Ghid masterand

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” FACULTATEA DE PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE BRASOV

Masterat universitar „Consiliere psihologică şi educaŃională”

P E N T R U M A S T E R A N Z I ÎN ANUL UNIVERSITAR

2010-2011

BRASOV

1 OCTOMBRIE 2010

ECHIPA MANAGERIALĂ A FACULTĂłII DE PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE

1. Conf. Univ. dr. CORNELIA TATU - decan 2. Conf. Univ. dr. CORNEL LAZĂR - prodecan 3. Lector. univ. dr. MARILENA TICUŞAN - cancelar 4. Conf. Univ. dr. EUGEN DAVID - şef de catedră 5. Secretară şefă: psiholog GABRIELA CORNEA

Vă felicităm că aŃi ales să vă continuaŃi pregătirea universitară şi ştiinŃifică în cadrul programului nostru de masterat!

Programul de studii universitare de masterat „Consiliere psihologică şi educaŃională” func Ńionează în baza Ordinului Ministerului EducaŃiei şi Cercetării nr. 46060 din 15.11 2005.

Legea nr. 250/2009 privind aprobarea OUG. Nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăŃământului nr. 84/1995 a stabilit condiŃiile de acreditare a programelor de masterat aprobate prin actele normative anterioare, stabilind ca termen de acreditare data de 1 octombrie 2011.

Programul de studii universitare de masterat „Consiliere psihologică şi educaŃională” a fost supus acreditării ARACIS în termenul legal şi a fost acreditat cu schimbarea denumirii în „Consiliere educaŃională”, stabilindu-se de către acest organ ca masteratul să fie considerat unul interdisciplinar, pentru domeniile de studii Psihologie şi Ştiin Ńele educaŃiei. Acreditarea a fost confirmată prin Ordinul MECT nr. 4630 din 11 August 2010, publicat în M.Of. nr. 595 din 23 August 2010, urmând ca începând din 1 octombrie 2010 să funcŃioneze în noile condiŃii stabilite prin acreditare.

Aceasta este ultima promoŃie de studii universitare de masterat cu funcŃionare legală, potrivit actelor normative menŃionate. Pe baza dispoziŃiilor legale în vigoare, odată cu acreditarea programelor de studii universitare de masterat cu noua denumire, programul de studii universitare de masterat cu vechea denumire îşi încetează activitatea. Cu ocazia începerii noului an universitar 2010-2011, vă urăm succes deplin în întreaga activitate studenŃească şi împreună cu întregul corp de cadre didactice şi personal auxiliar vă asigurăm de sprijinul nostru total pentru obŃinerea de rezultate superioare în studiul consilierii psihologice şi educaŃionale. Prezentul documentar vă oferă informaŃiile cele mai importante cu ajutorul cărora vă puteŃi orienta în activitatea studenŃească şi vă puteŃi planifica timpul, banii şi resursele intelectuale pentru a obŃine rezultate maxime cu eforturi optime.

PăstraŃi-l cu grijă şi utilizaŃi-l în activitatea dumneavoastră.

SUCCES!

ADRESA SEDIULUI DIN BRA ŞOV

AL UNIVERSITĂłII “SPIRU HARET”

Str. TURNULUI, NR. 7 Tel. decanat: 0268 548225

AUDIENłE

LA DECANUL FACULTĂłII MarŃi: 16.00-19.00 Joi: 12.00-15.00

SECRETARIAT

PROGRAM DE LUCRU CU MASTERANZII Zilnic: 11.00-13.00 MarŃi: 15.00-18.00

Tel. Secretariat: 0268 548044

ORARUL BIBLIOTECII UNIVERSITARE

Luni-Vineri: 7.15-13.00 14.00-20.30 Sâmbătă: 7.15-14.00

FACILIT ĂłI CULTURAL-SPORTIVE ♦ InstituŃii culturale: Teatrul Dramatic, aflat în centrul municipiului Braşov Teatrul muzical, aflat pe strada “Operetei”. Muzeele de Istorie, Artă, Etnografie, aflate în centru. ♦ Obiective turistice: Poiana Braşov, la 14 km. de centrul municipiului. Castelul şi zona agroturistică Bran, la 25 km, pe şoseaua Braşov-Piteşti. MunŃii Bonloc şi Piatra Mare la marginea de sud-est a municipiului, cu facilităŃi pentru schi, săniuş, drumeŃii. Masivul Piatra Craiului, cu acces din oraşul Zărneşti, cel mai pitoresc traseu alpin, accesibil amatorilor. Zona turistică Predeal, cu acces spre platoul Bucegi

PREZENTARE GENERAL Ă

Programul de studii universitare de masterat „Consiliere psihologică şi

educaŃională” se adresează absolvenŃilor învăŃământului universitar cu diplomă de licenŃă şi este axat pe dezvoltarea studiilor universitare de masterat într-un domeniu de mare actualitate al practicii psihologice: consilierea psihologică şi educaŃională a persoanelor şi a grupurilor umane de diferite vârste şi domenii ocupaŃionale.

Solicitările tot mai complexe ale vieŃii economice şi sociale, precum şi ritmurile tot mai înalte în care se derulează viaŃa şi activitatea persoanelor si grupurilor umane determină cresterea gradului de vulnerabilitate psihică a acestora, concomitent cu slăbirea capacităŃii lor de inserŃie socială si profesională si chiar cu apariŃia bolilor psihice Vulnerabilitatea este deosebită în rândul elevilor de toate vârstele, pentru care orientarea si găsirea echilibrului psihic în mediul contemporan este problematică. În aceste condiŃii, consilierea psihologică şi educaŃională devine o specializare deosebit de actuală, cu atât mai mult, cu cât orientarea societăŃii româneşti spre un asemenea domeniu al practicii este încă la început, fapt pentru care piaŃa locurilor de muncă, precum şi cea a dezvoltării unor profesii liberale prin iniŃiativă particulară este în plină expansiune.

Consilierul psihologic si educaŃional intervine cu ajutor specializat pentru persoanele sănătoase psihic, atunci când în viaŃa acestora intervine o criză majoră, un obstacol, un moment de decizie foarte importantă: incapacitatea de adaptare la stress, de depăsire a unor crize produse de evenimente dureroase, crize ale vârstei, probleme de cuplu, ale relaŃiilor părinte-copil, profesor-elev, de optimizare a comunicării în grupuri de muncă sau educaŃionale etc.

Programul oferă participanŃilor cunostinŃele de specialitate aprofundate, competenŃe si abilităŃi cognitive si practice specifice consilierii psihologice si educaŃionale, pregătindu-i pentru exercitarea profesiei de consilier psihologic în cabinete specializate sau în instituŃii publice si private, de consilier scolar sau pentru instituŃiile si organizaŃiile de asistenŃă, ocrotire si sprijin social.

Disciplinele propuse în acest program de studii postuniversitare de masterat sunt în concordanŃă cu programele de la instituŃiile de formare similare din Ńară si din străinătate si vizează să asigure baza de cunostinŃe necesare practicării profesiunii de consilier psihologic si educaŃional în viziune europeană si creării unui cadru de colaborare cu instituŃii europene de profil.

Alături de deschiderea spre contemporaneitate, către tendinŃele dezvoltării asistenŃei psihologice pe plan mondial si european, programul propus reprezintă o punte de legătură cu cercetarea psihologică avansată, precum si cu perfecŃionarea pregătirii psihologilor în cadrul programelor de stuidii universitare de doctorat.

Programul se întinde pe durata de 4 semestre; fiecare semestru cuprinde 3discipline de studiu şi un program de practică de specialitate si aplicativă, acoperind un număr total de 120 credite transferabile, în conformitate cu cu cerinŃele de pregătire pentru acreditarea

profesiei de psiholog cu liberă practică din Ńară si din străinătate, precum şi cu normele europene, care solicită acumularea, la nivelul absolvirii cursurilor masterale, a minimum 300 credite ECTS (180 +120 = 300 ECTS).

Fiecare disciplină se derulează prin cursuri, seminarii si activităŃi practice, desfăsurate, de regulă, în formă comasată, la sfârsitul săptămânii, dând posibilitatea de participare tuturor studenŃilor, inclusiv celor încadraŃi în muncă. Evaluarea pregătirii studenŃilor la fiecare disciplină se face prin susŃinerea în faŃa titularului de curs a unei lucrări de curs, a unui portofoliu de sarcini aplicative si a unui raport de practică. Totodată, masteranzii participă la activitatea de cercetare stiinŃifică a facultăŃii, fiind îndrumaŃi de cadrele didactice titulari de curs, care pun la dispoziŃia acestora teme de cercetare si-i îndrumă pentru elaborarea lor. Activitatea de cercetare stiinŃifică a studentului se evaluează ca pondere în nota finală la fiecare disciplină, după aprecierea titularului de curs si poate fi valorificată prin disertaŃia de masterat.

Cadrele didactice îndrumătoare au o bogată experienŃă profesională si didactică, precum si capacitatea de a contribui la lărgirea sferei cunostinŃelor de specialitate ale masteranzilor, de a forma si dezvolta abilităŃi extinse de cercetare stiinŃifică, pentru a căuta idei si soluŃii adecvate la provocările ce însoŃesc practica psihologică a mileniului trei.

Pentru studenŃii care utilizează frecvent mijloacele informatice programul pune la dispoziŃia acestora toată informaŃia necesară pe platforma Blakboard, asigurând, în acelasi timp, reŃele de comunicare prin telefon, E-mail si prin Forum-ul oficial, ceea ce permite operativitatea în pregătirea studenŃilor.

Practica de specialitate si aplicativă se desfăsoară în cabinetele psihologice si în instituŃiile de învăŃământ de pe plan local si naŃional, cu care Facultatea de Psihologie şi Pedagogie are foarte bune relaŃii de colaborare. Pentru studenŃii din localităŃile mai îndepărtate, practica se desfăsoară în cabinetele si în instituŃiile de învăŃământ alese prin înŃelegerea amiabilă cu conducătorii acestora.

La absolvirea Programului de studii universitare de masterat “Consiliere psihologică si educaŃională”, absolvenŃii pot fi încadraŃi în muncă în posturile corespunzătoare Clasificării ocupaŃiilor din România (COR), conform listei din prezentul ghid. Decan, Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI EDUCAłIONALĂ Prin planul de învăŃământ şi cel de cercetare ştiinŃifică al masteratului, prin

programele analitice ale disciplinelor prevăzute în planul de învăŃământ, cât şi prin conŃinutul tuturor activităŃilor didactice, prezentul program de studii universitare de masterat are următoarele obiective:

În domeniul activităŃii didactice:

- să formeze capacitatea de a desfăşura activitate de consiliere psihologică şi educaŃională independent şi în echipă, în cabinete psihologice, spitale, şcoli şi instituŃii publice, de ocrotire, de asistenŃă, de detenŃie, în unităŃi militare şi alte domenii specifice;

- să stimuleze la masteranzi capacitatea de evaluare şi autoevaluare a performanŃelor profesionale şi ştiinŃifice personale şi ale colectivului în care-şi desfăşoară activitatea;

- să formeze capacitatea de a evalua pertinent persoana sau grupul consiliat şi de a concepe şi aplica strategii de intervenŃie psihopedagogică adecvate , să stimuleze iniŃiativa şi căutarea noului, preocuparea pentru obŃinerea calităŃii şi să cultive voinŃa de a reuşi în profesie;

- să dezvolte preocuparea pentru respectarea, în toate împrejurările, cu deosebire în relaŃiile cu persoanele şi grupurile consiliate, a eticii şi deontologiei profesionale, a regulilor şi normelor de bună practică asumate de comunităŃile profesionale recunoscute în domeniu;

În domeniul activităŃii ştiinŃifice:

- să formeze şi să dezvolte abilit ăŃi superioare de cercetare independentă şi în echipă, capacitatea de utilizare eficientă a informaŃiei din domeniile consilierii psihologice şi educaŃionale pentru descoperirea de noi tehnici şi proceduri de consiliere;

- să dezvolte capacitatea de a valorifica, în situaŃii şi contexte noi, cunoştin Ńele teoretico-aplicative acumulate;

- să stimuleze interesul teoretic şi practic pentru problemele noi, pentru participarea activă la schimbul de valori ştiinŃifice şi practice pe plan naŃional şi internaŃional.

Ca metodologie specifică, prezentul program de studii universitare de masterat pune

pe prim plan asimilarea de către cursanŃi a metodelor şi tehnicilor de consiliere consacrate pe plan naŃional şi internaŃional, a exigenŃelor psihologice, sociologice, educaŃionale şi etice care sunt cerute de activităŃile de consiliere, a tehnicilor şi abilit ăŃilor de comunicare specifice. Programul îmbină armonios prelegerile, seminariile şi activităŃile practice cu studiul individual al masteranzilor, orientat şi îndrumat de cadrele didactice, cu munca

individual ă sistematică, prin care să se asigure angajarea manifestă, deliberată şi pe termen lung a fiecărui masterand în direcŃia propriei dezvoltări profesionale, ştiinŃifice şi practice, conştientizarea însemnătăŃii autoperfecŃionării şi autodepăşirii prin efort şi studiu sistematic, precum şi pentru asimilarea de noi metode, procedee şi tehnici de cercetare ştiinŃifică şi soluŃionare a problemelor specifice consilierii psihologice şi educaŃionale. Practica nemijlocită în locurile de muncă probabile, realizată în dublă coordonare, a cadrelor didactice şi a specialiştilor, completează cadrul metodologic de asigurare a unei pregătiri temeinice a masteranzilor pentru viitoarea profesie, precum şi pentru continuarea pregătirii ştiinŃifice şi profesionale a absolvenŃilor performanŃi prin studii universitare de doctorat.

