Profesor: Sabau Profesor: Sabau RodicaRodica

Lit. “Aurel Lazar”Lit. “Aurel Lazar”

Clasificare :Clasificare :

lipide simple –gliceride sau grasimi, lipide simple –gliceride sau grasimi, ceride(din ceruri vegetale), etolide ceride(din ceruri vegetale), etolide (din conifere), steride (din organisme (din conifere), steride (din organisme vegetale cu rol biochimic si fiziologic)vegetale cu rol biochimic si fiziologic)

lipide complexe – lipoproteide ( din lipide complexe – lipoproteide ( din tesuturi si organe animale), tesuturi si organe animale), glicerofosfolipide, serinfostatide glicerofosfolipide, serinfostatide ( lecitina, cefaline)( lecitina, cefaline)

1.1.Sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi, in natura Sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi, in natura predomina predomina trigliceridele mixtetrigliceridele mixteCH2-O-CO-R1CH2-O-CO-R1CH-O-CO-R2CH-O-CO-R2CH2-O-CO-R3CH2-O-CO-R3

2.2. Substante chimice ce insotesc grasimile: eteri, Substante chimice ce insotesc grasimile: eteri, glicozide, hidrocarburi (terpene), vitamine (A, D, glicozide, hidrocarburi (terpene), vitamine (A, D, E, K), liposolubile din unt, smantana, ulei de ficat E, K), liposolubile din unt, smantana, ulei de ficat de animale marine, ou, grasime din carne si peste de animale marine, ou, grasime din carne si peste cu rol in dezvoltarea organismului si aparare cu rol in dezvoltarea organismului si aparare impotriva infectiilor.impotriva infectiilor.

Regnul vegetal:Regnul vegetal:

SSintetizarea grasimilor de catre plante, in procesul de stocare intetizarea grasimilor de catre plante, in procesul de stocare a energiei, se produce intr-un proces lung,din dioxid de carbon si a energiei, se produce intr-un proces lung,din dioxid de carbon si apa; in prima faza se sintetizeaza glucidele, apoi printr-un proces apa; in prima faza se sintetizeaza glucidele, apoi printr-un proces de deshidratare –hidrogenare, si oxidare la unul din capetele de deshidratare –hidrogenare, si oxidare la unul din capetele lantului se obtin acizi grasi saturati, cu un multiplu de 6 atomi de lantului se obtin acizi grasi saturati, cu un multiplu de 6 atomi de carbon, iar prin degradarea zaharului acizi grasi nesaturati si carbon, iar prin degradarea zaharului acizi grasi nesaturati si glicerina. Apoi din acizi grasi formati si glicerina, prin esterificare glicerina. Apoi din acizi grasi formati si glicerina, prin esterificare se obtin grasimile. se obtin grasimile.

IIn plante grasimile sunt concentrate in seminte si fructe avand n plante grasimile sunt concentrate in seminte si fructe avand rol de substanta de rezerva, utilizata in timpul dezvoltarii ca sursa rol de substanta de rezerva, utilizata in timpul dezvoltarii ca sursa de energie; acumulari de grasimi se produc si in tulpinile unor de energie; acumulari de grasimi se produc si in tulpinile unor copaci. Semintele oleaginoase au continut mare de grasimi: copaci. Semintele oleaginoase au continut mare de grasimi:

floarea soarelui 45-5%floarea soarelui 45-5%nuca de cocos 65%nuca de cocos 65%semintele de ricin 60-65%semintele de ricin 60-65%graul 1,8%graul 1,8%mazarea 1,8%mazarea 1,8%orezul 1,8%orezul 1,8%

SSintetizarea grasimilor proprii in regnul animal se face intetizarea grasimilor proprii in regnul animal se face fie prin utilizarea grasimilor aduse odata cu hrana, fie prin fie prin utilizarea grasimilor aduse odata cu hrana, fie prin alte transfomari chimice ale altor componente ale alte transfomari chimice ale altor componente ale animalelor (glucide, proteiene) in asa numitul ciclu Krebs.animalelor (glucide, proteiene) in asa numitul ciclu Krebs.

CCea mai mare parte din grasimea animala se gaseste ea mai mare parte din grasimea animala se gaseste sub forma de tesuturi adipoase pe membranele peritoneale sub forma de tesuturi adipoase pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne (seul de la rinichi, osanza).suprafata organelor interne (seul de la rinichi, osanza).

