Gradinarit in Orice Anotimp - 12

Plan te legumicole $1 condimen tare

Nu este condiment numaipentru pizza $0 I , cuuoscut fj sub denumirea de oregano, a te pianta aromatica' de b a s a tuturor . . . 0 % 4

wm 4,

; 9 r -.-- -3.

. , . ' -C - &idhilor, ?api ate P o idealipiantP acoperitoare de sol sau piaati de ghiveci. -1 - 1 ,;;:. - -,*

r P : -L-?

Din genul Origanum fac Origanum vul- ssp. pane specii ce necesitli multii vul- numit gi ma- \ c kldu2. Aceste plante pot fi gh& sdbatic, este plant serniarbqti cu tulpina slab cu aromii slabli. Florile alb lernnoasii sau plante perene. roz sau purpurii se deschid

Datorid frunzigului cu Pn v2rM I&tarilor h buchete arornii purernic wndirnentatii indesare din iulie pihit in toate speciile sunt ingredi- seprernbrie. Aroma plantei ente Pnddgite Pn buddria

recornan& adunarea ~i

)1 este de intensitate maxim5 in

italiana gi din sudul Franyei, aceastli pe r iod , acum se folosite la condimentarea G -

-7

pizzei, supelor ~i a altor uscarea rarnurilor. 1

mhdruri . Cele mai arornate Numeroase soiuri sunt sunt speciile mediteraneene, foarte decorative gi aratii in special ~ovarful verde. bine plantate in grPdini Aceste plante rnediteraneene alpine sau straturi perene in regiunile noastre necesid o insorire. Pe king5 frunze, Si u~oarli protecyie impotriva florile pot fi uscate, deoarece gerului. pot fi folosite la wroane sau WP' _ .

buchete de flori uscaw.

I " . " "at, wide-inchis; flori roi-purpuriu; i: 40-50 cm

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE ACCESORII: D sovirf la ghiveci C] furca de sapat C] compost D plantator D foarfece de gridina

1 Primavara afanafi solul cu 2 %mate@ planta din ves, D& furca de I p a t . Wernefi radacinile sunt prea

compost in strat de grosimea de intrefesute, afanati sau # u t ~ l e ' 5 cm $i amestecafi-l cu pamlntul. upr.

r g g n m n u s ; frunln decorar~ve arglntll, piroase, cu par e urn arornat or] mari v~olet-desch~s; i. 40 cm primWa~a, m la W an

Facefi groa@ cu plantatorul 4 Frunzefe pi fastarii se p@ ~i plantati ~ovhrful la recolta vara-toamma Pem

adancimea identka cu cea din uscare taiati lastarii dnd g d ghiveci. incepe d 'infloreasca.

' pvart - , 1 - - , . ,

GRUPA 12 I -

Cumpgr@l plante Tndesate, tufoase. La cultivatori este disponibila o gama variatl de soiuri ~i specii.

9 Nu cumparafi plante cu frunze slabe, ofilite sau lngllbenite.

Soare. Sovarful &re arornti doar plantat In locuri expusa la soare, ferite.

Sol pwmeabil. Plantele cele mai aromatice se dezvolta In sol af&nat calcaros $i slab. Nu tolerearti apa stagnant&.

fi.qyjjire tot an d I

PRIMAVARA " - = ! ~ ~ R I M A V A R A URMATOARE

Plantare Divizarea plantelor $ovarful se planteaza dupa trecerea Inghefurilor de noapte.

DIN V A ~ PANA TOAMNA Recoltarea Pentru consumul In stare proaspiti se pot recolta toat i vara frunze mici. Pentru uscare, t i iafi plantele la o palm& deasupra solului, legafi-le laolalti ~i atarnafi buchetele intr-un loc intunecos ~i uscat. Pastrafi lastarii intregi ~i mlrunfifi-i doar lnainte de folosire.

Divizafi plaitele mai bltrane primivara sau la Tnceputul verii. Tiiafi cu plantatorul bucafi de pe marginea tufei oos), apoi replantaji piflile tiiate.

> IMP AWMP SRL RO-P-02-10M6

rla~rta$i ~ov%rful In grtidim cu zarzavaturi. Este o ideal4 planta asociatti a morcovilar pi a verzei.

Aroma frunzelor sale este cea mai putemid Tnainte dc Fnflorire, excep$ie f&dnd p a r - ful comun a dru i aroma este &plin& Tn perioada tnfloririi.

Pe vreme caldi ~i uscats lndelungat plantele pot f i atacate de acarieni. Semnele atacului sunt frunzele patate, Ingalbenite s i aparifia fesaturii fine pe lastari. Spilafi planta cu ap i sau stropifi-o cu solufie cu sapun.

ISBN 978-963-860924

Gra'dina'rit iscusit

Cump&ra$ soiuri tirnpurii ti Luminii natural&: tnsilrnan- Ridichea are flori ariitoase. de vari. Astfel weti avea @ti ridichi nurnai tn locurile l n a dupi 'lnflorirea plantei, recoltii aproape tot anul. neurnbrite de alte plante. ridichea nu se consurni,

Nu cump&ra$ nkbdatii deoarece devine giunoad ~i serninte cu garantie expiratii, Sol af&nat, cu confinut de lernnoasi. deoarece nu e sigur c i vor I humus. Ridichea nu are nevoie I Tncolli. Nu rnerita curnpira$i de prea rnulte substante rkaduri, cici nu se dezvolti nutritive, de aceea se va satisficitor. fertiliza doar solul slab.

Se poate consuma Cntreaga p i a d . Din frunzele tinere se poate face salatti sau sup&

1 loctorul plan telor I PRIMAVARA TIMPURIU tn trei siptirnani, astfel

putqi pune pe rnasi rnereu

purii pot f i insimlnfate 5n sere. TOAMNA De la rniilocul lui rnartie ele Acomrire pot fi in;irnlnjate ti in aer ~co ie r i f i solul cu paie liber. pentru a tine la distanfi Recolta se obtine rnai curlnd rnelcii de gridini. daca acoperifi stratul cu folii Viermii de sarrna ata6 de plastic previzute cu ori- ridichea relativ rar, d a d ficii de aerisire. I /nsi larvele in t r i b VARA TlMPURlU Y

I ridgrin&, ridichea se strici

hgrijire $i indm4nfare repede. . Ridichile trebuie si aiba con- 1 Pentru prevenire - mai ales ditii de urniditate uniform& la fnsirnlnlarea de la Se va p r i ~ i regulat pentru ca -- inceputul toarnnei - solul s i fie afinat. PIn l Fn amestecafi pirnlntul cu toarnni insirnlnfafi din trei

-

1 . - -, - ,

IMP AMMP SRL RO-Pa-10-003 ISBN 978-963W3W-8

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE -

' a ' ; n + - ' :.-- - 1

ACCESORII: Ci serninfe de pi pentru stufat L ,~rn- post Ci grebl i EI plantator

F

Gustos ~i a Gustzd lrpr de ceapa' a1 plantei aromatice se poate savura pe tot parcmd muhi.

Cu frunzele verzi, care se dez- g voltii din bulbul plantei, putem condimenm diferite preparate. Gustul plantei aromate se evidentid indeosebi 1-

in stare proasp5tii. A nu se fierbe In mhciiruri pentru &- i m e d i a ~ a p5stiiioaselor sau a de suprafap solului. Nu frecvent este ,Gorlau", ai pierde aroma. vitmoaselor. culegeji ins5 prea multe frun- recunoscut pentru fiunzele

Arpagicul se poate planta Florile sale de culoare roz ze deodatii, pentru d planta sale groase. Exist5 in& pi oriunde, unde solul este sufi- sunt comestibile. Se pot uti- va muri. soiuri cu frunze mai subjiri. cient de umed. Nu plantaji liza ~i la ornarea salatelor ai a Arpagicul se congeleazii 0 gamg lar@ de soiuri se niciodatii arpagic In soluri rnbdrurilor reci. imediat dup5 culegere. Ofilit, ggeate numai in magazinele uscate. Ceapa pentru stufit se va pierde mult din aroma de seminje bine dotate.

