Ghid_Expertiza

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

Departamentul de Instalaţii

TEMA: GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE SI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

FAZA: Redactarea a III-a

Contract nr. C 43 / 2001

Beneficiar: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei DIRECTOR DEPARTAMENT: Dr. ing. Ioan Pepenar

RESPONSABIL TEMĂ: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran

RESPONSABIL CALITATE ing. Melania Cruceanu

- Martie 2002 -

Colectiv de elaborare

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu C.P. I

ing. Horia Petran C.P. III

Colaborator:

U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu

i

MEMORIU DE PREZENTARE

Lucrarea de faţă reprezintă o detaliere a normativului NP 048-2000 privind

expertiza termică şi energetică a clădirilor de locuit existente şi a instalaţiilor de încălzire si

preparare a apei calde de consum aferente acestora şi constă în elaborarea unor studii de

caz vizând clădirile reprezentative ale fondului de construcţii existent.

În lucrare se prezintă patru studii de caz vizând expertiza termică şi energetică a

tipurilor de clădiri reprezentative pentru fondul de construcţii existent, precum şi a

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde aflate în dotarea acestora:

• Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinţe, având în componenţă 44

apartamente, S + P + 10 etaje, racordate la sistem districtual de alimentare cu

căldură (punct termic central);

• Clădire de locuit înşiruită, cu pod, având în componenţă spaţiu locuit şi subsol

neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu centrală proprie funcţionând pe gaze

naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler cu

acumulare;

• Clădire de locuit individuală (independentă), având caracteristici asemănătoare

clădirii înşiruite (pod, spaţiu locuit şi subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate,

cu centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu apa caldă de consum

preparată prin intermediul unui boiler cu acumulare);

• Clădire comercială, cu destinaţia birouri, cu funcţionare cu intermitenţă a

instalaţiei de încălzire, cu centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu

apa caldă de consum preparată prin intermediul aparatelor de tip instant.

Pentru clădirile enumerate mai sus s-au întocmit fişele de expertiză termică şi

energetică şi s-au determinat valorile consumului normal anual de căldură estimat la

ii

nivelul racordului la sursa de căldură, în final întocmindu-se raportul de expertiză termică

şi energetică.

Având în vedere complexitatea şi gradul de noutate al metodologiei de expertizare

termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei

calde de consum aferente acestora, elaborată în cadrul normativului NP 048-2000, ghidul

propus are scopul de a facilita activitatea consultanţilor energetici de expertizare şi

diagnosticare din punct de vedere energetic a clădirilor existente, atât din punct de vedere

al înţelegerii metodologiei de calcul, cât şi al calibrării unor programe de calcul

specializate, elaborate în scopul aplicării normativului menţionat.

Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism

„Ion Mincu”, responsabil temă d-na ing. Mihaela Georgescu, pentru identificarea

principalelor elemente geometrice şi termotehnice ale anvelopei clădirilor expertizate.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI

ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI

CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

INDICATIV:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC

Director general: Prof. dr. ing. Dan Lungu

DEPARTAMENTUL INSTALAŢII ÎN CONSTRUCŢII ŞI BAZA DE PRODUCŢIE AUXILIARĂ

Director Departament: Dr. ing. Ioan Pepenar Elaboratori: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran Colaboratori: U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu Coordonat de: A.I.I.R. Preşedinte Acad. prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitrescu

Avizat de: SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE

Şef serviciu: Ing. Octavian Manoiu Responsabil lucrare M.L.P.T.L.: Ing. Ştefania Ţaţomir

CUPRINS

pag.

1. INTRODUCERE ..............................................................................................................1

2. DOCUMENTE CONEXE .................................................................................................2

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC.........................................................3

3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate ...............................................................3

3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală.........................................................................3 3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă.......................................................4 3.1.3. Elemente de izolare termică....................................................................................5 3.1.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum ...............................6 3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii .................................................................8

3.2. Fişa de expertiză a clădirii .........................................................................................9

3.3. Note de calcul .........................................................................................................18

3.4. Raportul de expertiză ..............................................................................................52

3.4.1. Informaţii generale ................................................................................................52 3.4.2. Informaţii privind construcţia .................................................................................52 3.4.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire..................................................................53 3.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum.........................55

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT ÎNŞIRUITE .................................................................................56

4.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate .............................................................56

4.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală.......................................................................56 4.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă.....................................................57 4.1.3. Elemente de izolare termică..................................................................................57 4.1.4. Instalaţia de încălzire şi preparare a apei calde de consum ..................................58 4.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii ...............................................................58

4.2. Fişa de expertiză a clădirii .......................................................................................58

4.3. Note de calcul .........................................................................................................66

4.4. Raportul de expertiză ..............................................................................................98

4.4.1. Informaţii generale ................................................................................................98 4.4.2. Informaţii privind construcţia .................................................................................98 4.4.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire..................................................................99 4.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum.......................101

5. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE ..........................................................................102

5.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate ...........................................................102

5.2. Fişa de expertiză a clădirii .....................................................................................102

5.3. Note de calcul .......................................................................................................109

5.4. Raportul de expertiză ............................................................................................139

5.4.1. Informaţii generale ..............................................................................................139 5.4.2. Informaţii privind construcţia ...............................................................................140 5.4.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire................................................................140 5.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum.......................142

6. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI PUBLICE .....................................................................................................143

6.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate ...........................................................143

6.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală.....................................................................143 6.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă...................................................144 6.1.3. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum ...........................144

6.2. Fişa de expertiză a clădirii .....................................................................................144

6.3. Note de calcul .......................................................................................................153

6.4. Raportul de expertiză ............................................................................................181

6.4.1. Informaţii generale ..............................................................................................181 6.4.2. Informaţii privind construcţia ...............................................................................181 6.4.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire................................................................182 6.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum.......................184

ANEXE

GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A

APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

Indicativ:

Înlocuieşte:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-

DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII SI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

INCERC - BUCUREŞTI

Aprobat de:

MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI - M.L.P.T.L. cu ordinul nr. ....... din ..................

1. INTRODUCERE

Ghidul de faţă se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în

general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi

al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor

termice aferente acestora.

Scopul ghidului este de a detalia normativul [2] prin prezentarea unor studii de caz

vizând expertiza termică şi energetică a următoarelor clădiri, considerate reprezentative

pentru fondul de construcţii existent, precum şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a

apei calde aflate în dotarea acestora:

• Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinţe, având în componenţă 44

apartamente, S + P + 10 etaje, racordată la sistem districtual de alimentare cu

căldură (punct termic central);

• Clădire de locuit înşiruită (duplex), cu pod, având în componenţă spaţiu locuit şi

subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu centrală proprie funcţionând pe

gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler

cu acumulare;

• Clădire de locuit individuală, având structura şi componenţa asemănătoare cu

clădirea înşiruită;

• Clădire comercială, cu destinaţia birouri, cu funcţionare cu intermitenţă a

instalaţiei de încălzire, cu centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu

apa caldă de consum preparată prin intermediul aparatelor de tip instant.

Pentru clădirile enumerate mai sus se întocmesc fişele de expertiză termică şi

energetică şi se determină valorile consumului normal anual de căldură, pentru încălzire şi

preparare a apei calde de consum, estimat la nivelul racordului la sursa de căldură.

Pentru fiecare din clădirile susmenţionate se întocmeşte raportul de expertiză termică şi

energetică.

2

2. DOCUMENTE CONEXE

[1] * * * O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului

construit existent şi stimularea economisirii energiei termice

[2] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de

consum aferente acestora

[3] * * * Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare

expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

[4] C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la

clădirile de locuit

[5] C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

ale clădirilor

[6] C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

în contact cu solul

[7] SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile

3

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ

A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC

3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate

3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

Blocul M28 din strada Arinii Dornei nr. 4, sector 6, Bucureşti, a fost proiectat de

către Institutul “Proiect Bucureşti”, în anul 1973, în cadrul proiectului nr. 9210. Proiectul

utilizează secţiunea refolosibilă confort I - MIf5 (proiect 8155). Clădirea a fost executată în

anul 1974.

Blocul face parte din ansamblul Uverturii, situat în cartierul Militari, în vecinătatea

Institutului Politehnic, cuprinzând blocuri de locuinţe cu P + 10E şi P + 4E, construite în

perioada anilor 1970 - 1977.

Este un bloc punct, cu parter şi 10 etaje( P+10E), parţial un etaj XI tehnic, cu

subsol general. Înălţimea de nivel este de 2,75 m.

În vecinătate mai există încă 3 blocuri identice M27, M29 şi M30.

Clădirea este orientată cu faţada principală (cu intrare) spre SUD.

Blocul cuprinde 44 apartamente, câte 4 apartamente identice la fiecare etaj.

Fiecare apartament are cate o cameră de zi, două dormitoare, baie, bucătărie,

debara, cămară, vestibul şi logie. La parter, datorită intrării în bloc, două din apartamente

sunt modificate faţă de cele de la etajele curente, într-o garsonieră cu o cameră,

bucătărie, baie, vestibul şi logie, respectiv într-un apartament cu o cameră de zi, două

dormitoare, bucătărie, baie, vestibul, fără logie, cu configuraţie diferită de a

apartamentelor curente.

Clădirea are o scară interioară comună, iluminată artificial, cu o singură rampă şi

podest de nivel şi este prevăzută cu un ascensor. Peste ultimul planşeu se ridică un etaj

XI parţial, cuprinzând camera troliilor, o spălătorie şi 2 uscătorii.

La parter, adiacent intrării în bloc este prevăzută o cameră de pubele cu ieşire în

exterior, prevăzută pe contur cu zidărie din cărămidă plină de 25 cm grosime spre exterior

şi spre vestibulul de la intrare (windfang) şi cu căptuşeli din zidărie de cărămizi pline, de

12,5 cm grosime, spre pereţii din beton dinspre casa scării şi dinspre apartamentul nr.1. În

4

vestibulul de la intrare sunt prevăzute nişe de instalaţii electrice mărginite de un perete din

cărămidă plină de 12,5 cm grosime, care căptuşeşte peretele din beton dinspre

apartamentul nr. 4.

Vestibulul de la intrare este prevăzut cu corp de încălzire, dar casa scării nu are

prevăzute elemente de încălzire şi nici nu are prevăzută izolaţie termică spre

apartamente.

Terasa clădirii este circulabilă, stratul de protecţie al hidroizolaţiei fiind realizat din

dale de beton de 2 cm grosime, fixate în şapa din mortar de ciment de 2 cm grosime. Este

prevăzută pe contur cu atic de cca 0,7 m înălţime.

Accesul în subsol se face printr-o rampă amplasată în casa scării. Subsolul a fost

destinat numai adăpostirii conductelor de instalaţii, dar în prezent sunt amenajate de către

locatari, destul de haotic, o serie de boxe care afectează aerisirea corespunzătoare a

subsolului.

Finisajele sunt obişnuite :

- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zugrăveli obişnuite înlocuite în unele

apartamente cu tapet, calcio-vechio, zugrăveli în culori de apă, lambriuri false,

stucaturi, etc. ;

- pereţii băilor şi bucătăriilor au fost iniţial prevăzuţi cu vopsitorii de ulei, faianţa fiind

prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în majoritatea bucătăriilor şi băilor

este prevăzută faianţă pe toata suprafaţa pereţilor;

- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de similipiatră;

- pardoseli, în camere, din covor PVC pe suport textil de 3 mm grosime, înlocuit în

unele apartamente cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi, vestibuluri,

logii şi spaţii comune, înlocuite în unele apartamente cu gresie sau mozaic

veneţian; grosimea pardoselilor de peste planşee este de cca. 4 cm, inclusiv şapa;

- zugrăveli simple la pereţi şi pardoseli din mozaic la spaţiile comune şi în casa

scării.

În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cca. 1,0 m lăţime, care este tasat

neuniform, fiind desprins de clădire şi fisurat.

Înălţimea parterului şi a etajelor curente este de 2,75 m, rezultând o înălţime de

11 x 2,75 = 30,25 m a suprastructurii.

3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă

5

Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din beton armat

clasa Bc 20 (B250), cu grosime de 20 cm, executaţi cu cofraje obişnuite.

Planşeele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa Bc 20,

prevăzute pe contur cu dinţi de rezemare şi mustăţi de continuitate. Monolitizările sunt

realizate cu beton B300.

În zona casei scării, podestele au fost rezolvate cu predale de 10 cm grosime,

rezemate pe pereţii structurali de pe conturul casei scării, peste care s-a turnat o

suprabetonare de 10 cm grosime.

Clădirea are un subsol având 2,24 m înălţime liberă, cu pereţi din beton armat

Bc15 (B200). Sub pereţii de subsol sunt prevăzute fundaţii continue alcătuite din cuzineţi

din beton armat B150 cu înălţimea de 55 cm şi talpi din beton simplu B75 cu înălţimea de

75 cm. Subsolul are o placa de 5 cm grosime din B100 slab armata.

Terenul caracteristic zonei este macroporic de tip “A”, sensibil la umezire. După

executarea săpăturii generale a fost prevăzută o compactare a terenului cu maiuri grele,

producând îndesarea pământului cu 25 cm.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, clădirea M28 a suferit o serie de avarii care

au fost analizate în cadrul proiectului nr. 12864/1977, întocmit de Institutul Proiect

Bucuresti- IPB, beneficiar fiind ICRAL- Giuleşti.

La structura de rezistenţă s-a constatat apariţia unor fisuri înclinate mai pronunţate

pe înălţimea parterului şi a primelor 3 etaje, în pereţii structurali din beton armat

transversali din axul 4, dintre apartamente şi din axele 2 şi 6, dintre bucătării şi băi. În

aceşti pereţi au apărut fisuri înclinate ceva mai puţin deschise şi la etajele IV-VIII. De

asemenea au fisurat toţi buiandrugii aparţinând de pereţii structurali din beton.

Fisuri verticale, ceva mai puţin deschise, dar pe toată înălţimea clădirii, au apărut în

pereţii structurali longitudinali care mărginesc casa scării (axele d şi f).

În pereţii longitudinali dintre apartamente, din axul e, au apărut fisuri înclinate la

nivelul parterului şi al etajelor I şi II. Au apărut fisuri în zidăria etajului tehnic mai ales în

colturile camerelor.

Zidurile despărţitoare neportante din fâşii YTONG s-au desprins de grinzile de

rezistenţă şi au fisurat la rosturile dintre fâşii. Au apărut fisuri şi în parapeţii ferestrelor din

zidărie neportantă din blocuri BCA.

3.1.3. Elemente de izolare termică

6

Pereţii structurali din beton armat, precum şi bulbii acestora şi stâlpii, sunt căptuşiţi,

la exterior, cu fâşii YTONG de 15 cm grosime.

Pereţii despărţitori ai apartamentelor sunt realizaţi de asemenea din fâşii YTONG

de 7,5 cm grosime.

Pe faţade, între stâlpi şi bulbii pereţilor structurali, ferestrele au parapeţi din zidărie

de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.

Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie prevăzută cu

uşă spre camera de zi şi cu fereastră spre bucătărie. Peretele exterior al bucătăriei este

alcătuit din zidărie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. Uşa spre camera de zi are

un spalet din zidărie de BCA GBN 50 de 22,5 cm grosime.

Buiandrugii ferestrelor sunt realizaţi din grinzi de faţadă din beton armat monolit de

30 cm grosime, prevăzute la partea inferioara cu un rebord de 10 cm înălţime, şi sunt

căptuşite cu placi BCA de 15 cm grosime.

Pereţii exteriori de la etajul XI sunt alcătuiţi din zidărie de cărămida plină de 25 cm

grosime.

Terasa este izolată termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton

de pantă având grosimea medie de 10 cm .

Planşeul de peste subsol nu are prevăzută nici o izolaţie termică. Soclul perimetral

nu este termoizolat.

Tâmplăria exterioară de la ferestre şi de la uşile spre semilogii, este din lemn,

cuplată (STAS 465-71), prevăzută cu două foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile

sunt poziţionate la faţa interioară a parapeţilor. Unii locatari au adăugat spre exterior câte

o cercevea suplimentară din lemn sau din profile metalice, prevăzută cu al treilea rând de

geam obişnuit. De asemenea unii locatari au efectuat închideri ale balcoanelor, utilizând

diverse soluţii.

Tâmplăria uşilor de la intrare, de la camera de gunoi şi de la camera troliilor este

metalică. Etajul XI are prevăzute ferestre metalice.

3.1.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

Încălzirea blocului M 28 este asigurată prin livrare de agent termic de la punctul

termic PT 1 Uverturii. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu agent termic secundar

7

între punctul termic şi blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul conductelor

variază între Dn 300 şi Dn 125 datorită faptului că pe acelaşi traseu sunt racordaţi încă 9

consumatori de tipul parter şi patru nivele. Din punct de vedere al alimentării cu agent

termic, blocul M 28 se află într-o situaţie dezavantajoasă, fiind amplasat practic la capătul

unei ramificaţii a reţelei de distribuţie a agentului termic secundar. În cursul anului 1990,

RADET a efectuat, la sesizarea asociaţiilor de locatari, unele verificări asupra funcţionării

sistemului de încălzire şi preparare a apei calde, constatând disfuncţii, proprii de altfel

întregului sistem de termoficare urbană din Municipiul Bucureşti.

Punctul termic PT 1 Uverturii are o putere instalată de 7,50 Gcal/h (8,70 MW) şi

alimentează cu căldură un număr de 20 de blocuri de locuinţe cu un total de 1102

apartamente locuite de cca. 2400 persoane. În afara blocurilor M 27 ÷ M 30 cu un regim

de înălţime de parter şi zece etaje celelalte 16 blocuri sunt de tipul parter şi patru etaje.

Conform datelor din proiect rezultă că necesarul de căldură de calcul este

Qo= 276 000kcal/h (320 930W).

Releveul efectuat asupra instalaţiei de încălzire a blocului M 28 a condus la

valoarea totală de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569 elemente

în spaţiul locuit, 58 elemente în spaţiile anexe încălzite, respectiv 19 elemente în holul de

intrare în clădire – considerat împreună cu casa scărilor) caracterizate de fluxul termic

nominal de 116kcal/h element. Rezultă o putere instalată de 307 000kcal/h (356 900W).

Se deduce un exces de putere instalată B = 1,112.

Instalaţia de încălzire interioară însumează 224 corpuri de încălzire, din care 219

corpuri în spaţiile locuite (câte 5 corpuri în apartamentele 3-44, 6 corpuri în ap. 1 şi 3

corpuri în ap. 2), respectiv 5 corpuri de încălzire în spaţiile comune (casa scării şi anexe).

Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13 800 kg/h.

Condiţiile nominale sunt fixate de valorile C75t ,C95t ooRS

ooTS == şi C20t o

io = ,

C15t oeo

−= .

Distribuţia agentului termic se realizează prin sistemul bitubular cu distribuţie

inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt

racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al clădirii

conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificată pe două ramuri principale

alimentând apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a clădirii, prin intermediul a 14

coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prevăzute cu robinete colţar de tipul dublu

reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei şi din care mai puţin de jumătate

8

sunt nefuncţionale. Instalaţia de încălzire interioară este caracterizată de o funcţionare

anormală, consecinţă a depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul

corpurilor de încălzire şi a abaterilor debitelor caracteristice corpurilor de încălzire şi

coloanelor de alimentare ale acestora, faţă de valorile de proiect.

Blocul nu este dotat cu contor nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru

încălzire şi nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru apa caldă, facturarea, atât

pe încălzire cât şi pe a.c.m., fiind făcută în sistem pauşal.

Consumul de apă rece este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui

debitmetru WOTLEX tip WEG-100, Qn = 100m3/h, Pn = 20bar, montat într-un cămin de

racord pe conductă Dn 100.

Consumul de gaze naturale este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui

contor de gaz tip I / Uzina 2 Braşov (1968), Qn = 20m3/h, V = 20l, H = 2000mmH2O.

Racordul de apă caldă de consum este prevăzut cu robinet de închidere cu sferă

Dn 65, funcţional. Debitul de calcul pentru apa caldă menajeră este Gacmo = 2000l/h, iar

debitul de calcul pentru apa rece este Ga.r.o = 5500l/h.

3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii

Imobilul a fost în general bine întreţinut de-a lungul timpului. Instalaţiile interioare

prezintă uzura normală după 26 ani de funcţionare.

Blocul prezintă o înclinaţie de la axa verticală, cunoscută şi înaintea cutremurului

din 1977. În partea de N-E a clădirii, în zona în care intră în clădire o serie de conducte din

exterior, terenul, antrenând şi trotuarul din jurul blocului, a suferit o tasare, fapt care a

condus la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu precipitaţii. Au rezultat, la pereţii

exteriori ai apartamentului nr. 3 de la parter, zone cu igrasie şi mucegai.

În urmă cu 3-4 ani subsolul se inunda periodic, prin refularea apelor uzate şi

pluviale din canalizarea exterioară. Defecţiunea a fost înlăturată prin montarea unei

clapete antiretur pe conducta de racord la reţeaua de canalizare.

9

3.2. Fişa de expertiză a clădirii

Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucuresti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, Bloc M28, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

Destinaţia principală a clădirii:

locuinţe birouri spital comerţ hotel autorităţi locale / guvern şcoală cultură altă destinaţie:

Tipul clădirii:

individuală înşiruită bloc tronson de bloc

Zona climatică în care este amplasată clădirea: II

Regimul de înălţime al clădirii (ex. S + P + 4): S + P + 10 E

Anul construcţiei: 1974

Proiectant / constructor: Institutul “Proiect Bucuresti” (secţiunea refolosibilă MIf5

pr. 8155)

Structura constructivă:

zidărie portantă cadre din beton armat pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi diafragme din beton armat schelet metalic

Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:

partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, secţiuni reprezentative ale construcţiei, detalii de construcţie, planuri pentru instalaţia de încălzire interioară, schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară, planuri pentru instalaţia sanitară,

Gradul de expunere la vânt:

adăpostită moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)

10

Starea subsolului tehnic al clădirii: Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună, Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea

exterioară),

Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a

distanţelor până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de

căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor

caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei

clădirii: tip, suprafaţă, straturi, grosimi, materiale, punţi termice:

11

Pereţi exteriori opaci:

alcătuire:

Straturi componente (i →→→→ e) PE Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere , r

Pereti ext. curenti (Rm = 0,866 m2K/W) 1804,0 diverse alcatuiri: 0,812 45 cm grosime (R = 0,903 m2K/W) 524,1

- tencuiala - beton armat - fasii BCA - tencuiala

0,02 0,30 0,15 0,03

35 cm grosime (R = 0,846 m2K/W) 725,2

- tencuiala - beton armat - fasii BCA - tencuiala

0,02 0,20 0,15 0,03

25 cm grosime (R = 0,921 m2K/W) 261,4

- tencuiala - zidarie blocuri BCA - tencuiala

0,02

0,25 0,03

22,5 cm grosime (R = 0,986 m2K/W) 56,4

- tencuiala - fasii BCA - tencuiala

0,02 0,225 0,03

PE1

20 cm grosime (R = 0,781 m2K/W) 236,9

- tencuiala - zidarie blocuri BCA - tencuiala

0,02

0,20 0,03

PE2 Pereti ext. la intrare parter (Rm = 0,815 m2K/W) 3,99

Pereţi b.a. + zidărie cărămidă + aer neventilat 5 cm

- -

PE3 Pereti ext. la et IX (Rm = 0,445 m2K/W) 76,16 diverse alcatuiri - -

Suprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci [m²]: 1889,24

Stare: bună, pete condens, igrasie, Starea finisajelor: bună, tencuială căzută parţial / total,

Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuiala similipiatra de culoare cenusie;

tencuieli de var de culoare deschisa in logii

Elemente de umbrire a faţadelor: NU Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.):

Straturi componente (i →→→→ e) P Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere, r

[%] Pereti catre casa scarilor

si catre ghene (Rm = 0,394 m2K/W)

919,16 diverse alcatuiri

-

Suprafaţa totală a pereţilor către casa scărilor [m²]:810,1

12

Volumul de aer din casa scărilor [m³]:789,0

Planşeu peste subsol (împreună cu camera pubele): Straturi componente (i →→→→ e) PS

b Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m] Coeficient reducere, r

placa din beton armat 12 cm (Rm = 0,362 m2K/W) 242,05 pardoseala

placa b.a. 0,04 0,12 0,958

Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m²]: 242,05

Volumul de aer din subsol [m³]: 683,3

Terasă :

Tip: circulabilă, necirculabilă,

Stare: bună, deteriorată, uscată, umedă

Ultima reparaţie: < 1 an, 1 – 2 ani 2 – 5 ani, > 5 ani

Straturi componente (i →→→→ e)

TE Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]


[%]

TE1 Peste et X (R = 0,952 m2K/W) 241,9

tencuiala beton armat beton simplu placi BCA sapa hidroizolatie mortar ciment placi beton

0,01 0,12 0,10 0,15 0,02 0,01 0,02 0,02

0,931

TE2 Peste et XI (R = 0,916 m2K/W) 29,6

tencuiala beton armat beton simplu placi BCA sapa hidroizolatie mortar ciment

0,01 0,10 0,08 0,15 0,02 0,01 0,02

0,804

Suprafaţa totală a terasei [m²]: 284,9

Materiale finisaj; Placi beton, respectiv mortar de ciment Starea acoperişului peste pod: NU ESTE CAZUL

Planşeu sub pod: NU ESTE CAZUL Ferestre / uşi exterioare:

13

FE /

/ UE Descriere Suprafaţă

[m²] Tipul

tâmplăriei Grad

etanşare Prezenţă

oblon (i / e)

FE1 ferestre si usi de balcon (R = 0,390 m2K/W)

545,8 cuplate, din lemn - fara garnituri -

FE2 tamplarie metalica la spatii comune (R = 0,170 m2K/W)

4,2 tamplarie simpla - fara garnituri -

Starea tâmplăriei: bună evident neetanşă

fără măsuri de etanşare, cu garnituri de etanşare, cu măsuri speciale de etanşare;

Alte elemente de construcţie: Straturi componente (i →→→→ e)

PI Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]


[%]

PI,1

Plansee sub et I, spre ext. (Rm = 1,373 m2K/W) 5,1

covor PVC sapa mortar beton armat polistiren exp. aer neventilat tenc pe rabit

0,002 0,038 0,120 0,035 0,300 0,055

-

PI,2 Plansee sub et I, spre camera pubele (Rm = 1,056 m2K/W)

14,0 doua alcatuiri - -

PI,3 Pereti interiori spre camera pubelelor (Rm = 0,516 m2K/W)

39,4 trei alcatuiri - -

PI,4 Pereti interiori spre subsol (Rm = 0,375 m2K/W)

19,6 trei alcatuiri - -

PI,5 Usa interioara spre subsol (R = 0,340 m2K/W) 1,9

usa din lemn, simpla, opaca din rame si tablii

- -

Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:

uşa de intrare în clădire:

Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie),

Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare,

Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,

14

Ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de

etanşare:

Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare, Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe, Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit:

Suprafaţa locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 2613,26

Volumul spaţiului încălzit [m³]: 6783,45

Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,59

Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de

încălzire: Funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire;

Raportul dintre suprafaţa faţadei cu balcoane închise şi suprafaţa totală a faţadei

prevăzută cu balcoane / logii; aproximativ 0,12 (cca 50% din logii sunt închise de

proprietari);

Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6,00 m;

Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: 1,80

Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: 68,2 m

Instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie, cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice, Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: NU ESTE CAZUL

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

15

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]

Tip corp static în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

Rad fontă STAS 7363 600/2 219 5 224 680,785 15,37 696,155

Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară, superioară, mixtă

Necesarul de căldură de calcul [W]: 320.930

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,

diametru nominal [mm] DN 80, disponibil de presiune (nominal) 1000 mmH2O;

Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: nu există

Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie,

coloane): nu există

Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):

Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,

Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt funcţionale,

Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,

Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: - Lungime [m]: 2 x 82,5 m - Diametru nominal [mm, ţoli] Dn 80 - Termoizolaţie: material, grosime, tip protecţie, stare (integritate, umiditate):

Termoizolaţie din vată minerală protejată cu carton bitumat, tasată şi parţial

lipsă. Grosime medie 4 cm.

Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:

Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,

Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,

Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,

16

Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:

Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale,

Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale,

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL

- Suprafaţa planşeului încălzitor [m²],

Sursa de încălzire – centrală termică proprie: NU ESTE CAZUL

Date privind instalaţia de apă caldă menajeră: Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:

Sursă proprie, cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:

Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 45

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar – 44 buc

Spălător - 44 buc

Rezervor WC - 44 buc

Cada de baie - 44 buc


diametru nominal [mm] Dn 50, presiune necesară (nominal) [mmCA] -;

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează nu există

Contor de căldură general: NU ESTE CAZUL

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există parţial peste tot

17

Alte informaţii:

- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic : DA,

- programul de livrare a apei calde menajere : fără întrerupere,

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani : pentru perioada 1995-1999,

- date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere: NU ESTE

CAZUL,

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: NU ESTE CAZUL,

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de

producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale: NU ESTE CAZUL,

- date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea

termoizolaţiei etc. – măsurări debit a.c.m. pe timp de noapte,

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea: cca.

10°C,

- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se

cunosc consumurile facturate): 102,4.