Decan,

Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

COMPETENłE PENRTRU PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

„CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI EDUCAłIONALĂ”

Prin parcurgerea programului de studii universitare de masterat „Consiliere psihologică şi educaŃională”, absolventul acestuia va dobândi următoarele competenŃe:

- de a evalua şi a pune în evidenŃă probleme psihoemoŃionale, disfuncŃionale şi de comportament ale unor indivizi, cupluri şi familii, grupuri, colective de muncă sau educaŃionale din sfera practicii sale de specialitate;

- de a elabora şi aplica programe de consiliere psihologică şi educaŃională a persoanelor de diferite vârste, cuplurilor, familiilor, grupurilor educaŃionale, manageriale sau de muncă, a persoanelor sau grupurilor care îndeplinesc sarcini cu grad ridicat de risc a persoanelor private de libertate, atunci când intervin situaŃii de dificultate psihoemoŃională, comportamentală, de comunicare sau decizională;

- de a acorda sprijin de specialitate pentru optimizarea comportamentului şi îmbunătăŃirea relaŃiilor interpersonale, pentru creşterea nivelului de conştientizare a persoanei sau grupului, a capacităŃii de autoevaluare şi autocontrol, de adaptare la diferite situaŃii de viaŃă, de muncă individuală sau colectivă, de decizie privind munca sau viaŃa.

- de a oferi sprijin de specialitate pentru creşterea performanŃei individuale şi colective a activităŃii de învăŃământ şi educaŃie din şcoli, grădiniŃe şi instituŃii speciale de asistenŃă şi ocrotire, pentru combaterea devianŃei şcolare, a dezinteresului pentru învăŃătură, a absenteismului sau violenŃei;

- de a desfăşura activităŃi de cercetare fundamentală şi aplicativă individual sau în colective de cercetare în domeniul consilierii psihologice şi educaŃionale şi de a disemina şi aplica rezultatele cercetării în mediul ştiinŃific şi al practicii psihologice;

- de a evalua, de a promova şi de a respecta în întreaga activitate regulile de bune practici şi normele eticii şi deontologiei profesionale.

Decan, Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

LISTA OCUPAłIILOR SPECIFICE ÎN CARE POT FI ÎNCADRAłI ABSOLVENłII FACULTĂłII DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE BRAŞOV,

CONFORM CLASIFICĂRII OCUPAłIILOR DIN ROMÂNIA (COR)

I. Specializarea Psihologie Grupa majoră 2: Specialişti cu ocupaŃii intelectuale şi ştiinŃifice 2312: Profesori în învăŃământul liceal, postliceal, profesional şi de maiştri 2340: Profesori specializaŃi pentru recuperarea şi educarea handicapaŃilor

- defectolog - logoped

2359: Specialişti în învăŃământ, neclasificaŃi în grupele anterioare - secretar de institut, facultate

2412: Specialişti cu probleme de personal şi de pregătire profesională a personalului

- consilier, forŃă de muncă şi şomaj - referent de specialitate forŃă de muncă şi şomaj - consilier orientare privind cariera - consultant în domeniul forŃei de muncă

2445: Psihologi 2446: Specialişti în activitatea socială

- asistent social nivel superior 2585: Cercetători şi asistenŃi de cercetare în psihlogie

II. Pentru absolvenŃii Programului de masterat Consiliere psihologică şi educaŃională:

244502: Psiholog in specialitatea consiliere psihologică

244507: Psiholog în specialitatea psihologie educaŃională, consiliere şcolară şi vocaŃională Decan,


UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE Domeniul fundamental de studii: ŞTIINłE SOCIALE ŞI POLITICE Domeniul de studii de licenŃă: PSIHOLOGIE ŞI STIINłELE EDUCAłIEI Programul de studii universitare de masterat:CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI EDUCAłIONALĂ (de profesionalizare)

PLAN DE INVĂłĂMÂNT Pentru programul de studii universitare de masterat « Consiliere psihologică şi educaŃională »

Nr. crt.

Disciplina de învăŃământ SEMESTRUL I 14 săptămâni

SEMESTRUL II 14 săptămâni

SEMESTRUL III 14 săptămâni

SEMESTRUL IV

C S LP FE CR

C S LP FE CR

C S LP FE CR

C S LP FE CR

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1. Psihosociologia

grupurilor 2 1

E1 6

1. DevianŃa şcolară 2 1 E1 6 2. Tehnici de comunicare 2 2 E1 6 3. Stagiu de practică

(diagnoză) 2 C1 2

4. Activitate de cercetare ştiinŃifică

2 C1 10

5. Consilierea familiei 2 1 E2 8 6. Consiliere şcolară 2 2 E2 8 7. Consilierea psihologică

a carierei

2 1 E2 8

8. Stagiu de practică (consiliere)

2 C2 2

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 9. Activitate de cercetare ştiinŃifică

2 C1 10

10.Consilierea persoanelor cu CES

2 1 E3 6

11.Consilierea copilului şi adolescentului

2 2 E3 8

12.Consilierea persoanelor de vârsta a treia

2 1 E3 8

13.Stagiu de practică (consiliere)

2 E3 2

14.Activitate de cercetare ştiinŃifică

2 E3 6

15.Evaluarea psihologică în consiliere

2 2 E4 8

16.Selfmanagement 2 1 E4 5 17.Etică şi deontologie în

consiliere

2 1 E4 5

18.Cercetare şi practică (finalizarea disertaŃiei de masterat)

2

19.SusŃinerea disertaŃiei de masterat

10

TOTAL ORE – Nr. cr. 6 4 4 30 6 8 30 6 8 30 6 2 6 30 Legendă: C = curs; S =seminar; LP = lucrări practice; FE = forme de evaluare; CR =credit Decan, Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

LISTA

CADRELOR DIDACTICE CARE SUSłIN CURSURILE

ÎN ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

Director de program: Conf. univ. dr. CORNELIA TATU 1. Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

- Consilierea persoanelor de vârsta a treia 2. Conf. univ. dr. CORNEL LAZĂR

- Etică şi deontologie în consiliere 3. Lector univ. drd. OTILIA TODOR

- Consilierea persoanelor cu CES 4. Lector. univ. dr. IOANA LEPĂDATU

- Consilierea copilului şi adolescentului 5. Lector. univ. dr. MARILENA TICUŞAN

- Evaluare psihologică în consiliere 6. Lector univ. dr. ANDRONIC ANCA OLGA

- Selfmanagement Notă: Practica de specialitate şi cercetarea ştiinŃifică pentru semestrul al treilea se află sub îndrumarea cadrelor didactice titulare de disciplină, potrivit Programului de practică şi Planului de cercetare ştiinŃifică

Pentru cercetarea ştiinŃifică, masterandul alege una dintre temele de cercetare din Planul de cercetare publicat în prezentul Ghid, corespunzător disciplinelor parcurse pe timpul semestrului, elaborează un Plan individual de cercetare ştiinŃifică, avizat de coordonatorul direcŃiei de cercetare, care acordă şi nota la cercetare ştiinŃifică. Tema aleasă poate fi dezvoltată în cadrul DisertaŃiei de masterat.

Pentru practica de specialitate, masterandul elaborează un raport de

practică, pe care-l supune aprobării şi notării coordonatorului de practică – titular de disciplină.


PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE ÎNV ĂłĂMÂNT

PPRROOGGRRAAMMĂĂ AANNAALLIITTIICCĂĂ

Disciplina: Consilierea copilului şi adolescentului Titular disciplină: Lepădatu Ioana Grad didactic: Lector doctor Facultatea de: Psihologie şi Pedagogie Braşov Universitatea: Spiru Haret Catedra: Psihologie-Pedagogie. Număr de ore:

Semestrul I Semestrul II Semestrul III Semestrul IV C S LP FE Nr.

CR C S LP FE Nr.

CR C S LP FE Nr.

CR C S LP FE Nr.

CR - - - - - - - - - - 2 - 2 E3 8 - - - - - Obiectivele cursului: - Să familiarizeze masteranzi cu conŃinutul şi cu noŃiunile de bază ale consilierii

copilului si adolescentului. - Să ofere masteranzilor baza teoretică pentru cunoaşterea şi înŃelegerea

diferitelor demersuri de intervenŃie specifice copilului şi adolescentului. - Să dezvolte masteranzilor abilităŃi teoretice şi practice pentru folosirea

diverselor instrumente folosite în consilierea copilului şi adolescentului. ConŃinut

1. NoŃiuni generale despre evaluarea a copilului şi adolescentului şi colectarea de informaŃii despre aceştia

2. Psihogeniile şi endogeniile la vârsta copilăriei. 3. Stadiile dezvoltării psiho-sociale. 4. AdolescenŃa: criza de identitate, depresia şi suicidul 5. Concepte de bază ale consilierii copilului şi adolescentului. 6. Lărgirea repertoriului de concepte, valori şi soluŃionări ale conflictului. 7. ConstelaŃia familială -ConstelaŃia frăŃească 8. Sistemul familial şi abordarea copilului în sistemul familial 9. Eliminarea limitelor emoŃionale şi a prejudecăŃilor referitoare la diferite

moduri de gândire ale copilului şi adolescentului. 10. Poveştile, şi filmele, premisă pentru schimbarea comportamentelor

nedorite. 11. Consilierea şi psihoterapia de grup a copiilor şi a adolescenŃilor.

12. Abordările psihoterapeutice specifice problematicii crizelor de identitate a adolescenŃilor.

13. Devierile comportamentale şi consumul de droguri la copii şi adolescenŃi. ModalităŃi specifice de intervenŃie

14. Consilierea şi psihoterapia copilului abuzat.

Obiectivele seminarului: - aprofundarea cunoştinŃelor dobândite la curs - antrenarea masteranzilor la dezbateri, schimburi de opinii, puncte de

vedere originale legate de aplicarea cunoştinŃelor dobândite la curs - formarea unor deprinderi de intervenŃie specifice prin stăpânirea tehnicilor şi instrumentelor de intervenŃie în consiliere

Tematica seminariilor:

1. Dezvoltarea abilităŃilor de lucru în munca cu copiii (1). 2. Dezvoltarea abilităŃilor de lucru în munca cu copiii (2). 3. Tehnica desenului la copii şi adolescenŃi. AplicaŃii, studii de caz. 4. Jocul, element de echilibru psihic al copilului. AplicaŃii, studii de caz. 5. ModalităŃi terapeutice expresive prin muzică, dans şi mişcare. 6. Ludoterapia şi ergoterapia. 7. Metafora şi simbolul în psihoterapia copilului. 8. Poveşti, basme şi legende în psihoterapia copilului. 9. Construirea şi aplicarea metaforei psihoterapeutice. AplicaŃii. 10. Grupul terapeutic cu copii. Vizionare, studiu de caz şi analiză de proces. 11. AdolescenŃa şi jurnalul creativ. AplicaŃii, studii de caz.. 12. Metode şi tehnici de rezolvarea conflictului interior la copil şi

adolescent 13. Trecerea în revistă a instrumentelor terapeutice cunoscute şi învăŃate 14. Prezentarea lor în ateliere de lucru.

Evaluare : Evaluarea se face continuu şi prin examen final. Evaluarea continuă se face prin aprecierea rezolvării de către studenŃi a sarcinilor de la seminar, iar evaluarea finală se face prin susŃinerea orală a unei lucrări de curs dintr-o tematică dată. Nota finală se stabileşte ca medie aritmetică a notei de parcurs şi a notei la examen. Tematica cercetării ştiin Ńifice :

Tematica generală: Bazele psihoterapeutice ale consilierii copilului şi adolescentului Teme prioritare:

1. Mişcarea şi dansul – mijloace de intervenŃie asupra copilului şi adolescentului.

2. Analiza transgeneraŃională a comportamentului deviant. 3. Desenul serial şi tulburările emoŃionale ale copilului. 4. Mijloace terapeutice de diferenŃiere a Eului la adolescenŃi. 5. ConstelaŃia Paternală - ImportanŃa relŃiei frăŃeşti 6. ConstelaŃia fraternală - ImportanŃa input-ului parental 7. Jurnalul creativ şi criza de identitate. 8. Efecte terapeutice obŃinute prin „Şcoala părinŃilor”. 9. Consilierea şi orientarea în şcoală 10. Grupul terapeutic pentru copii. 11. Jocul şi rolul lor terapeutic 12. Poveştile, şi filmele, premisă pentru schimbarea comportamentelor

nedorite. 13. Metode şi tehnici de consiliere în activitatea sportivă (coaching).

Bibliografie minim ă obligatorie: 1. Abraham, Ada. (2004). Desenul Persoanei. Bucureşti: Editura Profex. 2. Benga, Oana, (2002), Jocuri Terapeutice, ASCR, Cluj Napoca. 3. Davido, Roseline. (1998). DescoperiŃi-vă copilul prin desene.