Se poate asocia cu alte poate culege din vad pin5 in obignuit%. plante aromate ai flori, dar toamnP. Frunzele se vor t5ia In comerf se @esc pu@e nu-1 plantari in vecinztatea cu un cujit ascugit, la 2-3 cm soiuri. Un soi comercializat

& Facefl econornii

CEAPA PE PERVAZUL FERESTREI Plantele aromate, proaspete, AceastH plant5 se poate ai asteptati p h 5 d n d vor ingrijite pe pervaz, se pot con- h u l 9 qor. Impr~tiaFi create din nou. . - ..a r-A.

suma pe tot parcursul anului. seminte intr-un vas acoperit Pentru consumul frecvent Cumphhd arpagic in cu o folie transparend pre- de arpagic se recornand5

recipient, p u t 4 ob@e cel vHzutH cu orificii de aerisire. plantarea in paralel a mai mai simplu pi mai rapid o Umiditatea solului se va multor rHd5cini. gr5dinH de condimente. mentine cu ajutorul unui pul- C h d frunzele Incep sg I

Putefi cultiva arpagic $i iarna: toarnna scoatefi un f i r de arpagic din grHdi- n2, scuturati parnintul

Proteqia plantelor culti- 1 de pe r3dScinEi ~i finefi-l 4-5 sapt imin i Sntr-un loc uscat, aerisit, pan3 ce frunzele se usuca. Plantafi-l apoi i n recipient, intr-un loc lurninos ~i

, Dupa cateva saptamdni Radacina bulboasi, dup%

albe seamani cu ceapa se pot deja recolta frunze pentru stufat, iar aroma noi. Primavara plantafi 2-3 ani se fragmenteazg, ne amintegte de usturoi. din nou planta afar2 i n rnpiediclndu-se astfel

Se insarndnfeaza din gradina. subfierea 5i dezvoltarea mai

Totdeauna t5iati numai enta a frunzelor. jumztate din frunzele plantei

3 SerninJeIe se seaming 4 Scoatefi din sol ctite 20 des. Distanp dintre ran- de rssaduri mai puter-

duri sg fie de 20 de un. nice ~i plantafi-le grupat la Acoperifi seminfele cu pa- 20 de cm distant5 intre ele. mant, apoi udati din bel~ug.

CARTEA

GRUPA 12 3

Gridingrit iscusit

a Cumparap r3fsadui-i cu a Se dezvoka excelent Tn radacini puternice. locuri insorite si penumbri.

a 401 bine fertilizat ~i usor a Nu curnparafi niciodata urned. Pe timp de seceta plante ofilite. Solul s l nu f ie indelungata frunzele taiate uscat sau noduros. Aroma sa se regenereaza cu greu. fie proaspa63 $i nu acra. Uc!i$ &nta regulat.

L

PRIMAVARA ~MPUMU hgr#ire prealabII. Semintele se hdmanteazii tn perioada februarie-mai pe pervazul ferestrei, in vase de semiinat, sau afarli, In straturi timpurii. P R I ~ V A R A !nGrn&@re hcepand din luna apriliemai TI putei hsiimanta $i afarii, in straturi din griidinii. Pliintutele se planteazii Tn legaturi, astfel ca distanta Intre randuri s i i fie de 20 cm.

VARA l'ngrijire Stratul s i i fie curitit de buruieni. Tiiiafi florile, ajutand astfel dezvoltarea frunzelor 00s).

ToAMNk Fertilfzare cu urbstanfc nutritive. hezati la riidacina plantelor compost sau fngr5$iimlnt organic bine fermentat. PRIMAVARA URMATOARE l'nmuffite Taiaji in buciiti radiicina bul, boasi a plantei.

0 Pe ambalajul serninfelor ramam notafi data cump3rSrii. Seminfele vechi rssar greu.

I n a i n t e de congelare m5runPji ceapa ~i depozi- tafi-o i n pahare de iaurt din plastic, bine spalate.

In lunile aprilie - mai musca cepei (Phorbia antique) peric- liteazi risadurile, deoarece~i depune ouile pe plant& La~ele sale consumi frunsele ~i ridicinile, de aceea planta poate pieri. Contra acestor diiuniitori se pot amplasa plase pentru insecte. Plantele infestate trebuie eliminate.

ISBN 978-963-8609281

Ii PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE GRUPA 12

Rosm arin Plan t i parfimati, condimen t apetisan t

=

9 tot anul

ROSMARINUL PN STRAT $1 C I U B ~

- C

Parfum de mirodenie m editeran eani Rosmarin d cultivat in stra t sau fn ciubk nu poa te fipsi din nicio gragradini de condimente.

Exist5 rosmarin cu tdpinii erec- iunie. Florile sale sunt m5- tii pi rosmarin drltor, dar, runte, albe, roz sau violete. asemenea altor plante cu Unele soiuri ins5 infloresc tulpina lemnoas5, niciun soi de doar la finele verii sau toarn- rosmarin nu se davolt5 foarte na. repede. Rosmarinul este nu numai

Frecate intre degete h l e o rnirodenie verde cu virtufi aciculare v&c veni riispln- culinare, dar gi o plant5 desc un parfum de r+iing, cam- medicinal5 consacrat5. I; for pi brad. Faga frunzelor este Baia pi ceaiul de rosrnarin Rosmarinul sa pate inmulfi Culcqi pe sd partea Pi@ a lucioas5, verde-inchis, reversul revigoreazii, stirnuleG circu- h mi sau iunie prin marco- l&starului. Fixati ~i acoperi$l este pklos la palpat. lagia sanguina ~i digestia, taj. Efectuafi o incitie pe un 1%- cu firnent lastarul, astfel ca vSr-

Planta inflorqte - in funqie amelioreazZ func~iile mentale tar w&, mai in vbrsta. de soi - din martie piin5 in pi atenueazii migrenele.

Arbustul de rosmarin ingrijit doar in mkur5 limitat%. Dac5 corespundtor este longeviv in temperatura se mensine mai strat pi ciub& deopotriv%. Ind- mults vreme sub -5 "C, plan- gimea sa poate atinge 1,6 m. ta va fi v5tkat5.

fn strat, plantaji-1 numai in D a d totupi preferagi culti- zonele unde iarna este blhdZ, varea afar%, alegeji un loc in deoarece toleread inghegul intregime jlnsorit gi protejat

gi un soi raistent la ger. Astfel de soiuri sunt: ,,Arpm, ,,Salemn sau ,Veitshochheimn. Pentm

Oaspegii vor fi pl5cut impresionaji d a d vor fi " i thpinaf i pe cele d o d laturi ale inde doui vase de ceramid cu d t e un arbust de rosmarin.

Pe balcon sau terasii puteji aldtui o gddin5 de mirodenii Pndntgtoare, dar rosmarinul crescut intr-un vas decorativ

iarn5 muguroiri tulpinile cu p k l n t , protejaG planta de burnig5 pi v h t prin acoperire cu ramuri uscate sau pbnd de sac.

Rosmarinul se davolt l bine in ciubL. Plantagi arbustd vqnic verde in amestec de p h 8 n t de flori pi nisip. Adsugagi amestecului o m h 5 de calcar concasat, deoarece

lanta prefer5 sold calcaros. ntre mai pi octombrie

amplasari ciubPrul la soare. Aleglnd un vas aspectuos, vegi A ! spori valoarea decorativ5 a

- plantei.

poate fi si o podoab5 a gG- dinii.

fn perioada de iarnH amplasari planta in ghiveci in 4, intr-un loc luminos pi ferit de ger. Udagi-o cu mkur5, mensinind balotul radacinii intotdeauna umed.

Putegi culege IZstari fragezi in orice perioada a anului. Florile 8i hunzele sunt deopotrivg comestibile. Rosmarinul fpi pktreaz5 aroma caracteristid pi En stare uscat5.

Putregaiul rldlcinii poate cauza pieirea rosmarinului.

1 Boala provocata de apa stag-

I nanta poate fi prevenitl prin arnestecarea in sol de pietri~

P L A N T A R E $ 1 ~NGRIJIRE -- -. - ACCESORII: U rosrnarin L , ~ J i t O ghivec. ,, .,.

1 O piatra sau sdrrnl de fixare O amestec de parnant-nisip

€bpi4 re now plantti c a dez- 4 Recoltap potrivit voltat gi listargte viguros, necesitatilor. Ciupy @gidBL

des@ir$$i-o de plantamma. I 2,5-5 cm lungime din v&-fprile - Ilstarilor, astfel stimulafi j i crqterea tufoasa a plantei. I .->

marunt sau compost, respec, tiv prin cultivarea pe stratur inalte sau in ciubar.

Numeroase boli pot fi evi- Toamna, plantati rosmarinul tate daci se cultiva soiuri intr-un vas de ceramica volu- tiritoare, in locuri aerisite ~i minos, umplut cu amestec de se arnested 'in sol bazalt pamlnt ~i nisip. Punefi-l la iernat

-u I.- - ~osrnarinul se poate inrnulfi ~i prin butQire. august, tliafi llstari de cm z i infigefi-i In nisip

- -. intr-un loc rece ~i luminos.

Rosmarin CARTEA

GRUPA 12 4

.q Grgdm5kit iscusit

% d ' MA. d. -1

. r.=

cum^^ plante viguroase. exemplare cu lastari

dei, plantate separat In ghivece cu diametrul de 7,5 cm. a Nu cum@ra$ plante ofilite. Nu inmulfifi rosmarinul prin seminfe, deoarece planta se dezvom foarte Ic"

.a %me. Rasmarinul nemi ta Ealdura $i soare direct.

So1 aftmat, calcetros. ?n sol umed, rosmarinul se imbolnave~te repede. Amestecafi Sn sol perlit, nisip sau bazalt concasat, pentru a-i ameliora permeabilitatea.

Cu florile comestibile de o aroma particulars se pot condimenta mttncaruri de legume, de came ~i salate.