18

3.3. Note de calcul

3.3.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de

construcţie din componenţa clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE 1. Arii a) Etaj curent (fig. B1) P = (6,10 + 0,50 + 1,40 + 11,70) x 4 = 19,70 x 4 = 78,80 m

Sperete + Stâmpl = 78,80 x 2,75 = 216,70 m2

Stâmpl = (1,60 + 2,40) x 1,30 x 2 x 4 = 41,60

0,60 x 0,80 x 4 = 1,92

0,80 x 2,10 x 4 = 6,72

50,24 m2

Spereţi ext.curenţi = 216,70 - 50,24 = 166,46 m2

Splanşeu = (6,10 x 5,40 + 5,60 x 2,775 + 7,00 x 3,525) 4 = 292,62 -

Se scade: 3,225 x 0,30 x 4 = 2,58

Splanşeu et.crt. = 290,04 m2

Stavan et.X = 290,04 - 4 x 6,40 x 0,20 = 284,92 -

Se scade Splanşeu et.XI = 43,00

Splanşeu terasă et.X = 241,92 m2

b) Parter (fig. B2, B3, B4, B5)

P = 2 x 6,10 + 11,80 + 7,00 + 3 x 19,7 - 0,10 = 90,00 m

Spereţi + Stâmpl = 90,00 x 2,75 = 247,50

Ssupl.pereţi = (2,00 x 2 + 3,50) 0,45 = 3,37

250,87 m2

Stâmpl.lemn = (1,60 + 2,40) 1,30 x 7 = 36,40

0,60 x 0,80 x 4 1,92

0,80 x 2,10 x 3 = 5,04

43,36 m2

Stâmpl.met. = 2,30 x 2,65 = 6,10 m2

Stâmpl.total = 43,36 + 6,10 = 49,46 m2

19

Spereţi = 250,87 - 49,46 = 201,41 m2

Aria totală a pereţilor se defalcă astfel:

- la intrare: S = 1,45 x 2,75 + 3,50 x 3,20 - 6,10 = 9,09 m2

- spre camera de pubele: S = (5,55 x 2 + 2,90) 2,75 + 2,00 x 0,45 = 39,40 m2

- spre subsol: S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2

- pereţi exteriori curenţi: S = 201,41 - (9,09 + 39,40 + 0,90) = 152,02 m2

Total 201,41 m2

Splanşeu subsol = 6,10 x 5,40 + 1,50 x 1,40 + 5,55 x 3,40 = 53,91

3/4 . 292,62 - 1,45 x 0,10 = 219,32

273,23 -

• Se scade (3 x 3,225 + 2,10) 0,20 = -2,35

• Idem, planşeu Hol intrare: -14,91

• Idem, planşeu casa scărilor: -29,47

• Se adaugă aria suplimentară

din zona rampelor (fig. 4,5)

(1,07 - 0,96) 3,50 + (5,26 - 4,48) 1,50 = + 1,55

Splanşeu subsol = 228,05 m2

Stavan spre ext. = 3,50 x 1,45 = 5,08 m2

Stavan spre pubele = 1,40 x 1,40 + 2,90 x 4,15 = 1,96 + 12,04 = 14,00 m2

c) Accesul din casa scării în subsol (fig. B5) Sperete b.a. = 0,76 x 2,75 + 0,5 x 2,75 x 4,48 = 8,25 +

Spereţi zidărie = 8,25 + 1,50 x 2,75 - 1,89 = 10,48

Spereţi spre subsol = 18,73 m2

Stâmpl.spre subsol = 0,90 x 2,10 = 1,89 m2

d) Etaj XI (fig. B6) Splanşeu = Sterasă = 12,20 x 2,80 + 6,80 x 1,30 –1,975 x 6,8 = 29,57 m2

Stâmpl.met. = 7 x 0,60 x 1,00 = 4,2 m2

P = 2 (12,20 + 4,10) – 6,80 – 1,30 = 24,50 m

Spereţi + Stâmpl = 24,50 x 3,28 = 80,36 m2

Spereţi = 80,36 – 4,2 = 76,16 m2

20

e) Arii totale Stâmpl.lemn = 50,24 x 10 - 43,36 = 545,76 m2

Stâmpl.met. = 4,2 m2

Stâmpl.lemn spre subsol = 1,89 m2

Splanşeu terasă et.X = 241,92 m2

Splanşeu terasă et.XI = 29,57 m2

Splanşeu subsol = 228,05 m2

Splanşeu et.I spre ext. = 5,08 m2

Splanşeu et.I spre pubele = 14,00 m2

Spereţi ext.la intrare parter = 9,09 m2

Spereţi ext.la et.XI = 76,16 m2

Spereţi int.spre pubele = 39,40 m2

Spereţi int.spre imobil = 0,90 + 18,73 = 19,63 m2

Spereţi ext.curenţi

- parter = 152,02

- et. I…IX 166,46 x 9 = 1498,14

- et. X 166,46 - 78,80 x 0,16 = 153,85

1804,01 m2

Spereţi int.spre casa scării = 810,06 + 83,16 + 11,41 + 14,53 = 919,16 m2

Total anvelopă ΣS = 3932,82 m2

2) Arii locuibile şi utile ale spaţiului încălzit: Sloc = 42 x 40,72 + 18,21 + 42,42 = 1770,87 m2

SÎnc.ap. = 22 x 59,27 + 20 x 59,45 + 27,79 + 64,02 = 2584,75 m2

Sspaţii comune et.XI:

- uscătorii (2,965 + 3,11) x 2,125 + 0,27 = 13,18

- spălătorie 2,525 x 2,80 = 7,07

- cameră motor lift 2,95 x 2,80 = 8,26

28,51 m2

Total suprafaţă utilă a spaţiului încălzit:

SÎnc = 2584,75 + 28,51 = 2613,26 m2

3) Volum util încălzit

21

- în apartamente 2584,75 x 2,59 = 6694,50

- et. XI 28,51 x 3,12 = 88,95

V = 6783,45 m3

4) Volumul total al clădirii (conform [4]) Parter 272,43 x 2,75 = 749,19

Et. I…IX 9 x 290,04 x 2,75 = 7178,49

Et. X 290,04 x 2,59 = 751,20

Et. XI 43,00 x 3,28 = 141,04

8819,92 +

Se adaugă denivelare la parter

3,50 x 2,00 x 0,45 = 3,15

8823,07 -

Se scade la acces subsol

8,25 x 1,50 = 12,37

Total V 8810,70 m3

B. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

Pentru conductivităţile termice de calcul se folosesc valorile din [5] Anexa A,

multiplicate cu coeficienţii de majorare din [2] Anexa 2 Tabelul A2.1. Se ţine seama că

vechimea clădirii este de 27 ani (proiect 1973, execuţie 1974).

Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate la clădirea B sunt prezentate

în Tabelul 3.3.1.

Observaţie: Pentru lemnul de brad, la uşi s-au folosit valorile ρ = 600 kg/m3 şi λ = 0,19

W/(mK) în conformitate cu [5] Anexa I.

22

TABELUL 3.3.1

Caracteristicile

conf. [5] Anexa A

Coeficientul

de majorare

Conductiv.

termică de

calcul

ρ λ

Nr.

crt. Denumirea materialului

kg/m2 W/(mK) - W/(mK)

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

2 Zidărie din blocuri din BCA - GBN 50 825 0,34 1,05 0,357

3 Fâşii armate din BCA - GBN 50 725 0,28 1,05 0,294

4 Zidărie din cărămizi pline 1800 0,80 - 0,800

5 Mortar de ciment la pardoseli şi şape 1800 0,93 - 0,930

6 Mortar de ciment la tencuieli 1800 0,93 - 0,930

7 Polistiren expandat 20 0,044 1,05 0,046

8 Plăci din beton simplu, la terasă 2400 1,62 - 1,620

9 Beton simplu, din pantă, la terasă 2400 1,62 - 1,620

10 Plăci din BCA - GBN 50 la terasă 700 0,27 1,05 0,283

11 Bitum, la hidroizolaţii 1100 0,17 - 0,170

12 Lemn de brad, la uşi 600 0,19 - 0,190

13 Mozaic la pardoseli 2000 1,16 - 1,160

14 Covor PVC, fără suport textil 1800 0,38 - 0,380

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE 1) Pereţi exteriori curenţi a) Pereţi de 45 cm grosime

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- beton armat 30 cm

- fâşii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 903,0930,005,0

294,015,0

740,130,0

241

81R 2=++++=

Aria aferentă:

• alcătuirea de mai sus

23

(9,30 x 10 - 0,925) x 2,24 = 206,25

9,30 x 2,20 = 20,46

(12,20 + 7,05) x 2 x 9 x 0,41 = 142,07

(19,25 x 2 - 3,625) x 0,41 = 14,30

383,08

• zidărie din blocuri BCA + GBN 50

(238 x 2,24 + 24 x 2,20) x 0,15 = 87,89

• b.a. 30 cm + zidărie din cărămizi pline 15 cm

(12,20 + 7,05) x 2 x (0,51 - 0,22) = 11,17

• beton armat 45 cm

(12,20 + 7,05) x 2 x 0,10 x 10 = 38,50

(19,25 x 2 - 3,625) x 0,10 = 3,48

41,98

S = 524,12 m2

b) Pereţi de 35 cm grosime


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- fâşii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 846,0930,005,0

294,015,0

740,120,0

241

81R 2=++++=

Aria aferentă:


4 x (5,40 + 0,50) x (30,09 - 0,12 x 10) +

+ 0,05 x 2,63 - 44 x 0,60 x 0,80 = 660,82

1,40 x (0,61 - 0,12) x 43 = 29,50

690,32


4 x (5,40 + 0,50) x 10 + 0,05 x 0,12 28,33

1,40 x 0,12 x 39 = 6,55

34,88

24

S = 725,20 m2

c) Pereţi de 25 cm grosime


- tencuială 2 cm

- zidărie din blocuri BCA 25 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 921,0930,005,0

357,125,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

S = (2,40 x 79 + 1,60 x 0,40) x 0,94 + (2,40 x 8 + 1,60 x 4) x 0,90 = 261,42 m2

d) Pereţi de 22,5 cm grosime


- tencuială 2 cm

- fâşii BCA 7,5 cm

- fâşii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 986,0930,005,0

294,0225,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

S = (2,14 x 1,40 - 0,80 x 2,10) x 39 + (2,10 x 1,40 - 0,80 x 2,10) x 4 = 56,36 m2

e) Pereţi de 20 cm grosime


- tencuială 2 cm

- zidărie din blocuri BCA - 20 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 781,0930,005,0

357,020,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:


2,775 x (30,09 - 10 x 0,12) 3 +

25

+ 2,775 x (27,34 - 9 x 0,12) -

- 43 x (1,60 x 1,30 + 0,15 x 1,90) = 211,68


2,775 x 1,20 x 39 + 0,15 x 1,90 x 43 = 25,23

S = 236,91 m2

TOTAL 1

ΣS = 524,12 + 725,20 + 261,42 + 56,36 + 236,91 = 1804,02 m2

781,091,236

986,036,56

921,042,261

846,020,725

903,012,524

01,1804Rm++++

=

Rm = 0,866 m2K/W

2) Pereţi exteriori la intrare parter Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline + aer neventilat 5 cm


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- aer neventilat 5 cm (Ra = 0,180 m2K/W) conform [5] Tabelul III

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 815,0180,0930,005,0

800,024,0

740,120,0

241

81R 2=+++++=

Aria aferentă:

S = 1,45 x 2,75 = 3,99 m2

3) Pereţi exteriori la etajul XI (spaţii comune) a) Pereţi din zidărie din cărămizi pline Alcătuire idem “2a” R = 0,520 m2K/W

Aria aferentă

S = (24,37 - 2 x 0,30 - 2 x 1,20) x 2,17 – 4,2 = 42,17 m2

26

b) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline 12,5 cm


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- zidărie 11,5 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 479,0930,005,0

800,0115,0

740,120,0

241

81R 2=++++=

Aria aferentă

S = 2 x 1,30 x 2,17 = 5,64 m2

c) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline 7,5 cm Alcătuire

Idem b) dar cu zidărie de 6,5 cm grosime

W/Km 417,0800,005,0479,0R 2=−=

Aria aferentă

S = 24,37 (0,95 + 0,16) = 27,05 m2

d) Stâlpi din beton armat

Alcătuire (i → e)

- tencuială 2 cm

- beton armat 24 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 358,0740,124,0

241

81R 2=++=

Aria aferentă

S = 2 x 0,30 x 2,17 = 1,30 m2

TOTAL 3

ΣS = 42,17 + 5,64 + 27,05 + 1,30 = 76,16 m2

27

=+++

=

358,030,1

417,005,27

479,064,5

520,017,47

16,76Rm 0,445 m2K/W

4) Pereţi interiori spre camera pubelelor a) Pereţi din zidărie din cărămizi pline

Alcătuire (i → u)

- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 2 cm

W/Km 551,0930,004,0

800,124,0

121

81R 2=+++=

Aria aferentă

S = (1,40 + 0,8) 2,75 = 6,05 m2

b) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- zidărie 11,5 cm

- tencuială 2 cm

W/Km 510,0930,004,0

800,0115,0

740,120,0

121

81R 2=++++=

Aria aferentă

S = (4,15 + 1,40) x 2,75 = 15,26 m2

TOTAL 4

ΣS = 6,05 + 15,26 = 21,31 m2

W/Km 521,0

510,026,15

551,005,6

31,21R 3m =

+=

5) Pereţi interiori spre subsol neîncălzit

28

Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline

Alcătuire (i →u)

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- tencuială 2 cm

W/Km 366,0930,004,0

740,120,0

121

81R 2=+++=

Aria aferentă

S = 0,5 x 2,75 x 4,20 = 5,78 m2

6) Tâmplărie exterioară curentă, din lemn Alcătuire

Ferestre şi uşi de balcon, cuplate conf.[5] Tabel V

R = 0,390 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1e: S = 545,76 m2

7) Tâmplărie exterioară metalică, la spaţiile comune – et. XI Alcătuire

Ferestre şi uşi de balcon, metalice, cu geamuri simple conf. [5] pct.9.5

R = 0,170 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct. A1e: S = 4,80 m2

29

8) Planşeu de terasă, peste et. X


- tencuială 1 cm

- beton armat 12 cm

- beton simplu 10 cm (grosime medie beton de pantă cm 1012322d =+= )

- plăci BCA 15 cm

- şapa 2 cm

- hidroizolaţia 1 cm

- mortar de ciment 2 cm

- plăci din beton 2 cm

W/Km 952,0170,001,0

930,005,0

238,015,0

620,117,0

740,112,0

241

81R 2=++++++=

Aria aferentă

Conform pct.A1a: S = 241,92 m2

9) Planşeu de terasă peste spaţiile comune de la et. XI


- tencuială 1 cm

- beton armat 10 cm

- beton simplu 8 cm (grosime medie)

- plăci BCA 15 cm

- şapă 2 cm

- hidroizolaţia 1 cm


170,001,0

930,005,0

238,015,0

620,108,0

740,110,0

241

81R ++++++= = 0,916 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1d: S = 29,57 m2

30

10) Planşeu peste subsolul neîncălzit a) Cu pardoseală caldă


- covor PVC 0,2 cm

- şapă 3,8 cm

- beton armat 12 cm

W/Km 365,0740,112,0

930,1038,0

380,1002,0

121

61R 2=++++=

Aria aferentă

S = 3 x (18,21 + 11,84) + 2 x 10,67 + 9,38 + 20,75 = 142,07 m2

b) Cu pardoseală rece


- mozaic 1,5 cm

- şapă 2,5 cm

- beton armat 12 cm

W/Km 359,0740,112,0

930,1025,0

160,1015,0

121

61R 2=++++=

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 228,05 - 142,07 = 85,98 m2

TOTAL 12

ΣS = 142,07 + 85,98 = 272,43 m2

W/Km 363,0

359,098,85

365,007,142

05,228R 2m =

+=

11) Planşeu sub etajul I, spre exterior


- covor PVC 0,2 cm

- şapă 3,8 cm

- beton armat 12 cm

- polistiren expandat 3,5 cm

31

- aer neventilat 30 cm

- tencuială pe rabiţ 5,5 cm

230,0046,0035,0

740,112,0

930,0093,0

380,0002,0

241

61R ++++++= = 1,373 m2K/W

NOTA: Pentru spaţiile de aer neventilat s-a considerat Ra = 0,230 m2K/W, conform [5] Tabelul III.

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 5,08 m2

12) Planşeu sub etajul I, spre camera pubelelor a) Planşeu izolat termic (sub bucătărie)


Idem 13), dar cu mozaic în loc de covor PVC

W/Km 409,1230,0046,0035,0

740,112,0

930,008,0

160,1015,0

121

61R 2=++++++=

Aria aferentă


b) Planşeu neizolat termic (sub tubul de gunoi)


- mozaic 1,5 cm

- şapă 2,5 cm

- beton armat 20 cm

- tencuială 1 cm

W/Km 416,0740,120,0

930,1035,0

160,1015,0

121

61R 2=++++=

Aria aferentă


TOTAL 14

ΣS = 12,04 + 1,96 = 14,00 m2

32

W/Km 056,1

416,096,1

409,104,12

00,14R 2m =

+=

D. COEFICIENŢI DE REDUCERE “r” şi REZISTENŢE TERMICE CORECTATE “R’ ” Acest calcul se face exclusiv la elementele de construcţie cu pondere mare în

anvelopă, astfel:

- pereţi exteriori curenţi S = 1804,02 m2

- planşee de terasă S = 284,92 m2

- planşeu peste subsol S = 228,05 m2

2316,99 m2

Această arie reprezintă 96,5% din aria totală a elementelor de construcţie

exterioare opace adiacente spaţiului încălzit (2402,21 m2).

Coeficienţii ψ s-au determinat pe baza unui calcul automat al câmpurilor de

temperaturi, conform [5], Anexa J. Au rezultat coeficienţii din Tabelul 3.3.2.

Tabelul 3.3.2

a b c d e

Pereţi Planşeu de terasă

et. X Pereţi Pereţi Pereţi

Planşeu peste subsol

Planşeu de terasă et.XI Detaliul

ψ1 ψ2 ψ1 ψ1 ψ1 ψ2 ψ2 O1 0,16 0,08 0,17 O2 0,22 -0,02 0,17 O3 0,52 0,27 O4 -0,41 -0,51 O5 -0,43 0,33 0,17

Secţ

iuni

or

izon

tale

O6 -0,02 -0,12 -0,51 V1 0,68 0,25 0,52 0,21 0,11 0,65 V2 0,24 0,25 0,25 0,29 0,39 V3 0,22 0,23 0,25 0,07 0,07 V4 0,46 0,24 0,19 0,29 0,23 V5 0,07 0,34 0,30 0,01 0,13 V6 0,49 0,35 0,73 0,10 0,01 0,13 V7 0,49 0,26 0,76 0,36 V8 -0,13 0,35 V9 0,30 0,25

Secţ

iuni

ver

tical

e

V10 0,40 0,24 0,51 0,01 0,20

33

1) Pereţi exteriori Conform calculului unidirecţional, a rezultat:

S = 1804,02 m2

R = 0,866 m2K/W

Se calculează mai jos coeficientul liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea

corespunzătoare acestuia.

TABELUL 3.3.3

ψ1 l ψ1.l ψ1 l ψ1.l Detaliul W/(mK) m W/K

Detaliul W/(mK) m W/K

a 0,16 57,20 9,15 a 0,24 21,60 5,18

b 0,08 41,20 3,30 b 0,25 216,00 54,00

O1

c 0,17 21,96 3,73

V2

d 0,29 22,15 6,42

a 0,22 113,10 24,88 a 0,22 2,00 0,44

b -0,02 81,78 1,64 b 0,25 20,05 5,01

O2

c 0,17 2,75 0,47

V3

d 0,07 1,50 0,11

a 0,52 123,20 64,06 a 0,46 12,90 5,93 O3

b 0,27 120,36 32,50 b 0,19 127,78 24,28

a -0,41 55,90 -22,92

V4

d 0,29 11,68 3,39 O4

b -0,51 61,71 -31,47 a 0,07 4,70 0,33

a -0,43 55,90 -24,04 b 0,30 45,82 13,75

b 0,33 40,26 13,29

V5

d 0,01 3,52 0,04

O5

c 0,17 21,45 3,65 a 0,49 6,49 3,14

a -0,02 55,90 -1,12 b 0,73 62,40 45,55

b -0,12 40,26 -4,83 c 0,10 62,40 6,24

O6

c -0,51 21,45 -10,94

V6

d 0,01 4,80 0,05

a 0,68 25,60 17,41 a 0,49 3,20 1,57

b 0,52 253,60 131,87

V7

b 0,76 31,20 23,71

c 0,21 253,60 53,26 V9 b 0,30 7,85 2,36

V1

d 0,11 23,20 2,55 a 0,40 2,40 0,96

b 0,51 23,47 11,98

V10

d 0,01 1,80 0,02

Total - 2166,00 480,90

34

Deoarece conturul tâmplăriei nu poate fi separat de restul punţilor termice, şi

deoarece p = 0, se aplică relaţia (A2.10).

Se determină întâi valoarea ψmediu cu relaţia (A2.12) din [2]:

∑∑ ψ

=ψl

)l.( 1 , Σl = 2166,00 m

)mK/(W 222,000,216690,480 ==ψ

2m/m 201,101,180400,2166

Sl

==∑

231,11

201,1222,0866,011

Sl

R1

1r =⋅⋅+

=

⋅ψ⋅+

=∑

= 0,812

R’ = r . R = 0,812 . 0,866 = 0,703 m2K/W

2) Planşeul de terasă peste et. X Conform calculului unidirecţional a rezultat:

S = 241,92 m2

R = 0,952 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea

aferentă.

TABELUL 3.3.4

ψ2 l ψ2 . l Detaliul W/(mK) m W/K

V1 a 0,25 25,60 6,40 V2 a 0,25 20,80 5,20 V3 a 0,23 2,00 0,46 V4 a 0,24 12,90 3,10 V5 a 0,34 4,70 1,60 V6 a 0,35 6,40 2,24 V7 a 0,26 3,20 0,83 V8 a -0,13 32,60 -4,24

V10 a 0,24 1,60 0,38 Total 0,145 109,80 15,97

Se aplică relaţia (A2.7) din [3]:

35

∑∑ ψ

=ψl

)l.( 2 Σl = 109,80 m

80,10997,15=ψ = 0,145 W/(mK)

Se calculează caracteristicile zonelor neizolate termic (la ventilaţii):

S’ = 4 x 0,70 x 0,50 + 2 x 0,60 x 0,90 = 2,48 m2

01,092,241

48,2S

'Sp === - relaţia (A2.8) din [2]

U = 2,25 W/(m2K) - conf. [2] din Tabelul A2.7

Se calculează raportul:

2m/m 454,092,24180,109

Sl

==∑

Se aplică relaţia:

⋅ψ⋅+⋅⋅+−

=∑S

lRRpUp1

1r

931,0454,0145,0952,0952,001,025,299,0

1r =⋅⋅+⋅⋅+

=

R’ = 0,931 x 0,952 = 0,886 m2K/W

3) Planşeul de terasă peste et. XI Conform calculului unidirecţional a rezultat:

S = 43,00 m2

R = 0,916 m2K/W

Coeficientul liniar de transfer termic de pe conturul terasei, corespunzător detaliului

8e este:

ψ2 = 0,35 W/(mK) l = P = 32,60 m

36

2m/m 758,000,4360,32

SP ==

Se aplică relaţia (A2.6) din [2], în care p = 0

⋅ψ⋅+

=

SPR1

1r

804,0758,035,0916,01

1r =⋅⋅+

=

W/Km 736,0804,0916,0'R 2=⋅=

4) Planşeul peste subsol Conform calculului unidirecţional, a rezultat:

S = 272,43 m2

R = 0,362 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea

corespunzătoare.

TABELUL 3.3.5

ψ2 l ψ2 . l Detaliul W/(mK) m W/K

V1 d 0,65 23,20 15,09 V2 d 0,39 21,35 8,33 V3 d 0,07 1,50 0,11 V4 d 0,23 11,68 2,69 V5 d 0,13 3,52 0,46 V6 d 0,13 4,80 0,62 V7 d 0,36 2,40 0,86 V8 d 0,25 18,95 4,74

V10 d 0,20 1,20 0,24 Total 0,374 88,60 33,13

Se aplică relaţia (A2.7) din [2]:

∑∑ ⋅ψ

=ψl

)l( 2

37

Σl = 88,60 m

60,8813,33=ψ = 0,374 W/(mK)

Se aplică relaţia (A2.6) din [2], în care p = 0

ψ+

=∑S

l..R1

1r

2m/m 325,043,272

60,88S

l==∑

Rezultă:

958,0325,0.374,0.362,01

1r =+

=

R’ = 0,958 x 0,362 = 0,347 m2K/W

5) Rezistenţe termice medii pe clădire În Tabelul 3.3.6 se prezintă rezultatele calculelor efectuate mai sus, şi anume:

- ariile elementelor de construcţie (S)

- rezistenţele termice unidirecţionale (R)

- coeficienţii de reducere (r)

- rezistenţele termice corectate (R’ = r . R).

A rezultat valoarea rezistenţei termic medii a clădirii, conform [2] pct.1.3.1:

W/Km556,075,707482,3632

RS

SR 2E ==

=∑

38

TABELUL 3.3.6

Coeficienţi medii de absorbţie a radiaţiei solare la pereţi αabs:

- la faţade P…et. X αabs = 0,70 (Tencuială similipiatră de culoare cenuşie, asimilată

cu “tencuieli din var în culoare cenuşie” din Tabelul 3.3 din [2]);

- în logii P … et. X şi la et. XI: αabs = 0,42 (Tencuieli din var în culoare deschisă

- conf. Tabel 3.3 din [2]);

- la terasă peste et. X: αabs = 0,58 (Plăci din beton simplu - conf. Tabel 3.3 din

[2]);

Elem. de c-tie Descriere Orientare

Suprafaţa [m²]

Rezistenta termica in

câmp [m²K/W] r

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti N 579,33 0,866 0,812 0,703PE2 Pereti exteriori curenti S 562,57 0,866 0,812 0,703PE3 Pereti exteriori curenti E 330,22 0,866 0,812 0,703PE4 Pereti exteriori curenti V 331,90 0,866 0,812 0,703PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12,23 0,445 1,000 0,445PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37,02 0,445 1,000 0,445PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13,45 0,445 1,000 0,445PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13,45 0,445 1,000 0,445PE9 PE la intrare parter V 3,99 0,815 1,000 0,815

PE10 Planseu sub et. I - 5,08 1,373 1,000 1,373TE ap Terasa peste apartamente (et. X) O 241,92 0,952 0,931 0,886TE c Terasa peste spatii comune (et. XI) O 29,57 0,916 0,804 0,736Pl Pb PI catre Pubele - 21,31 0,521 1,000 0,521Pl Sb PI catre Subsol - 5,78 0,366 1,000 0,366Ul Sb PI catre Subsol - 1,89 0,340 1,000 0,340PL Pb Planseu peste Pubele - 14,00 1,056 1,000 1,056PL Sb Planseu peste subsol - 228,05 0,363 0,958 0,348

CS Pereti interiori catre casa scarii - 919,160 0,394 1,000 0,394FE1 Tamplarie exterioara cuplata S 119,76 0,390 - 0,390FE2 Tamplarie exterioara cuplata N 124,96 0,390 - 0,390FE3 Tamplarie exterioara cuplata V 149,68 0,390 - 0,390FE4 Tamplarie exterioara cuplata E 151,36 0,390 - 0,390FE5 Tamplarie metalica la spatii comune N 1,20 0,170 - 0,170FE6 Tamplarie metalica la spatii comune S 3,00 0,170 - 0,170

3900,88 0,556 0,929 0,517

39

- la terasă peste et. XI: αabs = 0,66 (Pietriş (mortar), asimilat cu “nisip cu pietriş”

din Tabelul 3.3 din [2]);

Factorul optic mediu la tâmplărie exterioară: (α.τ)n = 0,30 (Tâmplărie din lemn,

cuplată, cu două geamuri simple - conf. Tabel 3.5 din [2]).

6) Referitor la numărul de schimburi de aer cu exteriorul se precizează

următoarele:

- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu garnituri de etanşare (permeabilitate

ridicată);

- clădirea este de tip “colectiv”, cu dublă expunere;

- se apreciază că clădirea poate fi considerată “moderat adăpostită”;

- tâmplăria nu este în stare deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă: na = 0,9 h-1

7) Arii şi rezistenţe termice aferente casei scărilor şi hol intrare, respectiv subsolului tehnic al clădirii

NOTA: Subsolul tehnic al clădirii şi camera pubelelor se consideră un singur spaţiu

având temperatura tSb, iar casa scărilor şi holul de intrare în clădire se consideră un singur

spaţiu având temperatura tCS.

I. Pereţi între casa scării şi apartamente (fig. B7)

a) Pereţi din b.a. de 20 cm grosime

S = 2 x 9,00 x 30,09 - 4,60 x 2,75 + 1,50 x 30,09 - 43 x 0,90 x 2,10 - 82,5 =

= 484,59 m2

W/Km 386,0930,002,0

740,120,0

82R 2=++=

b) Pereţi din b.a. de 15 cm grosime

S = 2 x 1,80 x 30,09 = 108,32 m2

W/Km 358,0930,002,0

740,115,0

82R 2=++=

c) Pereţi din b.a. de 20 cm grosime + zidărie 7,5 cm + aer neventilat 22,5 cm

S = 1,20 x 27,34 = 32,81 m2

40

W/Km 658,0180,0930,003,0

800,0065,0

740,120,0

82R 2=++++=

d) Pereţi din zidărie din cărămizi pline, de 12,50 cm grosime

S = 1,30 x 30,09 + 1,60 x 27,34 + 1,80 x 2,75 - 1,89 = 85,92 m2

W/Km 437,0930,004,0

800,1115,0

82R 2=++=

e) Pereţi din zidărie din cărămizi pline, de 7,5 cm grosime

S = 2 x 1,80 x 27,34 = 98,42 m2

W/Km 374,0930,004,0

800,0065,0

82R 2=++=

Total

ΣS = 810,06 m2

W/Km 392,0

374,042,98

437,092,85

658,081,32

358,032,108

386,059,484

06,810R 2m =

++++=

II. Tâmplărie interioară (uşi) între casa scării şi apartamente S = 44 x 0,90 x 2,10 = 83,16 m2

W/Km 382,0190,0025,0

82R 2=+=

III. Pereţi între casa scării şi subsol / camera pubelelor a) Pereţi între casa scării şi camera pubelelor a.1. Pereţi din b.a. 20 cm + zidărie din cărămizi 12,5 cm (casa scărilor)

S = 1,50 x 2,75 = 4,13 m2

R = 0,510 m2K/W (vezi C4b)

a.2. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 25 cm grosime (casa scărilor)

S = 1,40 x 2,75 = 3,85 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.3. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)

41

S = 3,35 x 2,75 + 2,00 x 0,45 = 10,11 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)

S = 0,80 x 2,75 = 2,20 m2

R = 0,366 m2K/W (vezi C4c)

TOTAL a.1. … a.4.