Bucureşti: Editura Image. 4. Filipoi, Sempronia, (1998), Basme terapeutice pentru copii şi părinŃi,

FundaŃia Culturală Forum, Cluj . 5. Glenn O. Gabbard, Krin Gabbard, Harvey Roy Greenberg, (1992),

Psychiatry and Cinema, 2nd Edition, Chicago, University of Chicago Press

6. Harvey Roy Greenberg,(1993), Screen Memories Hollywood Cinema on the Psychanalytic Couch, New York, Columbia University Press

7. Holdevici, Irina, (1996), Elemente de Psihoterapie, Bucureşti. Editura All

8. Holdevici, Irina, (1995), Ameliorarea performanŃelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucureşti

9. Holdevici, Irina. (1995). Sugestiologie şi psihoterapie sugestivă. Bucureşti: Editura Victor

10. Jourdan-Ionescu, Colette şi Lachance, Joan. (2003). Desenul familiei. Timişoara: Editura Profex.

11. Mitrofan, Iolanda. (coord). (2001). Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului. Bucureşti: Editura SPER.

12. Lepădatu Ioana,(2005), Dimensiunea Ludică a PersonalităŃii şi Activitatea Sportivă, Editura Psihomedia , Sibiu.

13. Mitrofan Iolanda, (2002), Orientarea ExperienŃială în psihoterapie. Dezvoltare personală, interpersonală şi transpersonală, Editura S.P.E.R., ColecŃia Alma Mater, Bucureşti

14. Moreau, A., (2007,) Psihoterapie. Metode şi Tehnici .Editura TREI, Bucureşti.

15. Neveanu, P.P., (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura Militară, Bucureşti;

16. Santagostino, Paola, (2008) Cum să te vindeci cu o poveste, Humanitas, Bucureşti

17. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (ediŃia a patra D.S.M. IV- 1994).

Bibliografie facultativ ă:

1. American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and Statistical Manual of Disordes (4th edition), Washington, D.C. Author.

2. Day, Jennifer. (1998). Vizualizarea creativă impreună cu copii. Bucureşti: Editura Teora.

3. Dolto, Françoise. (1994). Despre educaŃie în copilărie. Bucureşti: Editura Image.

4. Dolto, Françoise. [1971] (1993). Psihanaliza şi copilul. Bucureşti: Editura Humanitas.

5. Fischer, Gottfried şi Riedesser Peter. [1998] (2001). Tratat de psihotraumatologie. Bucureşti: Editura Trei.

6. Freud, Anna. [1965] (2002). Normal şi patologic la copil. Bucureşti: Editura FundaŃiei GeneraŃia.

7. Freud, Sigmund. [1969] (2000). Opere 2. Nevroza la copil. Bucureşti: Editura Trei

8. Gilbert, Patricia. [1998] (2000). Copiii hiperactivi cu deficit de atenŃie. Bucureşti: Editura Polimark.

9. Grof, Stanislav. [2000] (2005). Psihologia viitorului. Bucureşti: Editura Elena Francisc Publishing.

10. Holdevici, Irina. (2000). Gândirea pozitivă. Bucureşti: Editura Dual Tech.

11. Holdevici, Irina. (2001). Hipnoza clinică. Bucureşti: Editura Ceres. 12. Mitrofan, Iolanda şi Stoica, Denisa. (2005). Analiza transgeneraŃională

în terapia unificării. Bucureşti: Editura SPER. 13. Mitrofan, Iolanda. (coord). (2003). Terapia toxicodependenŃei.

Bucureşti: Editura SPER. 14. Mitrofan, Iolanda. (coord). (2001). Psihopatologia, psihoterapia şi

consilierea copilului. Bucureşti: Editura SPER. 15. Păunescu, Constantin. (1999). Terapia educaŃională a persoanelor cu

disfuncŃii intelective. Bucureşti: Editura All. 16. Preda, Vasile. (1998). DelinvenŃa juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa

Universitară Clujeană. 17. Winnicott, D.W. (2002). ConsultaŃia terapeutică a copilului. Bucureşti:

Editura FundaŃiei GeneraŃia.

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: Consilierea persoanelor de vârsta a III a Titular disciplină. Tatu Cornelia Grad didactic: ConferenŃiar doctor Facultatea de: Psihologie şi Pedagogie Universitatea: Spiru Haret Catedra: Psihologie-Pedagogie. Număr de ore: Semestrul I Semestrul II Semestrul III Semestrul IV C S L

P FE

Nr. CR

C S LP FE

Nr. CR

C S LP FE Nr. CR

C S LP FE Nr. CR

- - - - - - - - - - 2 1 - E 6 - - - - - Obiective cursului:

- Abilitarea masteranzilor cu variabilele demografice şi atributele sociale ale vârstei a III a

- Formarea unor modele de gândire care evaluează corect bătrâneŃea - Abilitarea masteranzilor cu tehnici diferenŃiate de lucru în raport cu

personalitatea vârstnicilor ConŃinut:

1. Structura şi tendinŃele evoluŃiei demografice a populaŃiei vârstnice; situaŃia bătrânilor în societatea românească contemporană

2. Elemente legislative privind protecŃia socială a persoanelor vârstnice; cerinŃe speciale ale vârstnicilor

3. Dinamica identităŃilor şi subidentităŃilor la vârstele a III a consecinŃe, mijloace de intervenŃie

4. Consilierea familiei în care este integrată o persoană vârstnică 5. DependenŃă, izolare şi anomie individuală 6. Consilierea persoanelor vârstnice instituŃionalizate 7. Psihoigiena persoanelor instituŃionalizate - psihoprofilaxia nevoia de

instituŃionalizare 8. Tehnici şi mijloace de modificare a conduitelor pro – sănătate – balanŃa

sănătate –boală, modele explicativ interpretative 9. Problematica psihoafectivă şi comportamentală a bătrâneŃii 10. ParticularităŃile consilierii persoanelor vârstnice cu boli incurabile 11. Stagiul terminal, implicaŃii morale, religioase, sociale, psihologice, ale

abordării trăirii stagiului terminal la vârstele înaintate 12. BătrâneŃea ca problemă socială şi ageismul ca stare de fapt

13. Identitate şi regres la omul bătrân – nevoia de protecŃie socială în societatea modernă

14. Vulnerabilitatea victimală a persoanelor vârstnice -căi de prevenire şi combatere

Obiectivele seminarului:

- aprofundarea cunoştintelor dobândite la curs - antrenarea masteranzilor la dezbateri, schimburi de opinii, puncte de

vedere originale legate de aplicarea cunoştinŃelor dobândite la curs - descoperirea de noi idei, practici şi metode de consiliere pe baza

studiului individual şi a cercetării ştii Ńifice Continutul seminariilor:

1. Cadrul general atitudinal faŃă de vârsta a treia 2. DificultăŃi şi probleme social economice cu care se confruntă populaŃia

vârstnică - dezbatere 3. Conflictul între generaŃii, involuŃia şi crizele de involuŃie 4. Recuperare în gerontopsihiatrie 5. Comportamente anomice individuale la persoanele bătrâne 6. Consilierea diferenŃiată a tipurilor de persoane vârstnice 7. Aspecte etnoculturale şi transculturale, modelul sociocultural al

bătrâneŃii 8. Modalitati de contactare a persoanelor de varsta a III-a pentru

consileresi strategii- Aplicatii 9. Aplicatii ale stabilirii particularitatilor individuale a persoanelor de

varsta a III-a 10. Modalitati de solutionare a problemelor personale ale varstnicilor 11. Programe de recuperare ale varstnicilor( aplicatii pe studii de caz) 12. Elemente de terapie suportiva in raport cu institutionalizarea 13. Elemente de terapie suportiva pentru varstnicii cu boli incurabile 14. Sustinerea proiectului

Evaluare: Evaluarea se face continuu si prin examen final. Evaluarea continuă se face prin aprecierea rezolvării de către studenŃi a sarcinilor cuprinse în textul cursului pus la dispoziŃie, iar evaluarea finală se face prin susŃienerea orală a unei lucrări de curs dintr-o tematica dată. Nota finală se stabileşte ca medie aritmetică a notei de parcurs si a notei la examen. Tematica cercetării ştiin Ńifice:

Tematica generala:.Consilierea varstnicilor- problema de interes particular si social

Teme prioritare: 1. Problematica adaptării vârstnicilor la un nou orar de activitati:

- familiale - sociale - profesionale 2. Restrângerea relaŃiilor informale – consecinŃe 3. Egocentrismul varstnicilor si modalitatile de prevenire 4. Forme ale hipertrofierii sinelui – solutii 5. Modalitati de combatere a atitudinilor contemplative 6. Consecinte si masuri privind urmatoarele aspecte: - dependenta de altii - fragilitatea afectiva - fragilitatea biologica - starea critica in raport cu familia de provenienta - starea critica in raport cu subidentitatea profesionala 7. Probleme de ordin social legate de cresterea longevitatii 8. Probleme de ordin familal legate de cresterea longevitatii 9. Probleme de ordin individual legate de cresterea longevitatii 10. Consecinte ale expectatiei de varsta 11. Stereotipii legate de reprezentarile sociale despre batrani 12. Pierderea independentei si autonomiei persoanelor varstince –

consecinte 13. Dificultati si consecinte ale degradarii idealului moral la varstnici 14. Dificultati si consecinte ale degradarii idealului estetic la varstnici 15. Victimizarea in spatiul public a persoanelor varstnice 16. Victimizarea in spatiul privat a persoanelor varstnice 17. Pregatirea psihologica in situatiile bolilor cu final fatal 18. Eutanasierea (activa si pasiva) – argumente pro si contra 19. Surse de stres la persoanele varstnice 20. Necesitatea mentinerii (pe cat posibil) a cadrului de viata 21. Depresia de dezinvestire – conduce la regresie (retragere) 22. Supraprotectia – accelerator al regresiei 23. Dubla consiliere in stadiile termianale ale varstnicilor 24. Educatia pentru batranete. Directii, cerinte 25. Cauze si efecte ale disruptiei generationale 26. Deprinderile si patternurile comportamentale ale varstnicilor – elemente

ce fac dificila adaptarea varstnicilor la cerintele contemporane 27. “Senium ” si “Senectum” – diferente si posibilitati de consiliere 28. Responsabilitate si responsabilizare in raport cu varstnicii 29. Diferente interindividuale in raport cu ideea mortii 30. Particularitati ale consilierii varstnicilor

Bibliografie minim ă obligatorie:

1. Birch , A. Psihologia dezvoltării , Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000 2. Bromley, D. B. Human Agensig , Ed. Harmondsworth, Penguin, 1998

3. CreŃu, Tinca, Psihologia Vârstelor, Editura Polirom, Iaşi, 2009, 4. Deontiev, A.N., Problemele dezvoltării psihice, Editura ŞtiinŃifică,

Bucureşti; 1964 5. Enăchescu, C. Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, Iaşi, 2004 6. Munteanu Ana, Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Iaşi,

2006. 7. NeamŃu, G., Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Iaşi, 2003 8. Rădulescu , M, Sociologia vârstelor, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1994 9. Răşcanu, Ruxandra, Psihologie Medicală şi asistenŃă socială, Editura

Societatea ŞtiinŃe şi Tehnică, Bucureşti,1997. 10. Râşcanu, R.(coord. Zlate), Psihologia sănătăŃii: de la credinŃe şi

explicaŃii la sisteme de promovare a ei în Psihologia la răspântia mileniilor , Ed. Polirom,Iaşi , 2000

11. Roger, F., Psihologia Îmbătrânirii, trad.Zămosteanu Dana. Editura Polirom, Iaşi, 2008.

12. Schiopu, Ursula, Verza,E., Psihologia Varstelor,Ciclurile vieŃii, E.D.P.,Bucureşti, 1981.

13. Sion, G. Psihologia vârstelor, ED, FRM, Bucureşti, 2003 14. Verza, E. şi Verza E, F. Psijhologia vârstelor , Ed,. Pro Humanitas,

Bucureşti, 2000

Bibliografie facultativ ă: 1. Allport, G.W., (1980) Structura şi formarea personalităŃii, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti

2. Bandura, A., Holt, (1969), Principles of Beharior modification, New York:

3. Bărbulescu, E. şi Radovan, V. (1997) Educatie si reintegrare sociala, Editura Scrisul Românesc, Craiova

4. Buhler, Charlote, (1939), From Birth To Maturity, New York, Harper; 5. Calvin, John, Institutes of the Christian Religion, translated by J. Alban,

Presbyterian Board of Christian Education, Philadelphia, 1928, 6. Deontiev, A.N., (1964) Problemele dezvoltării psihice, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti;

7. Paşcanu V.,O., Vârsta a treia sau ultimul examen, Îndrumar pentru tineri, adulŃi şi bătrâni, Editura Moldova, Iaşi, 1994

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Evaluarea psihologică în consiliere Titular disciplină. Ticuşan Marilena Grad didactic: Lector doctor Facultatea de: Psihologie şi Pedagogie Universitatea: Spiru Haret Catedra: Psihologie - Pedagogie Număr de ore: Semestrul I Semestrul II Semestrul III C S LP FE Nr. CR C S LP FE Nr. CR C S LP FE Nr. CR 2 2 E 8 Obiective:

