Upload
irina-nishikawa
View
384
Download
24
Embed Size (px)
Citation preview
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 1/137
GHID
DE TER PIE
B
Partea I
Strategii de modificare a comportamentului copiilor
u t i ~ t i
Ron
eaf
}Q\ m . ~ £ . a ~ m n .
Jamison Dayharsh
Marlene oehm
Traducere din limba engleza
de
lleana chim
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 2/137
Dr Ronald Leaf
este psiholog se specializeaza de peste treizeci
de
ani
in domeniul
autismul
Inca din
timpul
studenpei la UCLA a incAeput sa lucreze sub indrumarea profesorului Ivar Lovaas, ca
a coordonat studiile sale
de
doctorat.
n perioada
anilor
de
formare profesionala la UCLA
in
cad
Young Autism Project, dr. Leaf a fost implicat activ
in
diverse proiecte de cercetare. A colaborat la car
The
Me
Book 1981)
a profesorului Lovaas este co-autor al seriilor video The
Me
Book
Videotapes,
precu
al carpi A Work in Progress.
Behavior
Management S t r a t e g i e ~ and a Curriculum
for
Intensive
Behavio
Treatment of Autism,
1999 tradusa acum la
Editura
Frontiera). Impreuna
cu
John McEachin, Ronald L
a fondat conduce
din
1994 agenpa de terapie utism Partnership
din
Statele Unite, oferind tratame
consultanta copiilor
a u t i ~ t i din
intreaga lume.
Dr John McEachin este psiholog are o experienta de peste treizeci de ani in interven
comportamentala destinata copiilor
a u t i ~ t i dar
adolescenplor adultilor
cu
diverse dizabilitati
dezvoltare. John McEachin i - a luat licenta
sub
indrumarea profesorului Ivar Lovaas la UCLA, in cad
Young Autism Project, a
obpnut
doctoratul in psihologie clinica
in
anul1997. Cercetarea sa inclu
studiul pe
termen
lung al copiilor
a u t i ~ t i
care au beneficiat de terapie comportamentala intensi
studiu
publicat
in
1993.
Impreuna cu
Ronald Leaf, John McEachin este fondator director al agent
de
terapie
utism
Partnership. Tot
impreuna sunt
co-autori ai cartilor
A Work in
Progress.
Behav
Management
Strategies
and a Curriculum for Intensive Behavioral Treatment o Autism
1999),
It s
Time
School Building Quality ABA
Educational
Programs for Students with Autism Spectrum Disorders 2008)
Sense and
Nonsense
in the Behavioral
Treatment
o
Autism: t
Has
to
Be
Said 2008).
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 3/137
refata
refata
autorilor
Lucram
de
peste
20
de ani
la
cartea de fata inca nu
am
terminat-o.
0
consideram
un
manual
in constructie. Chiar in
timp ce
scriem aceste
cuvinte, un specialist talentat sau
un
parinte dedicat gasesc
inca
o
modalitate ingenioasa de a invata
un
copil autist o abilitate importanta.
Dar daca. am
i a ~ t e p t a t pana
cand eram
siguri
ca
am
cuprins aici
toate
programele utile, cartea
aceasta
nu
ar mai
i aparut niciodata.
Ceea
ce
ne-am propus
a fost
sa oferim
o
busola pentru
calatoria
de
recuperare
a
copiilor
a u t i ~ t i
precum
suficiente
exemple detaliate
astfel
neat toti
cei
care lucreaza cu a c e ~ t i copii sa inteleaga cat mai
bine procesul
de predare.
Nu aveti in
mana o
carte
de
bucate,
deci nu
cautati aici retete. Fiecare copil autist este
diferit
programele trebuie
personalizate de
fiecare
data.
Nu
toate
programele trebuie facute
cu
toti
copiii. Sunt
copii
care
s-ar
putea
sa aiba nevoie de
multe
alte
programe
fata
de cele pe
care
le gasiti in carte.
Trebuie
sa fiti flexibili
sa
va ghidati
dupa
copil. Ne dorim
ca
atunci cand
concepeti
predati
programe noi
sa
0 faceF cu
placere
sa fiti relaxati. Atata vreme
cat
va
ghidati dupa
date,
nu veti g r e ~ i
prea
mult. Aceasta
este frumusetea
analizei comportamentale aplicate.
Tot ceea
ce
~ t i m astazi despre tehnicile
eficiente
de interventie
comportamentala
de
predare l c t u i e ~ t e un volum de
cuno:;;tinte
intr-adevar impresionant, d e ~ i
departe
de
a
i complet. Ne-am
folosit
de
munca
predecesorilor o ~ t r i
a ~ a cum alfii
se v r folosi de munca
noastra.
Am
construit pornind de la intui}ia inova}iile celor mai
talenta}i
profesori
din lume. Unii dintre ei sunt p e c i a l i ~ t i acredita}i de
exemplu educatori speciali logopezi. Multi dintre ei sunt s p e c i a l i ~ t i
neacreditati.
Altii
sunt
parinti
inzestrati cu un dar aparte de
a
intelege
I I I I
cum
sa ajunga la
copiii lor.
Am fost
profund influentati
de opera lui lvar
Lovaas
de
la UCLA\
sub supervizarea
caruia
am petrecut multi ani.
Ivar Lovaas
este autorul
unei carti clasice pe
care
ar trebui s-o
c u n o a s ~ a toti
cei .care lucreaza
in
acest
domeniu:
Teaching Developmentally Dtsabled Chlldren: The Me
Book D e ~ i domeniul
de
care se
ocupa cartea este oarecum limitat,
profunzimea
perspectivei
pe
care
o
a b o r d e a z ~
e s ~ e r ~ l e v a n t a
chiar
dupa douazeci
de
ani. 0 lucrare mai recenta ahr:gand ur: dome.mu
mai larg
este
Behavioral Intervention
For
Young Chlldren Wlth Autlsm
1 University of California Los Angeles.
5
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 4/137
Ghid de terapie B
editata de
Catherine
Maurice. Pentru copiii a j u n ~ i la etape
avansate
de
terapie Teach e anguage
de Sabrina
Freeman
este
indispensabila.
Speram ca
ghidul nostru
s a ~ i c a ~ t i g e
un
loc
alaturi de
aceste
lucrari
importante
Ron Leaf
Seal Beach California
John McEachin ianuarie 1999
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 5/137
lntroducere Parteneriat
7
arteneriat
Agenpa noastra de terapie se n u m e ~ t e Autism Partnership Am ales acest nume deoarece
suntem
c o n v i n ~ i
di o terapie are succes doar daca top cei implicap
n
munca de recuperare
colaboreaza foarte bine mtre ei. Ceea ce nu
mseamna neaparat
ca top trebuie
sa
fie
de
acord
de
fiecare data. Varietatea perspectivelor
poate i
benefica terapiei
~ t i m cu
topi ca la
a c e e a ~ i
destinape se
poate
ajunge
pe
mai
multe
drum
uri.
Aproape mtotdeauna
dezbaterile constructive
Iamuresc eel
mai
bine lucrurile.
Mai mult decat oricine altcineva parinfii sunt probabil primii care pot confirma cat de nociva
pentru
dezvoltarea copilului este lipsa
de
colaborare. Ca
s p e c i a l i ~ t i nu vom
putea infelege
niciodata cat
de
frustrante neplacute sunt conflictele atunci
cand in
centrul neinfelegerilor se
a a chiar copilul tau. Pentru mulfi
parinp
lipsa de colaborare
dintre
s p e c i a l i ~ t i nu este decat
inca
unul din
multele
o ~ m r u r i pe
care le
au
de
ani
de
zile.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 6/137
hid de terapie B
Povestea unui parinte
C o ~ m a r u l
a mceput cu
un
gand care
nu
ne mai dadea pace: ceva
nu
e
1n
regula cu felulin care se dezvolta copilul nostru. Probabil ca asta este teama cea
mai mare a oricarui parinte. Am mcercat sane i n i ~ t i m privind doar semnele
care
aratau ca
totul
era
bine. Baiatul
nostru nu
avea nici o
problema
fizica
parcursese bine cele
mai multe
etape
din
dezvoltarea timpurie.
Ni
se
spunea
mereu:
Nu-i
nimic daca nu
o r b e ~ t e
copiii vorbesc la varste diferite. Poate
totul se
datora
faptului ca
era
copilul eel mai mic.
Nu
era la
fel de sociabil ca
alp.i,
dar
fiecare copil este diferit, are personalitatea
temperamentullui
a parte.
Ne straduiam sa alungam banuielile. Aveam nevoie de asta. Nu puteam altfel.
Familia prietenii erau
intotdeauna
gata
sane
ajute
sa alungam
orice teama.
Dar gandul acela insistent
nu
ne dadea pace.
Ne-am dezvaluit temerile medicului pediatru- o persoana de incredere,
care
de
ani
de
zile
ne
ajuta
sa ne
mgrijim
sa ne tratam
copiii. Ne-a
raspuns
ca
nu
trebuie sa ne facem griji,
mtrucat
copiii se dezvolta diferit. Era exact
ce aveam nevoie sa auzim ne doream din tot sufletul sa credem. Poate
sunt doar
un
parinte panicat exagerez problemele , imi
spuneam.
Poate fac
prea multe
pentru copilul asta - este eel
mai
mic
mtotdeauna
mezinului i se
acorda
mai
multa atentie .
Dar
lunile treceau lucrurile
nu
pareau
sa se
i m b u n a t a ~ e a s c a
Prapastia
dintre baiatul nostru copiii prietenilor continua sa se adanceasca. La
urmatoarea vizita la medic m-am plans iar de lipsa de progrese. Mi s-a spus
mea data
sa nu-mi
fac griji. Are
timp
suficient
s a - ~ i
dea drumul
la
vorbire.
Medicul a zambit
i n i ~ t i t o r
mi-a
spus
ca
dupa
ce incepe
sa
vorbeasca, o
sane
dorim sa
taca
din
gura.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 7/137
lntroducere Parteneriat
A urmat insa consultatia finala, moment in care mi-am unit fortele impreuna
cu sotul meu inca o data. Ne-am sustinut din nou parerea
in
fata medicului
pediatru. Poate a
vrut doar
sa ne faca pe plac, dar pana la
urma
a acceptat sa
ne dea
o trimitere.
Acum nu t i a m cum sa
rna simt.
Lini§titii
Cineva fusese
in
s f a r ~ i t
de acord cu noi lucrurile incepeau sa se
m i ~ t e
Furioasii tiusem de
atata vreme ca ceva
nu
e in regula, dar nimeni
nu
voise sa rna asculte. fndoitii
Poate ca medicul pediatru exagereaza de fapt, nu exista nici o problema.
Vinovatii De ce
nu
mi-am ascultat intuitia mai devreme?
Eram acum cuprinsa de panica, voiam sa-mi ajut bruatul cat mai repede
posibil. Vizitele la
s p e c i a l i ~ t i
s-au dovedit insa adevarate incercari:
a ~ t e p t a m
prea
mult pentru o programare care de multe ori se amana, incepeam sa-mi
dau
seama ca
nu ne
permitem sa pierdem atata vreme. Primul specialist cu care
ne-am intalnit ne-a spus foarte repede distant ca baiatul nostru avea autism.
Am fost devastata, nu intelegeam ce inseamna asta cu exactitate ce implica
pe viitor, dar ~ t i a m ca
nu
era de bine. De fapt, suspectasem acest diagnostic,
dar
momentul
in
care l-am
auzit
oficial a fost zguduitor .
tiu ca exista parinp care nu sunt nici macar a
tat
de n o r o c o ~ i ca mine incat
sa primeasca
un
diagnostic
a ~ a
devreme. Lise spune di
nu
se petrece nimic
i e ~ i t
din comun, copilul este prea mic, medicul
nu
vede nici o
problema
sau eel
pupn copilul
nu
prezinta nici
un
aspect anormal
pe
care
sa
nu-l
d e p a ~ e a s c a pe
masura ce c r e ~ t e Fara un diagnostic definitiv, astfel de parinp merg din medic
in
medic primesc explicapi felurite,
uneori
contradictorii,
despre
ceea ce i
se intampla copilului lor.
Sunt
parinp care primesc un diagnostic incorect,
apuca astfel de la inceput
pe un drum r e ~ i t
In urma
unor
astfel de experiente cu
s p e c i a l i ~ t i i ~ nu ne
putem gandi decat
la
timpul
pretios
pe
care
1 a
pierdut
copilul nostru.
E ~ t i
deja framantat de griji,
9
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 8/137
1
hid de terapie B
dar iata ca
vin rude §i
prieteni bine intenp.onap. care, vrand
sa
te ajute,
pun
la indoia la diagnosticul. E§ti ispitit sa te alaturi lor §i sa
nu
mai dai crezare la
nimic,
dar
in
inima
ta §tii ca eel
mai
bine este
sa
nu-i asculp..
Scepticismullor
binevoitor nu-p. u§ureaza durerea.
De
fapt, nici
nu
ai
timpul §i
energia
sa
stai
la discup.i cu ei §i sa incerci sa-i convingi.
Co§marul a continuat. Ne durea faptul
ca
nu
mai
eram invitap. la l:ntalnirile
dintre prieteni
din
pricina
comportamentului
imprevizibil al baiatului. Cercul
nostru de cunoscup. se restrangea pe masura ce petreceam tot mai mult timp in
cautare de informap.i §i tratament. Era
greu sane mai
bucuram de vreo ie§ire
l n
lume, iar
ziua de
na§tere a altui copil
nu
facea decat
sa
ne aminteasca de boala
copilului nostru. Prietenii
nu
§tiau ce sa ne spuna iar incurajarile lor
sunau
fals. Ma
simteam
izolata, neputincioasa §i pierduta.
In cele din
urma
am simtit o nevoie tot mai acuta de a face ceva. Mi-am
adunat fortele
§i am inceput sa
examinez toate
oppunile
pe care le
aveam
Dar de unde sa l:ncepi atunci cand caup. resurse ut ile despre autism? Pup.neh
informap.i pe care le-arn gasit erau descurajante. Am
dat
peste o gramadZ;
de contradicp.i, dar
§i
peste ceea ce
aveam sa
mteleg
mai
tarziu ca este pura
dezinformare. Am citit, de pilda, ca
autismul
este o tulburare care dureaza
toata viata
§i
ca baiatul nostru
va fi intotdeauna
grav afectat.
Dar am
mai citit
§i despre
toate
presupusele
vindecari . Pe cine trebuia
sacred?
Imi
doream
Ca recuperarea Sa fie posibila,
dar
rna temeam Sa nu rna amagesc. $i
COI?IDaru]
continua.
Exista opinii
extrem
de puternice l i
de
diverse. Terapii cu vitamine, diete,
tratamente antialergice, ludoterapie, integrare senzoriala, TEACCH sau
Lovaas? Exista chiar intervenp.i
atat de
strigatoare
la
cer,
meat
te
apuca
rasul
$i mai exista toate acele terapii cunoscute: logopedie, terapie ocupationala,
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 9/137
lntroducere Parteneriat
ludoterapie, kinetoterapie terapie comportamentaHt Ti se spune cu foarte
mare
convingere ca numai
una
din ele va avea rezultate, in
timp
ce restul s-ar
putea
sa-i faca
rau
copilului. Pe urma ceri o a
doua
opinie, care
b i n e i n ~ e l e s
ca
este exact contrara celei dinta.i.
Ip
vine
sa
urli
Ajunsesem sa cred ca nici una dintre ele nu era cu adevarat eficienta
ca vom
i nevoip sa
acceptam diagnosticul pronosticul
sumbru.
Am ales
educapa speciala,
n s p e r a n ~ a
ca fiul nostru
va
putea
macar sa i n v e ~ e sa
fie
fericit.
Un
an mai tarziu am citit despre terapia comportamenta la fara sa t i u
de ce, rn-a pus pe ganduri. Cand i-am intrebat pe s p e c i a l i ~ t i au spus nu nu
este miracolul pe care
a ~ t e p t a p
deja facep tot ce putep pentru copilul vostru.
Dar
dupa
ce
am
vorbit
cu capva p a r i n ~ i
care erau implicap
intr-un
program
comportamental intensiv, am inceput sacred ca ceva important se
ascunde
acolo.
Copiii lor facusera progrese uluitoare.
Am
cercetat
pe cont
propriu subiectul
am
descoperit
c a r ~ i
articole
~ t i i n p i i c e
care ofereau dovezi convingatoare
ca t p acei
s p e c i a l i ~ t i
care se lm.potriveau terapiei comportamentale se n ~ e l a u .
o ~ m a r u l
lua
s f a r ~ i t
dar
inaintea noastra se
intindea acum
un
drum
lung
greu.
De indata ce
un
parinte se decide asupra unei terapii, lucrurile devin
de
obicei mult mai complicate. Lipsa parteneriatului este apasatoare. Cine este
responsabilpentru
anumite
servicii? Care d intreterapii artrebui safieprioritara?
De cate ore de intervenpe are nevoie copilul meu? Inca o data,
parinpi
se afla
intre ciocan nicovala.
Nu
numai
ca framantarea sufleteasca
pe
care o traiesc
de ani buni continua,
dar poate
sabota
cu
totul terapia copilului.
Exista mai
multe agenpi
care ofera terapie de calitate pentru persoanele cu
autism. Cu toate acestea, exista
v a r i a ~ i i
chiar in randul celor care au o vasta
e x p e r i e n ~ a in ABA {analiza comportamenta la aplicata).
D i f e r e n ~ e l e
in terapie
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 10/137
2
Ghid de terapie B
se datoreaza, probabil,
mai
multor factori, cum ar i varsta copiilor i n c l u ~ i
in
program, locul unde se
e s f a ~ o a r a
terapia, nivelul functional al clientilor,
precum
interpretarea variata a materialului bibliografic. S p e c i a l i ~ t i i apartffiand unor
discipline diferite s-ar
putea
sa faca recomandari contradictorii, mai ales daca
nu sunt
la curent cu cele mai noi cercetari despre ABA. Acest lucru ii poate
nedumeri
pe parinp, care trebuie sa ia o decizie
in
privinta terapiei pe care o
va
urma copilullor. Cei care au ales sa implementeze
un program
ABA
vor
descoperi,
din
fericire, ca aspectele asupra carora cad
de
acord
s p e c i a l i ~ t i i
ABA sunt
mai
multe decat aspectele
asupra
carora nu se mteleg. Alegerea unei
anumite
clinici ABA se
poate rezuma
la alegerea agenpei
de
a carei filozofie
te simp eel
mai
apropiat. Din pricina experientelor neplacute
pe
care parintii
le sufera de cele mai multe ori, nu este surprinzator faptul ca de obicei sunt
sceptici, banuitori f u r i o ~ i pe
s p e c i a l i ~ t i
Este o reactie fireasca la o situatie
intolerabila. i
pe
urma specialif,;tii se
mira nu
inteleg
de
ce parintii
sunt
atat
de suparati neincrezatori
De aceea, trebuie
sa
lucram impreuna.
Trebuie
sa
intelegem ca
nu
puter:
i
intotdeauna
de
acord. Trebuie sa
ne bazam pe
date care sporesc eficient<
terapiei. Trebuie sa punem copilul in prim-plan. Trebuie sa
pretuim
armoni<
unica pe care o
n ~ t e
combinarea tuturor perspectivelor din cadrul
une
echipe.
Trebuie sa lucram ca parteneri.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 11/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentaUi intensiva
13
lnterven ia comportamentala
intensiva
Autismul este o tulburare grava a proceselor normale de dezvoltare care apar in primii doi
ani de viata. Afecteaza limbajul
1
jocul
1
cognipa
1
dezvoltarea sociala abilitatile de adaptarel
provocand intarzieri
din
ce in ce
mai mari
fata de copiii
de c e e a ~ i
varsta. Cauza este necunoscutal
dar dovezile acuza cauze fiziologice
de
tipul anormalitapi neurologice a
unor
zone din creier.
Copiii
u t i ~ t i nu
invata cum
invata
ceilalti copii.
Par
incapabili sa inteleaga cea
mai
simpla
comunicare verbala nonverbala
1
informatiile senzoriale i lasa confuzi sunt caracterizati de
diferite grade de izolare fata de lumea d in jurullor. Dezvolta
un
in eres excesiv
pentru anumite
activitati < i obiecte
1
care interfereaza cu dezvoltarea J·ocului. Sunt foarte putin interesati de alti
copii de obiceil nu invata observandu-i imitandu-i pe ceilalti.
e ~ i
procesul de
invatare
este profund afectat
1
s p e c i a l i ~ t i i in analiza comportamentala au
dezvoltat
metode
eficiente
de predare
pentru copiii
a u t i ~ t i bazandu se
pe principiile teoriei
invatarii. Trei decenii de cercetare
condusa
de dr. Ivar Lovaas
< i
asociatii sai de la UCLA au
f
demonstrat in mod convingator ca
intervenpa
timpurie intensiva poate ajuta semnificativ la
l eCUperarea copiilor u t i ~ t i
Doua
studii publicate in anii 1987 1993
au aratat
ca 9
din
19 copii
care au beneficiat de terapie comportamentala au
r e u ~ i t
sa termine cu succes
~ c o l i
normale
U s-au
mai
deosebit cu nimic de colegii lor in ceea ce
p r i v e ~ t e
IQ-ul
1
abilitaple
adaptative
fmtcJ:ionalitatea emotionala. Chiar copiii
din grup
care
nu au
avut
achizitii majore
au
e u ~ i t
s
faca progrese de limbaj
1
abilitap sociale, autoservire abilitap de joaca, in afara de doi
.-nnii_
toti ceilalti
au
dezvoltat vorbirea functionala.
-
r-.
Copiii din acest studiu
nu aveau mai
mult
de
3 ani
cand
s-a
inceput
terapia. Fiecare a
beneficiat
fn
me ie de 40 de ore pe saptamana de terapie individuala oferita de studenpi de la
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 12/137
------
~ ~
4
GNd de terapie B
UCLA, care au fost supervizap
de
absolvenp d e psiliologi. In medie, terapia a durat doi an
sau mai mult.
D TE
ISTORI E
Analiza comportamentala aplicata
pe
copiii auti§ti a cunoscut o c r e ~ t e r e 1n popularita
din 1993. Acest fapt s-a datorat, 1n
mare
parte, publicarii carpi
Lasii mii
sii ti aud glasul a l
Catherine Maurice, n care autoarea relateaza povestea terapiei n care au fost implicap cei d
copii a u t i ~ t i ai sai. Ca
mulp
alp speciali§ti parinp,
doamna
Maurice a avut la mceput
doar
m ~ e l e g e r e
p a r ~ i a l a
a intervenpei comportamentale. 0 socotea o
procedura
extrem
de
negativ
inflexibila. Mai mult, considera ca intervenpa comportamentala avea o eficienta limitata
1i
facea
pe
copii sa se poarte ca ni§te robop.
Cu
toate acestea, e x p e r i e n ~ a proprie s-a doved
foarte diferita. Catherine Maurice a descoperit ca, de fapt, intervenp.a comportamentala poa
fi folosita n mod pozitiv
cu
un mare grad de flexibilitate. Dar eel
mai
important, a vazut
intervenp.a s-a dovedit extrem de eficienta.
Povestea doamnei Maurice a
dat
sperante
p a r i n ~ i l o r
care ajunsesera sa creada,
de
mul
ori din cauza speciali§tilor, ca a u t i ~ t i i vor
fi mtotdeauna
grav afectap. de tulburarea de ca
sufera. Cu nadejde mdrumare, parinp. din toata lumea
au
inceput sa implementeze program
comportamentale. De asemenea, parinpi
au
mceput sa ceara ca ~ c o l i l e agenpile de stat
foloseasca ABA
cu
copiii lor.
e ~ i popularitatea impresionanta a terapiei ABA este de data recenta, ABA nu este
procedura noua. Criticii interventiei comportamentale sustin adesea ca este vorba de o procedu
,experimentala ,
cu
dovezi empirice limitate privind eficacitatea sa. Lovaas 1987) McEachi
Smith Lovaas 1993) sunt citap. ca fiind singurele doua i n v e s t i g a ~ i i care arata eficacitah
intervenpei comportamentale a terapiei ABA
asupra
copiilor
a u t i ~ t i
De fapt, ABA se bazeaL
pe mai mult de 50 de ani
de
investigape t i i n p f i c a
asupra
unor persoane afectate de un spect
1 in engleza, Applied Beluwior Analysis ABA).
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 13/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva 15
larg de tulburari comportamentale de dezvoltare. Inca de la inceputul anilor 60, cercetari
extinse au
dovedit
eficacitatea intervenpei comportamentale asupra copiilor, adolescenplor
adulplor a u t i ~ t i .
Cercetarile
au aratat
ca
B
este eficienta
in
reducerea comportamentelor
disruptive care se observa in mod tipic la persoanele autiste, cum ar
fi
autoagresivitatea, crizele
de
furie, lipsa de complianta autostimularea. De asemenea, s-a
aratat
ca
B
este eficienta in
predarea
abilitaplor care de obicei
sunt
deficiente la
u t i ~ t i de pilda
abilitaple sociale, de joaca,
de comunicare complexa ~ i d e autoservire. Lovaas colegii sai (1973) au publicat un studiu
extins,
care a
demonstrat
ca
B
este eficienta in tratarea unor comportamente multiple la
copii foarte
d i v e r ~ i .
e ~ i
cele mai
multe
referiri se fac la lucrarea lui Lovaas, exista alte studii care demonstreaza
ca B
poate avea beneficii considerabile. Harris
Handleman
(1994)
au
recenzat cateva astfel
de studii, care aratau ca mai mult de
50
dintre copiii a u t i ~ t i care au participat la programe
ABA complete de gradinita s-au integrat ulterior
cu
succes in clase normale, mul}i dintre
~ t
copii
n au mai
avut nevoie decat
de
foarte pu}ina terapie
in
continuare.
URRI ULUM
Obiectivul interventiei este
sa
invatati copilul acele abilitati care
vor aJ·uta
sa se dezvolte,
s
atinga eel
mai
inalt grad de
independenta sa
dobandeasca o calitate cat
mai buna
a vietii.
Exista mai multe tipuri de curriculum, care s-au dezvoltat de-a lungul a zeci de ani de cercetare
ii care
promoveaza
abilita}i diverse.
Continutul unui
curriculum
trebuie sa includa toate abilWltile de care are nevoie o persoana
pentru
a funcpona
cu
succes pentru a se
bucura deplin
de viata. De asemenea, trebuie sa
ioduda predarea unor abilita}i pe care nimeni nu le preda in mod formal majoritatii copiilor
tipici
de exemplu jocul imitapa. E nevoie
de un
accent deosebit
pus
pe invatarea vorbirii,
dezvoltarea abilitatilor abstracte academice pe
promovarea
abilitap.lor de joaca relaponare
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 14/137
6
Ghid de terapie B
sociaUi.
u
toate acestea, pe masura ce copilul inainteaza in varsta, accentul trebuie sa se mute
pe
cuno§>tintele practice § i
pe
abilitaple adaptative. Curriculumul trebuie sa fie gandi t progresiv,
astfel incat conceptele § i abilitaple
mai
U§loare
sa fie predate primele, iar abilitatile complexe sa
nu
fie introduse pana cand copilul nu a invatat abilitaple de baza. u toate acestea, nu e bine sa
va
facep o idee rigida despre ordinea in care copiii
ar
trebui sa invete. De exemplu, unii copii
invata sa citeasca inainte sa invete sa vorbeasca,
de§ i
nu este situatie foarte des intalnita.
Este important sa va folositi de succesele copiilor, sa utilizati cat
mai
mult abilitatile existente
§ i
sa incurajap dezvoltarea unor abilitap noi. Dezvoltarea comunicarii verbale
nu
inseamna
neaparat progrese in domeniul jocului, abilitaplor sociale § i al funcponarii adaptative. Este
esenpal sa
gandip
programe care sa
predea
in mod separat aceste arii de dezvoltare Unii copii
nu vor invata niciodata sa vorbeasca
§ i
vor avea nevoie de mijloace alternative de comunicare.
Abordarea generala trebuie sa fie empirica § i pragmatica: daca merge, continuati; daca nu
merge,scrumbap.
DE CATE ORE DE TERAPIE ARE
NEVOIE
COPILUL
MEU
and decidep cate ore de terapie sa fixap pe saptamana, trebuie sa va ganditi cum decurge o
zi
obi§ nuita din
viata copilului
vostru
sa incercap
sa
oferip. un ecrulibru rezonabil intre terapi,
intensiva, perioadele de activitap
mai
putffi intensive, dar t o t u ~ structurate, intervalele i
care copilul are timp liber sta
impreuna
cu familia. in afara
de numarul de
ore
de
terapie
unu-la-unu, trebuie
sa
tffiep seama de calitatea predarii,
precum
de gradul de structurare
pe care oferip
in
afara orelor formale
de
terapie. Cercetarea arata ca celor mai mulp copii l
se potrivesc 30 de ore
sau mai mult
de instrucp.e directa pe saptamana. Lungimea sesiunilor de
terapie trebuie adaptata astfel meat sa ofere un beneficiu maxim. De obicei, doua-trei ore sunt
suficiente pentru ca totul sa decurga
n mod
excelent.
Introducerea intalnirilor de joaca
cu alp
copii
va fi
necesara pentru generalizarea abilitaplor
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 15/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva
17
~ g t e
pentru a-i oferi copilului ocazii de a invata observandu-i
pe
alti copii. Dupa ce
copilul incepe sa mearga la gradinita sau la ~ c o a l a e bine sa fie
red
use orele de terapie acasa.
CARE ESTE ROLUL FAMILIEI
Implicarea familiei in terapie este
esenrala.
Nimeni
nu va c u n o ~ t e mai
bine copilul la
arma urmei voi sunteti cei carora
va pasa
eel
mai
mult sunteti eel
mai
afectati
de
problemele
copilului. Datorita faptului ca petrecer mult timp impreuna cu copilul puteti profita
de
aceste
momente pentru a generaliza obiectivele terapiei
in
situatii b i ~ n u i t e din viata de zi cu zi.
