Ghidagvps.ro/docs/mistreti ghid.pdfGhid de proceduri pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin vânătorilor şi personalului gestionarilor fondurilor cinegetice, în colaborare

Ghid

de proceduri pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin vânătorilor şi personalului gestionarilor fondurilor cinegetice, în colaborare cu medicii veterinari și structurile A.N.S.V.S.A., în scopul aplicării programului național de supraveghere, prevenire și

control al pestei porcine africane și al pestei porcine clasice și manipularea la nivelul producţiei primare a porcilor mistreți împușcați, a căror carne

este destinată consumului propriu al vânătorilor care participă la partida de vânătoare

2

1. Date generale privind pesta porcină africană și pesta porcină clasică

Pesta porcină africană (PPA) şi Pesta porcină clasică (PPC) sunt boli virale majore şi

foarte contagioase ale porcilor domestici şi sălbatici. Datorită impactului lor major asupra

efectivelor de porcine domestice şi faunei, ambele boli sunt notificabile la confirmarea lor într-

un teritoriu, atât la Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE), cât şi la Comisia

Europeană.

Pesta porcină africană este cauzată de un virus din genul Asfivirus, familia Asfaviride,

având drept gazde naturale atât porcii domestici, cât şi pe cei sălbatici, însă acest virus are

abilitatea de a se replica şi în căpuşile cu platoşă moale din genul Ornithodorus.

Pesta porcină clasică este cauzată de un virus anvelopat din genul Pestivirus, familia

Flaviviridae, având drept gazde naturale porcii domestici şi pe cei sălbatici.

Deşi rezistenţa viruşilor cauzanţi este diferită în mediile de viaţă şi în produse şi

subproduse, bolile produse de ambii viruşi sunt asemănătoare în privinţa semnelor clinice şi a

modificărilor anatomo-patologice, dar nu și a evoluției epidemiologice, astfel încât singura

modalitate de a deosebi agentul patogen este diagnosticul de laborator. Ambele boli se

manifestă cu o serie de simptome şi leziuni nespecifice comune multor altor boli, inclusiv

virale, bacteriene sau neinfecţioase.

Importante în recurenţa sau cronicizarea bolii într-o zonă sunt structura socială şi mărimea

populaţiei pe porci mistreţi. În cazul metapopulaţiilor de porci mistreţi (de peste 2000 de

exemplare) unde animalele vin uşor în contact, ambele boli pot deveni endemice. În cazul

populaţiilor mai mici şi care nu vin neapărat în contact (între 1000-1500 de exemplare),

răspândirea bolii poate fi mai greoaie, persistenţa ei depinzând de factorii epidemiologici şi

ecologici specifici zonei.

Ca metode de prevenire a răspândirii, în cazul ambelor boli, porcii sălbatici găsiţi bolnavi

sunt ucişi, iar cadavrele lor se distrug sub control oficial.

În cazul pestei porcine clasice, dacă boala ameninţă să se răspândească în teritoriu, se poate

apela la vaccinarea de urgenţă, cu aprobarea prealabilă a planurilor de vaccinare de către

Comisia Europeană. În cazul pestei porcine africane, nu există un vaccin omologat.

2. Profilaxia generală în vederea prevenirii celor două tipuri de pestă în populaţia de

mistreți

În cadrul programului de eradicare a PPC şi a monitorizării evoluţiei pentru PPA în regiune,

România urmează programe de testare şi diagnosticare în laborator a tuturor mistreţilor

împuşcaţi, accidentaţi sau găsiţi morţi.

2.1. Măsuri de profilaxie generală

- Comunicarea efectivă între autorităţile veterinare, practicienii veterinari şi managerii

fondurilor de vânătoare;

- Crearea unui sistem eficace de raportare a bolii;

- Politici stricte privind monitorizarea efectivelor de mistreţi pe categorii de vârstă şi sexe,

a fondurilor de vânătoare, a culoarelor de circulaţie a mistreţilor, importul şi comerţul

intracomunitar de mistreţi vii, carcase şi carne;

- Supravegherea prin recoltarea de probe de la mistreţii vânaţi, accidentaţi, sau găsiţi

morţi;

- Controlul centrelor de colectare a vânatului sălbatic;

- Urmarirea valorificarii şi procesării cărnii provenite de la porcii mistreţi;

- Carantina mistreţilor proveniţi din comerţul comunitar înainte de introducerea lor în

fondurile de vânătoare, rezervaţii sau în alte locuri special amenajate;

- Obligativitatea ecarisarii fondurilor de vânatoare;

.

Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: [email protected], Web: www.ansvsa.ro

3

2.2. Măsuri de profilaxie specifică

Vaccinarea de urgenţă a mistreţilor prin utilizarea momelilor vaccinale cu vaccin viu

atenuat este posibilă doar pentru pesta porcină clasică şi doar cu aprobarea Comisiei Europene.

3. Date privind etiologia, simptomatologia şi diagnosticul bolii

3.1. Pesta porcină clasică

Date generale

Boala este produsă de un virus din familia Flaviviridae, genul Pestivirus. Rezervoarele

naturale ale virusului le constituie porcii domestici şi mistreţi, în cazul în care aceştia intră în

contact. Transmiterea bolii este facilitată şi prin:

a. contactul direct dintre animale, prin secreţii, excreţii, material seminal, sânge;

b. circulaţia în habitatul natural a vânătorilor, paznicilor de vanatoare, padurarilor si a altor

persoane care pot vehicula virusul;

c. carnasierele domestice si salbatice, păsări sălbatice;

d. deşeuri alimentare, masa gastro-intestinală sau cadavre abandonate sau alte materii si

materiale ce pot fi contaminate;

e. infecţii transplacentare;

Sursa virusului o constituie:

a. sângele şi ţesuturile, secreţiile şi excreţiile animalelor bolnave şi moarte;

b. purceii infectaţi congenital cu viremie persistentă şi care pot împrăştia virusul perioade

foarte lungi de timp (luni);

c. caile de infectie sunt: ingestia, contactul cu mucoasa oro-nazală, leziuni ale pielii,

inseminarile, contactul cu sangele animalelor bolnave.

Elemente de diagnostic

Perioada de incubație a virusului PPC este de 2-14 zile.

Semne clinice în forma acută:

- febra (41ºC), anorexie, letargie, hiperemie multifocală și leziuni hemoragice ale pielii,

- conjunctivite, cianoza pielii, în special a extremităților;

- constipație pasageră, alternând cu diaree, vomitări ocazionale, dispnee, tuse;

- ataxie, pareze și convulsii;

- moarte, dupa 5-15 zile de la apariția semnelor clinice;

- mortalitatea la mistreții tineri poate atinge 100%;

Semne clinice în forma cronică:

apatie, apetit capricios, pirexie, diaree prelungită;

- refacere aparentă cu eventuale recăderi și moarte, într-un final.

Semne clinice în forma congenitală:

- tremor congenital, slăbiciune, dezvoltare greoaie pe parcursul câtorva săptamani sau

luni a puilor, urmată de moarte;

- purceii afectaţi sunt normali din punct de vedere clinic, dar rămaşi în urmă cu creşterea,

prezintă viremie persistentă, fără răspuns imun.

4

Forma moderată la scroafe:

- pirexie trecătoare şi inapetenţă;

- moartea fetuşilor, resorbţie, mumificare, naştere prematură;

- avort (rar)

Leziuni morfopatologice

În forma acută:

- peteşii şi echimoze răspândite neuniform, în ganglionii limfatici, laringe, vezica, rinichi,

conexiunea ileocecală;

- infarcte multifocale marginale pe splină, caracteristice, deşi nu sunt întotdeauna

prezente, însoţite de leucopenie si trombocitopenie;

- ganglionii limfatici sunt măriţi în volum şi hemoragici;

- encefalomielite cu îngroşări perivasculare.

În forma cronica:

- butoni ulceroși în cecum și în intestinul gros;

- modificări ale șesutului limfoid;

- adesea, lipsesc leziunile hemoragice si inflamatorii .