- Familiarizarea masteranzilor cu specificul evaluării psihologice a copiilor, adolescenŃilor şi adulŃilor

- Formarea abilităŃii de a concepe şi folosi strategii de examinare adaptate nevoilor evaluării psihologice

- Dezvoltarea abilităŃii de corelare a analizelor cantitative şi calitative a datelor obŃinute în procesul evaluării psihologice

- Integrarea de către studenŃi a activităŃii de evaluare psihologică într-un demers de consiliere

ConŃinut 1. Aspecte introductive de evaluare în psihologie 2. Metode folosite în evaluarea psihologică 3. ImplicaŃii etice ale evaluării psihologice 4. Testele ca instrumente de bază în evaluare 5. Valoarea şi limitele testelor. CalităŃi psihometrice 6. Examinarea psiho-aptitudinală 7. Examinarea personalităŃii 8. Tehnicile proiective în evaluarea personalităŃii 9. Probleme speciale în evaluarea proiectivă 10. Evaluarea psihologică în orientarea şi consilierea vocaŃională,

profesională 11. Interviul clinic şi anamneza 12. Integrarea activităŃii de evaluare în cadrul unui proces de consiliere

psihologică 13. Evaluarea în cadrul modelului de consiliere centrat pe abilităŃi de viaŃă

(Nelson-Jones, R.) 14. Organizarea evaluării şi raportul psihologic

Obiectivele seminarului - aprofundarea cunoştinŃelor dobândite la curs - antrenarea masteranzilor la schimburi de opinii şi puncte de vedere

originale legate de aplicarea cunoştinŃelor dobândite la curs - antrenarea masteranzilor în dezvoltarea abilităŃilor specifice prin joc de

rol Seminarii:

1. Evaluarea cantitativă versus evaluarea calitativă 2. DificultăŃi şi surse de eroare în evaluarea psihologică 3. Constituirea de baterii de examinare psihologică care să răspundă unor

scopuri de consiliere în domeniul educaŃional 4. Constituirea de baterii de examinare psihologică care să raspundă unor

scopuri variate de consiliere în domeniul clinic 5. Constituirea de baterii de examinare psihologică care să raspundă unor

scopuri variate de consiliere în domeniul muncii 6. Constituirea de baterii de examinare psihologică care să raspundă unor

scopuri variate de consiliere în domeniul orientării vocaŃionale 7. Elaborarea raportului psihologic – discutarea erorilor posibile 8. Integrarea evaluării psihologice în cadrul unui proces de consiliere 9. Evaluarea iniŃială, continuă şi finală în procesul consilierii 10. - 14 Antrenarea abilităŃilor de comunicare în evaluare şi consiliere prin

jocuri de rol

Evaluare Evaluarea se face continuu şi prin examen final. Evaluarea continuă se face prin aprecierea intervenŃiilor masteranzilor în cadrul cursurilor şi seminariilor. Evaluarea finală se face prin prezentarea unui portofoliu de evaluare a unui subiect la alegere. Tematica cercetării ştiin Ńifice Tematica generală:

Adaptarea activităŃii de evaluare psihologică la specificul şi problematica clienŃilor consiliaŃi

Teme prioritare: 1. Evaluarea psihologică în consilierea copiilor / adolescenŃilor cu

dificultăŃi şcolare (ex. absenteism, probleme comportamentale, abandon şcolar etc.)

2. Evaluarea psihologică în consilierea copiilor / adolescenŃilor cu probleme emoŃionale (ex. depresie, anxietate, singuratate)

3. Evaluarea psihologică în consilierea adolescenŃilor cu probleme de dependenŃă (ex. alcool, droguri)

4. Evaluarea psihologică a copiilor / adolescenŃilor cu cerinŃe educaŃionale speciale

5. Evaluarea psihologică în scop de orientare şi consiliere vocaŃională a asolescenŃilor / adulŃilor

6. Evaluarea psihologică în consilierea de cuplu 7. Evaluarea psihologică în consilierea adultului în domeniul clinic 8. Evaluarea psihologică în consilierea adultului în domeniul muncii

Bibliografie minim ă obligatorie:

1. Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare. ObservaŃia şi Interviul. Iaşi, Ed. Polirom

2. Minulescu, M. (2005). Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate. Bucureşti, Ed. FundaŃiei România de Mâine.

3. Minulescu, M. (2005). Teorie şi practică în psihodiagnoză, Ed. FundaŃiei România de Mâine.


1. Abraham, A. (2005). Desenul persoanei: testul Machover. Bucureşti, Ed. Profex.

2. Albu, M. (1998).Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca, Ed.Clusium.

3. Albu, M. (2000). Metode şi instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca, Ed. Argonaut.

4. Allport, G. W. (1981). Structura şi dezvoltarea personalităŃii. Bucureşti, Ed. D.P.

5. Baban, A., Derevenco, P., Eysenck, S.B.G. (1990). "Testul E.P.Q." Revista de psihologie (1): 37-45.

6. Barus-Michel, J., Giust-Desprairies, F., Ridel, L. (1997). Crize: abordare psihosocială clinică. Iaşi, Polirom.

7. Bontilă, G. (1971). Aptitudinile şi măsurarea lor. Bucureşti, Centrul de documentare şi publicaŃii al Ministerului Muncii.

8. Brelet-Foulard, F., Chabert, C. coord. (2004). Noul manual TAT: Abordare psihanalitică. Bucureşti, Ed. Trei.

9. Clinciu, A. (2005). Psihodiagnostic. Braşov, Ed. UniversităŃii Transilvania.

10. Constantin, T. (2004). Evaluarea psihologică a personalului. Iaşi, Ed. Polirom.

11. David, E. (1998). Introducere în consilierea şcolară, profesională şi privind cariera. Sibiu, Ed. UniversităŃii „Lucian Blaga”.

12. Davido, R. (1998). DescoperiŃi-vă copilul prin desene. Bucureşti Ed. Image.

13. De Castilla, D. (2001). Testul arborelui: relaŃii interumane şi alte probleme ale lumii contemporane. Iaşi, Ed. Polirom

14. Deri, S. (2000). Introducere în testul Szondi. Bucureşti, Ed. Paideia. 15. Dincă, M. (2001). Teste de creativitate. Bucureşti, Paideia - Ştiinte.

Seria Psihologie. 16. Enăchescu, C. (2005). Tratat de psihopatologie. Iaşi, Ed. Polirom. 17. .Georgescu, M. (2004). Introducere în consilierea psihologică.

Bucureşti, Ed. FundaŃiei România de Mâine. 18. Havârneanu, C. (2000). Cunoaşterea psihologică a persoanei. Iasi,

Polirom. 19. HudiŃean, A. (2001). Metode de cunoaştere psihologică: cunoaşterea

psihologică a elevilor. Sibiu, Ed. „Alma Mater”. 20. Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. Bucureşti, Ed. Sigma. 21. Jourdan-Ionescu, C. L., J. (2005). Desenul familiei. Bucureşti, Ed.

Profex. 22. Kulcsar (1976). Testul Raven şi variantele sale. Cluj-Napoca, Tipografia

UniversităŃii Babeş - Bolyai. 23. Leonhard, K. (1972). PersonalităŃi accentuate în viaŃă şi literatură.

Bucureşti, Ed. Enciclopedică. 24. Minulescu, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea

psihologică. Bucureşti, Garell Publishing House. 25. Mitrofan, N. (1997). Testarea psihologică a copilului mic. Bucureşti,

Ed. Press Mihaela S.R.L. . 26. Mitrofan, N. M., L. (2005).Testarea psihologică. InteligenŃa şi

aptitudinile, Ed. Polirom. 27. Pitariu, H. D. (1994). Managementul resurselor umane: măsurarea

performanŃelor profesionale. Bucureşti, Ed. All. 28. Popescu-Neveanu, P. (2000). Psihodiagnostic - cadru teoretic şi

profesional. Bucureşti, Ed. Pro Humanitas. 29. Preda, V. (1997). Testul Tematic de ApercepŃie (studiu monografic).

Cluj-Napoca, FundaŃia Culturală Forum. 30. Preda, V. c. (1997). Probe de psihodiagnostic pentru evaluarea copiilor

deficienŃi. Cluj-Napoca, Universitatea “Babeş-Bolyai”. 31. Rorschach, H. (2000). Manual de psihodiagnostic. Bucureşti, Ed. Trei. 32. Rozorea, A. S., M. (2000). Testul arborelui. Bucureşti, Paideia - ŞtiinŃe.

Seria Psihologie. 33. Şchiopu, U. (1976). Introducere în psihodiagnostic. Bucureşti,

Tipografia UniversităŃii Bucureşti. 34. Szamoskozi, S. (1997). Evaluarea potenŃialului intelectual la elevi prin

metode de diagnostic formativ. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.

35. Tieger, D. P. T., B.B. (1998). Descoperirea propriei personalităŃi. Bucureşti, Ed. Teora.

36. Tomşa, G. (2003). Consilierea şi orientarea şcolară. Univ. din Bucureşti, Ed. Credis.

37. Vincent, R. (1972). Cunoaşterea copilului. Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică.

38. Zlate, M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi, Ed. Polirom. 39. Zlate, M. c. (2001). Psihologia la răspântia mileniilor. Iaşi, Ed. Polirom.

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: Selfmanagement Titular disciplină. Andronic Anca Olga Grad didactic: Lector Doctor Facultatea de: Psihologie şi Pedagogie Universitatea: Spiru Haret Catedra: Psihologie-Pedagogie. Număr de ore: Semestrul I Semestrul II Semestrul III Semestrul IV C S L

P FE

Nr. CR

C S LP FE

Nr. CR

C S LP FE Nr. CR

C S LP FE Nr. CR

- - - - - - - - - - - - - - - 2 1 - E 5 Obiectivele cursului

- Masteranzii vor fi capabili să se auto-analizeze, pentru a se cunoaşte obiectiv. Vor conştientiza obiectivele proprii.

- Masteranzii vor deŃine elementele necesare pentru a stabili o strategie personală de evoluŃie.

- Masteranzii vor fi angajaŃi în proiectarea unor strategii de selfmanagement pentru persoanele supuse consilierii.

ConŃinut:

1. Selfmanagement şi autocunoaştere. 2. Selfmanagement şi dezvoltarea personalităŃii. 3. Stima de sine si selfmanagement. 4. Sistemul motivaŃional. 5. EmoŃiile şi mecanismele de apărare-adaptare. 6. Selfmanagement şi comunicarea asertivă. 7. Managementul relaŃiilor. 8. Selfmanagementul timpului. 9. Selfmanagementul stresului. 10. Selfmanagementul informaŃiilor şi al învăŃării. 11. Provocarea şi rezolvarea conflictelor. 12. Selfmanagement din perspectiva inteligenŃelelor multiple. 13. Stil de viaŃă sănătos. 14. Egomarketing şi planificarea carierei.


- Antrenarea masteranzilor în elaborarea unor instrumente eficiente de selfmanagement;

- Experimentarea unor metode şi tehnici de autocunoaştere şi dezvoltare personală

Seminarii/aplicaŃii

1. Metode de autocunoaştere 2. Metode şi tehnici pentru întărirea stimei de sine. 3. Autoreglarea emoŃiilor şi comportamentelor. 4. Eficacitatea personală – autoeficacitatea. 5. Optimizarea motivaŃională. 6. Comunicare şi dezvoltare personală. 7. Dezvoltarea comunicării asertive.

Teme de cercetare ştiin Ńifică Tematica generală: ContribuŃia selfmanagementului la optimizarea vieŃii personale a consilierului şi a clienŃilor săi Teme prioritare:

1. Strategii în managementul timpului. 2. Strategii în managementul stresului. 3. Dezvoltarea relaŃiilor în grup. 4. Stilurile de învăŃare. 5. InteligenŃele multiple. 6. Strategii de implicare a părinŃilor în optimizarea dezvoltării copiilor şi

adolescenŃilor. Bibliografie minim ă obligatorie

1. Abric, Jean-Claude. (2002). Psihologia comunicării. Teorii şi metode. Iaşi: Editura Polirom.

2. Răducanu, Alex. (2000). Cum să reuşeşti prin tine însuŃi. Editura LicenŃia SRL.

3. Lelord, Francois, Andre, Lelord. (2003). Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înŃelege mai bine cu ceilalŃi. Bucureşti: Edituar TREI.

4. Karolinsky, Claudia. Selfmanagement, în www.selfmanagement.at/selbst.htm

Bibliografie facultativ ă

1. Dimitriu-Tirion, Elena. (2005). Consiliere educaŃională. Iaşi: Institutul European.

2. Haddou, Marie. (2004). Cum să-Ńi întăreşti încrederea în tine. Bucureşti: Editura TREI.

3. Hedges, Burke. (2000). Fii propriul tău şef! Bucureşti: Editura Curtea Veche.

4. Jigău, Mihai. (2001). Consilierea carierei. Bucureşti: Editura SIGMA 5. Marshall, Peter. (2000). Secretele puterii interioare. Editura Meteor. 6. Miclea, Mircea şi Lemeni, Gabriela. (2004). Consiliere şi orientare.

