1Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

REVISTĂ A COMUNITĂȚII LOCALE DIN SATUL VOISLOVA, COMUNA ZĂVOI, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERINPERIODIC AFILIAT ASOCIAȚIEI CULTURALE „GRĂNICERII VĂII BISTREI“

ȘI ASOCIAȚIEI PUBLICIȘTILOR PRESEI RURALE DIN BANAT

Nr. 9 v Anul V v 2016

Glasul Voislovei

„Singurul lucru concret este timpul. Lucrurile sunt mișcarea lui.”N. Stănescu

DE LA „PIȚĂRĂI” LA „GLORIA IN EXCELSIS DEO” SAU

LUNGUL DRUM DE LA VOISLOVA LA VIENA

Se întâmplă uneori, ca lucruri, la care nici nu visăm, să devină realitate, datorită unor întâlniri providențiale,

menite parcă să ne scoată în cale oportunitățile de care aveam nevoie pentru a ne face remarcați, ori pentru a ne pune în valoare talentul sau priceperea. Pentru corul „Grăni-cerii Văii Bistrei” din Voislova, o astfel de întâmplare avea să se petreacă cu ocazia participării la Concertul omagial „140 de ani de activitate a Corului din Bocșa”, ce s-a desfășurat în luna septembrie a anu-lui 2015, la Parohia Ortodoxă cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Bocșa Română. Fiind prezentă la su-samintitul eveniment și, în același timp, im-presionată de evoluția scenică a corului nos-tru, doamna Lucreția Petcovici, o româncă cu suflet ales, stabilită de mulți ani în Viena, ne-a lansat, cu aceea ocazie, invitația de a participa anul următor la Festi-valul Coral „Internatio-nales Adventsigen”, pe care Primăria din Viena îl organizează de peste 25 de ani în perioada Adventului, adică în intervalul de patru săptămâni de dinaintea Crăciunului.

La vremea respectivă, pentru coriștii din Voislova, care abia începeau să facă primii pași pe tărâmul fermecat al muzicii corale, invitația de a participa la un festival coral de renume internațional, tocmai în capitala muzicii europene, la Viena, părea un obiectiv greu de atins, dar nu imposibil.

În primăvara anului 2015, aveam să o reîntâlnesc pe doamna Lucreția Petcovici, cu prilejul uneia dintre vizitele pe care domnia sa le-a făcut în România, ocazie cu care a acceptat invitația de a veni la Oțelu Roșu, unde, împreună cu prof. univ

dr. Dumitru Jompan, dirijorul, de la aceea dată, al corului, cu soția acestuia, înv. Aurelia Jompan și cu soția mea, prof. Liliana Mihuț, am stabilit condițiile participării corului „Grănicerii Văii Bistrei”, din Voislova, la Festivalul Coral „Internationales Adventsigen” de la Viena. Ne-au fost prezentate atunci detalii importante cu privire la perioada și programul de desfășurare a festivalului, la durata apariției scenice și la repertoriul ales, subliniindu-se caracterul internațional al manifestării, dar și

ecoul de care această manifestare se bucură, în fiecare an, în rândul spectatorilor vienezi. Merită amintit faptul că, la momentul dis-cutării conținutului re-pertoriului, pe lângă colindele și prelucrările folclorice pe care urma să le prezentăm în ca-drul festivalului, doam-na Lucreția Petcovici a lansat o provocare, constând în include-rea în repertoriu a unei compoziții ce aparține muzicianului vienez de origine română, Gerald Spitzner, lucrare intitu-lată „Gloria in excelsis

Deo”, această provocare fiind acceptată de către dirijorul co-rului nostru, după o scurtă lecturare a partiturii.

Cu entuziasmul caractersistic sportivilor ce se pregătesc pentru a participa la olimpiadă, încă din luna iulie, membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova au început să abordeze repertoriul pe care urmau să îl interpreteze la sfârșitul lunii noiembrie, pe scena Primăriei din Viena, repetițiile concentrându-se în special pe „Gloria in excelsis Deo”, lucrare ce prezenta numeroase dificultăți pentru un cor de amatori nefamiliarizat cu compoziții din sfera muzicii

F pagina 2

2 Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

sacre, de factură clasică, această bucată muzicală fiind total diferită de restul pieselor din cadrul repertoriului. O altă problemă pe care a ridicat-o interpretarea lucrării „Gloria in excelsis Deo” a fost partea de acompaniamnet cu pianul, pentru a cărei rezolvare a fost cooptată în cor d-na prof. Lucia Ghilea din Reșița, persoană ce a avut o contribuție esențială la creșterea calității interpretării acestei compoziții de către restul coriștilor.

Pe lângă efortul artistic, materializat în zecile de ore de repetiții, participarea corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova la ediția din anul 2016 a Festivalului Coral „Internationales Adventsigen”, desfășurat la Primăria din Viena, a presupus și un mare efort organizatoric, financiar și logistic, prezența corului la această manifestare nefiind posibilă fără contribuția financiară a Primăriei comunei Zăvoi și fără aprobarea Consiliului local al comunei Zăvoi, instituții care au aprobat și achitat de la bugetul local al comunei noastre contravaloarea transportului. De asemenea, S.C. Favorit S.R.L. din Oțelu Roșu a sponsorizat contravaloarea uneia dintre cele trei nopți de cazare în Viena pentru toți coriștii, celalate două nopți de cazare fiind achitate de Primăria din Viena.

Ediția din acest an a Festivalului „Internationales Advetsingen” avea să înceapă în data de 25 noiembrie și să dureze până în data de 24 decembrie, iar în fiecare zi de vineri, sâmbătă și duminică cuprinse în acest interval, în Sala de festivități a Primăriei din Viena, au fost programate să concerteze un număr de 92 de formațiuni corale din întreaga lume. La această ediție țara noastră a fost reprezentată de trei formațiuni corale: „Corul bărbătesc din Finteușul Mare”, județul Maramureș, ce are o vechime de 98 de ani și care urmează să-și sărbătorească centenarul de activitate la data de 1 decembrie 2018; Corul „Vox Dunaris”al Liceului de Artă

din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, care au statut de invitați permanenți la acest festival, din anul 2008 și Corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, județul Caraș-Severin, care abia a împlinit 2 ani de la înființare.

„Grănicerii Văii Bistrei” au pus piciorul în capitala Austriei în seara zilei de 25 noiembrie, la puțin timp după lăsarea întunericului, cazarea fiind rezervată de către organizatori la Jugendgästehaus Wien-Brigittenau, pentru două nopți, urmând ca, pentru ce-a de-a treia noapte, cazarea să fie achitată de către fiecare corist, însă prin intermediul S.C. Favorit S.R.L. din Oțelu Roșu, am fost scutiți de acest efort financiar, contravaloarea cazării fiind sponsorizată de către această societate comercială. După îndeplinirea formalităților de cazare și repartizarea coriștilor în camere, toată lumea a coborât la sala de mese, unde ne-a fost servită cina.

Merită amintită componența în care „Grănicerii Văii Bistrei” s-au prezentat la Viena: Dumitru Jompan (dirijor), Aurelia Jompan, Firuț Mihuț (președinte cor), Liliana Mihuț, Casiana Mihuț, Todor Boran (vicepreședinte cor), Mirela-Liliana Boran, Cristian-Petru Boran, Liliana Boran (secretară cor), Amalia-Sorina Boran, Ioan-Andrei Boran, Dobrin Nedelcu (trezorier cor), Nuți Nedelcu, Florina-Sabrina Nedelcu, Mioara Banceu (secretară asociație), Claudiu-Mirel Bănceu, Ion-Rusalin Boran, Mariana Boran, Aliona

Boran, Zamfir Preda, Florica-Dorina Preda, Camelia Preda, Vichente Boran, Daria-Maria Silvășan, Manuela-Raluca Dumbravă, Maria Sîrbu, Luță Opruț, Olimpiu Margan, Eva Margan, Dragoș-Andrei Margan, Flaviu-Mădălin Mărgan, Denisa-Annemona Margan, Mihaela Ionela Jercău, Ariana Surdu, Ioan Pascotă, Jura Anna-Maria, Ramona Irina Bogdan, Daniel Bogdan, Alexe Muntean, Petru Opruț (președinte asociație), Lucia Ghilea, Păscuț Nicu-Mihăiloni și Ion Cubin.

Conform programului difuzat de organizatori, concertul ce urma să fie susținut de Corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, a fost fixat pentru data de 26 noiembrie, cu începere de la orele 16:30. Pentru a nu rata ocazia de a vedea o parte din frumusețile Vienei, până la orele 15:00, am organizat o mică excursie în zona centrului istoric al capitalei Austriei, vizitând Domul Sfântul Ștefan, Catedrala Sfântul Petru și străbătând la pas Michaelerplatz, zona Palatului imperial Hofburg, Heldenplatz, dominată de statuia prințului Eugenia de Savoya, eliberatorul Timișoarei de sub armatele Imperiului Otoman (1716), mergând apoi prin Maria-Teresien-Platz, flancată de clădirile Muzeului de Istorie Naturală și Muzeului de Istorie a Artei, continuând

F pagina 3

E pagina 1

3Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

spre MuseumsQuartier, apoi la clădirea Partamentului Austriac și până la impunătorul edificiu al Primăriei din Viena.

Deoarece austriecii sunt vestiți pentru punctualitatea de care dau dovadă, cu circa o oră și jumătate mai devre-me, am ajuns cu toții într-una din sălile de la cel de-al doi-lea etaj al Primăriei din Viena, unde am fost informați că formațiunea corală „Balaton Vox” din Ungaria, ce trebuia să concerteze după noi, s-a retras, drept urmare va tre-bui să ne prelungim repertoriul astfel încât să acoperim și timpul alocat aces-tei formații. Sub presiunea acestei informații, mem-brii corului și-au îmbrăcat aproape militărește frumoa-sele costume popu-lare și, după o scurtă reorganizare a reper-toriului și repetarea unora dintre piesele mai dificile, am fost anunțați de prezen-tatorul festivalului că trebuie să urcăm pe scenă.