ΣS = 4,13 + 3,85 + 10,11 + 2 20 = 20,29 m2

W/Km 514,0

551,085,3

510,013,4

366,020,2

551,011,10

29,20R 2m =

+++=

b) Pereţi între casa scării şi subsol Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 12,5 cm grosime

S = 10,48 m2 (vezi C5b)

R = 0,395 m2K/W (vezi C5b)

c) Tâmplărie interioară (uşă opacă) între casa scării şi subsol S = 1,89 m2

R = 0,340 m2K/W

d) Planşeu casa scării peste subsol

S = 9,00 x 2,80 + 1,80 x 1,50 + 0,40 x 1,40 +

+ 1,30 (5,26 - 4,48) = 29,47 m2

W/Km 405,0930,0025,0

160,1015,0

740,120,0

121

61R 2=++++=

e) Perete hol intrare spre subsol S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2

R = 0,488 m2K/W (vezi C5a)

f) Planşeu hol intrare spre subsol S = 4,15 x 3,50 + (1,07 - 0,96) 3,50 = 14,91 m2

R = 0,359 m2K/W (vezi C12b)

TOTAL a) … f)

42

ΣS = 20,29 + 10,48 + 1,89 + 29,47 + 0,90 + 14,91 = 77,94 m2

W/Km 415,0

359,091,14

488,090,0

405,047,29

340,089,1

395,048,10

514,029,20

94,77R 2m =

+++++=

IV. Elemente de construcţie opace exterioare casa scărilor şi hol intrare a) pereţi din zidărie din cărămizi pline, conform C3

R = 0,520 m²K/W , S = 17,58 m²

b) planşeu terasă peste casa scărilor, conform C10

R = 0,916 m²K/W , S = 13,43 m²

c) Pereţi din zidărie din cărămizi pline la intrare în clădire


- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 520,0930,005,0

800,024,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

S = 3,50 x (2,75 + 0,45) - 2,30 x 2,65 = 5,10 m2

TOTAL a) … c)

ΣS = 17,58 + 13,43 + 5,10 = 36,11 m2

W/Km 620,0

520,010,5

916,043,13

520,058,17

11,36R 2m =

++=

V. Elemente de construcţie vitrate exterioare casa scărilor şi hol intrare a) Tâmplărie exterioară metalică et. XI

R = 0,170 m²K/W , S = 4,80 m²

b) Pereţi vitraţi la casa scării Alcătuire

Pereţi simpli din plăci presate din sticlă tip S (Nevada) conf.[1] Tabel V

43

R = 0,220 m²K/W , S = 7,40 m²

c) Tâmplărie exterioară metalică hol intrare

R = 0,170 m²K/W , S = 6,10 m²

TOTAL a) … c)

ΣS = 4,80 + 7,40 + 6,10 = 18,30 m2

W/Km 187,0

220,040,7

170,010,680,4

30,18R 2m =

++=

VI. Perete hol intrare spre apartamentul adiacent (cu firide)

S = 4,15 x 2,75 = 11,41 m2

W/Km 732,0180,0930,004,0

800,0115,0

740,120,0

82R 2=++++=

VII. Planşeu peste parter la hol intrare

S = 4,15 x 3,50 = 14,53 m2

W/Km 424,0930,0038,0

380,00002,0

930,002,0

740,112,0

81

61R 2=+++++=

VIII. Volum util casa scărilor şi hol intrare

VCS = (2,80 x 9,00 + 1,50 x 1,50 + 1,20 x 1,20) 2,49 x 10 +

+ (2,80 x 9,00 + 2,25 + 0,40 x 1,275) 2,49 + 10,74 = 800 m3

IX. Planşeu între subsol şi mediul exterior (fig. B3)

A = 6,10 x 1,25 + 3 x 2,60 x 1,20 = 17,00 m2

W/Km 234,0930,0025,0

160,1015,0

740,112,0

241

121R 2=++++=

X. Pereţi exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m) P = 2 x (23,00 + 13,60) - (0,70 + 6,10) + (0,55+1,25) = 68,20 m (fig. B8)

h = 0,60 - 0,04 = 0,56 m (fig. B8)

44

A = 68,20 x 0,56 = 38,19 m2

W/Km 330,0930,003,0

740,130,0

241

121R 2=+++=

XI. Placa inferioară a subsolului

A = 23,00 x 12,20 + 2 x 12,20 x 0,70 = 297,68 m2

XII. Volum util subsol şi camera pubele

VSb = 297,68 x 2,26 - (6,10 x 1,25 + 2,90 x 4,15 + 2,00 x 3,50) x 0,45 + 22,50 =

= 660,76 m3

3.3.2. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru încălzire

Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor se determină cu relaţia (1) din

[2], cunoscându-se următoarele:

atf = 1,062 (încălzire cu corpuri statice),

W/Km516,0R 2=

196,1062,1516,0

00651B1 =⋅

+=

C = 0,96 x 0,93 x 1,0 = 0,893

a = 8,65 W/m²

C36,1745,67839,0196,133,0

516,082,3932

3,261365,8615,19tRi

°=⋅⋅⋅+

⋅−=

În tabelul 4.3.7 este prezentat modul de determinare a temperaturii medii a clădirii,

conform [7].

45

Tabel 4.3.7

Datele necesare determinării temperaturilor casei scărilor şi subsolului tehnic sunt

următoarele:

Vsb = 683,3 m³

Lm = 165 m

rc,m = 0,05 m

re,m = 0,09 m

Del.iz,m = 0,04 m

Lam.iz,m = 0,14 W/m.K

tio = 19,615 °C

ta = 10 °C

a = 23 m

b = 13,6 m

Apart. Cam ti [°C] Vol [m³]C.zi 20 53,743Buc 18 15,954Hol 18 11,655Hol 18 13,986Dormitor 20 25,460Dormitor 20 30,614Baie 22 10,198Hol 18 5,439Cam. Zi 20 47,164Buc 18 10,360Baie 22 7,123Hol 18 6,695Cam. zi 20 46,128Dormitor 20 28,555Dormitor 20 28,846Buc 18 15,540Baie 22 10,918Hol 18 4,419Debara 18 8,669Hol 18 10,656Uscatorie 25 42,343Spalatorie 15 23,190Motor lift 10 22,811

19,615 6783,45Temp. medie

Spatii com.

1

2

3 … 44

46

h = 1,8 m

H = 6 m

na,sb = 0,60 h-1

na L,cs = 0,20 h-1

Lambda.p = 1,74 W/m.K Del.p = 0,1 m

Lambda.1 = 1,27 W/m.K Del.1 = 0,44 m

Lambda.0 = 0,93 W/m.K Del.0 = 0,1 m

Lambda.s = 1,16 W/m.K Perim.sb. = 68,2 m

Alfa.i,sb = 12 W/m²K Alfa.e = 17 W/m²K

SF Sb = 0,48 m² vânt mediu = 0,4 m/s

SETcs = 5,035 m² qR(0) = 525 W/m²

Nr. c.î. = 4

Coef. numerici

C2 2.334,03 F7 4,83

C3 - F8 0,44

C4 187,81 F9 25,18

C5 132,00 F10 25,83

F1 50,36 F11 0,71

F2 2,27 F12 0,67

F3 81,00 F13 0,27

F4 50,36 F14 1,36

F5 0,59 F15 1,06

F6 0,33 A 26,67

47

T.ext.m T.apa,k Te.Sb k Temp.Sb Temp.CS. OBSERVATII[ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ]

Iunie 20,20Iulie 22,00 22,00 20,92 19,89 19,90 Fara flux termic disipat catre exteriorAugust 21,20 21,20 21,68 19,59 19,81 Fara flux termic disipat catre exteriorSeptembrie 16,90 39,43 19,48 20,34 19,47 Fara flux termic disipat catre exteriorOctombrie 10,80 42,58 14,46 18,92 18,82 Punctul de despartire pe peretii verticaliNoiembrie 5,20 45,48 8,56 17,50 18,22 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiDecembrie 0,20 48,06 3,20 16,14 17,68 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiIanuarie -2,40 49,41 -0,84 15,31 17,39 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiFebruarie -0,10 48,22 -1,48 15,76 17,63 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMartie 4,80 45,68 1,86 17,02 18,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiAprilie 11,30 42,32 7,40 18,72 18,86 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMai 16,70 39,53 13,46 20,10 19,44 Punctul de despartire pe peretii verticaliIunie 20,20 20,20 18,10 19,21 19,70 Punctul de despartire pe peretii verticali

Luna

Determinarea duratei normale de incalzire & a necesarului de caldura.Luna Dz,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.CS. Temp.int.R Temp.ext.R. Dz(k) real Nr. lunar Cons. caldura Cons.Cald.CS Disip. cald.

calendar. [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ zile ] grd-zile. [ MWh/luna ] [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]Iulie 31 22,00 19,89 19,90 17,35 23,16 August 31 21,20 19,59 19,81 17,35 22,84 Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,35 19,73 0,0 0,0 0,0 0,000 0,00 Octombrie 31 10,80 18,92 18,82 17,35 14,88 31,0 76,5 16,3 0,338 2,95 Noiembrie 30 5,20 17,50 18,22 17,35 10,15 30,0 216,0 46,1 0,466 3,38 Decembrie 31 0,20 16,14 17,68 17,35 6,43 31,0 338,4 72,2 0,612 3,98 Ianuarie 31 -2,40 15,31 17,39 17,35 4,66 31,0 393,2 83,9 0,681 4,26 Februarie 28 -0,10 15,76 17,63 17,35 6,77 28,0 296,1 63,2 0,560 3,66 Martie 31 4,80 17,02 18,16 17,35 10,54 31,0 210,8 45,0 0,493 3,58 Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,35 15,43 29,4 56,3 12,0 0,308 2,79 Mai 31 16,70 20,10 19,44 17,35 19,50 0,0 0,0 Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,35 22,02

211,4 1.587,2 338,8 3,46 24,60

48

Durata sezonului de încălzire şi numărul corectat de grade zile pentru încălzire s-au

determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul sezonului

de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit şi temperatura

exterioară de referinţă a clădirii considerate. Au rezultat următoarele valori:

• Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,4 zile

• Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie

• Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

• Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGZ = 1.587,2 grd.zi

• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite, este:

anîncQ = 338,8 MWh/an,

• Consumul anual de căldură pentru încălzire aferent casei scărilor:

anCSQ = 3,46 MWh/an,

• Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distribuţie a agentului termic

din subsolul tehnic al blocului: anPd

Q = 24,60 MWh/an.

Rezultă:

• Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,94

• Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de

alimentare cu căldură, este: anSînc

Q = 396,6 MWh/an,

• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): anSînc

q = 151,8 kWh/m²an,


spaţiilor încălzite: anîncq = 131,0 kWh/m²an,

• Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,75 Gcal/ap.an.

49

4.3.3. Determinarea curbei de reglaj termic al instalaţiei de încălzire

Variaţia necesarului mediu orar de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi variaţia

temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică se

determină pe baza următoarelor date:

m = -1,034

n = 51,33

A.sb = 26,6675

epsi.c.(L)= 0,11

epsi.c.(C)= 0,11

S.RL = 680,79

S.RC = 0

S.RCS = 5,04

qr.(0) = 525

r.1 = 0,00013

r.2 = 0,01602

s.1 = -0,01399

s.2 = -0,60585

ti(0) = 19,62

B1 = 1,1956

c.rd = 0,92

c.rh = 0,95

Exp. "m" = 1,30

Au rezultat următoarele valori:

M1 = -103,9522328

M2 = 9684,447377

M3 = 201,0681486

R5 = 0,00373

P1 = 21,03727863

P2 = 0,092416421

Temp.ext. Tev Qnec.Loc[ °C ] [ °C ] [W]16,90 20,77 294,9 10,80 16,17 25.945,6 5,20 11,58 74.953,3 0,20 8,14 113.447,8 -2,40 6,56 131.780,0 -0,10 8,65 109.943,8 4,80 12,19 70.864,9 11,30 16,74 20.279,9

p1 p2 -7203,91 110491,6

W1 W2 0,7348 8,3101

q1 q2 0,2562 15,9524

50

4.3.4. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea

apei calde de consum

Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de

consum pentru blocul expertizat se bazează pe valorile consumurilor facturate pe o

perioadă de cinci ani consecutivi (1995 - 1999), centralizate în tabelul următor:

Anul Qf.acm[Gcal] Nr. Persoane1995 226,12 1101996 231,19 1031997 232,26 1061998 274,25 961999 279,38 97

Valori medii 248,64 102,40 În urma măsurărilor efectuate în subsolul tehnic al clădirii a fost determinată

valoarea medie caracteristică a pierderii de apă din instalaţia de utilizare a apei calde de

consum: gP = 24,75 l/zi.

Temperatura medie anuală a apei reci este rt = 10°C. Temperatura apei calde de

consum este C55t0ac °= .

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distribuţie din subsol (exclusiv

conducta de recirculare care nu funcţionează) şi de la coloanele de distribuţie din clădire:

( ) ( ) ( )[( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )] an/kWh1722383,18553009,17553168,155528

43,15553123,16553155,17553097,185531

998,225530235530313131839,810002QPsb

=−⋅+−⋅+−⋅++−⋅+−⋅+−⋅+−⋅+

+−⋅+−⋅+++⋅⋅π⋅=

( ) ( ) ( )[( ) ( )] an/kWh1407083,185530312831313031

73,195530255530313131091,910002QPcol

=−⋅+++++++

+−⋅+−⋅+++⋅⋅π⋅=

K/W839,8

13,033,0

05,004,021ln

14,01

85Asb =+

⋅+⋅

=

K/W091,9

025,033,0

120Asb ==

51

Cantitatea anuală medie de căldură facturată la nivel de bloc (conform facturilor)

este:

28911686,0100064,248Qf

acm =⋅= kWh/an

Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada

de facturare 1995-1999, este alRePN = 102,4 persoane;

Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii, determinat funcţie de

indicele mediu (statistic) de ocupare a locuinţelor, este:

1,13887,1770078,0NP =⋅= persoane.

Cantitatea de căldură normalizată corectată:

( ) 35869714070172234,1021,138289116Q c.f

acm =+−⋅= kWh/an

Consumul de apă normalizat la temperatura convenţională 0act :

( ) 3,69075,32559,41759,994

358697106,3V6

=−⋅⋅

⋅⋅= m3/an

Pierderea de apă măsurată sub forma cantităţii de apă pierdută pe durata unui an:

8,2163652402475,0VP =⋅⋅= m3/an

Cantitatea de apă caldă normalizată, la nivelul punctelor de consum din

apartamente, la temperatura 0act , este:

VLoc = 6907,3 – 216,8 = 6690,5 m3/an

Consumul specific normalizat de apă caldă echivalent din punct de vedere al

entalpiei masice:

7,1321,1385,6690

365,01qacL =⋅= l/pers.zi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

2,1494,1021,138

26,2613289116iacm =⋅= kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde rezultă:

52

( ) 89,0

4,1021,138289116106,3

10559,41759,9945,66906

acm =⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅=ε

3.4. Raportul de expertiză

3.4.1. Informaţii generale

Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

Destinaţia principală a clădirii: locuinţe

Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E


Proiectant / constructor: IPB (pr. 8155, secţiunea refolosibilă MIf5)

Număr de apartamente: 44

Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat

3.4.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 1770,87 m²

Tip. Suprafaţa utilă [m²] Nr. ap. SÎnc [m²]

Ap. cu 1 cam. Ap. cu 3 cam. – P

Ap. cu 3 cam. – P … Et X Ap. cu 3 cam. – P … Et X

Spaţii comune

27,79 64,02 59,27 59,45 28,51

1 1 22 20 -

27,79 64,02

1303,94 1189,00

28,51

TOTAL 44 2.613,26 Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2.613,26 m²

Volumul util al spaţiului încălzit: 6.783,45 m³

Volumul total al clădirii: 8.810,70 m³

53

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1

3.4.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Termoficare – punct termic central

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice

Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă

Necesarul de căldură de calcul: 320.930 W

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80, ∆P0 = 1000 mmH2O

Contor de căldură pentru încălzire: nu există

Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,

dintre care mai majoritatea sunt nefuncţionale


Element de constructie Orientare Suprafaţa

[m²]

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 N 579,33 0,703PE2 S 562,57 0,703PE3 E 330,22 0,703PE4 V 331,90 0,703PE5 N 12,23 0,445PE6 S 37,02 0,445PE7 E 13,45 0,445PE8 V 13,45 0,445PE9 V 3,99 0,815

PE10 - 5,08 1,373TE ap O 241,92 0,886TE c O 29,57 0,736Pl Pb - 21,31 0,521Pl Sb - 5,78 0,366Ul Sb - 1,89 0,340PL Pb - 14,00 1,056PL Sb - 228,05 0,348

CS - 919,16 0,394FE1 S 119,76 0,390FE2 N 124,96 0,390FE3 V 149,68 0,390FE4 E 151,36 0,390FE5 N 1,20 0,170FE6 S 3,00 0,170

Suprafata exterioara: 3.900,88 m²

54

Tip de corp de încălzire

Nr. corpuri de încălzire

Nr. elemente

Suprafaţă echivalentă termic [m²]

Apartamente 219 2569 680,79

Spaţii comune 4 58 15,37

Casa scărilor

Radiator din fontă STAS 7363 600/2

1 19 5,04

Total 224 2646 701,2

Lungimea totală a reţelei de distribuţie din subsol: 85 m

Debitul nominal de agent termic de încălzire: 13.800 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

200.000

220.000Qnec[W]

tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,4 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie

- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:


Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de

alimentare cu căldură: anSînc

Q = 396,6 MWh/an,

55

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): anSînc

q = 151,8 kWh/m²an,



Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,94

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,75 Gcal/ap.an.

3.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r.în apartamente: 45

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80

Conducta de recirculare a.c.m.: există, dar nu este funcţională

Contor de căldură: nu există nici la nivelul racordului la reţeaua de alimentare

a.c.m. şi nici la nivelul punctelor de consum

Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 16,29 kWh/m²an

Consum specific normalizat de apă caldă:

- la nivelul punctelor de consum: 132,7 l/pers.zi

- la nivelul racordului la sursa de căldură: 137,0 l/pers.zi


149,2 kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde: εacm = 0,89

56


A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT ÎNŞIRUITE



Clădirea de locuit analizată este situată pe strada Alecu Mateevici (fostă Lazăr

Grumberg) nr. 7, sector 2, Bucureşti, cartierul Vatra Luminoasă. Clădirea a fost proiectată

în anul 1937 şi face parte dintr-un ansamblu de mai multe locuinţe muncitoreşti tip, cu

arhitectură asemănătoare, care astăzi pot fi considerate vile.

Clădirea este orientată cu faţada dinspre stradă la vest. Este adăpostită, dar nu

este umbrită de clădiri învecinate.

Clădirea este de tip duplex, alcătuită din două apartamente identice, alipite, având

în componenţă parter, etaj, pod şi subsol. Apartamentul expertizat are la parter două

intrări, două holuri, o cameră de zi, o bucătărie, o cămară, şi un WC de serviciu. Lângă

prima intrare se găseşte rampa de scară din beton armat pe care se urcă la etaj, iar lângă

cea de a doua intrare este rampa de scară din beton armat pe care se coboară la subsol.

La etaj sunt două dormitoare şi o baie.

Clădirea are pod neîncălzit, cu şarpantă de lemn şi învelitoare înclinată din tablă

vopsită pe astereală din scânduri de 25 mm grosime. În pod se accede din holul etajului,

printr-o trapă din lemn amplasată în planşeul de peste etaj.

Subsolul, neîncălzit iniţial, a fost destinat unor spaţii de depozitare, dar în prezent

adăposteşte şi centrala termică şi un birou încălzit.

Clădirea a fost proiectată cu coşuri de fum pentru sobe cu lemne, dar în prezent ea

este dotată cu instalaţie de încălzire centrală cu radiatoare din fontă şi centrală termică

funcţionând cu gaze naturale.

Finisajele sunt obişnuite :

- tencuieli sunt de cca. 2 cm grosime la interior cu zugrăveli obişnuite;

- pereţii băilor şi bucătăriilor au fost iniţial prevăzuţi cu vopsitorii de ulei, dar în

prezent în bucătărie şi băi este prevăzută faianţă;

- tencuielile sunt de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de culoare deschisă;

57

- pardoselile sunt în camere din parchet, iar în bucătărie, baie, holuri sunt din

mozaic;

În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cca. 1,0 m lăţime.

Înălţimea liberă a parterului şi a etajului este de 2,80 m, a subsolului de 2,40 m, iar

înălţimea maximă a podului de 2,30 m. Cota la pardoseala subsolului este –2,60 m, la

pardoseala etajului +3,00 m, iar la pardoseala podului de +6,00 m.


Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din zidărie în

grosime de 28 cm, din cărămizi pline (270 x 13 x 62 mm), cu mortar M4, fără stâlpişori şi

centuri din beton armat, tencuiţi pe ambele feţe.

Deasupra ferestrelor sunt buiandrugi din beton armat pe toată grosimea zidăriei,

neprotejaţi cu termoizolaţie.

Planşeele de 10 cm grosime, sunt plăci din beton armat, străpunse pe contur până

la exterior, prevăzute în interior cu grinzi din beton armat cu înălţimea de 30 cm de la

tavan, care sprijină şi pe un stâlp din beton armat de 28 x 28 cm. Pardoselile au 10 cm

grosime.

Clădirea are un subsol cu pereţi exteriori cu alcătuire mixtă de 35 cm grosime

nominală alcătuiţi de la interior către exterior din: tencuială 1 cm, zidărie de cărămizi pline

de 13 cm, 21 cm beton simplu, pe care este amplasată sub cota trotuarului hidroizolaţia

verticală protejată cu zidărie de cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime.

Fundaţia este probabil continuă din beton armat, pe conturul pereţilor.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, clădirea nu a suferit avarii grave.

4.1.3. Elemente de izolare termică

Pereţii structurali din zidărie de cărămidă, de o cărămidă grosime (28 cm), tencuiţi

pe ambele feţe, au punţi termice continue în dreptul planşeelor, în dreptul buiandrugilor şi

grinzilor din beton armat străpunse.

Pereţii despărţitori ai apartamentelor sunt de 34 cm grosime, realizaţi din 2 pereţi

din zidărie de cărămidă de 14 cm grosime cu un strat median de 6 cm grosime de aer.

Planşeul dinspre pod nu este izolat termic.

58

Planşeul de peste subsol nu are prevăzută izolaţie termică. Soclul perimetral nu

este termoizolat.

Tâmplăria exterioară de la ferestre este din lemn, dublă, prevăzută cu două foi de

geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile sunt poziţionate la faţa interioară a parapeţilor.

Tâmplăria uşilor de la intrare este din lemn.

4.1.4. Instalaţia de încălzire şi preparare a apei calde de consum

Încălzirea spaţiilor se realizează prin intermediul unei instalaţii de încălzire centrală

cu radiatoare din fontă STAS 7364 tip 624/4 şi 218/9. Instalaţia a fost proiectată şi

realizată în anul 1974, iniţial funcţionând pe combustibil lichid (păcură), iar din 1992

funcţionează pe gaze naturale. Instalaţia a fost concepută pentru a funcţiona prin

gravitaţie, cu distribuţie inferioară. Cazanul a fost înlocuit în anul 2000 cu un cazan

modern, automatizat, dotat cu arzător atmosferic, cu vas de expansiune închis şi pompă

de circulaţie a agentului termic.

Apa caldă de consum se prepară prin intermediul unui boiler cu acumulare

funcţionând cu agent termic preparat de cazanul utilizat şi pentru încălzirea spaţiilor. Pe

timpul verii (mai-septembrie) apa caldă de consum este preparată cu ajutorul energiei

solare prin intermediul a două panouri solare având o suprafaţă totală de 4 m².

Încălzirea spaţiilor este reglată printr-un termostat de cameră cu programare care

comandă închiderea sau deschiderea unei vane cu servomotor amplasată pe conducta de

tur a circuitului de încălzire. În paralel, funcţionarea circuitului de preparare a apei calde

de consum este dictată de un termostat amplasat pe boiler.

Conductele de distribuţie a căldurii din subsol sunt termoizolate cu vată minerală de

grosime medie 3 cm, protejată cu carton tencuit cu ipsos armat cu plasă de rabiţ.

Termoizolaţia este uscată, în stare bună.

4.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii

Imobilul a fost în general bine întreţinut de-a lungul timpului. Instalaţiile interioare

prezintă uzura normală.


59

Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT ÎNŞIRUITĂ

Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Alecu Mateevici nr. 7

Proprietar: LEU Ion Nelu şi LEU Elena



Tipul clădirii:

individuală înşiruită bloc tronson de bloc NOTA: clădirea este cuplată cu un apartament similar; datele din fişă corespund unui singur apartament

Zona climatică în care este amplasată clădirea: II Regimul de înălţime al clădirii : S + P + 1 E Anul construcţiei: 1939 Proiectant / constructor: Casa Construcţiilor Structura constructivă:






Starea subsolului tehnic al clădirii: Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună, Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

60








alcătuire:



1 zidarie din caramizi pline 85,2

tencuiala int. zidarie

tencuiala ext.

0,02 0,28 0,03

0,933


Stare: bună, pete condens, igrasie,

Starea finisajelor: bună, tencuială căzută parţial / total,

Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuială culoare ocru

Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.): NU ESTE CAZUL Planşeu peste subsol neîncălzit:

61

Straturi componente (i →→→→ e) PSb Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]


placa din beton armat monolit 10 cm 23,2

pardoseala placa b.a. tencuiala

0,10 0,10 0,01

0,936

Suprafaţa totală a planşeului peste subsol neîncălzit [m²]: 23,2


Terasă / acoperiş: Acoperiş peste pod neîncălzit

Suprafaţa totală a învelitorii [m²]: 64,0

Materiale finisaj: Tablă zincată, puţin murdară.

Starea acoperişului peste pod:

Bună, Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;

Planşeu sub pod:

Straturi componente (i →→→→ e) PP Descriere Suprafaţă



[%]

placa din b.a.

monolit 10 cm

36,8

tencuiala interioara placa b.a

moloz dusumea de lemn

0,010 0,100 0,075 0,025

0,935

Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m²]: 36,8 Ferestre / uşi exterioare:

FE / / UE

Descriere Suprafaţă [m²]

Tipul tâmplăriei

Grad etanşare

Prezenţă oblon (i / e)

FE UE

- ferestre duble, din lemn - usi opace din lemn, una simpla si una dubla

10,5

3,8

- dubla, din lemn

- din lemn

- fara masuri de etansare - fara masuri de etansare

- -



Alte elemente de construcţie: NU ESTE CAZUL

62

Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune: NU ESTE CAZUL


Suprafaţa utilă a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 75,39




încălzire: ocupare / funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire;


prevăzută cu balcoane / logii: nu este cazul;

Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6 m;

Înălţimea medie a subsolului / demisolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: 1,55

Perimetrul pardoselii subsolului / demisolului clădirii: 17,8 m


Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil: GAZE NATURALE Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire:

Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice, Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:



63



locuit

în spaţiul

comun Total

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

624 / 4 81 - 81 22,842 - 22,842

218 / 9 27 - 27 7,452 - 7,452


Necesarul de căldură de calcul [W]: 15.300 ;

Racord la sursa centralizată cu căldură: nu este cazul

Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: NU ESTE

CAZUL;


coloane): vană servomotor pe conducta de ducere a agentului termic de încălzire;





Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: - Lungime [m]: 2 x 8,60, 2 x 2,30; - Diametru nominal [mm, ţoli]: 2’’, 1’’, - Termoizolaţie: vată minerală de grosime medie 3 cm protejată cu carton tencuit

cu ipsos armat cu plasă rabiţ, stare bună, uscată;





64





Sursa de încălzire – centrală termică proprie: - Putere termică nominală: 36 kW, - Randament de catalog: 70%, - Anul instalării: cazan - 1974, arzător - 1994 - Ore de funcţionare: cazan – 245.000 ore, arzător - 70.000 ore - Stare (arzător, conducte / armături, manta): bună, - Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare: reglare

centralizată a sursei de căldură printr-un termostat de cameră programabil care

acţionează o vană cu servomotor care închide / deschide alimentarea circuitului

de alimentare a corpurilor de încălzire,

Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:

Sursă proprie, cu: GAZE NATURALE Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:



Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 3 / 4;

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar – 1

Spălător – 2

65

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2



Contor de căldură general:


Alte informaţii:

- programul de livrare a apei calde menajere: FĂRĂ ÎNTRERUPERE

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani: există

- Sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere est cea utilizată şi

pentru încălzirea spaţiilor;

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: Capacitate 180 l;


producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani,

centralizate în tabelul următor:

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea:

valoare medie anuală: 10°C (vara: 15°C, iarna 5°C)


cunosc consumurile facturate): 3 persoane.