Cluj-Napoca: Editura ASCR. 7. Peretti, Andre, Legrand, Jean-Andre, Boniface, Jean. (2001). Tehnici de

comunicare. Iaşi: Editura Polirom.

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: Etică şi deontologie în consiliere Titular disciplină. Lazăr Cornel Grad didactic: ConferenŃiar Facultatea de: Psihologie şi Pedagogie Universitatea: Spiru Haret Catedra: Psihologie –Pedagogie Număr de ore:

Semestrul I Semestrul II Semestrul III Semestrul IV C S LP FE Nr.

CR C S LP F

E Nr. CR

C S LP FE Nr. CR

C S LP FE Nr. CR

- - - - - - - - - - - - - - - 2 1 - E 5 Obiectivele cursului:

- să familiarizeze studenŃii cu cadrul general al eticii şi deontologiei în profesia de psiholog;

- să asigure studenŃilor reperele morale la care trebuie să se raporteze în exercitarea consilierii psihologice şi educaŃionale

- să angajeze studenŃii în efortul pentru înŃelegerea şi respectarea codului deontologic al consilierului psihologic şi educaŃional.

ConŃinut:

1. CondiŃia morală a psihologului practician. Repere istorice şi ştiinŃifice 2. Idealul moral contemporan al consilierului psihologic şi educaŃional 3. Demnitatea şi onoarea consilierului psihologic şi educaŃional 4. Datoria morală a consilierului psihologic şi educaŃional 5. Comportamentul public al consilierului psihologic şi educaŃional 6. Psihosociologia şi etica autorităŃii consilierului psihologic şi educaŃional 7. Umanismul ca fundament moral al autorităŃii consilierului psihologic şi

educaŃional 8. Altruismul – calitate morală indispensabilă activităŃii consilierului

psihologic şi educaŃional 9. Adecvarea autorităŃii consilierului psihologic şi educaŃional la

caracteristicile psihocomportamentale ale persoanei sau grupului 10. ExigenŃele morale ale delegării autorităŃii consilierului psihologic şi

educaŃional 11. Secretul profesional şi confidenŃialitatea – condiŃii morale specifice

activităŃii consilierului psihologic şi educaŃional 12. ExigenŃele morale ale comportamentului consilierului psihologic şi

educaŃional în relaŃiile din interiorul corpului profesional

13. Tema morală a conflictului de interese în consilierea psihologică şi educaŃională

14. Reperele unui posibil cod deontologic al consilierului psihologic şi educaŃional


- aprofundarea cunoştinŃelor dobândite la curs; - antrenarea masteranzilor la dezbateri, schimburi de opinii, puncte de

vedere originale legate de aplicarea cunoştinŃelor debândite la curs - descoperirea de noi valori şi norme deontologice aplicabile în

consilierea psihologică şi educaŃională Seminarii

1. Morala şi tema contemporană a unicităŃii fiin Ńei umane. Erich Fromm şi Ortega y Gasset

2. Etica post-modernă şi problema virtuŃii. Alsdair MacIntire. 3. Imaginea de sine morală între amor propriu şi autorespect. Traian Gânju şi Mihai Pleşu

4. Un posibil fundament logic al deontologiei: J.M. Bochenski şi autoritatea lui Dumnezeu

5. Deontologia între principii şi exigenŃe practice. ModalităŃi de elaborare a normelor deontologice în consilierea psihologică şi educaŃională.

6. Actualitatea şi pertinenŃa codurilor deontologice contemporane în domeniul practicii psihologice.

Evaluare : Evaluarea se face continuu şi prin examen final. Evaluarea continuă se face prin aprecierea rezolvării de către studenŃi a sarcinilor stabilite pe timpul seminariilor, iar evaluarea finală se face prin elaborarea de către masterand a unui cod deontologic al consilierului, în 10 puncte Nota finală se stabileşte ca medie aritmetică a notei de parcurs şi a notei la examen. Tematica cercetării ştiin Ńifice :

Tematica generală: Studii şi cercetări privind etica şi deontologia consilierii psihologice şi educaŃionale - Conf. univ. dr. Cornel Lazăr Teme prioritare: 1. Aspecte deontologice ale implicării consilierului în comunicarea cu

clientul. ProiecŃii de cazuri posibile 2. Aspecte deontologice ale evaluării în comunicarea din cadrul consilierii

psihologice şi educaŃionale. ProiecŃii de cazuri posibile 3. Aspecte deontologice ale respectării secretului profesional în cadrul

comunicării psihologice şi educaŃionale. ProiecŃii de cazuri posibile

4. Aspecte deontologice ale competenŃei profesionale a consilierului. ProiecŃii de cazuri posibile

5. Eşecul moral al consilierului. Cauze, consecinŃe, modalităŃi de depăşire. 6. CerinŃe morale ale selecŃiei clienŃilor în consilierea psihologică şi

educaŃională Bibliografie minim ă obligatorie:

1. Cornel Lazăr, Autoritate şi deontologie, Editura Licorna, Bucureşti, 1999

2. Eugen David, Cornel Lazăr, Probleme actuale ale consilierii psihologice şi educaŃionale, Editura Psihomedia, 2009

3. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, www.copsi.ro ,

4. Etică şi deontologie în consiliere, note de curs, Biblioteca virtuală a UniversităŃii Spiru Haret


1. Bernard Williams, Introducere în etică, Editura Alternative, 1993, p. 80-87

2. Nikolai Losski, CondiŃiile binelui absolut, Editura Humanitas, 1997, p. 286-290

3. Ioan Grigoraş, Personalitatea morală, Editura ştiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 94-103.

4. Ioan Grigoraş, Datoria etică, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1968 5. Ioan Grigoraş, Probleme de etică, Editura UniversităŃii “Al. I. Cuza”,

Iaşi, 1999. ( şi bibliografia indicată de autor) 6. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ŞtiinŃifică,

Bucureşti, 1972. 7. Marietta C. Moraru, Valoare şi etos, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1976, p.98-105; 126-131; 177-182 8. Traian Gânju, Discurs despre morală, Editura Junimea, Iaşi, 1981. 9. Filosofie contemporană, texte alese, traduse şi comentate de Al. Boboc şi I.N. Roşca, Editura Gramond, p. 149-168

10. Lucian Blaga, Orizont şi stil, Editura Humanitas, p 84-101 11. Carrmen Cozma, Elemente de etică şi deontologie, Editura UniversităŃii

“Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997. ( şi bibliografia indicată de autor) 12. Neculau, A trăi printre oameni, Editura Junimea, Iaşi, 1989. 13. Nicolae Bellu, Morala în existenŃa umană, Editura Politică, Bucureşti,

1989, p. 94-104. 14. Alsdair MacIntire, Tratat de morală. După virtute, Editura Humanitas,

Bucureşti, 1998 15. Gh. Bourceanu, Autoritate şi prestigiu, Editura Junimea Iaşi, 1985

16. Gh. Scripcaru, T. Ciornea, Deontologie medicală, Editura medicală, Bucureşti, 1979.

17. Mielu Zlate, Introducere în psihologie, Editura Polirom, 2000 18. O. Bourguinon, Ethique, deontologie et clinique, în Revue Francaise de

Pedagogie, nr. 106/1994 19. J.P. Buffelan, Etude de deontologie compare dans les proessions

organisees en ordres, în La semaine Juridique, nr. 20/1994 20. Fr. L. Dermange, L’Ethique des affaires doit-elle ettre efficace?, în Rev.

Education permanente, nr. 121/1994 – 4 21. X. Dupont, Deontologie et travail social, în Rev. Eschanges sante-

social, nr. 70/1993 22. J. Rivero, Une deontologie de la fonction publique, în. Rev. Projet, nr.

220, /1989 23. J. Schlegel, L’evaluation dans le codes de deontologie, în Revue

Francaise de Pedagogie, nr. 106/1994. 24. DicŃionar de filosofie, Editura Politică, Bucureşti, 1978 25. Codul Muncii, Editura Continent XXI, Bucureşti, 1994 26. “Traité de psychologie appliquée”, I, Paris, P.U.F., 1971 27. “Revista de cercetări sociale”, anul I, nr.1/1994, 28. “Revista de psihologie”, nr.2, Tomul 21/1975, 29. ”Codul deontologic al sociologilor”, în “Revista de cercetări sociale”,

op.cit. p.130 30. ARPA, Despre asociaŃie: codul etic, www.psihoterapieanalitica.ro

PLANUL CERCETĂRII ŞTIINłIFICE UNIVERSITARE

PENTRU SERIA DE MASTERANZI 2010- 2011 (extras din Planul cercetării ştiinŃifice a FacultăŃii de Psihologie şi Pedagogie)

TEMATICA PLANULUI:

Studii şi cercetări privind influen Ńa activităŃii de consiliere psihologică şi educaŃională asupra integrării sociale a persoanelor şi grupurilor umane

OBIECTIVE: - Integrarea activităŃii ştiinŃifice a masteranzilor în cadrul cercetării ştiinŃifice a FacultăŃii de Psihologie şi Pedagogie şi a UniversităŃii Spiru Haret

- Dezvoltarea la masteranzi a deprinderilor de cercetare ştiinŃifică aplicativă pe domeniul studiilor universitare de masterat şi pregătirea acestora pentru perfecŃionarea pregătirii în cadrul studiilor universitare de doctorat

- Pregătirea şi susŃinerea cu succes a examenelor de finalizare a studiilor şi a disertaŃiilor de masterat

PROIECTUL-CADRU DE CERCETARE ŞTIIN łIFIC Ă:

I. Domenii ale cercetării ştiin Ńifice: 1. InfluenŃa tehnicilor de comunicare asupra calităŃii şi eficienŃei activităŃii de consiliere psihologică şi educaŃională – Conf. univ. dr. Cornel Lazăr Studiu privind valenŃele limbii vorbite şi scrise în consilierea psihologică şi educaŃională Studiu privind rolul şi funcŃiile interpretării în consilierea psihologică şi educaŃională Studiu privind folosirea gestului şi mimicii în comunicarea cu persoanele care solicită consilierea psihologică şi educaŃională RelevanŃa practică a punctului de vedere psihanalitic în comunicarea din cadrul consilierii psihologice şi educaŃionale Agresiune vs. Apărare în comunicarea din cadrul consilierii psihologice şi educaŃionale Comunicarea figurativă în consilierea psihologică şi educaŃională Aspecte referitoare la consilierea psihologică şi educaŃională pentru îmbunătăŃirea comunicării în cuplu Aspecte referitoare la consilierea psihologică şi educaŃională pentru îmbunătăŃirea comunicării în cadrul clasei de elevi Aspecte referitoare la consilierea psihologică şi educaŃională pentru îmbunătăŃirea comunicării în cadrul grupului de muncă

Studiu privind influenŃa ambientului asupra comunicării în cadrul consilierii psihologice şi educaŃionale Studiu privind influenŃa prejudecăŃilor şi stereotipiilor asupra comunicării în cadrul consilierii psihologice şi educaŃionale Comunicarea cu transcendenŃa şi influenŃa ei asupra consilierii psihologice şi educaŃionale. Cazul clientului cu zel religios (dominat de prejudecăŃi religioase; religios obscur) Comunicarea de apărare în cadrul consilierii psihologice şi educaŃionale. Măsuri de contracarare. Studiu privind comunicarea paradoxală în cadrul comunicării psihologice şi educaŃionale

2. Studii şi cercetări privind etica şi deontologia consilierii psihologice şi

educaŃionale - Conf. univ. dr. Cornel Lazăr Aspecte deontologice ale implicării consilierului în comunicarea cu clientul. ProiecŃii de cazuri posibile Aspecte deontologice ale evaluării în comunicarea din cadrul consilierii psihologice şi educaŃionale. ProiecŃii de cazuri posibile Aspecte deontologice ale respectării secretului profesional în cadrul comunicării psihologice şi educaŃionale. ProiecŃii de cazuri posibile Aspecte deontologice ale competenŃei profesionale a consilierului. ProiecŃii de cazuri posibile Eşecul moral al consilierului. Cauze, consecinŃe, modalităŃi de depăşire. CerinŃe morale ale selecŃiei clienŃilor în consilierea psihologică şi educaŃională

3. Studii şi cercetări privind influenŃa consilierii psihologice şi educaŃionale asupra performanŃei psiho-sociale a grupurilor umane – Conf. univ. dr. Eugen David

3.1. Conflictul intragrupal – surse şi modalităŃi de soluŃionare. 3.2. Rolul structurilor preferenŃiale în performanŃa de grup. 3.3. Tehnici de activare a creativităŃii în grup. 3.4. Dezvoltarea gândirii critice – premisă a dezvoltării creativităŃii în grup. 3.5. Tehnici de influenŃă interpersonală – conŃinut şi mod de utilizare. 3.6. Sociodrama – rol, conŃinut şi mod de realizare. 3.7. Analiza structurii preferenŃiale a grupului prin intermediul tehnicilor sociometrice. 3.8. Analiza situaŃiei de grup prin metoda studiului de caz. 3.9. Metoda focus grup – avantaje, dezavantaje şi mod de aplicare. 3.10. Interviul non-directiv – conŃinut şi mod de utilizare. 3.11. Managementul conflictului socio-cognitiv în cadrul grupului de muncă. 3.12. ModalităŃi de optimizare a climatului psihosocial în grupurile studenŃeşti.