AAceasta grasime de depozit constituie principala sursa ceasta grasime de depozit constituie principala sursa de lipide pentru organism functionand si ca termoregulator. de lipide pentru organism functionand si ca termoregulator. Cand hrana are putina grasime, in corp se va forma Cand hrana are putina grasime, in corp se va forma grasime depozitata prin sinteza din glucide si proteine, grasime depozitata prin sinteza din glucide si proteine, bogata in acizi grasi saturati si mononesaturati, singurii bogata in acizi grasi saturati si mononesaturati, singurii care pot fi sintetizati de organism.care pot fi sintetizati de organism.

PPlante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%), rapita, inul, lante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%), rapita, inul, soia, soia, ricinul, dovleacul, arahidele, maslinele (20-35%), ricinul, dovleacul, arahidele, maslinele (20-35%), germenii de porumb, nuca de cocos (34-38%), semintele germenii de porumb, nuca de cocos (34-38%), semintele de susan (48-56%), de susan (48-56%), de bumbac (17-23%) si mac (40-de bumbac (17-23%) si mac (40-50%), migdalele, cacao, fructul fagului, samburii de 50%), migdalele, cacao, fructul fagului, samburii de struguri (10-18%), semintele, fructele, struguri (10-18%), semintele, fructele, tuberculii, tuberculii, samburii; germenii diferitelor plante contin intr-o samburii; germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi ,care in masura mai mare sau mai mica grasimi ,care in majoritate sunt majoritate sunt lichide, numite uleiuri.lichide, numite uleiuri.

FFac exceptie, grasimile din nuca de cocos si din boabele ac exceptie, grasimile din nuca de cocos si din boabele de cacao de cacao care, la temperatura normala sunt care, la temperatura normala sunt consistente.consistente.

AAnimalele terestre si acvatice: grasimile animalelor nimalele terestre si acvatice: grasimile animalelor terestre prezinta o varietate foarte mare atat in ceea ce terestre prezinta o varietate foarte mare atat in ceea ce priveste starea fizica (solide, semi-solide sau lichide), priveste starea fizica (solide, semi-solide sau lichide), mirosul, aspectul, cat si in privinta continutului in acizi mirosul, aspectul, cat si in privinta continutului in acizi grasi. Principalii acizi sunt oleic si palmitic. grasi. Principalii acizi sunt oleic si palmitic.

GGrasimile se gasesc in: seul de bovine, seul de oaie, rasimile se gasesc in: seul de bovine, seul de oaie, grasimea de porc (untura), seul de bivol, uleiul de oase, grasimea de porc (untura), seul de bivol, uleiul de oase, uleiul de galbenus de ou. Grasimile animalelor acvatice uleiul de galbenus de ou. Grasimile animalelor acvatice cunoscute sub denumirea de untura de peste sunt cunoscute sub denumirea de untura de peste sunt lichide la temperatura obisnuita, colorate in galben lichide la temperatura obisnuita, colorate in galben deschis pana la brun si contin acid palmitic si deschis pana la brun si contin acid palmitic si palmitoleic. palmitoleic. Exemple:Exemple: ulei de balena, de foca, de ulei de balena, de foca, de delfin, de ficat de morun, rechin si uleiuri de peste delfin, de ficat de morun, rechin si uleiuri de peste precum sardele, heringi.precum sardele, heringi.

VViata oricarui organism se mentine prin permanenta iata oricarui organism se mentine prin permanenta realizare a realizare a proceselor de asimilatie si dezasimilatie, proceselor de asimilatie si dezasimilatie, formate dintr-o multitudine de fenomene, foarte fine si formate dintr-o multitudine de fenomene, foarte fine si foarte complexe, ce se foarte complexe, ce se produc fara incetare in produc fara incetare in initimitatea organismului. Fiecare dininitimitatea organismului. Fiecare din miliardele de miliardele de celule ale organismului traieste atat timp cat este celule ale organismului traieste atat timp cat este capabila sa asimileze si dezasimileze cu o intensitate capabila sa asimileze si dezasimileze cu o intensitate mai mare sau mai mica. Procesel de asimilare sau de mai mare sau mai mica. Procesel de asimilare sau de dezasimilare, dezasimilare, oriunde se desfasoara intr-un organ, oriunde se desfasoara intr-un organ, tesut sau celula sunt, in esenta, procese care au scop tesut sau celula sunt, in esenta, procese care au scop principal eliberarea de energie principal eliberarea de energie folosita pentru folosita pentru buna desfasurare a sistemelor fizico-chimice ale buna desfasurare a sistemelor fizico-chimice ale asimilarii si dezasimilarii, pentru constructia de noi asimilarii si dezasimilarii, pentru constructia de noi elemente elemente vii in procesele de crestere sau de inlocuire vii in procesele de crestere sau de inlocuire a celulelor si tesuturilor moarte. a celulelor si tesuturilor moarte. Intregul ansamblu al Intregul ansamblu al reactiilor poarta numele reactiilor poarta numele de procese metabolice, de procese metabolice, anabolism (asimilare) si catabolism (dezasimilare). anabolism (asimilare) si catabolism (dezasimilare).