De multe ori parintii sunt cei care fac terapie directa
cu
copilul. Cu toate acestea dupa
· c mn
piirintii
t i u
prea bine viata alaturi
de un
copil autist presupune
un mare
stres emotional
:iar
coordonarea echipei de
terapeur
este
un
job dificil. De aceea este recomandabil ca ori de
c.it:e
ori
se poate
sa
fie angajati terapeuti care
sa
se ocupe de partea intensiva a programului.
Acest
lucru le permite parintilor
s a - ~ i
traga sufletul iar restul
timpului
pe care petrec cu
mpilul poate i mai placut mai productiv. Parintii pot folosi timpul petrecut de copil in
af:ara
programului
intensiv pentru a-i dezvolta abilitatile
de
joaca sociale
de
autoservire.
~ in
pare la
cumparaturi
la
p o ~ t sau
vizitele sunt ocazii
de
a generaliza de a lucra
Ia imbunatatirea comportamentului. La fel ora de baie masa imbracatul hranirea pisicii
·
s rt
doar cateva exemple de activitati zilnice care se
pot
transforma in prilejuri de invatare. In
fel intreaga zi a copilului devine
parte
din procesul terapeutic iar parintii
devin parte
inlegranta a echipei.
FORMATUL TERAPIEI
Leqiile
nu vor
arata la fel
de
la inceputul terapiei
pana
la
f a r ~ i t .
Initial
timpul
petrecut in
. -rdarea Jonnalii
prin exer ifii distincte l va
c r e ~ t e
constant pe
masura
ce copilul va deveni mai
2
n
engleza
Discrete Trial Teaching
(DTT).
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 16/137
8
hid de terapie
B
familiar cu intervenpa terapeutidt In etapele avansate, timpul petrecut
in
exercipi distinc
va incepe sa scada, crescand
in
schimb
timpul
dedicat altor
tipuri de
instructie (de exempl
predarea
in grup §i
predarea incidentala). Curriculumul va capata §i el accente diferite
p
masura ce terapia avanseaza. Cu toate acestea, structura generala a terapiei va ramane aceea§
Intervenpa
va
fi
o combinape
de programe
menite sa dezvolte abilitaple sociale,
de
comunicar
de autoservire §ide joaca. Programul fiecarui copil va trebui adaptat la nevoile sale specific
lata, totu§i,
un
exemplu
de
structurare a programului
pentru
o sesiune de trei ore:
2 de minute Joe structurat (in casa)
8 de minute Limbaj ( lecpile
vor
altema cu pauze scurte: 0-20 minute limbaj; 5-10
minute joaca; 0-20 minute limbaj; 5-10 minute joaca, etc.)
30
de
minute Autoservire
30
de
minute Joe structurat (afara)
2
de
minute Completarea dosarului
Oricare dintre aceste
parp
poate
lua
amploare sau poate fi redusa in funcpe
de
varst
copilului,
de
stadiul in care se afla terapia
§i
de cerintele §Colare.
FORM TUL
LECTIILOR
Analiza comportamentala
aplicata trebuie sa fie modalitatea de
predare dominanta 1
cadrul programului. De§i se pot folosi tehnici variate in terapie, metoda primara de instruct
trebuie sa
fie
pred re
prin exercifii distincte DTT).
Aceasta
reprezinta
o metodologi
specifica, folosita pentru a cre§te
la
maxim §ansele de invatare. Este un proces de predan
care
poate fi
utilizat
pentru
a dezvolta majoritatea abilitatilor: cognitive, de comunicare
de
joe, sociale
de
autoservire. In plus
este
o
strategie care poate
fi
folosita
pentru toat
varstele §i populatiile.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 17/137
Capitolul 1 - lnterventia comportamentala intensiva
PREDAREA PRIN EXERCITII DISTINCTE
NU
ESTE 0 STRATEGIE FOLOSITA
'
DOAR PENTRU PREDAREA LIMBAJULUI
~ I
NICI
NU
SE
F O L O S E ~ T E
DOAR iN
CAZUL COPIILOR
U T I ~ T I
MICI.
ESTE PUR ~ I SIMPLU 0 FOARTE BUNA METODA
E
PREDAREI
DTT inseamna:
1) impar}irea
unei
sarcini in
pclr}i mai
mici;
2
predarea
unei
astfel de sub-parp.
pana
cand copilul o
s t a p a n e ~ t e
foarte bine;
3 exercitll repetate intr-un interval concentrat de timp;
4
prompt
reducerea promptului,
dupa
caz;
5 folosirea procedurilor de recompensare.
19
Unitatea
de predare
de baza,
numita
exercifiu
3
are
un
inceput un f a r ~ i t bine
delimitate,
de aici denumirea de ,distinct . Predarea presupune
numeroase
exercipi de acest fel, care
au rolul de a fixa
c u n o ~ t i n t e l e
invatate. Fiecare
parte
a
unei
sarcini trebuie sa fie bine invatata
inainte ca elevului sa i se prezinte informapi noi. In predarea prin exercitn distincte, terapeutul
prezinta
o informap.e foarte mica solicita
imediat
raspunsul elevului. Elevul trebuie
sa
fie activ
implicat in timpul invatarii, ceea ce
d e o s e b e ~ t e
exercipile distincte de tip DTT de exercipile
continue
sau de
metodele
mai
tradip.onale de predare, caracterizate prin oferirea
unor
cantitap.
marl de informap.i, fara a se a ~ t e p t a insa nici
un
raspuns bine definit din partea elevului.
Alte tehnici folosite in cursu terapiei includ managementul comportamentului,
managementul
situatiilor
de
criza, interactiunile structurate
c: i metode
mai traditionale de
S
consiliere.
3
In
n g l e z ~ trial
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 18/137
2
hid
de
terapie B
MEDIUL
DE
PRED RE
La mceput,
predarea
se face mtr-un mediu care
sa
faciliteze
r e u ~ i t a
Uneori, simpla
indepartare
a elementelor care distrag atenpa
poate
favoriza succesul copilului.
a ~ predarea
trebuie sa se extinda rapid in medii
o b i ~ n u i t e
Nu numai ca acest lucru este mai firesc, dar
astfel copilul se
o b i ~ n u i e ~ t e sa
inve}e in orice fel de mediu. De aceea, terapia trebuie
sa
se
d e s f a ~ o a r e
in TOATA casa,
dar
afara, in locuri precum parcul,
restaurantul
McDonalds sau
pia}a. Daca distragerea atenpei este o problema, devine mai important sa-l inva}a}i pe copil
sa se concentreze in pofida factorilor
perturbatori din mediul
inconjurator. Copiii trebuie
sa
fie
capabili sa inve}e intr-o varietate
de
medii in care apar in mod natural elemente care distrag
atenp.a, astfel incat sa fie pregatip
pentru
a inva}a pe viitor in
medii
tipice
cum
este eel de la
~ c o a l a
ST DIILE
TER PIEI
Pe
masura
ce copilul inva}a, terapia
parcurge
stadii diferite.
e ~ i nu
sunt absolut distincte
exista trei faze principale care pot fi descrise:
In
stadiul
e
fnceput terapeutul
trebuie
sa
ajunga sa-l cunoasca bine pe copil. Este esenpal
stabilip o relape calda recompensatoare, bazata pe joaca. Pentru a realiza acest lucru, prim<
luna de terapie
pune
accentul
pe
identificarea stabilirea recompenselor, ceea ce inseanu
multa
joaca recompense oferite fara o regula anume.
Prin
crearea
unei
atmosfere pozitiv
copilul va fi mult mai deschis f } de procesul de predare
prin
urmare va progresa mai repe
~ i v a
avea
mai
pu}ine izbucniri comportamente disruptive. Este esen}ial
sa
aflap ce ii plal
~ i c e
nu ii place copilului sa identificap punctele lui slabe punctele lui tari.
,Sa
invep cum
se inva}a este
de
asemenea o
componenta
de baza a stadiului de incepator. Copilul trebuie
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 19/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentali intensiva
2
s inve}e di atunci ca.nd coopereaza i n d e p l i n e ~ t e o cerin}a va ob}ine recompense imediate
frecvente. Tot in aceasta faza
de
inceput, copilulinva}a cum
sa
stea jos sa asculte, cum
sa
se concentreze asupra sarcinii care is a dat, cum
sa
raspunda la comenzi,
cum sa
proceseze
feedbackul
cum
sa in}eleaga legatura dintre cauza efect. De aceea, acest
stadiu
este dedicat
invatarii de concepte abilitati.
tadiul intermediar de
terapie
presupune
inva}area
unor
abilita}i specifice
de
comunicare,
joe, autoservire interac}iune sociala. Conceptele complexe
sunt
impar}ite in mai mul}i p a ~ i ,
. care sunt preda}i in
mod
sistematic. Conceptele abstracte sunt traduse in exemple concrete. Pe
masura
ce
copilulinainteaza
in program, curriculumul se va ada
pta
personaliza, pentru a se
potrivi nevoilor copilului.
e ~ i
obiectivul ini}ial este
sa
accelera}i
rapid
dezvoltarea abilita}ilor,
obiectivul petermen
lung
este sa r e ~ t e } i capacitatea copilului
de
a inva}a a func}iona in
medii
naturale. De aceea, terapia trebuie sa se d e s f a ~ o a r e cat mai natural posibil pentru a promova
acest obiectiv major,
dar
fara sa compromita viteza de inva}are a copilului. Programa}i in acest
stadiu
intalniri de joaca
cu l}i
copii
i e ~ i r i in
diverse medii sociale comunitare. Tot acum
copiilor lise prezinta, de obicei, mediul
c o l a r .
tadiul v ns t
inseamna o terapie cat mai
naturala
generalizabila la mediul de zi cu zi.
Accentul principal cade pe perfec}ionarea unor abilita}i
mai
subtile de comunicare,
de
joaca,
sociale, afective cognitive. Tot in acest
stadiu
se incheie integrarea in medii naturale de
inva}are (de pilda,
~ c o a l a .
EV LU RE
Eficien}a terapiei trebuie evaluata permanent. Terapeu}ii trebuie sa adune zilnic date.
Informa}iile trebuie
sa
se refere in
mod
concret
atat
la programe, cat
la
comportamente.
edin}ele regulate cu intreaga echipa
sunt
momentele care permit analiza eficien}ei interven}iei
rafinarea programelor. Recomandam cu tarie inregistrarea
video
a lec}iilor eel pu}in o data
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 20/137
hid de terapie
B
pe saptamana.
EFICIENT PROGR MULUI
S-a dovedit ca intervenp.a terapeutica i m b u n a t a ~ e § t e limbajul jocul relap.ile sociale
§i
autoservirea la copiii auti§ti. Fire§te insa ca terapia are rezultate foarte diferite care
depind
de
mai mulp. factori printre care varsta la care copilul a inceput terapia calitatea terapiei
capacitatea cognitiva a copilului
§i
c o n s e c v e n ~ a din mediul familial. Terapia este menita sa
dezvolte la maxim potenp.alul copilului.
De§i recuperarea este rezultatul pe care ni-l dorim
cu
top.i cercetarile arata
c
mai pup.n
de jumatate dintre copiii care incep terapia inaintea varstei de trei
ni
pot avea un asemenea
rezultat in condip.i optime de desfa§urare a terapiei. u toate acestea
aproape t o ~
copiii
studiati au facut progrese substantiale dezvoltandu-§i abilitatile de comunicare sociale
§i
de
joe. Este dificil sa determini dinainte care copil va
raspunde
favorabil la tratament.
P r e z e n ~ a
abilitap.lor de comunicare
§i gradul
general de capacitate cognitiva care preced terapia joaca
un
rol important in rezultatul final.
u
toate acestea viteza
cu
care copilul n v a ~ a
dupa
inceperea
terapiei este
un
indiciu mult mai sigur. Dupa §ase luni de program terapeutic va vep. face o
idee despre cat de rapid
va
progresa copilul.
C R CTERISTICI COMUNE LE PROGR MELOR DE C LIT TE
1 o n s e c v e n ~ a
in timpul
§i in afara orelor de terapie
2
Minim doua ore
pe saptamana
de supervizare
3
Parinp.i part icipa impreuna
cu
echipa
la
toate consultarile de grup
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 21/137
Capitolul 1 lnterven1ia comportamentala intensiva
4 Terapeupi
noi
sunt instruip
inainte
de
a incepe
sa
lucreze
cu
copilul
5 Parinpi apreciaza echlpa de terapeup
6
ediu de lucru
placut
7
Problemele
sunt
discutate
cu
supervizorul
8 Nu
se fac
com
para
pi
intre copii
9 Nu
se fac
comparapi
intre terapeup
10 Stilurile diferite ale terapeutilor sunt
vazute
pozitiv
11 Flexibilitate
n
stabilirea
orarului
zilnic
12 Parinpi participa la o
parte din
sesiunile de terapie
13
Top
membrii echlpei comunica deschls intre ei
14 Intrebari solutii active creative
3
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 22/137
Capitolul 2 0 metoda potrivita
§i
pentru copiii mari }i adolescenti
0
metod
potrivit
§i
pentru
copiii
m ri
t
dolescenti
5
D e ~ i
este
adevarat
c eel
mai bun moment
pentru inceperea terapiei este la o varsta cat
mai mica majoritatea copiilor mari pot beneficia ei de terapie intensiva. Dar lucrul cu a c e ~ t i
copii trebuie
sa
pomeasca de la achizipile deja existente prin adaptarea rafinarea
modelului
terapeutic. Adaptarile
sunt
necesare in cazul copiilor mari nu
doar
in ceea ce
p r i v e ~ t e
terapia
ci
comunicarea dintre
terapeut
parinte.
P a r i n ~ i i
copiilor
u t i ~ t i mari au avut
de
multe
ori
x p e r i e n ~ e
total diferite
de
cele ale
a r i n ~ i l o r
de copii mici. i au fost nevoifi sa faca f a ~ a pentru o perioada mult mai lunga provocarii
teribile
de
a
c r e ~ t e un
copil afectat sever. Ani la
rand
au incercat
sa
se descurce
prin a ~ i ~ u l de
o p ~ i u n i terapeutice mode de tratament polemici intre s p e c i a l i ~ t i .
u
fost probabil extrem
de
f r u s t r a ~ i
de faptul ca nu au beneficiat de servicii adecvate. A c e ~ t i
p a r i n ~ i
traiesc de multe
ori sentimente intense
de
neajutorare deznadejde furie
v a z a n d u ~ i
copilul
cum
c r e ~ t e
fara
sa faca progrese majore. 0 i n t e r v e n ~ i e de succes
in
cadrul familiilor cu copii mari trebuie sa
pomeasca de la preocuparile frustrarile furia
p a r i n ~ i l o r .
De asemenea trebuie
sa
combine
intervenpa intensiva cu
educarea
consilierea parentala pentru a da o
s o l u ~ i e
acestor u f e r i n ~ e
vee hi.
In
primul
rand este esenpal
sa s c u l t ~ i
sa
m c e r c a ~ i sa m ~ e l e g e p
problemele parinplor
dar
c i
sale
aratati
cum
sa lucreze
mai
bine
cu
sistemul. Aceasta
mseamna
sale
oferiti informatii
sa-i a j u t a ~ i sa identifice resursele
de
care au nevoie
sau s a ~ i
construiasca
r e ~ e l e de
suport.
Este foarte important sa le
a n a l i z a ~ i
e x p e r i e n ~ e l e . P a r i n ~ i i copiilor mari au fost de multe ori
bombardati cu
informatii incorecte. De aceea este esential
sa
le oferiti informatii precise c i
'5
s
c l a r i f i c a ~ i anumite pareri
de
exemplu sa e x p l i c a ~ i diagnosticul etiologia tratamentul
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 23/137
6
hid de terapie B
pronosticul. Rareori parin tii
nu
au fost t r a ~ i de o
~ a n u m i t a
metoda miraculoasa
de
vindecare.
Astfel de discutii inseamna insa sa va confruntati cu durerile furia parintilor care au
un
copi
autist.
Dar probabil ca eel mai important aspect al relapei cu parintii este legat de
a ~ t e p t a r i l e
lo
fata de dezvoltarea ulterioara a copilului. Parinpi trebuie ajutap a ~ i formeze
~ t e p t a r i
realiste
Unii supraestimeaza potenpalul copilului se complac intr-o negare accentuata a realitapi.
Alpi sunt exagerat de
e s i m i ~ t i
au devenit r e d i n d o ~ i ideii larg
raspandite
ca nu prea ai cum
sa
schimbi soarta
unui
copil autist.
e ~ i
pronosticul presupune o
mare doza de
incertitudine
trebuie
mentinut
un
echilibru intre
optimism
realism. Acest
lucru
este valabil pentru parinti
copiilor mid dar este
cu
mult
mai
important pentru parintii copiilor marl, pe care apropierea
adolescentei,
cu
incertitudinile problemele ei, ii sperie.
Ajutorul dat parintilor pentru a face fata comportamentelor defidentelor copilului este
un
element
important
in
tratamentul
copiilor mari.
A c e ~ t i a
prezinta de obicei o frecventa o
intensitate mai mare a comportamentelor disruptive, care sunt mai greu de infruntat. Dupa
parerea
noastra, este
important
ca parinpi sa fie invatap
sa
aplice tehnidle de
management
a
comportamentului in afara orelor de terapie intensiva directa cu copilul.
In
vreme ce cea ma
mare parte
a terapiei copiilor
mid
se petrece in sesiuni structura te de
lucru
individual, terapia
copiilor mari presupune
mai multa
implicare
din partea parinplor
mai putina interacpune
formala pe parcursul zilei. Subliniem inca o data faptul ca parinpi trebuie sa se concentreze
nu pe exerdpi distincte de tip DTT, d pe , terapia
din
afara terapiei . Gestionarea
i e ~ i r i l o
comportamentale ale copilului
in
comunitate, fadlitarea limbajului cand se afla in
a ~ i n a sau
ajutorulla
joaca oferit
n
pare
sunt
lucruri absolut la fel
de importante
ca sesiunile formale
de
terapie.
Lucrul
cu
copiii
mari
presupune 0
buna intuipe
practica. Inseamna sa-i ajutati pe parinti s
acomodeze
terapia
la vi f lor §i nu vi f lor la terapie.
Inseamna sa
evaluap
nevoile familiei
sa
o ajutap a ~ i stabileasca prioritaple. Este esenpal sa nu le sporip problemele, d sa le aratap ca
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 24/137
Capitolul 2 0 metoda potrivita § pentru copiii mari §i adolescenti 7
intelegi situatia lor personala ca oferiti terapie in contextul nevoilor familiei lor.
entru
acest
lucru, este nevoie de multe ori sa identificati alternative practice, sa rezolvati probleme sa-i
ajutati pe parinti sa
devina
invatatorii
propriului
copil in calitatea lor primordiala de parinti.
Mai inseamna sa
punep
in aplicare
un tratament
care
sa
nu faca compromisuri cu eficienta,
dar care in a c e l a ~ i timp sa nu ingreuneze situapa
oricum
dificila in care se afla familia. rin
urmare, identificarea utilizarea tuturor resurselor, inclusiv recrutarea formarea
de
terapeuti
nespecializap, este o
dimensiune
esenpala a terapiei copiilor
mari
adolescentilor.
TER PI COPIILOR MARl
Probleme asociate cu copiii marl
Probleme de
comportament statura
fizica
Timp mai mare necesar
deprinderii
comportamentelor
~
E posibil
sa
fie nevoie
de
o stabilire a prioritatilor
in
ceea ce
p r i v e ~ t e
comportamentele
care trebuie modificate
~ Discrepanta intre abilitati de pilda, i t e ~ t e dar nu se imbraca singur)
~ Probleme cu recompensarea de exemplu, trebuie gasite recompense adecvate varstei)
Nevoia de flexibilitate §i creativitate
Accent mai mare pe c o a l a ca mediu
de
e s f ~ u r r e a programelor
Utilizarea resurselor existente
Diagnosticul facut public AR PUTEA atrage servicii educaponale mai bune
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 25/137
8
Ghid de terapie B
~ Regandirea metodei de pred re de exemplu, exercip.ile
s
fie
m i
u ~ n distincte)
Aspecte privitoare
a
curriculum
Accent m i m re pe abilitap.le recreap.onale sociale
Comunicare funcp.onala nonverbala), d c e cazul
Abilitati de autoservire alte abilitati necesare traiului zilnic
Accesul in comunitate
Adaptarea a nevoi crescuta de functionare independent
Atenp.onari indirecte pentru controlarea
comport mentului
Terapie cat
m i n tur l
posibil
Evitarea
d e p e n d e n ~ e i
de
ajutorul
individu l
Reducerea
pred rii prin x e r i ~
distincte
DTI)
Predarea
de
abilitati functionale
Accent deosebit pe joe socializare
Terapii specializate
Consiliere
Desensibilizare sistematica
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 26/137
Capitolul 2 0 metoda potrivita pentru copiii mari adolescenti
9
Formarea abilitatilor sociale
Abordare multidisciplinara terapie ocupa}ionalajlogopedie, etc.)
Abordarea aspectelor legate
de
sexualitate
Rolul parintilor
Sa supravegheze/coordoneze echipa
Sa generalizeze: la supermarket, la baie, prin predare incidentala Goc socializare)
Sa nu se simta vinovap pentru ocaziile pierdute
A§teptari realiste
Exploatarea la maxim a potenpalului copilului
FORM DE iNV T M NT
utism
artnership crede ca forma
de invatamant
aleasa pentru copil trebuie
sa
se
e s f ~ o r e
intr un mediu
care sa fie cat
mai
pu}in restrictiv care sa-i
permita
copilului
un
numar
cat
mai
mare de achizipi
petermen
lung. Exista o
multitudine
de servicii
educaponale
disponibile,
deci este esential sa evaluati
cu
atentie care dintre ele
raspund
eel
mai
bine nevoilor copilului.
Fiecare
mediu
prezinta avantaje dezavantaje
de
care trebuie
sa pnep
cont atunci
cand
lua}i o
decizie. Nu este nevoie
sa
incepeti in
mod
obligatoriu
cu un
mediu restrictiv. La fel, echipa de
terapeup nu ar trebui sa excluda din start
un
mediu ~ c o l r neincluziv. Sunt perioade cand
un
mediu mai restrictiv se
p o t r i v e ~ t e
eel mai bine copilului permite
sa
atinga in cele din
urma
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 27/137
3
Ghid de terapie B
un nivel ridicat de n d e p e n d e n ~ a
Echipa trebuie sa identifice mediul care i ofera copilului cea mai buna ocazie de a deprind
rapid abilitati noi
1n
cat mai multe arii de mvatare.
Odata
aleasa forma
de
mvatamant, trebu
facuta o evaluare permanenta pentru a identifica
rapid
ocazia copilului de a trece la un
no
nivel care sa-i fie benefic. Ceea ce
nu
1nseamna ca un copil trebuie sa avanseze cu cate
un
sing
nivel o data. De exemplu, daca face progrese remarcabile condipile permit,
un
copil poa
trece direct dintr-o clasa speciala mtr-o clasa cu incluziune totala. De asemenea, este importa
sa
nu ~ t e p t p
1n mod obligatoriu pana cand copilul s-a adaptat perfect la un mediu pentru
decide trecerea la un nivel avansat. Uneori provocarile suplimentare,
mediul
mai stimulat
sau
accesul crescut la recompense mai relevante i
permit
copilului sa aiba un succes imediat
noul mediu, chiar daca adaptarea la mediul din care a plecat
nu
era complet satisfacatoare.
CE M l RESTRICTIV
C MIN
PENTRU
COPIII
CU
H NDIC P
C S CLASA
SPECIALA
FORME DE iNYAT AMANT
CLASA
SPECIALA
CUCOPIT
TIPICI
CLASA
TIPic CU
ACfiVITA J1
SPECIALE
SEPARATE
CE
M l PUTIN RESTRICTIV
INCLUZIUNE
iNCLASA
TIPic CU
ASISTENTA
INCLUZIUNE
TOT
L
(FARA
ASISTEN J A)
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 28/137
Capitolul 3 Recompense
3
Recompense
La inceput, eficienta
programului va
depinde foarte mult de puterea recompenselor care i se
ofera copilului.
In
timp, terapia propune
sa
dezvete copilul
de
recompensele artificiale
sa
puna
accent pe recompense naturale. De cele
mai
multe ori insa, la
inceputul
terapiei copilului
nu i se
pare
deloc
motivant sa
stea
l i n i ~ t i t sa
asculte sau sa colaboreze. La fel, probabil nici
sa
vorbeasca, sa se joace
sau sa
socializeze
nu
i se
pare
in
mod
firesc recompensator, altfel nici
nu
ar avea o tulburare diagnosticabila. Oferindu-i la inceput recompense artificiale, externe, vom
r e u ~ i sa-i dezvoltam
mai
bine
comportamentul
adecvat.
OBIECTII IMPOTRIV
RECOMPENSELOR
Unii obiecteaza 1mpotriva folosirii recompenselor
din
diverse motive. Recompensele
lise
par n e f i r e ~ t i .
Acest
lucru
se poate
datora
faptului ca au avut ocazia
sa
vada
un
sistem
prost
de recompensare fara nici
un
plan de reducere a lor. Insa toti oamenii sunt motivap de
recompense. Fie ca este
vorba
de salariu, de vacante,
de
hobby-uri sau
de
compania altora, ne
simtim impliniti datori ta recompenselor
din
viata noastra.
De multe ori,
opozipa
1mpotriva recompenselor se datoreaza asocierii lor
cu
ideea de a n t a j .
u
toate acesteal recompensarea folosita corect
nu
este
totuna cu
~ a n t a j u l .
In
viata
de
zi
cu
zi,
~ t j u l
inseamna
sa determini pe cineva
sa
faca ceva incorect
a ~ a cum ~ a n t a j e z i
o persoana
publica .
In
terapia comportamentala,
a n t a j u l ar
1nsemna
sa ~ t e p t i pana cand
vezi ca
persoana
refuza sa
faca ceva, apoi
sa
negociezi o recompensa. Sa luam un exemplu: copilul face scandal,
iar u i spui
ca daca se
o p r e ~ t e
va
primi
o recompensa. Nu aceasta este modalitatea corecta
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 29/137
32
Ghid de terapie B
de a folosi o recompensa. Nu e bine sa-i amintiti cuiva de contingente in timp ce manifesta
comportament turbulent. Discupa despre recompense este in sine o recompensa f?i nici mac
aceasta forma Uf?oara de recompensare
nu ar
trebui sa apara
in
timpul
unui comportame
turbulent. n plus, anuntarea contingentei1i da copilului ocazia sa negocieze sau sa se gandeas
daca merita sa se comporte frumos.
0 alta situatie care poate semana cu f?antajul este promisiunea automata a unei recompen
in acelaf?i timp in care se exprima o cerinta. Aceasta poate face pe copil
sa devina
depend
de promisiunea recompensei f?i sa refuze sa indeplineasca comportamentul cerut ori de cate
NU se promite nici o recompensa. i
mai
rea e
situapa in
care tachinezi copilul cu recompen
dorita, dar nu i-o dai pana
nu
manifesta
comportamentul
dorit. Toate acestea
sunt
foarte depa
de
un
contract
comportamental
bine negociat sau
de
alte forme de recompensare pozitiva. Po
eel
mai
intalnit
exemplu
de recompensa contingenta in viata de zi cu zi este salariul. Inca nu
auzit
pe
cineva care sa se
planga
ca salariul
pe
care primef?te lunar este o forma
de
f?antaj
Se obiecteaza 1mpotriva recompenselor f?i din
cauza
temerii ca ar putea provoca dependen
Insa
dependenta
a
pare
doar daca recompensele
nu
sunt bine
reduse f?i
daca motivatorii natur
nu
sunt
prinf?i
in
planul terapeutic. Programul ideal pomef?te de lao recompensare frecventa
apoi trece rapid la frecvente natura le de recompensare.
0 alta scuza pentru refuzul de a acorda recompense unui copil este convingerea ca nimic
nu
p
motivant pentru el De multe ori, acest lucru se intampla atunci cand copilul primef?te recompens
fara sa munceasca pentru ele sau indiferent de cum se comporta. Gustarile favorite, televizorul, ief?
afara s-ar putea sa fie mtotdeauna disponibile ca activitap curente, deci
ln mod
sigur
nu
au cum
funcponeze ca recompense. Daca ln sa este adevarat ca
nu
exista recompense eficiente pentru
un
co
atunci trebuie sa va propunep sale creap. Identificarea f?i dezvoltarea recompenselor esteun proces
durata. Chiar daca aveti o multime
de
recompense existente, merita intotdeauna sa gasiti mai mul
Daca nu
avefi
recompense
bune
nu vii str duifi sa le gasifi nu
are
rost sa vii
mai apucafi
de terapie.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 30/137
Capitolul 3 Recompense
33
IDENTIFIC RE
.
DEZVOLT RE RECOMPENSELOR
Simpla observare a copilului
poate
ajuta la gasirea recompenselor potrivite. De
multe
ori
avem impresia g r e ~ i t a ca recompensa trebuie sa fie ceva complicat. Dar lucru.ri extrem de mici
nemsemnate
pot deveni
recompense daca sunt ingenios ,ambalate sau ~ c
sunt,
vandute
cu entuziasm. Compor tamentele foarte frecvente ale unui copil
de exemplu
faptul ca asculta
muzica sau case uita la televizor sunt eel mai probabil recompense. Orice ii place sa facade
bunavoie va funcp.ona probabil ca recompensa. Evenimente zilnice
cum
ar
fi timpul
petrecut
cu un
parinte o plimbare sau
un
masaj pe spate
pot fi
motivatori eficienp..
Primul
pas spre
dezvoltarea recompenselor este
pur simplu
sa expuneti copilul la
potentiale recompense. Uneori copilul
nu ~ t i e cum
sa manevreze o jucarie astfel
n u - ~ i da
seama cat
de
interesanta poate fi De multe ori cei mici nici macar u - ~ i
dau
seama ca le place
o
anumita
jucarie activitate sau mancare. Inclusiv adulpi se
pot
e c u n o ~ t e
1n
acest fenomen.
Gandulla o
anumita
mancare va poate oripila
t o t u ~ i
daca
va
luap.
inima 1n dinp
gustati
s-ar putea sa descoperip. 0 delicatesa.
Accesul liber la potenp.ale recompense le poate de asemenea transforma 1n recompense
reale.