3.13. Factorii generatori şi favorizanŃi ai conducerii în grupul de muncă. 3.14. ModalităŃi de evaluare şi optimizare a stilurilor de conducere în cadrul organizaŃiei.

4. Studii şi cercetări privind rolul consilierii psihologice şi educaŃionale în

prevenirea şi combaterea devianŃei şcolare - Conf. univ. dr. Eugen David 4.1. RelaŃia dintre controlul parental şi devianŃa şcolară 4.2. Rolul grupului informal în etiologia devianŃei şcolare 4.3. Rolul consilierului/psihologului şcolar în prevenirea şi diminuarea

abandonului şcolar. 4.4. MotivaŃia învăŃării şi devianŃa şcolară. 4.5. RelaŃia profesor-elev şi inadaptarea şcolară. 4.6. Abuzul emoŃional al copiilor şi devianŃa şcolară. 4.7. Suicidul la elevi – cauze şi modalităŃi de prevenire. 4.8. Rolul consilierului/psihologului şcolar în prevenirea consumului de

droguri în şcoală. 4.9. Toxicomania în şcoală – specific şi modalităŃi de prevenire. 4.10 .DevianŃa şcolară şi adolescenŃa. 4.11. ImportanŃa coordonării şcoală-familie pentru prevenirea şi diminuarea

devianŃei şcolare.

5. Studii şi cercetări privind rolul consilierii familiale în asigurarea armoniei grupurilor sociale – Conf. univ. dr. Cornelia Tatu

5.1. Familia „mixtă” şi caracteristicile ei contemporane 5.2. TradiŃional şi modern în familie 5.3. Familia de “carieră” 5.4. V.I.P. – urile şi familiile lor 5.5. Decalajul de vârstă în familie 5.6. Decalajul de nivel de instrucŃie în familie 5.7. Decalajul de culturi în familie 5.8. Studiile divorŃialităŃii în mediul rural /urban al zonei Braşovului 5.9. Studiile nupŃialităŃii în mediul rural /urban al zonei Braşovului 5.10. Avortul şi cauzele lui psiho - sociale 5.11. Imaginile stereotipe ale familiei în mentalul individual şi colectiv

Autostereotip masculin – feminin şi heterostereotip masculin – feminin 5.13. Celibatul şi noile valori care guvernează viaŃa personală 5.14. Cuplul fără descendenŃi sau familia axată pe adulŃi – o alternativă contemporană 5.15. Familia monoparentală şi patternurile interacŃionale 5.16. Parentalitatea adolescenŃilor 5.17. Familiile reconstituite şi problemele reale cu care se confruntă 5.18. Uniunea liberă

5.19. Sexualitatea extraconjugală (adulterul), receptarea şi acceptarea ei 5.20. Modele culturale ale structurii familiale raportate la nivelurile de

participare în munca domestică 5.21. Modernitate – tradiŃionalitate – stil de viaŃă 5.22. Intimitate – sexualitate – familiaritate 5.23. Factorii externi ai conflictelor conjugale 5.24. DisfuncŃii psihosexuale feminine şi rolul consilierului 5.25. DisfuncŃii psihosexuale masculine şi rolul consilierului 5.26. Planificarea familiei şi nevoia de consiliere 5.27. Sexualitatea premaritală şi demolarea unor tabu – uri 5.28. ProstituŃia reală şi mascată 5.29. Componente noi ale pieŃei maritale 5.30. Componentele de risc în investiŃia pentru educaŃia copiilor

6. Consilierea şcolară- factori de optimizare a calităŃii si eficienŃei activităŃii de consiliere.- Lector univ. dr. Ioana Lepădatu

6.1 Aspecte referitoare la consilierea conflictelor elev - elev 6.2. Aspecte referitoare la consilierea conflictelor elev - familie 6.3. Aspecte referitoare la consilierea conflictelor elev - profesor (şcoala) 6.4. Consilierea de prim nivel 6.5. Stabilirea scopurilor consilierii prin intervenŃia părinŃilor 6.6. Stabilirea scopurilor consilierii prin intervenŃia clientului 6.7. Modele grupale de organizare a consilierii 6.8. Consilierea- ca scimbare de atitudine a profesorului şi consilierului 6.9. Consilierea- ca scimbare de atitudine a consiliatului 6.10. Bariere de comunicare în activitatea consilierului şcolar

7. Bazele psihoterapeutice ale consilierii copilului şi adolescentului – Lector. univ. dr. Ioana Lepădatu

7.1. Mişcarea şi dansul – mijloace de intervenŃie asupra copilului hiperkinetic. 7.2. Dezvoltarea personală a copiilor asistată de calculator. 7.3. Analiza transgeneraŃională a comportamentului deviant. 7.4. Rolul tatălui în psihopatologia copilului. 7.5. Copilul parentalizat. 7.6. Desenul serial şi tulburările emoŃionale ale copilului. 7.7. Mijloace terapeutice de diferenŃiere a Eului la adolescenŃi. 7.8. „Fratele mai mare” – program de modelare comportamentală a copilului şi adolescentului. 7.9. Jurnalul creativ şi criza de identitate. 7.10. Efecte terapeutice obŃinute prin „Şcoala părinŃilor”. 7.11. Desenul familiei ca intervenŃie tip gestalt-terapeutică în tulburările emoŃionale ale copiilor şi adolescenŃilor.

7.12. Grupul terapeutic pentru copii. 7.13. Identitate şi consum de substanŃe toxice. 7.14. „Oprirea din creştere” ca strategie parentală

8. Dimensiunea europeană a consilierii şi orientării carierei – Prof. univ. dr. Grigorie Nicola

8.1. Contemporaneitate şi consilierea carierei 8.2. Furnizorii şi beneficiarii consilierii carierei 8.3. CerinŃele pieŃii for Ńei de muncă şi cerinŃele carierei 8.4. Factorii semnificativi în alegerea carierei 8.5. Consilierea şi orientarea persoanelor supradotate 8.6. Consilierea şi orientarea carierei la persoanelor cu CES 8.7. Elemente de control pentru o consiliere de carieră corectă 8.8. MotivaŃia şi satisfacŃia într-o consiliere corecta 8.9. Factorii de influenŃă negativă în consilierea carierei 8.10. Nivelele de aspiraŃie şi orientarea de carieră 8.11. Modern şi tradiŃional în orientarea carierei 8.12. Mentoratul şi cariera

9. Consilierea vârstnicilor- problemă de interes particular şi social– Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

Problematica adaptării vârstnicilor la un nou orar de activităŃi:familiale, sociale, profesionale

Restrângerea relaŃiilor informale – consecinŃe Egocentrismul vârstnicilor şi modalităŃile de prevenire Forme ale hipertrofierii sinelui – soluŃii ModalităŃi de combatere a atitudinilor contemplative ConsecinŃe şi măsuri privind urmatoarele aspecte: dependenŃa de alŃii, fragilitatea afectivă, fragilitatea biologică, starea critică în raport cu familia de provenienŃă, starea critică în raport cu subidentitatea profesională Probleme de ordin social legate de creşterea longevităŃii Probleme de ordin familal legate de creşterea longevităŃii Probleme de ordin individual legate de creşterea longevităŃii ConsecinŃe ale expectaŃiei de vârstă Stereotipii legate de reprezentările sociale despre bătrâni Pierderea independenŃei şi autonomiei persoanelor vârstince – consecinŃe DificultăŃi şi consecinŃe ale degradării idealului moral la vârstnici DificultăŃi şi consecinŃe ale degradării idealului estetic la vârstnici Victimizarea în spaŃiul public al persoanelor vârstnice Victimizarea în spaŃiul privat al persoanelor vârstnice Pregătirea psihologică în situaŃiile bolilor cu final fatal

Eutanasierea (activă şi pasivă) – argumente pro şi contra Surse de stres la persoanele vârstnice Necesitatea menŃinerii (pe cât posibil) a cadrului de viaŃă Depresia de dezinvestire – conduce la regresie (retragere) SupraprotecŃia – accelerator al regresiei Dubla consiliere în stadiile termianale ale vârstnicilor EducaŃia pentru bătrâneŃe. DirecŃii, cerinŃe Cauze şi efecte ale disrupŃiei generaŃionale Deprinderile şi patternurile comportamentale ale vârstnicilor – elemente ce fac dificilă adaptarea vârstnicilor la cerinŃele contemporane “Senium ” şi “Senectum” – diferenŃe şi posibilităŃi de consiliere Responsabilitate şi responsabilizare în raport cu vârstnicii DiferenŃe interindividuale în raport cu ideea morŃii ParticularităŃi ale consilierii vârstnicilor

10. Adaptarea activităŃii de evaluare psihologică la specificul şi problematica clienŃilor consiliaŃi – Lector Univ. Dr. Marilena Ticuşan

10.1. Evaluarea psihologică în consilierea copiilor / adolescenŃilor cu

dificultăŃi şcolare (ex. absenteism, probleme comportamentale, abandon şcolar etc.)

10.2. Evaluarea psihologică în consilierea copiilor / adolescenŃilor cu probleme emoŃionale (ex. depresie, anxietate, singurătate)

10.3. Evaluarea psihologică î consilierea adolescenŃilor cu probleme de dependenŃă (ex. alcool, droguri)

10.4. Evaluarea psihologică a copiilor / adolescenŃilor cu cerinŃe educaŃionale speciale

10.5. Evaluarea psihologică în scop de orientare şi consiliere vocaŃională a asolescenŃilor / adulŃilor

10.6. Evaluarea psihologică în consilierea de cuplu 10.7. Evaluarea psihologică în consilierea adultului în domeniul clinic 10.8. Evaluarea psihologică în consilierea adultului în domeniul muncii

11. EficienŃa consilierii sau psihoterapiei de grup şi experienŃa participării la

grupuri de consiliere sau psihoterapie – Lector univ. dr. Marilena Ticuşan

Studiu privind eficienŃa consilierii / psihoterapiei de grup de tip cognitiv-comportamental. Studiu privind eficienŃa consilierii / psihoterapiei de grup analitic. Studiu privind eficienŃa consilierii / psihoterapiei de grup cognitiv-comportamental. Studiu privind eficienŃa consilierii / psihoterapiei de grup de tip psihodramă.

Studiu privind eficienŃa consilierii / psihoterapiei de grup de tip experienŃial. Studiu privind eficienŃa consilierii / psihoterapie de grup de suport. Studiu privind eficienŃa grupurilor Balint. Transferul în diferite tipuri de grupuri terapeutice. Studiul factorilor terapeutici în grupurile de terapie. ExperienŃa dezvoltării personale prin psihoterapie de grup. ExperienŃa participării la un grup de meloterapie sau artterapie. ExperienŃa participării la un grup de ergoterapie, terapia ocupaŃională ExperienŃa subiectivă relaŃionării în cadrul unui grup de terapie. ExperienŃa comunicării în cadrul unui grup de terapie. Valoarea grupului terapeutic sau de suport în mediul spitalicesc. Valoarea terapiei de grup în tratarea dependenŃelor. Valoarea terapiei de grup în tratarea tulburărilor nevrotice. Valoarea terapiei de grup în tratarea tulburărilor psihotice.

12. ContribuŃia selfmanagementului la optimizarea vieŃii personale a consilierului şi a clienŃilor săi – Prof . univ. dr.Grigorie Nicola

12.1. Strategii în managementul timpului 12.2. Strategii în managementul stresului. 12.3. Dezvoltarea relaŃiilor în grup. 12.4. Stilurile de învăŃare. 12.5. InteligenŃele multiple. 12.6. Strategii de implicare a părinŃilor în optimizarea dezvoltării copiilor

şi adolescenŃilor. 12.7. Tehnici de egomarketing.

II. Aspecte metodologice privind derularea cercetării ştiin Ńifice Fiecare masterand se va înscrie, opŃional, pentru desfăşurarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică pe una din temele propuse de titularii domeniilor de cercetare, sub îndrumarea acestora. Alegerea unei teme de cercetare este obligatorie. Se pot constitui colective de cercetare, caz în care colectivul îşi asumă atâtea teme, câŃi masteranzi cuprinde colectivul de cercetare. În cadrul activităŃii de cercetare, masteranzii vor elabora un Plan individual sau colectiv de cercetare, Ńi vor prezenta rapoarte de cercetare care se vor supune atenŃiei în cadrul seminariilor, precum şi al unei sesiuni anuale de comunicări ştiinŃifice a masteranzilor, inclusă sau nu în sesiunea de comunicări ştiinŃifice a centrului universitar, după caz. DisertaŃia de masterat se elaborează pe baza Programului cercetării ştiinŃifice la cu respectarea instrucŃiunilor privind elaborarea şi susŃinerea disertaŃiilor de masterat, elaborate de Consiliul FacultăŃii de Psihologie şi Pedagogie. Programul cercetării ştiinŃifice se actualizează anual, pe baza propunerilor titularilor de curs şi a masteranzilor.

