitat un capitol
din Psalmi, ef- rabinul din Rishon LeZion, Yitzhak Io- sef, a
rostit Kadiul, iar cantorul Daniel Dahan a intonat El Male
Rahamim.
La ceremonie au participat cântreii Shiri Maimon i Shai Tza- bari,
iar actorul Zohar Straus a pre- zentat texte scrise de Jack Werber,
supravieuitor al Holocaustului. Ce- remoniile au fost moderate de
Danny Cushmaro.
Povetile supravieuitorilor Cei ase supravieuitori care au
aprins torele – Zohar Arnon, Avi- va Blum-Wachs, Haim Arbiv, Lea
Meream Reuveni, Avraham Carmi, Yehuda Beilis – au reuit s rmâ- n în
via cu ajutorul celor din jur – organizaii evreieti, simpli evrei
sau cretini. Astfel, Zohar Arnon, originar din Ungaria, a fost
salvat de la depor- tare de organizaia sionist Hasho- mer Hazair,
care l-a trecut în Româ- nia, de unde a reuit, dup un periplu
îndelungat, s ajung în Palestina în ianuarie 1945. Aviva
Blum-Wachs, originar din Polonia, a evocat efortu- rile mamei sale,
directoare la o coal de infirmiere, de a salva, cu ajutorul
organizaiilor ilegale evreieti, o par- te din elevele colii. Lea
Meream Reuveni (Frana) a povestit despre eforturile ei personale de
a-i salva pe mama i fraii ei, precum i pe ali refugiai aflai în
Frana. Yehuda Beilis a reuit s scoat din ghetoul din Varovia,
într-un rucsac, rând pe rând, 22 de copii, pe care i-a ascuns cu
ajutorul unui preot catolic, devenit „Drept între Popoare”. Haim
Arbiv a fost salvat în Libia. Dou alte mrturii au venit s confirme
eforturile fcute de evrei pentru salvarea confrailor lor. Astfel,
Naomi Cassuto, în calitate de reprezentant a supravieuitorilor,
originar din Strasbourg, a povestit cum a fost trecut, împreun cu
fa- milia, din Frana în Elveia cu ajutorul unei organizaii evreieti
ilegale. O poveste emoionant a fost scris de Jack Werber. Originar
din Polonia, el a ajuns în lagrul de la Buchenwald unde, împreun cu
organizaiile ile- gale evreieti care activau în lagr, a reuit s
salveze aproape în întregi- me un grup de 700 de copii evrei între
6-16 ani, adui în lagr.
Au fost doar câteva cazuri relevan- te despre sprijinul oferit
evreilor de c- tre evrei chiar i în cele mai dramatice condiii în
care au fost obligai s tr- iasc în timpul Holocaustului.
Ceremoniile din seara zilei de 20 aprilie au fost urmate de alte
manifes- tri comemorative. Astfel, pe 21 apri- lie, la ora 10,
sirenele au sunat timp de dou minute pe tot teritoriul Isra-
elului, oprind orice fel de activitate. Yad Vashem a organizat în
aceast zi depuneri de coroane la Monumentul Revoltei din ghetoul
din Varovia. De asemenea, Institutul a lansat o cam- panie
internaional intitulat „Adu-i aminte de acas de numele unor vic-
time ale Holocaustului”. Participanii au trimis înregistrri video
de câte 15 secunde, în care enumerau numele unor martiri ai Holo
caustului.
Uniunea European, alturi de comunitile evreieti
Delegaia UE din Israel, împre- un cu 26 de ambasade ale statelor
membre ale UE, printre care i Ro- mânia, au emis o Declaraie Comu-
n, în care menioneaz c se altu- r comunitilor evreieti din întreaga
lume care comemoreaz victimele Holocaustului. „Ne vom aduce aminte
de solidaritatea evreilor care au salvat ali evrei în Holocaust,
întruchipând solidaritatea într-o lume în dezagrega- re, tema
central a Iom Haoah 2020. Cinstim memoria tuturor celor care i-au
riscat viaa i s-au opus nazitilor i i-au protejat sau i-au salvat
pe cei care se aflau în pericol. Curajul lor plin de altruism ar
trebui s ne inspire în aprarea demnitii fiinei umane.
Ne reafirmm angajamentul de a asigura c pstrarea memoriei Holo-
caustului i educaia despre Holo- caust se vor baza pe cercetarea
isto- ric tiinific, pentru a putea combate negarea Holocaustului,
denaturrile i afirmaiile false”, se arat în Declaraia Comun a
statelor membre în UE.
EVA GALAMBOS
Iom Haoah, în cinstea evreilor care au salvat evrei
Ca în fiecare an, pe data de 4 a lunii Iyar din calenda- rul ebraic
– 27/28 aprilie 2020 – au avut loc manifestri cu prilejul zilei de
Iom HaZikaron sau Ziua Amintirii. Iom HaZikaron comemoreaz soldaii
i civilii israelieni czui
victime în diferitele rzboaie de aprare a Israelului sau în
atentate teroriste comise în aceast ar. Momentul de debut al
comemorrilor din acest an a fost marcat de su- netul sirenei, care
întrerupe orice activitate în Israel, urmat de ceremonia oficial
care a avut loc la Zidul Plângerii, în prezena preedintelui Reuven
Rivlin i a unor importani comandani ai Marelui Stat Major al
Armatei israeliene.
Dup cum era de ateptat, din cauza restriciilor impuse de criza
coronavirusului, pentru prima dat ceremonia a
avut loc fr public, iar toate cimitirele i locurile memoria- le din
toat ara au fost închise. Flacra memorial a fost aprins de Tami
Shelah, preedinta Asociaiei Vduvelor i Orfanilor din Armata
Israelian, i a onorat memoria celor 23.816 soldai czui la datorie i
a celor 3.153 de victime ale terorismului, din Israel sau din afara
granielor sale. Fa de numrul înregistrat anul trecut, s-au
înregistrat alte 75 de nume, dintre care 42 fiind militari activi
ai Armatei israeliene, iar 33 erau veterani.
În cuvântul su, preedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, a
evocat importana acestei comemorri precum i momentele delicate în
care se desfoar ca urmare a restriciilor impuse de criza noului
coronavirus.
„Dragi familii, tiu c nu avei nevoie de Ziua Aducerii Aminte pentru
a v aduce aminte. Avei înc atât de multe alte zile, atât de multe
alte nopi, întreg anul pentru a v aduce aminte. Aceast zi este
pentru noi un prilej pentru ca timp de un minut s cunoatem numele i
chipurile, vieile i povetile brbailor i femeilor din aceast ar, ale
celor dragi. (...) Sufletele noastre sunt legate de ale voastre”, a
declarat preedintele Statului Israel. De asemenea, pentru a aduce
un omagiu celor czui, numele lor au fost afiate pe Muntele Herzl,
pe 28 aprilie, între orele 7.30 i 11.00, i, tot în onoarea lor, a
fost inaugurat o Carte a Vizitatorilor virtual, unde publicul i
rudele victimelor au avut ocazia de a-i transmite gândurile.
Ambasada Israelului de la Bucureti a organizat o im- presionant
comemorare online.
DAN DRU
4 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai
2020
Statul Israel este un miracol i o minune
Cu prilejul Iom HaAmaut, pree- dintele Reuven Rivlin a adresat un
me- saj de felicitare comunitilor evre ieti din întreaga lume, pre
cum i cona io- nalilor si. „Chiar dac srbtorirea din acest an este
diferit, nici un virus nu poate s ne împiedice s celebrm miracolul
Statului Israel, evreiesc i democratic. Chiar dac în acest an nu
putem fi împreun, aceast criz ne-a fcut s simim mai mult ca ori-
când c suntem o singur familie, c împrtim o istorie comun, valori
comune i un destin comun”.
„Statul Israel este un miracol i o minune”. Am creat o industrie
avansa- t, o agricultur bazat pe inovaie i o cultur bogat i com
plex, a explicat preedintele de ce consider Israelul ca fiind
magic. El i-a încheiat discur- sul spunându-le israelienilor: „Acum
este momentul s cumprm mrfuri produse la noi în ar. S alegem din
nou industria i agricultura israeliene, pentru a sprijini firmele
mici i a con- solida economia noastr”.