Energia necesara vietii Energia necesara vietii poate fi impartita in trei poate fi impartita in trei

categorii:categorii:a.a. energia consumata pentru mentinerea energia consumata pentru mentinerea

activitatii in repaus total fara o alta risipa de activitatii in repaus total fara o alta risipa de energie, consumul fiind realizat de miscarea energie, consumul fiind realizat de miscarea respiratorie, bataile inimii, functionarea la minim a respiratorie, bataile inimii, functionarea la minim a tubului digestiv si a glandelor, mentinerea tubului digestiv si a glandelor, mentinerea tonusului muscular si a temperaturii, reprezentand tonusului muscular si a temperaturii, reprezentand metabolismul bazal (5-15%). metabolismul bazal (5-15%).

b.b. energia folosita pentru activitatea cotidiana energia folosita pentru activitatea cotidiana minima: statul in picioare, imbracatul, mersul.minima: statul in picioare, imbracatul, mersul.

c.c. energia folosita pentru efectuarea unui efort energia folosita pentru efectuarea unui efort fizic in procesul muncii. fizic in procesul muncii. Este influentata de tipul Este influentata de tipul muncii, sex si varsta.muncii, sex si varsta.

UUnii cercetatori au impartit nii cercetatori au impartit alimentele necesare corpului alimentele necesare corpului

in mai multe familii:in mai multe familii: a.a. Familia proteinelor este familia constructoare asigurand Familia proteinelor este familia constructoare asigurand

producerea, cresterea, producerea, cresterea, intretinerea si reinnoirea celulelor. intretinerea si reinnoirea celulelor. Ea construieste corpul nostru, produce si repara tesuturile (muschi, Ea construieste corpul nostru, produce si repara tesuturile (muschi, piele, par, unghii). Ea este tesutul vietii pentru ca aducepiele, par, unghii). Ea este tesutul vietii pentru ca aduce azotul, fiind singura furnizoare, corpul eliminand zilnic cantitati de azotul, fiind singura furnizoare, corpul eliminand zilnic cantitati de azot sub forma de uree.azot sub forma de uree.

b.b. Familia glucidelor este familia energetica, ea asigurand necesarul Familia glucidelor este familia energetica, ea asigurand necesarul de energie pentru buna de energie pentru buna functionare a organismului. Gratie functionare a organismului. Gratie glucidelor (hidrati de carbon), prin caloriile produse prin ardere, glucidelor (hidrati de carbon), prin caloriile produse prin ardere, corpul nostru este mentinut la o temperature de circa 37ºC corpul nostru este mentinut la o temperature de circa 37ºC sangele circula prin artere si vene, putem inspira, digera, vorbi, sangele circula prin artere si vene, putem inspira, digera, vorbi, merge, alerga, rade si munci.merge, alerga, rade si munci.

c.c. Familia lipidelor sau familia rezervelor de energie. Membrii acestei Familia lipidelor sau familia rezervelor de energie. Membrii acestei familii pot fi prietenii familii pot fi prietenii nostri daca sunt consumati moderat deoarece nostri daca sunt consumati moderat deoarece constituie rezervele de energie ale corpului si ne ajuta in lupta constituie rezervele de energie ale corpului si ne ajuta in lupta contra frigului. Devin dusmani cand ,consumati in exces, pot contra frigului. Devin dusmani cand ,consumati in exces, pot compromite formele si sanatatea nostra. Statisticile arata ca noi compromite formele si sanatatea nostra. Statisticile arata ca noi mancam prea gras, consumand o cantitate mai mare de lipide decat mancam prea gras, consumand o cantitate mai mare de lipide decat este permis (90g/zi pentru un este permis (90g/zi pentru un barbat, 70g/zi pentru o femeie). barbat, 70g/zi pentru o femeie).

