Upload
geaninaluciana
View
148
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
romana
Citation preview
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 1/45
GRIGORE
ALEXANDRESCU
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 2/45
Biografia(22 ianuarie 1810-25 noiembrie 1885)
după unii 1812 sau 1814
la Târgovişte, în mahalaua Lemnului al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu
a învăţat „în Târgovişte în şcoala de sub direcţiuneapoetului grec Rafail unde se preda limba greacă şideclamaţiunea, apoi în şcoala lui Mitilineu, pentrulimba elină."
după moartea părinţilor vine la Bucureşti unde intră în contact cu personalităţi culturale proeminente alevremii
citeşte Voltaire, Boileau, Racine, Montesquieu
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 3/45
Debutul literar
în Curierul românesc din 1832
Miezul nopţei
Adio. La Târgovişte
primul volum (1832), în tipografia lui Heliade
Eliezer şi Neftali
traducerea unui poem în proză de Jean Pierre Claris deFlorian
câteva fabule (prelucrări după La Fontaine şi Florian)
elegii proprii traduceri din Byron (Adio lui lord Byron la soţia sa) şi
Lamartine (Întristare, Fluturele)
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 4/45
Activitatea culturală și socială
nu este atras de în acţiunile publice generate deevenimentele de la 1840-1850
sunt menţionate doar legăturile lui cu SocietateaFilarmonică în domeniul teatrului traduce Alzira de Voltaire (1835)
1834-1837 se înrolează în armată, unde a fost mai mult funcţionar
îndeplineşte mai multe funcţii administrative:
membru în Comitetul teatrelor (1853) director al Arhivelor Statului şi al Eforiei Spitalelor sub domnia lui Cuza lucrează în Ministerul Cultelor
(1859)
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 5/45
Opera
Poezii (1838)
Poezii a lui Gr. Alexand rescu , Iaşi, 1842
Suvenire şi impresii, epistole şi fabule de Grigorie Alexandrescul,
Bucureşti, 1847
impuneau un raţionalist de formaţie luministă 1855-1857
Iepurele, ogarul şi copoiul, Corbii şi barza, Cometei anonsate pentru
13 iun ie
în ultimii 25 de ani
câteva poezii ocazionale, prelucrări din autori mărunţi sau traduceri maipuţin izbutite
1863
Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 6/45
Concepția despre literatură
Cîteva cuvinte în loc de prefaţă ( volumul din 1847)
insistă asupra cizelării și a ordonării materiei poetice
adeptul artei elaborate minuţios (nu al inspiraţiei spontaneprecum romanticii)
imaginația creatoare are nevoie de ajutorul rațiunii: ”ca săpoată ajunge ţinta lor, care este frumosul ideal saustrălucirea adevărului...".
se observă şi prezenţa unor abateri de la normele esteticiiclasice:
subliniază funcţia social-educativă a literaturii nu-i fidel ideii de puritate a genurilor şi categoriilor estetice
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 7/45
Motive romantice
Morminte, ruine, peisaj nocturn și fantastic,
eroi istorici excepționali
Contrastul dintre individ și societate O atmosferă de melancolie și regrete
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 8/45
Genuri abordate
Elegii romantice
Lirica erotică
Meditația
Creaţia de inspiraţie patriotic-naţională
Fabula
Epistola
Satira
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 9/45
Poetul liric romantic
a debutat cu elegii este vizibilă insuficienta asimilare a modelelor
romantice
reţine, deseori, gestul retoric exterior Întoarcerea
foarte asemănătoare cu L'Automne de Lamartine
„Pui mîna p-a mea frunte şi caut un mormînt“(Miezul nopţei)
împrumutat din acelaşi Lamartine
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 10/45
Elegiile romantice
rodul unei vieţi afective proprii dominate de mitul copilăriei fericite ( Adio. La
Tîrgovişte, Întoarcerea )
lamentaţii referitoare la moartea părinţilor la deznădejdea adolescentului „lăsat străin în
lume" vede izbăvirea durerii numai în moarte ( Miezul
nopţei, Adio. La Tîrgovişte ) poetul trăieşte o autentică derută morală şi
caută singurătatea
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 11/45
Tema ruinelor
preromantici
prin intermediul unui stimul material, ruina,poetul evocă figuri celebre ale istoriei
naționale ruina
o dovadă a trecerii timpului
o dovadă a unei epoci de glorie Apelul făcut la trecut pentru a oferi acțiunii din
prezent un țel
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 12/45
Adio. La Târgoviște
Elegie a despărțirii Tema ruinelor deschide poezia
Momentul de tranziție în zona crepusculară
Treptata ridicare din negură a eroilor de altă dată(Umbra lui Mircea. La Cozia)
Abandonează ideea în favoarea unei meditații de tiprațional
Rămâne ancorat într -o serie de clișee lamartiniene:prezența zefirului, lipsa lacrimilor de atâta plâns,sufletul este bătut de valuri ca o stâncă...