În condiiile de azi, din nou „trebuie s ne confruntm cu mari
pericole i ameninri, dar hotrârea i solidari- tatea poporului
nostru ne-au permis întotdeauna s depim fiecare pro- vocare, iar
Statul Israel s-a dezvoltat într-o democraie puternic. Aceeai
determinare i solidaritate ne va per- mite s depim marea provocare
a coronavirusului”.
„Firmele start-up i centrele de cercetare israeliene aduc de-acum
contribuii importante la rzboiul glo- bal împotriva coronavirusului
i tiu c Statul Israel i poporul Israelului vor deveni mai puternice
dup aceast criz. Atept s celebrez împreun cu voi la anul, la
Ierusalim”, i-a încheiat discursul Reuven Rivlin.
Nevoia de unitate Premierul Benjamin Netanya-
hu i vicepremierul Benny Ganz, pree din tele Knessetului, au vorbit
la ceremonia de aprindere a torelor, desfurat fr public. Ambii dem-
nitari au subliniat necesitatea unitii. „Este timpul unitii. Dac ne
adunm forele, vom putea depi coronavi- rusul”, a spus premierul,
care a scos în eviden faptul c Israelul a reuit s fac fa cu succes
pandemiei i a meninut distanarea social. „Cu toii ne-am dat seama
c, în vremea coronavirusului, dragostea se mani- fest de la distan.
Pandemia mai este prezent i trebuie s respectm regulile ca s ne
salvm reciproc”.
Benny Ganz s-a referit, la rândul su, la coronavirus: „Trecem
printr-o perioad dificil i trebuie s ne pre- gtim pentru perioade i
mai grele. Vom câtiga acest rzboi i vom crea un nou etos, o poveste
a solidaritii o poveste care nu va fi conceput de strini sau de
dumanii notri, ci de noi înine. Aceasta va fi principala noastr
misiune în cadrul conducerii naionale”. El a lansat un apel pentru
o societate „în care noi, liderii, ne vom asuma responsabilitatea,
vom aciona pentru voi, cetenii statului, ne vom preocupa de
unitatea naiunii i vom menine democraia i drepturile indi-
viduale”.
Printre cei ce au aprins cele 12 tore se aflau i personaliti care
iau parte activ la combaterea coronavi- rusului.
Spre deosebire de ali ani, isra- elienii nu au ieit s serbeze Ziua
Independenei în aer liber, nu au avut voie s mearg la cimitire ca s
vizi- teze mormintele militarilor czui în rzboaie, iar demonstraia
aerian a armatei israeliene s-a limitat la câte- va zboruri
deasupra spitalelor, drept omagiu adus eforturilor medicilor i
personalului sanitar în greaua lupt împotriva
coronavirusului.
Recepia organizat de obicei la reedina preedintelui rii de Iom
HaZikaron i Iom HaAmaut s-a desf- urat într-un format res trâns. Au
parti- cipat eful Statului Major al Arma tei is- raeliene i mai
muli ofieri. Dac în ali ani, cu acest prilej sunt decorai mili-
tari cu performane deosebite, acum s-a renunat la aceast
ceremonie.
Într-un scurt discurs, preedintele Rivlin s-a referit la „strânsele
leg- turi care sunt mai puternice decât orice altceva care ne
desparte“. El a mulumit „echipelor medicale care zile i nopi se
gsesc în prima linie a lup- tei împotriva virusului, pentru a oferi
israelienilor îngrijiri medicale, persoa- nelor care se ocup de
sraci i vo- luntarilor din întreaga ar care-i ajut pe cei izolai s
nu se simt singuri, militarilor, poliiei, salvatorilor, servici-
ilor de informaii i poporului israelian pentru rbdarea i curajul
su”.
Ziua Israelului online la JCC Bucureti, un mare succes
În pofida dificultilor generate de epidemia de Covid-19, la toate
Cen- trele Comunitare Evreieti din ar, prin eforturile
conductorilor lor, ale membrilor comunitilor i bucurân- du-se de
sprijinul FCER i Joint, a fost posibil organizarea online a unor
evenimente importante, interesante – de pild ediia a XVI-a a Keshet
– cu muli participani care le-au urmrit i i-au spus prerea.
Srbtorirea Zilei Israelului, cu un numr impre- sionant de „actori”,
la toate JCC-uri- le, i cu o mare audien, a fost una dintre cele
mai reuite iniiative, în condiiile izolrii i distanrii sociale.
Mulumiri speciale lui Adrian Gueron, directorul JCC Bucureti,
moderatorul aciunii, i lui Ery Pervulescu, respon- sabilul
programelor JCC din partea Joint.
Cei care au urmrit emisiunea – într-un numr mare, dovad fiind
mesajele trimise – au avut prilejul s se întâlneasc în spaiul
virtual cu nu- meroase personaliti din lumea evre- iasc:
preedintele FCER, dr. Aurel Vainer, deputatul Silviu Vexler, Tania
Berg Rafaeli, adjunct al ambasadoru- lui Statului Israel, Israel
Sabag, direc- tor pentru România al JDC, deputaii israelieni Yakov
Margi i Yinon Azou- lai. Ei au putut s arunce o privire în Centrele
Comunitare din provincie, la Cminul de vârstnici „Dr. Moses
Ro-
sen”, unde au ascultat evocrile a doi seniori, Pompiliu Sterian i
I. Cotn- reanu, despre crearea Statului Israel, s asiste la un
spectacol de dansuri israeliene al formaiei Hora pe inter- net,
fiecare membr a trupei rmâ- nând la ea acas, i la un mic concert al
Bucharest Klezmer Band. Nu în ul- timul rând, „norocoii” care au
trimis mesaje de felicitare de Ziua Israelului au câtigat la tombol
câte un premiu. Emisiunea a fost urmrit permanent de 150 de
persoane, câte ar fi umplut sala JCC dac manifestarea ar fi fost
live.
În mesajul adresat spec tatorilor, pree dintele FCER, dr. Aurel
Vai- ner, a evocat momente de la crearea Statului Israel, a
explicat denumirea aleas, Medinat Israel, care nu impli- c nici o
form politic de guvernare, ceea ce a însemnat c, dup mii de ani de
rtcire, evreii i-au redobân- dit o ar. Pentru noi, Statul Israel
este ca o ancor puternic, a spus preedintele FCER. El a amintit
acti- vitatea organizaiilor sioniste din ara noastr – el personal
fiind membru în Dror Habonim – în sprijinirea Is- raelului,
organizaii desfiinate dup instaurarea regimului comunist. Tot-
odat, a vorbit despre dificultile întâmpinate în diferite perioade
de evreii care doreau s plece în Isra- el. Vorbitorul s-a mai
referit i la isto- ria relaiilor dintre România i Israel, relaii
neîntrerupte chiar i dup Rz- boiul din 1967, când toate statele din
lagrul socialist au suspendat aceste legturi. Evreii români care au
emigrat de-a lungul vremii în Israel, dei au ju- cat mai puin un
rol în viaa politic, au contribuit esenial la edificarea rii, la
dezvoltarea ei în toate domeniile, a artat preedintele FCER, care a
transmis felicitri Israelului cu prilejul zilei aniversare.
Vorbind în numele Ambasadei Is- raelului, Tania Berg Rafaeli,
adjunct al efului misiunii, a subliniat importana relaiilor dintre
Israel i Diaspora, spri- jinul reciproc al acestor dou (Continuare
în pag. 22)
EVA GALAMBOS
Iom HaAmaut srbtorit cu entuziasm, fr public, dar cu accentul pe
solidaritate
În acest an, din cauza pandemiei de coronavirus, Iom HaAmaut – Ziua
Declarrii Independenei Statului Israel a fost srbtorit cu puine
oficialiti prezente i fr public, care a putut urmri ceremoniile de
aprindere a torelor i cuvântrile liderilor rii numai online. Dup
calendarul evreiesc, anul acesta 5 Iyar s-a marcat la 29 aprilie
(dup calendarul gregorian) i ceremoniile au început pe Muntele
Herzl în seara zilei de 28 aprilie, fiind srbtorii cei 72 de ani de
la evenimentul din 15 mai 1948 (5 Iyar 5708), care a dat evreilor
propriul lor stat, îndelung visat i râvnit.
ultimul Pesah în ghetoul din varovia
Sub titlul „Voci din Infern”, Buletinul Institutului Yad Vashem din
aprilie a.c. a publicat câteva mrturii ale supravieuitorilor
ghetoului de la Varovia, care au evocat condiiile în care s-a
desfurat ultimul Pesah înainte ca aceia care mai erau în via s fie
deportai i înaintea revoltei din ghetou.
