PREPARATE PARENTERALE1. Prevederi valabile in FRX referitoare la preparatele injectabile: nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare2. Administrarea parenterala prezinta urmatoarele avantaje: biodisponibilitate superioara celei din preparatele orale, dirijarea timpului de actiune a medicamentelor injectabile, evitarea inactivarii de catre ficat a unor substante active, inlaturarea efectelor secundare asupra tractului gastrointestinal3. O solutie hipotonica produce asupra globulelor rosii fenomenul de: umflare si hemoliza4. Amestecand o solutie hipertonica cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de: crenelare5. O solutie izotonica:6. Metodele de sterilizare indicate de FRX sunt: sterilizarea cu aer cald si cu vapori de apa sub presiune, filtrarea prin materiale poroase7. Conform FRX, sterilizarea la etuva se aplica pentru: ustensile de portelan, pulberi termostabile, materiale de laborator din sticla, produse uleioase8. Conform FRX, sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face: la 115⁰C cel putin 30 minutela 121⁰C timp de 15-20 minute9. Conform FRX, sterilizarea cu aer cald se face: la 160⁰C cel putin 3 ore, la 180⁰C cel putin 30 minute10. Conform FRX, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: solutiilor injectabile termostabile, articolelor din sticla si portelan, pansamentelor chirurgicale11. Conform FRX, controlul calitatii solutiilor injectabile include: examenul organoleptic: aspect, culoare, determinarea pH-ului, uniformitatea volumului, determinarea sterilitatii12. Conform FRX, referitor la prepararea pe cale aseptica a medicam. parenterale: toate operatiile se fac in camere sau boxe sterile, cuechipament si materii prime sterilizate, se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final, toate operatiile se realizeaza intr-un ciclu continuu13. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin: se administreaza doar intravenos, au drept vehicol doar apa distilata apirogena, nu se admite folosirea de coservanti, sunt doar solutii apoase sau emulsii U/A14. Continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima, conform FRX in: g/l, unitati de masa pentru 100 ml solutie, mEg/1000 ml solutie, mmoli/1000 ml solutie, calorii15. Pentru aportul de calorii se folosesc urmat perfuzii: de glucoza, de sorbitol, de fructoza, cu lipide16. In cazuri de acidoza se folosesc urmatoarele perfuzii: de hidrogenocarbonat de sodiu, de lactat de sodiu, de acetat de sodiu17. Urmatoarele perfuzii sunt izoosmotice cu serul sanguin: de clorura de sodiu 9 ‰, de hidrogenocarbonat de sodiu 13 ‰, de sorbitol 50 ‰18. Cea mai mare capacitate de retinere a microorganismelor o au filtrele: milipore cu membrana19. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt: necesita un personal calificat pentru administrare, necesita un proces tehnologic elaborios, se lezeaza tesuturile la administrare20. Vehiculele folosite la prepararea medicamentelor injectabile sunt: apa distilata pentru prep. injectabile, uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat, solventii neaposi miscibili sau nu cu apa21. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale, FR prevede: sa fie sterile, diametrul particulelor fazei interne sa nu depaseasca 5 μm, sa nu prezinte semne de separare a fazelor22. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile, FRX prevede: suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 minute, suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringa nr. 1623. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este: oxid de etilen24. Perfuziile folosite in metabolismul reconstituant sunt: cu hidrolizate de proteine, cu aminoacizi25. Prezenta pirogenelor in perfuzie provoaca dupa administrare: frisoane intense si accelerarea pulsului, cresterea temperaturii corpului26. Avantajele preparatelor parenterale cu actiune prelungita sunt: frecventa redusa de administrare, siguranta actiunii terapeutice27. Prelungirea actiunii preparatelor injectabile se realizeaza prin: adaos de substante macromoleculare, folosirea unui solvent lipofil, folosirea de geluri lipofile28. Izotonizarea solutiilor injectabile este obligatorie pentru: solutiile administrate in volume de 5 ml sau mai mari29. Nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni in: preparate perfuzabile, preparate injectabile administrate intraocular, preparate injectabile administrate intrarahidian30. La prepararea solutiilor injectabile se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti, antioxidanti, conservanti antimicrobieni, izotonizanti31. Solventii anhidrii miscibili cu apa, utilizati la prepararea medicamentelor injectabile, sunt:alcoolul etilic, glicerina, propilenglicol, glicofurol32. Alcoolul benzilic, utilizat ca solvent prezinta avantaje: miscibil cu apa si uleiurile vegetale, are actiune antiseptica, are actiune anestezica de suprafata33. Apa utilizata la prepararea medicamentelor parenterale este: apa distilata pentru preparate injectabile, apa sterilizata pentru preparate injectabile