În forma congenitală

- erori în formarea mielinei din SNC, hipoplazie cerebelară, microencefalie, hipoplazie

pulmonara, hidropizie și alte malformații;

3.2. Pesta porcină africană

Date generale

Boală virală sistemică, contagioasă, febrilă, asemănătoare pestei porcine clasice. Se

poate transmite prin contactul direct între porcii mistreți bolnavi, prin căpuşele cu cu cuticula

moale din genul Ornithodorus spp. Și prin erori umane privind biosecuritatea.

Boala a fost diagnosticată la porcii domestici din Africa şi porcii sălbatici şi domestici

din Europa, America Centrală şi de Sud. Până în prezent nu s-au înregistrat îmbolnăviri pe alte

continente, dar ele sunt, cu certitudine, posibile.

Virusul care produce boala este unicul arbovirus cu lanţ dublu de ADN, unic, cu

caractere de Iridoviridae şi Poxviridae (Familia Asfarviridae), fiind mult mai rezistent şi stabil

în mediu decât virusul Pestei porcine clasice. Poate produce mortalitate foarte mare şi omoară

suine de toate vârstele. Nu există tratament sau vaccin. Unii autori consideră că porcii sunt

afectaţi accidental, virusul afectând natural doar căpuşele

Surse de contaminare

Sângele, ţesuturile, excreţiile sau secreţiile provenite de la animale bolnave sau moarte

ce pot contamina:

direct (contact între indivizi susceptibili)

indirect - hrană contaminată

- vehicule, habitat, păşune

- haine, încălţăminte

- vânători, turiști

.


5

- veterinari

Căpuşe cu cuticula moale din Genul Ornithodorus anterior infectate

Transfrontalier boala se transmite prin resturi alimentare rezultate de la igienizare în

porturi, aeroporturi şi hoteluri internaţionale

Patogeneză

Căi de infecţie: orală (principală) şi transcutanată;

Mecanism de infecţie: inducerea unui sindrom hemoragipar sever, consecutiv distrugerii

de mononucleare şi fagocite;

Stare de purtător: viremie posibil 5-8 săptămâni, dar rămân purtători de virus, fără

dezvoltare de anticorpi neutralizanţi;

Răspuns imun: atipic, dependent de tulpina de virus

- tulpinile virulente distrug celulele Langerhans şi nu produc anticorpi, testul de

imunofluorescenţă detectând antigen pe termen lung

- tulpinile puţin virulente nu distrug celulele Langerhans şi produc anticorpi, şi după 7 zile de

la infecţie, testul de imunofluorescenţă este negativ. Atipic pentru virusuri este că IgG-urile

produse de acest virus nu pot sista viremia şi nici nu neutralizează în totalitate virusul

Transmiterea virusului se face: Transstadial, transovarian, sexual.

Perioada de incubaţie

- 5-15 zile, în cazul infecţiilor naturale

- Posibil chiar câteva săptămâni, în cazul infecţiilor naturale cu tulpini slab patogene

Evoluţie clinică

Diferită, dependentă de virulenţa tulpinii de virus infectante:

În infecţii cu tulpini de virus foarte virulente:

- forma supraacută

- forma acută

În infecţii cu tulpini moderat virulente:

- forma subacută

În infecţii cu tulpini cu virulenţă redusă:

- formă cronică sau inaparentă

Forma supraacută

apare sporadic

porci găsiţi morţi sau agonici fără semne premonitorii

uneori respiraţie superficială anterior morţii

Forma acută

febră: (40,5-42 grade C) timp de 12-14 zile, apoi revenire la normal

inapetenţă

animalele stau ascunse

se deplasează cu greutate (uneori necoordonare a mişcărilor, cu 24-48 ore anterior

morţii)

tahipnee şi puls accelerat

descărcări sanguinolente sau mucopurulente oculare şi nazale

6

semne de durere abdominală (arcuire a spatelui, mers greoi)

vomă sanguinolentă, constipaţie sau diaree abundent sanguinolente

avorturi la orice vârstă de gestaţie (diferite de PPC)

moarte după 6-13, maximum 20 de zile, posibil chiar la 100% din populația de mistreți.

Forma subacută

simptomatologie mai estompată, cu febră fluctuantă, pneumonie, depresie, avorturi

durată până la 30 zile

mortalitate 30-70% după 15-40 zile de boală

Forme cronice şi inaparente

- posibil inaparente, doar cu seroconversie

- posibil febră 2-3 săptămâni, apoi remisie

- necroze şi chiar ulcere pe pilea glabră

- pericardite, pleurite adezive, pneumonii

- tumefacţii articulare, chiar artrite

- avorturi

- mortalitate redusă după reacutizări

Animalele care trec prin boală rămân purtătoare pe viaţă.

Morbiditate si mortalitate

Sunt dependente de virulenţa tulpinii de virus infectant, de existenţa unor infecţii asociate,

de existenţa animalelor tinere sau gestante:

- 100% morbiditate şi aproape 100% mortalitate în infecţiile cu tulpini de virus foarte

virulente;

- Până la 60-70% morbiditate şi 30-70% mortalitate în infecţii cu tulpini moderat

patogene. Mortalitatea poate creşte atunci când există infecţii asociate, animale tinere

sau gestante.

- Porcii sălbatici din Africa dezvoltă doar viremie asociată cu forme subclinice sau

abortate, obişnuit fără mortalitate.

Condiţii preliminare pentru recoltarea de probe

FOARTE IMPORTANT: În cazul existenţei unei suspiciuni de evoluţie a PPA,

personalul de specialitate examinator şi cel tehnic sau ajutător va aplica, în toate cazurile,

măsuri identice cu cele ce se iau în cazul unei infecţii deja confirmate, pentru a preveni

extinderea eventualei infecţii din efectivul de animale supus examinării!

Se va evita transportul cadavrelor şi exemplarelor afectate ce urmează a fi examinate, din şi

chiar în interiorul curţilor/exploataţiilor ce posedă alte efective de porci;

Personalul examinator și care recoltează probe trebuie să aibă la dispoziţie echipamentul de

protecţie, instrumentarul şi materialele necesare dezinfectării suprafeţei pe care se vor efectua

examenele post mortem şi a dezinfectării/denaturării materialelor folosite cu această ocazie.

Elemente de diagnostic

Se suspectează boala când:

- morbiditatea şi mortalitatea ating 100%, ceea ce poate sugera evoluţia unei infecţii

cu o tulpină de virus al pestei porcine africane foarte virulente;

- este prezentă febra, morbiditatea şi mortalitatea sunt mari, la toate categoriile de

vârstă;

- este detectat un puternic sindrom hemoragipar şi găsim aproape invariabil

următoarele leziuni:

a. splină mult mărită, cu o culoare roşu închis spre negru;

.


7

b. noduri limfatice gastro-hepatice mult mărite şi hemoragice;

c. noduri limfatice renale mult mărite şi hemoragice;

Leziuni anatomopatologice depind de forma clinică şi de virulenţa tulpinii infectante:

În infecţii cu tulpini de virus foarte virulente, leziunile sunt întâlnite în forma supraacută

și în forma acută;

În infecţii cu tulpini moderat virulente: leziuni în forma subacută

În infecţii cu tulpini cu virulenţă redusă: leziuni în forma cronică sau inaparentă.

În forma supraacută:

Nu se depistează leziuni deosebite, doar gastroragii, consecutiv acutizării ulcerelor gastrice

vechi, în condiţiile prelungirii timpului de sângerare datorat trombocitopeniei severe

În forma acută:

Sunt considerate leziuni tipice pentru forma acută:

• Splină mult mărită şi friabilă (consecutiv necrozelor la acest nivel), uneori puternic

infarctizată, roşie închis sau neagră;

• Limfonoduri gastro-hepatice mărite şi hemoragice, uneori cu aspect de hematom;

• Limfonoduri perirenale mărite şi hemoragice, uneori cu aspect de hematom;

• Colorare a pielii în roşu închis sau purpuriu;

• Acumulări de lichide în cavităţi (ascită, hidrotorax, hidropericard);

• Peteşii hemoragice pe seroase şi mucoase (inclusiv endo şi pericard);

• Peteşii sau hemoragii echimotice pe cortexul renal şi bazinet;

• Ficat mult mărit;

• Edeme perirenale, ale vezicii biliare şi pulmonare;

• Zone de infarct,chiar necroze în diferite organe;

• Limfonoduri submandibulare mărite şi hemoragice (in infecţia orală);

• Alte limfonoduri posibil numai edematoase.