66

4.3. Note de calcul



A. CARACTERISTICI GEOMETRICE 1. Arii a. Pereţi exteriori + tâmplărie exterioară (parter + etaj) Perimetru parter P = 9,82 + 7,49 + 2 x 0,40 = 18,11 m

Perimetru etaj P = 9,82 + 7,49 = 17,31 m

Înălţime nivel H = 2,90 m

Sperete + S tâmpl = Σ (P ⋅ H) = (18,11 + 17,31) x 2,90 = 102,72 m2

se scade la parter

0,5 x 3,0 x 2,1 = 3,15 m2

99,57 m2

b. Tâmplărie exterioară

Ferestre S = 2 x (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) +

+ 0,4 x 2,5 = 10,56 m2

Uşi parter - dublă S = 0,9 x 2,2 = 1,98 m2

- simplă S = 0,9 x 2,0 = 1,80 m²

Total 3,78 m2

Total S = 10,56 + 3,78 = 14,34 m2

c. Pereţi exteriori (d = 28 cm, la parter + etaj)

S = 99,57 - 14,34 = 85,23 m2 , din care : SUD – 35,03 m²

EST – 25,76 m²

VEST – 24,44 m²

d. Uşi interioare (spre subsol)

S = 0,8 x 1,8 + 0,9 x 2,0 = 3,24 m2

e. Pereţi către subsol

67

d = 14 cm: S = 0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14 - 1,44 + 4,23 x 2,55 – 1,80 = 13,09 m2

d = 28 cm: S = 2,54 x 2,55 = 6,48 m2

f. Planşeu peste parter (spre exterior)

S = 1,70 x 0,40 = 0,68 m2

g. Planşeu peste etaj (spre pod)

S = 4,91 x 7,49 = 36,78 m2

h. Planşeu peste subsol (spre spaţiu neîncălzit)

S = 36,78 + 0,68 – 10,15 - 3,0 x 1,14 – 0,17 x 4,3 = 23,16 m2

- cu pardoseli calde S = 5,13 m2

- cu pardoseli reci S = 15,62 m2

- pereţi interiori S = 2,41 m2

i. Rampă peste subsol

S = 3,66 x 1,14 = 4,17 m2

OBSERVAŢIE

- Pe înălţime H = 3,00 m sunt 18 trepte

25 x 17,6 cm

- tg α = 2517,6 = 0,70 α = 350

cos α = 0,819

- r = 0,8193,00 = 3,66 m

- h = 3,00 x 0,70 = 2,10 m

j. Pereţi exteriori supraterani (birou – subsol încălzit)

S = 2,54 x 1,0 – 1,12 = 1,42 m2

k. Fereastră exterioară (birou – subsol încălzit)

S = 1,5 x 0,75 = 1,12 m2

l. Pereţi exteriori subterani (birou – subsol încălzit)

68

S = 2,54 x 1,55 = 3,94 m2

m. Placa pe sol (birou – subsol încălzit)

S = 4,23 x 2,54 = 10,74 m2

2. Lungime de punţi termice a. Colţuri verticale ieşinde:

l = 5 x 2,9 = 14,5 m

b. Colţuri verticale intrânde:

l = 1 x 2,9 = 2,9 m

c. Colţuri ferestre duble (excl. buiandrugi)

l = 2 x (3,6 + 4,6 + 2,0 + 2,4) + 5,8 + 3,0 = 34,0 m

d. Contur uşi (excl. buiandrugi şi praguri)

l = 4,4 + 4,0 = 8,4 m

e. Buiandrugi ferestre şi uşi

l = 2 x (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) + 1,5 = 11,7 m

f. Praguri uşi

l = 2 x 0,9 = 1,8 m

g. Centuri la planşeul peste parter

l = P = 18,1 m

h. Centuri la planşeul peste etaj

l = P = 17,31 m

i. Centuri la planşeul peste subsol

l = P - (3,0 + 2 x 0,9) = 18,1 - 4,8 = 13,3 m

Total punţi termice liniare - colţuri verticale l = 14,5 + 2,9 = 17,4 m

- contur tâmplărie l = 34,0 + 8,4 + 11,7 + 1,8 = 55,9 m

- centuri l = 18,1 + 17,31 + 13,3 = 48,7 m

69

Total punţi termice 122,0 m

3. Arii locuibile şi utile; volum total al spaţiului încălzit Aria locuibilă: Sloc = 15,28 + 17,79 + 7,20 + 9,96 = 50,23 m2

Aria utilă a spaţiului încălzit: SÎnc = 50,23 + (7,20 +2,11 + 1,64 + 2,53) +

+ 3,87 + (2,38 + 2,90 + 2,53) = 75,39 m2

Volumul total al spaţiului încălzit: V = 65,43 x 2,80 + 9,96 x 2,45 +

+ 2,10 x 3 x 0,5 x 1,0 = 208,07 m3

6. Caracteristicile geometrice ale podului Lungimea interioară a podului L = 4,91 m

tg β = 749120 ≅ 0,16 - β = 9,10

cos β = 0,987

l = 0,9877,49 = 7,59 m

• Splanşeu 7,49 x 4,91 = 36,78 m2

• Sacoperiş = 7,59 x 4,91 = 37,27 m2

• Spereţi + Stâmpl. = (2,20 + 1,00) x 4,91 + 21,002,20 + x 7,49 = 27,70 m2

• Stâmpl. = 40,503,14 2⋅ + 0,50 x 0,70 x 3 = 1,25 m2

• S pereţi = 27,7 - 1,25 = 26,45 m2

• Zonă de planşeu neizolat

- chepeng S = 0,80 x 0,80 = 0,64 m2

- pereţi interiori S = 0,5 x (7,49 x 0,34 + 1,26 x 0,56) = 1,63 m2

2,27 m2 (6,2%)

• Lungime punţi termice pe conturul planşeului

l = 7,49 + 9,82 = 17,31 m

• Volum util VPod = =+ 35,5 x 2

2,201,00 56,8 m3

7. Caracteristicile geometrice ale subsolului Lăţimea B = 7,35 m

Lungimea L = 4,84 m

70

Perimetre:

- spaţiu neîncălzit: P(S1) = 4,84 + 7,35 + 2 x 0,40 + 2,27 = 15,26 m

- spaţiu încălzit (birou): P(S2) = 2,54 m

- între spaţiul neîncălzit şi birou: P(L) = 4,23 + 2,54 = 6,77 m

Înălţimea supraterană h = 1,10 - 0,10 = 1,00 m

Înălţime subterană Z = 2,65 - 1,10 = 1,55 m

• Planşeu peste subsol

- cu pard. caldă 5,13 m2

- cu pard. rece 15,62 m2

- pereţi interiori 2,41 m2

23,16 m2

• Placă inferioară

- spaţiu încălzit (cu pardoseala caldă):

S = 4,23 x 2,54 = 10,74 m2

- spaţiu neîncălzit (cu pardoseala rece):

S = 4,84 x 7,35 + 1,56 x 0,40 - 10,74 = 25,46 m

36,20 m

• Pereţi subterani

- spaţiu neîncălzit: S11 = 15,26 x 1,55 =23,65 m²

- spaţiu încălzit (birou): S12 = 2,54 x 1,55 = 3,94 m²

• Tâmplărie exterioară dublă

- din lemn: - la birou: 1,12 m2

- în spaţiu neîncălzit: 0,4 + 2 x 0,24 = 0,88 m2

- metalică 1,0 x 0,6 = 1,20 m2

Total 3,20 m2

• Pereţi supraterani

- spaţiu neîncălzit: S21 = 15,26 – 2,08 = 13,18 m²

- spaţiu încălzit (birou): S22 = 2,54 – 1,12 = 1,42 m²

• Pereţi interiori 1/2 cărămidă (spre parter)

S = (0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14) - 1,44 = 4,11 m2

• Uşă interioară (spre parter)

S = 0,80 x 1,80 = 1,44 m2

71

• Rampă din beton armat (spre parter)

S = 2 x 3,66 x 1,14 = 8,34 m2

• Uşă interioară (între birou şi subsolul neîncălzit)

S = 0,90 x 2,00 = 1,80 m2

• Pereţi interiori (între birou şi subsolul neîncălzit)

- 1/2 cărămidă grosime S = 4,37 x 2,55 - 1,80 = 9,34 m2

- 1 cărămidă grosime S = 2,54 x 2,55 = 6,48 m2

15,82 m2

• Aria utilă şi volumul util ale subsolului neîncălzit

SSb = 6,74 + 2,15 + 9,38 + 3,60) = 21,87 m2

VSb = 21,87 x 2,45 = 53,58 m3

B. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

Conductivităţile termice de calcul se determină prin mutiplicarea valorilor din [5]

Anexa A cu coeficienţii de majorare din [2] Anexa 2, Tabelul A2-1. Se ţine seama de faptul

că vechimea clădirii este de peste 60 ani. Valorile rezultate sunt prezentate în Tabelul

4.3.1.

Pentru umplutura din moloz s-au adoptat următoarele valori:

- densitatea aparentă pentru “moloz cu sfărâmături de cărămidă (alicărie)” -

conf. STAS 10101/1-78 - Greutăţi tehnice - ρ = 1400 kg/ m3

- conductivitatea termică de calcul - conform [5] Anexa A - prin asimilarea cu

poz. 50 zgură de cazan, prin extrapolare:

ρ = 700 λ = 0,26 W/(mK)

ρ = 1000 λ = 0,35 W/(mK)

- coeficientul de majorare - prin apreciere

Pentru lemnul de brad la uşi s-au adoptat valorile ρ = 600 kg/m3 şi λ = 0,19 W/(mK)

conform Anexei I din [5].

Tabelul 4.3.1 Caracteristicile

conf.[5] Anexa A

ρ λ

Coeficientul de

majorare

Conductiv. termică

de calcul λ

Nr.

crt.

Denumirea

materialului

kg/ m3 W/(mK) - W/(mK)

72

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

2 Zidărie din cărămizi pline 270x13 x62 mm 1800 0,80 1,03 0,824

3 Mortar de ciment la pardoselile reci 1800 0,93 - 0,930

4 Mortar de ciment şi var la tencuieli 1700 0,87 1,03 0,896

5 Beton simplu 2400 1,62 - 1,620

6 Umplutură din moloz 1400 0,47 1,06 0,500

7 Lemn de brad în duşumele 550 0,17 1,05 0,179

8 Lemn de stejar în lamele de parchet 800 0,23 - 0,230

9 Tablă la învelitoare 7850 58,0 - 58,000


11 Bitum la hidroizolaţii 1100 0,17 - 0,170

12 Lemn de brad la uşi 600 0,19 - 0,190

13 Vată minerală pentru conducte, uscată,

netasată 70 0,045 1,10 0,05

14 Pământ vegetal 1800 1,16 - 1,16

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE 1. Pereţi exteriori din zidărie de cărămidă, tencuiţi pe ambele feţe, de o cărămidă grosime, între interior şi exterior.

R = 896,005,0

824,027,0

241

81 +++ = 0,550 m2K/W

2. Pereţi interiori din zidărie de cărămidă, tencuiţi pe ambele feţe, de 1/2 cărămidă grosime, între interior şi exterior şi subsolul neîncălzit

R = 896,005,0

824,013,0

121

81 +++ = 0,411 m2K/W

3. Idem 2., dar de o cărămidă grosime, la subsol, între încăperi încălzite şi neîncălzite

R =896,004,0

824,027,0

121

81 +++ = 0,581 m2K/W

4. Pereţi interiori din zidărie de cărămidă, de 34 cm grosime (2 x 14 cm + 6 cm aer),

între apartamente:

- între o încăpere încălzită şi una neîncălzită

R = 896,004,0

824,026,0

121

81 +++ + 0,180 = 0,748 m2K/W

73

- între încăperi încălzite R = 0,748 + 0,042 = 0,790 m2K/W

- între încăperi neîncălzite R = 0,748 - 0,042 = 0,706 m2K/W

5. Pereţi exteriori din zidărie de cărămidă, tencuite pe ambele feţe, de 35 cm grosime nominală, între subsolul încălzit şi exterior, la soclu

R = 896,005,0

824,034,0

241

81 +++ = 0,635 m2K/W

6. Idem 5., dar între subsolul neîncălzit şi exterior, la soclu

R = 896,005,0

824,034,0

241

121 +++ = 0,593 m2K/W

7. Idem 1., dar între podul neîncălzit şi exterior

R = 896,005,0

824,027,0

241

121 +++ =0,508 m2K/W

8. Pereţi exteriori, cu alcătuire mixtă, de 35 cm grosime nominală, sub CTS, între

subsolul încălzit şi pământ (relaţiile (66)-(68) din [2]), cu alcătuirea (i →e):

- zidărie din cărămizi pline, de 1/2 cărămidă grosime - 13 cm

- beton simplu - 21 cm

- tencuială - 1 cm

- hidroizolaţie verticală - 0,3 cm

- zidărie din cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime - 6,5 cm

170,0003,0

896,001,0

620,121,0

824,0195,0

1

1 +++=λδ = 0,395 m2K/W

93,010,0

0

0 =λδ = 0,108 m2K/W

93,010,0

179,010,0

p

p +=λδ

= 0,666 m2K/W

( )20,055,116,11416,35,0108,0666,0

241

81R

0P +⋅⋅++++= = 3,310 m2K/W

74

108,0395,0241

81Re +++= = 0,669 m2K/W

16,120,01416,35,0

16,120,055,16395,0

241

81Ra ⋅⋅+−−+++= = 4,455 m2K/W

9. Idem 8., dar între subsolul neîncălzit şi pământ

121

81310,3R

0P +−= = 3,268 m2K/W

121

81669,0Re +−= = 0,627 m2K/W

121

81455,4Ra +−= = 4,413 m2K/W

10. Planşeu peste etaj, spre podul neîncălzit, cu alcătuirea (i→e)

- tencuială pe tavan 1 cm

- placă din beton armat 10 cm

- moloz (90 %) + cuşaci din lemn (10 %) 7,5 cm

- duşumele din scânduri din lemn 2,5 cm

Se foloseşte metoda aproximativă din [5] Anexa H.

Ra = 179,0025,0

500,0075,0

896,001,0

740,110,0

121

81 +++++ = 0,567 m2K/W

Rb = 179,010,0

896,001,0

740,110,0

121

81 ++++ = 0,836 m2K/W

Rmax = 707,11

836,010,0

567,090,0

1 =+

= 0,586 m2K/W

λech = 0,90 x 0,500 + 0,10 x 0,179 = 0,468 W/(mK)

Rmin = 179,0025,0

468,0075,0

896,001,0

74,110,0

121

81 +++++ = 0,577 m2K/W

Rmed = 2

577,0586,02

RR maxmin +=+ = 0,581 m2K/W

75

Eroare = 100581,0

577,0586,0 ⋅− ≅ 0,8 %

11. Planşeu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală rece, având alcătuirea (i →e):

- mozaic 2 cm

- şapă mortar 8 cm

- placă beton armat 10 cm

- tencuială 1 cm

R = 896,001,0

740,110,0

930,008,0

160,102,0

121

61 +++++ = 0,422 m2K/W

12. Rampa din beton armat, între parter şi etaj, având alcătuirea (i →e):

- mozaic (16,7 + 25) x 2,5 / 30 = 3,5 cm

- beton simplu în trepte (0,5 x 16,7 x 25) / 30 = 7 cm

- beton armat în placă 10 cm

- tencuială 1 cm

R = 896,001,0

740,110,0

620,107,0

160,1035,0

121

61 +++++ = 0,392 m2K/W

13. Planşeu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală caldă, având alcătuirea (i →e):

- parchet din lamele de stejar, de 22 mm

grosime, raşchetat de multe ori 2 cm

- duşumea oarbă din scânduri din lemn 2,5 cm

- moloz (85 %) + cusaci din lemn (15 %) 5,5 cm

- placa din beton armat 10 cm

- tencuiala pe tavan 1 cm

Se foloseşte metoda aproximativă din [5] Anexa H:

Ra = 896,001,0

740,110,0

500,0055,0

179,0025,0

230,002,0

121

61 ++++++ = 0,655 m2K/W

Rb = 896,001,0

740,010,0

179,008,0

230,002,0

121

61 +++++ = 0,852 m2K/W

Rmax = 474,11

852,015,0

655,085,0

1 =+

= 0,678 m2K/W

76

λech = 0,50 x 0,85 + 0,179 x 0,15 = 0,452 W/(mK)

Rmin = 896,001,0

740,110,0

452,0025,0

179,0025,0

230,002,0

121

61 ++++++ = 0,667 m2K/W

Rmed = 100672,0

667,0678,0 ⋅+ = 0,672 m2K/W

Eroare = 100672,0

667,0678,0 ⋅− ≅ 1,6 %

14. Planşeu la copertina de la intrare, peste parter, având alcătuirea (i → e):

- tencuială 1 cm


- şapă din mortar de ciment, cu grosimea medie de 4 cm

- tablă 0,5 mm

R = 000,58

0005,0930,004,0

740,110,0

896,001,0

241

81 +++++ = 0,278 m2K/W

15. Tâmplărie dublă din lemn - la încăperi încălzite, conf. [5] Tabelul V şi [4] Tabelul A2.4

R = 0,430 m2K/W

- la spaţii neîncălzite (pod, subsol)

R = 0,430 - 121

81 + = 0,388 m2K/W

16. Tâmplărie dublă, metalică, la centrala termică

- prin asimilare cu tâmplăria tip SECO, conf. [4] Anexa 2, tabelul A2.4.

R = 0,320 - 121

81 + = 0,278 m2K/W

17. Uşi duble, din lemn, la intrarea principală Se calculează conf.[5] Anexa I

Tâmplăria este alcătuită din foi cu rame de 4 cm grosime şi tăblii de 1,5 cm

grosime, în proporţie de 1:2.

Tocul reprezintă cca.10 % din suprafaţă

Tocul are 135 mm grosime.

77

Distanţă dintre geamuri este de cca. 100 mm

Se consideră λ = 0,190 W/(mK)

Conform [5] Anexa I.

Ufoaie = 0,19 x

⋅+

⋅ 015,032

04,031 = 10,0 W/(m2K)

Ra = 0,173 m2K/W - conf. [5] Anexa I Tabelul I.2 pentru grosimea stratului de aer

de 100 mm.

Rfoi = 0,10

2241

81 ++ + 0,173 = 0,540 m2K/W

Rtoc = 19,0135,0

241

81 ++ = 0,877 m2K/W

Rusă = 781,11

877,01,0

540,09,0

1 =+

= 0,561 m2K/W

18. Uşi simple, din lemn, la intrarea secundară

Rtoc = 0,877 m2K/W

Rramă = 19,004,0

241

81 ++ = 0,377 m2K/W

Rtăblie = 19,0015,0

241

81 ++ = 0,246 m2K/W

Ruşă = 349,31

877,01,0

246,0329,0

377,039,0

1 =+

⋅⋅+

⋅

= 0,298 m2K/W

19. Învelitoare din tablă zincată (0,5 mm) pe astereală din scânduri (25 mm)

R = 000,58

0005,0179,0025,0

241

121 +++ = 0,265 m2K/W

20. Uşi simple, din lemn între încăperi încălzite şi subsolul neîncălzit

R = 0,298 - 121

241 + = 0,340 m2K/W

78

D. COEFICIENŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC a. Colţuri verticale ieşinde

- prin interpolarea coeficienţilor ψ din [2] Tabelul A2.13, pentru d = 28 cm

ψ = 0,18 W/(mK)

b. Colţuri verticale intrânde

- conform Tabel 13 din [5], pentru d = 25 cm şi λ = 0,80 W/(mK)

ψ = 0,31 - 0,34 = -0,03 W/(mK)

c. Contur ferestre duble (exclusiv buiandrugi)

- conform Tabel A2.15 din [2], pentru d = 27 cm

ψ = 0,05 W/(mK)

d. Contur uşi duble (exclusiv buiandrugi şi praguri)

- prin asimilare cu c.

ψ = 0,05 W/(mK)


- conform [2], Tabel A2.15, prin interpolare pentru d = 28 cm

ψ = 0,27 + 0,07 x 5,12

3 = 0,29 W/(mK)

f. Praguri uşi

- pe baza unui calcul automat al câmpurilor de temperaturi

ψ = 0,39 W/(mK)

g. Centuri la planşeu peste parter


- pardoseala rece (l = 8,3 m) ψ = 0,09 W/(mK)

- pardoseala caldă (l = 16,4 m) ψ = 0,06 W/(mK)

- în dreptul copertinelor (l = 5,0 m) ψ = -0,28 W/(mK)

- în dreptul scărilor (l = 6,5 m) ψ = 0,11 W/(mK)

- se ponderează cu lungimile:

79

ψm = 2,36

5,6x11,09,5x28,03,8x09,04,1606,0 +−+⋅ = 0,03 W/(mK)



- perete ψ = 0,07 W/(mK)

- planşeu ψ = 0,15 W/(mK)


- pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de temperaturi

- pard. rece curentă ψperete = 0,6 W/(mK) ψplanseu =0,22 W/(mK)

- idem cu fereastră jos = 0,5 = 0,20

- pard. caldă curentă = 0,07 = 0,09


- se ponderează cu următoarele lungimi:

- pard. rece curentă l = 26,60 -(3,60 + 4,68 + 3,00) = 15,32

- idem, cu fereastră jos l = 2 x 1,80 = 3,60 m = 3,60

- pard. caldă curentă l = 2 x (3,84 – 1,50) = 4,68

- idem, cu fereastră jos l = 2 x 1,50 = 3,00

26,60 m

- rezultă următoarele valori medii:

ψper = 60,26

06,0x00,307,0x68,405,0x60,306,0x32,15 −−− - pereţi ψ = 0,06 W/(mK)

ψpl = 60,26

08,0x00,309,0x68,420,0x60,322,0x32,15 ++− - planşeu ψ = 0,18 W/(mK)

80

E. ARII, PONDERI ŞI REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ALE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC

1. Planşeu peste etaj Pereţi interiori din zidărie de cărămidă

S = 0,5 x (7,49 x 0,34 + 1,26 x 0,56) = 1,63 m2

R = 824,010,0

896,001,0

740,110,0

121

81 ++++ ≅ 0,400 m2K/W

Chepeng de acces în pod

S = 0,8 x 0,8 = 0,64 m2

R = 179,0035,0

121

81 ++ ≅ 0,400 m2K/W

Total

S = 1,63 + 0,64 = 2,27 m2

p = 10078,3627,2 ⋅ ≅ 6,2 %

R ≅ 0,400 m2K/W

2. Planşeu peste subsol Pereţi interiori din zidărie de cărămidă

S = 23,16 - (5,13 + 15,62) = 2,41 m2

p = 10016,2341,2 ⋅ ≅ 10,4 %

R = 824,010,0

740,110,0

896,0001,0

121

61 ++++ = 0,440 m2K/W

3. Pereţi exteriori Zone din beton armat, la rezemări buiandrugi şi grinzi

- buiandrugi (4 x 0,30 + 16 x 0,20) x 0,18 = 0,79 m2

- grinzi 6 x 0,14 x 0,20 = 0,17

81

0,28 x 0,20 = 0,06

S = 1,02 m2

p = 10023,85

02,1 ⋅ = 1,2 %

R = 896,005,0

74,127,0

241

81 +++ ≅ 0,378 m2K/W

F. REZISTENŢE TERMICE CORECTATE

1. Planşeul peste etaj Se aplică A2.6. din [2]

r =

SlRRpUp1

1Σ⋅Ψ⋅+⋅⋅+−

în care

R = 0,581 m2K/W

p = 0,062

U = 400,01 = 2,50 W/(m2K)

ψ = 0,15 W/(mK)

78,363,17

Sl =Σ = 0,471 m/m2

Rezultă:

r = 069,11

471,015,00581581,0062,050,2062,011 =

⋅⋅+⋅⋅+− = 0,935

R’= 0,581 x 0,935 = 0,543 m2K/W

2. Planşeul peste subsol

82

Se aplică aceeaşi relaţie, ca mai sus, în care:

R =

422,062,15

672,013,5

75,20

+ = 0,465 m2K/W

p = 0,104

U = 440,01 = 2,27 W/(m2K)

ψm = 1,15

8,1x39,03,13x18,0 + = 0,205 W/(mK)

Σl = 13,3 + 1,8 = 15,1 m (centuri + praguri uşi)

S = 23,16 m2

16,231,15

Sl =Σ = 0,652 m/m2

Rezultă:

r = 067,11

652,0205,0465,0465,0104,027,2896,01 =

⋅⋅+⋅⋅+ = 0,936

R’ = 0,936 x 0,465 = 0,435 m2K/W

3. Pereţi exteriori Se aplică relaţiile (A2.9), (A2.10) şi A2.11) din [2].

a. Coeficientul de reducere r2 (punţile de pe conturul tâmplăriei)

- contur ferestre l = 31,0 m ψ = 0,05 W/(mK)

- contur uşi l = 8,45 m ψ = 0,05

- buiandrugi l = 10,2 ψ = 0,29

Σl = 49,65 m

ψm = 65,49

2,10x29,0)4,80,31(x05,0 ++ = 0,100 W/(mK)

R = 0,550 m2K/W

83

23,8565,49

Sl =Σ = 0,582 m/m2

r2 = 582,0100,0550,01

1⋅⋅+

= 0,969

b. Coeficientul de reducere r1 (punţile de la colţuri, ş.a.)

- colţuri verticale ieşinde l = 14,5 m ψ = 0,18 W/(mK)

- colţuri verticale intrânde l = 2,9 m ψ = -0,03 W/(mK)

- centuri la pl. peste parter l = 18,1 m ψ = 0,03 W/(mK)

- centuri la pl. peste etaj l = 17,3 m ψ = 0,07 W/(mK)

- centuri la pl. peste subsol l = 13,3 m ψ = 0,06 W/(mK)

Σl = 66,1 m

ψm = 1,66

3,1306,03,1707,01,1803,09,203,05,14x18,0 ⋅+⋅+⋅+⋅− =0,077 W/(mK)

23,85661

Sl =Σ =0,776 m/m2

r1 = 776,0077,0550,01

1⋅⋅+

= 0,968

c. Coeficientul de reducere r3 (zone de b.a. străpunse)

p = 0,012

U = 378,01 = 2,65 m2K/W

r3 = RpU)p1(

1⋅⋅+−

r3 = 0055,11

550,0012,065,2988,01 =

⋅⋅+= 0,995

d. Coeficientul de reducere r

r = r1 x r2 x r3

r = 0,968 x 0,969 x 0,995 = 0,933

84

e. Rezistenţa termică corectată

R’ = r x R = 0,933 x 0,550 = 0,513 m2K/W

4. Rezistenţe termice medii pe clădire În Tabelul 4.3.2 se prezintă rezultatele calculelor efectuate mai sus, şi anume:





Tabelul 4.3.2


Suprafaţa [m²]


câmp [m²K/W] r

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti P,E S 35,03 0,550 0,933 0,513PE2 Pereti exteriori curenti P,E E 25,76 0,550 0,933 0,513PE3 Pereti exteriori curenti P,E V 24,44 0,550 0,933 0,513PE4 Perete exterior copertina intrare O 0,68 0,278 1,000 0,278PE5 Perete exterior Sb V 1,42 0,635 0,933 0,592UE Usi exterioare S 3,78 0,395 1,000 0,395FE1 Tamplarie exterioara dubla P, E S 1,48 0,430 1,000 0,430FE2 Tamplarie exterioara dubla P, E E 7,76 0,430 1,000 0,430FE3 Tamplarie exterioara dubla P, E V 10,40 0,430 1,000 0,430FE4 Tamplarie exterioara dubla Sb V 1,12 0,430 1,000 0,430

PIsb1 Pereti catre Sb (hol) - 13,09 0,411 1,000 0,411PIsb2 Pereti catre Sb (CT) - 6,48 0,581 1,000 0,581PL E Planseu peste etaj - 36,78 0,581 0,935 0,543PL sb Planseu peste subsol - 23,16 0,465 0,936 0,435UI sb Usi interioare spre subsol - 3,24 0,340 1,000 0,340R sb Rampa Sb intre parter si etaj - 4,17 0,392 1,000 0,392Rp0 Pereti sub CTS - 14,68 3,327 1,000 3,327Re Pereti sub CTS catre exterior - N/A 0,686 1,000 0,686

RaPereti sub CTS catre pânza de

apa freatica - N/A 4,455 1,000 4,455

85

NOTE: 1) Tencuieli de culoare ocru - asimilat cu “tencuieli din var de culoare deschisă” din

Tabelul 3.3. din [2];

2) Tâmplărie dublă cu 2 geamuri simple (Tabelul 3.5. din [2]);

3) Învelitoare din tablă zincată – puţin murdară (Tabelul 3.3. din [2]).

Valorile rezistenţei termice medii a clădirii, conform [2] pct.1.3.1 se determină

pentru fiecare lună în parte în funcţie de valorile din tabelul 4.3.2 şi de poziţia punctului de

despărţire a liniilor de flux termic (către exterior şi către pânza de apă freatică) de pe

conturul spaţiului încălzit adiacent solului, cu relaţia:

a

a

e

e

ae

RS

RS87,412

SS79,198R++

++=

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul: - tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etanşare (permeabilitate

ridicată);

- clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale”, fiind o clădire înşiruită;

- se apreciază că clădirea poate fi considerată “adăpostită”;

- tâmplăria nu este deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2. din [2], rezultă: na = 0,7 h-1





062,1R

00961B1 ⋅

+=

Aporturile interne de căldură se determină în funcţie de numărul mediu normalizat

de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează:

Indice mediu de ocupare a suprafeţei camerelor de locuit: iLoc = 0,070.

Suprafaţa camerelor de locuit: SLoc = 50,23 m2

86

Suprafaţa utilă încălzită a clădirii: SÎnc = 75,39 m2

Număr apartamente / bucătării: 1

Număr mediu normalizat de persoane pe clădire:

NP = 50,23 x 0,070 = 3,52.