Nu culsgeji odati mi mutt de o cincime din 13starii plantei, deoarece aceasta poate slabi exresiv sau chiar pi--'

rn -- - fngryire tot an ul Pn jurul tulpinii plantelu~ rulu-

Plantare vate afar& lngrijiji-vi de pro- 1 Rosmarinul se poate planta din teoia contra gerului prin mai. Acum se pot amplasa acoperirea cu ramuri de afari ~i plantele crescute In arbore. Fiind o planta vesnic vase. In perioada de inflorire verde necesita udare regulata, fertilizati solul cu faina de oase dar cu putina apa. (dreapta, jos). F Ingrijire sirecortare recoltam Pe vreme de seceta indelun- gat& udati plantele. Ciupifi varful lastarilor.

TOAMNA Pmtecfe contra gerului $i iernare Tn regiunile cu clima blind& in noiembrie, mu~uroili pamintul

Paduchii lano$ formand pufulefi albi, cerati, sug seva frunzelor $i tulpinilor. Plantele contaminate se dezvolta insuficient, iar diunatorii pot transmite boli de la o plants la alta. Ztergeti paduchii cu o vat i imbibata i n alcool.

ROP-02-10-010 ISBN 9 7 8 ~ 8 1

PLANTE LEGUMICOLE 51 CONDIMENTARE GRUPA 12

Salata verde m. --it@ . rid

Sim nlrl de fngrjiit- crocan t i ji gustoad

.$n3gld vadse un a. !feunil03 n3 !£ aseonvad! al!q!pawo> alueld aye n3

ple!>ose nes '$e&n$s n~ luad edea:, nldwaxa ap 'aJeluaw

-!puo3 alueld ap !Jnjple glns -sa~> eleles u!p e!i!zodwo~

.!nlnlae e!ieln>~p !£ aleos el ea~aundxa e16a~

aped as ! apun 'SPA U? !£

klc. 'u~ CY!JI~I I U ~ :JIUAM~ !a! I I

:n!uaql$-ap~an azunij ale .lmog peleSu ealele!ien !!!$a xuny n3 !os ,,IMOO PEPS pall'' I".* I-: mnv

'JlUJ

;ale ~ n ~ n [ u!p a(!~n(olj e> lapse ' q q !iepn .~nlu?wgd au!q !iesa~g .,esgd n3 edeo~6 !$a ld~n

euurw~ !b pren 6 p ~ e m ! ~ d ap 11.

mauqd ru~uad !su"de-~di-uruq 'asmr>nl azuny m tg~$$p ap pep amnb SaD alrra

I-I ; , . . . . r.. -. -. ; . .

nun e puo!lauie alaa!ien !p!dln~ plonzap nu 'n!uaqp3-apian c y e ~ ap eleles ',z JauuoS l a u ~ ~ g q "

.~ual !cur y l o ~ w p as a~er, L e l e ~ ap !Jn!os !S w n m d

<euureoJ !S penew!ld ap ! q o s ale y-iydp n3 wepS

.pydseo~d eieles auneaplol p u r ad

aaAe la^ 'a~!~aj!p a p a i u ! el !le~ueld p e a .a~a1ue1d el

ap !upureides you-]do ednp ~1e1103a~ r j aieod eleles .azuny

ap yazo1 o nes eupledes o e lue~o~!d eu!sFpp o-JIU!~ '1e-r -au% uk < p l o ~ z ~ p aplaA eisles

-eur!~d ap eiueld aieod as

iod as nu !of ap me@s 1 !r .!ma $mu maps

Salata verde . 1 . . - - . . .GRUPA 12 5 L... ., -

E s Gridinirit iscusit

a Cumparafi serntnTe de a Soare qi penumbra. Salata a Plantajl alaturi ceapa, roqii mlata sau rasaduri crescuw I n se dezvolta optirn prirnavara ~i varzi. lntre cipifAni put@ pmalztlrril, $i bamna La miare, iar vara i n pune alte legume.

a Controlafi gustul frunzelor, wl humus, deoa- s5 nu fie arnare: rupeji i n

doua o frunza, daca din ea se $i C M ~gpede Pulping 1 af&m beget ?n s W n $ e I prelinge o seva alba laptoasa, flmliti. . ~ i planta.

rM lllgrji~ c tot and PRIMAVAUA >Iantare, inainte ca cotorul a

, Semihue si plantare inceapl a se lignifica, ceea ce Cu incepere din martie, semi- inseamni c i tulpina floral5 a nati salata sub sticla (dreapta, plantei incepe si se dervolte, ps) sau de la sfirgitul lui aprilie, salata devenind astfel neco- plantafi-o in strat. Acoperifi mestibili. bine plantele, pentru ca inghe- turile tanii d nu dluneze plln- tulelor. Salata creafa aurie ~i salata de foi (care nu formeazl cipifani) se planteazl doar vara devreme, deoarece de la mijlocul verii incep si9i dez- volte rapid tulpinile.

VARA Recoltare Salata se poate recolta dupi cel mult opt-noui dptimani de la

..lelcilor f i r s cochilie le 1 place salata. Amenajafi in jurul stratului un gard contra melcilor, arnplasaji cap- cane pentru rnelci sau

resirafi rurnegus Pn jurul plantelor. Protejafi i n special rasadurile, deoarece rnelcii le pot consurna intr-o noapte.

aunBat ap ~ u r p t ~ z , n uip . n E S ~ J E X ~ Q

-old J O ~ ~ L U J ~ lnue u~ 'qn~u ap A!sa>xa $qo>aJ !ie p e a

- a ~ e i u e ~ d ao

.lape p e a l 3 es ap~an laq6ue~ eds ap al!JnpqJ desn .s!q>sap qugw@ !bund !ew nu ue I n u ~ ~ d azejgwn! ad 1nQe-5 jugwpd UJ -1uapunqe !$epn '~uguyd

.a!un! !n~ p!%s el ~ u v d p$wreds ap a~adsko~d ~ d p z

a 3 riamd ' ~ u t polgulm !!rre 9 ~ ! q q l & s mled ap d q ~ e o p q %muqd Ednp !ue !an el

pep q d ruluad 1141- .mapunqe fern

3~apo.1 !~daqq.q '!ou apn!oS .?~npesp eqe12ap ~ u r $ q d u m 3

-$ultm%!s UJ ~ u n s 51 apu!2Epp apun .eu!p@ ul u ~ ~ l d a 301

un !-!IEAI~P~ '!LIE ap O Z - ~ I ap durn y m a J a ~ o d ar a3 ymrad ~~d o axsa p p q 8 w d g

.Xi!XOl

'sqdv-nSo~ cnaq ~ n p o ~ d auru - p a j a~aqduraxa Geuureo~ .so

!~!ur a l p p ~ 2 n.rluad 'gseop -nuadse aueoj alsa wan s!ysap -0qe1 ap ura~lxa rep '.euya! few -apJaA aJeopu ap IS ~ q ~ ! p uy 2' LIC !S 13 a m ‘aiquras w ~ e q u r a s U!J~ -!~npe?~ I ~ E &nurtq upd

<ura -ap~au!ur OZT ap ~ p u l 1sn.y $ n ~ s !S a u ! m ! ~ pmm aleod as p l a q & m ~ d ~ 15 ~ ~ u i o d o a p pul;u!iuo3 'mpq .UT~ oz-5 1 ap eaur$pu; ap !9 aseorqy I!laleur q l&oq IS a%pe ;M zmpaw! FI ! p o p ut J ~ S a ~ q -g~ngur~ id

pa.^ s a p m ~ pp+uaredg ap pgpads ~ d a l o 31s 'p!~ -F=JE ap alufeui aplueld - s p u e m es auro~s ru ' ( s ~ u

$ ! O J ~ ~ J I ~ I .aueopq ad k n n p as -pgo sn%~d@ pp@uwedg

Cumparafi plante gnitoase, de un an, cu radicina tare ~i cirnoasa. Plantafi-le imediat.

e Nu cumparafi plante firave, vitamate sau risaduri de doi rni, care suporti mai grel aransplantarea.

e Soare. Sparanghelul suporta penumbra, dar rod-te mai sgrac.

Sol bogat m substanfe nutritive, permeabil. Solulia optima este ca solul constant reavin s i confinl pufin nisip $i multe materii organice.

R priiire tot an ul - Pentru a impiedica Tnmulfi-

rea buruienilor, dupi recoltare mulcifi solul cu frunzi~ uscat.

Recoltarea poate incepe dup3 doi ani. Pentru prima oar; nu recoltati decit timp de patru saptimini, astfel In anul urmator perioada de mcoltare va fi mai lungs.

I PRIMAVARA poatl Tnmagazina energie sufi- Piantare #i amperire cientl pentru sezonul urmator. Plantafi imediat risadurile de sparanghel, de Fndati ce solul TOAMNA devine practicabil. Acoperiti ProtecJie biloanele sparanghelului etiolat Pentru evitarea bolilor taiati cu folie, pentru a se putea recol- frunzele ingalbenite. Mulci$ ta mai devreme. stratul cu frunzi~ uscat.