În forma subacută:

În forma subacută, leziunile sunt identice în primele 8-12 zile, apoi se estompează.

Principala diferenţă lezională este la nivelul splinei ce poate fi mărită, dar are o culoare mai

normală şi nu este friabilă.

În forma cronică:

Leziunile în forma cronică pot fi variate, consecutiv intervenţiei infecţiilor secundare:

- Cutanate, cu necroze focale şi chiar sfacelări;

- Limfadenopatii generalizate;

- Pulmonare cu consolidări lobare;

- Pericardite fibrinoase;

- Articulaţii îngroşate şi edemaţiate;

- Leziuni le nivelul placentei şi fetuşilor (toate formele);

- Placentă cu hemoragii peteşiale;

- Fetuşii pot fi edematoşi, cu hemoragii peteşiale pe piele, miocard şi ficat.

Efectele bolii

Boala nu se transmite de la animale la om, prin urmare nu afectează sănătatea omului.

Produce însă un procent foarte ridicat de morbiditate în rândul porcilor, iar pierderile rezultate în

urma combaterii ei sunt deosebit de ridicate, atât prin pierderile directe, cât şi prin costurile cu

8

eradicarea şi restricţiile impuse comerţului cu porci vii şi cu produse sau subproduse provenite

de la porci.

Rezistenţă ieşită din comun a virusului şi particularităţile sale biologice au făcut

imposibilă producerea unui vaccin eficient până în prezent. În exploataţiile în care boala a

evoluat până acum, eradicarea şi recăpătarea stării de indemnitate la boală a durat perioade lungi

de timp.

În mediul selvatic, populaţiile locale de mistreţi pot fi afectate în procent de peste 90%,

iar refacerea acestora va dura ani de zile. Prăbuşirea efectivelor de mistreţi vor conduce însă, şi

la diminuarea efectivelor de lupi şi urşi în primul rând, din cauza scăderii posibilităților acestora

de hrănire în anii ce urmează îmbolnăvirii.

Cei mai afectaţi de boală vor fi însă gestionarii fondurilor cinegetice, fiindcă mistreţul

constituie în prezent, una dintre speciile cele mai apreciate de vânători.

Este de aşteptat, în cazul prăbuşirii efectivelor de mistreţi, ca interesul pentru gestionarea

unor fonduri cinegetice să dispară, efectul fiind abandonarea gestionării multor fonduri

cinegetice în caz de infestare cu PPA a populaţiilor de mistreţi din România.

4. Programe de eradicare și prevenție a bolilor

Scopul monitorizării populațiilor de mistreț este de depistare timpurie a bolilor, pe baza

a semnelor clinice de suspectare a îmbolnăvirii, înaintea confirmării oficiale a pătrunderii

virusului într-o zonă. De aceea se impune semnalarea oricărui caz de suspiciune a uneia

dintre cele două boli structurilor teritoriale ale A.N.S.V.S.A.

Măsurile de prevenție vizează împiedicarea pătrunderii virusului în fondul cinegetic,

precum și împiedicarea răspândirii acestuia în cazul apariției bolii.

Observarea populațiilor de mistreți și recoltarea probelor de la mistreţii morţi pentru

examenul de laborator, sunt măsuri deosebit de importante, în condițiile în care, conform

statisticilor realizate în țările în care P.P.A. evoluează, probabilitatea de depistare a virusului la

animalele găsite moarte este de 55 de ori mai mare decât la animalele împușcate, iar la 98 din

100 de cazuri de mistreți găsiți morți din cauza PPP a fost depistat virusul.

4.1. Observarea populațiilor de mistreți

În cazul observării unor comportamente şi semne clinice suspecte de boală la mistreți și

în cazul descoperirii unor cadavre sau resturi de cadavre în desişuri, precum şi în cazul unor

cadavre rezultate din accidente, gestionarii fondurilor cinegetice au obligația notificării

imediate sau în termen de maxim 24 de ore a direcțiilor județene sanitar veterinare și pentru

siguranța alimentelor, respectiv a municipiului București (DJSVSA) sau a medicului veterinar

oficial sau de liberă practică împuternicit de către DJSVSA pentru zona respectivă. În

notificare se vor preciza date privind locul și ora observației (pct. 3 din Anexă).

Probele biologice, inclusiv cadavrele întregi, nu vor fi manipulate decât de către

personalul sanitar-veterinar abilitat sau, când acesta nu este disponibil, de către vânătorii sau

gestionarii fondurilor de vânătoare special instruiți (pct. 4 și 5 din Anexă).

Recoltarea, ambalarea și individualizarea probelor după partidele de vânătoare și

transportul lor spre DSVSA revine reprezentanților fondurilor de vânătoare.

Transportul cadavrelor identificate pe fondurile de vânătoare spre LSVj revine DSVSA,

în urma notificării de către gestionarii fondurilor de vânătoare sau vânători.

Ecarisarea cadavrelor transmise spre LSVj revine direcțiilor județene sanitar veterinare

și pentru siguranța alimentelor, respectiv a municipiului București (DJSVSA), în colaborare cu

primăriile locale, acolo unde capacitatea de ecarisare a incineratorului laboratorului este

depășită.

AGVPS și ROMSIVA au obligația amenajării pe fiecare fond de vânătoare a unor

locuri special echipate cu containere privind colectarea masei gastro-intestinale, în vederea

.


9

predării lor către unitățile de neutralizare. Plata activității de neutralizare și colectare a masei

gastro-intestinale va fi făcută de fondurile de vânătoare.

4.2. Recoltarea probelor și eliberarea rezultatelor

Recoltarea probelor pentru examenul de laborator este obligatorie în cazul mistreților

vânați din zonele considerate la risc în programele de monitorizare a PPA și PPC. Cadavrele

găsite se predau întregi sau sunt ridicate din teritoriu de către DSVSA județeană.

Prelevarea probelor se face imediat după terminarea vânătorii, dar nu mai târziu de

maximum 4 ore, de către vânătorul instruit, gestionarul fondului de vânătoare sau medicul

veterinar, după caz (pct. 2 din Anexă).

Prezența personalului sanitar veterinar autorizat este recomandată, dar când acesta nu

este disponibil, recoltarea probelor este preluată de către vânători care sunt remunerați pentru

această activitate conform prevederilor H.G. 830/2016 cu modificarile ulterioare.

După prelevare, probele se individualizează cu înscrisuri vizibile şi sunt supuse unor

operaţiuni de condiţionare şi ambalare specifice, prezentate în cadrul instruirilor desfășurate de

DSVSA județene. Probele sunt expediate spre DSVSA județene, nota de însoțire fiind

completată de către medicul veterinar oficial în zona căruia este amplasat fondul de vânătoare

(pct. 6 și 7 din Anexă).

Deci, conform legislației în vigoare, obligaţia gestionarilor fondurilor cinegetice se

rezumă la anunţarea scrisă/notificarea fiecărei vânători de mistreţi organizate de gestionar.

Obligaţia recoltării probelor biologice, a ambalării lor corespunzătoare, a transportării lor la

DJSVSA şi completării certificatului de însoţire revine exclusiv medicilor veterinari.

În aceste condiţii, problema decontării cheltuielilor rămâne a DJSVSA.

2.2. Condiționarea carcaselor mistreților vânați Subiectul este tratat mai jos de

către ANSVSA

Carcasele mistreților vânați trebuie să fie identificate individual și păstrate în condiţii

optime, reprezentate de spaţii amenajate corespunzător pentru conservare, care să nu permită

alterarea acestora sau difuzarea bolilor infectocontagioase (centre de colectare, spaţii

frigorifice şi altele asemenea). Aceste carcase nu sunt destinate consumului decât după sosirea

rezultatului pentru trichineloză, pestă porcină clasică și pestă porcină africană. (pct. 12 și 13

din Anexă)

În cazul unui test PPA pozitiv, toate carcasele stocate urmează să fie distruse sub

supravegherea veterinarului împuternicit de DJSVSA.