• Ocupanţi 65 x 3,52 = 229 W

• Apă caldă 20 + 15 x 3,52 = 73 W

• Preparare hrană 100 x 1 = 100 W

• Aparate casnice 270 + 3,52 x 40 = 411 W

• Iluminat 30 +15 = 45 W

TOTAL: 858 W

Rezultă: 2 W/m38,1139,75

858a ==

Temperatura interioară medie a spaţiului încălzit al clădirii se determină ţinând

seama de temperaturile interioare de calcul ale spaţiilor încălzite direct şi de temperatura

interioară a cămării de la parter, ca spaţiu încălzit indirect, prin pereţii adiacenţi spaţiului

încălzit. Temperatura interioară a cămării se determină din bilanţul acesteia, în funcţie de

temperaturile interioare de calcul ale încăperilor adiacente cămării, de temperatura

exterioară şi de temperatura subsolului neîncălzit:

( ) ( ) ( )

( ) ( )

( ) 018t91,533,020,0411,0

90,283,1332,0

90,2235,1

22t422,0

83,1235,1tt422,0

83,1235,1

tt91,533,050,0tt513,0

90,283,1235,1

cam

camSbcam

ecamecam

=−⋅

⋅⋅+⋅+⋅+

+−⋅⋅+−⋅⋅+

+−⋅⋅⋅+−⋅⋅+

Sbecam t101,0t345,0384,10t ⋅+⋅+=

În tabelul 4.3.3 se prezintă datele care stau la baza determinării temperaturii medii

a clădirii, conform [7].

87

Tabel 4.3.3

Încaperea ti [°C] Vol [m³]Cam. zi 20 42,784Bucatarie 18 20,160WC 18 4,592Vestibul 18 6,580Dormitor 20 49,784Dormitor 20 20,160Baie 22 10,836Hol+CS 18 25,018Birou 20 24,402Camara N/A 5,908

210,224Volum total încalzit Rezultă temperatura medie interioară a spaţiului încălzit al clădirii în funcţie de

temperatura cămării (neîncălzită direct):

cami t0281,0005,19t ⋅+=

şi expresia temperaturii interioare reduse se scrie:

2,2107,0B33,0R

47,21339,7538,11tt

1

iiR⋅⋅⋅+

⋅−=

Datele necesare determinării temperaturilor subsolului neîncălzit şi podului sunt

următoarele:

Spi,sb = 30,6 m² Rpi,sb = 0,417 m²K/W

Spe,sb = 16,8 m² Rpe,sb = 0,593 m²K/W

Si,P = 36,8 m² Ri,P = 0,543 m²K/W

SiL,sb = 19,6 m² RiL,sb = 0,455 m²K/W

Spd,sb = 24,7 m² S Pd, L = 10,74 m²

h(L) = 1,55 m SF Sb = 0,03 m²

R,p0 Sb = 3,2853 m²K/W vânt mediu = 0,5 m/s

R,e Sb = 0,6444 m²K/W na,sb = 0,59 h-1

R,a Sb = 4,4130 m²K/W Lambda.p = 0,300 W/m.K

Perim.total = 17,8 m Lambda.1 = 1,058 W/m.K

Perim.sb.1 = 15,26 m Lambda.s = 1,160 W/m.K

Perim.sb.2 = 2,54 m Lambda.0 = 0,930 W/m.K

Perim. (L) = 6,77 m Nr. c.î. SB = 3 Nr. c.î. L = 0

88

alfa = 0,857 Nr. c.d. SB = 1 Nr. c.d. L = 0

Vsb = 53,58 m³

Vpod = 56,80 m³

Lm = 22 m

rc,m = 0,024 m

re,m = 0,054 m

Del.iz,m = 0,030 m


Ti,0 = 19,45 °C

Ta = 10 °C

Del.p = 0,20 m

Del.1 = 0,418 m

Del.0 = 0,10 m

H = 6 m

qR(0) = 525 W/m²

SAc,P1 = 20,56 m² (Vertical)

SAc,P2 = 37,27 m² (Orizontal)

RAc,P1 = 0,508 m²K/W

RAc,P2 = 0,265 m²K/W

SAc,F1 = 1,05 m² (Vertical)

SAc,F2 = 0,25 m² (Orizontal)

RAc,F1 = 0,19 m²K/W

RAc,F2 = 0,18 m²K/W

na P,E = 1,0 h-1

na cs,P = 0,0 h-1

min(a,b) = 7,35

a = 7,35 m

b = 9,68 m

h = 1,55 m

R,p0 L = 3,3269 m²K/W

R,e L = 0,6861 m²K/W

R,a L = 4,4547 m²K/W

Coef. numerici

C2 - A1 274,48

89

C3 - A2 67,706

C4 - A3 -

C5 - B2 0,247

A 1,116 B3 -

F1 13,145 F9 6,572

F2 2,101 F10 18,122

F3 5,597 F11 0,744

F4 13,145 F12 0,613

F5 0,476 F13 0,227

F6 0,307 F14 1,630

F7 4,809 F15 1,213

F8 0,476

La determinarea temperaturii subsolului neîncălzit al clădirii, suplimentar faţă de

fluxul termic disipat prin conductele de distribuţie amplasate în subsol, s-a luat în calcul şi

fluxul termic disipat prin mantaua boilerului, după cum urmează:

( )kk sbacb

iz

iz

m

m

Latboiler.P tt

10,0

S001,0Q −⋅

λδ

+λδ

+

⋅= [W]

Temperaturile echivalente ale elementelor de construcţie care delimitează podul

clădirii de mediul exterior sunt următoarele:

Luna Ac,P1 Ac,F1 Ac,P2 Ac,F2Iunie tE p1 [°C] tE F1 [°C] tE p2 [°C] tE F2 [°C]Iulie 24,04 26,74 29,15 31,43August 24,02 27,74 29,28 31,86Septembrie 19,64 23,25 23,02 24,97Octombrie 13,27 16,53 14,82 16,10Noiembrie 6,64 8,55 7,18 7,81Decembrie 1,54 3,31 1,71 2,19Ianuarie -0,90 1,07 -0,60 -0,02Februarie 2,00 4,76 2,93 3,90Martie 6,89 9,65 9,25 10,66Aprilie 13,29 15,92 17,24 19,14Mai 18,68 21,29 23,97 26,29Iunie 22,29 25,06 28,40 31,02

90

T.ext.m Ti med T.apa,k Te.Sb k Temp.Pod Temp.Sb OBSERVATII[ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] 0

Iunie 20,20 0,00 0,00 0,00 0 0 0Iulie 22,00 19,57 22,50 20,92 25,51 20,56 Fara flux termic disipat catre exteriorAugust 21,20 19,56 22,50 21,68 25,54 20,32 Fara flux termic disipat catre exteriorSeptembrie 16,90 19,52 39,43 19,48 21,25 19,94 Fara flux termic disipat catre exteriorOctombrie 10,80 19,45 42,58 14,46 15,50 18,13 Punctul de despartire pe peretii verticaliNoiembrie 5,20 19,39 45,48 8,56 10,01 16,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiDecembrie 0,20 19,34 48,06 3,20 5,96 14,07 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiIanuarie -2,40 19,31 49,41 -0,84 4,18 12,72 Fara flux termic disipat catre panza de apa freaticaFebruarie -0,10 19,33 48,22 -1,48 6,68 13,18 Fara flux termic disipat catre panza de apa freaticaMartie 4,80 19,38 45,68 1,86 11,11 15,00 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiAprilie 11,30 19,46 42,32 7,40 16,78 17,51 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMai 16,70 19,51 39,53 13,46 21,55 19,54 Punctul de despartire pe perimetrul subsoluluiIunie 20,20 19,55 22,50 18,10 24,70 20,01 Punctul de despartire pe peretii verticali

Luna

Determinarea duratei normale de incalzire & a necesarului de caldura.

Luna Dz,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.POD Temp.int.R Temp.ext.R. Dz(k) real Nr. lunar Rmed Cons. Cald. Cons.Cald.CS Disip. cald.calendar. [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ grd.C ] [ grd.C ] [ zile ] grd-zile. [ m²K/W ] [ MWh/luna ] [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]

Iulie 31 22,00 20,56 25,51 17,77 23,63 0,513 August 31 21,20 20,32 25,54 17,76 23,10 0,513 Septembrie 30 16,90 19,94 21,25 17,72 19,81 2,4 0,5 0,513 0,0 0,0 Octombrie 31 10,80 18,13 15,50 17,66 14,59 31,0 95,3 0,511 0,9 0,1 Noiembrie 30 5,20 16,16 10,01 17,60 9,35 30,0 247,4 0,511 2,5 0,1 Decembrie 31 0,20 14,07 5,96 17,55 5,15 31,0 384,2 0,511 3,8 0,2 Ianuarie 31 -2,40 12,72 4,18 17,52 3,07 31,0 447,8 0,512 4,5 0,2 Februarie 28 -0,10 13,18 6,68 17,54 5,31 28,0 342,5 0,512 3,4 0,2 Martie 31 4,80 15,00 11,11 17,59 9,53 31,0 250,0 0,511 2,5 0,2 Aprilie 30 11,30 17,51 16,78 17,66 15,02 30,0 79,3 0,511 0,8 0,1 Mai 31 16,70 19,54 21,55 17,72 19,48 3,1 0,7 0,511 0,0 0,0 Iunie 30 20,20 20,01 24,70 17,75 22,24 0,512

tem an [°C] = 10,62 217,5 1.847,6 18,4 0,00 1,11

91

Fluxurile termice disipate dinspre spaţiul cald adiacent subsolului neîncălzit spre

exterior şi spre pânza de apă freatică (prin sol) se determină după cum urmează:

a. Punctul de despărţire a liniilor de flux termic amplasat pe pereţii verticali ai

spaţiului cald.

- Fluxul termic disipat spre exterior are expresia:

( ) ( ) ( )sbei)a(21e ttmF1lnF1Q −⋅⋅+⋅⋅α−=

din care rezultă:

( ) ( ))a(21e

mF1lnF1RS ⋅+⋅⋅α−=

( ) )a(e mP1S ⋅⋅α−=

- Fluxul termic disipat spre stratul de pânză freatică are expresia:

( ) ( ) ( )aia6543a ttmFF1lnF1F1Q −⋅

⋅−+⋅⋅α−+⋅β

β−=

din care rezultă:

( ) ( )a6543a

mFF1lnF1F1RS ⋅−+⋅⋅α−+⋅

ββ−=

( ) ( ) ( ) Pmh1S1S aLa ⋅−⋅α−+⋅β−=

SSsubsol=β

b. Punctul amplasat pe pardoseala corpului cald

- Fluxul termic disipat spre exterior are expresia:

( ) ( )[ ] ( )sbei1211109e ttmFFFlnF1Q −⋅⋅+⋅⋅⋅α−=

( ) ( )[ ]mFFFlnF1RS

1211109e

⋅+⋅⋅⋅α−=

( ) ( ) 2bbe mud.Nruî.NrmP1S ⋅−−⋅⋅α−=

- Fluxul termic disipat spre pânza de apă freatică:

92

( ) ( ) ( ) ( )ai

S

PLaP

i

2bb

a tthH

R1mud.Nruî.NrmP1S1Q −⋅

λδ−−

++α

⋅−+⋅⋅α−−⋅β−=

∑

din care rezultă:

( ) ( ) ( )

S

PLaP

i

2bb

a hHR1

mud.Nruî.NrmP1S1RS

λδ−−

++α

⋅−+⋅⋅α−−⋅β−=

∑

( ) ( ) ( ) 2bba mud.Nruî.NrmP1S1S ⋅−+⋅⋅α−−⋅β−=

Valorile coeficienţilor numerici sunt:

F1 13,14 F9 6,57

F2 1,97 F10 16,48

F3 2,41 F11 0,75

F4 13,14 F12 0,61

F5 0,47 F13 0,22

F6 0,30 F14 1,64

F7 4,84 F15 1,23

F8 0,51

şi valorile utile determinării rezistenţei termice medii a clădirii sunt următoarele

Se Sa Se/Re Sa/Ra[ m² ] [ m² ] [ W/K ] [ W/K ]

Iunie 0 0 0 0Iulie - 14,68 - 3,07 August - 14,68 - 2,95 Septembrie - 14,68 - 3,31 Octombrie 3,41 11,27 2,43 2,53 Noiembrie 5,64 9,04 2,76 2,03 Decembrie 8,04 6,64 3,14 1,49 Ianuarie 9,86 4,82 3,35 1,08 Februarie 10,13 4,54 3,38 1,02 Martie 8,62 6,06 3,21 1,36 Aprilie 6,14 8,53 2,85 1,92 Mai 3,94 10,74 2,35 2,41 Iunie 0,50 14,17 0,62 3,06

Luna

93

Randamentul mediu anual al cazanului se determină ţinând seama de valoarea de

catalog a randamentului cazanului, de vechimea şi de starea acestuia:

0gη = 0,70

Pn = 36 kW

989,036177,01

177,0o =

⋅+=γ −

( ) 643,005,070,0989,0g =−⋅=η






• Momentul de începere al sezonului de încălzire: 29 septembrie

• Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 03 mai (Durata teoretică a sezonului de încălzire, conform SR 4839, este de 190 zile)


(Numărul teoretic de grade-zile, conform SR 4839, este de 3170 grd.zi)




din subsolul neîncălzit al clădirii: anPd

Q = 1,11 MWh/an.

Rezultă:


• Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,95x0,92x0,643 = 0,560

• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul sursei de căldură, este:

anSînc

Q = 32,80 MWh/an,


sursei de căldură (intrare gaze naturale cazan): anSînc

q = 435,0 kWh/m²an,



94

• Consumul anual de căldură: 28,20 Gcal/ap.an.





m = -1,034

n = 51,33

A.sb = 1,1158

epsi.c.(L)= 0,11

epsi.c.(C)= 0

S.RL = 30,38

S.RC = 0

S.RCS = 0

qr.(0) = 525

r.1 = 0,00013

r.2 = 0,01602

s.1 = -0,01399

s.2 = -0,60585

ti(0) = 19,45

B1 = 1,2613

c.rd = 0,95

c.rh = 0,97

coef. "m" = 1,30


M1 = -4,349445529

M2 = 405,2051139

M3 = 8,412854021

R5 = 0,00393

P1 = 22,00928849

P2 = 0,160378915

Temp.ext. Tev Flux mediu[ °C ] [ °C ] [W]22,00 23,98 21,20 23,49 16,90 20,29 99,0 10,80 15,12 1.462,4 5,20 9,89 3.923,3 0,20 5,75 5.894,4 -2,40 3,71 6.867,9 -0,10 5,96 5.814,4 4,80 10,13 3.834,5 11,30 15,55 1.257,5 16,70 19,93 107,2 20,20 22,63

p1 p2 -358,13 5774,0

W1 W2 0,8546 5,7953

q1 q2 0,3677 13,6618

95

Au rezultat următoarele valori pentru temperatura de tur a agentului termic,

respectiv pentru fluxul termic necesar a fi cedat de sursa de căldură pentru asigurarea

condiţiilor normale de locuire, în funcţie de temperatura exterioară:

te [°C] E [-] tTUR [°C] Qnec.Loc [W]-15 1,359 81,48 11.146-10 1,344 73,21 9.355-5 1,326 64,67 7.5650 1,306 55,77 5.7745 1,282 46,35 3.98310 1,250 36,10 2.193




consum pentru clădirea expertizată se bazează pe valorile consumurilor facturate între

lunile mai şi septembrie (153 zile), pe o perioadă de trei ani consecutivi (1997 - 1999),


Anul Cf.acm[m³]1997 3641998 8111999 560Medie 578

OBSERVAŢIE: Având în vedere faptul că din vara anului 2000 instalaţia de preparare a

apei calde de consum este dotată cu sistem de încălzire solară a apei, se iau în considerare numai

valorile corespunzătoare perioadei 1997-1999, ţinând seama de randamentul considerat al

cazanului pentru prepararea apei calde de consum (0,65).

Rezultă valoarea medie a consumului de gaze facturat în sezonul cald:

v.sezon/m33,557153N578C 3v.zf

v.gaz =⋅=

în care Nz.v = 365 - 217,5 = 147,5 zile – reprezintă durata sezonului cald.

96

În urma măsurărilor efectuate în timpul nopţii pe durata a 10 zile consecutive, a fost

determinată valoarea medie a consumului de gaze naturale pe zi de sezon cald:

cgaz hv = 0,535 m³/zi. Datele sunt centralizate în tabelul următor:

Ziua cgaz.hv [m³]1 0,3542 0,6513 1,2134 0,2185 0,3146 0,1837 1,1258 0,4599 0,51110 0,326

Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezon cald este:

Cgaz.h.v = 0,535. 147,5 = 78,96 m3/sezon.v

Consumul normal de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece este:

Cgaz.h.i = 1,20 . 0,535 . 217,5 = 139,75 m3/sezon.i

Temperatura medie anuală a apei reci este rt = 10°C, cu irt = 5°C pe timpul iernii,

respectiv vrt = 15°C în sezonul cald. Temperatura apei calde de consum este

C55t0ac °= .


de facturare 1997-1999, este alRePN = 3 persoane;



52,323,50070,0NP =⋅= persoane.

Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul cald este:

( ) 69,560352,394,7833,557C v.acm.gaz =⋅−= m3/sezon.v

97

Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul rece rezultă:

( )( ) 13,034.1

15554,1475556,21769,560C i.acm.gaz =

−⋅−⋅⋅= m3/sezon.i

Consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde este:

an/m82,594.113,034.169,560C 3an.acm.gaz =+=

Consumul de căldură normalizat rezultă:

Qacm= 0,65 . 35.800 . 1.594,82 . 6106,31⋅

. 10-3 = 10.309 kWh/an

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distribuţie din subsol, de la

coloanele de distribuţie din clădire şi prin mantaua boilerului se determină astfel:

Conducte subsol: Coloane acm: Manta boiler:L Sb [m] = 5 L col [m] = 7Del.iz [m] = 0,03 Del.iz [m] = 0,00 Del.iz [m] = 0,03Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,14diam.cond. [m] = 0,019 diam.cond. [m] = 0,017 Delta.m [m] = 0,008diam.ext.iz.[m] = 0,079 diam.ext.iz.[m] = 0,017 Lam.m [W/mK] = 50Asb = 0,153 Acol = 0,361 Slat.b [m²] = 1,934QPsb [kWh/an] = 308 Qpcol [kWh/an] = 185 Qpb [kWh/an] = 1.061

)c(

acmQ = 10.309 -(308 + 185 + 1.091) = 8.755 kWh/an

Consumul normalizat de apă caldă:

( )6,168

10559,41759,994

755.8106,3V6

=−⋅⋅

⋅⋅= m3/an

Consumul normalizat de apă caldă (la temperatura convenţională 55°C):

VLoc = 168,6 – 0,002 . 3,52 . 365 = 166,0 m3/an

Indicele de consum normalizat de căldură:

7,13639,75309.10iacm == kWh/m2an

Indicele mediu normalizat de consum de apă caldă este:

98

4,12952,3

0,166365,01qacmL =⋅= l/pers.zi

Eficienţa instalaţiei de preparare a apei calde este:

( ) 54,0100082,594.1800.35

10559,41759,9940,166acm =

⋅⋅−⋅⋅⋅=ε



Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT ÎNŞIRUITĂ

Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Alecu Mateevici nr. 7

Proprietar: LEU Ion Nelu şi LEU Elena

Destinaţia principală a clădirii: locuinţă unifamilială

Tipul clădirii: înşiruită, S + P + 1 E


Proiectant / constructor: Casa Construcţiilor


Structura constructivă: zidărie portantă



Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 75,39 m²

Volumul util al spaţiului încălzit: 210,2 m³

Volumul total al clădirii: 359,2 m³


99

Perete Orientare Suprafaţa [m²]

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 S 35,03 0,513PE2 E 25,76 0,513PE3 V 24,44 0,513PE4 O 0,68 0,278PE5 V 1,42 0,592UE S 3,78 0,395FE1 S 1,48 0,430FE2 E 7,76 0,430FE3 V 10,40 0,430FE4 V 1,12 0,430

PIsb1 - 13,09 0,411PIsb2 - 6,48 0,581PL E - 36,78 0,543PL sb - 23,16 0,435UI sb - 3,24 0,340R sb - 4,17 0,392Ra - 14,68 3,327Re - N/A 0,686- - - #########- - - #########

Suprafata exterioara: 213,47 Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 1,016 m-1


Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Cazan funcţionând cu gaze naturale





Contor de căldură pentru încălzire: nu este cazul


dintre care mai majoritatea sunt funcţionale

100




locuit

în spaţiul

comun Total

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

624 / 4 81 - 81 22,842 - 22,842

218 / 9 27 - 27 7,452 - 7,452

Lungimea totală a conductelor de distribuţie din subsol: 22 m

Debitul nominal de agent termic de încălzire: 660 l/h


30

40

50

60

70

80

90

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000Qnec[W]

tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]


- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 29 septembrie

- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 03 mai



Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sursa de

căldură: anSînc

Q = 32,80 MWh/an,

101



q = 435,0 kWh/m²an,




Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,95x0,643 =

0,560


Puncte de consum a.c.m. / a.r. în apartamente: 3 / 4

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar – 1

Spălător – 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2






136,7 kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiei de preparare a apei calde: εacm = 0,54

102


A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE


Clădirea de locuit care face obiectul studiului de caz este o clădire asemănătoare,

ca structură şi alcătuire, cu clădirea de tip şir din strada Alecu Mateevici (fostă Lazăr

Grumberg) nr. 7, sector 2, Bucureşti, cartierul Vatra Luminoasă, cu diferenţa că peretele

care despărţea cele două apartamente ale clădirii tip duplex este perete exterior, având

aceeaşi structură ca şi ceilalţi pereţi exteriori ai clădirii.

Toate caracteristicile elementelor de construcţie (ca arhitectură, rezistenţă,

protecţie termică) şi ale instalaţiilor aferente sunt identice cu cele ale clădirii de tip şir care

face obiectul studiului de caz din cap. 4 al ghidului.


Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ

Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Remetea nr. 21

Proprietar: POPESCU Gheorghe



Tipul clădirii:

individuală înşiruită bloc tronson de bloc NOTA: clădirea este cuplată cu un apartament similar; datele din fişă corespund unui singur apartament

Zona climatică în care este amplasată clădirea: II Regimul de înălţime al clădirii : S + P + 1 E Anul construcţiei: 1939 Proiectant / constructor: Casa Construcţiilor Structura constructivă:

103






Starea subsolului tehnic al clădirii: Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună, Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea

exterioară),







104


alcătuire:



1 zidarie din caramizi pline 126,7

tencuiala int. zidarie

tencuiala ext.

0,02 0,28 0,03

0,931




Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuială culoare ocru

Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL

Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.): NU ESTE CAZUL

Planşeu peste subsol neîncălzit:



placa din beton armat monolit 10 cm 21,9

pardoseala placa b.a. tencuiala

0,10 0,10 0,01

0,916

Suprafaţa totală a planşeului peste subsol neîncălzit [m²]: 21,9


Terasă / acoperiş: Acoperiş peste pod neîncălzit

Suprafaţa totală a învelitorii [m²]: 73,9

Materiale finisaj: Tablă zincată, puţin murdară.

Starea acoperişului peste pod:

Bună, Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;

Planşeu sub pod:




[%] placa din b.a. 35,5 tencuiala interioara 0,010 0,918

105

monolit 10 cm

placa b.a moloz

dusumea de lemn

0,100 0,075 0,025

Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m²]: 35,5

Ferestre / uşi exterioare:

FE / / UE

Descriere Suprafaţă [m²]

Tipul tâmplăriei

Grad etanşare


FE UE

- ferestre duble, din lemn - usi opace din lemn, una simpla si una dubla

10,5

3,8

- dubla, din lemn

- din lemn

- fara masuri de etansare - fara masuri de etansare

- -



Alte elemente de construcţie: NU ESTE CAZUL



Suprafaţa utilă a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 75,39




încălzire: ocupare / funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire;


prevăzută cu balcoane / logii: nu este cazul;

Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6 m;


Perimetrul pardoselii subsolului / demisolului clădirii: 24,84 m


106


Sursă proprie, cu combustibil: GAZE NATURALE Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:


Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice, Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:





locuit

în spaţiul

comun Total

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

624 / 4 106 - 106 29,892 - 29,892

218 / 9 27 - 27 7,452 - 7,452


Necesarul de căldură de calcul [W]: 18.500 ;


Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: NU ESTE

CAZUL;


coloane): vană servomotor pe conducta de ducere a agentului termic de încălzire;




107


Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: - Lungime [m]: 2 x 8,60, 2 x 2,30; - Diametru nominal [mm, ţoli]: 2’’, 1’’, - Termoizolaţie: vată minerală de grosime medie 3 cm protejată cu carton tencuit

cu ipsos armat cu plasă rabiţ, stare bună, uscată;









Sursa de încălzire – centrală termică proprie: - Putere termică nominală: 36 kW, - Randament de catalog: 70%, - Anul instalării: cazan - 1974, arzător - 1994 - Ore de funcţionare: cazan – 245.000 ore, arzător - 70.000 ore - Stare (arzător, conducte / armături, manta): bună, - Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare: reglare

centralizată a sursei de căldură printr-un termostat de cameră programabil care

acţionează o vană cu servomotor care închide / deschide alimentarea circuitului

de alimentare a corpurilor de încălzire,



108

Sursă proprie, cu: GAZE NATURALE Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:



Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 3 / 4;

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar – 1

Spălător – 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2



Contor de căldură general:


Alte informaţii:

- programul de livrare a apei calde menajere: FĂRĂ ÎNTRERUPERE

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani: există

- Sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere est cea utilizată şi

pentru încălzirea spaţiilor;

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: Capacitate 180 l;


producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani,


- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea:

valoare medie anuală: 10°C (vara: 15°C, iarna 5°C)

109


cunosc consumurile facturate): 3 persoane.

5.3. Note de calcul



A. CARACTERISTICI GEOMETRICE 1. Arii a. Pereţi exteriori + tâmplărie exterioară (parter + etaj) Perimetru parter P = 9,48 + 2 x 7,49 + 2 x 0,40 = 25,26 m

Perimetru etaj P = 9,48 + 2 x 7,49 = 24,46 m

Înălţime nivel H = 2,90 m

Sperete + S tâmpl = Σ (P ⋅ H) = (25,26 + 24,46) x 2,90 = 144,19 m2

se scade la parter

0,5 x 3,0 x 2,1 = 3,15 m2

141,04 m2

b. Tâmplărie exterioară

Ferestre S = 2 x (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) +

+ 0,4 x 2,5 = 10,56 m2

Uşi parter - dublă S = 0,9 x 2,2 = 1,98 m2

- simplă S = 0,9 x 2,0 = 1,80 m²

Total 3,78 m2

Total S = 10,56 + 3,78 = 14,34 m2

c. Pereţi exteriori (d = 28 cm, la parter + etaj)

S = 141,04 - 14,34 = 126,7 m2 , din care : SUD – 35,03 m²

EST – 24,77 m²

VEST – 23,45 m²

NORD – 43,44 m²

110

d. Uşi interioare (spre subsol)

S = 0,8 x 1,8 + 0,9 x 2,0 = 3,24 m2

e. Pereţi către subsol

d = 14 cm: S = 0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14 - 1,44 + 4,23 x 2,55 – 1,80 = 13,09 m2

d = 28 cm: S = 2,40 x 2,55 = 6,12 m2

f. Planşeu peste parter (spre exterior)

S = 1,70 x 0,40 = 0,68 m2

g. Planşeu peste etaj (spre pod)

S = 4,74 x 7,49 = 35,50 m2

h. Planşeu peste subsol (spre spaţiu neîncălzit)

S = 35,50 + 0,68 – 10,15 - 3,0 x 1,14 – 0,17 x 4,3 = 21,88 m2

- cu pardoseli calde S = 5,13 m2

- cu pardoseli reci S = 15,62 m2

- pereţi interiori S = 1,13 m2

i. Rampă peste subsol

S = 3,66 x 1,14 = 4,17 m2

j. Pereţi exteriori supraterani (birou – subsol încălzit)

S = (2,40 + 4.23) x 1,0 – 1,12 = 9,03 m2

k. Fereastră exterioară (birou – subsol încălzit)

S = 1,5 x 0,75 = 1,12 m2

l. Pereţi exteriori subterani (birou – subsol încălzit)

S = (2,40 + 4,23) x 1,55 = 10,28 m2

m. Placa pe sol (birou – subsol încălzit)

S = 4,23 x 2,40 = 10,15 m2

111

2. Lungime de punţi termice a. Colţuri verticale ieşinde:

l = 9 x 2,9 = 26,1 m

b. Colţuri verticale intrânde:

l = 1 x 2,9 = 2,9 m

c. Colţuri ferestre duble (excl. buiandrugi)

l = 2 x (3,6 + 4,6 + 2,0 + 2,4) + 5,8 + 3,0 = 34,0 m

d. Contur uşi (excl. buiandrugi şi praguri)

l = 4,4 + 4,0 = 8,4 m


l = 2 x (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) + 1,5 = 11,7 m

f. Praguri uşi

l = 2 x 0,9 = 1,8 m

g. Centuri la planşeul peste parter

l = P = 25,26 m


l = P = 24,46 m


l = P - (3,0 + 2 x 0,9) = 25,26 - 4,8 = 20,46 m

Total punţi termice liniare - colţuri verticale l = 26,1 + 2,9 = 29,0 m

- contur tâmplărie l = 34,0 + 8,4 + 11,7 + 1,8 = 55,9 m

- centuri l = 25,26 + 24,46 + 20,46 = 70,2 m

Total punţi termice 155,1 m

3. Arii locuibile şi utile; volum total al spaţiului încălzit Aria locuibilă: Sloc = 15,28 + 17,79 + 7,20 + 9,96 = 50,23 m2

Aria utilă a spaţiului încălzit: SÎnc = 50,23 + (7,20 +2,11 + 1,64 + 2,53) +

112

+ 3,87 + (2,38 + 2,90 + 2,53) = 75,39 m2

Volumul total al spaţiului încălzit: V = 65,43 x 2,80 + 9,96 x 2,45 +

+ 2,10 x 3 x 0,5 x 1,0 = 208,07 m3

6. Caracteristicile geometrice ale podului

• Splanşeu 7,49 x 4,74 = 35,50 m2

• Sacoperiş = 7,59 x 4,74 = 36,00 m2

• Spereţi + Stâmpl. = (2,20 + 1,00) x 4,74 + 21,002,20 + x 7,49 x 2 = 39,14 m2

• Stâmpl. = 40,503,14 2⋅ + 0,50 x 0,70 x 3 = 1,25 m2

• S pereţi = 39,14 - 1,25 = 37,89 m2

• Zonă de planşeu neizolat

- chepeng S = 0,80 x 0,80 = 0,64 m2

- pereţi interiori S = 0,5 x 1,26 x 0,56 = 0,35 m2

0,99 m2 (2,8%)

• Lungime punţi termice pe conturul planşeului

l = 2 x 7,49 + 9,48 = 24,46 m

• Volum util VPod = =+ 35,5 x 2

2,201,00 56,8 m3

113

7. Caracteristicile geometrice ale subsolului Lăţimea B = 7,35 m

Lungimea L = 4,67 m

Perimetre:

- spaţiu neîncălzit: P(S1) = 4,67 + 3,12 + 7,35 + 2 x 0,40 + 2,27 = 18,21 m

- spaţiu încălzit (birou): P(S2) = 2,40 + 4,23 = 6,63 m

- între spaţiul neîncălzit şi birou: P(L) = 2,40 + 4,23 = 6,63

Înălţimea supraterană h = 1,10 - 0,10 = 1,00 m

Înălţime subterană Z = 2,65 - 1,10 = 1,55 m • Planşeu peste subsol

- cu pard. caldă 5,13 m2

- cu pard. rece 15,62 m2

- pereţi interiori 1,13 m2

21,88 m2

• Placă inferioară

- spaţiu încălzit (cu pardoseala caldă):

S = 4,23 x 2,40 = 10,15 m2

- spaţiu neîncălzit (cu pardoseala rece):

S = 4,67 x 7,35 + 1,56 x 0,40 - 10,15 = 24,80 m

36,20 m • Pereţi subterani

- spaţiu neîncălzit: S11 = 18,21 x 1,55 =28,23 m²

- spaţiu încălzit (birou): S12 = 2,40 x 1,55 = 10,28 m²

• Tâmplărie exterioară dublă

- din lemn: - la birou: 1,12 m2

- în spaţiu neîncălzit: 0,4 + 2 x 0,24 = 0,88 m2

- metalică 1,0 x 0,6 = 1,20 m2

Total 3,20 m2

• Pereţi supraterani

- spaţiu neîncălzit: S21 = 18,21 – 2,08 = 16,13 m²

- spaţiu încălzit (birou): S22 = 6,63 – 1,12 = 5,51 m²

• Pereţi interiori 1/2 cărămidă (spre parter)

S = (0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14) - 1,44 = 4,11 m2

114

• Uşă interioară (spre parter)

S = 0,80 x 1,80 = 1,44 m2

• Rampă din beton armat (spre parter)

S = 2 x 3,66 x 1,14 = 8,34 m2

• Uşă interioară (între birou şi subsolul neîncălzit)

S = 0,90 x 2,00 = 1,80 m2

• Pereţi interiori (între birou şi subsolul neîncălzit)

- 1/2 cărămidă grosime S = 4,23 x 2,55 - 1,80 = 8,99 m2

- 1 cărămidă grosime S = 2,40 x 2,55 = 6,12 m2

15,11 m2

• Aria utilă şi volumul util ale subsolului neîncălzit

SSb = 6,74 + 2,15 + 9,38 + 3,60) = 21,87 m2

VSb = 21,87 x 2,45 = 53,58 m3

B. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE Conductivităţile termice de calcul se determină prin mutiplicarea valorilor din [5]

Anexa A cu coeficienţii de majorare din [2] Anexa 2, Tabelul A2.1. Se ţine seama de faptul

că vechimea clădirii este de peste 60 ani. Valorile rezultate sunt prezentate în Tabelul

5.3.1.