Gndacul sparanghelului VARA are 7 mm ~i este de culoare Udare ~i fertrrtrIizare albastrl, cu Pete galbene. Dupa recoltare nivelati .--Ie sparanghelului etiolat. I , -- -: Diunitorul poate roade

complet listarii. ki depune Incorporafi abundent compost ouile pe lidari. Colectati in solul sparanghelului albit ~i diunitorii sau dupg recol- verde deopotriva (dreapta). tare stropifi tulpinile cu Mentineti solul constant reavan - solufii insecticide organice. pentru ca frunzele plantei sa i iav frunzele Tngilbenitc

.a!un! !nI p~!Sqs el e ~ d (lelo!~a) qqp pla$hmdg p$mnds ap a~adseord !u!dp~ .$m&!s uj Juns !j al!u!3eper

e~ !ia~nd 'esuj !~o~gurrn !!we u~ apun <gu!pg~2 ut amda 301

3- .!u;r.q~des ruled ap dur!~ raop un !-$e~azax .!ue ap 02-4 1 ap

rep <an~ueld ~ d n p !ue !an el durp y m a r aleod as a~ t d pep eurpd nnuad $eal03a~ yueld o a~sa ~np.@uereds

A

- , + I :

aluapunqe vur .apt01 3sapor pb~eq.mq '!ou aprn!os <supde-ndor meq 3npo~d au!u

- pnpesp pqer%ap Fur !ie~durn:, -!uraj a[arelduraxa 'euureo~ .so h I

1 apu!pg~B n~ lua J -pseo!r -n~xdse amoj alsa WA s!ysap -oqq ap uraJlxa n p '~yya! !cur -apJaA a n o p ap !S IE!AT urj

alsa WJeueuraS -pnp-eq u!~d 'ur3 oz I ap IPUJ ' n ~ s pmsg !E lp <aiu!uus upd I ~ E $pmq .apau!ur !JFS !S au!m!A

aleod as ln l a$wds !S e~!r~odoap pyu!ium '~sepq

-ur3 OZ-41 ap wur!ipuj ap !S aseoJqy !!raleur u! ~ & o q !S %u!~e ar, le!paur! -I ! !~op uj 3ezs a q - p ~ e u r ! ~ d

-]ma1 as apran p1aqSuexedg ap p p a d s eru&a1 o alsa ' p p .!~sp e ap a l u ~ u ~ alalueld -s!Janem es eruoJe n3 '(s!pu

!i!ornSnn -aueopq ad ~ A ! I ~ J as -!3tflo s n & ~ ~ d v ) pla$ue~eds

@ CumpHrafi plante Snitoase, de un an, cu ~2idicina tare #i cirnoas3. Plantali-le imediat.

e Nu cumparafi plante firave, gatamate sau rasaduri de doi rni, care suporti mai greu Wansplantarea.

Soare. Sparanghelul suporti penumbra, dar rode~te mai siirac.

So1 bogat in substanfs nutritive, permeabil. Solqia optima este ca solul constant reavan B contina putin nisip g multe materii organice.

0 Pentru a impiedica inmulti- rerr buruienilor, dupi recoltare mulciti solul cu frunzi~ uscat.

Recoltarea poate incepe dupa doi ani. Pentru prima oari nu recoltafi decit timp de patru Bptamdni, astfel in anul urmitor perioada de recoltare va f i mai lung&.

p t B fnmagazina energie sufi-

e g r w o p e r k r , cienta pentru wxmul urmitor. Plantali imediat risadurile de sparanghel, de Ondata ce solul T W W &vine practicabil. Acoperig

ta mi devrem. stratul cu frunzb uwat. -

are 7 mm ~i este de culoare U d s r , # i ~ i v e albastra, cu Pete galbene. Duph recottare nbelafi DZunZtorul poate roade biloanele spranghelutui etioiiat complet listarii. T#i depune hcorpora$i abundent compost ouile pe listari. Colectafi In rdul sparanghclului albit fi daunitorii sau dupa recol- wrde dmpotrivi fdreapta). tare stropifi tulpinile cu

% . ISBN 97E963-860928

I Gridinsit iscusit

Cumparati plante sanatoase, de un an, cu r i dk ina tare ~i carnoasa. Plantaji-le imediat.

Nu cumparati plante firave, vatamate sau risaduri de doi ani, care suporta mai greu transplantarea.

Soare. Sparanghelul suport2 penumbra, dar rodeste mai sarac.

So1 bogat i n substante nutritive, permeabil. Solutia optima este ca solul constant

, reavan sa confin-3 pujin nisip ~i multe materii organice.

ingrqire tot an ul PRIMAVARA poats fnmagazina energie sufi- Plantare $i acoperire cienta pentru sezonul urmator. Plantati imediat rasadurile de sparanghel, de Tndata ce solul TOAMNA devine practicabil. Acoperiti ProtecJie biloanele sparanghelului etiolat Pentru evitarea bolilor taiafi cu folie, pentru a se putea recol- frunzele ingalbenite. Mulcifi ta mai devreme. stratul cu frunzi~ uscat.

VARA Udare P fertilizare Dupa recoltare nivelafi biloanele sparanghelului etiolat. Incorporati abundent compost in solul sparanghelului albit ~i wrde deopotriva (dreapta). Mentineti solul constant reavan pentru ca frunzele plantei s2

Pentru a impiedica inmulti- rea buruienilor, dupe recoltare mulciti solul cu f runzi~ uscat.

Recoltarea poate 'incepe dupa doi ani. Pentru prima oar2 nu recoltafi decdt timp de patru siptamdni, astfel in anul urmator perioada de recoltare va f i mai lung2.

GBndacul sparanghehlui are 7 mm ~i este de culoare albastri, cu Pete galbene. DBunitorul poate roade complet lastarii. &i depune ouale pe lastari. Colectati daunatorii sau dupa recoltare stropiti tulpinile cu solutii insecticide organice. Tiiaji frunzele ingalbenite.

Q IMP ARAMP SRL ISBN 978-963-86092-8- 1

-Jalnd InlugA ap !5 pysa3xa eleazawn ap al!!fo~ !ie[azo~d

'JOI!!~OJ 1npn6 gzeaiuanyu! , nu Jep 'g~n ie~adwal \

ap al!!ieyen ap giezneJ ax= p e o w q a p el!le!d

'amsn as gs ze3 un p!u u l !iesq 1-nu '~olaiueld ~ n ~ n ! u?

pawn lnlos !Lu!iuayy 'g$el -n6aJau eaJepn ap paasap

paezne:, 'EiuaJn2 rgwalqo~d o asa rol!~Bcu ls&la!d - d p ~

.JOlapnJ4 ealelnlecu alds !alueld e!6~aua

pue~~ua~uo, 'led!~u!~d !nln~elsq 'JolazunJ4 eleonsqns ~ n p y !i!dn!> 'ajua,sa~ol4u! el !ienl!s 'UJJ ap '!J!UJ y e ,

w e d clap ne alalueld p u g -re1 !i!dn!, : l e u y g d ~ s !~!Jw S

aJplnw ap aleyaiew 13 $ U ~ J A @ ~ J ~ U J 0 1sodwo3 13 FwJes ap pl!J6 nes ! ~ o i n i C] ~0lejueld 13 !!£oJ ap !~npese~ 13 : I I U O S ~ ~ ~ ) ' -

CARTEA

GRUPA 12 7

I Gridinirit iscusit

APROVIZIONARE

@ Cumparrap r hdu r i k . Alegefi rwdu r i s&natuam, la ghiveci, ne'lnflodte, cu frunriz verde gi cu radlBeinig alM.

Nu cum@ra@ r W u r l pipernicite, cu tulpinl sueiri sau uscate. Parnentul din ghiveci s?i nu aibi miros rnucegiit.

Soare. Plantafi rogiile tntr- un loc cald, ferit de vant gi de d ldur i toridi. @ Sol bogat Pn humus ~i oubstanp nuttStive. Ameliorafi pigrnAntul de plantare cu compost sau tngri#m&nt de grajd maturizat. Fertillzafi lunar.

Udafi bine cu ap i ci ldufi zona ridicinii rogiilor nou plantate. Evitafi ca apa ajungi pe frunze.

Dupi plantare, mukifi solul cu paie f i r i buruieni. M e l pirnantul tsi va rnentine urnezeala.

-

PRIMWARA Seminare 'In verile umede putregaiul Aceasti problems frecventi~ 'In martie sau aprilie semi- brun poate distruge rogiile. este cauzati de carenfa de !

. nati seminfele de rogii 'ln Frunzele se brunifici, tulpinile calciu ~i variafiile de umidi- sol f i r i turbi. Arnplasafi se innegresc. Prevenfie: asigu- tate. Udafi regulat ri admini- vasele intr-un loc lurninos, rafi igiena plantelor. strati plantelor calciu. urned gi cald (in jur de Acoperirea cu folie poate f i 20 OC). o solufie eficienti. in anul

2 urmitor nu rnai plantafi In acela~i loc.

PRIMAVARA TARZIU Plan tare CapMul florilor putrezqte,

1

Dupi ultimul ger, plantafi partea inferioari a legurnelor ! ro~ii le adanc 'ln pimant, se brunifici ~i capita o struc- i pans la prima frunzi de turB pieloass (dreapta).

jos.

ISBN 978-963-86092-8-1

PLANTE LEGUMICOLE 51 I CONDIMENTARE GRUPA 1

Dovlecel zucchini Leguma' gustoasa' cu roade bogate

Ffori abunden te ji roade bogate Dovleceii verzi, zucchini, de culori ji forme difkrite ofera' diversitate pWdinilor.