Odata
ce copilul are liber acces la ele s-ar putea sa
devina
interesat
sa vrea
mai mult.
Companiile de televiziune prin cablu procedeaza la fel: le ofera periodic clienp.lor ocazia de
a vedea gratuit diverse canale de filme. Au observat
caprin
expunere acces gratuit o parte
dintre clienti sunt
destul
de motivap. pentru a se hotari sa cumpere serviciul respectiv.
De
multe
ori recompensele pierd valoarea recompensatoare din
cauza
efectului de
sajietate. Daca
e ~ t i expus
prea mult la ceva ce ip place pana la urma se poate mtampla
sa nu
te mai bucuri la fel de mult. De exemplu daca mananci prea mult dintr-o anumita mancare
n
cele
din urma
te
p l i c t i s e ~ t i
de ea indiferent cat
de
tare
ip
place. Pentru a
preveni
satietatea
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 31/137
4
Ghid de terapie B
pentru a menpne valoarea recompensatoare, este necesar ca
din
cand in
cand
recompe
sa
nu mai
fie accesibila. Acest
lucru
e dificil de facut
cand
copilului inca ii place recompe
Dar dadi nu retragep.
din
cand in
cand
o recompensa extrem de motivanta, impiedicap.
recompense
mai
slabe
sa devina
eficiente, iar copilul se va
satura
in cele din
urma de
acea un
recompensa puternica. Ceea ce
a v e ~ i
de facut este
sao
inlocuip.
cu
alte recompense
mai
sl
astfel
meat
copilul
sa nu
primeasca prea des
un singur
item.
De asemenea, este recomandabil
sa
limitap.
accesulla
recompensele
putemice
astfel m
sa fie accesibile doar
in anumite momente sau
pentru
anumite
comportamente. Daca
un
c
nu r e u ~ e ~ t e sa fie atent in timpul terapiei formale, p u t e ~ i folosi o anumita recompensa
care ~ i - o o r e ~ t e mult doar in acea
perioada
de lucru.
Nu
numai ca astfelii pastrap. valo
recompensatoare,
dar e u ~ i p . sa
motivap.
suplimentar
copilul
sa
fie a tent. De
multe
ori l rug
pe parinp. sa incuie anumite recompense sale faca accesibile doar in timpul terapiei.
0 modalitate eficienta de a crea recompense este
sa a s o c i a ~ i
recompense potenp.ale
recompensele deja existente. Prin asociere, recompensele potenp.ale vor dobandi o valo
recompensatoare similara. Acesta este,
de
exemplu, motivul pentru care asociem intotdea
recompensa sociala (de pilda, laudele
sau m b r a p . ~ a r i l e cu
recompense materiale ca manca
jucariile a c t i v i t a ~ i l e . Un alt
exemplu
ar i
sa
c o p l e ~ i p .
un
mic spectator venit fara entuzia
la
un
meci
de
fotbal cu pufuleti, alune § i
vata
de zahar, oferite insa nu.toate odata, ci pe ra
de-a lungul reprizelor meciului.
EV LU RE RECOMPENSELOR
Recompensele au valori diferite. Unele iti plac, dar pentru altele aida orice Este esen
sa
avep. o
gama
foarte larga de recompense, astfel
meat sa
folositi recompensarea diferenp.
Cu alte cuvinte, vep. oferi recompense foarte puternice
pentru
comportamente exceppon
recompense
medii
pentru comportamente
medii
recompense mai slabe pentru comportame
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 32/137
Capitolul 3 Recompense
5
mai pu}in importante.
in
acest fel, nu
numai
di recompensa}i comportamentele mai bune, dar
motiva}i copilul sa se straduiasca mai mult.
SELECT RE MODELULUI DE RECOMPENS RE
De obicei, terapia debuteaza cu un
ritm
frecvent
de
recompensare. LA INCEPUT,
copilul se poate sa aiba nevoie sa fie recompensat la fiecare cateva
minute pentru
ABSENJA
comportamentului turbulent. Dar, mai important, PREZENJA comportamentului adecvat ar
trebui
sa
fie urmata de o recompensare mai puternica.
Nu
uita}i ca scopul terapiei este ca recompensarea sa ajunga la o frecven}a naturala.
e ~ i
la inceput s-ar
putea
sa folosi}i recompensarea continua, este vital sa trece}i
rapid
la frecven}e
intermitente de recompensare de exemplu la 15 minute, apoi la 30, 60, etc). Obiectivul principal
este
sa urma}i frecven}a de recompensare pe care copilul e eel mai probabil sa o intalneasdi in
mediul
natural
de exempu, la clasa). Scopul
petermen
lung este de a ajunge lao frecven}a
naturala de recompensare de exemplu, o data
pe
zi sau chiar
pe
saptamana).
Modelul ini}ial
de
recompensare trebuie sa se bazeze
pe
rata cea
mai
frecventa
de
apari}ie a
OJm.portamentului disruptiv
pe
care ll ave}i
in
vedere. De exemplu, daca ave}i
un
copil care se
.manifesta neplacut din sfert in sfert de ora, atunci ar trebui sa primeasca feedback recompensa
. inainte de a se implini sfertul
de
ora de
pilda la
10 minute).
in
acest fel,
va
asigura}i ca
r i m e ~ t e
RCOmpensa se bucura
de
ea. E ~ e c u l se datoreaza de multe ori
unui
model de recompensare
hazat
pe
intervale
prea
lungi. Concret, acest lucru inseamna ca
un
comportament disruptiv
se
manifesta inainte ca intervalul dintre recompense sa se s f a r ~ e a s c a
prin urmare
copilul are
acces la recompensa. Recompensarea nu poate avea efect daca nu este experimentata
llai mult, o frecventa slaba
de
recompensare scade foarte
mult
motivatia.
Cfuld se reduce frecven}a de recompensare, trebuie folosite recompense mai puternice. Daca
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 33/137
6
Ghid de terapie ABA
nu oferip. recompense mai puternice este posibil sa a
para
regresia deoar.ece nu exista nimic car
sa stimuleze copilul sa se straduiasca mai mult. Este vital sa
nu
oferip. de la mceput recompens
extrem de puternice altfel vep. i pri.ngi mtr-o capcana:
nu
vep. putea oferi recompense ma
puternice
pe masura
ce scade frecventa
de
recompensare.
A vep. mai jos un exemplu
de
model de recompensare. Recompensele cresc In
putere
d
la stanga la dreapta. Intervalele de timp sunt relative. Cel mai scurt interval poate i de 30 d
secunde sau de 15 minute.
Pe
masura ce valoarea recompensei
c r e ~ t e
spre partea dreapta
scalei
timpul
necesar a ~ t i g a r i i recompensei devine el progresiv
mai
lung.
LAS MIN
Stafide
LA 5 MIN LA3 MIN
1 2 cana sue 5 min joaca
LA6 MIN
Muzica
DE DOUA
ORI PE Zl
Video
REGULI DE RECOMPENSARE
ZILNIC
I e ~ i t afara
Probabil ca unul dintre cele mai cercetate subiecte din psihologie a fost recompensarea
De
mai
bine
de
o
suta de
ani
psihologii
au
examinat principiile practica folosiri
recompenselor. Recompensarea s-a dovedit nu doar eficienta ci esenp.ala pentru modificare
comportamentului. In urma cercetarilor s-a
putut
stabili un sistem de reguli care
sa
asigur
folosirea cea mai eficienta a recompenselor.
Recompensarea face parte
din
viata noastra
de
zi
cu
zi. Profesorii parintii angajatorii
antrenorii apeleaza cu top.i la recompense. Ele nu sunt folosite t o t u ~ i mtr un mod sistematic
Cei
mai mulp.le
ofera fara
sa
cunoasca
prea
bine regulile
dupa
care recompensele
devin
ma
eficiente. Din pacate aceste reguli
nu
pot i ocolite daca dorim maxim de eficienta.
Regulile de recompensare au fost descrise In multe carti manuale. Iata-le
pe
cele ma
importante dupa
parerea
noastra:
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 34/137
Capitolul 3 - Recompense
37
1. Recompensele trebuie sa aiba valoare recompensatoare
De multe ori ne mchipuim ca altora le-ar placea ce ne place
noua
de exemplu, g h e ~ a t a
cu
ciocolata, muzica folk, golful, etc.), d e ~ i
poate
unii s-ar putea sa nu le ,guste deloc. Evident ,
daca
i p s e ~ t e
valoarea recompensatoare, nici comportamentul
sau
abilitatea dorita nu vor r e ~ t e
ca
f r e c v e n ~ a sau ln eel mai bun caz vor i
deprinse
foarte meet. Prin
urmare,
este necesar sa
stabilim daca ceea ce
noi consideram
ca este
recompensa
chiar are o astfel de valoare.
Situapa
trebuie evaluata permanent. Copilul se bucura cando r i m e ~ t e ? Daca e lasat sa aleaga, copilul
prefera aceasta recompensa? Testul
ultim
pentru a afla valoarea
unei
recompense este cat de
mult sa t r a d u i e ~ t e copilul sa munceasca
pentru
a
0
c a ~ t i g a .
Este extrem de important sa
m o n i t o r i z a ~ i
continuu valoarea recompenselor. Din pacate,
aceasta valoare se schimba rapid.
De
aceea trebuie sa fim
destul
de flexibili
pentru
a schimba
recompensele ln f u n c ~ i e de r e f e r i n ~ e l e
curente
ale copilului.
2. Recompensarea trebuie sa fie contingenta
Recompensele trebuie
sa
fie accesibile doar atunci cand copilul manifesta comportamentul
dorit
A
e ~ i
grija sa
nu
le
lasap
la
mdemana
copilului daca acest
comportament
nu
a pare, altfel
puterea recompensei scade. A ~ a d a r
mcercap
sa a l e g e ~ i doar recompense care
pot
i oferite
mntingent.
Nu alegep o
recompensa
daca nu o p u t e ~ i retrage ulterior sau daca retragerea ei
creeaza probleme marl.
Exista o singura exceppe
de
la aceasta regula. P u t e ~ i
din
cand
ln
cand sa oferip acces
DeContingent lao recompensa pe care copilul o alege rareori, tocmai pentru a-i
c r e ~ t e
interesul
pentru ea.
3. Recompensele trebuie sa fie foarte variate
Oferind recompense foarte variate, e ~ i
reduce
posibilitatea
p a r i ~ i e i
sap
eta
pi. Recompensele
1RJI ram.a.ne astfel proaspete puternice. In plus, avep la mdemana instrumente
prin
care sa
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 35/137
8 Ghid de terapie B
oferip feedback diferenpat. Chiar
dadi
o recompensa este mai atractiva pentru copil dec
altele, folosip-o
prin
rotape cu recompense mai pupn puternice. De asemenea, avep grija sa n
recompensap
niciodata mai mult decat trebuie.
Ori de cate ori copilul are
pupne
recompense, alegep-le
pe
cele
mai
puternice pentru
recompensa comportamentul eel mai important.
4. Recompensele sociale trebuie asociate
cu
recompensele primare
Chiar daca recompensele sociale de pilda, zambetele sau laudele) nu-i plac copilul, ele v
capata la randullor valoare recompensatoare daca le asociaji cu recompense
primare
mancar
sucuri, jucarii preferate, etc.). Dezvoltarea recompenselor sociale
va
permite sa
combinap,
cele din urma recompensele sociale §i primare s reducep la maxim frecventa
de
oferi
a recompenselor tangibile. Mai mult, recompensele sociale
sunt
principalele recompense d
viata de zi cu zi.
5.
Dezvoltati
}i
identificati permanent recompense
Cautati in fiecare zi prin casa
§i
adunati obiecte noi,
pe
care
sa
le incercati; plimbati-
printre rafturile cu jucarii ale supermarketurilor; incercaji
§i
recompense care
au
funcpon
pentru alp copii. Chiar
daca
vise pare
ca
o jucarie sau o activitate nu-i place copilului, nu v
dati batuti.
Ganditi-va la felul cum se autostimuleaza copilul ca
sa
va
dati seama
ce fel
de
activita
prefera. Copiilor care se autostimuleaza
vizualle
pot placea labirinturile cu bilufe colorate s
clepsidrele
cu
lichid. Copiilor care se autos timuleaza
auditiv
s-ar putea
sa
le placa CD-uri
muzicale, dirtile
cu
melodii sau instrumentele de cantat. Copii lor care se mi§ca mult le plac
obicei saltelele de sarit, masajul §i gadilatul.
Jucariile care ilustreaza relapa cauza-efect sunt de multe ori indragite de copii. Jucarii
cu
utilizari multiple
pot fi
folosite timp indelungat, pe
masura
ce copilul progreseaza. Caut
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 36/137
Capitolul 3 - Recompense
9
obiecte care ofera stimulare senzoriala (de pilda, jucarii care fac zgomot, se
m i ~ c
sau produc
lumini), oportunitap de explorare (de pilda, obiecte de tip
pin
art4
o gama larga de posibile
utilizari, de la
simplu la
complex.
6
Folositi recompense adecvate varstei
Acest
lucru
s p o r e ~ t e
~ a n s e l e
copilului autist de a
i
acceptat de copiii de
a c e e a ~ i
varsta. In
plus,
nu
iese
prea
mult in evidenta nici faptul ca este recompensat. Cei
din jur
se vor
raporta
ei mai firesc la copil, el n s u ~ i simpndu-se la fel cu cei de-o varsta, dobandind o imagine mai
buna despre sine incepand
sa
aiba interese noi, mai sofisticate. In f a r ~ i t acest lucru ajuta
Ia
generalizare, intrucat copilul are mai
multe
n s e
sa
intalneasca aceste recompense
in mediul
natural.
7 lmprevizibilul noutatea cresc mult valoarea recompensei
Dupa cum ~ t i m
surprizele
aduc mai intotdeauna
bucurii au darul
sa
motiveze.
Puneti
recompensele intr-un saculet sau o cutie a misterelor astfel ii puteti oferi copilului intaritori
noi
doar
schimband modul
de
prezentare. Entuziasmul va
i
asociat
cu
persoanele, locurile
materialele didactice din timpul sesiunilor
de
terapie.
8 La
inceput recompensele trebuie sa fie imediate
Recompensa are
maxim de
eficienta atunci cfuld este oferita
in mai pupn de jumatate
de secunda dupa
un
comportament. Se formeaza astfel cea mai puternica asociere dintre
romportament recompensa, iar copilul intelege foarte limpede care este comportamentul
do:rit
Caracterul
imediat
al recompensei este
important mai
ales la inceput, cand copilul
invata
s
invete .
Un
alt avantaj al recompenselor imediate este ca reduc rapid posibilitatea ca alte
mmportamente sa fie recompensate
din r e ~ e a l a .
De exemplu, daca v-ati propus
sa
incurajap
4 Obiectele de tip pin
art
sunt formate dintr-o
multitudine
de ace metalice care gliseaza inainte mapoi
pe
suprafata care le suspne. Apasand pe aceste ace, se obJ:ine relieful figurii care preseaza .
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 37/137
4
Ghid de terapie ABA
contactul vizual,
dar
1ntarziati
cu
recompensa, s-ar
putea sa
recompensap., de fapt,
momen
cand
copilul intoarce privirea
in
alta parte. La fel, daca recompensap. copilul
la
cate
minute dupa comportament, e foarte posibil ca el sa fi uitat ce a fikut deci sa nu mai ~ t i e
comportament sa repete
pe
viitor. u toate acestea, pe masura ce terapia avanseaza, trebuie
intarziap. in mod deliberat recompensa, astfel incat copilul sa se
b i ~ n u i a s c a cu
r e c v e n ~ e l e m
slabe de recompensare, existente
in mediul
natural.
9 Modelul de recompensare trebuie sa fie aplicat cu consecventa
o n s e c v e n ~ a
cu care este
primita
recompensa
c r e ~ t e
posibilitatea ca
un comportamen
se repete
cu
r e c v e n ~ a
dorita.
u
cat recompensa este
mai
previzibila,
cu atat mai
probabil
fi comportamentul-p.nta. Daca
nu
este recompensat
comportamentul
pozitiv
cand
se manife
sau,
mai
rau, daca apar comportamente negative copilul este
oricum
recompensat, progre
va scadea dramatic. Pe masura ce reducep. r e c v e n ~ a de recompensare, ramane la fel de import
ca t o ~ i cei care fac parte din echipa sa aplice cu
c o n s e c v e n ~ a a c e e a ~ i
f r e c v e n ~ a pentru a
o b ~
cele
mai bune
rezultate.
10 Recompensele trebuie red use in timp
u
cat
se menp.ne
mai
mult
timp
o f r e c v e n ~ a intensiva de recompensare,
cu atat
mai dif
va
fi
sao diminuap.,
iar
comportamentul-p.nta este foarte posibil
sa dispara dupa
ce reduc
recompensele. Dupa ce ap inceput sa diminuap. r e c v e n ~ a de recompensare, pot exista perioa
cand devine necesar sa
r e ~ t e ~ i
pentru scurta vreme r e c v e n ~ a in cazul in care copilul regresea
De asemenea, pe
masura
ce scade
r e c v e n ~ a
recompensarii avep.
a ~ t e p t a r i
crescute de la co
este
important sa
oferip. recompense
mai
putemice, altfel e posibil
sa apara
regrese.
11 Evaluati cu atentie momentul in care oferiti recompensa
Asigurap.-va ca oferirea recompensei nu
intrerupe un
raspuns foarte bun. Invers, asigur
va ca recompensa
nu
intarzie atat de mult incat
a ~ i reduca din
f i c i e n ~ a .
Pentru
a evita acea
posbilitate, putep. recurge la o tranzip.e verbala de exemplu, apreciap. verbal comportamen
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 38/137
Capitolul 3 - Recompense
4
in loc
sa
recompensap.), dar la un comportament nonverbal (de pilda, zambip., dati din cap
sau ridicati degetul mare). Straduiti-va sa obtineti
mai
multe
raspunsuri
inainte
de
a oferi o
recompensa tangibila. 0 alta modalitate de a umple timpul dintre aparip.a comportamentului
oferirea
e c o m p _ ~ n s e i
este sa folositi
un
sistem de reprezentare simbolica a recompenselor pe
care le c a ~ t i g a copilul.
12. La inceputul terapiei rostiti numele comportamentului pe care il recompensati
In felul acesta, copilul intelege care e
comportamentul
recompensat faptul ca doriti sa
l
repete. De asemenea, se
i n t a r e ~ t e
legatura dintre recompensa comportament. Rostirea
cu
voce tare a numelui comportamentului va ajuta ca terapeut,
pentru
cava menp.ne concentrat
pe
obiectivul lectiei. Mai tarziu
nu va mai £
a ~ a
de important
sa denumip. in mod specific
fiecare comportament, intrucat copilul va
£
capabil
sa
inteleaga contingenta.
13. in timp faceti trecerea spre recompense mai putin neobi§nuite
§i
mai practice
Recompensele practice naturale
promoveaza
generalizarea.
In
caz contrar, e foarte
posibil ca prezenta copilului
in
medii naturale, unde nu sunt accesibile recompense, sa dudila
disparitia comportamentelor adecvate reaparip.a comportamentelor disruptive.
14. Nu folositi recompensele ca §antajl
Nu o b i ~ n u i p copilul sa
auda
dinainte despre recompensa pe care o va c a ~ t i g a Cand apar
comportamente disruptive, nu-i amintiti copilului despre recompensa pe care o va
primi daca
se
o p r e ~ t e mai
ales
nu l
amenintaP. ca o va pierde.
Nu
, plusap." daca se
i n r a u t a t e ~ t e un
comportament
disruptiv, adica nu introducep. o recompensa sup imen ara, care nu era prezenta
inainte
de
inrautati rea situatiei.
$antajul este ext rem
de
atragator
Petermen
scurt, pare foarte eficient. De
multe
ori copiii
inceteaza imediat comportamentul disruptiv daca
sunt
~ a n t a j a p Este o strategie pe termen
scurt care
poate
~ u r rapid situap.a,
dar
care va provoca probleme de durata. mandoi putep.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 39/137
42
Ghid
de
terapie
B
deveni
dependenti de
aceasta forma de §anta}. Vep
fi nevoip
sa-i
,amintip
deseori copil
de recompensa §i
de
ceea ce trebuie sa faca
pentru
a o ca§tiga. In acest fel, lasati loc negocier
tocmelii, iar copiii se
pot
obi§nui ca mai intai sa se gandeasca
daca
recompensa merita efo
pe care
i l
cerep
de la ei
Este
mai
bine
sa
anuntaJi recompensa
DUPACE
se manifesta
comportamentul
ADECV
Dincolo de faptul ca impiedicap dezavantajele §antajului, recompensarea este §i mai pu
previzibila, deci va va
i
m a i U§Or sa 0 reducep. Odata ce ati inceput sa va bazap pe tocm
,Daca ..
, atunci
.. ,
recunoa§tep ca rezultatul interacpunii este
mai important
decat proce
,Daca nu mai
Jipi,
1Ji
iau
un
sue " In acest
punct,
copiluli§i
va
schimba
comportamentul
d
datorita beneficiului promis, §i
nu
pentru ca e
un
copil ascultator sau pentru ca a§a e frumo
se comporte. 0 astfel
de situape pune
accentul pe recompensele exterioare
§i
copilul
nu va
ajunge sa interiorizeze singur dorinta de a face alegeri mai bune.
15 Utilizati recompensarea diferentiata
Probabil
una
dintre cele
mai importante metode
de
predare
a abilitaplor
§i
de modifi
a comportamentelor disruptive este recompensarea diferenpata. Ideea este simpla: oferip
mai puternica recompensa pentru eel
mai bun comportament
sau raspuns. Comportamen
cele
mai
dorite primesc recompensele pentru care copilul
,ar da
orice"
sale
aiba,
in vrem
comportamentele mai pupn insemnate primesc recompense de calitate mai slaba. Tabelu
mai jos prezinta exemple de recompense diferenpate care pot
i
folosite
in
terapia formala:
FEEDB CK DIFERENTI T .
INFORM TIV
R SPUNS CORECT ATENJ IE BUN
BRAVO
FOARTE BINE
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 40/137
Capitolul 3 Recompense 43
E$TI FOARTE A TENT
PERFECT
E$TI
UN
COPIL
ISTET
EXCELENT
SUPER
MINUNAT
R A . S P U N S ~ O R E C T D R ATENTJE SL B
BINE.
CORECT.
A$A.
DA.
POTJ
1
MAl BINE.
AHA.
BUN.
AI RAsPUNS BINE.
RA.SPUNS INCORECT, D R ATENJ IE
BUN
AI INCEPUT BINE,
DAR
..
CAMA A.
.
FOLOSE$TE AMANDOUA MAINILE.
.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 41/137
Ghid de terapie
B
FACUMFACEU.
sA
MAl
JNCERCAM 0 DATA
E$Tl PE-APROAPE
NUCHIAR.
Gest cu capul care sa semnifice ,NU
NICI UN
RA.SPUNS S U RA.SPUNS INCORECT, CU ATENJ IE
SL B
TREBUIE SA FII A TENT
ASCULTA MAl BINE
NU.
TREZlREA
NU E$Tl A TENT.
NU ASCULTI.
MACAR INCEARCA .
FIIATENT
TE-AM INTREBAT CEV
A.
A$TEPT RASPUNSUL TAU.
ALO
TONUL VOCII EXPRESIA FETEI FOLOSIREA RECOMPENSELOR TAN
BILE
VOR
EXPLICA MAl BINE RECOMPENSA.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 42/137
Capitolul 4 Comportamentele disruptive 5
omportamentele
disruptive
Comportamentele disruptive reprezinta probabil
unul
din cele mai mari obstacole in
terapie. Astfel de comportamente pot fi extrem de greu de schimbat pot provoca enorm de
mult stres frustrare de ambele
parp
Dar eel
mai
mare obstacol este probabil reticenta tuturor
de a
aborda
aceste comportamente. De
multe
ori ele
nu
sunt nici macar luate
in
considerare ca
posibile obiective
de
lucru.
Exista
mai multe
motive pentru care programele de terapie
nu abordeaza
aceasta
zona
critic
a.
n primul
rand comportamentele disruptive sunt extrem
de greu
de schimbat. Ele reprezinta
o forma foarte eficienta de adaptare a copilului la lumea din jur. Ca orice comportament
adaptativ
care a fost eficient in repetate randuri fie timp de
un
an fie de zece este foarte greu
de schimbat.
Cand
incerci sa modifici comportamentele disruptive intensitatea frecventa lor
pot
c r e ~ t e uneori intr-o masura alarmanta. Copiii se supara cand incercam sa-i dezvatam de
comportamente care au funcponat
pana
atunci foarte bine pentru ei. De asemenea ei
~ t i u din
trecut ca intensificarea
comportamentului
ii face pe cei
din
jur eel
putin
uneori
sa
cedeze
s le faca pe plac. Pentru ca nu vrem sa ne vedem copiii suparap pentru ca nu vrem sa le
infruntam
mania este
mai tentant
sa cedam. Este o reactie foarte fireasca in astfel
de
situatii.
in
pacate cedarea
nu
face decat
sa
intareasca
un
comportament
disruptiv ceea ce
s p o r e ~ t e
enorm
dificultatea de
a 1
schimba pe viitor.
Un alt motiv pentru care comportamentele disrupt ive
sunt
de
multe
ori trecute
cu vederea
este convingerea ca
imbunataprea
abilitatilor cognitive
i l
va face pe copil
sa para mai pupn
afectat de boala. Predarea abilitaplor c o l a r e
~ i e
comunicare este de
multe
ori partea de terapie
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 43/137
6
hid de terapie B
de care r i n ~ sunt eel mai absorbip. care devine punctul central a l intervenp.ei terapeutic
Parinp.i sunt c o n v i n ~ i ca
un
copil lipsit de limbaj
va
avea
~ a n s e
considerabil
diminuate de
i n v a ~ a
de
a se
integra
la c o a l a .
Dar
paradoxa , tocmai
comportamentul disruptiv
este eel ca
lmpiedica
eel
mai mult integrarea sau
o face
de-a dreptul
imposibila.
Motivul
principal
pent
care copiilor lise refuza integrarea este
comportamentul
disruptiv nu intarzierile de limbaj s
de
socializare
Uneori se ajunge la
urmatorul
rap.onament: dupa ce copilul va
deprinde
limbaju
comportamentele disruptive
fie
vor
fi eliminate
cu
totul, fie
vor scadea
pana la nivele
u ~
controlabile. Dinpacate, r e z e n ~ comportamentelor disruptive nu numaica reduce considerab
~ a n s e l e de n v a ~ a r e ale copilului, ci l n c e t i n e ~ t e foarte mult
ritmul de
n v a ~ a r e li afectea
negativ progresul. Astfel de
comportamente nu pot
fi trecute
cu vederea
la
e s f a r ~ i t . Dar cu
c
se intarzie
mai
mult
cu
atat ele
vor
deveni din ce in ce mai greu de modificat.
De
multe
ori,
comportamentele disruptive ajung
sa
nici nu
mai
fie sesizate
de
parinp.
educatori. Oamenii se
o b i ~ n u i e s c atat
de mult cu ele,
meat
nici
macar u - ~ i mai
dau
seama
p r e z e n ~
lor sau
de impactul pe
care
11 au asupra restului
activitap.lor.
Adesea
se fac conce
incredibile pentru copil, fara ca
nimeni
a - ~ i dea seama. Si pentru
ca aparent
copilul nu
mai
es
turbulent,
nevoia de
a
aborda comportamentele lui nu mai este
nici
ea
evidenta.
lp dai
seam
ca un copil este dependent de aceste concesii doar cand observi reacp.a sa exagerata
in
cazul
care nu i se fac concesiile cu care s-a
o b i ~ n u i t . La
randullor adulp.i s-ar putea
a - ~ i
dea seam
din timp de
posibilitatea izbucnirii unui
comportament turbulent
fiind motivap.
de
o
d o r i n
puternica de a
pastra l i n i ~ t e a adapteaza
subtil
comportamentul
pentru a evita
sa
intre
conflict
cu
copilul.
Exista alte situap.i
in
care
problemele
comportamentale nu sunt considerate o priorita
de
pilda
atunci cand parinpi educatorii
spera
ca ele se vor diminua de la sine odata
trecerea timpului. Cu i g u r a n ~ a aceasta s p e r n ~ este intrep.nuta de convingerea di i n v a ~ a r
unor
abilitap. noi, cum
ar
fi limbajul, va
duce
la
disparipa
lor.
Din
pacate, astfel
de lucruri
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 44/137
Capitolul 4 Comportamentele disruptive
47
intampla mult
prea
incet rezolvarea problemelor comportamentale
nu
este decat amanata.
~ a cum
am afirmat deja, incercarea
de
a schimba comportamentele disruptive
duce
de
multe ori
la
enervarea copilului.
Nu
este deloc
~ o r sa
fad
fata
unei
asemenea situatii.
Pe langa
faptul ca nu vrei sa
suporp
consecintele furiei lui, ip este foarte greu sa-l vezi suparat. D e ~ i
c r e ~ t e r e a
problemelor compor tamentale este,
de
fapt, un semn pozitiv copilul este
c o n ~ t i e n t
de schimbare, este interactiv, da dovada
de
perseverenta, etc.), izbucnirile lui tot nu sunt
~ o r
de suportat. In astfel de momente, trebuie
sa
va amintip ca obiectivul pe care vi 1-ati propus nu
este
neaparat
sa-l facep
pe
copil fericit
petermen
scurt, ci
petermen
lung.
Ni
se pare ca ~ t i m
cum
sa-i facem pe copii fericip
l i lasam sa
se autostimuleze le satisfacem toate dorintele.
Dar
acest lucru, evident, nu este deloc spre binele lor. Ca
adulp
responsabili, suntem de multe ori
nevoip
sa
luam decizii care
presupun
restricponarea dorintelor copilului. Trebuie
sa
te speli pe
dinp inainte
sa
te culci;
nu pop sa
mananci
doar
cartofi prajiti;
nu pop sa
arunci
pe
jos jucariile
Copiii fac de multe ori alegeri care nu le sunt favorabile noua ne revine responsabilitatea de
a lua cele
mai
bune decizii pentru ei. Seamana
intrucatva cu
injecpa facuta de doctor -
nu ip
place, dar trebuie s-o faci. Cu siguranta, vom incerca sa facem orice experienta de acest fel cat
mai
placuta mai constructiva,
dar
e c u n o a ~ t e m
ca
presupune
un
disconfort inevitabil.