Pentru umplutura din moloz s-au adoptat următoarele valori:

- densitatea aparentă pentru “moloz cu sfărâmături de cărămidă (alicărie)” -

conf. STAS 10101/1-78 - Greutăţi tehnice - ρ = 1400 kg/ m3

- conductivitatea termică de calcul - conform [5] Anexa A - prin asimilarea cu

poz. 50 zgură de cazan, prin extrapolare:

ρ = 700 λ = 0,26 W/(mK)

ρ = 1000 λ = 0,35 W/(mK)

- coeficientul de majorare - prin apreciere

Pentru lemnul de brad la uşi s-au adoptat valorile ρ = 600 kg/m3 şi λ = 0,19 W/(mK)

conform Anexei I din [5].

115

Tabelul 5.3.1 Caracteristicile

conf.[5] Anexa A

ρ λ

Coeficientul de

majorare

Conductiv. termică

de calcul λ

Nr.

crt.

Denumirea

materialului

kg/ m3 W/(mK) - W/(mK)

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

2 Zidărie din cărămizi pline 270x13 x62 mm 1800 0,80 1,03 0,824

3 Mortar de ciment la pardoselile reci 1800 0,93 - 0,930

4 Mortar de ciment şi var la tencuieli 1700 0,87 1,03 0,896

5 Beton simplu 2400 1,62 - 1,620

6 Umplutură din moloz 1400 0,47 1,06 0,500

7 Lemn de brad în duşumele 550 0,17 1,05 0,179

8 Lemn de stejar în lamele de parchet 800 0,23 - 0,230

9 Tablă la învelitoare 7850 58,0 - 58,000


11 Bitum la hidroizolaţii 1100 0,17 - 0,170

12 Lemn de brad la uşi 600 0,19 - 0,190

13 Vată minerală pentru conducte, uscată, netasată 70 0,045 1,10 0,05

14 Pământ vegetal 1800 1,16 - 1,16

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE

1. Pereţi exteriori din zidărie de cărămidă, tencuiţi pe ambele feţe, de o cărămidă grosime, între interior şi exterior.

R = 896,005,0

824,027,0

241

81 +++ = 0,550 m2K/W

2. Pereţi interiori din zidărie de cărămidă, tencuiţi pe ambele feţe, de 1/2 cărămidă grosime, între interior şi exterior şi subsolul neîncălzit

R = 896,005,0

824,013,0

121

81 +++ = 0,411 m2K/W

3. Idem 2., dar de o cărămidă grosime, la subsol, între încăperi încălzite şi neîncălzite

R =896,004,0

824,027,0

121

81 +++ = 0,581 m2K/W

116

4. Pereţi interiori din zidărie de cărămidă, de 34 cm grosime (2 x 14 cm + 6 cm aer),

între apartamente:

- între o încăpere încălzită şi una neîncălzită

R = 896,004,0

824,026,0

121

81 +++ + 0,180 = 0,748 m2K/W

- între încăperi încălzite R = 0,748 + 0,042 = 0,790 m2K/W

- între încăperi neîncălzite R = 0,748 - 0,042 = 0,706 m2K/W

5. Pereţi exteriori din zidărie de cărămidă, tencuite pe ambele feţe, de 35 cm grosime nominală, între subsolul încălzit şi exterior, la soclu

R = 896,005,0

824,034,0

241

81 +++ = 0,635 m2K/W

6. Idem 5., dar între subsolul neîncălzit şi exterior, la soclu

R = 896,005,0

824,034,0

241

121 +++ = 0,593 m2K/W

7. Idem 1., dar între podul neîncălzit şi exterior

R = 896,005,0

824,027,0

241

121 +++ =0,508 m2K/W

8. Pereţi exteriori, cu alcătuire mixtă, de 35 cm grosime nominală, sub CTS, între

subsolul încălzit şi pământ (relaţiile (66)-(68) din [2]), cu alcătuirea (i →e):

- zidărie din cărămizi pline, de 1/2 cărămidă grosime - 13 cm

- beton simplu - 21 cm

- tencuială - 1 cm

- hidroizolaţie verticală - 0,3 cm

- zidărie din cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime - 6,5 cm

170,0003,0

896,001,0

620,121,0

824,0195,0

1

1 +++=λδ = 0,395 m2K/W

93,010,0

0

0 =λδ = 0,108 m2K/W

117

93,010,0

179,010,0

p

p +=λδ

= 0,666 m2K/W

( )20,055,116,11416,35,0108,0666,0

241

81R

0P +⋅⋅++++= = 3,310 m2K/W

108,0395,0241

81Re +++= = 0,669 m2K/W

16,120,01416,35,0

16,120,055,16395,0

241

81Ra ⋅⋅+−−+++= = 4,455 m2K/W

9. Idem 8., dar între subsolul neîncălzit şi pământ

121

81310,3R

0P +−= = 3,268 m2K/W

121

81669,0Re +−= = 0,627 m2K/W

121

81455,4Ra +−= = 4,413 m2K/W

10. Planşeu peste etaj, spre podul neîncălzit, cu alcătuirea (i→e)

- tencuială pe tavan 1 cm


- moloz (90 %) + cuşaci din lemn (10 %) 7,5 cm

- duşumele din scânduri din lemn 2,5 cm

Se foloseşte metoda aproximativă din [5] Anexa H.

Ra = 179,0025,0

500,0075,0

896,001,0

740,110,0

121

81 +++++ = 0,567 m2K/W

Rb = 179,010,0

896,001,0

740,110,0

121

81 ++++ = 0,836 m2K/W

Rmax = 707,11

836,010,0

567,090,0

1 =+

= 0,586 m2K/W

118

λech = 0,90 x 0,500 + 0,10 x 0,179 = 0,468 W/(mK)

Rmin = 179,0025,0

468,0075,0

896,001,0

74,110,0

121

81 +++++ = 0,577 m2K/W

Rmed = 2

577,0586,02

RR maxmin +=+ = 0,581 m2K/W

Eroare = 100581,0

577,0586,0 ⋅− ≅ 0,8 %

11. Planşeu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală rece, având alcătuirea (i →e):

- mozaic 2 cm

- şapă mortar 8 cm

- placă beton armat 10 cm

- tencuială 1 cm

R = 896,001,0

740,110,0

930,008,0

160,102,0

121

61 +++++ = 0,422 m2K/W

12. Rampa din beton armat, între parter şi etaj, având alcătuirea (i →e):

- mozaic (16,7 + 25) x 2,5 / 30 = 3,5 cm

- beton simplu în trepte (0,5 x 16,7 x 25) / 30 = 7 cm

- beton armat în placă 10 cm

- tencuială 1 cm

R = 896,001,0

740,110,0

620,107,0

160,1035,0

121

61 +++++ = 0,392 m2K/W

13. Planşeu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală caldă, având alcătuirea (i →e):

- parchet din lamele de stejar, de 22 mm

grosime, raşchetat de multe ori 2 cm

- duşumea oarbă din scânduri din lemn 2,5 cm

- moloz (85 %) + cusaci din lemn (15 %) 5,5 cm

- placa din beton armat 10 cm

- tencuiala pe tavan 1 cm

Se foloseşte metoda aproximativă din [5] Anexa H:

119

Ra = 896,001,0

740,110,0

500,0055,0

179,0025,0

230,002,0

121

61 ++++++ = 0,655 m2K/W

Rb = 896,001,0

740,010,0

179,008,0

230,002,0

121

61 +++++ = 0,852 m2K/W

Rmax = 474,11

852,015,0

655,085,0

1 =+

= 0,678 m2K/W

λech = 0,50 x 0,85 + 0,179 x 0,15 = 0,452 W/(mK)

Rmin = 896,001,0

740,110,0

452,0025,0

179,0025,0

230,002,0

121

61 ++++++ = 0,667 m2K/W

Rmed = 100672,0

667,0678,0 ⋅+ = 0,672 m2K/W

Eroare = 100672,0

667,0678,0 ⋅− ≅ 1,6 %

14. Planşeu la copertina de la intrare, peste parter, având alcătuirea (i → e):

- tencuială 1 cm


- şapă din mortar de ciment, cu grosimea medie de 4 cm

- tablă 0,5 mm

R = 000,58

0005,0930,004,0

740,110,0

896,001,0

241

81 +++++ = 0,278 m2K/W

15. Tâmplărie dublă din lemn - la încăperi încălzite, conf. [5] Tabelul V şi [4] Tabelul A2.4

R = 0,430 m2K/W

- la spaţii neîncălzite (pod, subsol)

R = 0,430 - 121

81 + = 0,388 m2K/W

16. Tâmplărie dublă, metalică, la centrala termică

120

- prin asimilare cu tâmplăria tip SECO, conf. [4] Anexa 2, tabelul A2.4.

R = 0,320 - 121

81 + = 0,278 m2K/W

17. Uşi duble, din lemn, la intrarea principală Se calculează conf. [5] Anexa I

Tâmplăria este alcătuită din foi cu rame de 4 cm grosime şi tăblii de 1,5 cm

grosime, în proporţie de 1:2.

Tocul reprezintă cca.10 % din suprafaţă

Tocul are 135 mm grosime.

Distanţă dintre geamuri este de cca. 100 mm

Se consideră λ = 0,190 W/(mK)

Conform [5] Anexa I.

Ufoaie = 0,19 x

⋅+

⋅ 015,032

04,031 = 10,0 W/(m2K)

Ra = 0,173 m2K/W - conf. [5] Anexa I Tabelul I.2 pentru grosimea stratului de aer

de 100 mm.

Rfoi = 0,10

2241

81 ++ + 0,173 = 0,540 m2K/W

Rtoc = 19,0135,0

241

81 ++ = 0,877 m2K/W

Rusă = 781,11

877,01,0

540,09,0

1 =+

= 0,561 m2K/W

18. Uşi simple, din lemn, la intrarea secundară

Rtoc = 0,877 m2K/W

Rramă = 19,004,0

241

81 ++ = 0,377 m2K/W

Rtăblie = 19,0015,0

241

81 ++ = 0,246 m2K/W

121

Ruşă = 349,31

877,01,0

246,0329,0

377,039,0

1 =+

⋅⋅+

⋅

= 0,298 m2K/W

19. Învelitoare din tablă zincată (0,5 mm) pe astereală din scânduri (25 mm)

R = 000,58

0005,0179,0025,0

241

121 +++ = 0,265 m2K/W

20. Uşi simple, din lemn între încăperi încălzite şi subsolul neîncălzit

R = 0,298 - 121

241 + = 0,340 m2K/W

D. COEFICIENŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC a. Colţuri verticale ieşinde

- prin interpolarea coeficienţilor ψ din [2] Tabelul A2.13, pentru d = 28 cm

ψ = 0,18 W/(mK)

b. Colţuri verticale intrânde

- conform Tabel 13 din [5], pentru d = 25 cm şi λ = 0,80 W/(mK)

ψ = 0,31 - 0,34 = -0,03 W/(mK)

c. Contur ferestre duble (exclusiv buiandrugi)

- conform Tabel A2.15 din [2], pentru d = 27 cm

ψ = 0,05 W/(mK)

d. Contur uşi duble (exclusiv buiandrugi şi praguri)

- prin asimilare cu c.

ψ = 0,05 W/(mK)


- conform [2], Tabel A2.15, prin interpolare pentru d = 28 cm

ψ = 0,27 + 0,07 x 5,12

3 = 0,29 W/(mK)

122

f. Praguri uşi


ψ = 0,39 W/(mK)

g. Centuri la planşeu peste parter


- pardoseala rece (l = 8,3 m) ψ = 0,09 W/(mK)

- pardoseala caldă (l = 30,7 m) ψ = 0,06 W/(mK)

- în dreptul copertinelor (l = 5,0 m) ψ = -0,28 W/(mK)

- în dreptul scărilor (l = 6,5 m) ψ = 0,11 W/(mK)

- se ponderează cu lungimile:

ψm = 5,50

5,6x11,00,5x28,03,8x09,07,3006,0 +−+⋅ = 0,04 W/(mK)



- perete ψ = 0,07 W/(mK)

- planşeu ψ = 0,15 W/(mK)


- pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de temperaturi

- pard. rece curentă ψperete = 0,60 W/(mK) ψplanseu =0,22 W/(mK)


- pard. caldă curentă = 0,07 = 0,09


- se ponderează cu următoarele lungimi:

- pard. rece curentă l = 40,92 -(3,60 + 13,08 + 3,00) = 21,24

- idem, cu fereastră jos l = 2 x 1,80 = 3,60 m = 3,60

- pard. caldă curentă l = 2 x (4,37 + 3.67 – 1,50) = 4,68

- idem, cu fereastră jos l = 2 x 1,50 = 3,00

40,92 m

- rezultă următoarele valori medii:

ψper = 92,40

06,0x00,307,0x08,1305,0x60,306,0x24,21 +++ - pereţi ψ = 0,06 W/(mK)

123

ψpl = 92,40

08,0x00,309,0x08,1320,0x60,322,0x24,21 +++ - planşeu ψ = 0,17 W/(mK)

E. ARII, PONDERI ŞI REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ALE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC

1. Planşeu peste etaj Pereţi interiori din zidărie de cărămidă

S = 0,5 x 1,26 x 0,56 = 0,35 m2

R = 824,010,0

896,001,0

740,110,0

121

81 ++++ ≅ 0,400 m2K/W

Chepeng de acces în pod

S = 0,8 x 0,8 = 0,64 m2

R = 179,0035,0

121

81 ++ ≅ 0,400 m2K/W

Total

S = 0,35 + 0,64 = 0,99 m2

p = 1005,35

99,0 ⋅ ≅ 2,8 %

R ≅ 0,400 m2K/W

2. Planşeu peste subsol Pereţi interiori din zidărie de cărămidă

S = 21,88 - (5,13 + 15,62) = 1,13 m2

p = 10088,2113,1 ⋅ ≅ 5,2 %

R = 824,010,0

740,110,0

896,0001,0

121

61 ++++ = 0,440 m2K/W

124

3. Pereţi exteriori Zone din beton armat, la rezemări buiandrugi şi grinzi

- buiandrugi (4 x 0,30 + 16 x 0,20) x 0,18 = 0,79 m2

- grinzi 6 x 0,14 x 0,20 = 0,17

0,28 x 0,20 = 0,06

S = 1,02 m2

p = 1007,126

02,1 ⋅ = 0,81 %

R = 896,005,0

74,127,0

241

81 +++ ≅ 0,378 m2K/W

F. REZISTENŢE TERMICE CORECTATE

1. Planşeul peste etaj Se aplică A2.6. din [2]

r =

SlRRpUp1

1Σ⋅Ψ⋅+⋅⋅+−

în care

R = 0,581 m2K/W

p = 0,028

U = 400,01 = 2,50 W/(m2K)

ψ = 0,15 W/(mK)

5,3546,24

Sl =Σ = 0,689 m/m2

Rezultă:

r = 073,11

689,015,00581581,0028,050,2028,011 =

⋅⋅+⋅⋅+− = 0,932

125

R’= 0,581 x 0,932 = 0,541 m2K/W

2. Planşeul peste subsol Se aplică aceeaşi relaţie, ca mai sus, în care:

R =

422,062,15

672,013,5

75,20

+ = 0,465 m2K/W

p = 0,052

U = 440,01 = 2,27 W/(m2K)

ψm = 26,22

8,1x39,1203460x17,0 = 0,188 W/(mK)

Σl = 20,46 + 1,8 = 22,26 m (centuri + praguri uşi)

S = 21,88 m2

88,2126,22

Sl =Σ = 1,017 m/m2

Rezultă:

r = 092,11

017,1188,0465,0465,0052,027,2948,01 =

⋅⋅+⋅⋅+ = 0,916

R’ = 0,916 x 0,465 = 0,426 m2K/W

3. Pereţi exteriori Se aplică relaţiile (A2.9), (A2.10) şi A2.11) din [2].

a. Coeficientul de reducere r2 (punţile de pe conturul tâmplăriei)

- contur ferestre l = 31,0 m ψ = 0,05 W/(mK)

- contur uşi l = 8,45 m ψ = 0,05

- buiandrugi l = 10,2 ψ = 0,29

Σl = 49,65 m

126

ψm = 65,49

2,10x29,0)4,80,31(x05,0 ++ = 0,100 W/(mK)

R = 0,550 m2K/W

23,8565,49

Sl =Σ = 0,582 m/m2

r2 = 582,0100,0550,01

1⋅⋅+

= 0,969

b. Coeficientul de reducere r1 (punţile de la colţuri, ş.a.)

- colţuri verticale ieşinde l = 26,1 m ψ = 0,18 W/(mK)

- colţuri verticale intrânde l = 2,9 m ψ = -0,03 W/(mK)

- centuri la pl. peste parter l = 25,26 m ψ = 0,04 W/(mK)

- centuri la pl. peste etaj l = 24,46 m ψ = 0,07 W/(mK)

- centuri la pl. peste subsol l = 20,46 m ψ = 0,06 W/(mK)

Σl = 99,18 m

ψm = 18,99

46,2006,046,2407,026,2504,09,203,01,26x18,0 ⋅+⋅+⋅+⋅− =0,086 W/(mK)

7,12618,99

Sl =Σ =0,783 m/m2

r1 = 783,0086,0550,01

1⋅⋅+

= 0,964

c. Coeficientul de reducere r3 (zone de b.a. străpunse)

p = 0,008

U = 378,01 = 2,65 m2K/W

r3 = RpU)p1(

1⋅⋅+−

r3 = 0037,11

550,0008,065,2992,01 =

⋅⋅+= 0,996

127

d. Coeficientul de reducere r

r = r1 x r2 x r3

r = 0,969 x 0,964 x 0,996 = 0,931

e. Rezistenţa termică corectată

R’ = r x R = 0,931 x 0,550 = 0,512 m2K/W

4. Rezistenţe termice medii pe clădire În Tabelul 5.3.2 se prezintă rezultatele calculelor efectuate mai sus, şi anume:





Tabelul 5.3.2


Suprafaţa [m²]


câmp [m²K/W] r

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti P,E S 35,03 0,550 0,931 0,512PE2 Pereti exteriori curenti P,E E 25,76 0,550 0,931 0,512PE3 Pereti exteriori curenti P,E V 24,44 0,550 0,931 0,512PE4 Pereti exteriori curenti P,E N 43,44 0,550 0,931 0,512PE5 Perete exterior copertina intrare O 0,68 0,278 1,000 0,278PE6 Perete exterior Sb V 9,03 0,635 0,931 0,591UE Usi exterioare S 3,78 0,395 1,000 0,395FE1 Tamplarie exterioara dubla P, E S 1,48 0,430 1,000 0,430FE2 Tamplarie exterioara dubla P, E E 7,76 0,430 1,000 0,430FE3 Tamplarie exterioara dubla P, E V 10,40 0,430 1,000 0,430FE4 Tamplarie exterioara dubla Sb V 1,12 0,430 1,000 0,430

PIsb1 Pereti catre Sb (hol) - 13,09 0,411 1,000 0,411PIsb2 Pereti catre Sb (CT) - 6,12 0,581 1,000 0,581PL E Planseu peste etaj - 35,50 0,581 0,932 0,541PL sb Planseu peste subsol - 21,88 0,465 0,916 0,426UI sb Usi interioare spre subsol - 3,24 0,340 1,000 0,340R sb Rampa Sb intre parter si etaj - 4,17 0,392 1,000 0,392Rp0 Pereti sub CTS - 14,68 3,327 1,000 3,327Re Pereti sub CTS catre exterior - N/A 0,686 1,000 0,686

RaPereti sub CTS catre pânza de

apa freatica - N/A 4,455 1,000 4,455

NOTE:

128

1) Tencuieli de culoare ocru - asimilat cu “tencuieli din var de culoare deschisă” din

Tabelul 3.3. din [2];

2) Tâmplărie dublă cu 2 geamuri simple (Tabelul 3.5. din [2]);

3) Învelitoare din tablă zincată – puţin murdară (Tabelul 3.3. din [2]).




conturul spaţiului încălzit adiacent solului, cu relaţia:

a

a

e

e

ae

RS

RS87,412

SS79,198R++

++=

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul: - tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etanşare (permeabilitate

ridicată);

- clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale”, fiind o clădire înşiruită;








062,1R

00961B1 ⋅

+=

Aporturile interne de căldură se determină în funcţie de numărul mediu normalizat

de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează:

Indice mediu de ocupare a suprafeţei camerelor de locuit: iLoc = 0,076.

Suprafaţa camerelor de locuit: SLoc = 50,23 m2

129


Număr apartamente / bucătării: 1

Număr mediu normalizat de persoane pe clădire:

NP = 50,23 x 0,076 = 3,82.

• Ocupanţi 65 x 3,82 = 248,1 W

• Apă caldă 20 + 15 x 3,82 = 77,3 W

• Preparare hrană 100 x 1 = 100,0 W

• Aparate casnice 270 + 3,82 x 40 = 422,7 W

• Iluminat 30 +15 = 45,0 W

TOTAL: 893,1 W

Rezultă: 2 W/m85,1139,751,893a ==

Temperatura interioară medie a spaţiului încălzit al clădirii se determină ţinând

seama de temperaturile interioare de calcul ale spaţiilor încălzite direct şi de temperatura

interioară a cămării de la parter, ca spaţiu încălzit indirect, prin pereţii adiacenţi spaţiului

încălzit. Temperatura interioară a cămării se determină din bilanţul acesteia, în funcţie de

temperaturile interioare de calcul ale încăperilor adiacente cămării, de temperatura

exterioară şi de temperatura subsolului neîncălzit:

( ) ( ) ( )

( ) ( )

( ) 018t91,533,020,0411,0

90,283,1332,0

90,2235,1

22t422,0

83,1235,1tt422,0

83,1235,1

tt91,533,050,0tt513,0

90,283,1235,1

cam

camSbcam

ecamecam

=−⋅

⋅⋅+⋅+⋅+

+−⋅⋅+−⋅⋅+

+−⋅⋅⋅+−⋅⋅+

Sbecam t101,0t345,0384,10t ⋅+⋅+=

În tabelul 5.3.3 se prezintă datele care stau la baza determinării temperaturii medii

a clădirii, conform [7].

130

Tabel 5.3.3

Încaperea ti [°C] Vol [m³]Cam. zi 20 42,784Bucatarie 18 20,160WC 18 4,592Vestibul 18 6,580Dormitor 20 49,784Dormitor 20 20,160Baie 22 10,836Hol+CS 18 25,018Birou 20 24,402Camara N/A 5,908

210,224Volum total încalzit Rezultă temperatura medie interioară a spaţiului încălzit al clădirii în funcţie de

temperatura cămării (neîncălzită direct):

cami t0281,0005,19t ⋅+=

şi expresia temperaturii interioare reduse se scrie:

2,2107,0B33,0R

47,21339,7538,11tt

1

iiR⋅⋅⋅+

⋅−=


următoarele:

Spi,sb = 29,3 m² Rpi,sb = 0,409 m²K/W

Spe,sb = 16,1 m² Rpe,sb = 0,593 m²K/W

Si,P = 35,5 m² Ri,P = 0,541 m²K/W

SiL,sb = 19,2 m² RiL,sb = 0,453 m²K/W

Spd,sb = 24,8 m² S Pd, L = 10,15 m²

h(L) = 1,55 m SF Sb = 0,03 m²


R,e Sb = 0,6444 m²K/W na,sb = 0,59 h-1




Perim.sb.2 = 6,63 m Lambda.0 = 0,930 W/m.K

Perim. (L) = 6,63 m Nr. u.î. SB = 4 Nr. u.î. L = 1

131

alfa = 0,733 Nr. u.d. SB = 1 Nr. u.d. L = 0

Vsb = 53,58 m³

Vpod = 56,80 m³

Lm = 22 m

rc,m = 0,024 m

re,m = 0,054 m

Del.iz,m = 0,030 m


Ti,0 = 19,45 °C

Ta = 10 °C

Del.p = 0,20 m

Del.1 = 0,418 m

Del.0 = 0,10 m

H = 6 m

qR(0) = 525 W/m²



RAc,P1 = 0,508 m²K/W

RAc,P2 = 0,265 m²K/W


SAc,F2 = 0,25 m² (Orizontal)

RAc,F1 = 0,19 m²K/W

RAc,F2 = 0,18 m²K/W

na P,E = 1,0 h-1

na cs,P = 0,0 h-1

min(a,b) = 4,74

a = 7,35 m

b = 4,74 m

h = 1,55 m

R,p0 L = 3,3269 m²K/W

R,e L = 0,6861 m²K/W

R,a L = 4,4547 m²K/W

Coef. numerici

C2 - A1 301,65

132

C3 - A2 65,560

C4 - A3 -

C5 - B2 0,217

A 1,116 B3 -

F1 18,344 F9 9,172

F2 2,101 F10 18,122

F3 5,619 F11 0,744

F4 18,344 F12 0,613

F5 0,476 F13 0,227

F6 0,307 F14 1,630

F7 4,809 F15 1,213

F8 0,476

La determinarea temperaturii subsolului neîncălzit al clădirii, suplimentar faţă de

fluxul termic disipat prin conductele de distribuţie amplasate în subsol, s-a luat în calcul şi

fluxul termic disipat prin mantaua boilerului, după cum urmează:

( )kk sbacb

iz

iz

m

m

Latboiler.P tt

10,0

S001,0Q −⋅

λδ

+λδ

+

⋅= [W]



Luna Ac,P1 Ac,F1 Ac,P2 Ac,F2Iunie tE p1 [°C] tE F1 [°C] tE p2 [°C] tE F2 [°C]Iulie 24,04 26,74 29,15 31,43August 24,02 27,74 29,28 31,86Septembrie 19,64 23,25 23,02 24,97Octombrie 13,27 16,53 14,82 16,10Noiembrie 6,64 8,55 7,18 7,81Decembrie 1,54 3,31 1,71 2,19Ianuarie -0,90 1,07 -0,60 -0,02Februarie 2,00 4,76 2,93 3,90Martie 6,89 9,65 9,25 10,66Aprilie 13,29 15,92 17,24 19,14Mai 18,68 21,29 23,97 26,29Iunie 22,29 25,06 28,40 31,02

133


20,20 0,00 0,00 0,00 0 0 0Iulie 22,00 19,57 22,50 20,92 25,33 20,49 Fara flux termic disipat catre exteriorAugust 21,20 19,56 22,50 21,68 25,35 20,26 Fara flux termic disipat catre exteriorSeptembrie 16,90 19,52 39,43 19,48 21,05 19,91 Fara flux termic disipat catre exteriorOctombrie 10,80 19,45 42,58 14,46 15,23 18,09 Punctul de despartire pe peretii verticaliNoiembrie 5,20 19,39 45,48 8,56 9,61 16,04 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiDecembrie 0,20 19,34 48,06 3,20 5,44 13,83 Fara flux termic disipat catre panza de apa freaticaIanuarie -2,40 19,31 49,41 -0,84 3,57 12,99 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiFebruarie -0,10 19,33 48,22 -1,48 6,12 12,95 Fara flux termic disipat catre panza de apa freaticaMartie 4,80 19,38 45,68 1,86 10,60 14,69 Fara flux termic disipat catre panza de apa freaticaAprilie 11,30 19,46 42,32 7,40 16,36 17,32 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMai 16,70 19,51 39,53 13,46 21,20 19,44 Punctul de despartire pe perimetrul subsoluluiIunie 20,20 19,55 22,50 18,10 24,41 19,94 Punctul de despartire pe peretii verticali

Luna




tem an [°C] = 10,62 225,5 2.078,3 24,4 0,00 1,15

134

Relaţiile de determinare a fluxurilor termice disipate dinspre spaţiul cald adiacent

subsolului neîncălzit spre exterior şi spre pânza de apă freatică (prin sol) sunt date în cap.