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 13/45
Miezul nopţei
Prima sa poezie publicată Copleșit de tristețe
”Cînd tot doarme-n natură, cînd tot e liniştire, Cînd nu mai e mişcare în lumea celor vii,
Deşteaptă priveghează a mea tristă gîndire,Precum o piramidă se-nalţă în cîmpii. Ai mei ochi se preîmblă pe dealuri, pe cîmpie, Al meu suflet se-nalţă pe aripi d-un foc sfînt,
În zboru-i se ridică la poarta de vecieCăci nici o legătură nu are pre pămînt.”
natura devine termen de comparaţie contrastantă pentru sufletulbântuit de tristeţi
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 14/45
Încă o zi
natura acompaniază prin freamăt scăzut şiculori stinse lamentaţia poetului:„Valea răsunătoare, a rîului murmură
Veşteda toamnei frunză ce flutură în vînt, Palida lunei rază, puternica natură, Îţi vor şopti adesea cuvinte din mormînt”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 15/45
Lirica erotică
prezentă în volumele din 1838, 1842 şi 1847
abundă în melancolii şi gesturi disperate,melodramatice
este sectorul cel mai modest al liricului
reţine atenţia printr -o relativă varietate a
formulelor în raport cu producţia de acelaşigen în epocă
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 16/45
Teme și motive
„carpe diem" ( Prieteşugul şi amorul Emiliei ) unele au ton de madrigal ( Buchetul ) poetul încearcă să aproximeze frumuseţea în versuri de o delicată
simplitate (Frumuseţea. Doamnei ***, De ce suspin) : ”Să zic că eşti frumoasă Ca visul de amor,Că pasul tău uşor Abia se însemnează Pe iarba mlădioasă, Că chiar privighetoarea Te crede trandafir,
Că dulcele zefir Sărută cu plăcere o frunte graţioasă . . .”
(De ce suspin)
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 17/45
Lirica erotică
confesiuni ale unui suflet agitat ( Suferinţa;Nu, a ta moarte , Eliza )
demonstraţii prin care îndrăgostitul vrea să ne
convingă de marea lui suferinţă şi în careexprimarea e retoric-grandilocventă:
”Îmi place a naturii sălbatecă mînie,
Şi negură, şi viscol, şi cer întărîtat,
Şi tot ce e de groază, ce e în armonieCu focul care arde în pieptu-mi sfîşiat.”