Aharon Carmi a relatat c „în aprilie (1943) în ghetou s-a rspândit
zvonul despre o iminent deportare. Cu toate acestea, evreii au
continuat s se pre- gteasc pentru Pesah. Unii au reuit chiar s fac
maot, s-i procure vin i i-au „koerit” farfuriile înainte de
srbtoare. La 18 aprilie 1943 s-a aflat c germanii au adus o armat
la Varovia în perspectiva lichidrii ghetoului. Membrii rezistenei
s-au plasat în alert maxim. În acea noapte ghetoul a fost
înconjurat”…
„Nimeni nu a dormit în acea noapte”, i-a amintit Tuvia Borzykowski,
mem- bru în Organizaia Evreiasc de Lupt. „Cu toii au început s-i
fac bagajele, s împacheteze lucrurile cele mai necesare,
aternuturi, alimente, albituri, pe care le-au transportat în
buncre. Era lun plin i noaptea era neobinuit de luminoas. Era mult
mai mult micare prin curi i strzi decât ziua. Era ajun de Pesah,
iar rabinul Eliezer Meisel a organizat în apartamentul lui Sederul.
„În perspectiva a ceea ce urma, masa în centrul camerei prea
neverosimil, cu paharele umplute cu vin, familia aezat în jur i
rabinul citind din Hagada. Lectura era punctat de explozii i
zgomotul mitralierelor. Feele membrilor de familie, care stteau în
jurul mesei, erau luminate de roul incendiilor care au cuprins
cldirile din jur”.
„Era ajun de Pesah 1943 i noi am aranjat totul în cas i ne-am pre-
gtit de srbtoare. Am gsit chiar i maot i toate celelalte. Ne-am
fcut paturile. Poliistul care sttea cu noi ne povestea întotdeauna
ce se va în- tâmpla. Ne-a spus: «Ar trebui s tii c ghetoul este
înconjurat de ucraineni. Nu o s fie o noapte linitit». A auzit i el
acest lucru. Ne-am luat toate lu- crurile i ne-am dus în adpost. De
ce s ateptm? Aa c am luat tot ce aveam în cas, alimente, totul i am
coborât în buncr”, a povestit Shoshana Baharir. (E.G.)
REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
5
Fiamma Nirenstein arat c, de multe ori, pandemia de coronavirus
intete Israelul. „Medici, militari, asis- tente medicale din
Israel, care s-au dus s ajute în toate colurile lumii în cazuri de
catastrofe naturale, sunt descrii drept vampiri al cror scop
principal este s fure organe”. Înalte personaliti palestiniene,
printre care Suha Arafat, vduva lui Yasser Arafat, au acuzat
Israelul c otrvete fân- tâni, scrie autoarea. „Acum, acuzaiile
formulate de Autoritatea Palestinian susin c Israelul rspândete
viru- sul i refuz s le explice palestinie- nilor cum s-l combat, cu
toate c spitalele israeliene au invitat medici palestinieni,
inclusiv din Gaza, la in- formri privind msurile preventive.”
Printre acuzaii mai figureaz i ace- ea c israelienii trimit acas
muncitorii palestinieni pentru a declana un val de infecii i c îi
infecteaz dinadins pe deinuii palestinieni i chiar i pe copii. Un
alt leitmotiv: pandemia este rspunsul lui Allah la recunoaterea de
ctre Donald Trump a Ierusalimului drept capital a Israelului!
Toate acestea fac parte dintr-o campanie de delegitimare a
Israelului. Astfel, premierul palestinian Moham- med Shtayyeh i-a
acuzat pe militarii israelieni c încearc s rspândeas- c virusul în
rândul palestinienilor scuipând pe clana uilor autoturis- melor
palestiniene. Ibrahim Milhem, purttorul de cuvânt al Autoritii Pa-
lestiniene, afirm în schimb c „Isra-
elul nu export virusul palestinieni- lor, dar este agentul
epidemiei care se numete ocupaie”. În substratul acestei afirmaii,
ca i al altor mesa- je, constat articolul, se afl ideea c Statul
Israel, „putere imperialist”, este responsabil pentru toate relele
lumii, pe care le folosete pentru a dobândi dominaia mondial.
C nu numai palestinenii gândesc aa, reiese dintr-o declaraie a lui
Ni- kolai Mladenov, coordonatorul spe- cial al ONU pentru procesul
de pace în Orientul Mijlociu, care, dup ce a ludat msurile
Israelului vizând aju- torarea palestinienilor în combaterea
coronavirusului, a adugat, cu referi- re la anexarea viitoare a
unor teritorii palestiniene: „Pentru a lupta împotriva virusului nu
este suficient o aciune unilateral, ci cooperarea.”
i în alte ri au fost înregistrate manifestri antisemite legate de
pan- demie. Astfel, Iranul a acuzat SUA i Israelul c au rspândit
coronavirusul, idee preluat de presa palestinian.
Lumea civilizat, scrie autoarea, respinge astfel de acuzaii
primitive, care fac parte din noul antisemitism.
(Continuare în pag. 22) (E.G.)
Antisemiii se folosesc de ameninarea epidemiei de coronavirus
Pandemia, pretext pentru delegitimarea Israelului
Moshe Kantor: COvID-19
i politic Moshe Kantor, preedintele
Congresului European Evreiesc (EJC), a prezentat pe 20 apri- lie
principalele concluzii ale celui mai recent Raport anual asupra
evoluiei antisemitismului global, întocmit de Centrul Kantor de la
Universitatea din Tel Aviv.
Înainte de a se referi la Raport, vorbitorul a subliniat c, de la
înce- putul pandemiei, a crescut semni- ficativ numrul acuzaiilor c
evreii s-ar afla în spatele rspândirii viru- sului i c ei profit,
individual sau în grup, de aceast situaie. Limba- jul, a declarat
eful EJC, amintete de „acuzaiile medievale c evreii rspândesc
bolile, otrvesc fântâ- nile i controleaz economiile”.
Unele dintre aceste acuzaii provin de la politicieni i activiti de
extrem dreapta din Europa i America, pastori ultra-conserva- tori
americani, precum i de la unii conductori iranieni. Ca atare, M.
Kantor a evideniat nevoia ca lide- rii mondiali s se concentreze nu
numai asupra aspectelor medica- le i economice ale pandemiei, ci i
asupra necesitii de a controla creterea extremismului i a popu-
lismului. Acest demers este unul imperios necesar, având în vedere
faptul c fascismul i nazismul s-au intensificat dup criza financiar
din 2008 i dup Marea Criz din anii ’30, iar azi „pandemia generea-
z o criz social i politic”.
Un factor agravant este „utiliza- rea cu atât mai ampl a reelelor
de socializare, cu cât contactul social direct este mai restrâns,
iar teoriile conspiraiei i soluiile facile ofer rspunsuri simpliste
nelinitii tot mai mari din sânul publicului larg”, consider eful
EJC. Creterea omajului face ca tot mai muli oa- meni s caute api
ispitori, iar conductorii politici trebuie s se ocupe cât mai
urgent de acutizarea extremismului i adâncirea urii, cât înc
problema nu a scpat de sub control.
Statisticile arat c în 2019, nu- mrul incidentelor antisemite a
fost cu 18% mai mare fa de anul pre- cedent, iar numrul total al
inciden- telor antisemite violente produse în întreaga lume a fost
anul trecut de 456, fa de 387 în 2018. În aceeai perioad au fost cu
30% mai muli evrei atacai fizic, numrul celor a cror via a fost
periclitat ajun- gând la 40 (cu 47% mai mult), iar 25 de proprieti
evreieti au suferit pagube. Cel mai grav: apte evrei au fost ucii
în incidente antisemite.
„Ceea ce ar trebui s îi îngri- joreze cel mai mult pe liderii i
autoritile din întreaga lume este c a sporit incidena celor mai
grave atacuri”, a conchis Moshe Kantor, care a amintit c zecile de
efi de stat i de guvern care au luat cuvântul la cel de-al V-lea
Forum Mondial al Holocaustului, desfurat la Ierusalim în ianuarie
2020, i-au manifestat îngrijorarea fa de aceste fenomene grave i au
promis s acioneze împotriva lor. (A.M.)