Rămâne deschisă, până la adoptarea unei decizii echitabile în acest sens, problema

acoperirii cheltuielilor necesare operaţiunilor descrise şi a despăgubirii gestionarilor fondurilor

cinegetice pentru carcasele de mistreţ confiscate şi distruse.

Având în vedere faptul că nu se poate face discriminare între proprietarii exploatațiilor

și gestionarii fondurilor cinegetice, în conformitate cu prevederile Programului (pct.1 din

Anexă) , trebuie să se acorde despăgubiri şi celor din urmă, conform prevederilor Hotărârii nr.

1.214 din 7 octombrie 2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se

cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a

focarelor de boli transmisibile ale animalelor, la valoarea de piață stabilită în anexa nr. 1 la

Legea 407/2006.

4.3. Distrugerea cadavrelor, viscerelor și subproduselor – aceste aspecte trebuie

discutate în comun, pentru că generează costuri și muncă. În plus, gestionarii

fondurilor de vânătoare care obțin venituri au și obligații privind neutralizarea

10

Având în vedere faptul că legea și reglementările subsecvente nu conțin prevederi

referitoare la activităţile de colectare, transport, depozitare şi neutralizare a cadavrelor,

viscerelor și subproduselor rezultate de la porcii mistreți, precum și în privinţa dezinfecției

locațiilor, se consideră aplicabile prevederile similare din cazul exploatațiilor.

Având în vedere şi faptul că nu pot fi îndeplinite cerinţele de colectare în siguranţă a

materialului biologic de către unităţile de ecarisare şi existenţa pericolului propagării de riscuri

pentru sănătatea publică sau animală, în scopul prevenției răspândirii bolilor, distrugerea

cadavrelor și resturilor găsite, precum și a viscerelor și a altor subproduse rezultate în urma

acțiunilor de vânătoare, se face prin incinerarea şi/sau îngroparea la faţa locului. (pct. 8 și 9 din

Anexă)

Obligația obținerii avizului autorității de mediu în acest scop revine Centrului Local de

Combatere a Bolii, iar responsabilitatea organizării acțiunii revine autorităţilor administraţiei

publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor (pct. 16 din

Anexă).

Gestionarii fondurilor cinegetice pot sprijini autoritățile în identificarea unor locuri în

care se pot incinera/îngropa cadavrele sau deșeurile.

4.4. Controlul animalelor crescute în locații izolate

Gestionarii fondurilor cinegetice au interesul să notifice DJSVSA, despre existența

exploatațiilor izolate de animale domestice (stâne, gospodării, cantoane, etc.) existente în

fondurile de vânătoare. Un interes aparte îl reprezintă câinii de pază și însoțitori ai turmelor,

din punct de vedere al verificării respectării, de către proprietari sau interpușii acestora, a

prevederilor legale privind înregistrarea, dehelmintizarea și vaccinarea acestor câini, a

reglementărilor privind biosecuritatea și a măsurilor ce se impun pentru respectarea legalităţii.

A nu se omite faptul că numărul câinilor de la stâni, care vagabondează departe de acestea în

căutare de cadavre, pui de faună sălbatică, resturi alimentare şi alte sorturi de hrană, este foarte

mare în comparaţie cu a celorlalte mamifere carnivore şi constituie unii dintre vectorii cei mai

importanți în vehicularea virusului.

4.5. Ținerea sub control a carnivorelor (sălbatice și domestice) NU se poate

admite împușcarea câinilor și pisicilor fără proprietar, din modive umanitare

Având în vedere rolul carnivorelor necrofage în primul rând (sălbatice sau domestice,

mamifere sau păsări) de vectori principali ai virusului PPA, gestionarii fondurilor cinegetice se

vor preocupa de realizarea integrală a cotelor de recoltă la speciile carnivore admise la

vânătoare, precum și de combaterea câinilor și pisicilor hoinare, atât în cadrul vânătorilor

organizate, cât și de către personalul tehnic în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

În cazul în care se găsesc cadavre de mistreți, pentru care se poate dovedi atacul sau

consumul de către carnivorele la care vânătoarea este interzisă, gestionarii fondurilor

cinegetice vor notifica imediat evenimentul administratorului faunei cinegetice și DJSVSA, în

scopul adoptării de măsuri corespunzătoare. A nu se omite faptul că, în caz de epizootii,

carnivorele sălbatice şi domestice sunt atrase în zonele afectate, unde se produc concentraţii

extraordinare, contribuind astfel la vehicularea virusului spre zonele învecinate. Se susţine, pe

bună dreptate în rândul cinegeticienilor, că astfel de concentraţii de carnivore în anumite zone

constituie indicatori siguri de existenţa a îmbolnăvirii animalelor pradă. Dovezi științifice?

4.6. Reducerea densității mistreților

În scopul reducerii riscului de apariție și răspândire a bolilor PPA și PPC în cadrul

populațiilor de mistreți, este de dorit reducerea densității acestora sub 0,5 exemplare pe km2

suprafaţa de teren aptă pentru mistreţi sau chiar mai mult, prin acțiuni preventive de vânătoare,

și limitarea drastică a administrării hranei suplimentare la maximum 10 kg/lună/ km2

și numai

.


11

în scop de vânătoare. În măsura posibilităților, Se va urmări împușcarea deopotrivă și cu

precădere a femelelor, conform H.G. 830/2016, cu modificările ulterioare.

Gestionarii fondurilor cinegetice vor solicita administratorului fondului cinegetic

aprobarea, în regim de urgență, derogări de la obligațiile contractuale referitoare la obligaţia

menţinerii efectivului optim la mistreţ în fondurile gestionate, dacă este cazul, precum şi cele

referitoare la administrarea hranei complementare și de abatere a mistreţilor de la producerea

de pagube în agricultură, cantităţi de hrană complementară prevăzută în contractele de

gestionare a fondului cinegetic și H.G. nr. 1679/2008 (în vederea respectării prevederilor art. 8

lit. c) din Programul Național).

4.7. Alte măsuri preventive

Personalul tehnic cu atribuții în gestionarea fondurilor cinegetice ale gestionarilor va

participa obligatoriu la instructajele organizate de DJSVSA.

Cu ocazia acțiunilor de vânătoare, toți participanții, vânători, gonași și invitați, vor fi

instruiți despre pericolul reprezentat de P.P.A. și PPC, precum și despre măsurile de prevenție

ce se impun a fi luate şi respectate.

5. Controlul și combaterea P.P.A.

În situația confirmării oficiale a P.P.A. pe teritoriul României sau în zonele de

mare risc, reprezentate de fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina şi cu Republica

Moldova pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, se impun măsuri de

excepţie, printre care următoarele:

- vânătoarea trebuie organizată astfel încât să se evite mişcările excesive de

animale spre frontiera de stat.

5.1. Delimitarea zonei infectate

Delimitarea zonei infectate se face de către DSVSA județene, ținând cont de strategia

pentru pesta porcină africană la mistreți, în statele din S-E Europei afectate de PPA, de Planul

de eradicare al pestei porcine africane elaborat de ANSVSA și de experiența altor state

comunitare afectate de boală. În această zonă vânătoarea este interzisă, activitatea se rezumă la

monitorizarea populației de mistreți și colectarea cadavrelor.

Suprafața pe care se impun aceste restricții trebuie să fie calculată judicios, în

conformitate cu Art 16 din Directiva CE 60/2002 (minim 200 km²). Se redefinește de câte ori

este necesar în funcţie de supravegherea pasivă a mistreţilor (să cuprindă toate cazurile de

mistreţi PPA pozitivi).

Delimitarea zonei de control temporar, care include si zona infectata (încă 5-10 km faţă

de zona infectată reprezintă aria teritoriala a unui mistreț pe timpul unui an – nu este prevazută

in legislaţie, este experiența statelor membre afectate de boală.

Zona de vânătoare intensă este exterioară celor două, este stabilită de ANSVSA în

colaborare cu experții în vânătoare și în ea se desfășoară vânători intense, în scopul micșorării

cât mai semnificative a populațiilor de mistreți. Modul de organizare a vânătorilor va fi

specificat în Planul de eradicare al bolii elaborat de ANSVSA.