( Suferinţa )
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 18/45
Aspectul meditativ
dobândeşte amploare pe măsură ce neapropiem de epoca deplinei maturităţi
inspiraţia religioasă ( Candela, Rugăciunea )
meditaţia se orientează din ce în ce maistăruitor spre un romantism umanitar -social
solicită divinităţii, ca şi Cîrlova, favoare pentru
colectivitate : „Fă să doresc de obşte al omenirii bine"
( Rugăciunea )
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 19/45
Meditație
examinează sceptic posibilitatea realizării fericirii viaţa îi apare ca „o dramă variată“ ca un izvor neistovit de chinuri existenţa este o continuă derulare de „zile
neplăcute": ”A, întorcînd privirea spre veacurile trecute,Şi nencetat pămîntul vazîndu-l pustiit,Văzînd tot aste rele, tot zile neplăcute,
De soarta omenirii din suflet m-am mîhnit !Cîte feluri de chinuri asupră-i se adună ! Însă vezi cum nădejdea o-nşală neîncetat ?”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 20/45
Frecvenţa expresiei „nădejde înşelată"
este simptomatică la Alexandrescu
Miezul nopţei „Nădejdea mea din urmă de moarte se
precurmă" Barca
„Dacă ş-astă nădejde, ca altele-nşelată
N-o trece ca nădejdea şi n-o fi în zadar"
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 21/45
Lirica patriotică
Poezii inspirate din lupta pentru realizarea unor deziderate politice și culturale ale epocii Anul 1840, Unirea Principatelor, Imn, O impresie
Poezii inspirate din trecutul de luptă al poporului Răsăritul lunii. La Tismana
Umbra lui Mircea. La Cozia
Mormintele. La Drăgăşani
Trecutul. La Mănăstirea Dealului au o structură neunitară
alternanța între patosul evocării și comentariul noţional în cadrul aceleiaşi poezii
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 22/45
Anul 1840
meditație socială anul complotului lui D. Filipescu în care a fost implicat și poetul reia dorinţa statornică de a vedea lumea fericită dar şi neîncrederea în realizarea acestui deziderat
alternanţa între speranţă şi îndoială poetul ar vrea ca anul aşteptat să fie „măreţ reformator“ să înlăture instituţiile ruginite, să mişte temeliile lumii:
A lumei temelie se mişcă, se clăteşte, Vechile-i instituţii se şterg, s-au ruginit ;
Un duh fierbinte în lume, şi omul ce gîndeşte Aleargă către tine, căci vremea a sosit !
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 23/45
Trecutul. La Mănăstirea Dealului
filonul meditativ se prelungeşte admiră trecutul pentru faptele sale eroice
scopul mărturisit este de a oferi contemporanilor
„modeluri
" de abnegaţie pentru „mîntuirea
" naţiei :
”Tot e tăcut şi jalnic : însă aşa cum eşti Singură porţi povara mărirei româneşti,
Tîrgovişte căzută ! poetul întristat
Colore variate în sînu-ţi a aflat, Războinicul modeluri ;..."
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 24/45
Răsăritul lunii. La Tismana
debutează ca poezie a peisajului nocturn: ” Apoi, glob rubinos nopţei dînd mişcare şi viaţă
Se-nălţă şi, dimprejuru-i dese umbre depărtînd,
Peste stejarilor vîrfuri, piramide de verdeaţă, Se opri; apoi privirea peste lume aruncînd,
Lumină adînci prăpăstii, mănăstirea învechită,…”
măreţiei tabloului de natură i se asociază
aceea a eroismului ostaşilor lui Ioan Basarab împotriva ungurilor cotropitori
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 25/45
Răsăritul lunii. La Tismana
se încheie cu constatarea asupra decăderiiprezentului şi cu speranţa că românii vor fi din noucapabili „de mari fapte“
evocarea este înlocuită cu formularea noţională,izbitor de prozaică dacă o raportăm la feeria nocturnăsau la tabloul grandios prin care sugera dezastruloştilor lui Carol Robert :
”Nu e-aşa legea naturei, nu e-aşa a ţărei lege ;
Ca tot ce nu e la locu-i va cădea trufia lor : Al sudorilor streine rod ei nu-l vor mai culege ;
Va fi mare tot românul ţării lui folositor. ”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 26/45
Umbra lui Mircea. La Cozia
Plasarea într-un spațiu geografic
Descrierea
Apelul la umbrele înaintașilor Iluzia pătrunderii în acest spațiu Concluzia
Alternarea între real și imaginar
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 27/45
Umbra lui Mircea. La Cozia
lirismul şi expresia figurată sunt întrerupte decomentariul raţionalist şi formularea prozaică
contemplaţia solemnă a cadrului nocturn care