In s f a r ~ i t mulp considera ca pentru a interveni asupra comportamentelor disruptive e
nevoie de mai
multa rabdare
pricepere decat pentru
predarea unei
abilitap complexe
cum
este
li:mhajul. Daca insa
terapeuplor
le lipsesc aceste calitap, pot ajunge sa evite cu totul interventia
romportamentala din
pricina fricii a neputintei
de
a face fata situatiilor complicate.
C ND ESTE CONSIDER T PROBLEM TIC UN COMPORT MENT
~ i r i l e
comportamentale, de
pilda
crizele
de
furie, agresivitatea neascultarea, sunt
~ o r
clerecunoscut ca fiind disruptive daunatoare. Alte comportamente cu caracter pasiv, de pilda
aatenpa
lipsa
de
participare, izolarea lipsa de concentrare
pot sa nu
fie disruptive,
dar
ele
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 45/137
8
Ghid de terapie ABA
interfereaza, t o t u ~ i cu dezvoltarea copilului. Este extrem de important sa fie abordate c
restul comportamentelor. e ~ i
nu
pare la fel de evident, ele
pot
impiedica progresulla fe
mult, daca
nu
chiar
mai
mult. Orice
comportament
care impiedica procesul
de
invatare treb
considerat problematic.
CRE RE MEDIULUI OPTIM
Inainte de implementarea unui
program,
este deosebit de important
sa
crear un me
pozitiv de invatare. Nu numai ca astfel veti
c r e ~ t e
eficienta
programului,
dar terapia i n
va deveni
mai
placuta
pentru
toata lumea: copil, familie terapeut. Acest
lucru inseamn
creati situatii in care copilul are mult mai multe ~ a n s e sa fie calm cooperant. Pentru ince
puteti
sa star h1nga copil
sa
va
jucar cu
jucaria sau jocullui preferat fara sa ii cereti NIM
Dupa ce s-a
b i ~ n u i t
sa fiti
prezent in
preajma lui,
puteti
incepe sa-i
dati treptat
comenzi
pe
c
este foarte probabil sa le indeplineasca. De exemplu,
putem
spune pe
un
ton haios,
dar
dir
M
v
b
. u· fil ,, . . ,,
, ananca 1scmte
e
, , 1ta-te a m. sau
,Invarte
tltirezul. .
Crearea situarilor pozitive de invatare nu numai
cava
diminua
comportamentul
disrup
dar va oferi ocazia
de
a recompensa
comportamentul
adecvat. La inceput, recompensarea
va include doar laude verbale, ci recompense tangibile precum jucarii, activitati manc
Laudele trebuie
sa
faca referire explicita la
comportamentul
adecvat. E bine ca permanen
identificar verbal comportamentele dorite, de exemplu:
, ,mi
place ca
e ~ t i
ata.t
de l i n i ~
,Multumesc ca rna asculti ", E ~ t i foarte a tent, bravo ". Trebuie sa aveti insa grija sa pastrat
limbaj simplu, suficient cat
sa
inteleaga copilul.
In
afara
de
faptul ca sunt
reduse
problemele comportamentale
c r e ~ t e ,
prin urm
~ a n s a de a recompensa comportamentele adecvate, exista multe alte beneficii daca ince
intervenra intr-o
maniera
pozitiva. n primul rand, devine posibila construirea unei re
calde intre terapeut
copil, care este vitala pentru eficienta terapiei.
In
al doilea rand, ap
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 46/137
Capitolul 4 Comportamentele disruptive
9
o ocazie minunata de a
evalua
punctele slabe punctele tari ale copilului.
In
al treilea
rand
putep
identifica dezvolta recompense. In al patrulea rand
copilulmcepe s a - ~ i
doreasca sa
se intoarca la situapa de invatare (adica locul, materialele didactice, etc.). In s f a r ~ i t puteti de
multe ori sa /lstrecurati cateva lectii fara sa provocati comportamente de opozitie.
MEDIUL
iNCONJUR TOR
l
STRESUL
Mediul are o influenta u r i a ~ a asupra comportamentului.
Un mediu
haotic (de pilda,
zgomotos, calduros, aglomerat, etc.)
poate
duce la izbucniri comportamentale, in vreme ceo
atmosfera i n i ~ t i t a
poate
genera
comportamente mai
calme. Acest
lucru
e valabil pentru adulp
ln general,
dar
mai ales
pentru
copiii
a u t i ~ t i .
Vorbitul rar
in
~ o a p t a poate avea
un
impact
pozitiv
u r i a ~
asupra
comportamentelor
disruptive. $i t o t u ~ i avem tendinta sa facem exact
pe dos. Ridicam vocea
vorbim mai
repede.
De multe
ori, acest
lucru
areca efect
nu
doar
aprinderea furiei copilului, ci a noastra. Gandip-va la felul instinctiv
in
care reacponam
cand un copil ne
~ f c
brusc materia1e1e de Iucru. Para
sane gandim
ne
trezim ca l f c m
~
noi
la randul nostru, pentru a le ~ t i din nou
sub
control.
Dar
tipul acesta
de intervenpe
fizica
nu face decat sa sporeasca haosul l determina
pe
copil sa devina mai agitat in incercarea
de a r e c a ~ t i g a controlul situapei.
Pentru
a putea ramane calmi mtr-o astfel de situape, ar
fi
de ajutor
sa
practicap voi i n ~ i v a
tehnici
de
managementul
stresului. Respi rap profund rar,
amintip-va
c trebuie
sa ramaneti
c.almi gandip-va la ceva placut sau
luap
pur simplu o pauza.
In
felul acesta,
vep
avea mai
mari n s e sa va stapanip amandoi. Cand suntep calmi, nu
numai
ca reduceti posibilitatea de a
agita mai
mult lucrurile, dar
devenip mai
obiectivi. In plus,
reducep
orice
atenpe negativa
care ar putea recompensa comportamentele disruptive ale copilului.
Reducerea razboaielor cu copilul scade posibilitatea
aparipei
unui comportament
disruptiv grav.
De
aceea, e bine
sa
oferip copilului
un
anumit grad de control, lasandu-1
sa
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 47/137
50
Ghid de terapie B
aleaga
din mai multe
op}iuni. Vrei sa lucrezi la masa sau
vrei sa
sHim jos? ,
Cu
ce ai v
sa
incepem
lecpa?
sau n
ce camera vrei
sate
joci?
sunt
op}iuni care de
multe
ori ajut
l i n i ~ t i r e a copilului.
Nu
emite}i o cerinta care
~ t i p
ca duce la conflict (de pilda, sa stea pe scaun,
sa
faca con
vizual, sa
salute
sau s a ~ i
ia la revedere) decat daca sunteti pregatit. Trebuie
sa
decideti d
cerinta cu pricina este foarte importanta
daca
sunte}i pregatit sa-i facep fatal Cu alte cuvi
incercati
sa nu
emiteti niciodata o cerinta
daca nu
sunteti gata sa aplicati consecintele
c
~
oferiti
indrumare
fizica (daca e cazul).
Unalt factor care contribuie de multe ori la aparipacomportamentelor disruptive1l reprez
plictiseala. Trebuie
sa
evalua}i permanent felul in care plictiseala intervine in comportame
Cu
toate acestea,
nu putem intotdeauna sa
o eliminam nici
nu
trebuie. Copiii trebuie
sa
inv
sa faca fata plictiselii.
Dar cu siguranta
putem
incerca sa nu dam a ~ t e r e unei plictiseli inu
lata cativa factori pe care ii putep lua in considerare pentru a reduce plictiseala sau frustra
in
cadrul terapiei:
CUM
S
FACETI TERAPIA NATURALA PLACUTA
l
GENERALIZABILA
• Folositi tonuri entuziaste.
• Variati mediile de lucru.
• Variap instrucpunile (de pilda,
Ce
este? vs.
Ce
vezi? vs.
Spune-mi
ce des
asta ).
• Folosi}i materiale interesante, functionale placute pentru elev.
•
Nu
plictisi}i copilul insis tand pe
un
program pe care deja
1 a
invatat.
• Daca elevul este atent raspunde bine, nu-l pedepsi}i prelungind lectiile. La fel, a
grija
sa nu scurtap
programele cand elevul
nu
vrea
sa raspunda.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 48/137
Capitolul 4 Comportamentele disruptive
5
• Mentineti o
rata mare de
succes.
• Folosip-va
de
preferintele copilului chiar §ii obiectele autostimulatoare pot fi folosite ca
recompense).
• Intercalap. programele dificile cu cele U§oare.
• Folosip. recompense variate
§ii
naturale.
• Limbajul trebuie sa fie cat mai natural posibil.
•
Apelap
la
un curriculum
cat
mai
extins de exemplu, limbaj, joe, socializare,
• Reducep. cat mai mult structurarea terapiei de pilda
1
lucrap. uneori pe
podea
in loc sa
De cate ori se manifesta
un
comportament disruptiv
1
trebuie sa-i acordap cea mai mica
atenpe posibila. Acest
lucru poate merge
chiar
pana
la ignorare totala. Sigur, daca este
un
OJmportament periculos sau extrem
de
deranjant pentru alpi de exemplu, ppete, injuraturi,
. l o v i t u r i ~ un anumit grad de
atenp.e este inevitabil atunci
cand
incercap.
sa
oprip
comportamentul
fdeexemplu
indepartand copilul sau promptandu-1 fizic sa p.na mainile jos). Dar aceste lucrur i
trebuie £acute intr-o maniera care
sa
ofere cat mai
pupna
atenp.e posibil,
de
exemplu limitand
c:ontactul
vizual
§ii reducand
conversap.a
cu
copilul. De obicei, oferim prea
multa
atenp.e.
Nu
J imai ca atenp.a poate recompensa
comportamentul
disruptiv, dar poate agita suplimentar
_..,
.,. '
sau
poate
deveni o invitap.e la comportamente §ii
mai
turbulente. Chiar daca
procedura
opri comportamentul, copilul s-ar putea sa
devina
extrem
de
dependent
de
controlul
::ertenc,r. Oferindu-i cea mai scazuta atentie cu putinta , evitap. astfel de capcane
§ii
indepartap. §ii
~ . J ' e C ( J m p e n s e l e
care menp.n
comportamentul
disruptiv.
In
cele ce urmeaza,
vom
discuta
mai
larg despre felul
cum
trebuie infruntate comportamentele disruptive.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 49/137
5
hid de terapie B
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 50/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
53
Cum
sa
in elegem
comportamentele
disruptive
Orice fel
de program
comportamental plead1
de
la premisa di un comportament este
influentat de consecinta sa. n comportament
urmat de
o consecinta pozitiva este mai probabil
sa se repete
pe viitor. Invers,
un comportament urmat
de o consecinta negativa este mult
mai
putffi probabil sa se repete. De exemplu, dadi agresivitatea are un rezultat
pe
care cineva
g s e ~ t e
placut de exemplu, atenpe, evitarea sarcinilor grele, reducerea frustrarii, etc.),
persoana
respectiva e foarte probabil sa fie agresiva
pe
viitor. Invers, daca face experienta
unei
consecin}e neplacute de exemplu, e silita sa mceteze o activitate placuta), scade posibilitatea
ca agresivitatea sa se repete.
Intervenpile comportamentale care
propun
modificarea comportamentelor problematice
pot fi imparpte n
doua
categorii mari: strategii de r e ~ t e r e strategii
de
d e s r e ~ t e r e a
comportamentelor. Programele reductive,
de
d e s r e ~ t e r e
a comportamentelor,
cum ar
fi
time
out penalizarea sau extincfia sunt menite sa reduca problemele de comportament prin oferirea
unei consecinte negative, direct dependenta de comportament. Procedeele
de
r e ~ t e r e a
comportamentelor,
cum
ar fi recompensarea diferenfiatii a altui
comportament
DR0)
5
, recompensarea
diferenfiatii a
comportamentelor incompatibile
DRI)
6
sau
recompensarea
diferenfiatii
a
recvenfelor sciizute
e comportament DRLf,
sunt menite sa descreasca incidenta comportamentelor disruptive prin
incurajarea comportamentelor dorite recompensarea absentei comportamentului disruptiv.
Programele terapeutice combina, de obicei, procedeele
de
r e ~ t e r e cu cele
de
d e s r e ~ t e r e
comportamentala, deoarece
propun nu doar
sa elirn.ine comportamentele nedorite, ci sa
5
n
engleza, Differential Reinforcement o Other
Behavior.
6
n
engleza, Differential Reinforcement o ncompatible
Behavior.
7 Yn engleza, Differential Reinforcement ofLow-Rate Behavior.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 51/137
5
Ghid de terapie B
dea
n a ~ t e r e
sau sa mareasca frecvenja comportamentelor alternative adecvate. Acest lucru
devine extrem de eficient
cand
comportamentele noi care
sunt
predate
atrag
consecinj
recompensatoare
f i r e ~ t i
de
exemplu interacjiune sociala joe comunicare. Deoarece copilu
este recompensat
prin intermediul unui comportament
pro-social este
mai pujin ten
at
sa
caut
recompensele pe care le-a
primit in
trecut
prin
mijloace turbulente.
Abordarea comportamentala s-a
dovedit
providenpala in reducerea comportamentelo
disruptive grave
cum ar
£ autoagresivitatea agresarea celor din jur crizele de furie. Mai mul
pacienpi care manifestau deficienje de comunicare
de
joe de abilitap sociale de autoservir
au
dobandit
aceste abilitaji esenpale
prin
intervenjii comportamentale.
e ~ i multe
intervenjii comportamentale
au avut
ca rezultat reducerea comportamentelo
disruptive eficienja pe termen lung a abordarii depinde de capacitatea
noastra
de a cultiv
un comportament altemativ
adecvat. Exista
mai
mulji factori care
pot
interfera
cu
eficienj
petermen
lung a intervenpei comportamentale. Atunci cand programele sunt create fara s
se injeleaga DE CE o
persoana
manifesta comportamente disruptive motivele profunde car
menjin
aceste comportamente raman neatinse. Planurile de intervenpe pleaca
prea
des
de
l
premisa ca
singurul
scop este
disparipa unui
anumit
comportament
nedorit.
in
pacate daca
u
copil incepe a - ~ i dea palme din pricina frustrarii oprirea
comportamentului
nu este suficient
pentru a elimina problema. Daca programul nu-i
pune
copilului la indemana mijloace de
face faja frustrarii este posibil sa
apara
un
comportament
altemativ
cum
ar
£ datul cu
capu
de pereji care sa inlocuiasca primul comportament autoagresiv. Planul de intervenpe are ma
multe ~ a n s e sa
fie eficient
daca
se
bazeaza pe
o analiza funcponala a
comportamentului
s
ocupa
~ a d a r
atat de
frustrare cat
de
autoagresivitate.
Cheia pentru modificarea eficienta a comportamentelor
in
timp este injelegerea funcjie
comportamentului
disruptiv. Mai intai trebuie
sa r e c u n o a ~ t e m
ca acest tip de
comportame
nu
este intamplator. Are
un
scop. Agresivitatea de exemplu
poate
avea ca scop reducere
stresului evitarea
unei
sarcini neplacute sau atragerea atenpei. Comportamentele disruptiv
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 52/137
Cap\to\u\ 5 Cum sa 1n\e\egem comportamente\e d\sruptive
55
sunt adaptative,
1n
sensul
d sunt
o modalitate de a comunica,
de
a avea
un impact
asupra
mediului de a satisface
anumite
nevoi.
Deoarece comportamentele disruptive satisfac o nevoie,
un
program
eficient trebuie
sa
invete copilul
un
alt comportamentcare sa satisfaca pe deplin nevoia respectiva. Daca acest lucru
nu se mtampla, eel mai probabil copilul va dezvolta un comportament Ia fel
de
neadecvat ca
precedentul sau va reveni la
un
comportament mai vechi. De aceea, el trebuie mva}at sistema ic
cu mare atentie sa gaseasca o modalitate mai eficienta de
- ~ i
satisface nevoile sau dorintele.
In ultimii zece ani, cercetarea naturii comportamente lor disruptive a avansat foarte mult. i
t o t u ~ i
programele
sunt de multe
ori gandite implementate
1n
mod
inadecvat,
pentru
ca
nu
propun
predarea
de comportamente alternative. Va
prezentam in
continuare cateva aspecte
care impiedica, de obicei, dezvoltarea unui program comportamental eficient.
Dificultatea
de
a alege un comportament inlocuitor este,
de
multe ori, prima problema a
unui program. Poate ca va e limpede ce nu ar trebui sa faca copilul (de exemplu,
sa
nu dea
in
alpi), dar este
mai greu
sa va
dap seama
ce
ar
trebui
s facii
Selectarea
comportamentului
inlocuitor
presupune
nu
doar
analiza funcpei
comportamentului
disruptiv, ci identificarea
romportamentului
care
va
servi eficient c e e a ~ i funcpe pe care copilul
va
fi capabil sa-linve}e.
~ f a i
mult,
comportamentul
trebuie
imparpt 1n
etape
u ~ o r de predat
(adica trebuie facuta o
analiza amanun}ita a componentelor). De exemplu, nu este suficient doar sa identifica}i nevoia
de a inva}a o tehnica de reducere a stresului. Trebuie identificate procedeele specifice (respira}ia
adanca, relaxarea musculara,
numaratul
vizualizarea, etc.) trebuie dezvolta t
un plan
detaliat
Jicomplet.
Lipsa de rabdare a adultului este un alt obstacol frecventmtalnitin terapie. Este de in}eles ca
toata
lumea
d o r e ~ t e o schimbare rapida,
dar
acest
lucru
nu este realist uneori nici de dorit.
Predarea
unor
abilita}i inlocuitoare este un proces de durata. Comportamentele disruptive se
mvata, de obicei, in
ani
mtreoi de conditionare.
Prin
urmare, este realist
sa
ne ~ t e p t m
ca
alti
0
ni sa
treaca
pana cand
copilul va mvata
un comportament altemativ
nou. In plus, de
multe
ori
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 53/137
6
Ghid de terapie B
este necesara o abordare sistematica treptata pentru a invata
repne
cu
adevarat
o abilita
Din pacate se incearca de
multe
ori
predarea
rapida a unor abilitati complexe ceea ce
nu
e
deloc o metoda eficienta. Fiecare etapa se
preda
pe rand nu se trece la urmatoarea etapa pa
cand cea curenta nu a fost invatata.
Alegerea momentului in care se face predarea este
i a r a ~ i
o
problema
des intalnita
intervenpile comportamentale. Este
important ca predarea sa
se faca
in
cele
mai
bune cond
posibile adica atunci cand
copilul
terapeutul
sunt eel mai receptivi eficienti
in
actiu
Aceasta se n u m e ~ t e predare proactiva. Insa de cele mai
multe
ori momentul ales pen
predare
este fie in timpul fie
imediat
dupa manifestarea
unui comportament
problematic. E
complet
r e ~ i t
intrucat copilul este furios deci
nu
are deschiderea necesara pentru a invata
terapeutul este la randullui frustrat maruos deci nu poate fi
un
educator calm rabdat
Este
important sa predap intr un
moment in care copilul
nu
manifesta probleme este intere
motivat sa invete un comportament altemativ.
CUM SE BORDE Z PROBLEMELE COMPORT MENT LE
Gasiti in cele ce urmeaza cateva indrumari de care
sa
tineti
seama
in timpul episoade
de
intensificare a comportamentelor negative. Deoarece fiecare situape este diferita fiec
relape
cu copilul este unica ne este imposibil sa trecem in revista toate actiunile care
ar
tre
sa se petreaca. Dar exista o filozofie generala care va poate ghida anumite proceduri pe c
le
puteti
urma. Este insa vital sa
va
amintiti ca cea
mai
eficienta
componenta
a interventiei e
predarea proactiva care
nu
trebuie
sa
aiba loc atunci cand copilul este agitat.
De obicei comportamentele negative evolueaza dupa
un
model clasic. Cu alte cuvinte
urmeaza anumite
etape.
Prima
etapa este reprezentata
in
general
de
o
u ~ o r
agitatie c
se manifesta prin comportamente nonverbale de pilda mers apasat gesticulape abunde
sau respiratie neregulata sau prin comportamente verbale
cum ar
fi smiorcaiala ori cea
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 54/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
57
u.aca situapa
nu
se rezolva
sau
raspunsul nu este eficient, comportamentul
va
trece la o etapa
superioara de manifestare, de exemplu distrugeri de bunuri sau fuga. Etapa finala poate culmina
cu o agresiune
impotriva
celorlalp
sau impotriva propriei
persoane.
Fiecare etapa necesita un raspuns aparte. Este vital sa in}elegep ca
pana
eel mai adecvat
r.ispuns sau un raspuns care a fost eficient in trecut s-ar putea sa nu mai funcponeze. Trebuie
· sa
analizam permanent care sunt
raspunsurile
care
funcponeaza
ce alte
lucruri
trebuie
predate.
Este necesar sa fim
c o n ~ t i e n p
ca majoritatea copiilor
au avut
parte
de
numeroase tipuri de
interven}ie de-a lungul timpului. E posibil ca ele sa nu fi fost folosite corect, consecvent sau
pentru un timp suficient de lung pentru a fi eficiente. Mai mult,
procedee
reductive folosite
frecvent ca pedepse de pilda
time out sau
penalizarea
sunt in
general insuficiente
pentru
: reducerea pe termen lung a problemelor
comportamentale
daca
sunt
folosite singure. Astfel
. de strategii pleaca de la
premisa
ca prin oferirea de consecin}e negative puternice, copilul nu
va
mai avea e ~ i r i ati1t de dese. e ~ i aceste tehnici
ar putea
intrerupe comportamentul
pentru
o
YI eiil.e, ele nu rezolva insa motivapa profunda a comportamentului pot prezenta dezavantajul
. unor efecte
secundare
nedorite pe plan comportamental.
Oamenii in}eleg de
multe
ori g r e ~ i t procedeele de
reducere
a comportamentelor.
De
exemplu,
time out
este o intervenpe care ar trebui sa-l faca pe copil sa experimenteze o
pauza
de
b recompensa. Cu alte cuvinte, copilul ar trebui sa se afle intr-o situa}ie motivatoare, pozitiva,
iar cand
apare comportamentul
disruptiv, copilul ar trebui indepartat din acel mediu pentru
o anumita perioada
de
timp. Dar exista multe situa}ii cand copilului nu-i place mediul in care
se afla, ca chiar se bucura sa fie luat de acolo. Mai mult , cand este indepartat copilul nu ar
trebui
sa
primeasca nici o forma de recompensa. Dar daca nu avep grija cand l
trimitep
in time-
liliit
(adica il a ~ e z a p pe un scaun, la col},
in
dormitor, etc.), se poate angaja in comportamente
recompensatoare,
de
pilda autostimularea.
Prin urmare procedeul de
time out
poate
ajunge
s
creasca sau sa intareasca comportamentul disruptiv Un alt exemplu
de
ineficien}a a
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 55/137
8
Ghid de terapie B
pedepselor poate aparea
cand
copilului i se ofera o reacp.e emop.onala
sau
alta forma de atent
in
cursul aplicarii consecintei. Aceasta atenp.e
e ~ i
negativa
poate
funcp.ona ca intaritor
comportamentului
disruptiv
nu ca
o modalitate de
a 1
descuraja.
ET PELE INTENSIFIC RII COMPORT MENTULUI
Intensificarea
comportamentului
la copii se face de multe ori
dupa un
anumit tipar.
mod tipic comportamentul disruptiv incepe la
un
nivel slab apoi trece spre altul mai inten
Etapele urmatoare nu sunt
neaparat distincte. In plus copilul s-ar putea
sa nu urmeze
tipar clasic de intensificare a comportamentului. De exemplu
ar
putea manifesta de la incep
comportamente care apar de obicei in etapa de mijloc
sau
de f a r ~ i t De aceea este important
identificati gradul de agitap.e reactia cea mai adecvata. La fel de important este sa apelati
bunul simt
c:i
sa va adaptati
situatiei specifice
n
care
va
aflati.
I I I
Exista cateva masuri proactive esenp.ale care trebuie puse
in
practica INAINTE sa ajung
1ntr-o situatie de criza.
Una
dintre acestea este sa va asigurati ca i-ati oferit copilului numeroa
prilejuri de a face ALEGERI. In felul acesta
va
accepta mai
U§or
situatiile cand alegerea nu es
posibila.
In
al
do
lea rand o rata FRECVENTA de recompensare este absolut esenp.ala. V
vedea mai jos ca sunt situap.i
cand
va trebui sa oferip. recompense §i dupa un comportame
negativ
pe
masura ce copilul incepe sa-§i recapete controlul. Facand
in
a§a fel incat cantit
FOARTE GENEROASE de recompense sa fie
permanent
oferite
cand
comportamentele su
calme va putep. permite sa oferip. pup.na recompensa chiar daca copilul este
un
pic agit
fara
sa va
facep. griji ca
de
acum
mainte
se va folosi de comportamentele negative
pentru
a
forta sa-i dati o recompensa. lata -i de ce. Pentru revenirea la normal1i veti oferi o cantitate
I I S I
recompensa MAl MICA decat
ar fi
primit
daca
nu s-ar
fi
manifestat deloc negativ.
Stilul
pe
care 11 folosip.
in
timpul acestor etape este iara§i esenp.al. Trebuie sa ramaneti calm
dar fermi §i sa va stapfuli}i emop.ile. Nu numai ca astfel va ajutap. copilul
sa ramana
lini§tit d
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 56/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
9
voi n ~ i v a
vep
fi mai obiectivi mai eficienp.Incercap sa gasip o modalitate de a llasa pe copil
s
aleaga fara sa ajungep intr-o situape mai recompensatoare decat cea inipala. Lasandu-1 sa
. aiba un nivel moderat de control,
comportamentul
copilului nu va escalada la extrem.
Este
esenpal sa
avep un plan, dar planul trebuie
sa
prevada aparipa
unor
comportamente
;
sau
circumstante imprevizibile. TREBUIE sa adaptap RAPID cand copilul are o zi
proasta
sau
comportamentullui se deterioreaza.
PRIM ET P
Cfuld copilul pare sa
devina
agitat v o r b e ~ t e singur, se izoleaza,
respira
neregulat, etc.),
<mttinuati activitatea, dar oferip frecvent recompense verbale tangibile pentru
raspunsurile
mrecte. De exemplu, spunep i copilului ca se descurca foarte bine calculap accesul la
ftCOmpensele mai
puternice
astfel incat sa coincida cu diminuarea agitapei. Aceasta este strategia
Jioulamentalii de detensionare Nu uitati ca trebuie
sa recurgep
la un
model
de recompensare care
s
asigure
faptul
di
cele
mai dorite
recompense
sunt
oferite atunci
cand
nu
exista nici
un
semn
de comportament
disruptiv. Cu toate acestea, in situatiile in care comportamentul copilului
s a intensificat, trebuie
sa
avep la indemana mijloacele prin care sa-l incurajap s a - ~ i recapete
31ltocontrolul. Daca retragep toate recompensele, copilul nu va mai fi motivat s a - ~ i schimbe
c:umportamentul. Din fericire,
comportamentul
agitat nu ramane intotdeauna constant. Exista
Yariapi naturale
de
intensitate a
comportamentului pauze
ocazionale. Acest
lucru va permite
s1 oferip recompensa inr un moment de calm. Pe masura ce
apar
perioade mai lungi de
CDIIlportament calm, trebuie
sa
r e ~ t e p puterea recompensei.
Asigurap va insa
ca
recompensa
~ t u detensionare este mai mica decat cea pe care ap fi oferit-o daca copilul nu s-ar fi agitat
teloc
Daca
agitapa c r e ~ t e
brusc, trebuie
sa ignorap
inca o data comportamentul. DAR NU
~ O R
TI COPILUL Motivul pentru care trebuie sa continuap activitatea inceputa este acela
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 57/137
6
h\d de terapie
A BA
ca astfel ii vep. da limpede de mJeles copilului i un comportament disruptiv nu ii
va permite
scape de sarcini. Mai mult, daca
plecap
de
langa
el, rata}i ocazia de a 1 recompensa in momen
in.
care agitap.a se reduce.
Dadi g n o r a ~ i
complet copilul,
comportamentul lui
probabil se
intensifica
~ i v
provoca
probleme
suplimentare.
ADOUAETAPA
Nu
uitap ca adeseori se ajunge la acest nou nivel de intensificare a comportamentu
din cauza unei
intervenpi ineficiente
in
etapa
ini}iala
sau din cauza unei
interpretari
g r e ~ ? i
comportamentului. Dar se
vor
intampla astfel de lucruri (la urma urmei, oameni suntem
cum se
poate intampla ca
cea mai buna intervenpe sa
nu
fie eficienta
in
prima eta
n cazul in care copilul se manifesta negativ intr-o masura moderata (de exemplu, spune
voce tare
,nu ,
se
plimba
de colo-colo,
v o r b e ~ t e
singur
cu
voce tare, plange, etc.),
poat
necesar
sa
recurgep la procedee
de
schimbare a stimulului. Mai mult ca sigur, situap.a
in
care
aflap are
anumite
elemente care deranjeaza in mod insistent pe copil. Daca pute}i identi
aceste elemente, s-ar putea sa
e u ~ i p sa schimbap comportamentul
copilului
doar
modific
activitatea sau mediul.
Exista
doua feluri de situapi care
pot
duce la acest nivel
mai
intens de disconfort. In prim
copilul
pur
simplu va manipuleaza spera ca nivelul crescut de opozipe sa va convinga
ceda}i.