În fondurile de vânătoare din zona infectata se întreprind cu respectarea masurilor de

biosecuritate următoarele:

- se suspendă vânătorile

- se suspenda administrarea de hrană la locurile de hrănire a mistreților

- se vor efectua inspecţii/patrulări zilnice pentru depistarea de porci mistreţi morţi/bolnavi

12

- se vor colecta mistreții găsiți morți la puncte de colectare prestabilite

- se vor anunța medicii veterinari oficiali

- se vor recolta probe în direcția pestei porcine africane

- se vor ecarisa carcasele de mistreți în unități autorizate sanitar veterinar sau, dupa caz, prin

îngropare sub supraveghere oficială

În fondurile de vânătoare din zona de control temporara se întreprind cu respectarea măsurilor

de biosecuritate urmatoarele:

- se suspendă vânătorile

- se suspenda administrarea de hrană la locurile de hrănire a mistreților

- se vor efectua inspecţii/patrulări cel puțin la un interval de două zile pentru depistarea de

porci mistreţi morţi/bolnavi

- se vor colecta mistreții găsiți morti la puncte de colectare prestabilite



- se vor ecarisa carcasele de mistreți în unități autorizate sanitar veterinar sau, după caz, prin

îngropare sub supraveghere oficială

În fondurile de vânătoare dintr-un judeţ din afara zonelor menționate anterior, se întreprind cu

respectarea masurilor de biosecuritate urmatoarele;

- se organizează vînatori doar la pandă

- se vor efectua inspecţii/patrulări cel putin la un interval de trei zile pentru depistarea de

porci mistreţi morţi/bolnavi

- se vor colecta mistreții găsiți morți la puncte de colectare prestabilite



- se vor ecarisa carcasele de mistreți în unități autorizate sanitar veterinar sau, după caz, prin

îngropare sub supraveghere oficiala .

În zonele libere de boală, vânătorile vor fi intensificate, astfel încând densitatea

populației să fie redusă la jumătate, ori chiar mai mult, ținând cont de prevederile Planului de

eradicare.

Puncte de colectare prestabilite

Vânătorii, pădurarii etc. care găsesc mistreţi morţi trebuie să identifice cadavrul, să

ambaleze în condiţii de biosecuritate carcasele în pungi de plastic (furnizate de DSVSA) şi să

aducă aceste pungi la puncte de colectare prestabilite (pot fi containere, zone identificabile la

marginea drumurilor) din interiorul zonei infectate. Este esenţial ca ei să nu răspândească

virusul în afara zonei infectate. După informarea prealabilă, un vehicul autorizat folosit numai

pentru aceast scop, preia carcasele ambalate şi le transportă la unitatea de ecarisare. În acest

loc, un medic veterinar oficial inspectează cadavrele, prelevează probe şi apoi carcacsele sunt

neutralizate.

Masuri minime de biosecuritate ce trebuiesc respectate în timpul inspecţiilor /

patrulărilor / vânătorilor / după manipularea vânatului în toate fondurile de vânătoare de pe

raza judeţului:

- schimbarea hainelor şi încălţămintei cu care s-au efectuat deplasări în fondurile de

vânătoare;

- dezinfecţia locului unde s-a manipulat vânatul;

- ambalarea carcaselor/cadavrelor de mistreţi în ambalaje (saci) de plastic de unică folosinţă;

- neutralizarea mistreţilor cu rezultat pozitiv şi/sau negativ în direcţia pestei porcine africane;

.


13

- neutralizarea suproduselor nedestinate consumului uman (masa gastrointestinală, piele )

de la mistreţi, indiferent de rezultatul testului în direcţia pestei porcine africane;

Toți porcii sălbatici din zona infectată determinată să fie inspectați de un medic veterinar

oficial și să fie supuși unui examen de depistare a pestei porcine africane.

Carcasele tuturor animalelor care au dat un rezultat pozitiv fac obiectul transformării sub

control oficial. Părțile care nu sunt destinate consumului uman (masa gastrointestinala , piele )

indiferent daca provin de la animale cu rezultat pozitiv sau negativ la testele în direcția pestei

porcine africane fac obiectul transformării sub control oficial;

Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia reţinerii şi păstrării în condiţii optime din

punct de vedere sanitar-veterinar a exemplarelor de mistreţ vânate sau găsite moarte din toate

fondurile de vanatoare, până la obţinerea rezultatului de laborator privind pesta porcină

africană; condiţiile optime sunt reprezentate de spaţii amenajate corespunzător pentru

conservare, care să nu permită alterarea acestora sau difuzarea bolilor infectocontagioase

(centre de colectare, spaţii frigorifice şi altele asemenea).

Chestionar mistret. pentru fiecare porc mistret vanat sau gasit mort, se va completa un

formular dat de DSVSA județeană și se va preda către DSVSA odata cu cererile de analiza în

direcția PPC / PPA sau cu ridicarea cadavrelor de mistreți.

Odată cu confirmarea oficială a diagnosticului de PPA într-o exploatație (fermă sau

gospodărie particulară), aceasta este declarată „focar de PPA” și se constituie o zonă de

protecție cu o rază de cel puțin trei kilometri în jurul acesteia, în interiorul unei zone de

supraveghere cu raza de zece kilometri.

Cazurile depistate de PPA la porcii mistreți nu sunt definite de legislaţie ca focar (pct.

10 din Anexă), deşi nu pot fi, în nici un caz, de risc mai redus, ci din contră.

Oricum, Delimitarea zonelor de risc revine DJSVSA, care trebuie să le facă imediat

cunoscute şi să impună măsuri necesare şi urgente corespunzătoare acestor zone.

5.2. Măsuri urgente în zonele de risc

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să

convoace, la confirmarea uneia dintre cele două boli constituie Centrul Național de control al

Bolilor de la nivelul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență centrul naţional

şi centrele locale de control al bolilor şi evoluţia acesteia.

Gestionarii fondurilor cinegetice, la solicitarea Autorității Naţionale Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) vor desemna un reprezentant pentru

grupul de experţi al acesteia. (pct. 11 din Anexă)

Gestionarii fondurilor cinegetice vor solicita Guvernului României, prin ANSVSA,

aprobarea derogărilor de la O.U.G nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată

cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul

vânării mistreților și mamiferelor carnivore care pot vehicula boala (pct. 15 din Anexă).

5.3. Măsuri radicale în cazul confirmării celor două boli la mistreți focarele de boală

Vânătoarea mistreților și carnivorelor se va face exclusiv prin metoda la pândă, fără

gonași sau câini, doar în zonele tampon, pentru evitarea mişcării mistreţilor şi stimularea

deplasării acestora pe distanțe mari. ce depăşesc limitele focarului.

Având în vedere faptul că propagarea virusului P.P.A. reprezintă o problemă de

siguranță națională, gestionarii fondurilor cinegetice vor solicita autorității publice de protecţia

mediului, aprobarea în regim de urgență a derogărilor pentru recoltarea surplusului de

14

carnivore strict protejate. În ceea ce privește celelalte carnivore, mamifere şi păsări admise la

vânătoare, precum şi câini hoinari sau sălbăticiţi, gestionarii îşi vor realiza cât mai repede

cotele de recoltă aprobate şi, dacă este cazul, vor solicita suplimentări ale acestor cote de

recoltă deja realizate.

Distrugerea cadavrelor, viscerelor și subproduselor provenite de la mistreţi, precum şi

a carnivorelor extrase, se va face numai sub supraveghere sanitară veterinară oficială (pct.11

din Anexă).

ANSVSA va solicita Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră permisiunea

pentru organizarea de vânători în fondurile cinegetice din zonele aflate de-a lungul frontierei

(pct. 15 din Anexă).

5.4. Aplicarea măsurilor radicale în ariile naturale protejate neincluse în

fondurile cinegetice sau în care vânătoarea este interzisă și zona de frontieră cu Ucraina

aflată în R.B.D.D.

Responsabilitate privind implementarea Programului Național în aceste zone revine

autorității de mediu, administratorilor ariilor naturale protejate și respectiv Administrației

R.B.D.D.