deschide şi încheie poezia circumscrie unmonolog:”Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate ;
Către ţărmul dimpotrivă se întind, se
prelungesc,Ş-ale valurilor mîndre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirii în cadenţă îl izbesc.”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 28/45
Umbra lui Mircea. La Cozia
aşteptarea unui eveniment neobişnuit în mijlocul unei naturicuprinse de freamăt misterios:
„Dintr -o peşteră, din rîpă, noaptea iese, mă-npresoară
De pe muche, de pe stîncă, chipuri negre se cobor;
Muşchiul zidului se mişcă... pîntre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior"
urmează o amplă oratorie cu interogaţii retorice şi nume sonore,cu uimiri şi smerenii în faţa unui trecut supradimensionat
versul amplu de 15-16 silabe ritmul trohaic rima încrucişată
creează impresia de contemplaţie solemnă
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 29/45
Fabula
primele fabule
traduceri sau adaptări după La Fontaine(Măgarul răsfăţat, Catîrul ce-şi laudă
nobilitatea) şi Florian (Vulpoiul predicator,
Privighetoarea şi păunul, Papagalul şi celelalte
paseri)
volumul din 1838, (Boul şi viţelul)
cel din 1842 impunea un fabulist de excepţie
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 30/45
Fabulist
a împrumutat subiecte de la:
La Fontaine: Dreptatea leului, Toporul şi pădurea
Voltaire: Lupul moralist
Anton Krîlov, Donici, C. Stamate
împrumută numai ideea generală, observaţia morală
de largă circulaţie, pe care o prelucrează şi o
localizează anecdotele sale sunt „valahizate" (G. Călinescu)
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 31/45
Fabulist
se poate reconstitui un univers social-uman dominat de forţabrutală
dispunerea după bunul plac de soarta supuşilor (Lupul moralist;Cîinele izgonit)
justiţia abuzivă, înfrăţită uneori cu prostia (Dreptatea leului;Iepurele,ogarul şi copoiul; Elefantul)
portrete caracteristice epocii: demagogul: Cîinele şi căţelul sau Vulpea liberală
parvenitul: Boul şi viţelul
pretinsa nobleţe ereditară: ”Slava strămoşească pe strămoşi cinsteşte :
În zadar nepotul cu ea se făleşte, Cînd e, cum se-ntîmplă, un om de nimic.”
( Pisica sălbatecă şi tigrul )
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 32/45
Fabulist
conturul moral este evident
accentul cade pe tipul simbolizat, nu asuprapitorescului animalier
fabulele sale se situează la hotarul dintrefabulos şi uman
necuvântătoarele mimează fără ostentaţie
gesturi omeneşti „Fiarele" aleargă să se închine noului
stăpânitor, „una c-o vacă, alta c-un bou”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 33/45
Fabulist
mici scenete care trăiesc din mişcare scenică
şi dialog (Cîinele şi căţelul; Boul şi viţelul;
Lupul moralist; Vulpea liberală)
unele dintre ele nici nu mai au morală, replica
finală fiind suficientă
formularea sentenţioasă a boului parvenit ,,N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu“
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 34/45
Epistolele
gen clasic specie lirică cu intenţii didactice şi
moralizatoareadresată unei persoane reale sau
imaginare, care discută o problemă,satirizând atitudini sau concepţii
dovedesc un amestec de melancolie şiautoironie, modelul fiind Boileau sunt adresate câtorva din prietenii săi
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 35/45
Epistolele
amestec de melancolie și autoironie
consemnarea unor păreri despre literatură care întregesc propriile sale idei exprimate în prefeţe
referinţele la literatură sunt numeroase: babilonia lingvistică a vremii semnificaţia fabulei preferinţa personală pentru această specie
ineficienţa literaturii într -o societate cu spirit practic
repudierea pastoralei idilice etc.
ironii la adresa unor împrejurări caracteristice epocii
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 36/45
Epistolele
Epistolă D.I.C. Epistolă către Voltaire
Epistolă D-lui Alexandru Donici
Epistolă D.I.V. Epistolă D.V.II
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 37/45
Structura epistolelor
Stârnirea interesului se face prin pomenireaunui fapt de notorietate sau un proverb ori oobservație cu caracter moral sa social
Mimează teama de a nu fi înțeles greșit, de anu supăra, de a nu părea mai învățat decâteste
Lansează tema, o pune în discuție și oargumentează
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 38/45
Epistolă D.I.C.