Primind cu bucu-rie propunerea de a aduce în fața publicu-lui vienez o fărâmă din bogatul patrimoniu cultural de care dispune Bantul montan, în repertoriul Coru-lui „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova au fost incluse și două din obiceiurile specifice sărbătorii Crăciunului, adică „Pițărăii” și „Capra”, ce au fost interpretate cu mult talent de copiii și ti-nerii din corul nostru. A urmat apoi partea cea mai consistenă a recitalului, ce a fost alcătuită din următoarele lucrări muzi-cale: „Aceși trei crai erau”, cântec de stea cântat în Voislova; „Sus boieri nu mai dormiți” de George Cucu; „Dăliană, fată dal-bă”, colind popular; „Ce stai june nu te-nsori”, colind popular; „La poartă la Ștefan Vodă” de Timotei Popovici; „Veselește-te Domn’ Bunu” de Dumitru Jompan; „Doamne, a Tale cuvinte” de Gheorghe Șoima; „Bună dimineața la Moș Ajun” de Al. Po-doleanu, armonizată de I. Chirescu; „Dubașii” de I. Muntea-nu; „Trecu bagea cu cocia”, melodie populară; „Omule cu caii buni”, melodie populară; „Foaie verde de mohor” de A. Bena; „Fetița cu ochii verzi”, melodie populară; „Mândră țară e Băna-tu” de Iosif Velceanu; „Câți în Hristos v-ați botezat” de Antoniu Sequens; „Pentru Tine, Doamne” de Chiril Popescu, armoniza-tă de Nicu Moldoveanu; „Pescarul” de D. G. Kiriac; „Cântecul străinătății” de Timotei Popovici și „Gloria in excelsis Deo” de Gerald Spitzner, ultimele două piese fiind cântate cu acom-paniament de pian susținut de d-na prof. Lucia Ghilea.

Încă de la apariția „pițărăilor” și „caprei”, prezența în scenă a Corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova a fost aplaudată de publicul vienez participant la eveniment, iar în pauza dintre melodii, coriștii au fost de asemenea răsplătiți cu aplauze. La finalul concertului, pe lângă aplauzele publicului, coriștii au primit o diplomă și mulțumiri din partea organizatorilor, dar și aprecieri din partea compozitorului Gerald Spitzner, care l-a felicitat pe dirijor pentru felul în care coriștii au interpretat „Gloria in excelsis Deo”.

După concert, o parte din coriști s-au întors la locul de cazare, iar cei dornici să vadă feeria urbană creată de

bogatele aranjamente luminoase festive și să guste din vinul cu aromă de scorțișoară și din celelalte produse vieneze specifice Adventului, au rămas să viziteze târgurile de iarnă amplasate atât în fața clădirii Primăriei din Viena, cât și în Maria-Teresien-Platz.

În cea de-a doua zi de vizită la Viena, coriștii s-au împărțit în două grupe, în funcție de obiectivele turistice pe care fiecare a dorit să le vadă. Astfel, cei pasionați de artă au avut ocazia să viziteze Palatul Belvedere, cu bogatele sale ga-lerii de pictură clasică și modernă, iar cei dornici de distracție

au putut să viziteze parcul de distracții de la Prater. În jurul prân-zului toți coriștii s-au adunat în curtea Pa-latului Schönbrunn, o parte dintre aceștia au optat pentru a vizita și acest important mo-nument istoric și ar-hitectonic, iar ceilalți s-au întors la locul de cazare. Seara zilei de 27 noiembrie avea să se încheie cu o cină la Café Restaurant Schönbrunn, unde, pe lângă șnițelul vie-nez și berea austriacă, coriștii au schimbat impresii despre spec-

tacolul pe care l-au susținut la Primăria din Viena și despre obiectivele turistice vizitate în cele două zile.

Ziua de luni, 28 noiembrie, avea să marcheze sfârșitul vizitei noastre la Viena. După ce toată lumea a luat micul dejun și după ce am îndeplinit formalitățile de plecare din hotel, ne-am îmbarcat în autocarul pus la dispoziție de S.C. CBN GeoAtlas S.R.L. și, după o oprire de câteva ore în para-disul cumpărăturilor de la Parndorf, am pornit spre Româ-nia. Ar fi fost o adevărată pierdere pentru papilele gustative ale fiecăruia dintre noi dacă am fi ratat ocazia să cunoaștem câte ceva din fascinanta bucătărie maghiară, așa că, după câteva ore bune de mers, pe când întunericul tocmai se lăsa peste Câmpia Panonică, am poposit la Gastland-ul de pe autostrada M0, din apropierea Budapestei, pentru a lua masa de seară. Cu puțin înainte de miezul nopții, am ajuns înapoi acasă obosiți, dar cu amintiri de neuitat din această vizită la Viena.

Din păcate, participarea la Festivalul „Internationales Advetsingen”, avea să marcheze și sfârșitul colaborării dintre Corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova și dirijorul acestuia, prof. univ dr. Dumitru Jompan. Dar, cum orice sfârșit e de fapt un nou început, iar dorința voislovenilor de a-și continua activitatea corală s-a dovedit mai puternică decât obstacolele ivite în cale, membrii corului au decis să treacă la reorganizarea acestuia și la cooptarea unui nou dirijor. Astfel, în data de 1 Decembrie 2016, la Școala Primară din Voislova, a avut loc adunarea generală a corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, ocazie cu care a fost reorganizat consiliul director al corului, iar la pupitrul dirijoral al acestei formațiuni a acceptat să vină doamna prof. Dana Chițiga, sub bagheta căreia sperăm să obținem noi succese în activitatea artistică.

Președintele Corului „Grănicerii Văii Bistrei” Jr. Firuț MIHUȚ

E pagina 2

4 Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

Orașul Zrenianin din Republica Serbia a fost gazda în perioada 14-16 iunie 2016, a unui prestigios

eveniment cultural organizat cu sprijinul I.C.R.V. (Institutul Cultural al Românilor din Voivodina) și Academia Română filiala Timișoara.

S i m p o z i o n u l științific internațional, BANATUL – istorie și multiculturalitate ajuns la ediția a XXI-a cât și Simpozionul dedicat Literaturii și presei scri-se în Banat, ediția a VI-a, au strâns laolaltă academicieni, profe-sori, scriitori, publiciști din Serbia, România, Croația, Ungaria și Muntenegru. Comite-tul de organizare a fost după cum urmează:

Acad. Păun Ion Otiman – președinte al Academiei Române-Filiala Timișoara;

Daniel Petrovici – președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Republica Serbia;

Acad. Costa Roșu – director onorific al Institutului de Cul-tură al Românilor din Voivodina;

Todor Ursu – director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina;

Dr. Crișu Dascălu – director al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“, Timișoara;

Nicu Ciobanu – director C.P.E. „Libertatea“, Panciova;Mioara Pop – director Biblioteca Județeană „Lucian

Blaga“, Alba Iulia;Jovan Paunović – director adjunct Muzeul Voivodinei,

Novi Sad.Marți, 14 iunie 2016, au fost primiți oaspeții din

România, Croația, Muntenegru și Republica Moldova, la Casa Institutului din Zrenianin

Miercuri, 15 iunie 2016, a avut loc în sala „Barok“ a „Casei Orașului“ Zrenianin, deschiderea festivă a celor două simpozioane. Am să redau mai jos doar câteva din alocuțiunile de bun venit la Zrenianin.

Costa ROȘU – „Stimați oaspeți, Distinse doamne, Distinși domni, dragi prieteni din toate țările! Iată ne aflăm la cea de-a XXI-a ediție a Simpozionului – Banatul, istorie și multicultu-ralitate cât și la cea de-a VI-a ediție a lucrărilor științifice – Li-teratura și presa scrisă în Banat. Ca la toate edițiile de până acum au participat profesori, istorici, etnografi, scriitori de la universitățile din Reșița, Cluj-Napoca, Timișoara și Novi Sad cât și academicieni și cercetători științifici ai Academiei Româ-ne din București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași, de la Acade-mia Sârbă de științe din Belgrad, de la Academia de științe din Croația, ș.a. Au participat la simpozionul nostru peste 1.700 de oameni implicați în diferite activități culturale, insti-tute, academii, universtăți din Serbia, România, Croația, Mun-

tenegru, Republica Moldova, chiar și Statele Unite ale Ameri-cii, oameni ai bisericii, preoți, episcopi, mitropoliți, din țările amintite mai sus. Există peste 1.000 de referate și comunicări

publicate în 11 volu-me masive cu câteva mii de pagini, apoi mai sunt anuarele, pe-riodicele, care apar în România, Serbia, Un-garia, Muntenegru.