Vânătoarea în astfel de suprafețe se realizează în condiţiile legii, pe bază de contract de

prestări servicii, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific

al acesteia, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, de către:

a) gestionarul fondului cinegetic cel mai apropiat, în parcurile naţionale şi în teritoriul

RBDD;

b) gestionarul fondului cinegetic respectiv, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu

protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în

fonduri cinegetice.

Vânătoarea se organizează şi se desfăşoară în colaborare şi în prezenţa medicilor

veterinari, cu respectarea măsurilor impuse în funcţie de zona respectivă (focar, zonă de risc,

protecţie şi supraveghere şi zonă nedeclarată).

Exemplarele recoltate se valorifică de gestionari, potrivit legii (pct.14 din Anexă).

5.5. Alte măsuri specifice Nu cad în atribuțiile AGVPS

Limitarea strictă a circulaţiei persoanelor în focare, atât cu vehicule cât şi pietonală,

pentru evitarea răspândirii virusului PPA. Crearea unui cordon de siguranţă de jur împrejurul

focarelor, în care se va trece la o eliminare fizică, prin vânătoare, a carnivorelor care încearcă

să iasă din focare şi de împiedicare a celor din exterior să intre în focarele de boală. Împuşcare,

prin metode la pândă şi dibuit, a tuturor exemplarelor de mistreţ şi a tuturor exemplarelor de

carnivore surprinse în focare. Distrugerea tuturor cadavrelor şi animalelor vânate în focare, aşa

după cum s-a mai precizat.

5.5. Alocarea de resurse, despăgubiri Acest lucru trebuie discutat cu reprezentantii

MADR și Ministerului Mediului nu putem decide noi. Utilizarea H.G.

1214/2009 ar necesita o reactualizare în acest sens

Resursele financiare necesare realizării activităţii de colectare, transport, depozitare şi

neutralizare a subproduselor de origine animală de către consiliile judeţene şi Consiliul

General al Municipiului Bucureşti, prevăzute la alin. (3), se asigură, integral, prin transferuri

de la bugetul de stat către bugetele locale ale judeţelor, respectiv bugetul local al municipiului

Bucureşti, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (pct. 16 din Anexă).

Având în vedere faptul că legea și reglementările subsecvente nu conțin prevederi

referitoare la despăgubirea gestionarilor fondurilor cinegetice pentru omorârea mistreților,

precum și pentru confiscarea și distrugerea carcaselor de mistreț declarați pozitivi, se consideră

.


15

aplicabile prevederile similare din cazul exploatațiilor, potrivit prevederilor Hotărârii nr. 1.214

din 7 octombrie 2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin

proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor

de boli transmisibile ale animalelor.

Nu e sigur ca aici intră și producția primară din vânătoare, trebuie verificat cu CE! Mai

mult decât atât, în conformitate cu prevederile cuprinse în „Orientările Uniunii Europene

privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada

2014-2020 (2014/C 204/01)” – art. 1.2.1.3 și 1.2.1.4, ajutoarele pentru despăgubirea uciderii

animalelor se acordă și întreprinderilor din sectorul producţiei agricole primare, așa cum este

definită producţia primară în Reglementarea CE nr. 178/2002, care include producţia

cinegetică, respectiv la o valoare maximimă de 125 euro/cap de animal, stabilită prin

Regulamentul Comisiei nr. 349/2005 și H.G nr. 1214/2009art. 7 alin. 3 (pct. 17, 18, 19 din

Anexă).

6. Reguli de biosecuritate care trebuie respectate în timpul partidelor de vânătoare

Pentru a evita răspândirea viruşilor pestei porcine africane şi pestei porcine clasice şi

pentru a întări biosecuritatea în mediul sălbatic, în timpul partidelor de vânătoare, participanţii

la acestea vor ţine cont de următoarele recomandări ale Autorităţii Naţionale Sanitare

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA):

Toate partidele de vânătoare se vor desfăşura numai cu notificarea prealabilă a Direcţiei

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene, iar medicul veterinar angajat al

fondului de vânătoare va efectua examenul post-mortem şi prelevarea, ambalarea şi expedierea

probelor pentru laborator.

Vânătorii sunt obligaţi să prezinte pentru examenul post mortem şi pentru prelevarea de

probe toţi mistreţii împuşcaţi şi să păstreze vânatul în centrul de colectare vanat/spațiul dotat

cu instalație de frig, până la aflarea rezultatului examenului de laborator.

După vânătoare, în cazul folosirii câinilor gonaci, aceştia nu vor fi lăsaţi liberi, punându-se

în lesă, pentru a se evita venirea în contact cu animalele împuşcate şi răspândirea virusului la

întoarcerea în comunitate.

Aşa nu !

16

După vânătoare, recoltarea probelor pentru examenul de laborator se va face într-un

centru de colectare vânat pentru a nu permite împrăştierea de resturi biologice în mediu în

timpul recoltării, de unde alţi porci sălbatici pot veni în contact cu ele. Carcasele vor fi păstrate

în centrul de colectare vânat/spațiul dotat cu instalație de frig/până la aflarea rezultatelor

analizelor de laborator.

Aşa da!

Dacă nu este disponibil un centru de colectare pentru vânat în care să fie prelevate probele,

recoltarea probelor se va face după ce vânatul împuşcat este aşezat pe o folie de plastic ce

poate fi apoi strânsă şi distrusă prin ardere sau îngropare:

Aşa da!

.


17

Aşa nu !

Masa gastro-intestinală rezultată în urma eviscerării carcaselor va fi colectată în containere

etanșe şi predată de către responsabilul fondului de vânătoare unei unităţi de neutralizare. Dacă

acest lucru nu este posibil, ea va fi îngropată la cel puţin 1 metru adâncime, împreună cu folia

pe care s-a făcut eviscerarea, pentru a evita dezgroparea ei de către animalele sălbatice. Este

interzisă abandonarea la întâmplare, în pădure, a resturilor provenite de la animalele sacrificate,

pentru a nu veni în contact cu insectele şi animalele sălbatice.

Aşa nu !

Responsabilii fondurilor de vânătoare sau vânătorii vor anunţa medicului veterinar oficial sau

Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene depistarea pe fondul de

vânătoare a eventualilor mistreţi morţi sau bolnavi în timpul partidelor de vânătoare.

Vânătorii care vor duce acasă carcasele, după primirea rezultatului testării, se obligă să nu

înstrăineze carnea şi să nu administreze în consumul porcilor din gospodărie apa în care a fost

spălată carnea de mistreţ.

Responsabilii fondurilor de vânătoare se vor asigura că recomandările ANSVSA sunt

respectate întocmai.

7. Generalități privind manipularea la nivelul producției primare

Manipularea la nivelul producției primare (fondurilor de vânătoare) a porcilor mistreți

împușcați trebuie să fie efectuată astfel încât să protejeze sănătatea animală și publică, precum

și mediul înconjurător.

18

Având în vedere riscul pe care îl reprezintă bolile specifice faunei sălbatice pentru

contaminarea mediului înconjurător, sănătatea animală sau publică, și mai ales strategia

privind monitorizarea și controlul Pestei porcine africane în România, boală pentru care gradul

de risc la care se află țara noastră este ridicat la un grad fără precedent, asociațiile de vânătoare

ai căror membri vânează porci mistreți în vederea consumului propriu al vânătorilor trebuie să

întreprindă următoarele:

- să asigure condițiile optime de biosecuritate în care se defășoară partidele de vânătoare,

astfel încât răspândirea virusului pestei porcine africane să fie preîntâmpinată;

- să amenajeze pe fiecare fond de vânătoare centre de colectare a vânatului sălbatic care

să fie înregistrate sanitar veterinar de direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța

alimentelor județene, în care porcii mistreți împușcați să fie păstrați în condiții igienice

și cu temperatură controlată (spațiu frigorific) până la primirea buletinelor de analiză

pentru Pesta porcină africană (PPA), Pesta porcină clasică (PPC) și Trichineloză;

- în cazul în care amenajarea unor centre de colectare a vânatului sălbatic fixe nu este

posibilă datorită lipsei de fonduri, amplasamentului sau lipsei de rentabilitate, să se

asigure funcționarea pe fondul de vânătoare cel puțin a unui spațiu dotat cu instalație de

frig fix sau mobil. Acesta nu va fi înregistrat de DSVSA județeană și nu se numește

centru de colectare și va fi folosit numai pentru depozitarea vânatului sălbatic a cărui

carne este destinată numai consumului propriu al vânatorilor;

- trebuie să dețină un contract cu un medic veterinar care să recolteze și ambaleze probele

în condiții de siguranță, pentru a nu permite eventuala răspândire a virusului;

- împușcarea trebuie să se realizeze în așa fel încât să se evite deprecierea organelor;

- să se asigure că de la toți porcii mistreți împușcați sunt prelevate probe pentru

diagnosticarea PPA, PPC și Trichinelozei, iar mișcarea carcaselor nu avea loc până la

primirea rezultatelor buletinelor de analiză cu rezultate negative;

- în cazul în care buletinele analizelor de laborator pentru PPA, PPC și Trichineloză

atestă rezultate pozitive, aplică toate măsurile impuse de autoritatea competentă.