34. Conservantii antimicrobieni adaugati la preparatele injectabile sunt: alcool benzilic, clorbutanolTiomersal, nitratul de fenilmercur35. Sterilitatea este o conditie obligatorie pentru: medicamente parenterale, medicamente ce se aplica pe rani arsuri pielea sugarilor, antibiotice si produse opoterapice, medicamente oftalmice36. In grupa perfuziilor sunt incluse unor preparate: inlocuitori de sange, substituenti de plasma, solutii pentru hemodializa si dializa peritoneala, solutii pentru osmoterapie37. Solventii utilizati pentru prepararea medicamentelor parenterale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa corespunda normelor de calitate din FRX, sa nu reactioneze cu substante dizolvate, sa nu aiba actiune farmacologica proprie, sa fie economici38. Pentru ajustarea pH-ului solutiilor injectabile se recurge la urmatoarele sisteme tampon:acid citric – citrat trisodic, acidul acetic – acetat de sodiu, carbonat monosodic – carbonat disodic39. Se prepara solutii injectabile cu pH acid pentru urmatoarele substante: insulina, adrenalina, atropina, vitamina C40. Senzatia de durere care apare la injectarea unei solutii este cauzata de: presiunea osmotica diferita de a serului sanguin, pH-ul solutiilor mult diferita fata de cel fiziologic, natura substantelor medicamentoase41. Pentru calcularea cantitatii de izotonizant, se utilizeaza: formule bazate pe valoarea punctelor crioscopice ale solutiilor, formule cu coeficienti de disociere stabiliti de, metoda echivalentului in clorura de sodiu, monograme42. Printre metodele utilizate pentru depirogenare se numara: hidroliza acida sau alcalina, adsorbtia fizica cu acrbune activ, distilarea si ultrafiltrarea43. Filtrele cu membrana au urmatoarele denumiri comerciale: milipore44. Referitor la sterilizarea prin incalziri repetate sunt valabile urmatoarele afirmatii: se numeste tindalizare, se efectueaza in 3 perioade de incalzire succesive separate de intervale de 2 ore, se asociaza cu adaosul de conservanti, se aplica produselor foarte sensibile la caldura45. Sterlizarea prin incalziri repetate se mai numeste: tindalizare, sterilizare fractionata sau discontinua46. Mecanismele filtrarii prin microfiltre sunt: cernerea, adsorbtia, capilaritatea, sarcinile electrice47. Condittile pe care trebuie sa le indeplineasca un conservant utilizat in solutiile injectabile sunt: sa aiba actiune bactericida si fungicida, sa nu coaguleze proteinele tisulare, sa nu fie toxic48. Sterilizarea cu oxid de etilen se aplica pentru: materiale plastice, cauciuc, seringi de unica folosinta, truse de perfuzie49. Eficacitatea sterilizarii cu oxid de etilen depinde de: numarul si natura germenilor de distrus, concentratia in gaz, temperatura si durata tratamentului, umiditatea relativa50. Sterilizarea prin caldura: apartine metodelor fizice de sterilizare, este o metoda sigura si economica, se aplica produselor termorezistente51. Sensibilitatea microorganismelor la tratamentul termic este in functie de: specia microbiana, durata tratamentului termic, temperatura, natura mediului in care se gasesc germenii microbieni52. Urmatoarele procedee se aplica produselor care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva:sterilizarea prin cadura, prin radiatii si cu gaze

53. Urmatoarele procedee se aplica produselor care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva: filtrarea sterilizanta, prepararea pe cale aseptica54. Procedeele chimice de sterilizare includ: sterilizarea prin gaze55. Printre procedeele fizice de sterilizare se numara: filtrarea sterilizanta, procedeul aseptic, sterilizarea cu radiatii si prin caldura56. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la calea de administrare intravenoasa:se utilizeaza pentru o actiune rapida, se utilizeaza pentru administrarea perfuziilor, efectul farmacologic apare instantaneu57. In grupul medicamentelor parenterale sunt cuprinse: forme lichide injectabile, forme lichide perfuzabile, pulberi pentru preparate injectabile, implante58. Administrarea solutiilor hipertonice de glucoza provoaca: glicozurie, deshidratare celulara, diureza osmotica, pierderea apei si electrolitilor59. Cele mai frecvente cai de administrare parenterale sunt: intravenos, intramuscular, subcutanat60. Distrugerea microorganismelor dintr-un preparat parenteral poate fi efectuata prin: caldura umeda, agenti chimici, radiatii ionizante, caldura uscata61. Metoda de sterilizare care nu este mentionata in FRX este:sterilizarea fractionata sau tindalizarea62. Conform FRX, se pot adauga conservanti antimicrobieni, in urmatoarele preparate parenteralepreparate administrate intramuscular, preparate administrate subcutanat63. Sterilizarea prin filtrare: filtrarea nu se foloseste in cazul solutiilor, suspensiilor sau emulsiilor termolabile, filtrarea se efectueaza prin filtre bacteriologice sterile sau prin membrane filtrante sterile, toate operatiile se efectueaza in conditii aseptice, filtrele sau membranele filtrante nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa interactioneze fizic sau chimic cu produsul de sterilizat