Dovlecelul zucchini este o plants foarte productivs. In gospodiirii mai mici este sufi- cientii o singurs plants. Roadele tinere au gust asemsnPtor nucilor, rniezul este foarte fraged, ins5 dacii nu sunt adunate la tirnp, devin uscate, grele pi cu coaja groasii.

Florile decorative sunt gi ele comestibile, urnplute sau priijite in ulei sunt foarte gustoase.

In zilele noastre sunt comer- A

cializate doar soiurile care A f o r m d tu&, ce necesitii , mult spariu pi ale d r o r frui ze mari, deseori cu Pete reprezintii ornamentele gddinii de zarzavaturi.

Dovleceii zucchini pot

sau terase hsorite, plan-

4 fi cultivagi pi pe balcoane 1

t a ~ i in vase mari sau ciu- bere. 4

DupB mijlocul lui aprilie plan- I ta#i 1-2 seminfe in tablete de turM, la adancimea de 3 cm, apoi tasafi plimtlntul. un P

,,Law White Bush'' mjii &g%lbui; $pa altia; hcte lunguiqe; produqii ridicate

3 ag Wati3 ce frunzele 4 aa la mijkcul hi mid r&aduribr runt aGt de mari pregatifi Rratul: aftlnati-I,

iMt re ating. hdemrtafi ghive- adlugafi-i compost ~i cele ca plantele d nu se atin*. Ongr$am6nt organic amestdnd

cu grebla.

I .Eliten aoaji verde-deschis cu pete fine; pulpa albk produclii ridicare

.Goeode von cogjfi vrrdodcschis cu durg de-hchis; frucre foane lungi; produqii ii- I Triwlis" cate I Fructele subfiate spre vArf, deformate sunt semnele lip- sei de api. Pe timp de seceti udafi abundent ~ i , pentru pastrarea urniditafii solului, la nevoie, rnulcifi zona radacinii cu paie. Daci avefi fructe uxate, mici, negre, tnsearnna c8 florile nu au fost fertilizate, deseori cauza fiind vrernea nefavorabila. Daci adunafi aceste fructe, planta va dez-

I chiavo di Nizza" I= I

L 5 Plantali Wurh le (dktanp 6 MluEufi radiklna plantelor

dintre plante 80-la0 cm). mi mari, &el solul re , , h l b d o ~ ~ mj3 nemii, vde-eKhis; produqii foam mari; se d r e a d Indelungar I

1 volta boboci noi, care pe DatoritB rodirii abuncknte, trei p&w& uniform umed ti mui- tirnp uscat vor Tnflori. piante mai mari. sunt suficlente unel hmilji rid tmpkdica pmezirea plantel.

oaji neredi verde-negrul; produql~ toarre marl I

I Gra'dinirit iscusit

APROVIZIONARE 11 LUMINA $1 SOL

r Cump&r@i serninte sau plante hdesate, cu listari viguro~i ~i frunze verdeTnchis.

Nu cumpihrati plante rare, cu tulpina rupt i sau cu frunze atacate de muscuk&a albi de sera.

r Seare. Dovlemlul wrde (zucchini) necesitci spafiu Intins gi cald Curentii de aer Trnpi- did cantarninarea cu fainare. r Sal cu humus. Datoriti dezvott&rii rapide, dovlecelul zucchini are nevoie de sol bogat On humus $i substante nutritive.

I r m fngryire tot a n T - 1

P R I M A V ~ PIWIUCBF~B fa9~)duJui Incepand de la mijlocul lui aprilie seMnati 1-2 semifle In ghivece de turM fdreapta, jos). Folosiji sol de calitate pentru rlsaduri. Puneji semlnatura la incobire pe pervaz, la temperaturi de 20-25 "C

PRIMXVARA TARZIU W n a r e gi plantare incep&nd din mai seminjele pot fi semsnate $ Tn strat. Punqi Gte 2 seminp la addncimea de 3 cm $1 distam de 90 cm htre cuiburi. Rasadurile cultivate fn prealabil se planteaza dupa

fowre, la distanja de 80 cm Fntre fire.

Adunarea roadelor Culegeji roadele de 15-20 cm lungime ~i 5 cm grosime. Aces- tea sunt cele mai gustoase ~i astfel planta rodegte mai bogat. I

1

r Dad vrefi s i economisiji spajiu, plantafi dovlecelul zucchini h strat tn&l$d. r La cultivarea dovleceilor sunt ideale ~i gr&mzile de compost. knprifiafi putin pirnAnt pe gr&rnezlle tnalte de aprox. 90 crn, apoi sernanafi seminfele.

-- Docrord plan relor

- I

FBinarea ataci plantele pe vrerne calda ~i uscati. Pe frunze apar la inceput Pete albe, apoi cenusii. Preventiv, udafi pe tirnp de seceti. Evitafi fertilizarea exagerati cu TngrB.girn%nt cu confinut de azot ~i stropiti cu solutie de coada- calului. I

@IMP ABnMP SRL ISBN 978-963-sBW8

fn &dm alsne, ziduri de uscare sau chiar in vase, cim-

SPECI- I DESCRIERE L Cimbripr de Thymus v u l p i ; flori de culori variate, Pntre aIb gi rnov-&is; plant5 dasid cr6Aini arnmarifi P 2nAn rm I

k 1. ... ... 1. . . . . . . . . - .

Thymusx citridoms ,,ArgenteusU sau .Silver Queenn; flori albastru-&an! cimdoru, ueinu I Thymus serpyllum ~ ~ p m u s ~ u m ; flon atbe ma, rm-Mi, r q u a m i n ; h vwie I ~ k ~ 5 - 1 5 m I

PLANTARE SI ~ N G R I IIRF - ACCESORII: u cfmDnpr la gnlvecl u toartece de gradini 0 nisip sau compost 0 plantator - I I/.-*\& Ms. f

Flori si fmnze I - parfumate 2-

Oinbriforul este o plants' decorativa' ce nu poate fipsi din nicio gr&&a' de zanavatun'.

Pun$ akge dintre rnai multe b r i g o d r&&~,r specii de cimbripr, care pot fi p a t e fi drivat ?mp&$te In do& grupuri: foane simplu. wnkhpi cu cqtere dreapd C i b r i g o r u l & % t o r se gi plante t3dtoare acoperitoare poate uuliza pi drept condi- de sol. ment; parfLmul acmtuia

Din categoria s p d o r ca esoe pujin mai slab d d t crqme dreaptii f i e pane ~i cel al cimbriprului de c imbr i~orul de &ti5 cu toate @k Dulpa ultimul ger sapafi o AmPtgcafi solul scos in pro- soiurile gi tofi hibrizii, care Parfurnu1 cimbrko groa@ de daua ori mai lata porfie de 1:l cu nisip (solul sunt ideali nu doar f n straturile se simte atin@nd frunzele. $i mai adand decit vasul cim- argilos cu compost) ~i depuneti de plante aromatice, c i g i ca Apzaji planta la &veci f n un strat de cdtiva cm in groapa. bo rdud de-a lung dru- fip qii de la budti ir ie sau murilor pi a scibilor. pe tern&, unde este q o r ace- - - - -

Speciile de cimbriwr did- sibil, astfel putefi avea ori&d tor sunt indr%te f n locurile fiunze proaspete. Pentru iernat fnsorite, pkntate ca acoperi- ducefi cimbriporul f n &, coare parfumate de sol sau fn fntr-un loc luminos, ~i udqi cornpletarea gazonului. planm ocazional.

I -"%Far p - Scoatefi planta din ghiveci ~i 4 UmpleJi groapa cu pamant,

afdnati-i cu grija radacinile. tasafi-l $i udati-l cu griji. I Ldstarii lignificafi ai Plantati cimbri~orul la adancime Cimbriprul prefera solul uxat, plantelor mai varstnice identica cu cea din ghiveci. de aceea mai ttirziu nu o mai Tngheata repede i n timpul udaJi. I iernilor reci. TiiiaJi plants regulat ~i indeplrtati ramurile batrane, goale ~i slabe. Frunzele brunificate ale cirnbri~orului pot fi semnul micozei care ataca planta i n umezeali ~i fn lipsi de soare. Ti ial i I3starii ca aerul ~i soarele si5 poata patrunde i n interiorul plantei. Nu fertili-

ara tarziu se pot taia butqi . Alegeti listari sina- wZ;fl tosi, cu 4-6 frunze ~i pune-

pb Ii-i intr-un ghiveci cu ,- amestec de pSm8nt-nisip.