8. Manipularea porcilor mistreți împușcați

După împușcare, porcii mistreți trebuie să fie identificați prin aplicarea crotaliilor astfel încât

să poată fi stabilită trasabilitatea, în cazul în care buletinele de analiză pentru diagnosticarea

PPA, PPC sau Trichinelozei au rezultate pozitive.

Porcii mistreți împușcați trebuie să fie manipulați în condiții igienice de la locul împușcării,

până la centrul de colectare a vânatului sălbatic, și să fie eviscerați cât mai repede după ucidere.

Eviscerarea:

- trebuie să fie efectuată în condiții igienice în centrul de colectare a vânatului sălbatic,

unde vor fi prelevate probele pentru examenul de laborator pentru diagnosticarea PPA,

PPC și decelarea Trichinella spp;

- trebuie să fie realizată cu mare atentie pentru a menține igiena corespunzătoare a

carcaselor și, totodată, se va acorda atenție deosebită igienei personale a persoanelor

care efectuează eviscerarea și care manipulează organele și carcasele, ceea ce implică și

folosirea mânușilor sterile, precum și igienei echipamentelor;

- deschiderea carcasei trebuie să fie realizată cu grijă, cu o tăietură de la sacrum până la

piept, iar esofagul să fie legat pentru evitarea contaminării carcaselor cu conținutul

stomacal;

- se va evita perforarea sau secționarea vezicii urinare, a stomacului și intestinelor;

- masa gastrointestinală și alte subproduse de origine animală nedestinate consumului

uman trebuie să fie colectate în containere etanșe special destinate, confecționate din

metal sau plastic și vor fi dirijate la o unitate de neutralizare (incinerare).

.


19

Carcasele de porci mistreți trebuie să fie păstrate suspendate, cu separarea adecvată între

carcase, astfel încât să permită o bună circulație a aerului, în vederea asigurării refrigerării

rapide; se va evita contaminarea acestora prin contactul cu pereții, plafonul, podeaua etc.

Refrigerarea carcaselor de porci mistreți trebuie să înceapă cât mai repede după ucidere, astfel

încât să cuprindă carnea în întregime la o temperatură care să nu fie mai mare de +70C.

Este interzisa mișcarea (expedierea) carcaselor de porci mistreți până la primirea buletinelor de

analiză de la direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru diagnosticarea

PPA, PPC și decelarea Trichinella spp. care să ateste rezultate negative. Rezultatele

analizelor nu poate fi emis în mai mult de patru-cinci zile după vânare.

9. Centrele de colectare a vânatului sălbatic

Acestea au rolul de a asigura:

a) refrigerarea inițială a carcaselor de porci mistreți;

b) depozitarea temporară a carcaselor de porci mistreți, în condiţii igienice și cu

temperatură controlată (spațiu frigorific).

Specificații tehnice:

Centrele de colectare a vânatului sălbatic trebuie să fie amplasate pe cât posibil în zone

umbroase, astfel încat să se evite efectul de încălzire datorat razelor solare în timpul verii.

Structura, construcția, amplasarea și dimensiunea centrelor de colectare a vânatului sălbatic

trebuie să permită întreținerea, curățarea, igienizarea și dezinfecția corespunzătoare, să evite

sau să reducă la minim contaminarea pe calea aerului și să asigure un spațiu de lucru suficient

și adecvat efectuării în condiții igienice a tuturor operațiunilor, în special:

a) să fie construite din materiale impermeabile, necorodabile, care sunt ușor de igienizat și

dezinfectat;

b) încăperile trebuie să aibă plafonul suficient de înalt pentru a permite dispersarea aerului

cald deasupra carcaselor de porci mistreți suspendate și să fie prevăzut cu spații de

aerisire care să aibă ecrane protectoare împotriva insectelor; ventilația trebuie să fie

corespunzătoare pentru a permite uscarea rapidă a carcaselor și pentru a evita

mucegăirea acestora; aceasta poate fi naturală sau artificială;

c) ferestrele și ușile trebuie să fie construite din materiale impermeabile, necorodabile,

care sunt ușor de igienizat și dezinfectat și să fie protejate astfel încât să se evite

pătrunderea în interior a păsărilor, rozătoarelor, insectelor etc.;

d) să se asigure sursă de apă potabilă (inclusiv chiuvete);

e) să se asigure facilități pentru evacuarea apelor reziduale în condiții de siguranță;

f) să fie dotate cu echipamente de suspendare a carcaselor confecționate din materiale

inoxidabile care să fie ușor de igienizat și dezinfectat;

g) să se folosească containere confecționate din materiale impermeabile care sunt ușor de

igienizat și dezinfectat, inclusiv pentru colectarea subproduselor de origine animală

nedestinate consumului uman care vor fi dirijate la o unitate de neutralizare

(incinerare);

h) să existe echipamente corespunzătoare pentru efectuarea acțiunilor de curățare,

igienizare și dezinfecție;

i) produsele de igienizare și substanțele dezinfectante nu trebuie depozitate în zonele în

care se manipulează carcasele de porci mistreți;

j) să se păstreze departe de centrele de colectare toate substanțele și materialele cu

potențial de contaminare, inclusiv deșeurile și materialele periculoase;

20

k) să se realizeze curățarea, spălarea și dezinfecția corespunzătoare după o procedură

prestabilită a spațiilor și echipamentelor și să se folosească substanțe dezinfectante care

să garanteze distrugerea virusului Pestei porcine africane și Pestei porcine clasice;

l) personalul trebuie să fie instruit în legătură cu bunele practici de igienă și cu pericolele

care derivă din problemele de sănătate animală, inclusiv privind zoonozele;

m) să se verifice cu regularitate sănătatea personalului.

.


21

ANEXA

CADRU LEGISLATIV Extrase din legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa

alimentelor, referitoare la măsurilor de monitorizarea, prevenirea şi combaterea PPA.

1. art.1 alin. (5) din Programul Național de Supraveghere, Prevenire și Control a PPA,

Programul se aplică pentru toţi porcii mistreţi, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.

2.- (Prevedere Program, Art. 34. - Investigaţiile de laborator pentru pesta porcină africană se

desfăşoară la nivelul întregii ţări; principiul investigării se bazează pe creşterea supravegherii pasive şi

pe recoltarea de probe provenite de la porcii domestici găsiţi morţi sau bolnavi şi de la porcii mistreţi

găsiţi morţi, bolnavi sau morţi în accidente de maşină.

3.- (Prevedere Program, Art. 11. - Activităţile necesare şi obligatorii în scopul detectării timpurii a

virusului pestei porcine africane sunt următoarele:

a) notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a

cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării şi a recoltării de

probe pentru laborator;

4. (Prevedere Program, Art. 18. - În recoltarea probelor pentru examenul de laborator sunt

respectate principiile stabilite în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi

pentru Siguranţa Alimentelor nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate

examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. )

5. Norma aprobată prin Ordin ANSVSA nr. 25/2008, ( cap. VIII lit. C, pct. 1 lit. b,) d) și lit.f)

„ b) Prelevarea probelor se face de către medicul veterinar sau de către personalul tehnic

specializat, sub supravegherea nemijlocită a unui medic veterinar.”