Intensificarea manifestrilor an- tisemite în Europa a determinat
organizaia B’nai B’rith Internaional, reprezentat de
vicepreedintele exe- cutiv Daniel Mariaschin, s organize- ze un
dialog online despre aceast problem, cu participarea coordo-
natoarei Comisiei Europene pentru Combaterea Antisemitismului,
Katha- rina von Schnurbein.
Oficiala CE a artat c a fost nu- mit în aceast funcie în 2015, c
este pentru prima dat când în cadrul Comisiei Europene exist acest
post, dar anterior a fost cinci ani consilie- ra preedintelui
Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în probleme legate de
dialogul dintre organizaiile religioase i cele neconfesionale. În
aceast poziie a avut posibilita- tea s cunoasc i s colaboreze cu
organizaiile evreieti. O alt particu- laritate care a recomandat-o
pentru acest post a fost naionalitatea ei, deoarece în mod firesc,
ca german, este precupat de problema Holo- caustului, subiect la
ordinea zilei în ara sa. De asemenea, nefiind evrei- c, poate
aborda mai obiectiv proble- mele antisemitismului.
Prima chestiune abordat de cei doi a fost cea a pandemiei de coro-
navirus, a faptului c antisemiii au profitat imediat ca s lanseze
nume- roase teorii conspiraioniste, în care sunt acuzai evreii c ar
fi la originea pandemiei, deoarece vor s decime- ze populaia.
Aceste teorii au o larg circulaie în social media.
Opinia Katharinei von Schnurbein este c se poate vorbi în acest caz
de o nou form de antisemitism, ea
intrând în categoria discursului de ur i este cu atât mai pericu-
loas cu cât se propag cu mare vitez în lumea virtual, iar în
condiiile actuale oamenii se uit mult mai mult pe internet. De
fapt, exist o legislaie în acest domeniu, de aceea, împreun cu ali
factori responsabili din partea UE, au luat legtura cu
administratorii platformelor, care au promis c vor înltura lurile
de poziie care provoac ur. Exist îns o problem legat de legislaie.
În cea european, în strduina de a se respec- ta libertatea
cuvântului, teoriile
conspiraioniste, discursul de ur nu pot fi interzise decât dac duc
la ata- curi, la violen. Se face o deosebire juridic între
incidentele provocate de ur i atacuri. Uniunea Europea- n i statele
membre au ajuns la o înelegere pentru a modifica legislaia, dar
punerea ei în aplicare este de du- rat, a subliniat
vorbitoarea.
Invitata a abordat, împreun cu Daniel Mariaschin, problema neg- rii
Holocaustului i msurile luate de Uniunea European în acest dome-
niu. Din pcate, lipsete în multe ri educaia generaiei tinere pentru
ps- trarea memoriei Holocaustului. State- le UE au decis s
elaboreze o strate- gie comun, alturi de cea pe care o are fiecare
ar. Tematica urmeaz s fie mai extins, în afara Holocaustului
propriu-zis, s se insiste i asupra is- toriei i culturii
comunitilor evreieti. Acest subiect a fost abordat pe larg într-o
Declaraie a UE din decem- brie 2018. Anul trecut a avut loc o
adunare a reprezentanilor UE unde, pentru prima dat, au fost
invitai i reprezentanii comunitilor evreieti. O problem preocupant
este i de- naturarea Holocaustului, aplicarea unor comparaii
neadecvate cu dife- rite situaii actuale sau minimalizarea
Holocaustului, faptul c extremitii îi fac platforme comune de
negare a Holocaustului. În condiiile actuale, toate aceste
manifestri se regsesc în mod pregnant pe internet. În ceea ce
privete aspectul educativ, mijloa- cele care s-au dovedit eficiente
sunt organizrile unor comemorri locale cu participarea unor
supravieuitori.
Astfel de întâlniri au un impact deo- sebit asupra publicului i
contribuie în mod concret la pstrarea memoriei Holocaustului.
Katharina von Schnur- bein a vorbit i despre colaborarea
paneuropean a unor institute de cer- cetare în domeniul
Holocaustului, cu schimb de informaii i de documente din arhive,
iniiativ sprijinit de UE.
Daniel Mariaschin s-a referit i la intensificarea
antiisraelismului, o for- m a antisemitismului modern, i în acest
context a întrebat în ce msur definiia de lucru a antisemitismului
dat de IHRA este folositoare în com- baterea acestor manifestri i
dac nu ar trebui ca toate statele UE s o ad- opte. Coordonatoarea
UE consider c definiia este un instrument impor- tant, deoarece
definete clar ce este antisemitismul, unde este linia roie dincolo
de care nu se poate merge. Definiia ar trebui recunoscut i apli-
cat, dar depinde i de context i de pregtirea celor care ar trebui s
o uti- lizeze. i în antisemitism exist diferi- te nuane i legea
trebuie s defineas- c ce se consider i ce nu se consi- der
antisemitism. Este un instrument pentru dezbatere public i va fi
util când se va înelege c nu se aplic numai la evrei, ci i la
democraie i li- bertate. Ea i-a exprimat convingerea c statele
membre ale UE vor adop- ta definiia i o vor folosi în pregti- rea
celor implicai în educaia despre Holo caust i a celor care se ocup
de contracararea unor manifestri anti- semite, de pild
poliia.
Uniunea European, a mai artat ea, se preocup i de noul antisemi-
tism, care se manifest sub forma antiisraelismului, a micrii BDS de
boicotare a Israelului i pentru dele- gitimarea statului evreu.
Exist o co- laborare între factorii responsabili din diferite ri
membre ale UE. Ei se întâl- nesc de dou ori pe an, când se face o
analiz a fenomenului, a diferitelor provocri i cei prezeni împrtesc
din experiena lor. Încercrile de de- legitimare a Israelului sunt
inaccep- tabile i ele trebuie condamnate. Din pcate, a constatat
Katharina von Schnurbein, unele personaliti politi- ce din
guvernele europene nu îneleg sensibilitile Israelului.
EVA GALAMBOS
De cum a izbucnit pandemia de coronavirus, au aprut imediat
acuzaiile împotriva evreilor care, sub diferite forme i pentru
diferite motive, ar fi provo cat aceast maladie. La fel ca
virusul, aceste „interpretri” s-au rspândit cu mare vitez în social
media i, cum în foarte multe state s-a introdus interdicia sau
limitarea de a prsi locuina, oamenii stau mult mai mult pe internet
i au acces la aceste tiri. Mai nociv este felul în care s-a folosit
pandemia ca arm politic, pentru delegitimarea Statului
Israel.
Într-un articol publicat mai întâi în Jerusalem Center for Public
Affairs, jur nalista italian Fiamma Nirenstein a atras atenia
asupra acestui fenomen i a dezvluit argumentele mincinoase susinute
de importante personaliti politi ce, din pcate, nu numai din
administraia palestinian.
6 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai
2020
Bucharest Klezmer Band i Maia Morgenstern la Cafeneaua online a ICR
Tel Aviv
„Fac parte din echipa care, acum 10 ani, a fondat JCC
Bucureti”
Interviu cu directorul Centrului Comunitar Evreiesc din Bucureti,
AdRIAN GUERoN
Recital i lansare de carte: „Sonet.
Antologie de limb italian” La 13 aprilie 2020 a avut loc lan-
sarea volumului al II-lea al lucrrii „Sonet. Antologie de limb
italian”, de Florian Chelu Madeva, gândit sub forma unui recital
susinut onli ne de artistul ordean i de fiica sa, Alexandrina
Chelu. Data lansrii a fost aleas în memoria medicului i
traductorului Constantin Dimoftache Zeletin, în ziua în care acesta
ar fi împlinit 85 de ani. „Ne-a prsit exact în 18 februarie, ziua
în care a murit i Michelangelo, pe care l-a tradus din greu. Este i
ziua în care am intrat eu la teatru, la 23 de ani”, a observat
Florian Chelu Madeva. Volumul I al lu-
crrii menionate a aprut în 2015 i a cuprins 80 de sonete, dedicate
celor 80 de ani pe care îi împlinea atunci C.D. Zeletin.