64. Solutii perfuzabile cu substante energetice: solutia perfuzabila cu glucoza si sorbitol65. Solutia prevazuta de FRX folosita in caz de acidoza: solutia perfuzabila de hidrogenocarbonat de sodiu66. In combaterea alcalozei se foloseste: perfuzia cu clorhidrat de arginina, perfuzia cu clorura de Na cu adaos de KCl67. Preparatele perfuzabile: sunt solutii apoase sau emulsii U/A, se administreaza in volume de 100 ml sau mai mari, intravenos, continutul in substanta activa se exprima dupa caz, in unitati de masa/litru solutie; mmoli/litru solutie, calorii, sunt preparate sterile si apirogene68. Emulgatorii sintetici utilizati in formularea emulsiilor parenterale sunt: polisorbatii si pluronicii69. Referitor la implante: se aplica pe cale subcutanata sau intramusculara, sunt comprimate mici, sterile care se introduc sub piele prin incizare, se obtin prin comprimare sau cristalizare70. Microemulsiile injectabile prezinta urmatoarele caracteristici: sunt sisteme omogene, cu grad mare de dispersie, se administreaza intravenoasa sau intramusculara, se formeaza spontan, prin agitare lenta, diametrul particulelor este intre 100-50071. Agentii pentru marirea vascuozitatii preparatelor parenterale: gelatina, dextranii, carboximetilceluloza sodica, polividona72. Metodele fizice de prelungire a actiunii unui preparat injectabil: adaugarea de agenti gelifianti, utilizarea de vehicule uleioase, adaugarea de macromolecule73. Din grupa formelor parenterale cu actiune prelungita: solutii injectabile cu vehicule vascoase, solutii injectabile cu vehicule uleioase, suspensii apoase si implante74. Metoda de liofilizare aplicata la obtinerea unor produse parenterale uscate: se numeste criodesicare si criosublimare, este o tehnologie de desicare la temperaturi si presiuni scazute, consta in congelarea preparatelor si apoi sublimarea ghetii sub vid, necesita echipament special de productie75. Formele parenterale se conditioneaza in: fiole de sticla, flacoane multidoze, pungi din material plastic, fiole – seringi76. Fiolele utilizate pentru conditionarea preparatelor injectabile sunt controlate sub urmatoarele conditii: capacitatea, rezistenta la sterilizare si hidrolitica, etanseitatea

77. Plastomerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea preparatelor parenterale sunt: polietilena, clorura de polivinil, polipropilena78. Pentru depistarea pirogenelor se pot folosi urmatoarele teste: testul Limulus, urmarirea evolutiei numarului de globule albe, dupa injectarea solutiei la iepuri, masurarea hipertermiei la iepure79. Pirogenele care nu sunt admise in perfuzii, sunt: endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica80. Sterilizarea este procesul care desemneaza: producerea starii de sterilitate, peratia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs81. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu indicatori biologici cum ar fi:Bacillus subtilis (var. Niger), Bacillus stearothermophilus82. Proprietatile coligative ale solutiilor sunt utile in determinarea: toxicitatii83. Solutia perfuzabila de NaCl compusa prevazuta de FRX contine urmatoarele substante:- NaCl, KCl, CaCl284. Categoriile de preparate parenterale prevazute de FRX (2004) preparate injectabile, preparate perfuzabile, concentrate pt. solutii injectabile sau perfuzabile, pulberi pentru preparate injectabile sau perfuzabile85. Prevederile oficiale referitoare la productia preparatelor parenterale sunt : se obtin din materii prime si metode de preparare care le asigura sterilitatea si evita contaminarea microbiana si cresterea microorganismelor, apa utilizata trebuie sa corespunda prevederilor de la apa pentru preparate injectabile, pentru un eventual conservant antimicrobian folosit la formulare trebuie sa-i fie demonstrata eficacitatea86. Conform FRX, pe eticheta unui preparat parenteral trebuie sa se mentioneze: denumirea si concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati, in cazuri adecvate, ca solutia se utilizeaza dupa o filtrare finala, faptul ca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene si pirogene87. Conform FRX 2006, apa pentru preparate injectabile este: apa vrac pentru preparate injectabile, apa sterilizata pentru preparate injectabile88. Apa vrac pentru preparate injectabile este: se obtine prin distilare din apa destinata consumului unam sau apa purificata, se foloseste ca solvent la prepararea medicamentelor parenterale89. Apa sterilizata pentru preparate injectabile: se foloseste la dizolvarea sau diluarea substantelor sau preparatelor pentru administrarea parenterala, este divizata in recipiente adecvate, inchise si sterilizate apoi la cald in conditii care sa asigure calitatea corespunzatoare privind endotoxinele bacteriene, trebuie sa fie lipsita de orice aditiv