Director de program, Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

GHID

PENTRU ÎNTOCMIREA DISERTAłIEI

Prezentul ghid se adresează tuturor masteranzilor înscrişi atât la Programul de studii postuniversitare de masterat, cu durata de 3 semestre, cât şi la Programul de studii universitare de masterat cu durata de 4 semestre (ciclul II – Bologna). !. Selectarea temei de disertaŃie şi a profesorului coordonator

Programul de masterat are un puternic caracter aplicativ şi de cercetare ştiinŃifică. Prin urmare, la baza activităŃii de selectare a temei de disertaŃie stă Programul de cercetare ştiinŃifică al seriei de masteranzi, anexat prezentului ghid, în care se regăsesc atât teme orientative de cercetare, precum şi conducătorii direcŃiilor de cercetare, care sunt şi coordonatori ai masteranzilor în elaborarea disertaŃiei.

Masterandul se orientează asupra unei teme, contactează conducătorul direcŃiei de cercetare şi se pune de acord cu acesta asupra temei alese şi a activităŃii de coordonare. Sub îndrumarea coordonatorului, masterandul elaborează planul disertaŃiei, selectează bibliografia ce urmează a fi consultată şi stabileşte datele de bază ale cercetării specifice temei (temă, obiective, ipoteze de lucru, metode şi mijloace de cercetare, populaŃia cercetată, valorificarea cercetării).

Activitatea de alegere a temei şi a coordonatorului ştiinŃific poate începe oricând, pe parcursul Programului de masterat şi trebuie finalizată astfel: până la 1 noiembrie 2010 pentru masteranzii care finalizează studiile în luna februarie 2011 şi până la 1 aprilie 2011 pentru masteranzii care finalizează studiile în iulie 2011.

Masterandul transmite, apoi, la secretariatul facultăŃii o cerere pentru înscrierea la examenul de masterat, (după modelul anexat) în care precizează denumirea temei de disertaŃie şi coordonatorul ştiinŃific.

AtenŃie! Nici un masterand nu va fi primit la examenul de disertaŃie dacă nu

respectă termenele stabilite şi dacă nu face dovada comunicării cu coordonatorul ştiin Ńific pe timpul elaborării lucr ării de disertaŃie.

2. Elaborarea disertaŃiei DisertaŃia se elaborează sub directa îndrumare a coordonatorului ştiinŃific,

care răspunde direct de calitatea şi nivelul ştiinŃific al lucrării. ModalităŃile concrete de menŃinere a contactului cu acesta pe timpul elaborării lucrării se stabilesc de comun acord.

În mod obligatoriu, masterandul se prezintă PERSONAL în faŃa coordonatorului ştiin Ńific cel putin DE DOUĂ ORI, pe timpul elaborării disertaŃiei: imediat după alegerea temei, pentru stabilirea planului lucrării şi a programului de cercetare ştiin Ńifică şi după finalizarea lucrării, pentru validarea şi acceptarea lucrării în examenul de disertaŃie.

DisertaŃia, în forma finală, se trimite, legată, într-un singur exemplar, la sediul facultăŃii. Masteranzii predau DisertaŃiile la sectretariatul facultăŃii până cu cel puŃin 10 zile înainte de data examenului.

3. Structura DisertaŃiei DisertaŃia trebuie structurată în aşa fel încât să reflecte existenŃa unei

documentaŃii teoretice pertinente, de actualitate, ca suport al investigaŃiilor practic-

aplicative realizate. Sursele de documentare nu sunt doar cele indicate de coordonatorul lucrării, ci şi – mai ales – cele pe care masterandul le alege ca sprijin teoretic al propriului demers practic, precum şi cercetări similare pe care masterandul le-a consultat, la care se raportează şi de care se diferenŃiază în demersurile sale.

Ca pondere, prezentarea teoretică trebuie să cuprindă aproximativ o treime din întreaga disertaŃie, două treimi reprezentând latura aplicativă a disertaŃiei, contribuŃiile personale legate de investigaŃie, consiliere, programe individualizate de lucru, în funcŃie de tema aleasă.

DisertaŃia este deschisă cu o scurtă introducere (maxim 3 pagini), în care masterandul justifică alegerea temei, prezentând aria tematică în care este circumscrisă, autori care au abordat în lucrările lor teme similare – pe plan naŃional şi internaŃional – precum şi finalitatea prezumată a dosertaŃiei.

În partea teoretică, acolo unde există mai multe orientări, şcoli, puncte de vedere se vor face precizări cu privire la acele teorii sau şcoli pe care masterandul îşi fundamentează teoretic disertaŃia. Se fac referiri la studii cunoscute şi recunoscute, reprezentanŃi, studii teoretice şi practic-aplicative, subliniind importanŃa lor în contextul temei abordate de masterand. Masterandul va folosi obligatoriu una dintre tehnicile academice valide de citare a surselor bibliografice utilizate în textul disertaŃiei.

În partea practic-aplicativă se vor formula: - Tema specifică a cercetării (aplicaŃiei) - Obiectivele şi ipotezele de lucru (generale şi specifice) - Metodologia de lucru, justificând metodele utilizate - Lotul de subiecŃi, cu caracteristicile lui - Analiza şi interpretarea datelor obŃinute, ilustrate prin câteva studii de

caz sau alte tipuri de instrumente de cercetare - Plan de consiliere, cu un program realizat de cercetător sau proiectat a fi

realizat Acolo unde este cazul, datele obŃinute pot fi prelucrate şi interpretate

statistic cu programul specializat SPSS, prezentându-se teste, diagrame, grafice ilustrative sau protocoale de observaŃie, de consiliere etc.

Laturii aplicative a disertaŃiei i se acordă credite, iar posibilităŃile de extindere, generalizare a unor procedee constituie un merit suplimentar.

DisertaŃia se încheie cu un capitol de concluzii, în care se evidenŃiază principalele aspecte relevante reieşite din cercetare, propuneri de exploatare a disertaŃiei, precum şi intenŃiile autorului privind utilizarea informaŃiilor şi a experienŃei dobândite prin elaborarea ei.

La sfârşitul disertaŃiei se adaugă anexele (care pot prezenta instrumentele de lucru – ghiduri de interviu, chestionare, protocoale de lucru etc).

DisertaŃia se prezintă cu o copertă interioară, o pagină albă pentru referatul coordonatorului ştiinŃific şi un cuprins şi se încheie cu o listă bibliografică, în care

se trec, în ordinea alfabetică a numelui autorilor, lucrările studiate, inclusiv adresele de INTERNET consultate.

Notă: Se interzice cu desăvârşire preluarea, copierea, reproducerea, în parte sau în tot a unor lucrări elaborate de terŃi, a unor texte sau a unor aplicaŃii validate, deja, fără citarea surselor sau a autorilor. Nerespectarea acestei interdicŃii poate duce la pierderea examenului, iar în cazuri mai grave, chiar la anularea studiilor. Răspunzători de aceasta se fac masteranzii înscrişi la examen.

4. Formatul disertaŃiei DisertaŃia se redactează în format A4, cu margini de 25 (la cotor) /20/20

mm, font Times New Roman, corp de literă 12, spaŃiere la 1,5 rânduri, paginat dreapta jos, pe o singură faŃă a hârtiei. Întinderea disertaŃiei trebuie să se încadreze în 60-80 de pagini, fără anexe. DisertaŃia se leagă în coperte de pânză. Înscrisurile de pe coperta exterioară şi de pe cea interioară sunt prezentate în anexe.

Se recomandă masteranzilor să respecte întru totul tematica anexată.

Eventualele abateri de la aceasta sunt permise numai cu acordul coordonatorului ştiinŃific, care cere, în prealabil, avizul Directorului Programului de masterat.


GRAFICUL ACTIVITĂłILOR DE PREGĂTIRE ŞI SUSłINERE A DISERTAłIEI DE

MASTERAT PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011 Nr. crt.

Activit ăŃi Termen ObservaŃii

1 Alegerea temei de disertaŃie şi obŃinerea aprobării Până la

coordonatorului ştiinŃific. Legătura cu coordonatorul ştiinŃific se poate face direct, telefonic sau prin e-mail

1 februarie 2011

2 Stabilirea planului disertaŃiei şi a programului de cercetare ştiinŃifică. Cu această ocazie se depune la secretariat cererea pentru alegerea temei de disertaŃie, avizată de coordonatorul ştiinŃific

Până la 15 februarie

2011

Activitate OBLIGATORIU faŃă-n faŃă cu coordonatorul ştiinŃific

3 Elaborarea disertaŃiei, sub îndrumarea coordonatorului ştiinŃific. Activitatea de îndrumare se poate desfăşura faŃă-n faŃă (recomandabil), prin e-mail sau prin telefon

Până la 1 iunie 2011

4 Validarea disertaŃiei de către coordonatorul ştiinŃific şi avizarea susŃinerii acesteia în faŃa comisiei de disertaŃie. Cu această ocazie se achită taxele legale pentru examenul de disertaŃie (taxa de coordonare de 175 lei şi taxa de susŃinere a disertaŃiei de 350 lei) şi se depune la secretariat Dosarul de înscriere la examenul de disertaŃie, însoŃit de cererea avizată de coordonatorul ştiinŃific

Până la 10 iunie

2011

Activitate OBLIGATORIU faŃă-n faŃă cu coordonatorul ştiinŃific

5 Depunerea (trimiterea) disertaŃiei redactată şi legată, într-un singur exemplar, la secretariatul FacultăŃii de Psihologie şi Pedagogie

Până la 20 iunie

2011

6 SusŃinerea disertaŃiei de masterat, numai la sediul FacultăŃii de Psihologie şi Pedagogie din Braşov, Strada Turnului, nr. 7. Planificarea pe zile şi ore se va publica la sediul FacultăŃii şi pe internet

1-10 iulie 2011

Planificarea zilelor de disertaŃie se va face pe baza aprobării Senatului USH

Notă: Termenele din grafic sunt termene-limită, dincolo de care masteranzii nu mai pot participa la pregătirea şi susŃinerea disertaŃiei.

Se recomandă masteranzilor să înceapă activitatea de elaborare a disertaŃiei cât mai devreme, odată cu începerea anului universitar 2010-2011.


LISTA COORDONATORILOR ŞTIINłIFICI

PENTRU DISERTAłIILE DE MASTERAT

Nr. crt.

Grad didactic, numele şi prenumele

Telefon e-mail Obs.

1 Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

0722 728 578 [email protected]

2 Conf. univ. dr. CORNEL LAZĂR


3 Conf. univ. dr. EUGEN DAVID


4 Lector univ. dr. MARILENA TICUŞAN


5 Lector univ. dr IOANA LEPĂDATU


6 Lector univ. dr CIPRIAN RĂULEA


7 Lector univ. dr RĂZVAN LUCIAN

ANDRONIC


8 Lector univ. dr ANCA OLGA ANDRONIC


Decan, Conf. univ. dr. CORNELIA TATU (Model, coperta exterioară)

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE

Masterat: Consiliere psihologică şi educaŃională

DISERTAłIE

Coordonator ştiinŃific Conf. univ. dr. CORNEL LAZĂR Masterand, IONESCU (VOICU) CAMELIA

2010

(Model, coperta interioară)

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE

Masterat: Consiliere psihologică şi educaŃională

DISERTAłIE

Studiu privind rolul şi funcŃiile consilierii persoanelor cu C.E.S

Coordonator ştiinŃific Conf. univ. dr. CORNEL LAZĂR Masterand, IONESCU (VOICU) CAMELIA

2009 UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRA ŞOV STUDII DE MASTERAT

DE ACORD,

Coordonator ştiinŃific,

CERERE PENTRU ALEGEREA TEMEI DE DISERTA łIE,

sesiunea ……………………..

Subsemnatul (a) _________________________________________________,

CNP _______________________, telefon ____________________, absolvent al

Programului de masterat _________________________________, cu durata de

____ semestre, promoŃia _____________.

Vă rog să-mi aprobaŃi înscrierea la examenul de disertaŃie din sesiunea ______.

Cu tema ________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Coordonator ştiinŃific _______________________________________________

MenŃionez că am acordul coordonatorului ştiinŃific asupra temei şi a planului

disertaŃiei, obŃinut prin consultare directă la data de ____________.

Data ________ Semnătura

______________

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRA ŞOV STUDII DE MASTERAT

DE ACORD Coordonator ştiinŃific,

CERERE DE ÎNSCRIERE la examenul de DISERTAłIE, sesiunea IULIE 2011

Subsemnatul (a)

__________________________________________________________, născut(ă)

la data de _______________, fiul(fiica) lui _____________________ şi al (a)

________________, naŃionalitatea ___________, cetăŃenia _____________

CNP _______________________, domiciliat (ă) în _______________________,

judeŃul (sectorul) ______________, str. _________________________________,

nr. ____, bloc ____, sc. ____, etaj ____, ap. ___, telefon ____________________,

absolvent al Programului de masterat _________________________________, cu

durata de ____ semestre, promoŃia _____________.

Vă rog să-mi aprobaŃi înscrierea la examenul de disertaŃie din sesiunea ________.