In
acest caz, este foarte
important
ca, indiferent
de procedeul de
detensionare folo
sa
nu
ajungep sa-i confirma}i speran}ele. Acum e nevoie sa fi}i fermi deloc empatici. Ex
o a
doua
situape, cea in care ne dam
seama
ca
am
emis cerin}e prea mari in fa}a copilu
trebuie,
prin
urmare, sane readaptam. De exemplu, realizam ca am lungit prea
mult
exercipu, ca
nu am
promptat atat cat trebuia, ca exercipul este
prea
dificil sau
ca nu am
of
suficienta recompensa. Cu alte cuvinte, copilul este indreptapt sa se enerveze noi trebuie
in}elegem,
d e ~ i
felul in care exprima disconfortul nu este justificat. Din punctul nostru
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 58/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
6
vedere, modalitatea delicata de a rezolva astfel de situatii este redirectionarea. Antecedentul
care
e c l n ~ e z comportamentul poate fi
eliminat, prin
urmare comportamentul
negativ se va
reduce. Daca este posibil, acest lucru trebuie facut cat
mai
subtil
cu
putinta, astfelmcat copilul
sa
nu traga concluzia
di dadi
are
i e ~ i r i
comportamentale
poate
evita activitaple neplacute.
Tipul de
raspuns spre
care ar trebui sa-l redirecponati este unul pe care copilul
l u n o ~ t e
foarte bine care
poate
fi
imediat
promptat daca refuza
sa-lmdeplineasca.
in acest
moment,
trebuie folosite
instrucpuni din
limbajul receptiv,
imitapa
nonverbala sau comenzi motorii
simple pentru a restabili
comportamentul
compliant.
Ca mtodeauna, oferip recompense verbale tangibile cand copilul este calm se comporta
adecvat acordap mimim de atenpe cand este disruptiv. Putep profita de faptul ca anumite
recompense au
nu
numai
un
efect motivant, ci unul
l i n i ~ t i t o r
consolator. Astfel de
recompense sunt masajul fizic, vocea o p t i t a i m b r a p ~ a r i l e mangaierile cantecele. Trebuie sa
alegep
cu
grija
momentul cand
oferip aceste recompense. Daca a trecut foarte
pupn timp
din
momentul izbucnirii comportamentale 30 de secunde sau mai pupn ,
nu
va putep permite sa
oferip o cantitate prea
mare din
acest tip de recompense, pentru
dim
acest fel veti recompensa
parpal
eel
mai
recent
comportament
neadecvat.
Pe masura
ce trece
mai mult timp de
la
ultima izbucnire a copilului eel pupn cateva minute), putep oferi cantitap mari
de
recompense
calmante
1n
acest fel
vep
recompensa autocontrolul. Datorita calitaplor reconfortante ale
recompenselor, veti
obpne 1n
plus eliminarea agitapei prin urmare, reducerea riscului
unei noi izbucniri.
Daca sarcina la care lucra copilul inipal e ra una rezonabila, adaptata nivelului sau, trebuie
sa
mcercati
sa
reveniti la ea
r; i
sa
obtineti
tot
ceea ce credeti ca este posibil
1n
situatia data,
I I
$'
I I I I
inainte ca sesiunea de lucru sa se mcheie. Nu uitap ca acest proces de modelare este unul de
Iunga
durata nu
trebuie
sa
obpnep totulmtr-o
singura
sesiune. T o t u ~ i e
neaparat
nevoie
sa
incheiap mtr-un punct care sa va apropie cat de pupn de obiectivul pe termen lung pe care vi
l-ati fixat.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 59/137
6
Ghid de terapie B
TREl ET P
Cand copilul devine extrem de agitat (vi se
i m p o t r i v e ~ t e
tipa arunca cu obiecte,
l o v e ~ t e pe
cei
din
jur,
se
l o v e ~ t e
singur
etc.)
este nevoie
sa deveniti fermi calculati. Da
ati
lucrat anterior
la
stabilirea controlului prin instructiuni (de exemplu Mainile jos
acesta poate i
un
mijloc eficient de contracarare a comportamentului disruptiv. Incercati
dati instructiuni cat
mai
concrete, specificand
dar cu
voce ferma ce TREBUIE FACUT,
ceea ce NU TREBUIE F ACUT, de exemplu: Stai pe scaun ". Cu toate aces ea, s-ar putea
nu
va vina in minte eel
mai
bun lucru
care
trebuie spus
pe
moment de aceea instructiun
generala , O p r e ~ t e - t e "
poate ajuta la r e c a ~ t i g a r e a
controlului. Asigurati-va ca emiteti
astfel de instructiune doar o data sau de doua ori, altfel pierde eficienta, voi
va
pierd
credibilitatea, iar situatia devine haotica. Oferiti recompense verbale
tangibile
pent
orice semn de revenire
la normal
acordati cat
mai
putina atentie comportamentel
disruptive.
Este foarte tentant sa
recurgeti
la amenintari in aceasta etapa. Unul dintre moti
este
acela
ca amenintarile
pot
duce intr-adevar la o
incetare
aproape imediata
comportamentului. Problema
este ca
folosirea unui
mijloc
de
control atat de
dur
duce
obicei,
la
inrautatirea comportamentului in alte momente viitoare. Apelulla amenint
pentru controlarea comportamentului
da
n a ~ t e r e unui
tipar
comportamental
in
ca
copilul invata sa raspunda numai
la cerinte insotite
de consecinte formulate dur c::i
ignore cerintele date pe un ton simplu neconstrangator. Dar petermen lung obiectiv
pentru
copil ar
i sa
invete
ca
atat consecintele pozitive cat cele negative vor
urma
siguranta indiferent
daca sunt
verbalizate sau nu. Daca formulati
in
avans o anum
consecinta va aflati in
dezavantaj. Este mai bine sa-l lasati pe copil sa
se gandeasca
ingrijorare care va i consecinta.
In
acest
fel, aveti
la
dispozitie
mai mult timp pentru
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 60/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
63
decide care cea
mai adecvata
consecinta.
Dar indiferent de consecinta, ea trebuie oferita de persoana care Iuera
cu
copilul
in
momentul
in care s-a manifestat
comportamentul
negativ. Transferul controlului copilului catre
o
,autoritate
superioara
nu
face decat sa submineze rolul persoanei care cedeaza controlul.
Practic, este ca cum
i-ap
spune copilului: ,Eu nu pot
sa-p
controlez comportamentul , al?a ca
te predau acestei persoane." In f a r ~ i t
nu
trebuie sa amenintap niciodata cu ceva ce nu suntep
pregatip sa ducep
pana
la capat
sau
cu ceva nepotrivit (de pilda, 0 sa te-ncui
in
camera
nu
}
mai
dau drumul de acolo niciodata "). Cu alte cuvinte, NU FACEJI PROMISIUNI PE CARE
~ l J
LE PUTETI INDEPLINI
Pe masura ce copilul incepe
sa
dea
semne c a ~ i recapata
controlul, ii putep
aminti
cava
~ t i g
o recompensa (specificata sau nu) pentru ca s-a l i n i ~ t i t l i lucreaza bine. Atentie
insa
sa nu transformati acest dialog in ~ a n t a j . Apelati la el doar in ultima instanta,
pentru
a evita
folosirea procedeelor fizice.
ETAPA FIN L
Daca socotiti cal
din
pacate, copilul se
pune
in pericol pe sine sau pe cei din jur, este necesar
sa
utilizap
m n gementul comport mentului buziv
(MAB) sau alte metode fizice,
cum ar
fi
escortarea
sau
imobilizarea. Procedeele MAB
pot
fi folosite, de exemplu, daca apar automutilari
grave. $i in acest caz trebuie acordata cat mai putffia atentie posibill?i trebuie monitorizat cu
g;rija
momentul in
care
comportamentul
copilului incepe
sa
revina la normal,
pentru
a 1
putea
recompensa imediat atat verbal, cat tangibil.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 61/137
6
Ghid
de
terapie
B
PROCEDEELE FIZICE TREBUIE FOLOSITE DO R DUP CE TI EPUIZ T
TO TE CELEL LTE MIJLO CE DE INTERVENTIE SITU TI PO TE DEVEN
PERICULO S
SF TURI V L BILE PENTRU TO TE ET PELE
Observap.
cu a t e n ~ i e
felul in care copilul raspunde laudelor sau recompenselor in tim
aces
tor
etape.
De multe
ori, copiii fie refuza o astfel
de
intervenp.e, fie intensifica manifesta
disruptive ca reacp.e la ea. Prin felul
in
care se comporta, copilul va va da de i n ~ e l e s d
recompensa este eficienta sau nu. Daca este calm, relaxat sau
mai u ~
agitat,
inseamna
recompensa funcp.oneaza.
Daca, dimpotriva, agitap.a
r e ~ t e
sau copilul
arunca
ori refuza recompensa tangibila pe c
i-ap. oferit-o, e timpul sa reevaluap. recompensa. De obicei, copiii al caror comportament r e
in
intensitate atunci
cand
li se ofera recompensa
sau
feedback
au
foarte
mare
nevoie
de
con
venit din afara. lata cateva strategii pe care le putep. incerca, alaturi
de
lipsa oricarui comenta
direct referitor la comportament. De exemplu, in loc
sa
spunep.:
Imi
place ca e ~ t i
l i n i ~ t
incercap. ceva
de
genul:
mi
place
sa stau cu
tine sau facep.
un
comentariu legat
de
activita
pe care o
d e s f a ~ o a r a
copilu l (de pilda: , Vrei sane uitam amandoi
pe
cartea asta? ).
In acest fel, l oferip. atenp.e fara sa va concentrap. direct pe comportamentul disruptiv. D
dorip.
sa
f o l o s i ~ i
o recompensa tangibila copilul o refuza,
i n c e r c a ~ i
sao
a ~ e z a ~ i
Ianga c
in
acest fel nu va mai fi nevoit sa o ia din mainile adultului. II recompensap. astfel pen
comportamentul
calm ii cedap. o parte
din
controlul asupra i t u a ~ i e i Se pare
ca
unii copi
simt
m i l i ~ i
atunci
cand
sunt obligap.
sa
ia o recompensa direct
din
mainile
unei
persoane, £
care
i
frustreaza
mai
mult.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 62/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
6
upa ce agitapa a luat f a r ~ i t este bine
sa
notap evenimentul. Nu numai ca astfel vep avea
orelatare
a celor intamplate dar
vep putea
analiza
tiparul de
intensificare a comportamentului
eficienta interventiei prin urmare veti reuo:::i sa identificati ce modifidiri mai t rebuie £acute.
Datele despre frecventa intensitatea
comportamentului
vor
i un instrument
solid
de
determinare a eficientei interventiei.
TEHNICI SPECIFICE
DE M N GEMENT
L
COMPORT MENTULUI
Chiar eel
mai
eficient program de
management
comportamental
nu va
garanta eliminarea
a comportamentelor disruptive. Daca
adaugap
insa predarea unor comportamente
adecvate procedee eficiente de recompensare crearea unui mediu optim va
mai mult
de
obiectivul
pe
care vi l-ap propus.
lata
cateva sfaturi care sa ajute
la
: : G I C l ~ e m a z • u E ~ a maxima a interventiei comportamentale:
1
~ a
cum am
discutat anterior
un
comportament disruptiv
trebuie
sa
primeasca
cea mai mica atentie cu putinta atunci cand se manifesta. Atentia o i alte forme de
recompensare trebuie sa apara in absenta
comportamentului
disruptiv. Aveti
mare
grija ca
aparipa unui comportament
disruptiv
sa
nu devina indiciul ca trebuie
sa
folositi
recompense
mai
puternice. In caz contrar copilul va manifesta din ce in ce
mai
des acest
tip
de comportament
tocmai pentru a
primi
recompensa
cand
inceteaza. Cea
mai buna
modalitate de a va feri de aceasta
problema
este sa mentinep o schema de recompensare
frecventa inainte de izbucnirea unui
comportament
disruptiv. De asemenea asigurati-va
ca
pentru
revenirea la
normal
oferiti o cantitate
de
recompensa
mai
mica decat ati
fi
oferit
in lipsa izbucnirii comportamentale.
2 Recompensarea detensionarii este extrem de importanta. Din pacate prea des
se
a ~ t e a p t a
pana
cand
copilul este complet calm abia apoi se ofera recompensa. Totul
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 63/137
hid de terapie B
poate dura
insa prea mult, fapt care provoaca o noua intensificare a comportamentu
Nu a ~ t e p t a p
pana
cand
comportamentele disruptive au fost eliminate. Recompensat
manifestarile
mai reduse
in intensitate. Evitap razboiul ,care pe care
dap-i
copilu
~ a n s a sa a ~ t i g e sa
se intoarca n ~ t t in mediullui. Asigurap-va ca
illaudap
rostit
voce tare etapele detensionarii (de pilda: ,Uite cat de frumos te
l i n i ~ t e ~ t i ;
,Bravo,
te
s t a p a n e ~ t i
foarte bine ).
3
Puteti avea nevoie de procedee SUBTILE de redirectionare. Cu cat redirectiona
este
mai
subtila,
cu
atat mai pupn va simp copilul ca este
,detumat .
Este import
sa incercati sa va intoarceti la sarcina pe care 0 aveati in lucru initial ::i sa 0 inche
cu succes. Incercati sa fiti cat mai
putin
intruzivi cu
putinta,
astfel
meat
copilul
sa
devina
dependent de
terapeupi
care
sa
menpna controlul
IN
LOCUL LUI.
Promptare
comenzile intruzive sunt foarte greu
de
diminuat. Procedeele mai pupn directe ajut
interiorizarea etapelor de autocontrol.
4
Prevenirea reactiei este o procedura frecvent folosita pentru comportame
autostimulatoare, slab agresive sau autoagresive. Daca decideti
sao
folosip, atunci treb
sa
opriti cat
mai
rapid posibil comportamentul,
acordand
cea
mai
mica
atenpe
cu putin
De obicei, facem un prompt fizic neutru nu comentam nimic. Acest lucru se face far
intrerupem activitatea sau exercipul pe care il are in
lucru
copilul, oferim recompe
pentru continuarea lui.
5
Crearea ,efectului comportamental maxim este o strategie puternica
contracarare a
comportamentului disruptiv sau
a neatenpei. Cand copilul asculta
comporta bine, scade foarte mult probabilitatea aparitiei comportamentelor disrupt
Dandu-i copilului ocazia sa aiba succes, obpneti
un
efect comportamental maxim.
exemplu, daca
incepep
terapia cu jocuri sau
cu
exercipi care ii plac foarte mult copilu
sunt mai multe ~ n s e
ca el
sa
se comporte bine. Daca
dupa
inceperea exerciti
comportamentulincepe sa se deterioreze, promptarea accelerata urmata de recompe
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 64/137
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive 7
moderate
va ajuta
sa
revenip.la efectul comportamental maxim.
~ a
cum menp.onam mai
devreme,
un
mediu calm pozitiv este foarte important.
6.
Este esenpal sa
implement p programele
de anagement
l stresului §i
Complianta daca dorip. sa reducep. comportamentele disruptive sa creap. un mediu
optim. Vom
aborda
aceste
programe in
cuprinsul carpi.
7.
Nu
uitati ca lucrul eel
mai important
este ceea ce faceti INAINTE de izbucnirea
unui
comportament disruptiv
pentru
a 1
impiedica. oua dintre cele
mai
utile sfaturi
despre folosirea preventiva a recompensei pozitive sunt acestea:
Profitii
de
orice
mom nt
n
care
copilul
se
comportii bine
laudii-1.
Laudii
tot ce
bine
ignorii restul.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 65/137
8
hid de terapie
B
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 66/137
Capitolul 6 Programe comportamentale
9
Programe
comportamentale
COMPORT MENTELE DISRUPTIVE
Comportamentele
disruptive ale copilului
de pilda
plmsul crizele
de
furie agresivitatea
au de
obicei functii multiple. Reducerea frustrarii a
stresului
este deseori
prima
functie pe
care o indeplinesc
dar
mai
exista o
funcpe
de
evitare.
Cu
alte cuvinte copiii
r e u ~ e s c de
multe
ori sa evite
situapi
neplacute angajandu-se in
comportamente
disruptive. 0 alta
funcpe
a
i ~ i r i l o r comportamentale poate fi c ~ t i g r e
atenpei.
Deoarece frustrarea este
un
factor foarte des intanit
in e c l ~ r e
comportamentului disruptiv
trebuie implementat un program menit sa creasca toleranta copilului la situapile neplacute. Copilul
a trebui sa invete sa accepte situapile care nu-i fac placere. Prin expunerea treptata la astfel
de
situapi
va
c r e ~ t e
meet toleranta la frustrare. Mai mult copilul
va
invata ca
un
comportament
disruptiv nu l poate scapa
de
o situape neplacuta. Este foarte important sa i i acordap atenpeminima
p toata
durata
comportamentului disruptiv
pentru
a nu-i motiva izbucnirea.
Pentru inceput programul presupune
identificarea
evenimentelor
care
i l frustreaza pe
copil. Observapile
parinplor
ale educatorilor sunt
esenpale in
acest sens.
n
plus analiza
datelor stranse de terapeup a rapoartelor lor poate dezvalui situatiile care e c l ~ e z astfel
de
comportamente.
Refuzul
de
a-i
implini
o
dorinta
copilului situatule neplacute schimbarea
rutinei zilnice sau neprimirea recompenselor sunt cativa posibili factori de stres.
Pasul urmator este repartizarea situapilor frustrante
pe
eel putin 3 nivele distincte. La
nivelull
se
vor
afla situap ile care
i l
agita foarte
pupn
pe copil in
timp
ce
nivelul3 va fi rezervat
e\Tenimentelor care ii provoaca un disconfort maxim. Nivelul 2 va fi pentru evenimente
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 67/137
7
Ghid de terapie B
intermediare.
i r e ~ t e
ca puteti crea mai mult de trei nivele. Apoi,
nu
trebuie sa
uitap
ca facto
de stres se pot schimba. Acest lucru inseamna ca ceea ce ieri
l
enerva foarte putin pe cop
astazi l poate infuria la culme
Pasul urmator este sa va gcmditi la o tehnica de relaxare pentru copil. De obicei, noi
a ~ e z a m intr-un scaun
foarte confortabil.
M i c ~ o r a m
luminile
punem
o muzica relaxanta.
un
ton extrem de relaxant (adica incet rar) ii spunem copilului sa
se
i n i ~ t e a s c a Il observ
cu
atenpe, ii
spunem
ce
ne
place
la
el
l
Hiudam pentru ca este
l i n i ~ t i t
Aceste sesiuni v
continua atata
vreme elt
este necesar, adica pclna
cmd
copilul
invata
sa se relaxeze.
Dupa
ce a
invatat sa
se relaxeze, este
momentul
sa
incepem
sa-l expunem la factorii
stres. lncepem cu un factor de stres din categoria slaba, incercmd sa-l alegem pe eel care e
poziponat eel
mai
jos in ierarhia stresului. Dupa ce copilul s-a relaxat complet,
l
expun
pentru
un timp scurt
la acest factor. Apoi
l recompensam pentru
ca este calm. Sesiunile
repeta
pma
cfuld copilul
u ~ ~ t sa
ramclna calm
cand
este confruntat
cu primul
factor de st
timp de aproximativ cinci sesiuni succesive.
Dupa ce copilul a invatat
sa
faca fata primului factor de stres, urmeaza
expunerea
la
doilea factor.
Programul
continua pclna cfuld copilul a fost
expus
la
top
factorii de stres
d
ierarhie. In plus, copilul
va fi expus treptat
sistematic la
situapi din mediul
natural.
Deoarece
nu
este posibil
sa
eliminati toate evenimentele frustrante, t rebuie
sa
invatati copi
sa deprinda el i n s u ~ i tehnicile de relaxare, pentru a putea face fata situapilor
u ~ o r
stresan
Trebuie incercate mai
multe
tehnici
la rmd
pentru a o identifica pe cea mai eficace. Proced
tipice de managemental stresului sunt relaxarea progresiva a m u ~ c h i l o r muzica, respira
profunda vizualizarea. Dupa ce ap identificat cele mai eficiente tehnici, predati-le copilul
apoi
promptap recompensap
utilizarea lor in situatii stresante. Pe masura ce se dezvo
limbajul copilului, putep adauga la repertoriul sau de tehnici antistres verbalizarea simpl
emopilor.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 68/137
Capitolul 6 Programe comportamentale
7
PROGR MULDETOLER NT L FRUSTR RE
Etapa 1
1. Identificap. situajiile stresante pentru copil (intrebap-i pe parinp pe profesori, observat i
copilu1, notap. tiparu1
dupa
care se manifesta comportamente1e disruptive).
2.
AranJ·ati situatiile conform unei ierarhii de intensitate, de 1a cea
mai
s1aba
1a
cea
mai
puternica.
Etapa a 2 a
1
ExpuneJi copilulla ceamai pupn
stresanta
situape in ierarhiape care ap. alcatuit-o, dar numai atunci
cand este relaxat (adica sta pe un scaun confortabil, luminile sunt i ~ r a t e se aude o muzica Iini itoare).
2. Laudati-1 oferiti-i recompense intermitente, in functie de comportamentu1 sau calm.
Poate i nevoie
sa
l dap
treptat
exemple de reacp.i
mai
adecvate.
3.
Incepeti
sa
facep.
c e e ~ i
experienta in medii situatii mai naturale.
4.
upa ce copilul se
com
porta calm in cea mai
putin
stresanta
situap.e timp de cinci sesiuni
consecutive, treceti la urmatorul nivel de stres.
5. Continuap. astfel pana parcurgep. toata ierarhia
de situatu
stresante.
Etapa a 3 a
1. Invatap-1 pe copil diverse tehnici de re1axare.
2.
upa
ce a invatat aceste tehnici, promptap.-1 sa le fo1oseasca atunci cand este eel mai
pujin
stresat.
3.
Reducep. promptul cat mai rapid posibil.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 69/137
72
hid de terapie
B
IER RHIZ RE SITU TIILOR DE STRES
U§or stresante
oderat stresante
Extrem de stresante
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 70/137
Capitolul 6 Programe comportamentale
73
NONCOMPLI NT
A
Programul
de
complianta
inseamna
sa l ajutap
pe
copil
sa
indeplineasca
cu
succes
instructiunile care i se dau
1
prin emiterea de cerinte din ce in ce mai mari.
La inceputl copilului i se va cere sa indeplineasdi doar sarcinile care ii plac eel mai mult. De
exemplul putep sa i cerep
sa
manance
0 gus
are preferatal sa se joace
cu 0
jucarie care 1i place sau
chiar sa se autostimuleze. Emiterea unor astfel de cerinte va duce eel
mai
probabilla
o m p l i n t ~
prin urmare va
ofera ocazia
de
a llauda
i d e
a 1
recompensa
pentru
indeplinirea comenzilor.
Treptat
1
instrucpunile
vor deveni
tot
mai
pupn pHkute
1
dar
se va menpne recompensa intensiva
pentru complianta.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 71/137
7
Ghid de
ter pie ABA
SFATURI CARE SA FACILITEZE COMPLIANTA
1 Emitep doar instructiuni pe care aveti de gand sa le urmarip
pana
la capat. Acest lu
presupune fie sa moniturizati copilul pana cand i n d e p l i n e ~ t e sarcina ceruta, fie sa ofer
consecinta relevanta pentru complianta.
2
Nu
emitep instrucpuni multiple intr-un interval scurt de timp (de exemplu, trei com
in 10 secunde), pentru cain acest fel promovati noncomplianta agitati situatia.
3 Oferiti-i copilului
optiuni
pozitive
din
care sa aleaga (de pilda: Vrei sa i ~ i m afar
joaca sau vrei sate uip la
un
film? ).
4 Cand copilul
nu n d e p l i n e ~ t e
instructiunile, trebuie sa fip cat mai
neutri
posibil.
5 lncercap sa facilitap complianta copilului intercaland sarcinile neplacutele cu unele
u ~ o a r e Facep. sarcinile amuzante astfel incat mediul sa predispuna la complianta.
6 Pandip momentele cand copilul va asculta. De exemplu, cand copilul e pe punctu
inchida
spunep:
fuchide te rog apoi recompensap-1 pentru complianta.
7 Emitep instructiunile pe un
ton
calm, care sa-idea de inteles copilului
cava ~ t e p t a
va asculte.
8
Uisap-i copilului
zone
asupra carora sa depna controlul.
9
OFERITJ-1 RECOMPENSE RELEVANTE ATUNCI CAND VA ASCULTA.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 72/137
Capitolul 6 Programe comportamentale
75
PROGR MUL
DE
COMPLI NT
•
Etapa 1
1. Identificap. instrucp.unile pe care
copilulle
aude in mod
o b i ~ n u i t
acasa.
2 Stabiliti rata de complianta pentru aceste instructiuni.
3
Construiti o ierarhie
de
instructiuni
1
de la cele care
au
cea
mai
mare c;:ansa sa fie ascultate
S
(de pilda: Mananca-p biscuitele ") pana la cele care au cele
mai
mici
~ a n s e sa
fie ascultate (de
pilda:
Da-i
jucaria
inapoi
fratelui tau ").
Etapa
a2 a
1. Terapeutul emite cerinta cu cele mai multe a n s e de a i ascultata.
2
Copilul este recompensat
cand
se supune cerintei.
3 Dupa
ce copilul manifesta complianta timp de trei sesiuni consecutive de lucru, trecep
1a urmatoarea etapa.
Etapa a 3 a
1. Terapeutul emite cerinte care au
a n s e mari sa
fie ascultate
l]i
cateva cerinte
cu n s e mai
mici de complianta.
2 Copilul este recompensat cand se supune cerintei.
3
Dupa ce copilul manifesta complianta timp de trei sesiuni consecutive de lucru, trecep.
l urmatoarea
etapa.
Restul etapelor
1. Introducep treptat cerinte care presupun indeplinirea unor sarcini neplacute l]i reduceti
cerintele de a indepl ini sarcini placute.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 73/137
76
Ghid de terapie B
IER RHIZ RE COMPLI NTEI
Grupap in
urmatoarele categorii instrucpunile care i se
dau
copilului in
mod
obi§nuit in
timpul unei
zile:
INTOTDE UN DESEORI UNEORI RAREORI
NICIOD T
(100 ) (75 ) (50 ) (25 )
(0 )
1.
2.
3
4
5.
6
7.
8
9
10.
11.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 74/137
Capitolul • Programe comportamentale
77
PROGR M DE INTERVENTIE POZITIV
•
Etapa 1
1 Uiudap copilul din cinci 1n cinci minute
pentru
absenta comportarnentelor negative.
2
Dupa
trei perioade consecutive
de
absenta a comportamentelor negative, recompensati
laudap copilul.
Etapa a 2 a
1
Laudap
copilul
din
sfert 1n sfert
de
ora pentru absenta comportamentelor negative.
2
Dupa
trei perioade consecutive de absenta a comportamentelor negative, recompensati
laudati copilul.
Etapa a 3 a
1.
Laudap
copilul
din
jumatate 1n jumatate
de
ora pentru absenta comportamentelor
negative.
2
Dupa
trei perioade consecutive de absenta a comportamentelor negative, recompensati
laudap copilul.
Restul etapelor
r e ~ t e t i
treptat
durata de timp
necesara
pentru
a
primi
recompensa.
Odata
ajuns
1n
aceasta
etapa, copilul poate primi anumite recompense cat
de
des o r e ~ t e m limite rezonabile atata
vreme cat
nu
a
aparut
nici un fel de comportament negativ vreme de o w ~ orr.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 75/137
8
G h id
de terap ie
B
PROGR M E
INTERVENTIE REDUCTIV
•
1 and apare un comportament nedorit copilul pierde ocazia de a primi recompense
verbale tangibile stabilite
de
terapeuti.
2 Se acorda
atenpe minima
ln
momentul
manifestarii unui comportament nedorit.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 76/137
apitolul omportamentele autostimulatoare
9
omportamentele autostimulatoare
omportamentul
autostimulator este una dintre caracteristicile majore ale autismului.
Autostimularea inseamna comportamentul repetitiv stereotip care nu pare sa serveasd1 alta
functie in afara satisfactiei senzoriale.
Exista trei motive pentru care trebuie sa ne propunem reducerea autostimularii:
1)
interfereaza foarte mult
cu
atenpa;
2 este extrem de recompensatoare pentru copil face ca alte recompense mai adecvate sa
para mai pupn
atragatoare;
3
atrage stigmatul societapi.
and
o persoana se autostimuleaza atentia ii este
de
obicei complet canalizata
spre
comportamentul respectiv iar
persoana nu
proceseaza informatii importante. Acest
lucru
interfereaza enorm cu procesul
de
invatare. Dificultatea consta in faptul ca autostimularea
este
atat
de recompensatoare in sine incat este
greu sa
motivezi pe cineva sa reduca acest
Autostimularea
poate
implica toate cele cinci simturi dar proprioceppa imbraca
· ~ ~ T u o ' c o
forme. Cea
mai importanta
categorie
de
comportamente autostimulatoare implica
corpului: leganatul fluturarea mainilor invartitul. Privitul mainilor presupune tot
~ ~ m ~ c r e
corpului dar are o
componenta
vizuala. Privitul este
mai degraba
o forma
pura
autostimulare vizuala cum este privitul obiectelor care se
m i ~ c
de-a lungul
unor
linii
• ILu aJL<::
sau privitul prin gard.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 77/137
8
Ghid de terapie B
0 a
doua
categorie
de
comportamente autostimulatoare
cuprinde
b i ~ n u i n t a intrebuintarii
obiectelor cu scopul principal de a cauta stimularea senzoriala.
Cmd
se autostimuleaza in acest
fel, copiii scutura obiectele (de pilda hartie, frunze), le rasucesc, invartesc sfori intre degete
sau
rople
de
la m a ~ i n u t e cern nisipul, plescaie apa
sau
culeg scame.
Cand
copilul autist
interactioneaza cu o jucarie, pare case joaca.
Cu
toate acestea, vep observa adesea ca jucaria
nu este folosita conform funcpei sale originare; de exemplu, copilul doar i n v a r t e ~ t e rotile de
la m a ~ i n u t a in loc sao
,plimbe .
Folosirea repetitiva a obiectelor, de exemplu lovind cu ele o
suprafata tare, intra tot
in
aceasta categorie.