4 al ghidului.

Valorile coeficienţilor numerici sunt:

F1 18,34 F9 9,17

F2 1,97 F10 16,48

F3 2,28 F11 0,75

F4 18,34 F12 0,61

F5 0,47 F13 0,22

F6 0,30 F14 1,64

F7 4,84 F15 1,23

F8 0,51

şi valorile utile determinării rezistenţei termice medii a clădirii sunt următoarele


Iunie 0 0 0 0Iulie - 20,43 - 4,01 August - 20,43 - 3,68 Septembrie - 20,43 - 4,64 Octombrie 8,89 11,53 6,34 2,58 Noiembrie 14,26 6,16 7,21 1,38 Decembrie 18,37 2,05 8,20 0,46 Ianuarie 20,30 0,13 8,75 0,03 Februarie 20,50 - 0,07 8,82 - 0,02 Martie 19,10 1,33 8,39 0,30 Aprilie 15,28 5,14 7,45 1,15 Mai 10,28 10,15 6,14 2,28 Iunie 1,31 19,12 1,61 3,96

Luna



0gη = 0,70

Pn = 36 kW

989,036177,01

177,0o =

⋅+=γ −

( ) 643,005,070,0989,0g =−⋅=η

135














Q = 1,15 MWh/an.

Rezultă:




anSînc

Q = 43,03 MWh/an,



q = 570,7 kWh/m²an,



• Consumul anual de căldură: 37,00 Gcal/ap.an.

136





m = -1,034

n = 51,33

A.sb = 1,1158

epsi.c.(L)= 0,11

epsi.c.(C)= 0

S.RL = 37,34

S.RC = 0

S.RCS = 0

qr.(0) = 525

r.1 = 0,00013

r.2 = 0,01602

s.1 = -0,01399

s.2 = -0,60585

ti(0) = 19,45

B1 = 1,2610

c.rd = 0,95

c.rh = 0,97

coef. "m" = 1,30


M1 = -4,349445529

M2 = 405,2051139

M3 = 8,412854021

R5 = 0,00393

P1 = 22,23399117

P2 = 0,168137163





p1 p2 -444,03 7419,5

W1 W2 0,8971 4,5832

q1 q2 0,3664 13,5580

137





consum pentru clădirea expertizată se bazează pe valorile consumurilor facturate între

lunile mai şi septembrie (153 zile), pe o perioadă de trei ani consecutivi (1997 - 1999),


Anul Cf.acm[m³]1997 3641998 8111999 560Medie 578

Rezultă valoarea medie a consumului de gaze facturat în sezonul cald:

=⋅=153N578C v.zf

v.gaz 527,16 m³/sezon.v


Valoarea medie a consumului de gaze naturale pe zi de sezon cald, determinată în

urma măsurărilor efectuate în timpul nopţii pe durata a 10 zile consecutive, este:

cgaz hv = 0,535 m³/zi.

Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezon cald este:

Cgaz.h.v = 0,535. 139,5 = 74,67 m3/sezon.v

Consumul normal de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece este:

Cgaz.h.i = 1,20 . 0,535 . 225,5 = 144,90 m3/sezon.i

138



C55t0ac °= .


de facturare 1997-1999, este alRePN = 3 persoane;



=PN 0,076 . 50,23 = 3,82 persoane.


( ) =⋅−=382,367,7417,527C v.acm.gaz 575,79 m3/sezon.v


( )( ) =

−⋅−⋅⋅=15555,1395555,22580,575C i.acm.gaz 1.163,96 m3/sezon.i


an.acm.gazC = 575,79 + 1.163,96 = 1.739,76 m³/an


Qacm= 0,65 . 35.800 . 1.739,76 . 6106,31⋅

. 10-3 = 11.246 kWh/an



Conducte subsol: Coloane acm: Manta boiler:L Sb [m] = 5 L col [m] = 7Del.iz [m] = 0,03 Del.iz [m] = 0,00 Del.iz [m] = 0,03Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,14diam.cond. [m] = 0,019 diam.cond. [m] = 0,017 Delta.m [m] = 0,008diam.ext.iz.[m] = 0,079 diam.ext.iz.[m] = 0,017 Lam.m [W/mK] = 50Asb = 0,153 Acol = 0,361 Slat.b [m²] = 1,934QPsb [kWh/an] = 309 Qpcol [kWh/an] = 186 Qpb [kWh/an] = 1.068

139

)c(acmQ = 11.246 -(309 + 186 + 1.068) = 9.682 kWh/an


( )=

−⋅⋅

⋅⋅=10559,41759,994

679.9106,3V6

186,4 m3/an


VLoc = 186,4 – 0,002 . 3,82 . 365 = 183,7 m3/an


==39,75246.11iacm 149,2 kWh/m2an


=⋅=82,3

6,183365,01qacmL 131,8 l/pers.zi


( ) 55,0100076,739.1800.35

10559,41759,9946,183acm =

⋅⋅−⋅⋅⋅=ε



Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ

Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Remetea nr. 21

Proprietar: POPESCU Gheorghe


Tipul clădirii: înşiruită, S + P + 1 E


Proiectant / constructor: Casa Construcţiilor



140




Volumul util al spaţiului încălzit: 210,2 m³

Volumul total al clădirii: 359,2 m³



Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 S 35,03 0,512PE2 E 25,76 0,512PE3 V 24,44 0,512PE4 N 43,44 0,512PE5 O 0,68 0,278PE6 V 9,03 0,591UE S 3,78 0,395FE1 S 1,48 0,430FE2 E 7,76 0,430FE3 V 10,40 0,430FE4 V 1,12 0,430

PIsb1 - 13,09 0,411PIsb2 - 6,12 0,581PL E - 35,50 0,541PL sb - 21,88 0,426UI sb - 3,24 0,340R sb - 4,17 0,392Ra - 14,68 3,327Re - N/A 0,686- - - #########

Suprafata exterioara: 261,60 Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 1,244 m-1






141








locuit

în spaţiul

comun Total

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

624 / 4 106 - 106 29,892 - 29,892

218 / 9 27 - 27 7,452 - 7,452


Debitul nominal de agent termic de încălzire: 811 l/h


20

30

40

50

60

70

80

90

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000Qnec[W]

tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]



142





căldură: anSînc

Q = 43,03 MWh/an,



q = 570,7 kWh/m²an,




Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,96x0,643 = 0,567




Spălător – 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2






149,2 kWh/m2an


143


A UNEI CLĂDIRI PUBLICE



Clădirea expertizată este Casa de casatorii a sectorului 3 din Bucureşti, strada

Matei Basarab (fostă Labirint) nr. 79, strada perpendiculara pe strada Parfumului.

Imobilul este în grija Primăriei sectorului 3 şi cuprinde diverse servicii pentru starea

civilă a populaţiei (oficiere de căsătorii, autoritate tutelară etc.).

Este construit în anul 1920, cu arhitectura specifică jucată cu rezaliduri, fiind

cuprinsă pe lista monumentelor istorice şi de arhitectură.

Clădirea are forma dreptunghiulară în plan şi este orientată cu faţada principală

spre NE. Imobilul are de jur împrejur o curte liberă.

Regimul de înălţime: subsol parţial, parter, etaj, parţial mansardă, partial pod

neîncălzit.

Accesul în clădire se face prin 3 intrări: pe faţada principală, pe cea secundară şi

pe faţada laterală.

Parterul cu înălţimea liberă de 3,82 m, are un hol cu 2 birouri laterale, sala de

oficiere a căsătoriilor cu un birou adiacent şi 2 case de scară – una din lemn monumentală

şi alta din beton armat care ajunge la subsol şi la mansardă.

La etaj care are înălţimea liberă de 3,55m există un hol central din care se accede

în 4 birouri mari şi 3 birouri mici; şi o marchiză închisă care se foloseşte ca birou.

Mansarda cu înălţimea liberă de 2,90 m, este cu destinaţie pod neîncălzit (pe 80%

din suprafaţă) şi mansardă încălzită (pe 20% din suprafaţă) în care funcţionează 2 birouri

mici accesibile din coridor.

Subsolul ocupă 60% din suprafaţa clădirii şi cuprinde o centrală termică şi 5 boxe

Finisajele sunt obişnuite:

- tencuieli sunt de cca. 2 cm grosime la interior cu zugrăveli obişnuite;

- tencuieli sunt de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de culoare deschisa;

- pardoselile sunt din parchet şi din mozaic;

144

Tâmplăria exterioară de la ferestre este din lemn, dublă cu sprosuri cu deschidere

obişnuită, prevăzută cu doua foi de geam simplu de 3 mm grosime.

Acoperişul este cu şarpantă din lemn, pe scaune şi învelitoare înclinată din tablă

vopsită, pe astereală din scânduri de 25 mm grosime.


Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din zidărie în

grosime la exterior de 2 cărămizi la subsol şi de 1+1/2 cărămizi la parter şi etaj şi la

interior de 1+1/2 cărămizi la parter şi de 1 cărămida la etaj; cărămizile pline au dimensiuni

de 270 x 13 x 62 mm; se presupune ca mortarul are marca M4; zidăria este fără stâlpişori

şi centuri din beton armat, şi este tencuită pe ambele feţe.

Planşeele peste parter etaj şi mansardă sunt cu grinzi din lemn, iar peste subsol cu

grinzi metalice cu secţiune dublu T, cu bolţişoare din cărămidă de ½ cărămidă grosime.

Scara de circulaţie curentă este din beton armat, iar cea monumentală din lemn.

Fundaţiile sunt continue, probabil din zidărie de piatră naturală.

Iniţial clădirea a fost construită cu destinaţie de locuinţă boierească.

Este prevăzută cu coşuri de fum pentru sobe, dar în prezent există în subsol o

centrală termică şi sunt instalate corpuri de încălzire.

Clădirea a fost supusă reparaţiilor generale în anul 1999 şi are un aspect îngrijit. În

anul 1995 a fost făcută expertiza structurală în cadrul căreia s-a făcut releveul fisurilor şi

crăpăturilor, dar nu s-a executat consolidarea propusă de expertiză.

6.1.3. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

Clădirea este dotată cu instalaţie de încălzire centrală, cu corpuri statice, având ca

sursă de căldură un cazan funcţionând pe gaze naturale Chappee N x R 34, având

puterea maximă Qmax = 90 kW şi randamentul de catalog 0,91. Cazanul este dotat cu un

arzător SICMA GS 12-M (50-150 kW).

Instalaţia de încălzire a fost înlocuită în totalitate în anul 1999 şi este dotată cu

corpuri statice de tip panou din oţel Voegel & Noot.

Instalaţia de preparare a apei calde de consum este dotată cu un aparat de tip

instant OPALIS 13 (Sunier Duval), funcţionând pe gaze naturale, având randamentul de

catalog 0,84% şi puterea utilă maximă de 22,6 kW.


145

Clădirea: OFICIUL STĂRII CIVILE SECTOR 3 BUCUREŞTI Adresa: Bucureşti, sector 3, str. Matei Basarab nr. 63 (fost str. Labirint nr 79)

Proprietar: Primăria sector 3 Bucureşti


locuinţe birouri spital comerţ hotel autorităţi locale şcoală cultură altă destinaţie:

Tipul clădirii:

individuală înşiruită bloc tronson de bloc

Zona climatică în care este amplasată clădirea: II

Regimul de înălţime al clădirii : S + P + E + M


Proiectant / constructor:

Structura constructivă:



partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, RELEVEU secţiuni reprezentative ale construcţiei, RELEVEU detalii de construcţie, planuri pentru instalaţia de încălzire interioară, schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară, planuri pentru instalaţia sanitară,


adăpostită moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită) Starea subsolului tehnic al clădirii:

Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună, Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea

exterioară), Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a



146





alcătuire:



zidarie din caramizi pline (R= 0,695 m2K/W)

tencuiala int. zidarie tencuiala ext.

0,02 0,42 0,03

0,923




Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuiala culoare ocru

Elemente de umbrire a faţadelor: pomi spre Nord

Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL

Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.): NU ESTE CAZUL

Planşeu peste subsol:

147



grinzi metalice + boltisoare de caramida (R= 0,495 m2K/W)

103,9

pardoseala moloz boltisoare

0,05 0,03….0,07 0,13 0,962

Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m²]: 103,9


Terasă / acoperiş:

Starea acoperişului peste pod: Bună, Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;

Planşeu sub pod:




[%] grinzi din

lemn+umplutura de moloz (R= 1,008 m2K/W)

180,7

tenc. pe sipci + trestie aer neventilat scanduri lemn moloz

0,05 0,025 0,025 0,15

0,947

Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m²]: 180,7

Ferestre / uşi exterioare:

FE /

/ UE Descriere Suprafaţă

[m²] Tipul tâmplăriei Grad etanşare


FE - ferestre duble, din lemn cu deschidere

interioara (R= 0,430 m2K/W)

54,2 - ferestre duble, lemn

- fara masuri de etansare

- la 2 ferestre de la parter

UE

- usi simple, din lemn (R= 0,190 m2K/W) - usa simpla metalica la intrarea principala (R= 0,170 m2K/W)

23,1 7,2

- usi de intrare si de balcon, simple, lemn - usa simpla metalica la intrarea principala

- fara masuri de etansare



148

Alte elemente de construcţie: Straturi componente (i →→→→ e)

PI Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]


[%]

PI,1 placa pe sol 103,9

- pardoseala - moloz - pietris

0,05 0,10 0,10

-

PI,2 - planseu sub veranda (R= 0,957 m2K/W) 28,0

- tencuiala pe sipci+trestie - aer neventilat - scanduri lemn - moloz - pardoseala

0,05 0,025 0,025 0,10 0,05

1,00


uşile de intrare în clădire:

Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie),

Uşile nu sunt prevăzute cu sistem automat de închidere, dar stau închise în perioada de neutilizare,

Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,

OBSERVATII: 1) Uşa principala metalica este frecvent deschisă in timpul oficierii căsătoriilor 2) Uşa din lemn dinspre N – idem 3) Uşa din lemn dinspre E este foarte frecvent deschisă ca urmare a circulaţiei intense (public)

ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de

etanşare:

Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare, Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe, Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

149


Suprafaţa locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 372,5

Volumul spaţiului încălzit [m³]: 1344

Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 3,61 (P – 3,85m; E – 3,55 m; M – 2,65 m)


încălzire: 8h/zi;

Tipul solului şi adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6,00 m;


Perimetrul exterior al pardoselii subsolului clădirii: 33,27 m

Perimetrul exterior al placii pe sol: 28,98 m



Sursă proprie, cu combustibil: gaze naturale (centrala termica nouă) Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:


Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice, (noi, tip panou din oţel) Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:


150


Tip corp static Număr corpuri statice [buc.]


21k 500/600 1 2,20 21k 500/720 2 5,27 21k 600/520 4 8,86 21k 600/720 1 3,07 21k 900/1400 1 8,19 22k 500/720 1 3,44 22k 500/800 1 3,82 22k 500/920 1 4,40 22k 500/1200 1 5,74 22k 500/1800 1 8,60 22k 600/720 1 3,99 22k 600/920 2 10,19 22k 600/1200 3 19,94 22k 600/1800 2 19,94 22k 600/2000 1 11,08 22k 900/920 5 33,90 22k 900/1200 1 8,84 22k 900/1320 1 9,73 22k 900/2000 1 14,74 TOTAL 31 185,95


Necesarul de căldură de calcul [W]: 83.000;


diametru nominal [mm], disponibil de presiune (nominal) [mmCA];

Contor de căldură: NU ESTE CAZUL;


coloane): la nivel de racord la sursa de căldură;





151

Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: - Lungime [m]: 56; - Diametru nominal [mm, ţoli]: 1”, - Termoizolaţie: material, grosime, tip protecţie, stare (integritate, umiditate): nu

există.









Sursa de încălzire – centrală termică proprie: - Putere termică nominală: 90 kW, - Randament de catalog: 91% (pierderi la orpirea cazanului: 350 W), - Anul instalării: 1999, cca. 14.000 ore de funcţionare: - Stare (arzător, conducte / armături, manta): foarte bună, - Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare: reglaj centralizat

în funcţie de temperatura interioară, prin acţionarea arzătorului şi pompei din

centrala termică,



Sursă proprie, cu: gaze naturale Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:


152


Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 3/3;

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri;

Racord la sursa centralizată cu căldură: NU ESTE CAZUL


Contor de căldură general: NU ESTE CAZUL

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: NU ESTE CAZUL

Alte informaţii:

- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic: DA,


producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale: pentru ultimul an,

- starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: stare bună, nu se observă pierderi

de fluid,

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea

(valori medii lunare – de preluat de la staţia meteo locală sau de la regia de

apă): ta.r. (vara) = 15°C, ta.r. (iarna) = 5°C

153

6.3. Note de calcul



A. CARACTERISTICI GEOMETRICE (fig. A3.5 … A3.7)

1) Planşee a) Parter

S = 18,10 x 12,79 + 0,50 x 1,10 + (0,60 + 1,10) 0,5 x 0,25

-(5,28 x 0,42 + 4,44 x 1,59 + 4,01 x 1,59 + 3,92 x 0,42 +

+ 2,74 x 0,70 + 4,75 x 0,56 + 16,51 x 0,31 x 0,5) =

= 232,26 - 24,44 = 207,82 m2

b) Etaj

Idem parter = 207,82

Se scade:

(3,47 + 3,33) x 0,5 x 7,76 + 3,96 x 0,40 + 0,4 x 0,4 x 0,5 = 28,04

Se adaugă:

0,14 (2,72 + 2 x 1,59 + 0,42) = 0,88

Rezultă: S = 180,66 m2

c) Verandă etaj S = 28,04 m2

d) Mansardă

S = 7,07 x 3,83+ 6,65 x 0,14 + 1,10 x 0,50 + 0,85 x 0,25 - 2,32 x 0,14 = 28,45 m2

e) Pod

S = 180,66 - 28,45 = 152,21 m2

f) Subsol

S = 7,49 (12,37 - 0,07) + 3,60 x 3,50 + 2,96 x 0,80 + 0,50 x 1,10 + 0,85 x 0,25 -

- (0,42 x 5,28 + 0,28 x 2,74 + 4,75 x 0,14) = 107,86 - 3,64 = 103,92 m2

g) Placa pe sol

154

S = 207,82 - 103,92 = 103,90 m2

2) Tâmplărie exterioară a) Sud 2 x (1,50 x 2,85 + 3,14 x 0,752 x 0,5) = 10,32

2 x 1,50 x 2,30 = 6,90

1,80 x 3,10 (uşa simplă) 5,58

22,80

Uşa intrare metalică 2,00 x 3,60 = 7,20

30,00

b) Nord 2,00 x 2,20 = 4,40

1,20 x 2,20 = 2,64

1,25 x 2,35 (uşa) 2,94

1,00 x 1,25 = 1,25

2 x 0,50 x 1,40 = 1,40

0,50 x 0,80 = 0,40

13,03

Uşă intrare simplă 2,00 x 3,05 6,10

19,13

c) Est 1,60 x 4,40 = 7,04

3 x 1,00 x 2,20 = 6,60

0,50 x 2,00 = 1,00

2 x (0,70 x 0,30 + 3,14…0,352) = 1,20

2 x 1,00 x 1,50 = 3,00

1,80 (0,80 + 1,00) = 3,24

22,08

Uşă intrare 1,00 x 2,40 2,40

(simplă, în windfang)

Uşă în bowindou 1,00 x 2,00 (simplă) 2,00

26,48

d) Vest 1,00 x 1,30 = 1,30

0,50 x 2,00 = 1,00

2,30

Tâmplărie în verandă

1,20 x 2,10 = 2,52

155

1,50 x 2,70 (uşă simplă) 4,05

6,57

8,87

Total m2 84,48

Recapitulaţie:

- uşă metalică, simplă 7,20 m2

- uşi din lemn, simple 23,07 m2

- ferestre din lemn cu deschidere obişnuită 54,21 m2

Total 84,48 m2

3) Pereţi exteriori opaci a) Sud S = 12,48 x 7,65 + 0,14 x 10,15 +

3,83 x 1,25 + 3,47 x 3,80 = 114,87

Se scade tâmplăria ext. 30,00

89,66

b) Nord S = 8,26 x 7,65 + 4,17 x 10,15 +

0,70 x 7,65 + 3,73 x 3,80 = 125,04


105,91

c) Est S = 11,45 x 7,65 + 7,57 x 10,15 = 164,43


137,95

d) Vest S = 18,26 x 7,65 + 0,92 x 10,15 +

+ 6,65 x 2,50 – 1,25 x 7,07 = 156,81


147,94

Total 476,67 m2

4) Denivelări - la intrarea principală (S):

S = (4,34 + 2 x 1,59) x 0,80 = 6,00 m2

DEFALCAREA ARIILOR PEREŢILOR EXTERIORI ŞI A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE

TABELUL 6.3.1

156

Orientare Elementul de construcţie

S N E V Total

Simplă 12,781) 9,04 4,40 4,05 30,27 Tâmpl. ext.

Dublă 17,22 10,09 22,08 4,82 54,21

30,00 19,13 26,48 8,87 84,48

42 cm 70,352) 94,51 132,372) 129,252) 426,48 Pereţi ext.

28 cm 17,98 11,40 6,85 19,96 56,19

TOTAL 88,33 105,91 139,22 149,21 482,67

1) din care 7,20 m2 uşă metalică

2) inclusiv 6,00 m2 la denivelarea de la intrarea principală, din care 3,46 m2 la S şi câte

1,27 m2 la E şi V.

5) Total anvelopă (vezi şi Tabelul 5.3.4)

- pereţi exteriori 476,67 + 6,00 = 482,67

- tâmplărie exterioară 84,48

- planşeu peste subsol 103,92

- placă pe sol 103,90

- planşeu sub pod, peste etaj 152,21

- idem, peste mansardă 28,45

- planşeu peste parter, sub verandă 28,04

ΣS = 983,67 m2

6) Aria şi volumul util – spaţiu încălzit Sînc parter = 183,4

Sînc etaj = 163,5

Sînc mans. = 25,6

Sînc = 372,5 m2

V parter = 183,4 x 3,85 = 706,1

V etaj = 163,5 x 3,55 = 580,4

V mans. = 25,6 x 2,25 = 57,5

Vu = 1.344 m3

157

7) Elemente de construcţie între spaţiul încălzit şi spaţii neîncălzite:

• Pereţi între spaţiul încălzit şi pod:

S = 1,25 x 7,07 + 3,83 x 1,25 = 13,63 m²

8) Elemente de construcţie între spaţii neîncălzite şi mediul exterior:

• Pereţi între pod şi exterior:

S = 50,99 x 1,25 = 63,74 m² (orientare EST)

• Acoperiş pod:

S = 180,66 x 1,115 = 208,7 m²(orientare ORIZONTAL)

• Pereţi exteriori subsol neîncălzit:

S = 33,27 x 1,05 – 3,20 = 31,73 m²

B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE Conductivităţile termice de calcul ale materialelor se determină prin multiplicarea valorilor

din [1] Anexa A cu coeficienţii de majorare din [4] Anexa 2 Tabelul A2-1.

Vechimea clădirii este de cca. 90 ani (execuţie probabil în 1910).

Valorile rezultate sunt prezentate în Tabelul 6.3.2.

158

TABELUL 6.3.2

Caracteristicile conf. [1] Anexa A

Coeficient de majorare

Conduct. termică de

calcul λ

ρ λ

Nr. crt. Denumirea materialului

kg/m3 W/(mK) - W/(mK) 1 Zidărie din cărămizi pline 270x130x62 mm 1800 0,80 1,03 0,824 2 Mortar de ciment la pardoseli reci 1800 0,93 - 0,930 3 Mortar de ciment şi var la tencuieli zidărie 1700 0,87 1,03 0,896

4 Mortar de var la tencuieli tavane pe şipci şi trestie 1600 0,70 1,03 0,721

5 Umplutură din moloz* 1400 0,47 1,06 0,500 6 Lemn de brad în duşumele 550 0,11 1,05 0,179 7 Lemn de stejar în lamelele de parchet 800 0,23 - 0,230 8 Tablă la învelitoare 7850 58,0 - 58,000 9 Mozaic la pardoseli 2000 1,16 - 1,160 10 Lemn de brad la uşi * 600 0,19 - 0,190 11 Bitum la hidroizolaţii 1100 0,17 - 0,170 12 Umplutură din pietriş 1800 0,70 - 0,700

* Vezi Note de calcul din Studiul de caz - clădire de locuit individuală - cap. 4 Tabel 4.3.1.

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE 1) Pereţi exteriori din zidărie din cărămizi pline, tencuiţi pe ambele feţe, între interior şi

exterior, de o cărămidă grosime (28 cm)

W/Km 550,0896,005,0

824,027,0

241

81R 2=+++=

2) Idem, de 1 1/2 cărămidă grosime (42 cm)

W/Km 720,0824,014,0550,0R 2=+=

3) Idem 1), dar între interior şi spaţii adiacente, neîncălzite

W/Km 592,0121

241550,0R 2=+−=

4) Idem 2), dar între interior şi spaţii adiacente, neîncălzite

W/Km 762,0121

241720,0R 2=+−=

5) Idem 1), dar între spaţii neîncălzite şi exterior

159

W/Km 509,0121

81550,0R 2=+−=

6) Idem 2), dar între spaţii neîncălzite şi exterior

W/Km 679,0121

81720,0R 2=+−=

7) Idem 1), dar între subsol şi exterior, de 2 cărămizi grosime

W/Km 656,0896,003,0

824,041,0

241

121R 2=+++=

8) Idem 1), dar între pod şi exterior, de 1 1/2 cărămidă grosime, tencuite numai la exterior

W/Km 656,0896,003,0

824,041,0

241

121R 2=+++=

9) Idem 1), dar sub CTS, de 2 cărămizi grosime + strat hidroizolant + zid de protecţie de

1/4 cărămidă grosime

W/Km 885,0824,006,0

170,005,0

896,003,0

824,055,0

121R 2=++++=

10) Planşeu peste ultimul nivel, sub pod, cu alcătuirea (i→e):

- tencuială pentru tavanul din tencuială pe şipci şi trestie - 2,5 cm

- şipci din lemn - 2,5 cm

- strat de aer neventilat - 2,5 cm

- scânduri din lemn, suport pentru moloz - 2,5 cm

- umplutură din moloz -15 cm

Pentru stratul de aer neventilat se consideră:

Ra = 0,160 m2K/W, conform [5] Tabelul III

R = =+++++500,015,0160,0

179,005,0

721,0025,0

121

81 0,983 m2K/W

În dreptul grinzilor din lemn (10 % din suprafaţă):

R = =++++50,005,0

179,0175,0

721,0025,0

121

81 1,321 m2K/W

Se calculează media ponderată:

Rm =

321,110,0

983,090,0

1

+=1,008 m2K/W

160

11) Planşeu peste parter, sub verandă, cu alcătuirea ca la 10), dar cu umplutură din moloz

de numai 10 cm grosime şi în continuare:

- şapă de mortar de ciment 3 cm

- mozaic 2 cm

R = 160,102,0

930,003,0

500,005,0983,0 ++− = 0,932 m2K/W

In dreptul ginzilor:

R = 1,321 - 0,051 = 1,270 m2K/W

Rezistenţa termică ponderată:

Rm =

270,110,0

932,090,0

1

+= 0,957 m2K/W

12) Planşeu peste subsol, din grinzi metalice + bolţişoare din zidărie din cărămizi pline de

1/2 cărămidă grosime, sub pardoseli calde, cu alcătuirea între grinzi (i→e):

- parchet - 2,5 cm

- duşumea oarbă -2,5 cm

- moloz (în medie) - 4 cm

- zidărie din cărămizi pline - 13 cm

- tencuială tavan - 2 cm

R = 230,0025,0

179,0025,0

500,004,0

824,013,0

896,002,0

121

61 ++++++

R = 0,759 m2K/W

Se operează o reducere de 15 % pentru influenţa punţilor termice create de grinzile

metalice.

Rmed = 0,759 x 0,85 = 0,645 m2K/W

13) Idem 12), dar sub pardoseli reci, cu alcătuirea (i→e):

- mozaic -2 cm

- mortar de ciment - 3 cm

- moloz (în medie) - 4 cm

161

- zidărie din cărămizi pline - 13 cm

- tencuială tavan -2 cm

R =160,102,0

930,003,0

230,0025,0

179,0025,0759,0 ++

+− = 0,559 m2K/W

Rmed = 0,85 x 0,559 = 0,475 m2K/W

14) Media ponderată 12) + 13)

- pard. rece 85 %

- pard. caldă 15 %

Rmed =

645,015,0

475,085,0

1

+= 0,495 m2K/W

15) Ferestre din lemn, duble cu deschidere obişnuită, spre mediul exterior, Conform [5]

Tabelul V

R’ = 0,430 m2K/W

16) Idem 15) spre spaţii anexe

R’ = 241

12143,0 −+ = 0,472 m2K/W

17) Uşi simple, metalice spre mediul exterior, Conform [5] pct.9.5.