„Dragii notri – prieteni, iubitori de cultur –, bine ai venit la
noi acas! Suntem într-o situaie în care toi avem de suferit, dar
important este s ne r- mân spiritul liber i viu, iar cei care putem
s oferim ceva celor din jurul nostru s nu ne oprim s o facem. (...)
Chiar în îngrdire, s încercm s fim i mai inventivi! Asta cred eu c
putem s facem, s privim partea bun i, în felul acesta, s lsm în
urma noastr ceva mai bun”, a declarat Alexandrina Chelu în
deschiderea evenimentului.
Compozitorul Florian Chelu Ma- deva a explicat: „Sonetul muzical a
pornit de la dou msuri de Johann Sebastian Bach: este vorba de o
fug din Sonata a doua pentru vioar. Cu cele dou msuri s-au compus,
pân în prezent, 1700-1800 de sonete. i avem bucuria de a spune c a
crescut foarte frumos acest material.” Dintre volumele elaborate
pân acum de vorbitor, unele au pornit de la sonete- le lui
Shakespeare, Michelangelo Bu- onarroti, Eminescu, Gheorghe Pitu,
iar altele au fost dedicate Sonetului românesc (7 volume).
Din repertoriul italian, cei doi artiti au interpretat sonete de
Michelangelo Buonarroti, Veronica Franco, Gaspa- ra Stampa, Tullia
d’Aragona, Louise Labé, Manoello Giudeo, Compiuta Donzella
Fiorentina, oferind informaii despre fiecare dintre ei. De exemplu,
Veronica Franco (1545-1591) a ap- rut ca personaj în filmul
„Frumoasa veneian” (1998). La Gaspara Stam- pa (1523-1554) s-a
referit Rainer Maria Rilke în prima dintre Elegiile duineze. Louise
Labé (1522-1566), prima feminist a Franei, cunotea, printre altele,
greaca veche i latina; a compus i în limba italian i a fost tradus
strlucit de poeta evreic Ve- ronica Porumbacu. Manoello Giudeo
(1261-1328) a fost un mare umanist, sonetist i om de tiin evreu,
con- temporan cu Dante Alighieri.
CLAUDIA BOSOI
Printre cei care fac parte din Celula de Criz a F.C.E.R. pen- tru
protecie efectiv a populaiei evreieti din România în condiii de
pandemie se afl i directorul
Centrului Comunitar Evreiesc (JCC) din Bucureti, Adrian Gueron.
Afirmarea lui în viaa comunitar este un rezultat al procesului de
transformare a comunitii din ultimele de- cenii, demarat de Joint
pentru perpetuarea vieii evreieti în România, pus în oper de
liderii Federaiei prin crearea de organizaii care s aduc tinerii
mai aproape de comu- nitate i s descopere evreitatea aa-numitei
„generaii pierdute”. Printre organizaiile care au demonstrat c nu-
mele de „generaie pierdut“ nu a fost unul corect se nu- mr
Organizaia Tineretului Evreu din România (OTER) i Cluburile
Generaiei de Mijloc. „Era prin 1997, când, la iniiativa i cu
sprijinul Joint-ului, în cadrul Comunitii Evreilor din Bucureti
(CEB) s-a deschis un club de cal- culatoare i internet – internetul
era pe vremea aceea o noutate în România”, povestete Adrian Gueron.
„Cel care m-a atras spre comunitate prin intermediul clubului era
ac- tualul preedinte al CEB, ing. Paul Schwartz, atunci – con-
silier F.C.E.R. pentru generaia de mijloc”.
– Ce v-a determinat s acceptai propunerea? – În acea perioad eram
student la o facultate cu profil
tehnic. Am considerat c e o bun oportunitate de a aplica cele
învate în timpul orelor de curs i un mod de a începe s m deprind cu
tainele vieii comunitare. Am continuat s-o fac, alturându-m echipei
nou creatului Centrul Pedago- gic bucuretean, în cadrul OTER-ului,
condus de consilie- rul F.C.E.R. pentru probleme de tineret, ing.
Sandra Segal. Din staff fceau parte Eduard Kupferberg, Mirela Aman.
Colaboram cu Yosef Hirsch z.l., voluntar Joint, consilier pentru
cursuri de educaie iudaic prin e-mail. Participam la seminare de
instruire organizate în ar, inclusiv bine- cunoscutul Seminar
Buncher pentru Leadership, cu sprijin israelian, unde am avut
ocazia s înv i s-mi dezvolt cunotinele i abilitile
comunitare.
– Care a fost momentul hotrâtor în drumul ales? – Venirea ca
director Joint pentru România a lui Israel
Sabag, moment de cotitur în viaa noastr comunitar. Se punea
accentul pe know how, programe naionale de educaie iudaic prin
metode moderne, noi forme de reuni-
re sub cupola comunitar a tuturor segmentelor de vârst prin crearea
unor structuri sociale pentru practicarea celor mai diverse
preocupri: culturale, sportive, culinare etc. Atunci au fost
create, cu sprijinul preedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer,
Centrele Comunitare Evreieti. Se împlinesc 10 ani de când am avut
privilegiul s fac parte din echipa care a fondat Centrul Comunitar
Evreiesc din Capital, al- turi de Dalia Golda, Dana
Vereanu...
– Cum ai reuit s ajungei la Centrul puternic de azi? – Fiecare
aciune, de la proiect la realitate a fost o pro-
vocare. Împreun am învat „cu ce se mnânc” o astfel de abordare
modern a vieii evreieti. Programele trebu- iau s rspund nevoilor i
intereselor tuturor, de la copii la bunici: s fie educative – de
exemplu, seria de seminare din Programul naional evreiesc Bereshit,
ajuns aproape de ediia a XX-a; s cuprind divertisment i fitness; s
satisfac bucuria apropierii de natur prin tabere organiza- te la
CIR-urile F.C.E.R.; nevoia de frumos – film, muzic, teatru; s
includ aciuni de voluntariat, inclusiv vizite la Cminul „Rosen”. Un
moment de referin a fost inaugura- rea, la iniiativa lui Shai Orny,
a postului de radio comunitar Radio Shalom România. În perioada
actual, programele JCC s-au mutat în mediul online, cu aceeai grij
pentru atractivitate. Aa am srbtorit anul acesta Ziua Naional a
Israelului.
– Fiindc ai amintit de aniversare: ce loc ocup Israelul în
programele JCC?
– Este una dintre constante, materializat prin partici- parea unor
invitai din Israel, cursuri de limba ebraic, pro- gramul „duminica
israelian”, Festivalul Shalom Ierusalim. Ne bucurm c Ambasada
Israelului în România rspunde întotdeauna prezent, când o
solicitm.
– Un numitor comun? – Programele noastre sunt „fr ziduri”: este
binevenit
oricine ne calc pragul, fie c este membru al comunitii, fie c face
parte din publicul bucuretean mai larg. Toate acestea au fost i
sunt posibile prin susinerea primit per- manent din partea
preedintelui, vicepreedintelui, secre- tarului general ai F.C.E.R.,
respectiv, dr. Aurel Vainer, ec. Ovidiu Bnescu, Eduard Kupferberg;
a directorului Joint, Israel Sabag; a directoarei DASM, dr. Mona
Bejan, mereu alturi de membrii echipei JCC Bucureti. Am Israel
Hai!
IULIA DELEANU
Respectând deja cutuma întâlniri- lor virtuale cu care i-a obinuit
publi- cul, Institutul Cultural Român din Tel Aviv a organizat o
nou sesiune de di- alog, moderat de directorul Salamon Márton
László, avându-i de aceas- t dat ca invitai pe membrii trupei
Bucharest Klezmer Band, pe Silvian Horn, managerul formaiei
muzicale i vicepreedintele Comunitii Evreilor din Bucureti i pe
actria Maia Mor- genstern, directoarea Teatrului Evre- iesc de Stat
din Capital.
Silvian Horn a schiat un scurt isto- ric al devenirii acestei
trupe. Borna de început poate fi plasat în anul 2012, atunci când o
discuie cu Bogdan Lifin a creionat ideea unei formaii de mu- zic
klezmer. Managerul mrturisete c anul 2012 a transpus în realitate o
mai veche nzuin a sa. Dup doar o sptmân, dirijorul Bogdan Lifin a
pus la punct toate detaliile tehnice.