Al treilea tip de autostimulare este reprezentat de ritualuri obsesii. Acestea pot i destul
de
diverse. Alinierea obiectelor, tinerea lor in mana, insistenta ca obiectele sa nu fie
mutate
din
locullor (de pilda, mobila din casa), discutarea obsesiva a a c e l o r a ~ i subiecte (perseverare
verbala), inchiderea
~ i l o r
problemele legate de trecerea de lao activitate la alta sunt exemple
frecvente. De multe ori, ele presupun reguli pe care copilulle-a dezvoltat
pe
care insista
sale
urmeze
nu
doar
el n s u ~ i ci cei
din
jur. Ca comportamentul obsesiv, aceste reguli interfereaza
enorm cu viata de zi cu zi. De asemenea, ele devin tot mai puternice mai inradacinate
odata
cu
trecerea timpului, iar copilul se
m . p o t r i v e ~ t e
tot
mai mult
fata de modificarea obsesiei.
Cand se plictisesc, cei mai mulp. oameni se angajeaza
in
diverse forme de autostimulare,
fie cazand
pe
ganduri sau dand din picior, fie r a s u c i n d u - ~ i 0
~ u v i t a
de par ori jucandu-se cu
creionul. Insa diferenta majora este ca persoana tipica r e u ~ e ~ t e sa fie in continuare atenta, iar
autostimularea este
de
obicei mai subtila (adica mai
pupn
repetitiva
nu
atat de inadecvata
social). i
mai
important,
ea
nu este singura
sau
cea mai dorita forma de gratificare. Majoritatea
oamenilor gasesc o satisfacpe
mai mare
in
activitaple
de
petrecere a timpului liber, hobby-uri
relapile cu cei din jur. De asemenea, majoritatea oamenilor se pot abpne de la autostimulare
pentru a evita reacp.ile sociale negative. De exemplu, nu ne scobim in dinp cand se uita alpi la
noi.
Comportamentele autostimulatoare la copiii u t i ~ t i se pot manifesta continuu sau numai in
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 78/137
Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare 8
situapi
de
plictis ori stres.
n
afara de faptul
di
ofera o p r i v e l i ~ t e inadecvata, atenp.a copilului
este drastic redusa cand se angajeaza
in
astfel de comportamente. De multe ori, copiii sunt
suspectap. de
d e f i c i e n ~ e
de vaz
sau
auz din pricina lipsei lor complete
de
reacp.e. Poate exista
chiar
un prag
foarte ridicat
de t o l e r a n ~ a
la
durere din cauza
autostimularii, care blocheaza
intensitatea senzatiei.
Autostimularea se
aseamana
comportamentelor
de d e p e n d e n ~ a . Impulsul
de a te angaja
in
activitap. autostimulatoare
poate
da n a ~ t e r e unor comportamente similare starii
induse
de
droguri. Atata
vreme
cat
persoana
respectiva este
transpusa
mtr-o
lume
paralela,
nu va v a ~ a
nimic. Autostimularea este foarte similara cu d e p e n d e n ~ a care se i n r a u t a ~ e ~ t e se h r a n e ~ t e
din
ea
n s a ~ i Ocaziile de v a ~ a r e se pierd asemenea
d e p e n d e n ~ o r
dezvoltarea ulterioara
a copilului este
pusa ln.
pericol de izolarea lui progresiva. Este esenp.al
sa
dobandip controlul
asupra acestui comportament. Exista mai
multe
strategii care
pot
i folosite pentru a reduce
chiar elimina interferenta lui
cu
viata de zi
cu
zi.
FUNCTIILE UTOSTIMUL RII
A ~ a
cum
am
discutat
ln.
secp.unea
despre ,Comportamentele
disruptive (vezi pag. 69),
autostimularea, ca orice
comportament
disruptiv,
m d e p l i n e ~ t e potenpal mai multe
funcpi.
Dupa
cum
arata
numele
ei,
f u n c ~ i a primara
este aceea
de
a oferi autostimulare. Persoanele
cu autism nu gasesc ln. general nimic interesant ln. mediulmconjurator. Angajarea ln. astfel de
comportamente este
un
mijloc extrem de
adaptativ
de a gasi satisfacp.e. Prin urmare, cand sunt
plictisite sau
pur simplu nu
gasesc o ocupape, recurg la autostimulare. In
vreme
ce alp
copii se joaca cu jucarii sau cauta compania altora (parinp., frap, prieteni, etc.), cei care sufera
de autism
prefera de
multe
ori
sa
se autostimuleze.
A doua funcp.e posibila a autostimulari i este reducerea frustrarii a stresului. De exemplu,
ln.
perioadele de
tranzipe de
la o activitate la alta,
ln. s i t u a ~ i i l e
haotice sau
ln.
cazul
unui raspuns
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 79/137
8 Ghid de terapie B
incorect, a
pare
de
multe
ori autostimularea. Comportamentul
pare
sa indeplineasca funcp.a
de
calmare a persoanei respective,
precum
de blocare a sursei frustrarii. De asemenea, poate
servi ca semnal
de
alarma pentru ceilal}i ca e cazul s a - ~ i reduca
e x i g e n ~ e l e
sau sa ofere ajutor
prin indepartarea sursei frustrarii. Astfel,
din
perspectiva copilului, autostimularea trebuie
vazuta ca adaptativa extrem de recompensatoare.
In timp, autostimularea devine din ce in ce mai puternica. Tocmai de aceea este extrem
de
dificil
de
limitat eliminat. Eliminarea ei poate fi
un
obiectiv realist in cazul copiilor mici,
dar in cazul copiilor marl obiectivul nu poate
fi
decat reducerea ei. Ambele
grupe de
varsta
pot
beneficia de transformarea autostimularii in comportamente mai adecvate varstei.
F i r e ~ t e
cu
cat se intervine
mai
devreme,
cu
atat
mai
aproape
de pnta
este rezultatul final.
ain
cazul oricarei alte probleme comportamentale, exista cateva strategii care pot fi folosite.
~ a
cum
e n ~ i o n a m anterior, procedeele de
management
comportamental pot
fi
1 m p a r ~ i t e n
strategii , proactive strategii ,react ive . Cea
mai
eficienta abordare le 1mbina pe amandoua.
Strategiile proactive n v a ~ a copilul sa recurga la comportamente alternative, menite sa-i ofere
a c e e a ~ i
satisfacp.e ca autostimularea. Strategiile reactive
propun sa reduca
autostimularea
prin reducerea
sau
chiar eliminarea recompensei, prin penalizare prin recompensarea
comportamentelor alternative.
PROCEDEE
RE CTIVE
IGNOR RE
SISTEM TIC
De obicei, autostimularea este sursa proprie de recompensare. Copilul va fi probabil
fericit sa ignorap., pentru ca se poate autostimula fara sa fie intrerupt. Orice amestec n
comportamentullui
considera extrem de neavenit, intrucat ii luap. stimularea de care care se
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 80/137
Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare
8
bucura atat de mult. Uneori, se considera ca
ignorarea
unui comportament extincfia lui sunt
unul
a c e l a ~ i
lucru.
Cu
toate acestea, deoarece in acest caz recompensa
nu
are legatura
cu
atentia, ignorarea sistematica este rareori eficienta in reducerea
sau
eliminarea autostimularii.
Procedeul de time out este,
in
general, la fel de ineficient. Eficienta time out ului este
data
de
indepartarea copilului dintr un mediu sau o activitate recompensatoare. Cu toate acestea, time-
out ofera ocazia ideala pentru copil de a se autostimula, deci poate duce, de fapt, la
c r e ~ t e r e a
autostimularii.
RECOMPENS RE
Ca in cazul tuturor problemelor comportamentale, folosirea procedeelor de recompensare
pentru
reducerea autostimularii este vi ala. Exista mai multe procedee
de
recompensare care se
potrivesc in astfel de cazuri. ecompensarea diferenfiatii acomportamentelor incompatibilejalternative
(DRI/DRA), recompensarea diferenfiatii a altui comportament (DRO)
recompensarea
diferenfiatii
a frecvenfelor
sciizute
de comportament (DRL)
sunt
exemple
de
procedee
de
recompensare care
motiveaza copilul
sa
se angajeze in alte comportamente decat cele autostimulatoare. Orice
program reductiv TREBUIE folosit lm.preuna cu
un
tip sau altul de program
de
recompensare
diferentiata.
BLOC RE COMPORT MENTULUI
Blocarea imediata a comportamentului ori de cate ori se manifesta
va
ajuta sa reducep
sau chiar sa eliminati recompensa. Deoarece comportamentul g a s e ~ t e recompensa in sine
i n s u ~ i fiecare secunda de autostimulare este o secunda de recompensare. Este ca cum
ai
manca bomboane Cu cat mai repede este oprit comportamentul, cu atat mai
pupn
timp petrece
copilul autorecompensandu-se.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 81/137
8
Ghid de terapie
B
Dar
este extrem de
important
modul in care oprip. comportamentul. Cain cazul celor
mai
multe comportamente, trebuie sa folosip. cea mai pu}in directa metoda care sa opreasca acel
comportament.
lata
o ierarhie de metode, de la cea
mai
pu}in directa la cea
mai
directa:
CEA MAl PUfiN DIRECTA
PAUZA
PRIVIRE EXPRESIA
FETEI
GEST
CEA MAl DIRECTA
INTERVENTIE VERBALA
INTERVENTIE INTERVENTIE
FIZICA ' FIZICA '
PARJ1ALA TOTALA
Motivul pentru care e bine
sa
folosip. cea
mai
u ~ i n directa metoda este
a c e l a ~ i cu
motivul
pentru care recurgep la eel
mai p u ~ i n
direct
prompt
anume pentru ca este mai
u ~ o r de
diminuat in timp. Atragerea
atenpei
sau mustrarile de tip verbal sunt, in general, mai dificil de
diminuat
decat gesturile. Cu cat procedeul este mai indirect, cu
ant
cresc
~ a n s e l e
de
a 1
face
pe
copil sa interiorizeze restricpa
sa
nu
mai
fie nevoie de procedee exterioare
de
control. Cu cat
i n t e r v e n ~ i a
este
mai
pu}in perceptibila,
cu
atat
e a c ~ i a
copilului este mai u ~ i n exteriorizata. De
exemplu, o atingere subtila poate
opri
comportamentul
fara ca eel mic
s a ~ i dea seama
ca l-ap
atins. D e ~ i autostimularea nu este motivata de atenpe, este important sa nu devina nici macar
Partial
sau secundar
motivata
de
atentie.
Prin
urmare, folosirea celei
mai putin
directe metode
va
reduce posibilitatea ca
atenpa
voastra
sa
recompenseze comportamentul.
Atenpe
insa,
intervenpa
directa
nu
este
neaparat a c e l a ~ i lucru cu
intruziunea. Intruziunea
presupune incalcarea libertapi copilului. Dar redirecponarea verbala, de exemplu, nu implica
nici
un
fel de f o r ~ a fizica, prin urmare
poate fi
considerata mai
pupn
intruziva. Prompturile
verbale
sunt
insa mai dificil
de
diminuat, a ~ a d a r nu conduc foarte u ~ o r la i n d e p e n d e n ~ a De
aceea, ele trebuie folosite
doar
atunci
cand
copilul este confuz
sau
are nevoie
de
informapi
suplimentare despre
comportamentul
care se a ~ t e a p t a de
la
el.
Dupa
ce a i n ~ e l e s care este
conceptul sau comportamentul dorit, trebuie folosite prompturi nespecifice.
Un prompt
nespecific este
un
fel tacit de a transmite
Hai
continua , far a sa-i spui copilului exact ce sa
fa
ca
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 82/137
Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare
8
Exista motive importante pentru a folosi cea mai
pupn
intruziva totodata cea mai
. pupn directa metoda. n
primul
rand scade posibilitatea unui conflict de tipul care pe care
dintre terapeut copil. Cand se folosesc metode intruzive, de obicei se
s t a m e ~ t e
reacp.a de
impotrivire a copilului, care poate trece la masuri extreme pentru a c ~ t i g batalia. in al doilea
rand procedeele neintruzive sunt extrem de importante pentru ca nu atrag atenp.a altor
persoane asupra a ceea ce se petrece. Cand va aflap. intr-un
mediu
incluziv, de pilda
in
clasa,
in
pare
sau
in comunitate, e de preferat sa atragep. cat mai
putina
atenp.e
asupra
copilului, pentru
a nu-l stigmatiza.
Nu
uitati ca este esential sa opriti comportamentul
de
indata ce
l
observati. Cel mai
bine
ar fi
sa-l opriti chiar inainte sa inceapa, anulandu-1 astfel
din
start. De aceea,
ar
putea
fi nevoie la inceput de folosirea unui procedeu mai intruziv, de pilda un prompt fizic,
deoarece un
procedeu
mai subtil nu
ar opri
comportamentul. i r e ~ t e insa ca obiectivul este
sa diminuap. cat mai repede procedeul respectiv sa trecep. la unul
mai
pupn direct.
Dupa
ce ap oprit comportamentul, direcp.onap. copilul spre o activitate mai potrivita. Pe masura ce
incepe sa manifeste comportamentul adecvat, oferip. recompense relevante.
Cu
cat
mai
mult
timp se angajeaza
in
comportamente adecvate, cu atat
mai
mult
trebuie sa creasca
gradul de
recompensare.
REDUCERE
V LORII
RECOMPENS TO RE A
UTOSTIMUL RII
Exista mai multe strategii care pot
fi
folosite pentru a modifica satsifacp.a pe care o
p r i m e ~ t e copilul prin autostimulare. Un procedeu care s-a dovedit eficient este chiar folosirea
autostimularii ca recompensa.
e ~ i
nu pare o alegere rap.onala, aceasta procedura poate
indeplini doua funcp.i. Nu numai ca va funcp.ona ca o recompensa extrem de puternica, dar va
reduce treptat placerea pe care o g a s e ~ t e copilul in comportamentul respectiv.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 83/137
8
Ghid de terapie B
In primul rand ii lasa}i copilului la indemana doar
un
timp limitat de autostimulare ca
recompensa pentru apari}ia
unui
comportament dorit
sau
chiar pentru absen}a autostimularii .
Prin urmare folosi}i
de
£apt autostimularea pentru a dezvolta comportamente alternative
adecvate care
sa
o inlocuiasca. n afara de avantajul de a dezvolta un comportament
substitut aceasta procedura mai are
un
efect extrem de important. Practic schimba}i
natura
comportamentului. Prin
natura
sa autostimularea este controlata interior de copil. In momentul
in care stabili}i o contingenj:a prelua}i controlul asupra comportamentului modificandu-1
subtil
punandu-i
limite condip.onandu-1. Prin trecerea comportamentului de la un control
interior la unul exterior a}i ob}inut efectul de a-i reduce valoarea recompensatoare. Treptat
pute}i sa pune}i limite comportamentului sa-l reduce}i incet cerandu-i copilului perioade tot
mai
lungi
in
care sa nu se autostimuleze pentru a
£
recompensat.
0 alta modalitate
de
a reduce valoarea recompensatoare a autostimularii este sa crea}i
situa}ii
in
care copilul alege
sa
nu se autostimuleze. De exemplu
lasa}i 1
sa aleaga intre o gustare
preferata sau desenul animat favorit autostimulare.
F i r e ~ t e
nu pute}i folosi in mod eficace
aceasta abordare daca nu ave}i alternative
pe
care copilul sa le doreasca foarte mult.
Prin
faptul
ca alege
sa
nu
se angajeze
in
autostimulare copilul reduce valoarea pozitiva a autostimularii.
ONTROLUL STIMULULUI
Procedeele
de
control al stimulului sunt menite sa creeze medii
~ i /
sau situa}ii care sa
nu
d e c l n ~ e z e comportamente autostimulatoare. Se poate face acest
lucru prin
crearea de spa}ii
in
casa
sau
de perioade de
timp
in care comportamentul
sa
nu fie permis.
Prin
faptul ca este
lasat sa se manifeste doar n condij:ii limitate comportamentul autostimulator se va reduce
la circumstan}e
mai
acceptabile
n c e l a ~ i timp va
m i c ~ o r frecven}a. Obiectivul
va £ sa
continua}i sa-l reduce}i pana cand
l
elimina}i cu totul. De exemplu pute}i stabili la inceput
regula ca autostimularea se
va
petrece
doar
in dormitor sufragerie iar apoi o limita}i la
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 84/137
Capitolul · Comportamentele autostimulatoare
8
dormitor . La fel putep. lim.ita autost imularea doar la anum.ite momente
din
zi dupa care
reducep. treptat perioadele cand este permisa.
PROCEDEE PRO CTIVE
Partea cea mai importanta a unui plan eficient de interventie comportamentala este predarea
unor alternative adecvate. Acesta este
de
obicei
un
proces lung monoton plin de frustrari.
Dar
daca
nu
l
invatap
pe
copil comportamente alternative adecvate este
pupn
probabil
sa
avep. succes
petermen
lung. Nici eel mai puternic program reactiv nu poate reduce singur
problemele comportamentale. Simpla elim.inare a unui
comportament
nu-i ofera copilului
m.ijlocul alternativ care sa indeplineasca c e e ~ i funcpe cu comportamentul disruptiv. Trebuie
sa-l invatap pe copil comportamente alternative adecvate altfel va reveni autostimularea sau
va
aparea
foarte probabil
un
alt
comporatment
neadecvat.
Identificarea
comportamentului
inlocuitor se bazeaza
pe
identificarea funcpei
comportamentului autostimulator. Deoarece autostimularea este de obicei un mijloc de a
prim.i anum.ite
tipuri
de informap.i senzoriale invatarea jocului a abilitap.lor de recreere
de
interacp.une sociala care
au
puternice componente senzoriale este cea
mai buna
modalitate
de a stabili comportamente inlocuitoare. Copilul trebuie sa invete abilitap. care sa-l satisfaca
senzorial astfel
meat sa nu
se
mai
autostimuleze pentru a se simp bine.
Cel mai probabil autostimularea
n d e p l i n e ~ t e
alte funcp.i
de
aceea trebuie
predate
abilitap.
suplimentare.
Pentru
a o reduce copilul trebuie
sa
invete
de
exemplu modalitati adecvate
de
a face fata frustrarii. Odata redusa frustrarea se reduc situapile in care apare autostimularea.
Abilitatile
de
comunicare
pot fi
de asemenea
un
factor puternic de contracarare a autostimularii.
De pilda unii copii se autostimuleaza cand nu ce sa raspunda Invatandu-i sa indice prin
mijloace verbale sau nonverbale faptul ca
nu ~ t i u
raspunsul sau ca nu mteleg ce li se cere
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 85/137
Ghid de terapie B
nevoia lor
de
autostimulare e posibil sa scada.
PROGRAMELE PRIN CARE COPILUL ESTE iNVATAT ABILITATILE DE JOC
COMUNICARE SOCIALIZARE SUNT DESCRISE PE LARG iN ALTE CAPITOLE
ALE CARTII.
SPECTE PR CTICE
Reducerea autostimulani este una dintre cele mai mari provodiri. Autostimularea este un
comportament extrem de puternic §i perturbant,
pe
care copilul l gase§te
de
obicei
mult
mai
placut decat oricare alta activitate. lncercarea
de
a-1 elimina pe tot parcursul zilei s-ar
putea
sa
fie o misiune imposibila. De§i reducerea autostimulani este importanta, daca va propunep. sa
ducep. la capat o sarcina atat
de
dificila vep. avea probabil parte de enorm de mult stres, atat
voi, cat
§i
familia.
Prin
urmare, vep. avea o capacitate red
usa
de a
implementa
eficient orice fel
de intervenp.e comportamentala.
Este ln.totdeauna
mai
bine sa urmap. cu consecventa
un
program
pe termen scurt decat cu
inconsecventa
un
program
pe
termen lung. Prin urmare, recomandam insistent sa stabilip. cat
timp
§i in ce condip.i putep. urma un program. In cele
din urma
copilul
va
ln.vata situatiile in
care comportamentul respectiv nu este acceptabil. Fire§te,
va
invata §i
c
sunt situapi
in
care
se poate autostimula. Pe masura ce ln.cepep. sa controlap. tot mai mult autostimularea, trebuie
sa inmultiti perioadele de timp c i situatiile
in
care interveniti. Poate ca
va
doriti sa eliminati
$ I I I I
complet autostimularea inca
de
la inceput,
dar
cea
mai
buna
abordarea a problemei este cea
in
care aveti succes amandoi. MAl MULT NU INSEAMNA NEAPARAT MAl
BINE
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 86/137
Capitolul 8 Probleme de somn
9
roblemele
de
somn
Un copil caruia l este greu sa se duca la culcare sa adoarma singur a poi sa doarma toata
noaptea poate transforma ora
de
somn intr-un
o ~ m a r
Rabdarea parinplor este deseori pusa la
grea incercare din pricina orelor lungi de frustrare care tree pana ce copilul adoarme.
In
cele din
urma
parinpi
sunt de multe ori nevoip. fie sa
doarma
ei in patul copilului fie sa
doarma
copilul
in
patullor
ca sa fie siguri ca
e u ~ e s c sa
se odihneasca cat
de
cat.
Tulburarile de somn sunt ingrozitor de dificile pentru intreaga familie. Somnul c e l o r l a l ~ i
frap.
sau
surori este de asemenea deranjat
din
cauza conflictului care se
produce cand
vine ora
de culcare. P a r i n ~ i i rareori se odihnesc peste noapte ceea ce le reduce din energia de care
au
atata nevoie a doua zi.
n
lipsa unui somn bun nici copilul
nu
mai este atat de capabil sa n v e ~ e
lucrur i noi abilitap. esenp.ale.
F i r e ~ t e , cu
un copil obosit terapia este grav afectata.
Dupa cum bine
~ t i m ,
obiceiurile legate
de somn
sunt foarte greu
de
schimbat. Chiar
somnul
unui
adult
poate sa
nu
fie odihnitor daca doarme pe alta
parte
a patului pe o alta
pema sau in alt pat. Desigur
odata
ce copilul s-a o b i ~ n u i t
sa
se culce tarziu
sau
sa doarma
cu
parinpi orice schimbare de
rutina va i
intampinata cu proteste.
Dar cu
cat amanap. mai mult
cu
atat mai inradacinate devin aceste obiceiuri. Sugestia noastra este
sa
va
ocupap
cat
mai
repede cu p u t i n ~ a de aceasta problema. Daca adoptap. solup.a cea
mai
u ~ o a r a astazi nu facep.
decat sa
ingreunap
rezolvarea problemei maine. Singurul caz
in
care
putep
intarzia rezolvarea
problemelor
de somn
este atunci cand acestea ar putea i schimbate cu mai mult succes
dupa
ce
copilul deprinde o m p l i a n ~ a in alte arii de n v a ~ a r e .
n
mod normal nu este nevoie decat de o saptamana de efort pentru ca toata lumea sa
ajunga sa doarma bine peste noapte. Atenpe insa:
nu
va i o saptamana u ~ o a r a Ca urmare
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 87/137
9
hid de terapie B
a programului de intervenpe, s-ar putea sa nu dormip deloc peste noapte in primele zile.
Sugestia noastra este sa
va
pregatip pentru aceasta saptamfula
dormind
cat de mult
putep
inainte de inceperea programului, iar
dupa
ce programul a inceput, sa
dormip
in
timpul
zilei
pentru a va reface. De multe ori,
parinpi iau patru
zile libere pentru a incepe programul sau
a§teapta apropierea concediului. Suntparinp care cer ajutorul rudelor pentru a prelua o
parte
din
nopple nedormite.
s e n ~ i a l
este ca programul sa
fie urmat pas
cu
pas pfula la capat. Alegep
o perioada
in
care
suntep
capabil sa fip consecvenp in intervenpa
pe
care v-ap. propus-o.
i
un
avertisment final. Daca ati mai incercat sa schimbati comportamentul
de somn al
'
copilului,
dar
a ~ i
cedat
din
cauza plansetelor
sau
a protestelor, ln.seamna ca
ap
recompensat
copilul
dupa
o schema intermitenta: uneori a
obpnut
ce a vrut, alteori nu a obpnut. A
vazut
ca
ap
incercat sa fip fermi,
dar
a i n v a ~ a t §i ca daca are 0
i e ~ i r e
comportamentala,
va
poate
convinge sa cedati.
Din
aceasta cauza, va fi mai dificil
sa
aveti succces
data
urmatoare
cand
'
veti incerca sa schimbati rutina de somn. De<;: i suna ciudat, e
mai
bine sa lasati sa treaca o
saptamana sau
doua
inainte
de
a incerca o
noua
interventie.
n
acest fel, schimbarea de situatie
va
fi mult mai evidenta pentru copil atunci
cand
va decidep sa n c e p e ~ i programul, iar extincpa
comportamentelor disruptive
nu va
mai
dura
a§a de mult.
ST BILIRE UNEI RUTINE DE SOMN
Premisa de baza a programului este sa-i oferip copilului mijloacele care sa-l a utesa adoarma
singur, atat
atund
cand
se duce la culcare,
cat
§i
atunci
cand
se treze§te peste noapte.
Nu
uitap
di
este normal
sa ne
trezim
n
timpul
noppi.
u
toate acestea,
in mod
obi§nuit readormim
imediat. Daca a ora de cukare copilul
adoarme
numai cand l suntep alaturi, atunci va va cauta
§i cand se r z ~ peste noapte.
Stabilirea unei rutine de
somn
este
primul
pas catre reducerea problemelor. Copiiii au
ritualuri care
l
ajuta
sa
adoarnm, a§a
cum au
§i adultfl. Rutina nu
numai
ca
l va
semruiliza
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 88/137
Capitolul 8 Probleme de somn
9
copilului apropierea orei de culcare dar va indeplini o funcjie mai importanta: il
va
ajuta
sa adoarma. De exemplu mulji adulji au
i n v a ~ a t
ca daca sting televizorul citesc o carte
sau
asculta muzica lise face somn.
Nu
uitaji ca activitajile care se petrec inainte
de
inceperea rutinei dar
in
timpul rutinei
trebuie sa fie calmante.
Cu
alte cuvinte lasaji jocurile agitajia pentru
prima
parte a zilei.
0 rutina o b i ~ n u i t a de somn poate incepe cu baia daca aceasta i l l i n i ~ t e ~ t e pe copil. Apoi cu
imbracarea pijamalei spalatul pe dinji. Daca spalatul
pe
dinji este
un moment
dificil atunci
ar
i bine sa il faceji ceva mai devreme. Lectura unei
o v e ~ t i
poate i relaxanta placuta. Rutina
aceasta trebuie sa se d e s f ~ o r e in fiecare seara fara excepjii
sau
incercari de a o scurta pana
cand
copilul e u ~ e ~ t e sa
adoarma singur in
mod constant.
LEGERE OREI
POTRIVITE
DE CULC RE
Daca ora de culcare se transforma
intr-un
razboi extrem puteti incerca sa eliminati conflictul
obosind copilul. Stabilirea
unei
ore adecvate
de
culcare
poate
dura
ceva vreme. De fapt este
bine sa incepeti
rutina
de somn la o ora mult mai tarzie decat cea la care
va
doriti sa
adoarma
copilul in mod normal.
Am
gasit necesar sa fixam pentru inceput ora de culcare la miezul
nopjii. In acest fel atunci cand parinjii
n u n ~ a
ca e vremea
sa
se cuke copilul va i mai receptiv.
Treptat ora de culcare trebuie devansata
pana cand
copilul se
va
culca atunci
cand d o r e ~ t e
parintele.
Pentru
a obosi
mai mult
copilul de multe ori e bine sa reduceji sau sa eliminaji
somnul de prinz. De asemenea nu lasaji copilul sa se scoale prea tarziu i m i n e a ~ a Nu uitaji ca
scopul este ca
somnul
copilului sa se d e s f a ~ o a r e dupa o schema regulata.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 89/137
9
Ghid de terapie B
OBIECTUL
C RE
,,ADUCE
SOMNUL
Problema de care se plang eel mai des parinp.i este trezitul peste noapte.
e ~ ; i
copilul poate
i
obosit,
nu ~ t i e cum
sa faca sa
adoarma
la loc. i adultii
pot
avea aceasta problema, dar
de
obicei se gandesc la ceva relaxant, asculta o muzica linif; titoare sau citesc putin . Dar pentru ca
nu f; tiu ce sa faca, copiii se scoala, aprind lumina, asculta muzica, se joaca, se plimba prin casa
sau
sarin pat. Unii
au
nevoie de companie f; i se due
in
patul parinp.lor. Prin urmare, trebuie
sa
le oferim mijlocul care sa-i ajute
sa adoarma la
loc.
Cea mai buna
metoda este gasirea
unui
obiect
sau
unei activitap. care
sa
fie asociate cu
somnul. In acest fel, prezenta obiectului respectiv poate deveni
un
mijloc eficient de inducere
a somnului. De exemplu, ca.nd copilului
i:i
este somn, dap-i o
paturidi
moale. Poate
11
ajuta sa-l
mangaiati incet pe fata
cu
paturica. In cele din urma, va asocia paturica
cu
somnul.
Cand
se
t r e z e ~ t e
va putea folosi paturica pentru a adormi la loc. La fel de eficienta poate
fi
folosirea
animalelor
de
pluf;
sau
chiar a suzetei.
In
cele
din
urma, suzeta
poate
fi
eliminata. Ascultarea
unor melodii relaxante inainte de culcare poate
de
asemenea fi asociata
cu
somnul.
e ~ i
nu este
foarte recomandat ca
un
copil
sa
adoarma cu biberonul
in
gura din cauza posibilelor probleme
dentare, sugestia noastra este
sa
lasati
un
biberon
in patut pentru
inceput,
pentru a-1
invata
pe
copil sa se linif; teasca singur. Cu timpul, laptele sau sucul pot fi inlocuite cu apa. Dupa ce copilul
a invatat sa adoarma peste noapte, va reu§i
in
cele
din
urma sa renunte la aceste obiecte.
De
multe
ori, copiii se trezesc foarte devreme
§i nu
su.nt obosip..
In
loc
sa
l
siliti
in mod
direct
sa
se culce la loc,
ar
trebui sa i:mpiedicati orice alte activitati
in
afara
de
somn.