Doresc să subli-niez că toate cele 20 de ediții au fost orga-nizate sub auspiciile Guvernului Voivo-dinei, precum și 15 dintre ele fiind orga-nizate de către Con-siliul Județean Caraș-Severin. În final, aș mai adăuga la această tradițională manife-stare științifică: în pri-mul rând prin temati-ca sa, acest simpozion a reușit să se impună asigurându-și un loc bine meritat în rândul manifestărilor de acest

gen din această parte a Europei. Lucrările prezentate oferă date importante și inedite, de o valoare inestimabilă, toate fiind rezultatul investigațiilor și cercetărilor, astfel datorită valorii lucrărilor susținute și a competenței autorilor lor, simpozionul nostru constituie astăzi o reuniune științifică și culturală de o importanță capitală pentru valorificarea tre-cutului unei regiuni multietnice și multiculturale care este Banatul dar și pentru îmbunătățirea relațiilor popoarelor ce unesc acest areal. Toate edițiile din 1996 și până acum contri-buie la trăsăturile comune în toate privințele, ale bănățenilor. Acest simpozion a reușit să unească la un loc filologi, istorici, oameni de presă, lideri politici, ș.a., reușind să inițieze foarte multe proiecte. Vă mulțumesc!“

Acad. Ion Păun OTIMAN – „Prea Sfinția Voastră Părinte Episcop, Domnule Viceprimar, Doamnelor și Domnilor, stimați colegi din Serbia, Muntenegru, Croația, România. Astăzi ne-am reunit în acest splendid palat baroc, care de fapt într-un fel sau altul ne întoarce în istorie, cel puțin pentru mine, ne întoarce în istorie, cu mulți ani în urmă iar când am intrat prima dată, în urmă cu câțiva ani, aici, aveam impresia că retrăiesc perioada bunicului meu. Bunicul meu fiind din Banatul de munte, de pe Valea Almăjului, pentru toți cei prezenți știți ce înseamnă această zonă, a făcut armata la Banja Luka, a luptat la Piave, a fost în garda imperială de la Viena, la Schönbrunn îngrijitor la cai, deoarece un țăran din Almăj nu putea să fie în altă parte dar el se mândrea cu acest lucru. Această istorie care a cunoscut atâtea traume, atâtea întoarceri, într-un fel sau altul ne readuce în ziua de astăzi. De aceea, Academia Română inclusiv și filiala din Timișoara, cea mai de seamă instituție a științei și culturii românești, se află în primul rând în această avangardă a relațiilor multiple pe care trebuie să le desfășurăm în prezent și în viitor pentru

F pagina 5

Simpozionul științific internaționalBANATUL – istorie și multiculturalitate.

Literatura și presa scrisă în Banat.

5Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

Banatul multicultural, pentru a pune în valoare toate culturile noastre indiferent cărui popor aparținem. Cred că este principalul nostru câștig, în toate câte au fost, simpozioane de până acum dar și în cel de astăzi. Voi încheia, precizând faptul că Academia Română de la înființarea sa, a atras în instituție, în rândurile sale, oameni de seamă din Banat indiferent de ce parte a graniței se află. Este suficient să vă amintesc de Emil Petrovici, născut la Torac, a fost unul dintre academicienii de frunte ai României, lăsând urme adânci în cultura românească, alt remarcabil om de știință Petru Ploșteanu, născut la Seleuș, Silviu Dragomir un alt remarcabil om și academician, iar mai recent de câteva luni de zile, prietenul nostru, colegul dumneavoastră, directorul onorific al ICRV domnul Costa Roșu, adus în Academia Română la

finalul anului 2015, cred că este o manifestare directă care spune ce înseamnă filozofia Academiei Române pentru culturalitate, iar această dorință a academiei se va manifesta și în viitor. Doresc să mulțumesc Guvernului Voivodinei, al Serbiei inclusiv conducerii orașului Zrenianin pentru această deschidere, pentru faptul că promovează cultura etniei românești în Banatul sârbesc. Vă mulțumesc și vă doresc să avem parte de zile fructuoase aici la Zrenianin, la Becicherecu Mare.“

Prea Sfinția Sa DANIIL, Episcopul locțiitor al Daciei Felix – „Onorat prezidiu, domnilor academicieni, Prea cucernice părinte vicar, doamnelor și domnilor! De la așteptarea limbilor de foc ale Rusaliilor în această perioadă dintre intervalul Înălțarea Domnului la Cer și Pogorârea Duhului Sfânt, contemplu cu o avalanșă de stele pe cerul Banatului, mai ales pentru aceste două zile ale simpozionului, avalanșă de stele care unesc într-o constelație unică în Europa, Semenicul și Dealul Vârșețului, Timișoara și Panciova, Lugojul și Zrenianinul, Caransebeșul și Kikinda, Aradul și Szegedul, adunând lacrimile Timișului, apele liniștite ale râului Bega, valurile Bârzavei și iureșul Carașului în albiile Tisei și ale Dunării. De aceea mă bucur în calitate de episcop al Episcopiei Ortodoxe Române al Daciei Felix de la Vârșeț pentru românii din Serbia, pentru invitația făcută de către domnul academician Costa Roșu, căruia îi mulțumesc. Citind din ultima carte a domnului Gabriel Liiceanu, lansată recent la târgul de carte de la București, am întâlnit un cuvânt celebru a lui Constantin Noica, filozoful sihastru de la Păltiniș care spunea discipolilor săi, Andrei Pleșu, Liiceanu, Vieru, „Să culegi în fiecare zi mierea acelei zile“. Dovedesc că în aceste zile ale simpozionului, toți participanții, prin comunicările care se vor citi, ideile pe care le transmitem, prin gândurile care se vor rosti, veți avea prilejul să culegeți mierea acestor zile. Vă mulțumesc!“

Tot în această zi au mai fost prezentate și lucrări în sesiune plenară cum ar fi cea a domnului Acad. Păun Ion Otiman, lucrare foarte importantă pentru Banat ce are următorul titlul:

„Academia Română (1866-2016), 150 de ani de existență în slujba națiunii române. Filiala Timișoara (1951-2016), 65 de ani de existență.“

„Lucrarea face parte din volumul omagial Academia Română, 150 de ani de existență și filiala Timișoara, 65 de existență în Banat. Volumul are un număr impresionant de pagini, de aceea despre o instituție, cum este Academia Română poți să vorbești foarte mult dar poți în același timp să și sintetizezi principalele sale direcții de un secol și jumătate. Ideea unei academii în România a apărut, după cum bine este cunoscut, în a doua parte a secolului al XIX-lea, principalul promotor pe lângă un grup de oameni de seamă ai culturii românești a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza dar care din păcate cu numai câteva luni înainte

de realizarea instituției academice, la 1 aprilie 1866, a abdicat iar decretul din acea perioadă îi dă denumirea de Societatea Literară Română, prima sa denumire. Instituția academică conform statutelor sale a avut drept scop trei obiective: de a determina ortografia limbii române, de a elabora gramatica limbii române și de a începe și de a realiza lucrarea dicționarului limbii române. A doua idee importantă este legată de filosofia instituției. Aici este necesar de subliniat că cei care au gândit instituția academică, nu au avut în vedere un teritoriu, ci au avut în vedere ideea poporului român. Așa se explică, de ce, printre cei 21 de membrii fondatori proveneau din toate provinciile locuite de români, chiar dacă din punct de vedere politic, juridic nu aparțineau României configurată prin Moldova și Muntenia. În acest fel, dintre cei 21 de membrii fondatori, patru proveneau din Muntenia, trei din Moldova, trei din Basarabia, doi din Bucovina, doi din Macedonia, doi din Banat (Vicențiu Babeș și Andrei Mocioni), doi din Maramureș, și trei din Transilvania. Putem aprecia că de fapt prima uniune, prima constituire a României a fost din punct de vedere cultural, spiritual, adunând sub aceeași cupolă cei mai de seamă oameni ai nației. O caracterizare a Academiei Române în cei 150 de ani de existență, fac precizarea că aceasta a trecut prin trei faze de constituire: a fost societatea literară, a fost societatea academică iar apoi peste zece ani a trecut sub denumirea actuală de Academia Română, este următoarea: într-o istorie care a cunoscut atâtea traume, răsturnări și instabilități enorme și într-o lume care a fost adesea silită să construiască „în fuga cailor“, adică repede și provizoriu, Academia Română a reprezentat factor de stabilitate și continuitate, un spațiu al gândirii libere și al respectului față de valorile morale și intelectuale, un loc unde se întâlnesc și cooperează intelectualii eminenți, care înțeleg și respectă ei înșiși libertatea de gândire a celorlalți. Academia Română cu excepțiile pe care le cunoaștem și cu erorile pe care trebuie să le evităm, este un veritabil parlament al savanților, ceea ce înseamnă nu numai un loc

E pagina 4

F pagina 6

6 Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

La sfârșitul anului trecut, în numărul 7 al revistei „Glasul Voislovei”, am făcut o analiză retrospectivă a

evenimentelor și manifestărilor artistice la care a participat corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, subliniind, la acea dată, faptul că anul 2015 a coincis cu debutul acestei formațiuni corale pe scenele din afara localității de baștină. Prezentarea mea se oprea la data de 11 decembrie 2015, cu menționarea microrecitalului de colinde susținut la Pensiunea „Ana” din Marga, însă de la respectivul eveniment și până la data la care scriu aceste rânduri, corul „Gănicerii Văii Bistrei” din Voislova a desfășurat o bogată activitate artistică atât pe scenele din țară, cât și din străinătate, iar în cele ce urmează voi încerca să fac o scurtă expunere a acestor activități, în ordinea lor cronologică.

Colind la parohiile Cireșa și Ohaba din Oțelu-RoșuRăspunzând invitației adresate de preoții parohiilor

ortodoxe din Cireșa și Ohaba Bistra, precum și de reprezentanții Asociației „Societatea Culturală Doina Bistrei” din Oțelu-Roșu, pentru a susține un microrecital de colinde la cele două biserici parohiale susmenționate, corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova a participat în data de 18 decembrie 2015 la colindul organizat la parohiile Cireșa și Ohaba Bistra, lăcașe de cult ce sunt amplasate pe raza administrativă a orașului Oțelu-Roșu.