&ezafi ghiveciul pe p r - r I zati planta pentru a avea Primhvara, taiafi I&tarii azul unei ferestre insorite: timp s3 se refaci dup i trata- InghepJi. Nu aruncafi nici stfel veti avea toata iarna ment. Udali cu grija. plantele care aparent sunt imbri~or proasp?&.

uscate, deorece ele pot fnfrunzi. I I

CARTEA

GRUPA 12 9

L TRUCURI

r Cumpika$ cirnbri~ori vigu- Soare. Cirnbriwrul prefer2 Florile comestibile pot fi ro~i, stufo~i, cu multe ramuri, locurile calde ~i uscate. in utilizate ~i la decorarea in ghivece separate, cu locuri serniurnbroase se poate bucatelor. Au parfurn identY diarnetrul de cel putin 7,5 crn. Frnboln2vi cu u~urint2. cu cel al frunzelor, dar gust

Sol aftinat, permeabil. Cirnbri~orul este sensibil la putregaiul radicinilor. Prefer2 Pe solurile umede, Tnainte

de plantare, punefi Tn gropi straturi de drenaj.

vate in prealabil. Dupa ierna- frunzi~ cazut sau compost, iar re, t2iafi cimbri~orul rnoderat Fn zonele reci $i ploioase, cu

Pentru uxat t2iafi planta cu pulin sub flori, apoi aarnati

galbene ~i tulpina putrezita sufera, probabil, de putregaiul ridicinilor. Aceasti boali este provocata de bac- teriile din sol, cirora le este favorabila apa stagnant& Pentru evitarea aparifiei bolii, la plantare facefi drenaj corespunzator. lndeparta~i plantele contaminate.

'uJoj!un !Sez!l!vaj 15 Juap IOU 3 0 l 9 ~ el ap gzlohzap unqe !$epn .!~nlo!Pd ad !ma

$eld -a~eouapa gullat ap -qdgn a ~ n p o ~ d aped koze al~nlo!$dd !amnu &~xlvwu $]nu e a ~ d ne5 gde ap esd!g

I .$soduo:, ap snepe u!~d e!pauiaJ aeod as eleo

.~oq ap e$ua~e> o gypu~ 1 a~4.&1wU

ssapqdsp as nu zmrs q !I so^ a u ~ a ~ a m :,!I an!l!anu a i m s e a m ~ o j p n q s ~ U I pmwad -n+ pur abm ejmjd (!np~os q n s ut nBoq <snurnq n2 1as UJ -urn g . ~ u r ml p.sol!!ur $np

ea~!.spw upd nes ~!IBUI~IS!S au!q ~ u r 1m a1SaJ3 -aAppnu ntop greje a1-!iwqdmn r4 g!&d . u p e a ~ I~IOS: !iau!$uaur a f ~ s q n s q !sem daf;)r, &x!nsol ut ! m p q ~ r lmnpo~j

!I ~ u r p d ~ !an-gnop ns g u q d o msa au!~aL 9 1 udnd la3 ap m r a d .arem - w r o prsa.sau ~o!bd ru~uad

m g JOA al!.~nlo*d su!pl %qmJa% B nrluad p w a m u!p .a!arnhur au!q runs ~8 'w3

og ~ U m U ap afu-mp q <sap pur u$nd ~ r n u y d luns p p ~4 a p a w p w y led !m!os a l m v

q z p d s p o r n3 aru!wB 1 -~13 o ap !~nlo!lad +u$qo

r gs !$pop pwp ]pap 'agoj n3 101 ea~!~adwe p63;)~ am nu

l a j ~ s ~ 'auFs BI ap p l o p as 3 E O l a&ol* =gpd p*

a m o p o nlr pa@

PW,~,, .Sp=J

$and a1 a m ad a l a m ~ d C JPap dm9 !&F@ UJ P!qP

nN .apadar pul a3bpqdsp as 1nrdannd !i r p l ago3 qns

.pa%l?y y a m p EA pum3 !I alqo -!la g JOA al!~nlo+d ! q q d e s

pop ~ p m p c a r & $nu 'zrz -uny el e q d 14 10s el ap @ m u

aqoj uj al-Flemkpj arelIma1 ap ~ I f t l d :!ZI3A

qm!w !!I !qp 1od arlrloya ~ u r !4 a p a h j pru a l g ~ o e d

w a ~ d a m !a=) .anmg nsuad eugai 3-p a y m p 31p'n.U

pnJ uyiuar, 15 are3aJs Fur runs 'Jelunuo~d pur I& un

nE "P= p$.ad ~ m f o s .I& nm uaq -* '"sp%pm %!pla'i '!os

ap a@uy q *rj w a d pp$ad q11m amls tq ~6 Jp *swag r p ~ mnmw 3r't:od aa a m

Xsoaw cs;u~a3nd lo@d t~ az -my p ~ p m p lo&d n n d tm -!Pi %!W%J $I? T

L Telinr pen tru pe*l

I Griidinirit iscusit

tot mil --I

Recoltare Din august se poate recolta rupAnd pefiolurile viguroase. I

PRIMAVARA TlMPURlU TOAMNA Semsnare Pastrare La mijlocul lui martie semanati fnainte de primul Onghet serios semintele rn IadA de semanat, scoatefi plantele din sol, cu 'in locuinfi. Repicati plintutele radacina cu tot. Punefi-le 'in de Ondaa ce au ap&rut primele vase, acoperiti radicina cu doui perechi de frunze. nisip umed 00s). Pastrati-le

'intr-un loc rece ~i Ontunecos. PRIMAVARA Plant~~m gj fng#ire Plantali telina Tn gradini dupa mijlocul lui mai. Udafi ~i fertilizafi regulat.

Telina este des atacat3 de septoriozi. Frunzele se tngalbenesc ~i rnor. Preventiv plantali soiuri rnai rezistente, dar nu le plantali de dou i ori conse- cutiv tn acela~i strat. Culturile rnixte rniyoreazi pericolul contarninirii.

Ardei gras

I Grgdinririt iscusit

a Nu cumpiirafi plant& w lastari subfiri, de mati wu @hen&

P R I ~ V A R A TIM WIR~U

In februarie-martie semanafi se- min$ele in tavi, la temperatura de 22 "C, lnsa nu acopeai semi%- dtura cu p8rrdnt. La 4 siptim8ni tran~lantati plantele in ghivece de 0 8 an (dreapta, jos) ~i tine$-le la temperatura de 16-18 "C

PRIMAVARA T ~ U Plantare Plantafi r-urile de la jumA- tatea lui mai in sere sau sub a&- post de folie, iar de la inceputul lui iunie i n gradid, in loc expus la soare. Formati m~uroaie In jurul tinerelw plante 3i acoperiti- Ce cu paie.

* Soare, mult3 c3ldur3. Plantafi riisadurile de ardei Tn locuri expuse la soare, ferite de vant. a Sol permeabil, foarte bogat I n substanfe nutritive. Tn

v m hgrure gi admama roadeEor Udafi plantele regulat ~i La apari$a roadelor fertiliza$l solul din nou. Primii ardei wmi pot fi culgi la sM~ i tu l lui iulie, ind roadele coapte sunt mai gustoase.

a Taiafi roadele cu un cufit m u f i t la mijlocul peduncu- lului, deoarece lastarii se pat rupe.

Tn caz de pericol de i n g h e adunafi toate roadele. D a d sunt deja aproape colorate se vor mace ~i h cad.

Rasadurile de ardei pot fi at cate de Hduchii de frunzi. Verificati permanent plantele. i n caz ca daunatorii sunt pufini, pot f i inl8turafi manu- al, dar la infestiri mai grave stropifi plantele cu solufie s8- pun lichid-alcool sau extract de urzici. I

qazuny ap~ard JOA

u:, OL .xo~de ap wns alnlelu - e ~ a d w a ~ p u p !IeugUrag 'ellc allgsqd .nnu!iuo:, !MIOW!

-eJme)au pmn~e~adwa~ 'le. -aua6 UJ 'apa pearc!web ni

a[airr!uras e:, ~n~mdkq astne::

epeopad ug aJaozgxn jalose,

esdlj emleuwas aq,qias I !8 eaealintapisu al[epyd

-

-dea~p el efiugp el ap a~e~nJgui

UJ aIESE1 .!alUE~d ~!i!Zods!p Faz!pmau und w !S rae u!p mom ezeaxrj

a1 E S U ~ earaqrarj 'a>! arm !!lra~eq psGa !uppel -xo~ luns arew aaelnum ad eqohzap as a :,3!ur al!lg~

U; a3 duasqns aylum -!zopou u j -lug-d u l 3 q e ~ p n r 3 - S O I ~ ~ aueoj pugzunrz~d a@s apup~per (nl

luaur!~ un a~sa ealosej ~saae~oganre q ~ l u a p gauyoad ap amm -rja ap uraJ1xa alsa ~alosed

p p n u $ u o ~ FI!IOIE~ .pnr ml ~n301[!w

P .aeoqurrn ~ d n p p u pp o-ySmuqd l o p r n l p a3gauaq 'Say%uj el ~pq!suas y m ~ d o

!$!PUO~ FZIZXIJLI py!d 'lrodns ad ZlnxaJs ~ I O A

!U!~.BJJP -zap as ( s p 8 p .EA sllri&p alsase <los snloas~ifd) aRo1g.m eaIo=g

- - - - --

a m alley a1~1!nn3npoid s!aou!

LUMINA $1 SOL TRUCURI

Soare. Se dezvolta optirn ,Piramidam este un suport intr-un loc insorit ~i protejat. aspectuos. Legafi la caplt Serninfele gerrnineaza Tn sol patru-cinci pari inalji de 2 rn. la temperatura peste 15 "C.