I. Cîmpineanu ”prietene, mai ții minte...” Ironizează poezia pastorală, superficială și
idilică ”Dar adeseori poeții lucrurile zugrăvesc, Nu precum sunt în ființă, ci cum și le închipuiesc. .............................................................
Nimfele le văz desculțe, îmbrăcate-n piei de oi;Păstorițele, pe viscol, pe furtune și pe ploi, De a lor ticăloșie ocolite ca d-un lanț, Îți ridică toată pofta de a face vreun romanț...”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 39/45
Satiră. Duhului meu valorifică în egală măsură darul de comediograf (fabule)
şi antifraza (frecventă în sectorul clasic-satiric) o șarjată imagine a decăderii societății mondene din
epoca Regulamentului Organic
admonestarea propriului duh, refractar obiceiurilor desalon este făcută la modul ipocrit: ”Mai lesne poci a spune hoţiile urmate
La zece tribunaluri sub nume de dreptateMai lesne poci să număr pe degetele mele Cîţi sfinţi avem pe lună şi cîte versuri rele, Decît să bag de seamă ce carte nu e dată,
A cui este mai mică şi cine o să bată”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 40/45
Satiră. Duhului meu
o anume înverşunare împotriva celor care cred că „veacul înaintează" prinpreocupări mărunte (jocul de cărţi,dansul, vestimentaţia de ultimă oră)
înclinarea spre satiră a duhului:
”În zadar te porţi bine şi lauzi cîteodată Chiar lauda în gură de satiră-ţi e luată”
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 41/45
O profesiune de credinţă
demagogul politic expune, după o logicăproprie, opinia sa asupra regimuluiconstituţional
pierdere de vreme, din moment ce„adunări sau cameri pot vorbi făr -a seteme“
sau asupra avantajelor unirii celor două
Principate „Căci mărindu-se pămîntul, lefile poate
vor creşte"
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 42/45
Proza. Memorial de călătorie itinerarul excursiei întreprinse cu Ion Ghica la
mănăstirile din Oltenia în 1842
sunt inserate observaţii incisive referitoare la
realităţi contemporane starea necorespunzătoare a poştelor ignoranţa călugărilor părăginirea unor biserici mănăstireşti
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 43/45
Memorial de călătorie la confluența ideologiei iluministe cu
sentimentalismul romantic
apare interesul pentru trecutul naţional şi mai
ales înfiorarea romantică în faţa peisajului descoperă mizeria prezentului ridicolul se vădește în naiva credință,
tradițional călugărească în miracole
i l l ii d d ii
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 44/45
Răsăritul lunii deasupra pădurii ce
înconjoară Tismana răsăritul lunii deasupra pădurii ce înconjoară Tismana „Seara începuse a da obiectelor o culoare fantastică, dar în faţa
noastră, spre răsărit, o lumină roşiatică vestea apropierea lunii ;peste puţin timp o văzurăm licurind ca o stea depărtată, ca ofăclie, care se aprinse în deasa întunecime a copacilor ceacoper muntele. Apoi un glob rubinos se văzu legănîndu-seprintre frunzele desfăcute de vînt şi, înălţîndu-se puţin, aruncă orază piezişe pe rămăşiţele unei zidiri ce se vedea pe coastă,apoi deodată arătîn-du-se deasupra stejarilor celor mai nalţi, cape un piedestal de verdeaţă, lumină peşterea sfîntului, turnurile
mănăstirii, potecile tainice şi stîncile din faţă, în vreme ce oparte a pădurii, rămasă în umbră, făcea să se auză un uietfioros, asemenea cu zbieretul depărtat al hiarelor sălbatice".
7/16/2019 Grigore Alexandrescu
http://slidepdf.com/reader/full/grigore-alexandrescu-563386f7377a7 45/45
Concluzii generale
conferă statut artistic unor specii clasice fabula, epistola
adaugă romantismului elegiac o notă grav-
meditativă care îl anunţa pe Eminescu Contribuie la formarea alexandrinului
românesc (14 silabe) și a versului gnomic(exprimă o sentință, un dicton)