Prima oprire a coriștilor a avut loc la Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Cireșa, unde un public numeros, format din credincioșii acestei parohii, au primit cu

Încă un an de activitate s-a adunat în hronicul Corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova

F pagina 7

E pagina 4în care se întâlnesc oamenii învățați dintr-o epocă, ci este un loc unde se gândește mult, se gândește liber, transmițându-se idei către societate, către cei care conduc societatea. Acest parlament al savanților adică Academia Română, trebuie să inspire legi bune și de este cu putință să se descurajeze inițiativa de a se scoate legi proaste, legi care ating liberatea individului. Peste tot, academiile colaborează și oferă sfaturi executivului. Academia Română în perioada antebelică a constituit principalul „far“ care a condus la ideea unității naționale, la ideea culturii naționale, a contribuit masiv la independanța națională, până la Marea Unire de la 1918. Academia Română a dat nenumărați miniștrii, prim-miniștrii, oameni de seamă înțelepți, care au contribuit în mare măsură la bunul mers al istoriei României. Ideile Academiei Române, dacă vor fi preluate, idei succesive să ajungem la un nivel mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană.“

După toate acestea a avut loc prezentarea lucrărilor pe cinci secțiuni cu diferite teme. Cele 5 secțiuni au fost:

l Istorie, minorități și relații sârbo-române;l Interferențe culturale și lingvistice și traduceri literare;l Presă, literatură, învățământ;l Etnografie și Folclor;l Turism și patrimoniu cultural.Joi, 16 iunie 2016, la Casa Institutului din Zrenianin, a avut

loc inaugurarea festivă a Biroului din Zrenianin, Academia Română – Filiala Timișoara și deschiderea festivă a Salonului de cărți și publicații românești. Tot în această zi au avut loc mai multe lansări de cărți după cum urmează:

l In honorem magistri Crișu Dascălu 75 – carte prezentată de prof. dr. Ioan David;

l Viviana Milivoievici, publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații“;

l Petru Opruț, Calea ferată forestieră și industrială „Trenu’ Mic“, Voislova – Rusca Montană – Ruschița;

l Petru Opruț, Biserica Ortodoxă Română din Valea-Bistrei, 70 de ani de la sfințire;

l Florin-Corneliu Popovici, Max Blecher. Studiu monografic;l Ioan David, „Banatul“ – 1926-1930. Prima revistă literară

bănățeană – carte prezentată de Crișu Dascălu;l Ervin Dubrović: Merica – carte prezentată de Costa Roșu;l Costa Roșu, foto: Diana Ocolișan și Todor Ursu: Românii

din Voivodina. Povestea unei populații care persistă – a prezentat Mioara Pop, Nicu Ciobanu și Virginia Popovici.

După fiecare prezentare de carte au avut loc discuții, intervenții, întrebări, concluzii care au fost binevenite pentru fiecare dintre autori. Astfel, fiind un articol care apare în revista „Glasul Voislovei“, îmi permit să adaug un scurt comentariu, intervenție a domnului academician Ion Păun

Otiman asupra cărții, Calea ferată forestieră și industrială Voislova-Rusca Montană-Ruschița, „Trenu’ Mic“, dar și celelalte discuții care au avut loc pe marginea acestui subiect au un rol foarte important și fac cinste, satelor Voislova, Rusca Montană și Ruschița.

Acad. Ion Păun OTIMAN – „Pentru că suntem la un simpozion cu tema principală cultura genarală, nu numai cea bănățeană sau cea literară sau a presei, având în vedere lucrarea foarte importantă pe care ne-a prezentat-o domnul Opruț Petru, aș vrea să spun un lucru care mi se pare foarte important pentru toți cei care suntem aici, indiferent de țară. Este vorba de evoluția culturii tehnice, inclusiv de evoluția transportului feroviar. Din păcate, așa cum spunea colegul nostru de simpozion, domnul Opruț, aproape tot ce a însemnat cultură tehnică în domeniul forestier, feroviar, industrial sau de persoane, pe liniile așa numite secundare, fără eficiență economică, fără încasări multe, din cvarii motive, dar mai cu seamă din punctul de vedere a unor încasări facile de fier vechi, a unor „șmecheri“ din România au dus la distrugerea a uneia dintre cele mai frumoase etape din evoluția tehnicii în România dar nu numai. Pentru că suntem în Banat este foarte important de reținut că foarte multe premiere, unele europene nu numai naționale în domeniul căilor ferate a aparținut și acestei zone. Prima cale ferată în 1856 când în Europa nu erau multe căi ferate, a fost Oravița-Iam-Baziaș. După aceia una dintre cele mai frumoase căi ferate, spectaculoase, din Europa este semeringul bănățean ce leagă Oravița de Anina. Prima cale ferată electrificată a fost în anul 1906, cea care leagă Aradul de Pâncota și Radna. Dar mai presus de toate au fost nenumăratele căi ferate forestiere care au împânzit tot Banatul și care acum au dispărut. Elvețienii au fost mai deștepți decât noi, deoarece majoritatea nunților au un episod care se întâmplă într-un tren forestier, care pleacă de la bază mergând vreo 30 km până sus în Alpi, se face ritualul respectiv și apoi coboară. O astfel de carte, un document foarte important, este ceva ce numai putem vedea vreodată, cred că mai cu seamă dacă nu au dispărut toate, cu îndârjire trebuie să ne opunem ditrugerii acestor căi ferate, să nu fie duse la fier vechi. De aceea aceste elemente de natură tehnică, care s-au construit cu multă trudă au dispărut, din păcate, din peisajul montan al țării noastre.“

A fost un eveniment extraordinar, cu oameni, cu români de o ținută impresionantă care au prezentat lucrări cu un real interes pentru cultura Banatului istoric.

Ec. Petru OPRUȚ

7Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

bucurie vestea Nașterii Domnului transmisă prin intermediul colindelor interpretate de corul nostru. La sfârșitul concertului, preotul Ioan Negrei a mulțumit coriștilor pentru participare urându-le, ca de altfel și tuturor celor prezenți, sărbători fericite și un an nou cu bucurie.

Cel de-al doilea lăcaș de cult care avea să-și deschidă porțile colindătorilor, a fost Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cartierul Ohaba Bistra. Și aici, un număr însemnat de credincioși i-au așteptat pe membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, primindu-i cu aplauze și bucurie. După încheierea microrecitalului, preotul Dorel Unguraș, în calitate de gazdă, a transmis coriștilor urări de sănătate și fericire, invitându-i să treacă pragul parohiei pe care o păstorește și în anul următor.

„Alaiul colindătorilor” de la Catedrala Episcoală din Caransebeș

Soleea Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeș, a reprezentat, în fapt, prima scenă pe care a pășit grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova, nou înființat, în varianta de cor bărbătesc, la data de 21 decembrie 2014, cu ocazia recitalului de colinde susținut la cea de-a VIII-a ediție a tradiționalului concert de colinde denumit „Alaiul colindătorilor“. Tocmai de aceea, având, acum, un an de experiență câștigată, corul „Grănicerii Văii Bistrei” nu putea să lipsească de la ediția a IX-a a „Alaiului colindătorilor”, care de această dată s-a desfășurat în data de 20 decembrie 2015, tot la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Caransebeș.

Față de participarea anterioară, cu această ocazie corul s-a prezentat într-o formulă mai numeroasă, femeile fiind îmbrăcate în frumoase costume populare, dar și cu un repertoriu mai bogat de colinde, care au încântat auditoriul. Prestația corului „Grănicerii Văii Bistrei” n-a trecut neobservată printre numeroasele formațiuni corale participante la acest eveniment, coriștii fiind răsplătiți la finalul concertului cu aplauze, dar și cu binecuvântări și daruri oferite de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

Lansare de carte la Voislova: „Calea ferată forestieră și industrială „Trenu’ mic” Voislova – Rusca Montană – Ruschița” a autorului Petru Opruț

A devenit deja o tradiție pentru locuitorii satului Voislova ca, în ziua de 23 decembrie, să se organizeze la căminul cultural câte un eveniment cultural-artistic. În anul 2015, cunoscuta manifestare locală a inclus lansarea volumului intitulat „Calea ferată forestieră și industrială „Trenu’ mic” Voislova – Rusca Montană – Ruschița” al autorului Petru Opruț, dar și difuzarea ultimului număr, al șaptelea, al Revistei „Glasul Voislovei” și un concert de colinde suținut de corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova.

După ce fiecare dintre vorbitori și-a încheiat discursul de prezentare a volumului susmenționat, la sfârșitul evenimentului, au intrat în scenă membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, care au interpretat câteva colinde și cântece de stea, vestind tuturor celor prezenți bucuria Nașterii Domnului.

Lansare de carte la Casa de Cultură din Oțelu Roșu: „Re...semnare” – volum de versuri semnat de Firuț Mihuț și „Eseuri hermeneutice – 3” a autorului Ioan Murariu

În data de 12 februarie 2016, în Sala mică a Casei de Cultură din Oţelu Roșu a avut loc un cvadruplu eveniment cultural, ce a cuprins două lansări de carte, un vernisaj de pictură și grafică și un microrecital coral susținut de corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova.

Evenimentul a debutat cu cele două lansări de carte, prima prezentare incluzând volumul de versuri intitulat „Re...semnare”, ce a apărut la Editura Mirton din Timișoara, autorul volumului fiind subsemnatul, iar ce-a de-a doua lansare de carte fiind a lucrării intitulate „Eseuri hermeneutice 3”, al cărei autor este conf. univ. dr. Ioan Murariu. După alocuțiunile rostite de invitații cărora le-a revenit sarcina de a prezenta publicului cele două volume lansate cu acest prilej, a urmat vernisajul de pictură

și grafică al d-nei prof. Gerlinde Lungu, plasticiana fiind, de altfel, semnatara lucărilor de pictură și grafică care îmbogățesc conținutul volumul de versuri „Re-semnare”.

Ultima parte a manifestării a inclus un microrecital susținut de corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, din repertoriul interpretat făcând parte prelucrări folclorice și câteva melodii laice, dar și religioase.