NNu trebuie sa mancam insa orice u trebuie sa mancam insa orice fel de lipide deoarece exista o fel de lipide deoarece exista o

ramura rea si una buna.ramura rea si una buna.RRamura rea o formeaza lipidele de origine animala: untul, smantana si amura rea o formeaza lipidele de origine animala: untul, smantana si

laptele, laptele, branzeturile, carnea grasa, mezelurile, pestele gras, branzeturile, carnea grasa, mezelurile, pestele gras, untura. Nocivitatea lor este data de prezenta acizilor grasi saturati, untura. Nocivitatea lor este data de prezenta acizilor grasi saturati, dusmani invizibili dar periculosi pentru sanatate, dusmani invizibili dar periculosi pentru sanatate, actionand actionand negativ asupra peretilor vaselor de sange astupandu-le. Consumarea in negativ asupra peretilor vaselor de sange astupandu-le. Consumarea in exces provoaca maladii cardiovasculare, tromboze, ateroame. Se exces provoaca maladii cardiovasculare, tromboze, ateroame. Se recomanda ca recomanda ca grasimile de origine animala sa nu reprezinte mai mult grasimile de origine animala sa nu reprezinte mai mult 1/3 din lipidele la care avem dreptul in fiecare zi.1/3 din lipidele la care avem dreptul in fiecare zi.

RRamura buna contine lipide de origine vegetala care se gasesc in: amura buna contine lipide de origine vegetala care se gasesc in: uleiuri (floarea soarelui, uleiuri (floarea soarelui, germene de porumb, seminte germene de porumb, seminte oleagionase), fructe oleaginoase (arahide, nuci, masline, migdale), oleagionase), fructe oleaginoase (arahide, nuci, masline, migdale), margarine. Aceste lipide sunt bogate in acizi grasi nesaturati si margarine. Aceste lipide sunt bogate in acizi grasi nesaturati si acizi grasi esentiali. Acestia actioneaza in organism in sensul acizi grasi esentiali. Acestia actioneaza in organism in sensul dezvoltarii si securitatii diferitelor celule. Sunt indispensabili pentru dezvoltarii si securitatii diferitelor celule. Sunt indispensabili pentru integritatea creierului, a integritatea creierului, a sistemului nervos, pielii, muschilor fara sistemului nervos, pielii, muschilor fara a avea tendinta de a se "lipi" de vasele de sange. Din contra a avea tendinta de a se "lipi" de vasele de sange. Din contra favorizeaza scaderea continutului de colesterol din sange favorizeaza scaderea continutului de colesterol din sange contribuind la prevenirea bolilor cardiovasculare. Cel mai important contribuind la prevenirea bolilor cardiovasculare. Cel mai important component este acidul linoleic care se gaseste in floarea soarelui, component este acidul linoleic care se gaseste in floarea soarelui, porumb, soia. porumb, soia.

EExigentele alimentare ale xigentele alimentare ale omului sunt exprimate sub omului sunt exprimate sub

forma a trei legi:forma a trei legi: 1. R1. R atia zilnica de alimente trebuie sa dea organismului o atia zilnica de alimente trebuie sa dea organismului o

anumita anumita cantitate de energie necesara bunei cantitate de energie necesara bunei functionari (consum minim din fiecare categorie de functionari (consum minim din fiecare categorie de substante energetice)substante energetice)

2. R2. R atia zilnica trebuie sa dea organsmului toate atia zilnica trebuie sa dea organsmului toate principiile principiile nutritive ne-energetice indispensabile vietii nutritive ne-energetice indispensabile vietii (vitamine, saruri minerale, celuloza, apa); ele asigura (vitamine, saruri minerale, celuloza, apa); ele asigura functionarea normala a functionarea normala a organelor si regleaza jocul organelor si regleaza jocul reactiilor vitalereactiilor vitale