Dirijorul BKB, Bogdan Lifin, a
amintit de un turneu efectuat la Salo- nic, în Grecia, organizat de
directorul ICR Tel Aviv, atunci când el se afla în misiune
diplomatic în aceast ar. Bogdan Lifin a retrit cu umor mo- mentul
de dup proba de sunet, când ei au îneles dimensiunea acelui fes-
tival i au refcut repertoriul în doar jumtate de or, adaptându-l pe
mo- ment pentru a rezona cu un repertoriu specific de muzic
balcanic. Acest exerciiu de spontaneitate i, de ce nu, de
profesionalism – îi amintete el – va rmâne demn de amintit într-o
posibil cronic a trupei BKB.
„Viaa mi-a oferit un mare cadou”, a mrturisit directoarea Teatrului
Evre iesc de Stat, Maia Morgenstern, despre întâlnirea cu trupa
BKB. „Bog- dan Lifin i toi colegii au o rbdare îngereasc cu mine” a
spus actria, care a transmis mulumiri speciale so- listelor Arabela
Neazi, Geni Brenda- Vexler, Carmen Hannah Ioviu pentru buna
colaborare. Maia Morgenstern apreciaz muzica klezmer drept „o
motenire cultural extrem de boga- t – cântece pline de energie,
iubire, ironie, dar i cu un substrat social”. Ea a vorbit despre un
proiect de suflet la care viseaz, transpus sub forma unei cltorii
muzicale, culturale idi, cu borne la Iai, Odessa, Bli, Buenos Aires
i, desigur, Ierusalim i Tel Aviv.
Violoncelistul Sergiu Marin a po- vestit cum, în anul 2013, s-a
prezentat la audiii, la propunerea colegei sale, Rodica Gancea.
„Nimic nu e întâm- pltor, pentru c iat, suntem împre-
un”, a artat Sergiu Marin. „Muzica klezmer face parte din
viaa mea”. Astfel i-a început inter- venia violonista trupei BKB,
Rodica Gancea, care a oferit asculttorilor un fragment din melodia
Oyfn Pripetshik. Prezent în trup din anul 2013, ea a mrturisit c
muzica klezmer aduce frumusee i totodat îi invit pe cei care intr
în contact cu ea s îi desco- pere tainele.
Radu Gheorghe este toboarul Bucharest Klezmer Band. Întâlnirea cu
BKB s-a produs în anul 2015, în calitate de colaborator la TES.
„Apro- pierea de aceast muzic mi-a produs surprize, ea genereaz
stri care te mic emoional”, a mrturisit artistul.
Geni Brenda-Vexler, actri la Tea- trul Evreiesc de Stat, i-a
destinuit mai vechea slbiciune pentru limba idi. „La teatru am
cochetat cu muzica klezmer, iar o dorin a fost s cânt într-un
band”. În anul 2014, cu prilejul unei srbtori de Purim, a artat ea,
a venit propunerea lui Silvian Horn de a se altura proiectului BKB.
„Mi- am dat seama c, dac eti sincer cu dorinele tale, se întâmpl
acel lucru”, a conchis solista trupei, care a inter- pretat un
fragment din melodia A yid dishe meydele.
Actria Arabela Neazi a afirmat c istoria întâlnirii cu Bucharest
Klezmer Band este una frumoas, întrucât atunci când urc pe scen
este auten- tic. Cadoul muzical al solistei a fost
(Continuare în pag. 22) DAN DRU
REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
7
Amânarea evenimentelor
dedicate eliberrii lagrelor Bergen
Belsen i Buchenwald La 15 aprilie a.c. s-au împlinit 75 de ani de
la eli-
berarea de ctre armata american a lagrului de concentrare nazist
Bergen Belsen. Din cauza pan- demiei de coronavirus, toate
evenimentele come- morative au fost amânate cu un an. Stephen Well,
premierul landului Saxonia inferioar, le-a cerut cetenilor germani
s-i aminteasc, fr cuvinte, c aici a fost „un loc care a ilustrat
brutalitatea i caracterul nemilos al celui mai întunecat capitol al
istoriei noastre”.
Astfel, la 15 aprilie, Germania a inut un moment de reculegere
pentru a marca cei 75 de ani. Chiar dac evenimentele programate au
fost amânate, o parte dintre discursuri au fost transmise online.
Pes- te 50.000 de persoane au murit în lagrul de la Ber- gen
Belsen, printre ele aflându-se i adolescenta Anna Frank, cunoscut
în lume pentru „Jurnalul” ei.
Jens-Christian Wagner, directorul fundaiei me- moriale a Saxoniei
inferioare, a declarat c anu- larea evenimentelor comemorative a
provocat „o foarte, foarte mare decepie” supravieuitorilor la-
grului, care s-au pregtit s vin din toate colurile lumii în
Germania pentru a participa la ele.
Au fost amânate i manifestrile comemorative dedicate eliberrii
lagrului de la Buchenwald (Thu- ringia inferioar), care urmau s se
desfoare pe 11 aprilie, dar angajaii Muzeului lagrului au de- pus o
jerb la Memorial. Guvernul landului a dat publicitii „Declaraia din
Thuringia”, un apel în care a atras atenia asupra „creterii
radicalismului i autoritarismului de dreapta, precum i a
populis-
mului bazat pe complexul de superioritate motivat rasist, a
naionalismului i a subminrii unitii euro- pene”. „Rasismul i
antisemitismul sunt propagate fi – se mai arat în document – i
aceasta a dus la aciuni violente în Germania, de neconceput în urm
cu câiva ani. În lumina memoriei noastre isto- rice, este limpede c
otrvurile distructive de ieri au fost din nou preluate drept
remediu universal pen- tru bolile societii. Din pcate, având în
memorie experiena noastr naional-socialist, trebuie s artm c
drepturile omului, democraia i liberta- tea nu pot fi considerate
imuabile. Trebuie aprate din nou i din nou. i noi suntem pe deplin
angajai s le aprm”, arat autorii Declaraiei, cerând ca un numr cât
mai mare de oameni s o semneze. Primii semnatari au fost premierul
Thuringiei, Bodo Ramelow, i Volkhard Knigge, directorul Memoria-
lului Buchenwald.
EVA GALAMBOS
Realitatea se schimb cu viteza fulgerului
Marul vieii în mediul vir tual Marul Vieii (March of the
Living) de anul acesta a fost anulat din cauza pandemiei de
coronavirus, dar comemo- rarea a avut loc în mediul on line cu
plci virtuale dedicate i plasate pe traseele de tren spre
Birkenau.
„Anul acesta, pentru prima dat în 32 de ani, nu putem s mergem în
mar pe distana dintre Auschwitz i Birkenau”, a spus dr. Shmuel
Rosenman, preedintele mondial al March of the Living, potrivit
„Jerusa- lem Post”. „Dar asta nu ne va opri. Vom continua s edu- cm
urmtoarea generaie cu valorile pe care le predm de trei decenii”, a
mai spus dr. Shmuel Rosenman.
Chiar dac Ziua Amintirii Holocaustului nu a putut fi marcat ca în
anii precedeni,
organizaia rmâne angajat s promoveze mesa- jul educaional. În acest
spirit, Shmuel Rosenman a anunat lansarea „#NeverMeansNever”, un
pro- iect unic de amintire a Holocaustului global, care permite
oamenilor din întreaga lume s participe la unul dintre cele mai
semnificative momente, com- punând un mesaj personal i „plasându-l“
pe fun- dalul infamelor ine de tren din lagrele morii de la
Auschwitz-Birkenau. Proiectul reflect determi- narea continu de a
promova importana memoriei prin utilizarea tehnologiei inovatoare
pentru a preda leciile atemporale ale Holocaustului.
În mesajul su, preedintele israelian Reuven Ri- vlin a spus, între
altele: „March of the Living este cel mai mare program anual
internaional de educaie despre Holocaust i a avut loc în Polonia fr
în- trerupere de la înfiinarea sa, în 1988. În fiecare an, mii de
participani din 150 de comuniti de pe glob iau parte la acest
program, inclusiv supravieuitori, studeni, eliberatori i educatori.
Pân în prezent, mai mult de 260.000 de participani ai March of the
Living au parcurs cei 3,2 kilometri de la Auschwitz
pân la Birkenau pentru a omagia cea mai mare pierdere din istoria
poporului evreu i a întregii umaniti.”