Festivalul Achim Nica, Editia a IV-a – Obreja, 2016După ce în anul 2012 a trecut în neființă cel mai cunoscut

doinitor de pe Valea Bistrei, Achim Nica sau „uica Achim”, cum era cunoscut de către contemporani, în localitatea natală a artistului, la Obreja, a început să fie organizat un festival de folclor în memoria acestuia, care a ajuns în acest an la cea de-a patra ediție, organizatorii festivalului fiind Primăria și Consiliul local Obreja.

Evenimentul a avut loc în data de 11 martie 2016, programul manifestărilor incluzând două părți, respectiv o sesiune de comunicări cu tema „Cultura populară valenţe generative”, precum și spectacolul folcloric care s-a desfășurat pe scena Casei de cultură din Obreja.

La invitația conf. univ. dr. Ioan Murariu, moderatorul sesiunii de comunicări științifice din cadrul festivalului, corul „Grănicerii Văii Bstrei” din Voislova a răspuns „prezent”, asigurând un fond muzical deosebit la sfârșitul sesiunii de comunicări și exemplificând, prin repertoriul abordat, frumusețea și bogăția cântecului popular din zona Banatului montan.

Concertul prepascal de la Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Anina 

Deși perioada de dinainte de sărbătoarea Învierii Domnului este mai puțin aglomerată, din punct de vedere al evenimentelor

culturale, decât perioada de dinaintea Crăciunului, la Anina, s-a desfășurat în data de 24 aprilie 2015, un concert prepascal de muzică corală la care au fost invitați și membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova.

Concertul a fost organizat de Casa de Cultură din Anina, Primăria orașului Anina și Biserica „Sfinții Împărați Constantin și

F pagina 8

E pagina 5

8 Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

F pagina 9

E pagina 7

Elena” din localitate, locul de desfășurare al evenimentului fiind chiar în incinta acestui impunător lăcaș de cult, cu o arhitectură și o acustică deosebită, elemente care au contribuit din plin la umplerea cu acordurile muzicii corale, atât a incintei interioare a bisericii cât și a inimilor spectatorilor.

Evenimentul a fost deschis de către grupul vocal al Casei de Cultură din Anina, condus de către domnul Cosmin Abel Cega, după care a urmat corul Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, condus de către doamna Ana Genoveva Mărilă, manifestarea încheindu-se pe acordurile compozițiilor interpretate de corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, condus de prof. univ. dr. Dumitru Jompan.

La sfârșitul spectacolului, au fost adresate cuvinte de apreciere și mulțumire, tuturor formațiilor corale care au evoluat în cadrul concertului, de către administratorul Casei de cultură din Anina, domnul Mihai Chiper, primarul orașului Anina, domnul Gheorghe Românu și părintele protopop Gheorghe Șuveți.

Recitalul de muzică religioasă de la Parohia Voislova, din a doua zi de sărbătoare a Paștilor

Din lista cu evenimente la care a fost prezent corul „Grănicerii Văii Bistrei” în anul 2015 nu putea să lipsească recitalul de muzică religioasă de la Parohia Voislova, din a doua zi de sărbătoare a Paștilor, data de 02.05.2016. Pentru coriștii voisloveni, soleea Bisericii Ortodoxe cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” din localitatea Voislova, a reprezentat întotdeauna locul în care s-au simțit acasă, iar numărul mare de credincioși care au venit să-i asculte, la sfârșitul liturghiei din a doua zi de Paști, au confirmat dragostea și respectul de care membrii corului se bucură din partea comunității locale.

Repertoriul abordat a cuprins o serie de lucrări corale, adaptate momentului, care preamăresc Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos: „Hristos a înviat” în două variante interpretative, prima armonizată de Al. Podoleanu, iar ce-a de-a doua de I. Brie; „Cine este acela” de A. Sequens; „Câți în Hristos v-ați botezat” de A. Sequens; „Doamne Iisuse Hristoase” de Ioan Popa și „Din mormântu-ntunecat” – Priceasnă de Înviere – de Al Buzerea.

Microrecital cu ocazia lansării volumului „Glosar de cuvinte și expresii dialectale din comuna Marga, județul Caraș-Severin”, desfășurată la Pensiunea „Ana” din Marga

În cea de-a treia zi a Sfintei Sărbători a Paștelui, 03.05.2016, la Pensiunea „Ana” din Marga, a avut loc lansarea primului volum din ciclul de lucrări „Contribuții monografice”, ce a apărut la Editura Dalami Print din Caransebeș, sub titlul „Glosar de cuvinte și expresii dialectale din comuna Marga, județul Caraș-Severin” sub semnătura a patru autori ce sunt membrii a două familii: Aurelia și Dumitru Jompan și respectiv Liliana și Firuț Mihuț.

La baza demersului de elaborare a glosarului a stat atât faptul că doi dintre coautori, respectiv dl. prof. univ. dr. Dumitru Jompan și subsemnatul suntem originari din Marga și familiarizați cu arta scrisului, ca urmare a pasiunii comune pe care o avem pentru poezie, cât și faptul că d-na Aurelia Jompan și soția mea, Liliana Mihuț, au pregătire didactică și erau astfel familiarizate cu dificultățile pe care le ridică transcrierea în formă literară a dialectului bănățean. Un alt element de legătură dintre coautori a fost și faptul că eram cu toții membri ai corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, domnul prof. univ. dr. Dumitru Jompan fiind dirijorul acestei formațiuni corale, iar subsemnatul fiind președintele corului.

Având în vedere strânsele legături dintre cei patru coautori ai volumului „Glosar de cuvinte și expresii dialectale din comuna Marga, județul Caraș-Severin” și corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, la sfârșitul discursurilor de prezentare a volumului lansat cu această ocazie, membrii corului au susținut un microrecital alcătuit din cântece specifice sărbătorii Învierii Domnului.

Concert de muzică religioasă la Biserica Ortodoxă din Marga

În data de 08.05.2016, în Duminica Tomii sau „Paștele Mic”, cum mai este cunoscută în limbajul popular prima duminică de după Sărbătoarea Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos, corul „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova a fost invitat să susțină un concert de muzică religioasă în incinta Bisericii Ortodoxe din Marga.

În prezența unui public numeros, biserica a răsunat de ecoul cântecelor interpretate de coriști, printre lucrările interpretate numărându-se: „Hristos a înviat” în două variante interpretative, prima armonizată de Al. Podoleanu, iar ce-a de-a doua de I. Brie; „Cine este acela” de A. Sequens; „Câți în Hristos v-ați botezat” de A. Sequens; „Doamne Iisuse Hristoase” de Ioan Popa, „Din mormântu-ntunecat” – Priceasnă de Înviere – de Al. Buzerea și „Pescarul ” de D.G. Kiriac.

După concert, membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, au adus un omagiu Coralei „Mărgana”, reuninudu-se pe treptele monumentului „Omagiu Cântecului”, ce se găsește amplasat lângă Căminul Cultural din localitatea Marga, monument ridicat în anul 1977, cu ocazia sărbătoririi a 75 de ani de la înființarea corului din Marga.

Festivalul de muzică religioasă „Miron Cristea”, desfășurat la Catedrala Episcopală din Caransebeș

În data de 12 mai 2016, la Catedrala Episcopală din Caransebeș, s-a desfășurat cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Muzică Religoasă „Miron Cristea”, organizat în cadrul „Zilelor credinței și culturii” de către Episcopia Ortodoxă a Caransebeșului. La secțiunea dedicată muzicii corale, un număr de 12 coruri din cuprinsul eparhiei au încântat auditoriul cu un bogat repertoriu de pricesne și alte cântece religioase.

Printre formațiile invitate de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, să participe la această ediție a Festivalului de Muzică Religioasă „Miron Cristea” s-a numărat și corul „Grănicerii Văi Bistrei” din Voislova.

9Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

Din repertoriul interpretat cu această ocazie, au făcut parte următoarele lucrări corale: „Hristos a înviat” în cele două variante interpretative, prima armonizată de Al. Podoleanu, iar ce-a de-a doua de I. Brie; „Cine este acela” de A. Sequens; „Câți în Hristos v-ați botezat” de A. Sequens; „Doamne Iisuse Hristoase” de Ioan Popa și „Pescarul ” de D.G. Kiriac.

Festivalului Internaţional de Muzică Corală Religioasă „Te Deum Laudamus”, de la Vârșeț, Republica Serbia

Înscriindu-se pe linia evenimentelor menite să întărească legăturile culturale cu etnicii români din Banatul Sârbesc, săptămâna trecută, în perioada 8-9 iunie 2016, a avut loc, la Catedrala Ortodoxă Română din Vârșeţ, cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Corală Religioasă „Te Deum Laudamus”, manifestare organizată sub Înaltul Patronaj al Consulatului General al României la Vârșeţ, cu sprijinul Societăţii Internaţionale de Studii Muzicale din România, al Asociaţiei „Banatic Art”, din Vârșeţ și al Asociaţiei „Suflet pentru Suflet”, din Timișoara și cu arhiereasca binecuvântare a Preasfințitului Părinte Daniil, Episcopul administrator al Episcopiei Ortodoxe a Daciei Felix din Serbia. Evenimentul cultural a coincis cu Sărbătoarea Înălțării Domnului, aceasta fiind hramul Catedralei Ortodoxe Române din Vârșeț, dar și cu Ziua Eroilor, moment de pioasă recunoștință adusă celor care s-au jertifit pentru independența, unitatea și integritatea Statului Român.

Pe lângă formațiunile corale din Serbia, la manifestarea cultural-religioasă, au participat și coruri din Ungaria și România, iar printre cei care au reprezentat țara noastră la acest festival s-au numărat și membrii Coralei „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, conduși de prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Deși a fost cea mai „tânără” formațiune corală care a participat la festival (fiind constituită în urmă cu circa un an și jumătate), Corala „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova a prezentat un număr de șase piese, alese cu grijă de dirijorul corului, unele dintre acestea având un grad destul de ridicat de dificultate în ceea ce privește acuratețea interpretării.