3. P3. P rincipiile nutritive indispensabile vietii trebuie sa rincipiile nutritive indispensabile vietii trebuie sa existe in ratia existe in ratia zilnica in proportii convenabile; zilnica in proportii convenabile; organismul stie sa echilibreze diferitele principii organismul stie sa echilibreze diferitele principii hranitoare, eliminand surplusurile hranitoare, eliminand surplusurile dar pentru a evita dar pentru a evita oboseala inutila a organismului printr-un efort prelungit oboseala inutila a organismului printr-un efort prelungit si exagerat trebuie sa-i dam o alimentatie cat mai si exagerat trebuie sa-i dam o alimentatie cat mai echilibrataechilibrata

Digestia grasimilorDigestia grasimilorIIncepe abia dupa introducerea lor in stomac, deoarece ncepe abia dupa introducerea lor in stomac, deoarece

saliva nu contine enzime capabile sa hidrolizeze grasimile. Chiar in saliva nu contine enzime capabile sa hidrolizeze grasimile. Chiar in stomac digestia se stomac digestia se realizeaza intr-o mica masura-10%. realizeaza intr-o mica masura-10%. Abea Abea in intestinul subtire sub influenta bilei, precum si a lipazei in intestinul subtire sub influenta bilei, precum si a lipazei secretate de pancreas si de mucoasa secretate de pancreas si de mucoasa intestinului subtire, intestinului subtire, incepe hidroliza grasimilor. Digestia si absorbtia grasimilor incepe hidroliza grasimilor. Digestia si absorbtia grasimilor alimentare, in cea mai mare parte trigliceride, include o hidroliza alimentare, in cea mai mare parte trigliceride, include o hidroliza treptata a acestor compusi, formandu-se un amestec complex de treptata a acestor compusi, formandu-se un amestec complex de tri, di si monogliceride, acizi grasi liberi, glicerina si implicit tri, di si monogliceride, acizi grasi liberi, glicerina si implicit emulsionarea emulsionarea produsilor rezultati. Tesutul adipos este locul produsilor rezultati. Tesutul adipos este locul special de depozitare a grasimilor de rezerva. Nevoile crescute de special de depozitare a grasimilor de rezerva. Nevoile crescute de calorii ale organismului sunt calorii ale organismului sunt acoperite prin distrugerea acoperite prin distrugerea grasimilor de rezerva., fie in ficat, fie in rinichi, inima, creier si in grasimilor de rezerva., fie in ficat, fie in rinichi, inima, creier si in plante prin actiunea unor enzime specifice.plante prin actiunea unor enzime specifice.

GGrasimile se gasesc in diverse locuri ale rasimile se gasesc in diverse locuri ale organismului.,reprezentand la omul normal, pana la 18% din organismului.,reprezentand la omul normal, pana la 18% din greutatea corpului. In afara de aceasta greutatea corpului. In afara de aceasta grasime de depozit, grasime de depozit, toate celulele organelor contin in structura lor o cantitate mica de toate celulele organelor contin in structura lor o cantitate mica de grasime, sub forma de grasime de constitutie sau grasime, sub forma de grasime de constitutie sau structurala.Aceasta grasime este complet independenta de structurala.Aceasta grasime este complet independenta de grasimea alimentara si este specifica fiecarui organism, fiind grasimea alimentara si este specifica fiecarui organism, fiind pastrata si in stare de pastrata si in stare de inantie, ;este foarte stabilainantie, ;este foarte stabila

La obezi cantitatea de grasime poate La obezi cantitatea de grasime poate depasi depasi 100 kg. De cele mai multe ori 100 kg. De cele mai multe ori obezitatea incepe din copilarie si se obezitatea incepe din copilarie si se mentine chiar la o mentine chiar la o varsta adulta , varsta adulta , fiind greu de tratat datorita formarii fiind greu de tratat datorita formarii unui numar mare de celule adipoase.unui numar mare de celule adipoase.

Regimul alimentar al unui obez este Regimul alimentar al unui obez este hipocaloric. Acest lucru poate fi hipocaloric. Acest lucru poate fi impiedicat printr-o alimentatie impiedicat printr-o alimentatie rationala.rationala.