6. Norma aprobată prin Ordin ANSVSA nr. 25/2008

d) După prelevare, probele se individualizează cu înscris vizibil, care nu se şterge în cursul

manipulărilor, şi sunt supuse unor operaţiuni de condiţionare şi ambalare, pentru îndeplinirea a două

deziderate majore, şi anume: conservarea satisfăcătoare a materialelor patologice, cu menţinerea

viabilităţii eventualilor agenţi virali, şi excluderea posibilităţilor de contaminare a mediului pe durata

transportului către laborator „

7. Norma aprobată prin Ordin ANSVSA nr. 25/2008 f) Toate probele sunt expediate cu o notă de

însoţire completată şi semnată de medicul veterinar care a prelevat probele şi vizată de direcţia

sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

8. OG 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de

origine animală care nu sunt destinate consumului uman Art. 4. - (1) În cazul unei epizootii care

implică o boală cu declarare obligatorie, în situaţia în care transportul până la cea mai apropiată unitate

autorizată pentru procesarea sau eliminarea subproduselor de origine animală nu îndeplineşte cerinţele

de colectare în siguranţă de către unităţile de ecarisare sau capacităţile de eliminare a acestora sunt

depăşite şi există pericolul propagării de riscuri pentru sănătatea publică sau animală, autorităţile

competente au dreptul de a dispune incinerarea şi/sau îngroparea la faţa locului a subproduselor de

origine animală, cu excepţia cadavrelor întregi şi a tuturor părţilor corpului aparţinând animalelor

suspecte de infecţie cu EST sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezenţa unei EST, conform

procedurii aprobate prin ordin comun al ministrului mediului, ministrului apelor şi pădurilor şi al

preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

9. anexa la Program -Planul de contingență ART.10.210.2. Distrugerea carcaselor de animale se

poate face prin două metode:

a) convenţională, prin denaturarea în unităţi specializate;

b) alternativă, în situaţia în care este depăşită capacitatea de distrugere a carcaselor sau în situaţia

în care condiţiile epidemiologice o impun; pot fi folosite ca metode alternative de distrugere

incinerarea şi îngroparea, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009.

În situaţia în care sunt utilizate metodele alternative de distrugere este necesară consultarea

prealabilă a direcţiei de sănătate publică, a Administraţiei Naţionale "Apele Române" prin structurile

22

subordonate, a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi a autorităţii administraţiei publice locale pe a

cărei rază teritorială a fost identificat focarul de pestă porcină africană/au fost identificate locurile

pentru aplicarea metodelor alternative de distrugere.

10 ORDIN ANSVSA 99/2006 Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine

africane din 26.04.2006 Art. 9. - (1) Imediat după ce diagnosticul de pestă porcină africană a fost

confirmat la porcinele dintr-o exploataţie, autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să

stabilească o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin trei kilometri în jurul focarului, care, la rândul

ei, trebuie să fie într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin zece kilometri.

11. ORDIN ANSVSA 99/2006 Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine

africane din 26.04.2006 Art. 15 (2) De îndată ce a avut loc confirmarea unui caz primar de pestă

porcină africană la porcii sălbatici, pentru a se reduce răspândirea bolii, Autoritatea Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie imediat:

a) să stabilească un grup de experţi care să cuprindă medici veterinari, biologi specialişti în fauna

sălbatică şi epidemiologi; grupul de experţi trebuie să asiste autoritatea veterinară competentă la: …..

c) să ia măsuri ca toţi porcii mistreţi împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi

de un medic veterinar oficial şi testaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic.

d) carcasele tuturor porcilor mistreţi găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială.

12. PROGRAM Art. 27. - În cazul porcilor mistreţi din fondurile cinegetice, parcurile naţionale,

Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", din crescătoriile de vânat şi din complexurile de vânătoare,

animalele vânate nu sunt scoase din centrul de colectare decât după sosirea rezultatului pentru

trichineloză şi pentru bolile porcilor supuse supravegherii conform anexei nr. 1 la Hotărârea

Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar- veterinare cuprinse în Programul

acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile

de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a

bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de

supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora,

doar în cazul în care rezultatul supravegherii este negativ.

13. PROGRAM Art. 24. - Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia reţinerii şi păstrării în condiţii

optime din punct de vedere sanitar- veterinar a exemplarelor de mistreţ vânate sau găsite moarte, până

la obţinerea rezultatului de laborator privind pesta porcină africană; condiţiile optime sunt reprezentate

de spaţii amenajate corespunzător pentru conservare, care să nu permită alterarea acestora sau

difuzarea bolilor infectocontagioase (centre de colectare, spaţii frigorifice şi altele asemenea).

14. Legea 407/2006 Art. 391

. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39 lit. g), ş), ţ), z) şi aa), în

interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea

producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de

interes public major în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", în parcuri naţionale, în rezervaţii

ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale

protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică

prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, a câinilor şi a pisicilor fără stăpân se realizează, pe bază de contract

de prestări servicii, în condiţiile legii, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de

vânătoare, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific al

acesteia, de către:

a) gestionarul fondului cinegetic cel mai apropiat, în parcuri naţionale şi în Rezervaţia Biosferei

"Delta Dunării";

b) gestionarul fondului cinegetic respectiv, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau

în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice.

(2) Exemplarele recoltate în condiţiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii.

15. PROGRAM planul de contingență pct, 6.4. În condiţiile art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 2 şi 3, lit. b) pct.

2, 5, 7 şi 10 şi lit. c) pct. 22, precum şi ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne are

următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

.


23

a) personalul specializat din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului

General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau al

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, după caz, contribuie, conform competenţelor

legale, la realizarea măsurilor profilactice şi de control, astfel: …………………

7. la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în condiţiile

art. 11 lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul prevenirii răspândirii bolii, permite

organizarea de vânători în fondurile cinegetice din zonele aflate de-a lungul frontierei şi stabileşte

condiţiile în care se pot organiza acestea, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

16 Ordonanţa nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a

subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman art.5 alin. (5) Resursele

financiare necesare realizării activităţii de colectare, transport, depozitare şi neutralizare a

subproduselor de origine animală de către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului

Bucureşti, prevăzute la alin. (3), se asigură, integral, prin transferuri de la bugetul de stat către

bugetele locale ale judeţelor, respectiv bugetul local al municipiului Bucureşti, prin bugetul

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 6. - (1) În localităţile izolate, în care ecarisarea se face cu dificultate, îngroparea cadavrelor

este permisă în locuri special amenajate, pe baza autorizării sanitare veterinare şi a autorităţilor

competente privind protecţia mediului, şi este organizată de către autorităţile administraţiei publice

locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor.

17. Hotărârea nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin

proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli

transmisibile ale animalelor, art. 4 (3) Beneficiază de despăgubiri proprietarii de animale din

exploataţiile în care se aplică măsurile de control al bolilor, inclusiv din exploataţiile aflate în zona de

protecţie a focarului, precum şi alte persoane fizice şi juridice care au suferit pagube colaterale prin

aplicarea măsurilor de eradicare şi combatere a bolilor.

18. Hotărârea nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin

proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli

transmisibile ale animalelor, art. 7 (3) La propunerea reprezentantului direcţiei sanitar-veterinare şi

pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, comisia prevăzută la alin.

(1) analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului în funcţie de valoarea genetică,

zootehnică, de sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la data

când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală, şi de valoarea unitară medie calculată pe

baza sumei totale a despăgubirii pentru animalele sau produsele în cauză conform prevederilor art. 4

din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei, cu amendamentele ulterioare.

19. Reglementarea (CE) nr. 178/2002 a Parlamentului european şi a Consiliului art. 3 (17) „producţie

primară”, producţia, creşterea sau cultura produselor primare, inclusiv recoltarea, transportul şi

producţia animalelor domestice înainte de tăiere. Ea acoperă de asemenea vânatul, pescuitul sau

culesul produselor sălbatice.

24

.


25

26

.


27

28

.


29

Documents

Ghidagvps.ro/docs/mistreti ghid.pdfGhid de proceduri pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin vânătorilor şi personalului gestionarilor fondurilor cinegetice, în colaborare