Sa nu
existe jucarii prin preajma. Copiii sa
nu
primeasca gustari sau bauturi care le plac. Lumina sa
fie stinsa. Tot mediuli:nconjurator sa fie propice somnului (adica sa fie lini§te, intuneric §i nu
prea multa mif; care). Putep oferi un nivel foarte scazut de stimulare de fundal, daca acest lucru
i l
ajuta
pe
copil,
de
pilda o
lumina
de veghe
§i un
ventilator care
sa
se invarteasca
U§Or.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 90/137
Capitolul 8 Probleme de somn
93
CUM
DETERMIN TI
COPILUL S R M N iN PAT
ara
fndoiala partea cea m i dificila a programului este s il facefi
pe
copil s ramana in
pat. Este nevoie de enorm de multa rabdare de absolut nici o reacp.e emotionala. Procedeul
presupune punerea copilului la loc in
pat
de fiecare data cand se da jos, intr-o
maniera
complet
neutra. Daca se
da
jos din
pat
de 100
de
ori,
puneji
la loc
in pat
de 100
de
ori.
Dupa
ce
i ~ i da
seama ca ajunge de fiecare data
ina
poi in pat ca nu r i m e ~ t e nici
un
fel
de
atenp.e, copilul va
ceda.
Daca se
da
jos din pat continuu,
va i
necesar
sa
staji langa
pat sau
chiar langa in afara
camerei. Pentru a
i
siguri
ca ramaneti
consecventi, pozitia
n
care stati este
de mare
importanta.
I
Alegeji
un scaun
confortabil.
0
pereche de
a ~ t i la
care
sa
ascultaji
muzica
sau o lectura
audio
va face
momentul mai
suportabil
va
va ajuta
sa nu
va enervaji.
Dupa
ce copilul incepe
sa
adoarma n patullui mariti
treptat
distanta la care va aflati fata de camera, astfelincat sa nu va
mai
vada.
Nu
uitaji ca pentru asta e nevoie
de
timp
Nu
este
u ~ o r
sa modificaji obiceiurile
de
somn, dar veji e u ~ i cu rabdare perseverenta. Rasp ata finala va i
un
somn bun
Cand duceji copilulinapoi n pat, este esenjial sa folosiji eel mai mic contact fizic cu putinta.
De exemplu, sugeram sa folosiji o ghidare fizica parjiala in loc de una totala. La fel, daca putet i,
folosiji
un
gest
in
locul
unei
ghidari fizice partiale o expresie a fetei
in
loc de
un
gest.
~ a cum
am
discutat
mai
devreme, exista
numeroase
motive pentru care e bine
sa
recurgeji la cea
mai
pujin intruziva metoda.
In primul rand
reduceji la
minim
atenjia acordata. In al doilea
rand
reduceti o posibila batalie
care pe
care"
cu copilul.In
al treilea rand, reduceji o posibila
sursa
de agitajie. In f a r ~ i t o astfel de metoda este
mai ~ o r
de eliminat in final. Cu toate acestea, nu
uitaji ca obiectivul de capatai este
sa
puneji copilulla loc
in pat in
eel
mai scurt timp
posibil
cu cele mai recluse ~ a n s e
de
scandal.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 91/137
9
Ghid de terapie B
CUM S TINETI
COPIII
DEP RTE DE P TUL
P RINTILOR
Dormitul
in patul propriu
este o parte importanta a autonomiei i n e p e n e n ~ e i copilului,
chiar daca sufera de autism. Dadi nu vrep sa doarma cu voi in pat cand
va
fi adolescent,
trebuie sa luap
masuri de
acum. Este mai pupn probabil ca acest
lucru
sa se intample daca
folosip procedeul descris anterior. Cu toate acestea, daca va trezip ca se strecoara in pat
cu
voi, va trebui sa-l ducep de fiecare data la loc
n
patullui Inca o data, nu aratap nici
un
fel de
reacpe emoponala recurgep la cea
mai
pupn intruziva
metoda
cu
p u t i n ~ a .
Ca mai inainte,
daca vine
in
patul vostru
de
100
de
ori, trebuie sa-l
ducep
inapoi
in
patullui
de
100
de ori.
Daca problema se repeta frecvent, trebuie sa luap in considerare folosirea procedeului explicat
anterior.
Daca ii p e r m i t e ~ i copilului sa doarma in patul vostru, chiar foarte rar, vep avea parte de
dificultap
r i a ~ e .
Este ca cum copilul
ar a ~ t e p t a
sa c a ~ t i g e lozul eel
mare
la un joe
de
noroc.
Un
singur
ca.§tig
este suficient
pentru a-1
determina sa joace in continuare pana la urmatorul
c a ~ t i g
0 singura data daca illasap pe copil sa doarma in pat cu voi, va fi de-ajuns pentru a-1
face sa incerce
saptamani in
sa
va
convinga sa-l
.i:uap din
nou
in
pat. Daca
cedap
?i a
doua
oara,
va
persevera apoi luni la rand.
Pentru inceput, sugestia noastra este sa nu facep nici o exceppe. De exemplu, daca copilul
este bolnav sau speriat, fire ?te ca il vep ingriji mangaia, dar numai in patullui Daca illasap sa
vina
in
patul vostru, s-ar
putea
sa
nu
fie
in
stare sa
n ~ e l e a g a
ca acest
lucru
se petrece pentru
ca.
este bolnav. Iar daca n ~ e l e g e acest lucru, e foarte posibil sa se foloseasca
de
exceppi pentru
va
pune nervii la grea incercare. F i r e ~ t e daca varsta permite, poate veni la voi in pat
in
dimineple
de
weekend
pentru
a va alinta a
va
uita
impreuna
la desene animate. Sau
putep
stabili un
moment (de exemplu, cand s-a facut ziua) dupa care ii permitep sa vina in patul vostru.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 92/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei
9
Uneori
p rinpi
se trezesc s u r p r i n ~ i
s a ~ i v d
copilul la ei
in
pat. Copilul a invatat sa se
strecoare
pe
u r i ~ fara sa-l simta nimeni. In acest caz punep clopotei la U§a ca sa v treziti
c nd
intra in camera.
SOMNUL
DE
PR NZ
In cazul
in
care copilul inca
m i
are nevoie de somnul de pranz atunci este esenpal sa
do rm
in p tul propriu.
In
felul acesta 1i intarip obiceiul de a dormi la el in pat. Daca doarme
la
pr nz in p tul
vostru
pe
canapea sau pe podea stabilirea rutinei de
somn v fi mult m i
dificila. ~ a
cum
spune m m i devreme e bine s
reducep
s u s eliminap somnul de pranz;
n
felul acesta copilul
v fi m i
obosit seara la culcare.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 93/137
9 hid de terapie B
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 94/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei
9
Folosirea
toaletei
Fiecare parinte
a§
tea
ptacu nerabdare
ziua in care copilul sau
va
scapa
de
scutece.
Deprinderea
folosirii toaletei inseamna ca parintele nu mai trebuie sa schimbe scutece murdare nu mai lasa
in urma scutece peste to t pe uncle se duce §i nu mai cauta reducerile la pachetele jumbo. La fel
de
important copilul are
mai multe
§anse
de
integrare. Mulp. copii nu
pot
participa la
anumite
programe
deoarece
nu
§ti
sa foloseasca toaleta.
Este esenp.al sa a§teptap. pana cand copilul este pregatit sa faca trecerea spre folosirea
toaletei. Nu cedap. impulsului de a grabi acest proces. De§i este posibil
sa
inva}a}i
un
copil de
2 ani
sa
foloseasca toaleta
de
obicei acest
lucru nu
este recomandat. Si parinpi
§i
copilul
pot
ajunge extrem de frustrap. Mulp copii cu o dezvoltare tipica ajung sa foloseasca rapid toaleta
daca
dap
dovada de
pupna rabdare
§i a§teptap
pana cand
sunt pregatip. Copiii se pregatesc
observandu-i
pe
cei
din
jur.
In
cazul copiilor auti§ti care
nu
inva}a bine
prin
observare este
cu atat mai important sa a§teptap pana cand sunt pregatip inainte de a incepe sa-i inva}a}i
folosirea toaletei.
MOMENTUL
PROPI E
Varsta medie la care copiii fara autism inva}a
sa
foloseasca toaleta este de doi
ni
jumatate.
Prin urmare nici nu trebuie sa va gandip. sa incepep programul mai devreme de aceasta varsta.
Urmatorii factori trebuie luap. in considerare inainte de inceperea programului. In primul
rand copilul trebuie
sa
aiba
nu
doar cronologic
varsta
necesara pentru folosirea toaletei
ci
sa
corespunda din
punct de
vedere
al dezvoltarii. Concret copilul trebuie sa fie
in
stare sa repna
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 95/137
9
Ghid de terapie B
urina timp de 6
pana
la 9
de
minute sa recunoasca senzapa
de
vezica plina. La fel, trebuie
sa arate ca da seama cand trebuie sa mearga la toaleta.
in
mod
normal, copilul fie se uita la adult mainte sau dupa ce face, fie arata ca are
un
scutec
ud sau
murdar in al doilea rand, problemele de complianta crizele de furie trebuie sa fie
minime. Prezenta problemelor de comportament va interfera serios cu procesul de mvatare
a folosirii toaletei. Copilul
ar
trebui sa fie capabil
sa
stea eel pup.n 15 minute continue pe
toaleta. Prin urmare, daca.
nu sunt
a n s e sa stea de bunavoie, inseamna ca nu este pregatit. in
plus, autostimularea nu trebuie sa interfereze cu capacitatea lui de a se concentra n timpul
programului. Daca se autostimuleaza permanent, este pup.n probabil sa perceapa senzap.a
de
plin" pentru a merge la toaleta. in sfaq;it, daca obiectivul
pe
care vi l-ap.
propus
este mersul
independent la toaleta, copilul trebuie sa fie capabil sa localizeze singur toaleta sau sa comunice
singur nevoia
de
a merge la toaleta. Mai mult,
sunt
importante abilitap.le sale
de
a se dezbraca,
a se t e r g e a trage apa, a se imbraca la loc a se spala
pe
maini.
ECHIP MENTUL
Recomandam
cu
insistenta
sa
nu
cumparati
olita. Scopul
ultim
este sa-l mvatati pe copil
sa foloseasca orice fel
de
toaleta, deci olita nu numai ca
nu
este necesara, ci poate chiar sa va
impiedice n realizarea obiectivului ultim, anume acela de a folosi orice fel
de
baie. Pastrap.
banii pe care i-ati fi dat pe olita pentru festinul de dupa
s f a r ~ i t u l
programului de toaleta
Cu
toate acestea,
recomandam cumpararea unui reductor de
toaleta.
in
felul acesta, copilul
se
va
simti
mult
mai confortabil, iar programul de toaleta va avea mai
mult
succes. De multe
ori e bine sa avep. un scaunel, astfelmcat copilul sa ajunga u ~ r n siguranta
pe
vasul
de
toaleta. in
mod
normal, nu este nevoie sa mvataP. copilul
cum
sa stea confortabil
pe
toaleta.
Picioarele a ~ e z a t e n forma deschisa
de
V" ii asigura stabilitatea confortul pozitiei. Pentru
baiep. va fi astfel
mai ~ r
sa faca pipi direct n toaleta, fara
sa
se ude. Putep. face rost chiar de
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 96/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei 99
un
reductor cu protecp.e pentru baiep., daca
va preocupa
aceasta problema.
i a i e ~ i i fetele trebuie
sa
inceapa
programul stand
pe vasul de toaleta. Astfel, eliminarea
urinei este
mult
u ~ u r a t a .
Dupa
ce
b a i e ~ i i
au
n v a ~ a t
sa foloseasca toaleta
stand
pe
colac,
pot
i
i n v a ~ a p .
sa stea in picioare cand urineaza. Acest lucru se realizeaza de obicei foarte simplu,
lasandu-i sa-i vada pe frap sau pe tata facand acest lucru.
In
aceasta etapa, trebuie
sa
va asigurap.
ca
i n v a ~ a sa u - ~ i dea
de tot pantalonii jos
cand
vor sa urineze.
~ a vor
evita stanjeneala
de
a
folosi pisoarele din toaletele publice.
OR RUL DE TO LET
Stabilirea unui orar
de
toaleta este modalitatea cea
mai ~ o a r a de
a incepe
programul poate
fi o alternativa la programul intensiv (vezi mai jos). D e ~ i orarul de toaleta inseamna ca adultul
este responsabil cu dusul copilului la toaleta,
poate
fi t o t u ~ i
un
pas important
spre
dezvoltarea
i n d e p e n d e n ~ e i .
Cu toate acestea, orarul
de
toaleta
nu
este
c e l a ~ i
lucru cu folosirea
independenta
a toaletei.
Orarul
este
un
pas
foarte impor tant,
dar
de
obicei copiii
devin
dependenp.
de
a l ~
care sa le aminteasca sa
mearga
la toaleta. Este necesar
sa
incheiap. complet procesul de folosire
a toaletei pentru a asigura i n d e p e n d e n ~ a totala a copilului.
Scopul stabilirii
unui orar
de toaleta este
sa n v a ~ a p .
copilul sa faca atunci
cand
este
pus
pe
toaleta sa nu faca
in
restul timpului. Se recomanda sa ducep. copilulla baie la fiecare
9
de
minute. De fiecare
data cand nu
face,
urmatorul
interval va
fi
scurtat la
6 de
minute. Dupa ce
face la toaleta,
va
intoarceti la intervalul
de
9
de
minute.
0 g r e ~ e a l a des
intalnita in aceasta
etapa
este
sa
ducep. copilul
pre
a des la baie (de pilda,
din jumatate in
jumatate
de ora).
D e ~ i
putep. evita astfel scaparile, este
mai
p u ~ i n probabil sa
invete
sa
retina
urina
pentru tot intervalul normal de timp.
Nu
uitati ca obiectivul stabilirii unui
orar de toaleta este sa i n v a ~ a p . copilul sa
a ~ t e p t e
pana cand este dus la baie. Prin urmare
va
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 97/137
1
Ghid de terapie ABA
incepe a - ~ i controleze vezica intestinele, pregatindu-se astfel
pentru
folosirea independenta
a toaletei. F i r e ~ t e nu vom interveni niciodata daca se duce singur la toaleta vom sarbatori cu
mare tam-tam evenimentul De fapt,
in urma
acestui program,
de
multe ori copiii incep sa se
duca singuri la baie.
0 alta r e ~ e a l a este sa ducep. copilulla toaleta doar cand pare sa aiba nevoie. in felul acesta,
el
ramane dependent de
adult, ~ a n s e l e
de
a invata sa se duca
singur
scad.
r e ~ t e
posibilitatea
de
a se scapa peel. Cain cazul oricarui program, consecventa este esenp.ala. Copilul se bazeaza
pe orarul fix pentru mersulla toaleta. Daca orarul devine aleator sau daca il ducep. doar cand vi
se
pare
ca are nevoie, va trece
mult
mai
mult
timp pana cand
va
invata sa faca singur.
Cand vine momentul sail ducep. la baie,
a ~ e z a p .
copilul pe toaleta. Din aproximativ trei
in
trei minute recompensap.-1
pentru
ca sta
pe
toaleta. Puteti sa cantati ceva, sa
va
uitap. pe
carticele sau sa va jucap. cu jucariile. Este insa foarte important
sa
nu implicap. copilul
atat
de
mult in
joe incat sa nu mai fie atent la ceea ce
ar
trebui sa se intample acolo. Daca face la toaleta,
recompensati cu mult entuziasm. Oferip-i recompense speciale,
pe
care le poate c a ~ t i g a doar
cand
sta
pe
toaleta, ceea ce
va da
o aura speciala evenimentului. A veti insa grija sa nu fip a
tat de
exuberanp. incat sa-l speriap.. Dupa ce face, copilul se poate da jos de pe toaleta poate relua
activitatile o b i ~ n u i t e . Va fi adus din nou la toaleta dupa
9
de minute. Daca a stat 15 minute
nu a facut, atunci se poate ridica ~ i v i adus din nou la baie
dupa 60 de
minute.
Cand
copilul se scapa
peel,
folosim
urmatorul
procedeu de corectare. Rugap. copilul sa
va
ajute cat mai
mult
la curatarea urmelor ,accidentului . Nu faceti acest lucru ca o pedeapsa.
Este
normal sa
faca experienta consecintelor naturale, astfel de ocazii descurajeaza parp.al
repetarea incidentelor neplacute. Sunt insa copii carora le place sa ~ t e a r g a dupa ce s-au
scapat, caz in care sariti peste aceasta etapa. Pasul urmator este sa exersap. de cateva ori mersul
la toaleta
din punctul in
care a
avut
loc incidentul. Asigurap.-va ca ramaneti neutri
din punct
de vedere emotional. Nu fiti dezamaPiti de astfel de evenimente. Copilul poate invata la fel
I
0 . 1
de mult din
accidente
pe
cat poate invata din succese. Daca,
t o t u ~ i
se scapa
prea
des, atunci
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 98/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei 101
adaptati orarul facep mai scurte intervalele dintre doua vizite la toaleta. Dupa ce
numarul
,accidentelor" incepe sa scada,
putep
mari
a r a ~ i
intervalele
de
timp.
DUPA
CE
ATI INCEPUT PROGRAMUL DE FOLOSIRE A TOALETEI CONFORM UNUI
UN ORAR FIX, NU MAl FOLOSIJI SCUTECE PENTRU COPIL DECAT IN TIMPUL NOPJII
1
CAND DOARME Nu-i mai
punep
scutece copilului nici cand plecap. de acasa, altfel vep.
crea confuzie inconsecventa, ceea ce
poate
afecta grav intregul program. Intelegem
ca nu
este
o situape deloc placuta (sa ii nevoit sa schimbi haine ude murdare, sa
a s e ~ t i
o toaleta, etc.),
dar
de multe ori tocmai asta face diferenta dintre un
program
de toaleta care are succes unul
care se soldeaza cu
un ~ e c .
M RIRE INTERV LELOR OR RULUI
and
copilul incepe sa aiba ,accidente" mai
pupn de
o data
pe
zi, incepep sa mariti
intervalele orarului de toaleta.
In mod
normal, sugeram sa le mariti cu 15-30
de
minute. Copilul
trebuie sa inceapa sa mearga
independent la
toaleta, ceea ce se intampla deseori atunci
cand
se
m r e ~ t e orarul de mers la baie.
FOLOSIRE INDEPENDENT A
TO LETEI
Stabilirea unui orar de toaleta poate fi o
punte
catre scopul final, acela al folosirii independente
a toaletei. and copilul are succes cu orarul fix de folosire a toaletei inseamna ca este pregatit sa
devina
in
scurt timp independent.
Procedeul este destul
de
simplu.
In
afara
de
marirea intervalelor orarului,
nu
mai
a ~ e z a p
copilul pe toaleta, ci pe
un
scaun langa toaleta. Copilul trebuie sa fie dezbracat. Continuap. sa-l
recompensap cam din trei
in
trei minute pentru
casta pe
scaun.
F i r e ~ t e
daca se scoala se
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 99/137
1 2
Ghid de terapie B
a ~ e a z a pe toaleta, sarbatoriji cu mare tam-tam Daca se scapa
peel,
urma}i procedeul descris
mai
devreme.
ESTE ESENJIAL
sA
NU-L PROMPTATI
sA
SE DUCA LA BAlE Chiar daca se agita, se
schimba la fa}a
da semne ca are nevoie la toaleta, rezistaji tentajiei de
a-1
prompta
sa mearga
la baie, altfel copilul va deveni dependent de adult va mva}a mult mai tarziu
sa
se duca
singur
la toaleta. Incercaji sa aveji
rabdare
In tot acest proces.
Nu
uita}i ca
poate
mva}a
din
accidente.
Un
alt avertisment -
In cazulm
care copilulmcepe
sa
urineze
In
timp ce sta pe scaun,
NU li
spuneji
sau NU promptaji sa se duca la toaleta. Inca o data, acest lucru poate face
dependent
de
prompt.
In
plus, va veji afla mtr-o
mare
dilema, pentru ca
nu
veji ce consecin}a
sa
oferiji. Sa-l recompensaji pentru ca s-a
dus
la toaleta? Dar asta
mseamna
ca recompensa}i
pentru ca a avut mai mtrti
un
,accident . Sa-l puneji sa cure}e a poi sa exerseze mersul
corect la toaleta? Asta ar nega folosirea parjial corecta a toaletei. Raspunsul este sa-llasaji sa
duca
la
s f r ~ i t ,accidentul li puteji pune
un
prosop In
poala) apoi
sa
aplicaji procedeul de
corectare. Ori de cate ori copilul se scapa
peel,
repetaji
pasul
anterior.
A ~ a d a r
la urmatorul
drum
la baie,
~ e z j i
copilul pe toaleta,
nu
pe scaun.
Cu fiecare succes avut de copil,
mutaji
scaunul tot
mai departe
de toaleta lmbracaji copilul
cu cate ceva. De exemplu, al doilea pas ar fi sa puneji scaunulla o distan}a mica de toaleta sa
lmbraca}i copilul cu chilo}eii.
Pe
urma, pune}i scaunullanga ~ a de la baie lmbraca}i copilul
cu chilo}eii pantalonii. Dupa ce scaunul ajunge
sa
fie plasat
departe de
baie, iar copilul sa
fie complet lmbracat, aceasta etapa s-a mcheiat. r fi bine sa o finalizaji a ~ e z a n d copilul
pe
un scaun diferit sau pe canapea. In acest fel, lucrurile devin mai apropiate de via}a de zi cu zi.
A ~ a
cum spuneam
mai
devreme,
cand
copilul are
un ,accident
va avea ), repetaji
pasul
anterior.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 100/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei
103
VERIFIC RI
In timpul etapei finale,
nu
mai e nevoie sa ducep.
copilulla
toaleta. Depinde
acum de elsa
nu
se mai ude. Prin urmare, devine foarte importanta recompensarea faptului case
menpne
uscat. Verificap. in mod regulat acest lucru intrebandu-1 daca a facut
peel
punandu-1 s a ~ i
verifice c h i l o ~ e i i . La inceput, intervalul dintre aceste verificari trebuie sa fie de
15
minute. Daca
are chiloteii uscati curati, laudati-1 cat puteti de mult. Puteti sa-i oferiti c; j o mica recompensa
~
tangibila,
dar
cantitatea trebuie
sa
fie
mai
mica decat cea
pe
care o oferip
pentru
inipativa
de
a
merge
la toaleta a face singur. Cand are
un ,accident ,
aplicap. procedeul de corectare. Marip.
treptat intervalul dintre
doua
verificari (de pilda, 30
de
minute, o ora, trei ore, etc.) adoptap.
o intensitate naturala a recompensarii.
PROGR M
INTENSIV
DE
iNV T RE
A
FOLOSIRII TO LETEI
Uneori, parinpi aleg sa inceapa cu un
program
intensiv
de
folosire a toaletei. ~ a cum
spuneam mai devreme, copilul trebuie neaparat sa aiba abilitap. de baza (adica sa fie pregatit
din
punct de vedere al nivelului de dezvoltare,
sa
fie capabil
sa
stea jos
un
timp
mai
lung,
sa
ramana uscat timp de 60-90
de
minute, sa fie capabil sa comunice nevoia de a folosi toaleta
SAU de a gasi singur toaleta). Programul intensiv este similar cu procedeul descris la capitolul
,Folosirea
independenta
a toaletei ,
doar
ca se face intr-o
maniera mai
concentrata. Putep.
incerca sa n v a ~ a ~ i copilul sa foloseasca toaleta intr-o singura zi
sau in
cateva zile. De multe ori,
p a r i n ~ o r li se pare mai
~ o r
sa inceapa programul in ultimele trei zile din saptamana.
Recomandarea noastra este sa nu-i
mai
f e r i ~ i copilului bauturi le recompensele preferate
timp de o saptamana inainte
de
inceputul programului. In felul acesta, va i mai dispus sa
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 101/137
1 4
Ghid de terapie ABA
consume aceste bauturi in
timpul
programului, ceea ce
va c r e ~ t e ~ a n s e l e
sa simta nevoia de
a merge la toaleta. La fel, motivap.a va i mai ridicata daca i retragep o vreme recompensele
preferate.
Programul
intensiv poate i lm.parpt in trei etape distincte:
ET PA 1.
Obiectivul este sa-l facep pe copil sa inteleaga ca trebuie sa faca la toaleta.
~ e z a p 1
direct pe toa1eta, fara haine pe el. Oferip-i lichide recompense verba1e din aproximativ trei in
trei
minute
pentru ca ,sta frumos". Cand face la toaleta, SARBATORIJI CU MARE TAM-TAM
Pe urma 1asap-1 sa se joace 10 minute, apoi punep-1
din nou
pe toa1eta.
In
aceasta etapa, copilu1
nu
poate avea ,accidente",
pentru
ca sta
continuu
pe
toa1eta.
Aceasta etapa dureaza de obicei intre 30 de minute doua ore, dupa care copilu1 pricepe ca
trebuie sa faca
1a
toa1eta. Vep
~ t i
ca
etapa
1 s-a incheiat
cand
copilu1 va anticipa eliminarea
urinei uitandu-se
cum
incepe
sa
curga
zambind
sau
bucurandu-se
ca a facut
~ t i e cava urma
tam-tam-u1).
ETAP
A A
2 A.
Scopul este
sa dezvoltap independenta copilu1ui. Urmati procedeul descris
in secpunea ,Folosirea independenta a toa1etei".
A ~ a
cum este menponat
aco1o a ~ e z a p
copilul
pe
un scaun
1anga toaleta, fara haine pe e1 a ~ t e p t a p rabdatori.
Jinep
minte, NU PROMPTAJI
Aplicap procedee1e de recompensare, precum procedeu1 de corectare a ,accidentelor".
Va reamintim ca
,scaparile
sunt o parte importanta a procesu1ui de invatare. Procedeu1 va
presupune,
fara indoia1a, cateva succese
urmate
de e ~ e c u r i apoi
a r a ~ i
succese.
A ~ a cum
am
descris mai sus, etapa a 2-a este incheiata atunci cand copilul este complet imbracat foarte
departe de
baie.
ETAPA A 3-A. Scopu1 este
sa
generalizap. A ~ a
cum spuneam,
incepeti prin a
pune
copilul
s a ~ i
verifice frecvent chiloteii a poi mariti interva1u1 dint re aceste verificari.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 102/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei 105
CU PROMPT SAU
FARA
PROMPT
Am menponat n repetate randuri
di
nu trebuie promptat mersulla toaleta. Dar
intervenpa
nu
se desfa§loara mtotdeauna dupa reguli rigide, ci
pot
exista exceptii Cateodata e nevoie
de prompturi
n
timpul programului de toaleta. Daca copilul
nu
mtelege procedeul, putep
mcerca sa folosip eel
mai putin
intruziv
prompt
(de pilda, gesturi, aducerea lui
aproape
de
toaleta, o privire, etc.) pentru a-1 mdruma spre toaleta. ESTE ESENfiAL SA DIMINUATI
RAPID FOLOSIREA ORICARUI PROMPT, ALTFEL COPILUL VA DEVENI DEPENDENT DE
PROMPT
$1
NU VA
INV
ATA
sA
FOLOSEASCA INDEPENDENT TOALETA.
DIFICULTATI LEGATE DE DEFECATIE
'
Din experienta noastra, eliminarea urinei se mvata mai repede decat eliminarea materiilor
fecale. Acest lucru se
poate datora multor
factori,
printre
care alimentapa, frecventa
redusa
a
scaunelor,
durerea
care le msote§lte
sau pur § i simplu dorinta
copilului de a
dovedi
ca el depne
controlul. Este neaparata nevoie sa stabilip o programare la medic n cazul
in
care copilul
elimina cu greu materiile fecale, pentru a exclude orice fel
de
probleme medicale necunoscute.
Pentru
a va
motiva
copilul
sa
elimine materiile fecale
§ i
pentru a reduce orice posibil
conflict cu copilul, achiziponati recompense special pentru aceasta situape. Implicap copilul
in
achiziponarea lor
§ i
dap
evenimentului o
aura
speciala.
A§ ezap recompenselemtr un loc vizibil
§ i
spuneti-i copilului ca leva primi
dupa
ceva elimina
materiile fecale la toaleta (folosip cuvinte pe care le mtelege copilul).
Pastrap
recompensele
mari pentru prima ocazie cu care reu§le§te sa faca acest lucru 9i pentru momentele ulterioare,
cand va
avea o serie
de
succese. Parinpi
au
descoperit
ca
oferirea recompenselor devine mult
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 103/137
1 6
Ghid de terapie B
mai incitanta daca
sunt
impachetate sub forma de cadouri sau dadi
sunt
oferite intr-un saculet
de surprize.
Cand copilul are
un ,accident ,
fip cat
mai
neutri posibil, aplicap procedeul de corectare
amintip-i pe
un ton banal de
faptul ca
va c ~ t i g
recompensele. Evitap
cu
orice
pret
sa va
aratati manioc i sau extrem de grabiti sa vedet i succesele, altfel alimentati conflictele de putere
cu
copilul sau creati situati i conflictuale care
nu
existau inainte.
,
RITU LURI
Copiii dezvolta de multe ori ritualuri in apropierea momentelor de defecape. De obicei, fac
in
scutec se retrag in locuri izolate (se
ascund
in
dulap, dupa
mobila, se due afara, etc.). Daca
aveti
un
copil care se
comporta
la fel, consolap-va
cu
gandul ca
nu
suntep singuri. Va
i
nevoie
de timp rabdare pentru a elimina acest ritual Incepeti prin a-i pune scutecul doar la baie.
Dupa ce se o i ~ n u i e ~ t e
cu
aceasta noua rutina, invatati-1
sa
goleasca scuteculin toaleta.
Dupa
ce copilul
f o l o s e ~ t e
in
mod
regulat scutecul la baie,
suntep
gata
pentru
a trece la
urmatorul
nivel.
Acum
ii
dati
scutecul
§ii ~ e z t i
pe toaleta.
In
cele
din urma,
faceti o
gaura in
, ,
scutec sau llimpaturip la spate astfel incat copilul sa faca direct in toaleta. Treptat, facep gaura
tot
mai mare
sau impaturip scutecul tot
mai
mult,
pana cand nu v p mai
avea nevoie
de
el.