Printre lucrările corale interpretate de coriștii voisloveni, s-a numărat și „Cântecul străinătății”, melodie armonizată de Timotei Popovici, pe versurile lui George Crețeanu, ce a fost dedicată tuturor românilor aflați dincolo de granițele țării, acest cântec reușind să stârnească un val de emoție în rândul celor prezenți. La finalul recitalului, membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova și dirijorul acestora, prof. univ dr. Dumitru Jompan, au primit călduroase aplauze din partea auditoriului și binecuvântarea Preasfințitului Părinte Daniil, Episcopul administrator al Episcopiei Ortodoxe a Daciei Felix din Serbia, precum și invitația de a fi prezenți și la următoarea ediție a acestui festival.

Fiind prima participare a Coralei „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova la un festival internațional care s-a desfășurat în afara frontierelor României, acest lucru a constituit pentru mulți dintre membrii corului o experiență inedită, dar și o bună ocazie de a lua contact cu exigențele unor concursuri de talie internațională, mai ales din perspectiva invitației primite de coriștii voisloveni de a participa la Festivalul „Internationales Adventsingen”, ce se va desfășura la sfârșitul acestui an

la Viena. Tocmai de aceea, așa cum a declarat prof. univ. dr. Dumitru Jompan, în perioada următoare, chiar dacă vremea de afară nu va fi în concordanță cu cântecele ce vor fi exersate în cadrul repetițiilor, va fi abordat repertoriul de colinde și cântece populare cu care coriștii din Voislova se vor prezenta la Festivalul „Internationales Adventsingen” de la Viena.

Întrucât la Festivalul Internaţional de Muzică Corală Religioasă „Te Deum Laudamus” de la Vârșeț, Corala „Grănicerii Văii Bistrei” a reprezentat nu doar localitatea Voislova ci și comuna Zăvoi și chiar județul Caraș-Severin, noul primar al comunei, domnul Doru Cîrdei, ales în urma scrutinului din data de 5 iunie anul curent, i-a însoțit pe membrii corului la acest festival, asigurându-le totodată și transportul la evenimentul susmenționat. Edilul le-a mulțumit coriștilor voisloveni pentru munca depusă în vederea participării la acest eveniment internațional și a ținut să-i asigure de ajutorul său necondiționat, cu ocazia prezentării acestora la orice manifestare culturală viitoare, care să aibă ca scop păstrarea și promovarea tradiţiilor și valorilor culturale și spirituale locale și naţionale.

Festivalul Coral Interjudețean „Valentin Băințan” de la Șomcuta Mare, județul Maramureș

Printre cele mai importante participări ale corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, la manifestările culturale din anul 2016, se numără și prezența la cea de-a VII-a ediție a Festivalului Coral Interjudețean „Valentin Băințan”, organizat de Asociaţia Corală a Bărbaţilor din Finteușu Mare, în colaborare cu Consiliul Judeţean Maramureș și Consiliul Local și Primăria Șomcuta Mare.

Cu o vechime de aproape un secol, Corul bărbătesc din Finteușu Mare reprezintă unul dintre tezaurele vii ale Maramureșului, făcând cunoscute, prin intermediul artei interpretative, tradițiile și valorile specifice Țării Chioarului.

Generațiile de coriști, care au făcut parte din corul bărbătesc din Finteușu Mare, au reușit să construiască o punte nevăzută peste timp, transmițând mai departe dragostea de muzica corală, care își are, la rândul ei, filonul în colindele și cântecele populare românești.

Pentru membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei”, participarea la Festivalul Coral Interjudețean „Valentin Băințan” nu a însemnat doar ocazia de a aduce pe o scenă maramureșeană o părticică din bogatul patrimoniu cultural al Banatului montan, ci și oportunitatea de a lua contact, în mod direct, cu oamenii și obiceiurile din Țara Chioarului, întrucât, timp de trei zile, coriștii voisloveni au fost găzduiți la casele coriștilor din Finteușu Mare. Oameni de o mare larghețe sufletească, finteușenii ne-au oferit nu doar binecunoscuta lor horincă, ci și o lecție de viață, despre bucuria de a împărți cu oaspeți dragi atât casa, cât și cântecul, acesta din urmă fiind liantul ce a închegat prietenia dintre cele două formațiuni corale.

Întrucât ziua de 1 octombrie a fost rezervată descoperirii și cunoașterii unei părți din frumusețile cu care Maramureșul a fost binecuvântat, sub îndrumarea profesorului Andrei Dragoș, dirijorul corului bărbătesc din Finteușu Mare, am avut ocazia să vizităm Comuna Certeze, cea mai bogată localitate rurală din România, cimitirul vesel de la Săpânța, Memorialul Durerii de la Sighet și Mănăstirea Bârsana.

F pagina 10

E pagina 8

10 Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

E pagina 9

Din echipa „Grănicerilor Văii Bistrei” au făcut parte: Dumitru Jompan (dirijor), Aurelia Jompan, Firuț Mihuț (președinte cor), Liliana Mihuț, Casiana Mihuț, Todor Boran, Mirela-Liliana Boran, Cristian-Petru Boran, Liliana Boran, Amalia-Sorina Boran, Ioan-Andrei Boran, Dobrin Nedelcu, Nuți Nedelcu, Florina-Sabrina Nedelcu, Mioara Banceu, Zamfir Preda, Florica-Dorina Preda, Camelia Preda, Manuela-Raluca Dumbravă, Maria Sîrbu, Luță Opruț, Olimpiu Margan, Eva Margan, Denisa-Annemona Margan, Mihaela Ionela Jercău, Ariana Surdu, Ioan Pascotă, Jura Anna-Maria, Ionuț Olariu și Păscuț Nicu-Mihăiloni.

În ceea ce privește participarea Corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova pe scena Casei de Cultură „Aurel Buteanu” din orașul Șomcuta Mare, în cadrul Festivalului Coral Interjudețean „Valentin Băințan”, aceasta a avut loc în după-amiaza zilei de 2 octombrie, alături alte cinci formațiuni corale din zonă.

Repertoriul prezentat cu această ocazie a fost compus din următoarele lucrări: „Mândră țară e Bănatu” de Iosif Velceanu; „Câți în Hristos v-ați botezat” de Antoniu Sequens; „Pentru Tine, Doamne” de Chiril Popescu, armonizată de Nicu Moldoveanu; „Trecu bagea cu cocia”, melodie populară; „Omule cu caii buni”, melodie populară; „Foaie verde de mohor” de A. Bena; „Fetița cu ochii verzi”, melodie populară; „Pescarul” de D. G. Kiriac; „Cântecul străinătății” de Timotei Popovici.

După închiderea festivalului, toate corurile au participat la o masă comună oferită de organizatori, ocazie cu care coriștii au avut posibilitatea să schimbe impresii cu membrii celorlate coruri prezente la acest eveniment.

Festivalul concurs de coruri „Rapsodiile neamului” de la Dudeștii Noi, județul Timiș

Dacă în 2015, participarea corului „Grănicerii Văii Bistrei” la prima ediție a Festivalului ,,Rapsodiile Neamului” ce s-a desfășurat la Dudeștii Noi, județul Timiș, a reprezentat prima ieșire a corului nostru dincolo de limita județului Caraș-Severin, iată că, în acest an, participarea la cea de-a doua ediție a festivalului, mai precis data de 09.10.2016, avea să însemne și prima confruntare, de factură competițională, cu coruri din cadrul Euro-regiunii D.K.M.T. (Dunăre - Criș - Mureș - Tisa).

Organizatorii festivalului, în speță Consiliul Județean Timiș, prin Centrul de Cultură și Artă, și Primăria comunei Dudeștii Noi, au considerat necesar ca, începând cu a doua ediție, acest festival să aibă caracter de concurs, urmând să se desfășoare pe două secțiuni: grupuri corale și grupuri vocal-folclorice. Prin urmare au fost puse în joc următoarele trofee: Trofeul „Nicolae Ursu” – în valoare de 800 lei, Trofeul ,,Dimitrie Stan” – în valoare de 1.000 lei, Trofeul ,,Ion Românu” – în valoare de 1.000 lei, Trofeul ,,Ion Vidu” – în valoare de 1.000 lei și Trofeul ,,Sabin Drăgoi” – în valoare de 800 lei.

Din păcate nici unul dintre trofeele oferite de organizatori nu a ajuns în palmaresul corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, eforturile coriștilor nereușind să întrunească punctajul necesar pentru câștigarea vreunui trofeu. Poate, la următoarea ediție, unul dintre trofee va ajunge și la Voislova...

Festivalului Coral „Internationales Adventsigen” – Viena 2016

Despre participarea corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova la ediția din 2016 a Festivalului Coral „Internationales Advetsingen”, organizat de Primăria din Viena, am relatat pe larg într-un articol separat din acest număr al revistei „Glasul Voislovei”.

Ediția a X-a a „Alaiului colindătorilor” de la Catedrala Episcoală din Caransebeș

Participarea corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova la ediția din acest an a Festivalului „Internationales Advetsingen”, a marcat și sfârșitul colaborării dintre membrii corului și prof. univ dr. Dumitru Jompan, în calitate de dirijor.

Însă, dorința voislovenilor de a-și continua activitatea corală s-a dovedit mai puternică decât obstacolele ivite în cale, astfel încât membrii corului au decis să organizeze, cu ocazia zilei de 1 Decembrie, adunarea generală a corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova, ocazie cu care fost reorganizat consiliul director al corului, iar la pupitrul dirijoral a acceptat să urce doamna prof. Daniela Chițiga, din Oțelu Roșu.