R’ = 0,170 m2K/W

18) Uşi simple, din lemn, vitrate, spre mediul exterior, Conform [5] Tabelul V

R’ = 0,190 m2K/W

19) Pereţi exteriori (spre mediul exterior):

Se calculează media ponderată 1) + 2)

- 28 cm grosime S = 56,19 m2

R = 0,550 m2K/W

- 42 cm grosime S = 426,48 m2

R = 0,720 m2K/W

162

Rmed =

720,048,426

550,019,56

67,482

+= 0,695 m2K/W

20) Placa pe sol

Rezistenţa termică unidirecţională se determină pe baza dimensiunilor din fig. A3.7:

Z = 1,35 m

f = 0,25 m

Z - f = 1,10 m

Alcătuirea este următoarea (i→e):

- pardoseli calde

- parchet 2,5 cm

- duşumea oarbă 2,5 cm

- moloz (85 %) + cuşaci din lemn (15 %) - 10 cm

- pietriş 10 cm

λech moloz + cusaci = 0,50 x 0,85 + 0,179 x 0,15 = 0,452 W/(mK)

CP1R = =+++

700,010,0

452,010,0

179,0025,0

230,0025,0 0,612 m2K/W

- pardoseli reci:

- mozaic 2 cm


- moloz 8 cm

- pietriş 10 cm

RP1R = =+++

700,010,0

500,008,0

930,005,0

160,102,0 0,374 m2K/W

- medie ponderată (50 % + 50 %)

1PR = (0,612 + 0,374) x 0,5 = 0,493 m2K/W

Ariile şi rezistenţele termice ale elementelor de construcţie perimetrale se prezintă

sintetic în tabelul 6.3.4.

D. REZISTENTE TERMICE CORECTATE 1) Planşeul de pod

163

R = 1,008 m2K/W

S = 180,66 m2

ψ = 0,122 W/(mK) - prin calculul câmpului de temperaturi

P = 71,15 + 6,65 + 3,83 = 81,63 m

p = 0

==66,180

63,81SP 0,452 m/m2

r = 452,0x122,0x008,11

1+

= 0,947

R’ = 0,947 x 1,008 = 0,954 m2K/W

2) Planşeu peste subsol

S = 103,92 m2

R = 0,495 m2K/W

ψ1 = 0,203 W/(mK) - prin calculul câmpului de temperaturi, la soclu

P1 = 8,29 + 12,23 + 0,84 + 1,20 + 4,75 + 2,74 + 3,50 + 0,42 = 33,97 m (fig.C6)

ψ2 = 0,080 W/(mK) - prin apreciere

P2 = 2,96 + 5,65 + 3,60 + 3,50 + 0,80 = 16,51 m (fig. A3.6)

Σl = P1 + P2 = 33,97 + 16,51 = 50,48 m

ψmed = 48,50

080,0x51,16203,0x97,33 + = 0,163 W/(mK)

92,10348,50

Sl =Σ = 0,486 m/m2

r = 486,0x163,0x495,01

1+

= 0,962

R’ = 0,962 x 0,495 = 0,476 m2K/W

3) Pereţi exteriori

Se calculează, în Tabelul 6.3.3, valorile Σl şi ψmediu aferente pereţilor verticali.

Tabelul 6.3.3

164

l ψ l x ψ Detaliul m W/(mK) W/K

Intersecţie pereţi - planşeu pod 81,63 0,14 11,43 Intersecţie pereţi - soclu subsol 33,97 0,07 2,38 Intersecţie pereţi - soclu placă pe sol 29,82 0,12 3,58 Colţ ieşind (Tabelul A2.13 din [2]) 61,00 0,253 15,43

praguri uşi (prin apreciere) 14,00 0,40 5,60 Tâmplărie

în rest (Tbelul A2.15 din [2]) 182,00 0,10 18,20 Balcoane (prin apreciere) 5,60 0,20 1,12

TOTAL 459,32 0,129 57,74

ψmediu = 32,459

74,57 = 0,126 W/(mK)

67,48232,459

Sl =Σ =0,952 m/m2

R = 0,695 m2K/W

r = 952,0x126,0x695,01

1+

= 0,923

R’ = 0,695 x 0,923 = 0,641 m2K/W

165

REZISTENTELE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PERIMETRALE

Tabelul 6.3.4


Suprafaţa [m²]


câmp [m²K/W] r

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti P,E S 88,33 0,695 0,923 0,641PE2 Pereti exteriori curenti P,E E 139,22 0,695 0,923 0,641PE3 Pereti exteriori curenti P,E V 149,21 0,695 0,923 0,641PE4 Pereti exteriori curenti P,E N 105,91 0,695 0,923 0,641PL V Planseu sub veranda - 28,04 0,957 1,000 0,957TE1 Tamplarie exterioara dubla P, E S 17,22 0,430 1,000 0,430TE2 Tamplarie exterioara dubla P, E E 22,08 0,430 1,000 0,430TE3 Tamplarie exterioara dubla P, E V 4,82 0,430 1,000 0,430TE4 Tamplarie exterioara dubla P, E N 10,09 0,430 1,000 0,430TE5 Tamplarie exterioara simla P, E S 12,78 0,178 1,000 0,178TE6 Tamplarie exterioara simla P, E E 4,40 0,190 1,000 0,190TE7 Tamplarie exterioara simla P, E V 4,05 0,190 1,000 0,190TE8 Tamplarie exterioara simla P, E N 9,04 0,190 1,000 0,190

PL P1 Planseu sub pod - 152,21 1,008 0,947 0,955PL P2 Planseu sub pod (la mansarda) - 28,45 1,008 0,947 0,955PL sb Planseu peste subsol - 103,92 0,495 0,962 0,476Rp0 Planseu pe sol - 103,90 N/A N/A N/A




conturul plăcii pe sol solului, cu relaţia:

a

a

e

e

ae

RS

RS14,1479

SS77,879R++

++=

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul: se consideră ca în cazul clădirilor de

locuit, cu precizările

- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etanşare (permeabilitate

ridicată);

- clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale”;


166




Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor (încălzire continuă şi ocupare

permanentă a spaţiilor) se determină cu relaţia (1) din [2], cunoscându-se următoarele:


062,1R

00961B1 ⋅

+=

Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină în funcţie de

numărul mediu de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează:

Număr persoane:

Permanent (angajaţi): 33 (activitate sedentară),

Ocazional (vizitatori): 4 (activitate normală stând în picioare),

Cu ocazia oficierii căsătoriilor:

NP.of. = 2 x 30 x 15 / 8 / 60 ≅ 2 (activitate normală stând în picioare)

(se consideră cca. 2 oficieri pe zi cu durata de 15 min. şi cu participarea a 30 pers.)

• Rezultă: ( ) =⋅⋅+⋅=248614033112Q Pers.ap 1512 W

• Aparate:

Maşină de scris electrică: 2 x 45 W

Xerox: 1 x 1500 W

Computer + monitor: 5 x 210 W

Frigider: 1 x 40 W

Aparate diverse (filtru cafea etc.) 3 x 20 W

Total aparate: 2740 x 8 / 24 = 913 W

• Iluminat:

Putere instalată: 4470 W

Simultaneitate: 60%

Rezultă: 4470 x 0,60 x 8 / 24 = 894 W


Rezultă valoarea medie zilnică a aporturilor interne de căldură:

167

2 W/m91,85,372

8949131512a =++=

Valoarea medie pe durata de ocupare a clădirii a aporturilor interne de căldură

(pentru corecarea necesarului anual normal de căldură pentru încălzirea cu intermitenţă a

spaţiilor) este:

2f W/m73,26

82491,8)(a =⋅=τ

Temperatura interioară medie a spaţiului încălzit al clădirii se determină conform [7],

rezultatele fiind date în tabelul 6.3.5.

Tabel 6.3.5

Încaperea ti [°C] Vol [m³]Hol 18 112,54Oficieri casatorii 20 226,38Birou 20 30,57Birou 20 64,41Birou 20 78,93Casa scarilor 16 54,17Casa scarilor 15 31,57Dactilo 20 21,56Grup sanitar 15 27,84Grup sanitar 15 4,62Hol 15 18,60Hol 15 57,75Birou 20 59,39Birou 20 87,90Birou 20 74,76Hol 15 79,52Casa scarilor 16 49,95Casa scarilor 15 54,88Birou 20 73,45Birou (stare civila) 20 41,89Birou (crucea rosie) 20 36,96Grup sanitar 15 4,26Birou (autorit. tutelara) 20 46,04Birou 20 12,60Birou 20 16,27Grup sanitar 15 2,70Hol + Casa scarilor 15 25,90

18,438Temp. int. medie : Fluxurile termice disipate dinspre spaţiul cald de la parter adiacent solului (placa pe

sol) spre exterior şi spre pânza de apă freatică se determină după cum urmează:

168

��

��

��

ta

ti

f1

��

Zona A Zona B Zona C

Ha

1PR

2PR

Interior

Exterior

a

b

u.d.

u.î.

Condiţii pentru determinarea punctului de separare a liniilor de flux termic:

Zona A: 0 ≤ ma ≤ f1 OBS: dacă m < 0 ⇒ m = 0

Zona B: 0 ≤ mb ≤ f1 + f2

Zona C: 0 ≤ mc ≤ f1 +ha

• Ecuaţia Zonei A conduce la soluţia:

−⋅

πλ⋅=

ΣPa

a Rz

R2m ;

• Ecuaţia Zonei B conduce la soluţia:

−⋅

λπ⋅+⋅

πλ=

ΣP1a

b Rf50,0z

Rm ;

• Ecuaţia Zonei C conduce la soluţia:

−⋅

λπ⋅+⋅

πλ=

ΣP1a

c Rf50,0z

Rm

în care:

λ+

++α

= 1aP

ia

fhR1R1

PardosealaP1R

λδΣ=

169

eiPPP

11RRR21 α

+α

++=Σ

, PP RR ≡Σ

FundatieP2

R

λδΣ=

Skei

ai

ttttz

−−

=

În funcţie de condiţiile geometrice specifice se determină valorile ma, mb, mc şi se

verifică plasarea în una din zonele A, B sau C cu ajutorul inegalităţilor caracteristice

fiecărei zone.

Se determină fluxul termic disipat atât către mediul exterior cât şi către stratul de pânză

freatică:

1) Punctul "m" amplasat în zona A: ma

ae QQQ +=

( )( ) ( ) ( )

−⋅⋅−⋅⋅−

=

⋅λπ⋅+

⋅−⋅⋅πλ⋅=

aia

aa)a(a

P

aP

ei)a(

e

ttR

m2bm2aQ

R

m50,0RlnttP2Q

Sk

( )ba2P +⋅=

2) Punctul "m" amplasat în zona B: mb

( ) ( )

( ) ( ) ( )

−⋅⋅−⋅⋅−

=

⋅

λπ⋅+⋅

⋅−⋅λπ+

⋅−⋅π⋅λ=

aia

bb)a(a

1P2P

1bP

ei)b(

e

ttR

m2bm2aQ

f50,0RR

f50,0mRlnttPQ

Sk

3) Punctul "m" amplasat în zona C: mc

170

( ) ( ) ( )

( )( ) ( ) ( )

−⋅⋅−⋅⋅−

=

+⋅λπ⋅+

⋅−⋅λπ+

⋅

⋅

λπ⋅+⋅

⋅+⋅λπ+

⋅−⋅π⋅λ=

aia

cc)a(a

21P

1cP

1P2P

12P

ei)c(

e

ttR

m2bm2aQ

ff50,0R

f50,0mRf50,0R

R

f50,0fRlnttPQ

Sk

În cazul în care planul pardoselii are formă diferită de a dreptunghiului, fluxul termic

disipat către aerul exterior se determină tot cu relaţiile )a(eQ , )b(

eQ sau )c(eQ , iar fluxul

disipat spre pânza de apă freatică se determină cu relaţiile de forma:

( )[ ]a

ai2a.d.u.î.ua

)a(a R

ttmNrNrmPSQ −⋅⋅−+⋅−=

)b(aQ şi )c(

eQ cu relaţie identică în care

ma → mb şi ma → mc

Nru.î. - numărul de colţuri (unghiuri) închise

Nru.d. - numărul de colţuri (unghiuri) deschise

În scopul utilizării relaţiilor (2), (3) şi (10) din [2] se determină:

( )

−=

=

⋅−−⋅=

Sk

Sk

ei

)a(e

)a(

e

eP

2a.d.u.î.ua

)a(e

ttQ

RS

tt

mNrNrmPS

pentru fluxul termic disipat prin sol către mediul exterior, respectiv:

( )

−=

=

⋅−+⋅−=

ai

)a(a

)a(

a

aP

2a.d.u.î.ua

)a(a

ttQ

RS

tt

mNrNrmPSS

pentru fluxul termic disipat către pânza de apă freatică

Rezultă valorile utile determinării rezistenţei termice medii a clădirii:

171


- 103,90 - 13,86 - 103,90 - 12,09 - 103,90 - 17,54

31,34 72,56 37,00 10,77 67,52 36,38 43,28 5,40 89,88 14,02 46,29 2,08

100,14 3,76 48,11 0,56 101,24 2,66 48,37 0,39 93,91 9,99 46,93 1,48 73,20 30,70 44,01 4,56 38,32 65,58 37,97 9,73

- 103,90 - 19,49


următoarele:

Spi,sb = 103,9 m² Rpi,sb = 0,476 m²K/W

Spe,sb = 31,7 m² Rpe,sb = 0,806 m²K/W

Si,P = 180,7 m² Ri,P = 0,955 m²K/W

Spd,sb = 80,4 m² S Pd, L = 103,90 m²

h(L) = 2,40 m SF Sb = 0,0528 m²


R,e Sb = 1,1340 m²K/W na,sb = 0,50 h-1




Perim.sb.2 = 0 m Lambda.0 = 0,930 W/m.K

Perim.e(L) = 28,98 m Nr. u.î. SB = 5 Nr. u.î. L = 4

alfa = 1,000 Nr. u.d. SB = 3 Nr. u.d. L = 2

Vsb = 277,52 m³

Vpod = 228,32 m³

Lm = 56 m

rc,m = 0,013 m

re,m = 0,013 m

172

Del.iz,m = 0,000 m


Ti,0 = 18,44 °C

Ta = 10 °C

Del.p = 0,25 m

Del.1 = 0,69 m

Del.0 = 0,10 m

H = 6 m

qR(0) = 525 W/m²



RAc,P1 = 0,885 m²K/W

RAc,P2 = 0,265 m²K/W


SAc,F2 = 0 m² (Orizontal)

RAc,F1 = 0,19 m²K/W

RAc,F2 = 99999 m²K/W

na P,E = 1,0 h-1

na cs,P = 0,0 h-1

min(a,b) = 7,49

a = 7,49 m

b = 12,23 m

h = 2,40 m

Rp1 = 0,493 m²K/W

Rp2 = 0,802 m²K/W

Rp sigma = 1,478 m²K/W

Coef. numerici

C2 - A1 1.129,70

C3 - A2 189,257

C4 - A3 -

C5 - B2 0,168

A 4,423 B3 -

F1 24,569 F9 12,285

F2 1,194 F10 14,946

173

F3 25,178 F11 0,685

F4 24,569 F12 0,457

F5 0,775 F13 0,313

F6 0,323 F14 1,180

F7 5,497 F15 1,500

F8 0,837



Luna Ac,P1 Ac,F1 Ac,P2Iunie tE p1 [°C] tE F1 [°C] tE p2 [°C]Iulie 24,04 26,74 29,15August 24,02 27,74 29,28Septembrie 19,64 23,25 23,02Octombrie 13,27 16,53 14,82Noiembrie 6,64 8,55 7,18Decembrie 1,54 3,31 1,71Ianuarie -0,90 1,07 -0,60Februarie 2,00 4,76 2,93Martie 6,89 9,65 9,25Aprilie 13,29 15,92 17,24Mai 18,68 21,29 23,97Iunie 22,29 25,06 28,40

174


Iunie 20,20 0,00 0,00 0,00 0 0 0Iulie 22,00 18,44 22,50 20,92 26,54 18,67 Fara flux termic disipat catre exteriorAugust 21,20 18,44 22,50 21,68 26,58 18,48 Fara flux termic disipat catre exteriorSeptembrie 16,90 18,44 39,43 19,48 21,63 18,76 Fara flux termic disipat catre exteriorOctombrie 10,80 18,44 42,58 14,46 15,07 17,54 Punctul de despartire pe peretii verticaliNoiembrie 5,20 18,44 45,48 8,56 8,91 16,18 Punctul de despartire pe perimetrul subsoluluiDecembrie 0,20 18,44 48,06 3,20 4,41 14,78 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiIanuarie -2,40 18,44 49,41 -0,84 2,46 13,77 Fara flux termic disipat catre panza de apa freaticaFebruarie -0,10 18,44 48,22 -1,48 5,28 14,19 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMartie 4,80 18,44 45,68 1,86 10,34 15,51 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiAprilie 11,30 18,44 42,32 7,40 16,79 17,21 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMai 16,70 18,44 39,53 13,46 22,21 18,56 Punctul de despartire pe peretii verticaliIunie 20,20 18,44 22,50 18,10 25,78 18,25 Fara flux termic disipat catre exterior

Luna




tem an [°C] = 10,62 217,2 2.034,9 80,6 0,00 4,37

175

Coeficientul de corecţie a necesarului de căldură pentru funcţionarea cu

intermitenţă a instalaţiei de încălzire interioară, kβ pentru fiecare lună a sezonului de

încălzire, se determină cu relaţia:

P

i

)k(G0afi

k)k(R

)k()k()k()k(R T

τ

ξ⋅τ+α⋅τ+τ⋅θ

=β

cu:

fτ = 8 h

pτ = 24 h

)k(ei

)k(e

*i

iRR

RR

)k(R tt

tt

−

−=θ

*iRt reprezintă temperatura interioară redusă a clădirii pentru perioada de ocupare a

clădirii, determinată în funcţie de valoarea aporturilor interne de căldură obţinută prin

medierea pe durata fτ :

13447,0B33,0RS

5,37273,2644,18t1

E

*iR

⋅⋅⋅+⋅−=

Capacitatea termică a elementelor de construcţie interioare şi exterioare care

influenţează variaţiua temperaturii aerului interior în cazul intermitenţei în funcţionare a

instalaţiei de încălzire se determină ţinănd seama de masa activă a elementelor care

resimt variaţiile diurne ale temperaturii aerului, conform [2], astfel:

• Pereţi parter: [(3,28 x 2 + 9,50 + 0,60 + 16,00 + 4,45 + 3,80 + 3,97 ) x 3,85 –

– (10,8 + 7,50 + 6,00 + 2,75 + 4,00 + 3,80) x 2 x 0,10 +

+ 7,40 x 0,14 = 28,62 m³

• Pereţi etaj: [(5,00 + 3,60 x 2 + 3,85 + 2,00 + 7,85 + 3,65 + 3,20 +

+ 2,60) x 3,55 – 7,00 x 0,85 x 2,50] x 2 x 0,10 +

+ (13,81 x 3,55 – 0,85 x 2,5 x 2) x 0,14 = 28,39 m³

• Pereţi mansardă: 0,20 x 3,10 x 2,55 + (7,48 x 2,55 – 0,85 x 2 x 2,10) x

0,14 =

= 3,75 m³

• Pereţi exteriori: 482,67 x 0,10 = 48,27 m³

176

• Planşee: (180,66 + 28,04 + 103,92 + 103,90) x 0,10 +

+ (183,4 + 163,5 + 25,6) x 0,20 = 116,15 m³

• Scară beton: 5,26 x 3 x 0,20 = 3,15 m³

Rezultă:

( )

K/kJ339701840,0240015,32

510,2630870,0140015,116

870,0180027,4875,339,2862,28Mc

=⋅⋅+⋅+⋅⋅+

+⋅⋅+++=

Constanta de timp a construcţiei este:

h80,49344.17,0219,133,0

649,067,983

10339.70136001T

3

c =⋅⋅⋅+

⋅⋅=

Observaţie: Ţinând seama de faptul că valorile lunare ale rezistenţei termice medii

caracteristice anvelopei clădirii variaţă între limite strânse (0,644-0,660 m²K/W), la determinarea

valorii TC s-a luat în considerare valoarea medie a acesteia, respectiv R = 0,649 m²K/W.

tau p [h] = 24,0 tiG [°C] = 12,0 tau f [h] = 8,0 Tc [h] = 49,80

Luna TiR(k) alfa0(k) t.int. csi(k) taua(k) beta(k) tauG(k)[ - ] [ - ] [ °C ] [ - ] [ h ] [ - ] [ h ]

Iulie 1,35 0,00 0,00 0,00 0,00 0,000 0,0August 1,39 0,00 0,00 0,00 0,00 0,000 0,0Septembrie 3,77 223,66 18,61 0,73 0,02 0,974 0,0Octombrie 0,66 14,84 17,13 0,75 1,42 0,866 0,0Noiembrie 0,84 5,56 15,96 0,77 3,03 0,906 0,0Decembrie 0,89 3,69 15,24 0,79 4,37 0,920 0,0Ianuarie 0,90 3,16 14,95 0,80 5,05 0,926 0,0Februarie 0,89 3,72 15,25 0,79 4,33 0,919 0,0Martie 0,84 5,65 15,99 0,77 2,98 0,905 0,0Aprilie 0,63 17,26 17,25 0,74 1,28 0,858 0,0Mai 6,10 220,45 18,53 0,73 0,01 0,984 0,0Iunie 1,50 0,00 0,00 0,00 0,00 0,000 0,0

Corectare necesar de caldura - incalzire intermitenta

177

Luna Cons. caldura Cons.Cald.CS Disip. cald.[ MWh/luna ] [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]

Iulie August Septembrie 0,02 0,03 Octombrie 3,60 0,45 Noiembrie 9,74 0,53 Decembrie 15,39 0,63 Ianuarie 18,08 0,68 Februarie 13,77 0,59 Martie 9,90 0,57 Aprilie 2,97 0,43 Mai 0,02 0,04 Iunie

Consum de caldura corectat



0gη = 0,91

Pn = 90 kW

994,090177,01

177,0o =

⋅+=γ −

( ) 885,002,091,0994,0g =−⋅=η












178



Q = 3,95 MWh/an.

Rezultă:




anSînc

Q = 94,74 MWh/an,



q = 254,3 kWh/m²an,







m = -1,034

n = 51,33

A.sb = 4,4232

epsi.c.(L)= 0,11

epsi.c.(C)= 0

S.RL = 185,95

S.RC = 0

S.RCS = 0

qr.(0) = 525

r.1 = 0,00013

r.2 = 0,01602

s.1 = -0,01399

s.2 = -0,60585

ti(0) = 18,44

B1 = 1,2192


179

c.rd = 0,95

c.rh = 0,97

coef. "m" = 1,30


M1 = -17,24183457

M2 = 1606,291996

M3 = 33,34977673

R5 = 0,00393

P1 = 20,61949876

P2 = 0,140011746








consum pentru clădirea expertizată se bazează pe valoarea consumului facturat între

lunile mai şi septembrie (153 zile), în anul 2001: Cgaz.f.v.2001 = 723 m³.

Rezultă valoarea medie a consumului de gaze facturat în sezonul cald (an tip):

v.sezon/m41,698153N578C 3v.zf

v.gaz =⋅=


p1 p2 -1444,52 23105,6

W1 W2 0,9460 3,6973

q1 q2 0,2535 14,4921

180



C55t0ac °= .

Numărul de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada de

facturare 2001, este PN = 33 persoane.


=v.acm.gazC 698,41 m3/sezon.v


( )( ) 99,282.1

15558,1475552,21741,698C i.acm.gaz =

−⋅−⋅⋅= m3/sezon.i


an/m4,981.199,282.141,698C 3an.acm.gaz =+=


Qacm= 0,84 . 35.800 . 1.981,4 . 6106,31⋅

. 10-3 = 16.551 kWh/an



Coloane acm:L col [m] = 15Del.iz [m] = 0,00Lam.iz [W/mK] = 0,05diam.cond. [m] = 0,017diam.ext.iz.[m] = 0,017Acol = 0,773Qpcol [kWh/an] = 404

)c(

acmQ = 16.551 - 404 = 16.147 kWh/an


181

( )9,310

10559,41759,994

147.16106,3V6

=−⋅⋅

⋅⋅= m3/an


VLoc = 310,9 – 0,002 . 33 . 365 = 286,8 m3/an


4,445,372

551.16iacm == kWh/m2an


8,2333

8,286365,01qacmL =⋅= l/pers.zi


( ) 76,010004,981.1800.35

10559,41759,9948,286acm =

⋅⋅−⋅⋅⋅=ε



Clădirea: OFICIUL STĂRII CIVILE SECTOR 3 BUCUREŞTI

Adresa: Bucureşti, sector 3, str. Matei Basarb nr. 63 (fost str. Labirint nr. 79)

Proprietar: Primăria sector 3 Bucureşti


Tipul clădirii: înşiruită, S + P + E + M


Proiectant / constructor:




Volumul util al spaţiului încălzit: 1.344 m³

182

Volumul total al clădirii: 1.568 m³



Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 S 88,33 0,641PE2 E 139,22 0,641PE3 V 149,21 0,641PE4 N 105,91 0,641PL V - 28,04 0,957TE1 S 17,22 0,430TE2 E 22,08 0,430TE3 V 4,82 0,430TE4 N 10,09 0,430TE5 S 12,78 0,178TE6 E 4,40 0,190TE7 V 4,05 0,190TE8 N 9,04 0,190

PL P1 - 152,21 0,955PL P2 - 28,45 0,955PL sb - 103,92 0,476

Re - 103,90 N/ARa - #########

Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,732 m-1





Necesarul de căldură de calcul: 83.000W





183


Tip corp static Număr corpuri statice [buc.]


21k 500/600 1 2,20 21k 500/720 2 5,27 21k 600/520 4 8,86 21k 600/720 1 3,07 21k 900/1400 1 8,19 22k 500/720 1 3,44 22k 500/800 1 3,82 22k 500/920 1 4,40 22k 500/1200 1 5,74 22k 500/1800 1 8,60 22k 600/720 1 3,99 22k 600/920 2 10,19 22k 600/1200 3 19,94 22k 600/1800 2 19,94 22k 600/2000 1 11,08 22k 900/920 5 33,90 22k 900/1200 1 8,84 22k 900/1320 1 9,73 22k 900/2000 1 14,74 TOTAL 31 185,95







căldură: anSînc

Q = 94,74 MWh/an,



q = 254,3 kWh/m²an,




Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,95x0,885 =

0,776

184


Debitul nominal de agent termic de încălzire: 4.039 l/h


30

40

50

60

70

80

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000Qnec[W]tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]




Rezervor WC - 3






44,4 kWh/m2an


ANEXE

ANEXA 1 Bloc de locuinţe M28, Str. Arinii Dornei nr.4, Bucureşti – piese

desenate

ANEXA 2 Clădirea de locuit unifamilială Str. Alecu Mateevici nr. 7, Bucureşti –

piese desenate

ANEXA 3 Clădirea Publică – Casa Căsătoriilor sector 3, Str. Matei Basarab

nr. 79, Bucureşti – piese desenate

ANEXA 1

Bloc de locuinţe M 28 Str. Arinii Dornei nr. 4,

Bucureşti – piese desenate

Fig. B1 Dimensiuni de calcul la etaj curent

Fig. B2 Dimensiuni de calcul la parter

Fig. B3 Dimensiuni de calcul la subsol

Fig. B4 Secţiune verticală prin intrare (a-a)

Fig. B5 Accesul din casa scării în subsol

Fig. B6 Plan şi secţiune verticală la etaj XI

Fig. B7 Dimensiuni de calcul la spaţii comune

Fig. B8 Secţiune verticală prin subsol (axe 1,7)

Fig. B9 Partiu arhitectură – plan parter

Fig. B10 Partiu arhitectură – plan etaj I … etaj X

Fig. B11 Faţade

Fig. B12 Partiu arhitectură – plan etaj XI

Fig. B13 Partiu arhitectură – plan terasă

Fig. B14 Partiu arhitectură – plan subsol

Fig. B15a Secţiune transversală A-A

Fig. B15b Secţiune longitudinală B-B

Fig. B16 Detalii - secţiuni orizontale O1, O2, O3

Fig. B17 Detalii - secţiuni orizontale O4, O5, O6

Fig. B18 Detalii - secţiuni verticale V1, V2, V3



ANEXA 2

Clădirea de locuit unifamilială

Str. Alecu Mateevici nr. 7, Bucureşti – piese

desenate

Fig. A1 Partiu arhitectură – plan parter

Fig. A2 Partiu arhitectură – plan etaj

Fig. A3 Partiu arhitectură – plan subsol

Fig. A4 Partiu arhitectură – plan pod

Fig. A5 Plan alcătuire planşeu peste parter

Fig. A6 Secţiune verticală A-A

Fig. A7 Detalii construcţii A, B

Fig. A8 Detalii construcţii C, D

ANEXA 3

Clădirea Publică – Casa Căsătoriilor sector 3

Str. Matei Basarab nr. 79, Bucureşti – piese

desenate

Fig. C1 Partiu arhitectură – plan parter

Fig. C2 Partiu arhitectură – plan etaj

Fig. C3 Partiu arhitectură – plan subsol

Fig. C4 Partiu arhitectură – plan pod

Fig. C5 Plan alcătuire planşeu peste parter

Fig. C6 Secţiune verticală A-A

Fig. C7 Detalii construcţii A, B

Fig. C8 Detalii construcţii C, D

Documents

Ghid_Expertiza