AAtat grasimile animale cat si cele vegetale contin tat grasimile animale cat si cele vegetale contin o serie de substante de compozitie chimica o serie de substante de compozitie chimica diferita(fosfatide, hidrocarburi, diferita(fosfatide, hidrocarburi, vitamine, steroli) care s-vitamine, steroli) care s-au format odata cu grasimile si au fost extrase impreuna. au format odata cu grasimile si au fost extrase impreuna. Fiecare are un rol mai mult sau mai putin important in Fiecare are un rol mai mult sau mai putin important in planta sau animal si fiecare are o influenta mai mare sau planta sau animal si fiecare are o influenta mai mare sau mai mica in procesul de hranire a omului. Dintre ele mai mica in procesul de hranire a omului. Dintre ele colesterolul a capatat o colesterolul a capatat o importanta deosebita de cand importanta deosebita de cand s-a banuit rolul sau nefast intr-o boala a vaselor, s-a banuit rolul sau nefast intr-o boala a vaselor, ateroscleroza, ce poate conduce la infarctul miocardic. ateroscleroza, ce poate conduce la infarctul miocardic. Ateroscleroza reprezintao acumularea anormal de ridicata Ateroscleroza reprezintao acumularea anormal de ridicata a colesterolului si lipidelor, in celulele venite sa repare o a colesterolului si lipidelor, in celulele venite sa repare o zona lezata a zona lezata a peretelui intern al unui vas. Aceste celule peretelui intern al unui vas. Aceste celule formeaza placa de aterom care se calcifica, intarind formeaza placa de aterom care se calcifica, intarind peretele si micsorand treptat diametrul vasului peretele si micsorand treptat diametrul vasului in acel in acel loc. Prin aceasta se diminueaza sau chiar se opreste debitul loc. Prin aceasta se diminueaza sau chiar se opreste debitul sanguinsanguin

OrganismulOrganismul EEl l are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat

de acizi grasi saturati cat si nesaturati, in anumite proportii. de acizi grasi saturati cat si nesaturati, in anumite proportii. Deci in alimentatia Deci in alimentatia echilibrata , rationala a omului, este echilibrata , rationala a omului, este necesara prezenta atat a grasimilor animale, cat si a celor necesara prezenta atat a grasimilor animale, cat si a celor vegetale in anumite proportii. Fata vegetale in anumite proportii. Fata de consumul de de consumul de alimente bogate in colesterol oameni trebuie sa pastreze o alimente bogate in colesterol oameni trebuie sa pastreze o anumita prudenta( oua, ficat, creier, rinichi, unt, carne anumita prudenta( oua, ficat, creier, rinichi, unt, carne grasa).grasa).

IIn alimentatia rationala terbuie sa se aiba in vedere si n alimentatia rationala terbuie sa se aiba in vedere si modul in care sunt preparate grasimile si mancarurle cu modul in care sunt preparate grasimile si mancarurle cu grasimi.Datorita starii de grasimi.Datorita starii de emulsie, grasimea din ou are o emulsie, grasimea din ou are o buna digestibilitate, fiind un puternic excitant al motilitatii buna digestibilitate, fiind un puternic excitant al motilitatii colecistului consumata de bolnavi de colecistopatii colecistului consumata de bolnavi de colecistopatii de tip de tip aton, dar modificata prin fierbere si prajire. Untul este nu aton, dar modificata prin fierbere si prajire. Untul este nu numai o materie grasa dar in stare proaspata un vector de numai o materie grasa dar in stare proaspata un vector de vitamine A, B1, B2, PP, D, E. Prin topire isi pierde starea de vitamine A, B1, B2, PP, D, E. Prin topire isi pierde starea de emulsie si devine greu emulsie si devine greu digestibil.digestibil.

LLaptele este practic un aliment complet, lipsindu-i aptele este practic un aliment complet, lipsindu-i numai fierul. Proteinele din lapte aduc aminoacizii numai fierul. Proteinele din lapte aduc aminoacizii necesari cresterii, lipidele sunt necesari cresterii, lipidele sunt suficiente si contin suficiente si contin vitaminele A si D, calciul este abundent. Din punct de vedere vitaminele A si D, calciul este abundent. Din punct de vedere al digestibilitatii este indiferent daca se consuma cald sau al digestibilitatii este indiferent daca se consuma cald sau rece. Trebuie absorbit in doze mici, baut incet. Se spune ca rece. Trebuie absorbit in doze mici, baut incet. Se spune ca laptele nu se bea ci se mananca.Dupa ce se consuma lapte se laptele nu se bea ci se mananca.Dupa ce se consuma lapte se clateste gura. Caci clateste gura. Caci in stomac, cazeina din lapte in stomac, cazeina din lapte coaguleaza facand corp comun cu alte alimente impiedicand coaguleaza facand corp comun cu alte alimente impiedicand atacul sucului gastric.atacul sucului gastric.