Preedintele Israelului, Reuven Rivlin, a fost pri- mul care a
întocmit o plac virtual, cu urmtorul mesaj însoitor: „Dup 75 de ani
de la Holocaust, tragedia teribil a poporului nostru, întrucât
antise- mitismul ridic din nou capul urât în toat lumea, naiunile
lumii trebuie s stea împreun. Împreun, în lupta împotriva
rasismului. Împreun, în lupta îm- potriva antisemitismului i
extremismului. Împreun, pentru protecia valorilor democratice i a
demnitii umane. Aceasta este misiunea timpului nostru. Aceasta este
provocarea noastr. Dac putem s ne unim în jurul acestor lucruri,
atunci ne putem ridi- ca la nivelul acestor provocri.”
March of the living marcat i la Bucureti
În ceea ce privete România, iniiativa March of the Living are ca
reprezentant oficial Comple- xul Educaional Laude-Reut, dup cum
ne-a infor- mat Cristina Marin. Pe 21 aprilie 2020, numeroi
reprezentani ai autoritilor centrale, precum pre- mierul Ludovic
Orban, viceprim-ministrul Ralu- ca Turcan, ministrul Afacerilor
Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu,
preedintele Camerei Deputailor, Marcel Ciolacu, vicepreedintele
Camerei Deputailor, Carmen Mi- hlcescu, ambasadorul României în
Frana, Luca Niculescu, au rspuns prompt invitaiei de come- morare a
Holocaustului, lansat de Fundaia Mag- na cum Laude-Reut, adresând
mesaje de susinere i inserând plcue comemorative virtuale pe
site-ul March of the Living.
În semn de respect, elevii Laude-Reut au inut momente de reculegere
în memoria victimelor nevi- novate ale Holocaustului, afirmându-i
credina de a nu uita i a nu repeta aceste atrociti – Never Means
Never.
Premierul României, Ludovic Orban, i-a mani- festat solidaritatea
fa de victimele Holocaustului, menionând c acum mai mult ca
niciodat, dat fiind contextul pandemiei prin care trecem, „trebuie
s contientizm, o dat în plus, c viaa este bunul cel
mai de pre al tuturor. Aducem un omagiu victime- lor Holocaustului
i suntem solidari cu cei care au supravieuit acelor orori. Cu
îndurerare i respect pentru suferina lor, ne rugm pentru
toi.”
„Aceast tradiie aduce onoare colii noastre ce pstreaz vie memoria
Holocaustului, precum i României, prin toate eforturile la care s-a
înscris pentru combaterea antisemitismului i discriminrii, fapt
pentru care i-am invitat pe toi cetenii Români- ei s ne fie alturi
la momentul de aducere aminte”, se mai arat în mesajul Complexului
Educaional Laude-Reut, semnat de Cristina Marin, în finalul c- ruia
se mai afirm: „Ne bucurm s fii alturi de noi, preluând i rspândind
mesajul de toleran i pace cu care Marul Vieii este sinonim de peste
trei decenii, la nivel mondial”.
În urm cu numai o sptmân pregtisem deja prima form a acestui
articol, când am perceput, în- tr-o secund, c tot ce scrisesem cu
doar câteva zile înainte devenise complet învechit i inutiliza-
bil! Nimic nu se mai potrivea. Soluia se cerea de la sine: s uit de
manuscrisul iniial i s-o iau de la capt!
Ceea ce am i fcut, i iat rezultatul în ceea ce privete epidemia
Coronei în ara Sfânt. Cu un cuvânt, a zice c noi, aici, nu o ducem
chiar aa de ru în comparaie cu alte ri. Iat doar câteva cifre
(corecte pentru începutul lunii mai).
În primul rând numrul de cazuri la un milion de locuitori: Israelul
are cam 1900 de cazuri, spre deosebire de Statele Unite (3800),
Spania (5400), Frana (2700) sau Suedia (2300), dar nu mai bine
decât, s zicem, Austria (1740). Cu alte cuvinte, pe undeva, pe la
mijloc.
Cum se explic aceast situaie, relativ încura- jatoare? Pe de o
parte, acesta e rezultatul faptului c Guvernul israelian a închis
la timp graniele rii, fiind printre primele (dac nu chiar primul!)
care a interzis aterizarea avioanelor venind din strintate, chiar
la începutul lui martie. Dar, în plus, aceast situaie reflect în
mare msur gradul de disciplin a populaiei care, cu mici excepii,
s-a artat preg- tit s ia în serios msurile obligatorii de prevenire
a rspândirii bolii, s-a închis în cas (în adevratul sens al
cuvântului) i în felul acesta a micorat ris- cul îmbolnvirii.
Interesant e îns cellalt parametru, cel al nu- mrului de decedai la
un milion de locuitori. Inutil a meniona faptul c orice deces,
indiferent de vârsta disprutului sau disprutei, reprezint o
tragedie pentru familie i mediul social înconjur- tor. Dar privind
în mod obiectiv cifrele publicate de organele de sntate
internaionale, situaia Israe- lului, din acest punct de vedere, e
mai bun decât a multor alte ri. Israelul are cam 30 de decese la un
milion de locuitori, spre deosebire de State- le Unite (226),
Spania (553), Frana (395), Suedia
(291), Olanda (304), Austria (68), sau chiar Româ- nia (45). Aceast
discrepan se cere a fi explicat, dei explicaii exist doar parial i
ele nu sunt în- trite de fapte obiective. În ciuda teoriei dup care
populaia Israelului e mai tânr decât a multor ri europene,
statistica indic faptul c imensa majori- tate a celor decedai în
Israel erau vârstnici, chiar foarte vârstnici, i c 50% proveneau
din casele de btrâni.
i atunci ce ne rmâne de argumentat? tiu, mi se va spune c trag
spuza pe turta mea,
dar eu am prsit activitatea clinic în urm cu pa- tru ani, deci îmi
permit s cred c vederile mele sunt obiective. Sunt convins c la
baza acestor date se afl, în primul rând, nivelul înalt de pregtire
a per- sonalului medical din Israel, obinuit de zeci de ani, de
fapt de la întemeierea statului, s fac fa, din când în când, unui
numr mare de cazuri grave pe unitatea de timp.
Camerele de gard ale tuturor spitalelor genera- le sunt antrenate
pentru a primi pacieni/rnii grav în numr mare i în valuri.
Personalul serviciilor de terapie intensiv aplic cu strictee toate
proto- coalele în legtur cu tratamentul cazurilor foarte grave i
seciile sunt dotate la nivelul cerut. În plus, experiena de zeci de
ani i-a învat pe toi cei în ca- uz s deceleze la timp primele semne
de agravare ale unui pacient internat sau adus de urgen.Toate la un
loc, i fiecare în parte, stau la baza numru- lui relativ mic (în
comparaie cu alte ari) de bolnavi decedai din cauza SARS-CoV
2.
Dar mai exist un factor care trebuie luat în con- siderare, i
anume, numrul relativ mic de pacieni în stare grav care au ajuns în
seciile de terapie in- tensiv i nu în secii obinuite, întrucât
numrul de paturi de terapie intensiv existent a fost suficient
pentru a interna orice pacient care necesita acest tip de
tratament.
(Continuare în pag. 22)
Însemnri la faa locului
8 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai
2020
I U D A I C A
Tora Oral i Tora Scris
Decalogul, Rut i regele David
lag Baomer, istorie i actualitate
De 18 Iyar, a 33-a zi a Omerului, între Pe- sah i avuot, în
calendarul ebraic e înscris Lag Baomer, singura zi în care n-a
murit nici unul dintre lupttorii din armata lui Bar Kohba. Era a
treia revolt a evreilor împotriva imperiu- lui roman (132-135
e.a.). Prima a fost înbuit de Titus, fiul împratului Vespasian,
aproxima- tiv în 70 e.a. Au pierit atunci circa 600 000 de evrei,
dup estimrile lui Tacitus. i romanii au suferit pierderi
însemnate.