Pentru că timpul rămas până la data de desfășurare a celei de-a X-a ediții a Festivalului „Alaiul colindătorilor”, de la Catedrala Episcopală din Caransebeș, programat să aibă loc în ziua de 18 Decembrie 2016, a fost foarte scurt, membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” au făcut un adevărat maraton de voință, pentru a învăța un set de colinde noi, lucru deloc puțin pentru un cor de amatori.

Fiind însoțiți de această dată și de către preotul Ioan Bircea, parohul Bisericii din Voislova, membrii corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova au pășit din nou pe soleea Catedralei Episcopale din Caransebeș, însă pentru prima oară sub bagheta dirijorală a doamnei prof. Daniela Chițiga. Repertoriul abordat de această dată a fost alcătuit din trei colinde românești, armonizate pentru cor la patru voci: „O ce veste minunată” de D. G. Kiriac; „La Betleem colo-n jos” de N. Lungu și „Bună vreme, gazdă aleasă!” de D. D. Stancu.

La finalul recitalului, coriștii au fost răsplătiți cu aplauze de către auditoriu, iar Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a mulțumit coriștilor pentru prezență, îndemnându-i să continue activitatea corală.

Președintele corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova jr. Firuț MIHUȚ

Lozna - o străveche aşezare de pe teritoriul comunei Rusca MontanăLocalitatea Rusca Montană se află în partea cea mai

nordică a judeţului Caraș – Severin, la graniţa cu judeţele Timiș și Hunedoara și face parte integrantă din Masivul Poiana Ruscăi. Are o suprafaţă de 26.804 jugăre (adică 15.479 ha) din care 24.852 jugăre (adică 14.352 ha) sunt ocupate de pădure, ceea ce reprezintă 97,72 % din suprafaţa totală a comunei. Teritoriul comunei cuprinde bazinul hidrografic al râului Rusca, fiind delimitat de culmile muntoase ale Munţilor Poiana Ruscăi, care separă comuna de teritoriile învecinate.

Cel mai important curs de apă este râul Rusca, cu o lungime de 21 km, ale cărui izvoare sunt sub Vârful PADEȘ (1378 m) cel mai înalt vârf al Masivului Poiana Ruscăi. Râul Rusca străbate localitatea Ruschiţa apoi în interiorul comunei Rusca Montană primește cel mai mare afluent numit LOZNA (în ultimul timp localnicii l-au numit Șoimu), apoi intră pe teritoriul localităţii Voislova și se varsă în Bistra .

Afluentul LOZNA are o lungime de 14 km și se formează din confluenţa dintre Lozna Mare și Lozna Mică. Pârâul Lozna are ca afluenţi pe partea stângă: Lozna Mică, Valea Cireșului, Valea Lupului, Negri, Varniţa, Valea Cucii iar pe partea dreaptă: Lozna Mare, Glăvan, Valea Alunului precum și alte pîrâiașe mai mici.

În articolul „Valea Bistrei în evul Mediu“ scris de d-l Claudiu Călin, apărut în revista „Glasul Voislovei“, nr. 2/2013 aflăm că << Istoricii maghiari care s-au aplecat asupra documentelor medievale – și aici îl amintim pe Pesty Frigyes – au scotocit arhivele din Budapesta sau de prin alte părţi ale Ungariei, inclusiv din Ardeal, dându-ne știre în iscusit fel despre vechimea locurilor în care trăim >>. Pesty Frigyes (1823-1889) este un istoric maghiar născut la Timișoara, membru al Academiei Române care a publicat mai multe lucrări privind istoria Banatului cea mai importantă pentru noi fiind „Szörény vármegyei hajdani oláh kerületek“ (Districtele valahe din comitatul Severinului, 1877) și cele trei

F pagina 11

11Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

volume din „A Szörényi Bánság es Szorenyi varmege törtenete“ (Banatul Severinului) din anii 1877-1878. Din lucrarea mai sus amintită am găsit lucruri foarte interesante și nesemnalate până în prezent în ceea ce privește istoria localităţii Rusca Montană. Faţă de comunele învecinate, Rusca Montană este o comună relativ nouă care a apărut la sfârșitul sec al XVIII-lea și începutul sec. al XIX –lea datorită deschiderii minelor de fier și construirii topitoriilor și atelierelor de prelucrare a fierului.

Un antimis dat de episcopul Vârșeţului, Iosif Ioanoviciu Sacabent, menţionează satul Ruskberg din anul 1786, iar în cartea lui Pesty Frigyes este dat anul 1803 când fraţii Hofmann Antal și Ferenc au înfiinţat o platformă minieră.

La lista localităţilor de pe Valea Bistrei enumerate în articolul menţionat mai sus eu am adăugat încă trei denumiri: LOZNA, BADISCH, PADEȘ care se găsesc pe teritoriul comunei Rusca Montană și pe care le-am intercalat în ordine cronologică între celelalte localităţi de pe Valea Bistrei și care sunt descrise în cartea lui Pesty Frigyes - A Szörényi Bánság es Szorenyi varmege törtenete, vol. II si III.

Sec. XIV: Glimboca - 1370, Măru - 1387, Voislova - 1397.Sec. XV: Var - 1411, Ciuta - 1411, Zăvoi – 1430,

Măgura(Crâjma) - 1430, Mal – 1447, Marga - 1470, LOZNA - 1471, Iaz - 1480, BADISCH hegy - 1499.

Sec. XVI: Valea Bistrei - 1501, Ohaba – 1535, Obreja - 1547, PADEȘ - 1550, Cireșa -1580.

Sec. XVII: Poiana Mărului - 1632.Sec. XVIII: Bucova - 1740, Băuţar - 1750, Vama Marga - 1785.Sec. XIX: Ferdinand (Oţelu-Roșu) - 1803, Rusca Montană -

1803, Ruschiţa - 1803.Sec. XX: Cornișor - 1956, Preveciori - 1956, Oţelu-Roșu - 1960.Badisch este un munte, situat la nord–vest de muntele

Rusca și Ruschiţa. În conformitate cu o diplomă dată la 1499 se găsește la hotarele cu Glimboca și Jdioara, ceea ce corespunde exact cu realitatea de pe teren. El se poate identifica foarte ușor cu actualul munte Padeș.

Padeș este confundat cu muntele cu același nume care se găsește la Rusca Teregova, totuși chiar autorul este uimit că sunt doi munţi și două localităţi cu același nume situate la o distanţă destul de mare unele de altele. Apare în documente în anul 1550.

LOZNA în vremurile de demult a fost pădure în districtul Caransebeș. În anul 1471 Regele Matyas Corvin, care a condus regatul Ungariei între 1458-1490, donează pădurea Lozna din districtul Caransebeș lui Mutnoki István (Ștefan din Mîtnic), fiul lui Dennis (Dénes) și fraților săi Zeyk și Sandrin, drept recompensă pentru loialitatea lui, și ținând cont că fratele său Lad, înrolat în armata lui Iancu de Hunedoara, a fost ucis în luptele din apropiere. Ținând cont că există date conform cărora, pădurea Lozna a fost deja donată de către Hunyadi János (Iancu de Hunedoara) lui Mutnoki Dénes-tatăl lui Ștefan- recompensa regală o putem lua drept o nouă donație. Despre frontierele forestiere ale localității Glimboka, aflăm dintr-o diplomă din 30 iunie 1499 prin care se pun în posesie Gheoghe Găman și Ion Byzerei, se spune că: Pădurea Domnească ajunge până la malurile râului Lozna Mare și Lozna Padeș. De aici deducem că aceste râuri coboară din muntele (dealul) Badisch între localitățile Jdioada (Zsidóvár) și Ruskitza, dar nu spre Glimboca ci spre Rusca Montană.

În anul 1519 regele Ludovic al II-lea, rege al Ungariei și Boemiei între 1516-1526, donează lui Fiat Ion și Fiat Francisc (Fiáth János și Ferencz) și lui Ladislau Racoviţă (Rakoviczay László), din Caransebeș, pădurea de ghindă Lozna (silva glandinosa Lozna) din ținutul forestier Caransebeș, pădure care se întindea pe malul afluenţilor râului Lozna. Acest fapt reiese dintr-o diplomă datată la 15 februarie 1519 .

În anul 1583, Báthory Zsigmond, principe al Transilvaniei, emite un ordin către prefectul districtului de Caransebeș, ca proprietățile și animalele aflate în posesia lui Modlina Ferenczné Katalin, văduvă a lui Peyka Peter, iar în prezent ca soție a lui

Modlina Ferencz fiica lui Osztrovay István, din satele Somfalu (Kornia), Bogoltin și Lozna, proprietăți comune cu fiul său, să fie împărțite între cele două părți, adică între mamă și fiu, chiar și împotriva voinței lui Peyka János (posibil fratele defunctului). Acest fapt este întărit și la pagina referitoare la Kornia aproape în aceeiași termeni.

Deci trebuie luat în considerare, că în anul 1583, proprietatea Lozna – care până la acea dată era considerată o proprietate forestieră – acum devine sat alături de celelalte două sate.

În anul 1586 apare o înțelegere, conform căreia proprietăţile lui Laczugh László , Ruzs, Ökörpatak, Kuskya, Ulmul, Gsugaztrul, Zavoy de Jos și de Sus, amândouă râuri în satul Lozna, și proprietățile Tussy de pe dealurile cu viță de vie, proprietate comună ce i-a fost dată în gaj de către Pathaki Katalin, aceasta rămasă fără descendenți direcți, adică fără copii, toate aceste proprietăţi vor trece în proprietatea fraților ei, fără despăgubiri materiale. Și de aici vedem că din proprietate forestieră Lozna devine sat.

În 1603, conform recensământului din districtul Caransebeș, în satul Lozna, toți nobilii apar cu impozite datorate de la o singură adresă (locaţie). Prin urmare, satul era foarte mic.