Nu cumpirafi serninje cu Sol permeabil. Rldacinile Boabele de fasole pot f l pastrate pentru anul viitor,

arnbalaj deteriorat, din aceasti cauza necesita sol uscate #i finute intr-un loc racoros.

E ,I - - - VARA $1 TOAMNA

Crestere prealabila lngrijire gi recoltare De la sfapitul lui aprilie pin2 Mu~uroiti solul in jurul plan- la inceputul lui mai crefleji telor $i nu lasafi solul s l se fasolea In locuinfi (dreapta, usuce. Recoltafi continuu.

#i ghivecele de turbi. Califi de fragede, cele rnai mature plantele cAnd ating 10 crn. sunt rnai tari, dar mai gustoase

PRIMXVARA TARZIU

plantare pregltifi suporturile. De exernplu batefi adanc in sol parii, la distanje de 50 cm

Virusul mozaicului fasolei cauzeazi aparifia de Pete verde-galbui pe frunze ~i de Pete verzi pe plstai. VBrfurile lastarilor #i inflo- rescenfele pier. Nu plantafi in apropiere plante-gazda, de exemplu gladiole. Dis- trugefi plantele infectate.

dip WIMP SRL ISBN 978-963--2-8-1

.aua!nJnq as as 'luglued ad ai!z eAal53 a1 au!$nd !elu n:, 'UeAeaJ auglup

-!jess1 .iuglued u!p aseox !y ~ o d lnlos lapsv . ~ ~ l ! ~ ! d l n l ~ n ~ n ! u!p alada~ 'p~ealde as !t pnsn lnlos a!ed n:, !Q3lnur elen ap

as a1azun.q a:, wpu j aa 9 !Jeu Jol!Jnply:, pwda:,uj el 5 I

ap ZeJjs un n3 gJado3e a alaiu!was aJe:, gdnp 'apzeJc

u~ yzean~ya as j e ~ p u

10s u? euneapjoj !ieugwag .gzeapedwo~ as lnlo

J O ~ e~dnseap p e p >sa$lo:,u nu edea~ ap ala$u!wa!

.JO~!AO~JOW e ~ ! v a d s a ~ 'pda alajtnw ,o~d!sa~ gzeavgc -apui $1 ajueld gnop ala: .!noxrolu ap !mqsle pda: e yp!w ea~e~!jln3 gje~3es -uo3 gpojaw o a!nysuo-

~ L W S 3a S aaw aa33

!qlr 'puniol cilru? 'alrm alu!d!lu ap !os !$rd~t nes alu!luas u!p !A!I~"~ as

':,!leu

as!s !$lfyJd 'p!Lp!~ lu!yJ@eJ6ul .los u? !odeu? @16 n:, q-!ja6u!dwl lepn ap !ade !ie6nepe eunl .sns US a(ada3 6u!dlul !loasap ad e~ep o auqunqe !$epn 7 al!u!=ppp~ plgzo~ !!UW!A

I . , - - 'gqlr sum !punloJ l~eld 'a!Sol $03 n3 [os !~!8rdlr nrs alu!luas u!~d p!lln> as jB$!a~+iuIieJ~ I 1 LILy3

aa y m 3

10s I

'apn! up pq ~ I I U ~ U I ada, ap .aiufurs aundsrp +A ppsv . p q ap FLU u!~d ~sa5purq as !3 a+

-w n:, plos $pad033 !d a@= Juns < a m ap ~!cpsoap aur!qr m m p ad &omh~ .dl o nv F@S ap a p d ~

t:] 1uasp.1 @q ap rr@dn -~um!d d nt: 14 p a p alnu

:po%a~m alaJt:olyun q a&dq rj mod tt~tlsuo

Y $+P P $ U ~ P p a ap alada3 .@a~ pw p i

L .aiupss upd -a8 ul MJTUVEU as 3-m~

aurase ap 3safpmq as + u p a~nuySqo apnqdazaq ' amasurn n n d asannp -3@d~e u p nts a m m p ~ yrd le~np3 a d a dy

-r.mas"g ~JE!JEA p m ~ o p ~ ~ o ~ ~ m d s a ~ r n I

. . CARTEA

GRUPA 12 17

Gridinirit iscusit 1

OCumpirafi arpagic cu coaja netedi, tare la palpat, la cdntar sau la punga, In arnbalaj transparent.

0 Nu cumpgrafi arpagic moale sau pitat.

rn Soare. Se dezvolti optirn la soare.

Sol permeabil, cu humus. Este indicat solul cu confinut rnediu de substanfe nutritive. Afbnati cu nisip solul compact. Ceapa crescuti in sol compact se pistreazi greu.

TOAMNA Semihare #i plantare Recoltare Din februarie sernanafi Cdnd frunzele se tngalbenesc seminfele In locuinfi sau ~i se culci la pirndnt, sera (dreapta, jos). Dupl scoatefi cepele din pirndnt ~i doui luni repicati plantufele. Iisafi-le s i se usuce. Folosifi In rnai se pot transplanta cat rnai repede cepele cu afar%. Arpagicul se planteazi tulpini groasi. in strat In rnartie-aprilie.

Pentru piistrarea cepelor irnpletiti in funii frunzele cepelor ~i suspendafi-le intr- un loc rece ~i uscat.

rn Pentru combaterea moliei cepei, plantafi patrunjel printre rdndurile de ceapi.

VARA Udare, fertilizare $ prssire Menfinefi solul constant reavin. Fertilizafi-l o dat i pe luni. Pr i~ i f i cu gr i j i solul dintre rdnduri.

-- arvele mu~te i cepei rod

I cepele forrndnd canale In interiorul acestora. Proteqie: intindefi deasupra plantelor o plasi de captare a insectelor sau, dupi risirire, presirafi regulat pulbere de roci peste frunze. Distrugefi plantele infestate.

Q IMP AMMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

euipe.8 ei~dord uip a h eg ipa n . n

Lr uperca crescu ta pe paie P L A N T A R E $ 1 INGRIJ IRE ACCESORII: U germeni de ciuperci L l balot de paie U bazlr U caramids Ll folie U plantator U foarfece I C o w umbros a1 pWdinii este ideal cultivirii acestor

dorlalte ciuperci, nu confine de cereale, miceliul e&e insi- dorofib, ascfel consumi sub- m h p t pe s u p d i p boabelor pe stanpele nutritive descompuse care se vor dezvolta ciupercile. de dm alte viepitoare. Germenii de bun2 calitate Aparfine ciupercilor saprofite, sunt htre5esuG de miceliu alb. care se h6inesc cu substanfe Miceliul se c u r n p z cu pugir, organice fn descompunere. In timp fnainte de i n s h h p r e $1

natur?i crqte pe uunchiul arbo- se pktreazi la frigider doar o 5 rilor bi&, cerdtor i i au p e r i o d scud . Pentru fieclare demonstrat d aceasG ciuperd balot de paie sunt necesare 11 crqte mai repede pe paie sy- doze de germeni. ciale. r La pretirea pi f n s h h w e a

Ciupercile din naturii se baloturiilor cel mai importan inmulpesc prin spori, PnG criteriu este igiena pentru evi- cresdtorii de duperci tarea rikphdirii in substrat a I! 1

inoculeazii cu germeni de ciu- organismelor concurente, ca de petci v-nurnitul substrat de exemplu mucegaiuri sau bac- cultivare: dupi pasteurizarea terii.

VAIUETATI DE PLEUROTUS

Tulpinile de cultuG ale ciu- de iarni are culoarea gri, al- qtere. Carnea pleurotusului

linguri de germeni. Folositi o 3 Cu un lemn curat faceti gauri cu adancimea de 10-15 cm, la

distante de 10 cm, in pirjile unde sunt vizibile vlrfurile paielor.

per& pleurotus de iarni se -

bastru-metal sau maro-deschis, cultivat este mai fragedi gi trag de la pleurotusul spontan, pi carnea ciupercii este tare. culoarea acesteia v a r i d intre prezent pi pe meleagurile noas- Pleurotusul cultivat este o maro-deschis pi gdbui, dar tre. Denumirea se explid cu tulpini originarg din Florida. uneori poate fi aproape alb2. faptul d ciuperca crqte la Rodqte la temperaturi de 15- Varietatea ce rodqte tot temperaturi de 4-15 "C, astfel 25 "C. La mijlocul verii, &d anul este ruda pleurotusului poate fi recoltad din toamni ternperatura aerului dep&qte cunoscut sub numele de

lingura curata, farti a atinge germenii cu mlna. I

p h i primgvara. Pleurotusul 28 "'C, ciupercile se op&c Pfeurorus pulmonarius, care Culturile sempreparate swrt rodeste la tem~eraturi de mai costisitoare, dar culhtarea

6-28 "C. Ciuperca crqte de este msi upara. Se pot cum- primivar5 p h i toarnna tirziu pSra si paie presate - fermen-

gi culoarea pdiriei a t e gr tarea lor este foarte simpla - deschis sau inchis.