UUleiul de masline este cel mai porivit nevoilor leiul de masline este cel mai porivit nevoilor noastre. " Singur uleiul de masline are privilegiul de a avea o noastre. " Singur uleiul de masline are privilegiul de a avea o compozitie chimica a compozitie chimica a substantei grase asemanatoare ca substantei grase asemanatoare ca doua picaturi de apa , grasimii laptelui matern si trioleinei doua picaturi de apa , grasimii laptelui matern si trioleinei din tesuturile umane« - prof Tallarico sau din tesuturile umane« - prof Tallarico sau

" " Aliment minunat si remediu natural« - Dextreit. Este indicat Aliment minunat si remediu natural« - Dextreit. Este indicat in bolile de ficat, in insuficienta hepatica, litiaza bilara, in bolile de ficat, in insuficienta hepatica, litiaza bilara, constipatie. Nu oboseste constipatie. Nu oboseste nici ficatul, nici pancreasul, in nici ficatul, nici pancreasul, in digestie si in asimilatie.digestie si in asimilatie.

UUleiul de floarea soarelui are o eficacitate extrem leiul de floarea soarelui are o eficacitate extrem de pretioasa in reechilibrarea colesterolului, exercitand o de pretioasa in reechilibrarea colesterolului, exercitand o actiune de drenare a acestuia in actiune de drenare a acestuia in tesuturi si pe tunica tesuturi si pe tunica interna a arterelor.interna a arterelor.

PPrin prajire grasimile isi pierd in totalitate vitaminele rin prajire grasimile isi pierd in totalitate vitaminele liposolubile si acizii grasi esentiali. Pentru micsorarea liposolubile si acizii grasi esentiali. Pentru micsorarea riscului se recomanda ca temperatura de prelucrare sa nu riscului se recomanda ca temperatura de prelucrare sa nu depaseasca 180 grade si sa se evite incalzirea prelungita depaseasca 180 grade si sa se evite incalzirea prelungita sau repetata a aceleasi grasimi.sau repetata a aceleasi grasimi.

OO metoda buna este fierberea alimenteloor prin metoda buna este fierberea alimenteloor prin inabusire in ulei si putina apa, intr-un vas perfect acoperit.inabusire in ulei si putina apa, intr-un vas perfect acoperit.

UUnele grasimi pot fi folosite in tabacarie (uleiuri de nele grasimi pot fi folosite in tabacarie (uleiuri de animale acvatice- de foca si morun) avand grad mare de animale acvatice- de foca si morun) avand grad mare de autooxidare.autooxidare.

IIn industria textile se folosesc pentru uleierea n industria textile se folosesc pentru uleierea fibrelor in vederea filarii, sau in finisarea textila ca fibrelor in vederea filarii, sau in finisarea textila ca sapunuri, uleiuri sulfatate, emulgatori la prepararea sapunuri, uleiuri sulfatate, emulgatori la prepararea matasii naturale.matasii naturale.

IIn industria cauciucului sunt folosite la plastifierea n industria cauciucului sunt folosite la plastifierea cauciucului natural sau sintetic in vederea usurarii cauciucului natural sau sintetic in vederea usurarii prelucrarii lui, maririi plasticitatii. prelucrarii lui, maririi plasticitatii.

UUleiurile sicative ( de in , tung) se utilizeaza datorita leiurile sicative ( de in , tung) se utilizeaza datorita proprietatilor peliculogene la prepararea unor vopsele, proprietatilor peliculogene la prepararea unor vopsele, uleiul de mac la vopsele pentru picturiuleiul de mac la vopsele pentru picturi

Se regaseste in extractia titeiului ca fluide de foraj in Se regaseste in extractia titeiului ca fluide de foraj in vederea lubrifierii sapelor ( in, ricin, acizi grasi, sapunuri vederea lubrifierii sapelor ( in, ricin, acizi grasi, sapunuri de sodiu).de sodiu).

GGrasimile din derma au rol de rezerva de hrana si de rasimile din derma au rol de rezerva de hrana si de protectie a organismului protectie a organismului