În anul 1628, rezidenții din Caransebeș: András Szabó și fii acestuia Michael și Nicholas, protestează împotriva lui Kamuthi Miklós, fiul defunctului Kamuthi Farkas, de a vinde animalele deținute în partaj către Jósika Wolf din Kanisa, Domasnia, Chiklen, Mészfalva (Var), Lozna, Ökörpatak și Ruzs, etc. (acest fapt este întărit și la pagina referitoare la Domașnia).

Peste două secole această mică așezare va deveni un important centru siderurgic având biserică proprie și numeroase case, așa cum apare pe hărţile din Imperiul Austro-Ungar. Din cauza epuizării resurselor minerale activitatea din Lozna se va opri după anul 1900 și așezarea va fi părăsită. Urmele unui furnal de topit fierul și a cimitirului se văd și astăzi în locul numit acum Varniţa.

Din datele relatate în acest articol am tras concluzia că istoria comunei Rusca Montană este mult mai veche decât s-a considerat până acum, cu cel puţin 220 de ani- anul 1583 fiind anul când Lozna este pusă în rând cu satele menţionate mai sus.

Bibliografie:1) Claudiu Călin „Valea Bistrei in evul Mediu“, revista „Glasul

Voislovei“, nr. 2/20132) Pesty Frigyes, A Szörényi Bánság es Szorenyi varmege

törtenete, vol. II pag. 10, 299, 434. Budapesta, 1877.3) Pesty Frigyes, A Szörényi Bánság es Szorenyi varmege

törtenete, vol. III pag. 126-127, pag. 162-164. Budapesta, 1878.4) Gheorghe Groza, Sălașele din Valea Bistrei, Ed. Dalami,

2013.

Prof. Viorel FLOREA Școala Gimnazială „Ştefan Velovan“ Rusca Montană

Furnalul din Lozna în 1924

12 Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

Colegiul de redacţieRedactor-şef: Ec. Petru Opruţ

Redactori: Prof. Ioan Traia, Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan, Lect. Dr. Ovidiu Roşu,Jurist Firuţ Mihuţ, Drd. Claudiu Călin, Etnolog Aristida Gogolan

Adresa redacţiei: Str. Viorelelor, Bl. D14, Sc. B, Ap.3, Timişoara, Jud. TimişTelefon: 0740.195.236, e-mail: oprutpetre@yahoo.com

vTiparul executat la Editura şi Tipografia DAVID PRESS PRINT

Str. Şt. O. Iosif bl. 8/a. Tel. 0256-229.121; 0741-142.978; 0742-084.745e-mail: davidpressprint@gmail.com; www.davidpressprint.ro

TIMIŞOARA; ROMÂNIAISSN 2285-9853

Glasul Voislovei, Nr. 9 v anul V v 2016

Lansare de carte Biserica Ortodoxă Voislova 90 ani de la repararea capitală a sfântului lăcaș 1926 – 2016

În acest an s-au împlinit 98 de ani de la Marea Unire din 1918, iar după această zi, mai precis data de 04.12.2016, a fost o

zi onorabilă pentru voisloveni prin lansarea cărții cu titlul „Biserica Ortodoxă Română din Voislova, 90 de ani de la repararea capitală a Sfântului lăcaș, 1926 – 2016. Autor: Petru Opruț.“ Manifestarea a avut loc la biserica din sat, după terminarea Sfintei Liturghii de duminecă dimineața, la care au luat parte enoriași din localitate împreună cu Preotul Ion Bircea, Primarul Comunei Zăvoi, domnul Dorel Cârdei, Viceprimarul Petru Gander dar și consilierii locali Alexe Muntean și Șolea Moni. Cartea este binevenită pentru comunitatea noastră deoarece putem vedea strădania și implicarea strămoșilor noștrii în rândul bisericii. După terminarea slujbei părintele duhovnicesc Bircea Ion, a transmis celor prezenți un mesaj referitor la ceea ce a însemnat această sfântă slujbă, iar după aceea s-au ținut câteva alocuțiuni scurte despre lucrarea mai sus menționată.

Ec. Petru Opruț „Domnule Primar, domnule Viceprimar, Prea Cucernice Părinte Paroh, dragi voisloveni! Astăzi, o zi frumoasă de decembrie, în care sărbătorim cei 90 de ani de la repararea capitală

a Bisericii Ortodoxe din Voislova, ceea ce ne îndeamnă la unitate și la iubirea sfântului nostru lăcaș de cult. Dacă ne uităm în urmă cu 90 de ani, vedem bunătatea lui Dumnezeu, vedem purtarea de grijă pe care Dumnezeu ne-a arătat-o și vedem biruința pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Dumnezeu este acela care le-a fost alături, i-a ajutat pe strămoșii noștrii ca împreună cu părintele paroh de la acea vreme, Pr. Gheorghe Adam să repare biserica după bunul lor plac și să lase copiilor, nepoților și strănepoților un minunat edificiu, un minunat loc de închinăciune și rugăciune. Încă un prilej de sărbătoare, de mândrie a satului nostru este faptul că au trecut 98 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, pe care i-am sărbătorit în ziua de 1 decembrie 2016 împreună cu reprezentanții corului „Grănicerii Văii Bistrei“, la Școala Primară din sat, iar acum amintesc că singurul reprezentant al satului nostru la Alba Iulia a fost chiar preotul Gheorghe Adam. Cu acest prilej vreau să aduc mulțumiri corului nostru pentru prestația avută la Viena, în sala primăriei din capitala Austriei. Mulțumirile noastre trebuie să se îndrepte și către familia doamnei Maria Munteanu, consăteanca noastră care a străbătut un drum lung din Germania până în Austria pentru a fi lângă coriștii noștrii, dăruind la toată lumea câte un mic dar și firmei SC Favorit SRL din Oțelu-Roșu pentru că a avut o contribuție financiară pentru una dintre cele trei nopți de cazare.

Pe această cale mulțumesc Primăriei Comunei Zăvoi prin domnul Primar Dorel Cârdei, domnului Viceprimar Petru Gander și întregului Consiliu Local că au fost de acord să voteze această Hotărâre, pentru ca această carte să vadă lumina tiparului, și nu în ultimul rând domnului Dobrin Nedelcu pentru amplasarea unei plăci comemorative pe frontispiciul bisericii.

Vă doresc tuturor Sărbători binecuvântate și luminate.“Primar Dorel Cârdei „Distinse doamne, stimați domni! Ne-am

adunat astăzi la biserica Ortodoxă din Voislova pentru a celebra cei 90 de ani de la repararea sfântului lăcaș de cult. Mă bucur foarte mult că sunt cu dumneavoastră pentru această manifestare dedicată satului Voislova, dedicată Sfintei Biserici din localitate. Aș fi foarte încântat și mi-aș dori tare mult ca în fiecare sat al comunei Zăvoi să existe un astfel de om pasionat pentru trecutul localității, cum este domnul Petru Opruț. Pe această cale țin să mulțumesc întregului aparat administrativ al Primăriei Comunei Zăvoi, consilierilor locali, domnului viceprimar, pentru că susțin astfel de evenimente culturale.

Biserica dumneavoastră este admirată de toată lumea, ea întruchipează jertfelnicia creștinilor ortodocși de ieri și de azi și adună în jurul ei mereu, în zile obișnuite, ca și în duminici și sărbători, pe toți cei ce caută un liman pentru suflet. Vă mulțumesc dumneavoastră, locuitorii satului Voislova, prea cucernicului părinte paroh, că sunteți de fiecare dată prezenți, la astfel de manifestări, în număr atât de mare.

Dumnezeu să binecuvânteze comuna Zăvoi, Dumnezeu să binecuvânteze satul Voislova, iar acum în preajma sărbătorilor de iarnă vă doresc din suflet numai bine, multă sănătate, putere de muncă și un Crăciun Fericit!“

Preot Ion Bircea „Stimate domnule Primar, domnule Viceprimar, domnule Petru Opruț, domnilor consilieri, iubiți credincioși! Mă bucur tare mult să văd atâta lume în biserica noastră din Voislova. Din totdeauna biserica a fost și este un loc special pentru fiecare dintre noi, un loc în care venim cu sufletul deschis, cu dragoste pentru rugăciune și Dumnezeu. Este o zi istorică, minunată, în care domnul Petru Opruț, fiu al acestui sat, a dedicat o carte sfintei biserici din Voislova, o lucrare ce sărbătorește 90 de ani de la repararea capitală a bisericii. Cei 90 ani scurși de la această înfăptuire ne arată că strămoșii dumneavoastră au avut înțelepciune și credință în ceea ce înseamnă biserica într-o localitate. Aceștia s-au zbătut, trudit pentru ca noi cei de astăzi să avem acest frumos loc de rugăciune. Cartea vine ca o completare la celelalte lucrări despre satul Voislova fiind binevenită, deoarece numai așa ne putem cunoaște trecutul și să pășim spre un viitor luminos. Mulțumesc pe această cale, domnului jurist Firuț Mihuț care împreună cu grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ au fost alături de biserică, dorind să-i felicit pentru toate participările la care au fost prezenți de-a lungul acestul an. Mai doresc să aduc mulțumiri consiliului local, domnului primar Dorel Cârdei cât și dumneavoastră voislovenilor pentru aportul adus la înfrumusețarea Sfintei noastre biserici.

Acum în preajma marelui praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, vă doresc multă sănătate alături de familiile dumneavoastră.“

Evenimentul s-a terminat prin miruirea credincioșilor ortodocși, de către Preotul Paroh, acesta dându-ne sfânta anafură, iar autorul cărții Petru Opruț a dăruit fiecăruia din cei prezenți câte un exemplar din minunata lucrare.

Educator Mioara BANCEU