duptl care urmeaz9 inocularea. Desaori dupi3 patru saptamani

Pot fi deosebite dteva rude , D* aduna roadele. I gustoase ale ciupercii ca: Pleurorus cornucopiae, Trunchiul lung fi palaria fn for- meleagurile noastre creg ma de palnie sunt semnele natud, dar tn Orientul concentta$iei ridicate de bio- pPrtat se cultivi. Pleurotusu xid de carbon ceea ce este ca- gri cregte doar in naturi. Niciuna dintre cele doug forme nu este i n d crescuti de

-cultivatoriF de ciuperci. 3 , , :'J

- -

6 in 3-5 sBptamlni hifele percii intretes balotul. 5 Acoperiti balotul insiimlnfat

cu folie in care s-au executat anterior, cu foarfecele, orificii de Scoateli folia. Dad vremea este aerisire. favorabila, peste outin timp apar

fructificatiile. I

CARTE

GRUPA 12 18

9- -,

fngrijire tot an ul DIN PRIMAVARA PANA TOAMNA /nsbmiin~re ~i moltare insamantarea balotului de paie cu miceliul ciupercii (tesutul fila- mentelor celulare ce formeazi trunchiul reproducitor): acest proces se face la pleurotusul de cultura in mai-iunie, la pleurotusul de iarni in iulie-septembrie $i la varietifile ce rodesc tot anul de primivara pana toamna. Dupi 3-5 siptimani miceliul intrefese tot balotul. La baloturile insamantate toamna acest proces se poate prelungi p h i primivara. Toate culturile sunt rezistente la ger. La

recoltare ti iati ciupercile cu cufitul, la suprafala balotului 00s). Pleurotusul cultivat aduce roade vara, la temperaturi mai xazute de 28 O C , in zilele de iarni far i ger de toamna pana primivara ~i cel ce rodege tot anul poate f i cules continuu in zile fir5 ger si nu prea fierbinti.

.r Gr2din;irit iscusit

yizibile fire albe. (rniceliu) se nimicesc. Paie fermentate. Folosind

Nu cumparafi germeni paie ferrnentate n u se

IP WIMPS

~cunoscutti duph piiflile de

I culoare rnaro-r-t sau albastru-verzui. La cumparare fiii aten$ ca gerrnenii sli fie Tntretesuji doar de fire albe. Phstrafi gerrnenli ?n frigidw, la fermentarea ~i altoirea balatu- lui de paie fiJi atenti la igiens.

I ad 'eleazaun au!iuau -~ ;u l rd !~e l~n rup l

!-e n~luad (nlos au!q ! i p l n ~ I !U Jnd 4 I?#? p a q m s x, awpq Imp5 amoi !nm !OS SP~!""~I" .p!deJ g>nsn as lapse '10s

- mp)u!rwss

areu!wla6 qdnp lo^ !iepn .!>an!y6 awxy ul aiuluri)s

-%I PWJ, ' Z P O U e!13 u!p 6 1-0 I ap aun!lod o ru gun

-a~duq ' a s ~ u j wq apiua3sar

-- . - - -

C -up p n ! ~ 'alaIO!A nes !marl

aiuxm~o.[fy n:, !Jn!os p x g .=adnard

ajanmSa1 wuaurase ap q w a ~ ! h n d 'aqn!+un! UJ ! u p q d

Broccoli

1- Grzdiinzrit iscusit

I . ' r Cultiuafl broccoli asoriai cu salati gi rogii, in culturi rnixte, pentru a irnpiedica aparifia puricilor de pirnant.

duri cu-cel pujin doui perechi? vrerne rece lurnini deplini. in de frunze verde-rnediu. caniculi suporti4 ~i umbra.

Nu curnplrafi rasaduri prea mari pentru dirnensiunea ghi- Sol bogat in substanje nu- veciului sau din care, daca tritive. Broccoli se dezvolti wn t scuturate, i ~ i iau zborul optirn in sol arneliorat cu corn Fnsecte. post si ingrlgarnlnt organic.

Dupa recoltare broccoli nbl

se poate pistra rnulta vrema. Pan5 la utilizare pistrali-l in frigider.

I fngrjire tot an ul 7 ruccuru plan relor

I PRIMAVARA TlMPURlU ' broccoli: expunefi-le in fiecare SemAnare zi la aer liber, intr-un loc pro- I in februarie-rnartie serninafi tejat, la urnbra. Mirifi triptat serninfele in locuinfi, in lada durata expunerii, in sfirgit de inmullire cu parnlnt pen- lisafi-le afari gi noaptea. La tru serninat 00s). sfir~itul lui aprilie, pe vrerne

innorata, plantaji rasadurile PRIMAVARA in grading. Plantarea este Plantare posibili p l n i in iulie. Cilifi treptat plintufele de

7 VARASITOAMNA Recoltare Culegefi rozetele de broccoli cind au atins rnarirnea cores- punzitoare, dar Tnainte de deschiderea bobocilor ~i a flo-

1 rilor galbene.

d . '

I Larvele buhei verzei se ansforrni din brun-

I cenugiu in verde. Noaptea, ornizile tinere consurnl paqile aeriene ale plantei, iar cele rnai bi t r ine rod coletul. Stropiti plantele cu o fierturi de vetrice sau pelin alb gi colectafi ornizile.

O IMP AB/IMP SRL

.bng~aq U!P !iepn 3, R L -a!$e~ nes $e6al a$dgdap eJn$~JadUJ$ pug3

ap le!~a$ew n3 ala~ueld !$?hi 'a!lo+ ap a(a~odo(3 !iepgdapul - ! J ~ ~ ~ I o s ul !i*!~ul ' ~ 3 OE ap .gua~edsuel$ ayo4 n3 apnp eau!Slgul6u!$e a~a~ueld pug3

F~=m*~wfP as w o w 1- uTp m p p s!- nIY3 " T ~ J n= auaq

-@ 'jn! 'a!irust! 'pp a39 spusp as aua~ad a p y d 36

-p#OJde W" 0 a3sa (swm

--?Jumr?sde31 m 'm rs +*I ' ~ 1 . 1 7 1-

, P 1 T E S !!TW a- 6aouadeplfff r.4 axn!

m y a s s!ucxIapjd 'an! "&w mu =POJ~ F "" "3nJd 'w-3 81 Y m d a%un!B amod JOl €?au@unl

aueq mns u ~ p u m q F F P W -,apex &=I

T v = A u !# . 3 u d e 3 a a m TSOJ !ode 'aplaa yq a.mp3 ap '!~jqns '&In%

-='-'I a l w - w-- +S ~apZ!IIUeTLI as p ;sapre

TJUI?F W $ nJ1uad 3!19 0

ITO a l - d g h ~ ~ d E ~ U ~ ~ O I ap n;u awow 9 . v J ~ l d rr~rrtlPk

suapunqe 91-J ap zm ug

= ug v"1dIsw lew T"1 PI[?" 7 w '13-q

-aj UJ

==@PP UJ !# lep o!nqans q Mpp3

as qoq nJ1uad ITapse I- 7

'!3!u1 '!naA ppre l a p jn! y n xuns

laydm03 !*Jtuew!!apq7 -pas UJ- !5e~!lp3 !a w amw ap xpz aIJmua3:um o n t nu

pp j e~n ln3 gapm : a m n p 3p P P O ~ ap 6 !W ap -4pvfdap

=OIIaPR? F"WP

='mm=P d=-ap+-

CARTI

Ardei iute GRUPA 12 21 I I Gridinirit iscusit

r-n

Curnp&r@i exemplare cornpacte, bogat ramificate, f i ra flori.

Nu cumpirafi plante firave, cu frunze pale, rarnuri rupte, .far2 frunze sau cu ridicina ie~ind prin orificiile de scurgere a apei.

Soare. Cultivafi ardeiul iute intr-un loc insorit, ferit de v8nt.

S d cu humus, perrneabil. Menfinefi solul reavan ~i evitati apa stagnanti.

-

~ngryire tot an ul e -- %Ira Av Art. ,;M

Pe vrerne cankularl. plantati rasadurile seara. Urnbriti-le cu cutii de carton pdna ce Tncep d se inalfe.

Usca ardeii atdrnati de codife legate cu sfoar3 Tn siruri agafate Intr-o fereastra la soare.

I Semznare Plantare Daci dorifi s i cultivati ardeii din serninte, in februarie serninafi sernintele in locuing, in vase de serna- nat. Acoperiti-le cu un strat

1 foarte subtire de pirnlnt, 1 deoarece incohesc la lurnini.

Cre~tefi plantele la caldura (22-25 "C) si soare.

1 7 -

De la rnijlocul lui rnai acoperifi stratul cu folie. Giurifi-o $i in orificii plantafi risadurile. Pdni la rnijlocul lui iunie protejati ardeii de frig cu clopote de folie.

VARA lngrijire Nu lisati pe o planti decdt : 3-4 lzstari, pe ceilalfi inde- partafi-i. Menfinefi constarrt, reavin solul plantelor. Tnde u partafi plantele ofilite.

I Buha este un fluture para- zit nocturn. Lawele sale brun-cenu~iu ziua traiesc sub sol, de unde nu ies dedt noaptea pentru a roade rnai ales plantele nou sadite. Exarninafi sistematic plantele. Strlngeti lawele ~i distrugefi-le.

Documents

Gradinarit in Orice Anotimp - 12