Tema lucrării de disertaŃie: ____________________________________________

_________________________________________________________________

__________________________________________________________________

Coordonator ştiinŃific _______________________________________________

MenŃionez că am achitat taxa de susŃinere a examenului de disertaŃie, în sumă de

______, cu chitanŃa nr. ___________ din ____________.

Data ________ Semnătura _________________________

CODUL DE ETICĂ

AL UNIVERSITĂłII SPIRU HARET

PRINCIPII GENERALE

Universitatea Spiru Haret este o instituŃie de învăŃământ superior liberă, deschisă, autonomă atât din punct de vedere academic, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de ConstituŃia României. Este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ.

Universitatea Spiru Haret este o instituŃie complexă, ale cărei scopuri implică atât recunoaşterea şi respectarea drepturilor individuale ale membrilor săi, cât şi acceptarea, de către aceştia, a unor îndatoriri şi responsabilităŃi faŃă de instituŃia universitară. Conştientă de funcŃia sa formativă şi socială, Universitatea Spiru Haret promovează valorile care stau în mod real la baza învăŃământului, a cercetării ştiinŃifice şi a altor activităŃi academice, imprimându-le acestora propriul spirit creator, responsabil, în scopul asigurării onoarei şi renumelui UniversităŃii, al creării unei ambianŃe de dialog deschis, al statornicirii unor relaŃii interpersonale corecte, de deschidere şi schimburi cu comunitatea ştiinŃifică internaŃională.

Universitatea Spiru Haret cere membrilor săi – cadre didactice, cercetători, personal auxiliar, tehnic-administrativ şi studenŃi – ca, în îndeplinirea obligaŃiilor ce le revin, în raport de funcŃiile şi responsabilităŃile asumate, atât la nivel individual, cât şi în cadrul organelor colective, să respecte, să apere şi să promoveze valorile fundamentale ale instituŃiei universitare, între care menŃionăm:

– libertăŃile şi drepturile fundamentale ale omului; – deschiderea către cunoaştere; – demnitatea umană; – onestitate, integritate, competenŃă, seriozitate; – echitate, imparŃialitate, colaborare deschisă şi transparenŃă; – responsabilitate în îndeplinirea îndatoririlor faŃă de comunitatea academică; – refuzul oricărei discriminări, respectul diferenŃelor de ordin individual sau cultural. Universitatea Spiru Haret respectă atât drepturile şi libertăŃile consfinŃite de

ConstituŃia României, cât şi principiile fundamentale conŃinute în Magna Charta Universitatum, drepturi şi principii regăsite în Carta UniversităŃii Spiru Haret.

Prezentul Cod de etică universitară cuprinde dispoziŃii normative aplicabile tuturor membrilor care aparŃin comunităŃii UniversităŃii Spiru Haret, din care derivă drepturi şi obligaŃii.

1. LIBERTATEA ACADEMIC Ă

Universitatea Spiru Haret se angajează să creeze un climat care să favorizeze ideea de libertate academică, înŃeleasă ca o premisă absolut necesară desfăşurării, în condiŃii optime, a procesului de învăŃământ, dezvoltării competenŃei, cercetării şi explorării intelectuale, obiectivul final al tuturor acestor demersuri fiind cunoaşterea.

În exercitarea libertăŃii academice, membrii UniversităŃii trebuie să dovedească, pe de o parte, o conduită onestă şi responsabilă, inclusiv prin adoptarea de măsuri autodisciplinare destinate să ilustreze, în faŃa comunităŃii ştiinŃifice şi chiar a societăŃii, metodologia utilizată, rezultatele obŃinute, impactul etic al cercetărilor. Pe de altă parte, membrii UniversităŃii sunt obligaŃi să respecte hotărârile cu caracter organizatoric, luate în scopul eficientizării şi transparenŃei activităŃii academice.

2. AUTONOMIA PROFESIONAL Ă

Universitatea Spiru Haret asigură un mediu propice exercitării autonomiei profesionale. Ea garantează atât exercitarea dreptului de a concepe, modifica, extinde sau perfecŃiona programele de studiu şi de cercetare, cât şi dreptul fiecărui membru al comunităŃii universitare de a lua decizii în privinŃa propriei cariere profesionale.

3. PROPRIETATEA INTELECTUAL Ă

Membrii comunităŃii universitare sunt obligaŃi să respecte normele în materie de proprietate intelectuală şi plagiat. Universitatea Spiru Haret consideră că proprietatea intelectuală trebuie să contribuie la dezvoltarea şi bunăstarea UniversităŃii. Plagiatul este definit ca atribuire, parŃială sau totală, către sine sau un alt autor, a cuvintelor, ideilor, cercetărilor sau descoperirilor unei alte persoane, cu omiterea citării surselor.

ActivităŃile academice cu importanŃă ştiinŃifică desfăşurate în colectiv trebuie să indice, dacă acest lucru este cerut în mod expres, ce parte sau părŃi îi revin fiecărui membru. În cadrul fiecărui colectiv este de datoria coordonatorului:

– să asigure condiŃiile care permit fiecărui participant să lucreze potrivit propriei competenŃe, libertăŃi, onestităŃi, integrităŃi; – să pună în valoare meritele individuale şi să stabilească responsabilităŃile fiecărui participant; – să stimuleze dialogul, colaborarea, argumentaŃia, dezvoltarea ideilor şi abilităŃilor personale, critica, în desfăşurarea activităŃilor ştiinŃifice. Autorul unei lucrări, angajat al UniversităŃii, este obligat să nu o folosească în

scopuri private şi să asigure confidenŃialitatea asupra rezultatelor obŃinute până în momentul publicării lucrării.

4. DREPTATEA ŞI ECHITATEA

ToŃi membrii UniversităŃii au dreptul să fie trataŃi cu înŃelegere, respect şi consideraŃie egale şi să nu fie discriminaŃi, direct sau indirect, pe motive care Ńin de religie, sex, orientare sexuală, convingeri personale, aspect fizic, culoarea pielii, limbă, origini etnice sau sociale, cetăŃenie, stare de sănătate, graviditate, opŃiuni legate de familie, vârstă.

Există discriminare directă atunci când, pentru unul sau mai multe motive invocate la alineatul precedent, o persoană a fost, este, sau va fi tratată mai puŃin favorabil decât o alta aflată într-o situaŃie similară.

Există discriminare indirectă atunci când o dispoziŃie, un criteriu sau o procedură, aparent neutre, pot dezavantaja anumite categorii de persoane, pe baza factorilor enumeraŃi la primul alineat.

Universitatea Spiru Haret va adopta măsuri ferme pentru asigurarea egalităŃii de şanse la angajare, la studii, pentru eliminarea conflictelor de interese, pentru prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupŃie, favoritism şi împotriva discriminării de orice natură.

5. PROFESIONALISMUL ŞI MERITUL

Universitatea Spiru Haret asigură recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea meritelor personale şi colective care conduc la înfăptuirea menirii sale academice: dedicarea faŃă de profesie şi studiu, faŃă de instituŃie şi membrii comunităŃii academice, cultivarea creativităŃii şi talentului, a performanŃei şi eficienŃei.

Universitatea Spiru Haret creează un climat favorabil educării, instruirii, cercetării şi competitivităŃii:

– dezvoltă programe academice la standarde înalte, capabile să conducă la evoluŃia cunoaşterii, la formarea de specialişti competitivi şi la creşterea prestigiului în cercetare; – susŃine orientarea spre calitate a programelor de studii şi cercetare, încurajează şi recompensează orientarea spre calitate ştiinŃifică şi pedagogică, în mod deosebit spre excelenŃă, a profesorilor, cercetătorilor, studenŃilor; – cultivă iniŃiativa şi curiozitatea ştiinŃifică; – acŃionează împotriva imposturii, amatorismului, superficialităŃii, dezinteresului şi plafonării; – descurajează comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsă de amabilitate, dezinteres.

6. TRANSPARENłA Universitatea Spiru Haret respectă principiul transparenŃei informaŃiilor care

interesează membrii comunităŃii universitare, potenŃialii candidaŃi, absolvenŃii, instituŃiile cu care colaborează şi publicul larg, asigurând o informare corectă şi cuprinzătoare. Prin aceasta facilitează egalitatea de şanse în competiŃie şi asigură accesul echitabil la resursele universitare. Universitatea Spiru Haret interzice ascunderea, falsificarea sau denaturarea informaŃiilor la care au dreptul membrii săi şi publicul larg. ExcepŃie fac informaŃiile rezervate.

ToŃi membrii UniversităŃii sunt obligaŃi: – să respecte discreŃia în cazul în care Universitatea deŃine informaŃii protejate în legătură cu persoane sau instituŃii; – să nu divulge date sau informaŃii rezervate. Membrii UniversităŃii au obligaŃia să susŃină, printr-o motivaŃie obiectivă şi

adecvată, toate hotărârile importante adoptate.

7. FOLOSIREA NUMELUI ŞI REPUTAłIEI UNIVERSIT ĂłII ToŃi membrii UniversităŃii sunt obligaŃi să respecte instituŃia, să nu

aducă nici o atingere reputaŃiei acesteia. Membrilor UniversităŃii le este interzis: – să utilizeze în mod impropriu numele UniversităŃii; – să se folosească de reputaŃia UniversităŃii, asociind-o cu activităŃi profesionale, îndatoriri etc., chiar dacă acestea nu sunt plătite; – să exprime puncte de vedere personale, folosindu-se de numele UniversităŃii.

8. UTILIZAREA RESURSELOR UNIVERSIT ĂłII

Membrii UniversităŃii trebuie să utilizeze resursele de care aceasta dispune în mod responsabil, să le poată justifica oricând şi să nu aducă prejudicii instituŃiei.

Unui membru al comunităŃii universitare nu îi este permis să utilizeze sau să atribuie unor persoane sau instituŃii străine aparatura de cercetare, spaŃiile sau resursele financiare şi umane ale UniversităŃii în interes personal sau pentru scopuri diferite de acelea ale instituŃiei universitare, sau, în orice caz, fără aprobarea acesteia.

9. ABUZUL PROPRIEI POZI łII

Membrilor comunităŃii universitare le este interzis să utilizeze, direct sau indirect, autoritatea propriei poziŃii academice sau a funcŃiei deŃinute, în scopul de a forŃa alŃi membri ai UniversităŃii să execute servicii avantajoase pentru ei, în cazul în care acestea nu sunt obligaŃii juridice pentru cei din urmă. Abuzul poate surveni şi în cazul unor comportamente aflate în contrast evident cu normele şi regulamentele care reglementează activitatea şi viaŃa UniversităŃii.

10. ALTE ABUZURI

Universitatea Spiru Haret interzice orice manifestare şi formă de hărŃuire, exploatare, umilire, dispreŃ, ameninŃare sau intimidare. Nu se permit atitudini antisemite, rasiste, misogine, şovine, xenofobe sau de hărŃuire sexuală, care lezează demnitatea umană.

11. CADOURI ŞI BENEFICII

Membrii UniversităŃii sunt obligaŃi să nu solicite şi să refuze orice propunere de cadouri sau beneficii destinate să influenŃeze, fie şi indirect, buna desfăşurare a activităŃilor universitare.

Membrii pot accepta propunerile privind: întâlniri culturale, vizite sau congrese, simpozioane publice, cu condiŃia ca acestea să nu influenŃeze, nici măcar indirect, desfăşurarea activităŃilor universitare.

12. INTEGRITATEA RELA łIEI PROFESOR–STUDENT

Cadrele didactice trebuie să manifeste respect pentru studenŃi ca indivizi şi să-şi îndeplinească propriile roluri de formatori intelectuali şi consilieri. Cadrele didactice trebuie să depună eforturi susŃinute pentru cultivarea unui comportament academic, pentru evaluarea corectă a studenŃilor, în raport cu meritele acestora.

Cadrele didactice trebuie să evite orice formă de exploatare, hărŃuire, discriminare a studenŃilor.

DISPOZIłII FINALE Este de datoria cadrelor didactice, a cercetătorilor, a personalului auxiliar, tehnic-

administrativ şi studenŃilor UniversităŃii: – să ia act de prezentul Cod; – să se familiarizeze cu normele de conduită consfinŃite de prezentul Cod; – să se adreseze Comisiei de etică universitară pentru a obŃine informaŃii referitoare la aplicarea prezentului Cod; – să respecte prezentul Cod şi să semnaleze, cu promptitudine, conduitele îndoielnice Comisiei de etică universitară. Încălcarea prevederilor prezentului Cod poate constitui motiv de sancŃiuni

disciplinare din partea organelor competente.

Pentru promovarea eticii universitare, în vederea aplicării prezentului Cod, în Universitatea Spiru Haret se constituie şi funcŃionează Comisia de etică universitară, care îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului de organizare şi funcŃionare, aprobat de Biroul Senatului.

Universitatea are obligaŃia să facă o cât mai amplă popularizare a prezentului Cod, prin orice mijloc considerat potrivit în acest scop.

Universitatea trebuie să vegheze atent şi să intervină cu promptitudine în vederea aplicării prezentului Cod.

Prezentul Cod de etică universitară a fost discutat şi aprobat în şedinŃa Senatului UniversităŃii Spiru Haret din data de 22 noiembrie 2006.

Decan,


Documents

Ghid masterand