Nu exista decât o singur ans ca iu- daismul s fie salvat: coala,
perpetuarea învturii. Dar cum? Strzile Ierusalimului erau pline de
cadavre. Templul – în flcri. Nici un locuitor n-avea voie s prseasc
Cetatea. Unul dintre liderii spirituali ai vremii, Iohanan ben
Zakai, evalueaz situaia înelept, prag- matic, inventiv. Reuete s
înele vigilena grzilor romane i, ascuns într-un sicriu, este scos
din ora de discipoli ai si. Ajuns în faa lui Vespasian, obine
acceptul de înfiinare a unei coli la Iavne – victorie spiritual mai
du- rabil decât imperiul.
A doua revolt are loc în timpul unei cam- panii a împratului Traian
împotriva parilor, în 113 e.a., care-i întrerupe campania pentru
a-i face fa; un rzboi de uzur, pe durata a trei ani. Inegalitatea
de fore era prea mare ca evreii s-l câtige. Dar fisurile cauzate în
construcia imperiului au însemnat începutul sfâritului. De atunci
frontierele sale încep s se restrâng.
Succesorul lui Traian, împratul Hadrian, încearc s romanizeze
Iudeea, proces cul- minând cu romanizarea Ierusalimului cu nume
schimbat: Aelia Capitolina. Credea c, dup a doua revolt euat,
evreii se resemnaser. Se înela. A treia revolt izbucnete în 132
e.a., când romanii erau prini în ofensiva asupra britanicilor,
comandat de generalul Severus. Revolta e condus de Bar Kohba,
învcel al lui Rabi Akiva. Hadrianus îl cheam pe Seve- rus în zona
reinflamat. Mcel de doi ani. Pier 24 000 de oteni evrei. Dezastrul
e consemnat de Talmud în termeni considerai metaforici: o
„epidemie” generat de o boal ciudat, „înce- pând din aparatul
digestiv i terminându-se la gur”. Epidemia ar fi codificat
masacrul, boala necunoscut – foametea. Opinia unora. Alii iau
trimiterea telle quelle.
Referiri explicite la o molim între Pesah i avuot apar în Tora, e
drept, în alt moment istoric, acela al peregrinrilor în deert, dup
ieirea din Egipt. Fotii sclavi au de înfruntat condiii grele de
via. Înc nu este dat Tora. Apare neîncrederea în Dumnezeu Unicul,
se nasc cârteli împotriva lui Moe i Aaron, unii asimileaz
libertatea cu amoralitatea. „Au mâ- niat astfel pe Domnul prin
faptele lor i o ur- gie a izbucnit între ei./ Dar s-a ridicat
Pinhas i a fcut judecat i urgia s-a oprit” (Psalm 106, 29 - 30).
Perioada avea s fie consfinit ca numrtoarea Omerului (msur antic de
orz) în Tora scris. Cele 49 de zile pân la ofranda de grâu la
Templul din Ierusalim sem- nific pregtirea spiritual pentru
primirea Le- gii la poalele Muntelui Sinai.
Chiar dac revolta avea s fie înbuit dup moartea lui Bar Kohba, în
135 e.a., creierul ei, Rabi Akiva, prins i ucis în torturi, alt
discipol al su, Rabi imeon Bar Iohai, care-i salveaz viaa
ascunzându-se timp de 13 ani într-o grot din fat, deschide învturii
o nou direcie prin conceperea Zoharului, cartea de baz a Caba- lei.
Se crede c ar fi încetat din via tot pe 18 Iyar; Hazkara prin
elogiere a operei.
Azi, pandemia de Covid-19 readuce isto- ria în actualitate. Mai
precis, atitudinea în faa calamitii: sociale sau biologice. Avem
nevoie de for interioar pentru a ne pstra echilibrul cutând soluii
viabile, de contiina c a pierde o lupt nu înseamn a pierde rzboiul,
curaj când ne e fric, autoprotecie oricât de greu ne-ar fi, salvare
prin învtur, încredere în Puterea Divin, cci „El le-a vzut
strâmtora- rea, când le-a auzit strigtele/ i-a adus aminte de
Legmântul Su i a avut mil de ei, dup buntatea Lui cea mare” (Psalm
106, 44-45).
IULIA DELEANU
Ne apropiem de srbtoarea de avuot, când ce- lebrm primirea Torei.
În fiecare an, în ziua în care strmoii notri au primit Tora pe
Muntele Sinai, noi, urmaii lor, ne deschidem inimile pentru a o
primi din nou.
Dei cuvântul „Tora” este folosit de muli, ar fi de folos o definiie
riguroas. Ca substantiv comun, „tora” se poate traduce ca „învtur
cu rol de îndrumare”. tiinele naturii nu intr în aceast categorie.
Ele ne dau informaii preioase, dar nu ne îndrum în ce scop s le
folosim. Un cod de bune maniere sau de bune practici, în schimb,
este o „tora”.
„Tora” ca substantiv propriu se refer la îndruma- rea pe care a
primit-o Moe prin revelaie divin pe Muntele Sinai i a transmis-o
poporului Israel. Tora este alctuit din dou pri: un text scris, pe
care îl numim „Tora Scris”, i învturi transmise prin viu grai, pe
care le numim „Tora Oral”.
Tora Scris conine cele cinci cri ale lui Moe: Bereit/ Geneza, mot/
Exodul, Vaikra/ Leviticul, Ba- midbar/ Numeri i Devarim/
Deuteronom. Ea a fost tradus în mai toate limbile pmântului, st la
baza celor trei religii monoteiste i se bucur de larg apre- ciere
chiar i în afara lor. Nu puini atei o preuiesc, cel puin ca
document istoric, dar nu numai.
Tora Oral nu s-a bucurat de aceeai soart ferici- t. În afara
naiunii noastre, ea este foarte puin cunos- cut, cu atât mai puin
recunoscut. Muli o contest ca tradiie oral, recunoscând-o doar din
momentul în care a fost parial aternut pe hârtie în secolul al
II-lea al erei curente. În contextul laicizrii din ultimele dou
secole, chiar i muli dintre fiii poporului nostru s-au înstrinat de
ea. Numai evreii religioi i un mic numr de cunosctori o in în înalt
preuire i îi de- dic viaa pentru a-i deslui tainele.
Ce nevoie avem de Tora Oral? Nu ar fi fost oare mai bine dac toate
învturile ar fi fost date în scris? Pentru a rspunde, voi cita un
pasaj din Talmud, tra- tatul abat fila 31a. Dar pentru a-l înelege
trebuie cunoscut o premiz: convertirea la iudaism necesit asumarea
necondiionat a tuturor poruncilor din Tora.
Spuneau înelepii: O fapt cu un neevreu care a venit în faa lui amai
i l-a întrebat: „Câte tore avei”. I-a rspuns: „Dou, Tora Oral i
Tora Scris”. I-a
spus: „De cea scris te cred, de cea oral nu te cred. Convertete-m
cu condiia s m învei [numai] Tora Scris. L-a mustrat i l-a dat
afar. A venit înaintea lui Hilel. L-a convertit. În prima zi l-a
învat [literele] Alef, Bet, Ghimel, Dalet. A doua zi a schimbat
ordinea. I-a spus: „Ieri nu aa m-ai învat.” I-a rspuns: „Nu în mine
ai avut încredere. [În legtur cu Tora] Oral, tot în mine s ai
încredere”.
În cuvinte pe înelesul oricui i-a explicat Hilel inter- locutorului
su un adevr universal: nu putem înelege un text fr s cunoatem
literele. Cunoaterea litere- lor este în afara textului i se
transmite din generaie în generaie. Aa cum avem deplin încredere c
literele ne-au fost corect transmise din generaie în generaie, aa
s-ar cdea s avem încredere în înelepii Israelu- lui, care au
transmis din generaie în generaie tâlcul Torei.
Timp de un mileniu i jumtate, din momentul în care am primit Tora
pe Muntele Sinai pân în secolul al II-lea al erei curente, Tora
Oral a fost transmis numai prin viu grai. În secolul al II-lea al
erei curente, când stpânirea roman amenina s curme transmi- terea
prin viu grai, a simit Rabi Iehuda Hanasi nevoia s atearn unele
învturi în scris. El a scris Mina, care este considerat pân astzi
fundamentul Torei Orale.
Cu timpul, codificrile au devenit tot mai ample i mai detaliate.
Ele cuprind multe informaii utile, dar nu reuesc s cuprind spiritul
Torei Orale. Acesta poate fi transmis numai prin viu grai, de la