FOLOSIRE TO LETEI
PE
TIMPUL NOPTII
Recomandam insistent sa nu incercati sa invatati copilul sa foloseasca toaleta noaptea daca
, ,
nu o folose§ite inca
pe timpul
zilei. Prin urmare,
continuap
sa-i punep scutec
noaptea
sau in
timpul somnului
de pranz. Invatarea folosirii toaletei pe
timpul
noppi este
un
proces destul de
diferit de eel din
timpul
zilei. In vreme ce
ziua
copiluli§ii face nevoile in
mod
voluntar, noaptea
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 104/137
Capitolul 9 Folosirea toaletei 107
to ate se intampla involuntar ·sau din reflex. Cand cop ii se scoala noaptea pentru a merge la
toaleta, vezica lor se umple nevoia
de
a urina ii r e z e ~ t e . Unii copii
dorm
insa atat
de
profunct,
meat nu
au aceasta reactie
involuntara de
trezire.
Procedeul este destul de simplu Cumpara}i un dispozitiv cu alarma pentru enurezis (pot
i
ob}inute din cataloagele
de
specialitate). Dispozitivul
d e c l n ~ e z
o
alarma cand cad
cateva
picaturi de urina pe scutec. Alarma t r e z e ~ t e copilul, astfel meat se face asocierea dintre vezica
plina trezire. Alarma are efectul de a opri copilul
sa mai
urineze ulterior in somn.
Este extrem de important
sa
va trezi}i odata
cu
copilul, pentru a va asigura ca este complet
treaz se face asocierea corecta dintre senza}ia
de
vezica plina trezire.
In
plus, poate
avea
nevoie sa-l ajuta}i sa mearga la baie sa cure}e scutecul.
Dupa
ce rutina se incheie, copilul se
poate
duce inapoi la culcare.
Cateodata alarma
nu
este
destul
de puternica pentru a trezi copilul, dar daca
nu
se
r e z e ~ t e
nu
va dobandi
acest reflex. Trebuie
sa
face}i alarma
sa sune mai
tare.
Procedeul acesta are succes in
aproape
toate cazurile. In rarele ocazii
cand nu
func}ioneaza,
problema
poate i
motiva}ia insuficienta. Acest
lucru
este evident atunci
cand
copilul
uda patul
mai
degraba diminea}a decat in mijlocul nopp.i. Cel mai probabil, prefera
sa
nu se scoale ca
sa
se
duca
la
baie.ln
acest caz, apelat i la
un
sistem motivational similar cu eel descris la ,Dificultati
legate de defeca}ie".
SOMNUL DE PR NZ
In
cazul in care copilul
nu
a inva}at inca
sa
foloseasca toaleta pe
timpul
nop}ii,
nu va
putep.
a ~ t e p t a
de
la
el
sa nu
ude patulin
timpul somnului de
pranz . E nevoie,
prin urmare
sa-i punep.
scutec cand doarme la prinz. Pute}i renun}a la scutec dupa ce va inva}a sa mearga la toaleta
noaptea.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 105/137
1 8
hid de terapie
B
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 106/137
Capltolul 10 Problemele de alimentatie
109
roblemele de alimentatie
Parinpi care
au
copii u t i ~ t i se
plang
frecvent de problemele de l i m e n t ~ i e ale micup.lor.
De§i aceste probleme
nu
sunt de obicei atat de mgrijoratoare cum sunt cele legate de
somn
sau
de toaleta
au
totu§i o
pondere
importanta. Cea
mai
des mtalnita problema este dorinta
de
a consuma doar cateva tipuri de alimente. Unii copii auti§ti se limiteaza sa manance nu mai
mult
de trei sau patru alimente. 0 astfel de alimentap.e defectuoasa
dauneaza
n
primul
r n ~
sanatatii dar afecteaza
§i
procesul de mvatare a folosirii toaletei. Mai mult ori de cate ori
parinpi
mcearca sa-l fadi pe copil sa consume
un
aliment nou pot aparea izbucniri comportamentale.
Refuzul copilului
de
a manca o
gama
mai variata
de
alimente poate cauza mari neplaceri 1n
familie. Devine extrem de complicat sa-p. planifici o ie:;;ire 1n ora§ care sa se suprapuna peste
ora de masa a copilului. Mesele luate 1n vizita sau la restaurant pot deveni
§i
ele e x p e r i e n ~ e
frustrante.
Problemele de alimentatie
apar din
multe motive. De§i este perfect normal ca un copil sa
aiba preferinte alimentare copiii auti§ti pot insista cu mai multa putere sa manance doar ce
le place. Copiii tipici se impotrivesc
de
obicei moderat
dar
copiii auti§ti care
au
probleme
alimentare pot ajunge rapid la crize de furie
§
agresivitate daca nu l se face rapid pe plac.
Parinp.i socotesc de multe ori ca problemele
de
alimentape
nu
sunt
atat de
importante
meat
s
merite sa intre 1n conflict cu copilul. Le e teama uneori de subnutripe 1n cazulm care copilul
s-ar
razbuna
§
ar
refuza cu totul sa mai manance. Din pacate
1n
acest fel copilul este zilnic
recompensat
pentru
mofturile la mancare
§i
pentru ie§irile comportamentale
sau
amenintarile
la care recurge. Pe masura ce trece timpul devine tot mai recalcitrant.
Mulp parinp
au
decis sa atace ocazional problemele
de
alimentap.e. Uneori merge alteori
·
~ ~ ~ · · ~ · ' '
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 107/137
11
Ghid de terapie
B
copilul devine mai ind1patanat. Poate ajunge
pana
acolo meat
sa
vomite sau
sa
refuze cu
totul
sa
mai manance. Sunt copii care
pur simplu
se infometeaza. Inca o data,
parinpi
se
vad
nevoiti sa cedeze. Dar incercarea de a stabili reguli care apoi nu sunt respectate este mai rea
decat cedarea.
~ a
cum am discutat
in
cazul altor probleme comportamentale, de
pilda
folosirea toaletei
complianta, recomandam insistent sa nu abordap problemele alimentare
pana
cand nu
suntep
complet pregatip sa facep fata conflictului. Progresul va veni mai
u ~ o r
dupa ce p r e u ~ i t sa
reduceti alte comportamente mai pupn dificile. In acest fel,
vep
avea deja o istorie a succesului
alaturi
de
copil vep
dobandi mai multa
incredere credibilitate.
SELECTI LIMENTELOR
Ca in cazul celor mai multe programe, dorim sa abordam alimentapa in eel mai pozitiv
proactiv
mod
posibil.
Prin
urmare,
planul nostru nu
presupune o
imbogapre
rapida a meniului
copilului, nici insistenta
sa
fie consumate
neaparat
alimentele
pe
care le consideram hranitoare.
Dimpotriva, programulincepe prin alegerea unei mancari
despre
care credep ca are
mai
multe
~ n s e sa
fie acceptata de copil. Poate
i un
aliment asemanator ca textura
gust cu
alimentele
lui preferate. De exemplu, daca mananca doar spaghete, putep avea succes incercand sa-i oferip
alte tipuri de
paste sau
taietei.
Din experienta noastra, unii copii nu suporta nici un fel de variape in alimentatia lor
obic::nuita. Fereasca
Dumnezeu sa
incercati
sale
oferiti o marca diferita
de
chiftelute
de
pui
In
acest caz, s-ar
putea sa avep mai
mult succes
cu
un
aliment foarte diferit
de
cele pe care
le mananca de obicei. Astfel, copilul
nu
va
mai
banui ca incercap sa-l pacaliti. Increderea in
parinte este foarte importanta pentru a infrange impotrivirile alimentare. Cel mai bine este sa-i
spunep copilului in mod dar ce vrep de la el, dar sa llasap peel
sa
decida sa faca acest lucru.
D e ~ i nu ne
place, de
multe
ori trebuie sa
incepem
cu mancaruri de tip fast-food sau dulciuri.
Nu
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 108/137
Capitolul 10 Problemele de alimentatie
uitap
di
scopul principal este sa avep o gama cat mai variata de alimente pe care
sale
manance
copilul,
precum
sa o b i ~ n u i p sa incerce alimente noi. Nu uitap, ACESTA ESTE UN PROCES
CARE
lA
TIMP
MOMENTUL POTRIVIT PENTRU CEV
NOU
Introducerea alimentelor noi trebuie sa se petreaca in condipi optime. Ca atare,
masa nu
este
un
moment potrivit. Nimeni nu are chef sa se certe la masa.ln plus, masa este probabil deja
un
moment
asociat
cu
ideea de conflict, ceea ce
va
face copilul
mai
recalcitrant.
Trebuie sa alegep un moment
in
care copilul are mai multe n s e sa fie compliant, iar voi sa
nu fiti grabiti. Daca amandoi sunteti binedispu§i, aveti mai multe §anse sa obtineti cooperarea
I I I I I
copilului «i veti avea mai multa rabdare sa faceti fata impotrivirii lui fara reactii emotionale.
" { I I I I
Momentul acesta poate i
dupa
joaca, dupa ce v-ati intors
de
afara sau pur
§i
simplu cand
copilul
pare
sa fie intr-o
pasa
buna.
Dar
trebuie sa fie §i un
moment
in care copilului sa-i fie
foame, fara a
i
t o t u ~ flamand. Cre§te astfel probabilitatea ca el sa incerce un aliment nou fara
crize de nervi.
Daca
putep
alege §i
un moment
care sa preceada o activitate preferata,
putep
folosi activitatea
respectiva ca recompensa pentru faptul ca inceardi
sa
manance ceva nou. Va i
§i
mai motivat
sa termine repede de mancat, ca sa se apuce de aceasta activitate.
Putep
chiar sa stabiliti o
rutina prin
care copilul sa participe la o activitate preferata
intr un anumit moment
al zilei.
In
felul acesta,
va
intelege mai bine contingenta §iva manca repede.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 109/137
2
Ghid de terapie B
INTRODUCERE
LIMENTULUI NOU
Programul
presupune introducerea de
a n t W 1 ~ i
extrem de mici din alimentul eel nou. Poate
i
o simpla farama. Dupa ce a incercat aceasta cantitate minuscula, copilul
poate primi
o
i n g h i ~ i t u r a din alimentullui preferat. Pentru a c r e ~ t e valoarea recompensatoare a alimentului
sau preferat, va recomandam sa-l primeasca DOAR dupa ce a incercat alimentul nou. Prin
urmare, cand alegep alimentul preferat, alegep doar alimentele
pe
care
putep
dorip
sa nu
le
f a c e ~ i accesibile in restul timpului.
A ~ a
cum am menponat mai sus, dupa ce copilul a incheiat
sesiunea dedicata alimentapei, poate
sa
se a
puce
de activitatea preferata. Cantitatea de aliment
nou pe care trebuie s-o manance pentru a
obpne
recompensa va
c r e ~ t e
treptat. Trebuie sa fip
pregatip sa ii oferip alimente multe diferite, precum sa reintroducep n sesiuni viitoare un
aliment
nou
care a fost refuzat.
Daca
un
copil este extrem de recalcitrant
f a ~ a
de mancare, putep modela treptat
comportamentul. Cerep-i la inceput doar sa se uite la mancare. Apoi, cerep-i
s-oia
din
farfurie
s-o apropie de gura. Putep face acest lucru cape
un
exercipu de imitape nonverbala. Demonstrap
acpunea
in
f a ~ a
lui a poi spunep: ,Fa a ~ a . Cooperarea copilului trebuie recompensata cu
b u c a ~ e l e
din mancarea perferata. C r e ~ t e p treptat c e r i n ~ e l e . Alte raspunsuri pe care le putep
solicita: sa miroasa mancarea, sa 0 atinga cu degetul apoi a - ~ i linga degetul sau sa puna limba
pe mancare.
Putep
intercala exercipile care presupun contactul
cu
mancarea
cu
exercipile care
presupun
acpuni simple, fara nici
0
legatura
cu
mancatul de pilda,
sa
bata
din
palme .ln felul
acesta, menpnep
o m p l i a n ~ a
copilului disponibilitatea lui comportamentala. C r e ~ t e p totodata
timpul in care copilul se afla langa alimentul-pnta in situapa de a manca. Unii copii au nevoie sa
fie desensibilizati incetul cu incetul fata de anumite alimente c i fata de toate aspectele senzoriale
implicate. Este esenpal ca ei
sa nu
mai resimta mancarea ca pe o
a m e n i n ~ a r e
Cu timpul, prin
expunere repetata, vor ajunge
nu numai
sa o tolereze, ci
sa
o placa.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 110/137
Capitolul10 Problemele de alimentatie
113
ALTE
PROBLEME DE
ALIMENTATIE
MANCATUL LA MASA
Mulp. copii
u t i ~ t i nu vor sale
faca
pe
plac parintilor
sa
stea
la
masa
in
timp
ce mananca. Prefera
sa umble
prin casa eel
mai
probabil
pentru
ca le place
mai
mult sa se plimbe decat
sa
stea pe scaun. Observap. ca aceasta
problema
este altceva decat
refuzul de a manca alimentele care lise ofera. Ceea ce trebuie sa invete ei in acest caz este ca
la
ora mesei toata familia se a ~ a z a
la
masa pentru a manca. Chiar daca
nu vrea sa
manance
copilul tot trebuie
sa
stea la masa.
In
al doilea rand daca
nu
are ore stabile
de
mancare copilul
trebuie
sa
invete
t o t u ~ i
ca se mananca intr-un
singur
loc anume la masa. Mancatul trebuie
considerat o activitate distincta care
nu
poate
i
anexata altor activitati precum joaca plimbatul
prin
casa sau
privitulla
televizor. E nevoie de impunerea unei discipline care sa reduca in mare
parte alte probleme comportamentale.
Un bun punct de pornire este ca toata mancarea sa ramana pe masa. Daca se ridica pleadi
de la masa copilul
nu
are voie
sa
ia mancarea
cu
el.
In
acest fel
va ramane
la
masa
atata
vreme
cat vrea sa manance. Nu fip descurajap. daca la inceput copilul va avea crize de furie. Trebuie
sa inteleaga ca vorbip. serios ca nu avep. de gand sa va abatep. de la regula. Crizele de furie se
vor
i n i ~ t i
cand va pricepe ca nu va convinge
sa
renuntaP. la regula.
Dupa ce a
mvatat
prima regula este timpul sa o introducep.
pe
a doua. A doua
regula
este: cand te-ai ridicat de pe scaun masa s-a incheiat. Nu exista a doua
~ a n s a
gustari sau
alta mancare
pana
la
masa
urmatoare.
e ~ i poate parea
o regula
dura va invata pe
copil
sa
ramana
la masa. Ultimul
pas
este
sa ramana la masa de
dragul de a sta
cu
familia indiferent
daca mananca sau nu. La inceput timpul care i se cere sa stea la masa va i destul de scurt.
Trebuie
sa
gasip.
un
semnal specific care sa-i indice ca
poate sa
se ridice de
la
masa.
Un
astfel
de semnal foarte natural ar i momentul cand se ridica frap.i lu i de masa: atunci poate pleca
elsa se joace
cu
ei.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 111/137
114
Ghid de terapie B
MANCATUL RAPID Putep. incetini ritmu1 in care manandl. copilu1 prin procedee
mai
forma1e de tipul exercitii1or distincte. Tratati fiecare inghititura ca pe un exercitiu invatati
copilu1 sa
puna
tacamul jos dupa fiecare astfel de exercip.u. Laudati-1 sau recompensati-1
cu
orice a1tceva se o t r i v e ~ t e situapei) cerep-i sa ~ t e p t e cinci secunde inainte de inceperea unui
nou exercitiu. Fo1ositi feedback diferentiat, astfe1 incat cea
mai
mare recompensa
sa
o primeasca
atunci cand mananca incet lasa din
mana
tacamul. romptap dupa caz.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 112/137
Capitolul11 Jocul i abilitatile sociale
115
Jocul f i a b i l i t a ~ i l e sociale
Jocul abilita}ile sociale sunt printre cele mai importante achizi}ii pe care trebuie sa le
dobandeasca copilul. Calitatea vietii lui se
va
imbunata}i radical prin joe relapi sociale.
Deficien}ele
in
aceste arii due deseori la izolare plictiseala chiar depresie. Copilul este cu
mult mai
fericit atunci cand este capabil sa se joace cu
alp
copii in mod relevant
cand
§
i m b u n a t a } e ~ t e
abilita}ile cognitive abstracte
§
invata lecpi importante
despre lume
despre
modalitaple de comunicare cu ceilal}i oameni.
~ a
cum vom explica
in
continuare mai exista
multe alte beneficii ale deprinderii jocului abilitaplor sociale.
STIMUL RE LIMB JULUI
Dezvoltarea limbajului la copii
poate £i
stimulata eficient
prin
joe
§
abilitap sociale.
n
general jocul § socializarea faciliteaza o dezvoltare a limbajului eel pupn la fel
de
insemnata ca
prin terapia structurata. Terapia structurata este in mod cert o parte importanta a procesului de
stimulare a limbajului dar trebuie sa se mearga
in
paralel cu activitap de joe socializare bine
gandite pentru a
obpne un program
complet.
Copiii sunt
mult mai
i s p u ~ i sa vocalizeze atunci
cand sunt
relaxap se distreaza. Vorbirea
§
aproximarile verbale se ivescmult
mai
u§or intr-un leagan la piscina
sau
pe o sal ea decat intr-o
situape de predare unu-la-unu. Dimpotriva exercipile extrem de structurate care se desfa§oara
pe scaun
pot
inhiba limbajul.
Prin
urmare
va
sugeram sa incepe}i imitapa verbala intr-o situape
de
joe. Se poate incepe cu programul timularea comunicarii
8
in medii nestructurate.
8 Pentru programele de
lucru consul
ap.
volumul
al doilea al dll:?i.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 113/137
6 Ghid de terapie B
Limbajul se dezvolta mult mai natural prin i n t e r a c ~ i u n e sociala joe. Copiii i n v a ~ a de la
alp copii
cum
sa vorbeasca in
mod
firesc cum
sa
se poarte ca ei.
d u l ~
care l
n v a ~ a
pe
copii sa vorbeasca
produc de
obicei
un
limbaj
cu s o n o r i t a ~ i de
adult. De exemplu, ca
raspuns
la 1ntrebarea:
Cap
ani ai? , copiii sunt
n v a ~ a p
sa
raspunda:
,Patru ani. sau ,Am patru ani.
e ~ i
este
un
raspuns
politicos, este
o t u ~ i
mult
prea
formal
nu seamana cu
ce spun
de
obicei
copiii. Micutii de trei ani nici macar nu dau
un
raspuns verbal;
pur
simplu ridica trei degete.
Copiii de
patru
ani ridica patru degete zic: ,Patru. Copiii
mai
mari raspund la aceasta
intrebare cu
un
simplu numar (de pilda, ,Cinci , ,Zece , etc.). Raspunsurile adulte fac pe
copil
sa
vorbeasca nefiresc pot complica uneori procesul de integrare.
iNVATAREA INCIDENTAl-A
Unul dintre
obstacolele fundamentale
n autism
reprezinta dificultatea extrema
pe
care
o are copilul de a mvata prin observare naturala. Oferindu-i ocazii de joaca interactiune
sociala, precum mvatandu-lm
mod activ abilitaple corespunzatoare, ajutap foarte mult
sa
mteleaga
cum sa
obtina informatii din experientele zilnice.
Copiii tipici
obpn
cea mai mare parte a informapei observandu-i pe alpi, dar copiii
a u t i ~ t i
au nevoie,
n
general,
sa
fie m v a ~ a p
n
mod direct. Prin urmare, unul dintre scopurile cele
mai importante
ale terapiei este sa-i mvatam pe copii
sa mvete
de la alpi. Multe
programe
sunt dedicate dezvoltarii acestor abilitati specifice, de pilda Coordonarea atenp.ei Imitap.a
nonverbala
n
grup
i n v a ~ a r e a
prin observare.
I n t e r a c ~ i u n i l e
sociale joaca vor deveni
p o r t u n i t a ~ i
majore prin care copilul va dobandi o
varietate de
a b i l i t a ~ i
o mulpme
de c u n o ~ t i n ~ e . F i r e ~ t e
pentru ca acest
lucru sa
se petreaca e
nevoie de o intervenpe sistematica bine gandita. Dar eel care va avea de
a ~ t i g a t va i
copilul,
care va mvata n cea mai naturala maniera cu putinta.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 114/137
Capitolul11 Jocul :ji abilitatile sociale
117
Copiii
a u t i ~ t i
se concentreaza
de
obicei mai bine in
condipi
structurate, ceea ce ii face pe
terapeup. sa nu fie foarte d i s p u ~ i sa lucreze in condipi mai naturale. insa daca aceasta problema
nu
este
abordata din
timp, lucrurile se vor inrautati vor afecta serios progresul petermen lung
al copilului. Este esenp.al ca
elsa e u ~ e s c sa
invete cat
mai
curand posibil in
medii mai pupn
structurate mai naturale.
Numai
astfel integrarea copilului se poate d e s f ~ u r cu succes.
RECOMPENS RE SOCI u\
Poate ca
unul
dintre cele
mai mari
beneficii ale socializarii este
importanta pe
care o
dobandesc copiii de
a c e e a ~ i
varsta.
i
capata o influenta semnificativa asupra copilului autist,
de
multe ori
mai mare
decat a adultului.
Am
observat deseori
cum
copiii de
a c e e a ~ i
varsta
pot opri
un comportament
inadecvat mai rapid, mai eficient mai natural decat terapeup.i.
Mai mult, consecintele pe care le ofera copiii pentru
anumite comportamente nu
sunt deloc
artificiale
cum
sunt cele ale adulp.lor. Adulpi vorbesc
de
obicei ca
la
carte (de pilda,
F o l o s e ~ t e
cuvinte",
"Nu
~ t i
un
prieten bun",
E ~ t i
furios?", etc.), pe cand copiii sunt mult mai directi, mai
lipsip de politeturi,
mai
naturali
mai
eficienp. (de
pilda,"Nu mai
fa
a ~ a " ,
,Da-mi mie ","Ce
urat ", etc.). Acpunile copiilor ofera consecinte
in
c e l a ~ i timp naturale eficiente, de exemplu
luatul jucariei
ina
poi.
Cu timpul, copilul va dezvolta
dorinta
deale face pe plac celorlalti copii de-o varsta cu el. Este
o cotitura cruciala in procesul de intervenp.e, deoarece demonstreaza interiorizarea dorintei
de
a invata. Ceilalp. copii devin ajutoare naturale
pentru
statornicirea compor tamentelor adecvate.
Ca a tare, generalizarea se petrece mult mai repede, iar monitorizarea
adulta
incepe a - ~ i piarda
din importanta. Experienta ne-a aratat ca integrarea are mai mare succes atunci cand copilul
autist ii considera importanti pe ceilalp. copii.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 115/137
8
Ghid de terapie B
iMPOTRIVIRE FATA DE PROGR MELE DE
JOC
1
SOCI LIZ RE
Daca nu va place ideea de a dedica prea mult timp efort jocului socializarii, nu sunte}i
singuri Majoritatea parin}ilor nu le considera o priori ate pun sub
semnulmdoielii
importanta
lor. lata comentarii pe care le auzim frecvent:
Ma intereseaza mai mult sa-l fac sa vorbeasca."
Dupa
ce
deprinde
limbajul, ne
putem ocupa i d e
abilita}ile sociale."
Nu vreau
sa
reduc sub
nici o forma
timpul de lucru
pe limbaj disciplinele ~ c o l a r e .
Nici ceilalti copii ai mei
nu
au prea mul}i prieteni, atunci
de
ce
ar
trebui
sa
aiba copilul
meu
autist?"
~ a
cum
am
spus
mai
devreme,
raspunsul
la aceste obiec}ii este ca jocul reprezinta
un
instrument important de dezvoltare a limbajului
de
mvatare, In general. Mai mult, d e ~ i
nu
toti oamenii
sunt
sociali,
aproape
toti mvata din observarea interactiunilor sociale. Ca atare,
este esen}ial ca § copilul vostru sa aiba ocazia sa mvete In acest mod Ca prioritate, jocul este
de
maxima importanta.
Un alt
motiv
pentru care exista probabil atata impotriv ire fata de exersarea jocului
staIn
dificultatea de a preda astfel de comportamente. Spre deosebire de limbaj abilita}ile ~ c o l a r e ,
unde
pute}i dezvolta
un curriculum
structurat, e nevoie
de
mult
mai multa
flexibilitate
pentru
predarea
jocului a abilita}ilor sociale.
Abilita}ile concrete pe care le ve}i preda depind foarte mult de abilitatile grupului de copii In
care v-ati propus
sa
va integrati copilul. Prin urmare, nu va putem oferi
un curriculum
concret
de
abilita}i sociale de joe. De exemplu, jucariile
cu
care se joaca In mod
normal
copiii difera
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 116/137
Capitolul11 Jocul § abilitatile sociale
119
foarte
mult
nu
numai
in funcJ:ie de varsta sex, dar in funcJ:ie de zona in care traiesc. }ocul
din India difera
enorm
de jocul
din
Statele Unite. Jucanile cu care se joaca copiii din Boston
pot
fi foarte diferite de jucariile copiilor din Texas.
Pana
imprejurimile din Long Beach difera
din
punct de
vedere al jocurilor jucariilor folosite de copii. Ca atare,
nu va putem
oferi
un
curriculum concret. lata lnsa exemple de jocuri jucarii
pentru
diferite varste
9
:
Varsta
JucariifEchipamente
de
Jocuri
Interacfiuni sociale
joaca
See Say
1
Jocuri simple de puzzle
Papu9i
Cucu-bau
Joe solitar
Figurine reprezentand
cantece interactive
Mingea
2-3
ani
personaje cunoscute
Colorat
Joe de-a servit masa
Incastre geometrice Fantana cu bile
11
e a p ~ a
Leagane
Batistuta
M a ~ i n u ~ e
Filmulete muzicale
Muzica
Lego
Labirint cu bile
Cuburi
Comoara lui Piticot
e a p ~ a
M ~ i n u t e
Nu te supara, frate
De-a v-ati ascunselea
4-5 ani
Jocuri de puzzle
T BaW
2
ktalniri de cu alp copii
Papu9i Fotbal
Figurine Disney
Pictat
Joe de-a bucataria
Vizite la alp prieteni, in care
Uno
13
copilul ramane sa doarma peste
Jocuri la calculator
Baseball
noapte
Jocuri mozaic
Fotbal
De-a prinselea
6-7 ani
Activitati
de
mdemanare
Balet
Costumapi diverse/Joe de-a
manuala
Patinaj
mama 9i de-a
tata/Joc
de-a c o l
Animale de plug
Hochei Construirea
de
cazemate §i
Figurine
cu
eroii preferap Role tuneluri
Activitap pentru midi e r c e t ~ i
Petreceri ;'i aniversari
9 0 parte dintre jocurile §i jucilriile enumerate n ista
nu
vor fi deloc familiare cititorului roman- o dovada in plus
c
jocul va:riaza
foarte mult cultural. m ales s pastrrun,. totu§i, referintete originale,
pe
care s le explicam prin note de
subsoL Parintti §i terapeutn se pot
inspira din
recomandilrile acestea pentru a ilsi solutu adaptate copilului lor.
10 Jucane care produce sunete
in
urma acponarii ei manuale. Are de obicei forma unui disc ilustrat cu
diverse imagini de animale si o sageata in mijloc. Copilul
aude
sunetul specific animalului la care se opre§te
sageata. Jucarille de tip See Say"
pot
avea tematici diverse.
11 Jucarie
produsa
de Hasbro §i comercializata in Romania sub numele de Playschool-Fantana
cu
bile.
12 T-Ball este un joe premergator baseballului, destinat copiilor intre 4 §i 8 ani. Este foarte popular
in
Statele Unite, unde se afla printre primele oppuni
de
sporturi
de
echlpa
pentru
copii.
13 Joe
de
carp.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 117/137
12
Ghid de terapie ABA
Varsta
JucariifEchipamente de
Jocuri
Interaqiuni
sociale
joadi
Hochet de strada
Baseball
Vizite la alp prieteni, in care
Carp de
joe
cu
sportivi Baschet copilul rarnane
sa
doarrna peste
etherb ll
5
noapte
M a ~ i n i avioane care se
Frunza
Evenirnente sportive
8-10
ani
asarnbleaza
Inele
de
girnnastica
Tara, tara vrern
s t a ~ i
Barbie
Anirnale
de
cornpanie
Girnnastica Activitap de e r c e t a ~ i juniori
Jocuri video Jocuri de
grup
la piscina
Jocuri
cu
laser
H:mclh<' l
Role Baseball
Vizite la alp prieteni,
in
care
Muzica Fotbal
copilul rarnane
sa
doarrna peste
cam
Tenis
noapte
11-15 ani
Telefoane la prieteni
Machiat
Sporturi de
apa
Intalniri
cu
prietenii
Accesorii vestirnentare Volei
Reviste
ah
e ~ i r i
la mall
Mers la cinernatograf cu prietenii
Asemenea judiriilor, comportamentele sociale difera foarte mult. De exemplu, copiii
inipaza contactul cu alp copii in moduri foarte variate. D e ~ i majoritatea adulplor ii invata pe
copii
sa
se apropie de alti copii sa-i mtrebe:
,Vrei sate
joci
cu
mine?", in realitate nu
a ~ a
interactioneaza ei in mod normal. Uneori, copiii pur
simplu
se joaca unullanga altul, apoi
mcep sa
se joace
treptat
unul
cu
celalalt. De
multe
ori, cei mici
due de
mana
un
prieten
nou pentru
a facilita jocul social.
Sunt situapi
in care copiii fac un
simplu
comentariu care
funcponeaza ca initiere a jocului (de pilda,
, i
eu am o jucarie la fel'') sau
pun
o intrebare (de
pilda,
,De
uncle p-ai luat asta?").
Nu
exista o introducere
mai buna
decat alta, ci
doar
o varietate
de
moduri
in care copiii pornesc
de
obicei jocul social. De aceea, este crucial sa identificap in ce
fel se joaca copiii
din zona
in care locuip.
Jocul comportamentele sociale
sunt
extrem
de
diverse,
de
aceea
sunt
foarte
greu de
predat. Este unul din motivele pentru care
parinpi
terapeupi se
rezuma
de multe ori la
confortul
de
a
preda
abilitap
mai
structurate
mai
bine definite. D e ~ i se folosesc tehnicile
14 Joe nord-american pentru copii. 0 rninge este legata cu o sfoara de un stalp, iar copiii o lovesc fie
in
sensul acelor
de
ceasornic
o
echipa), fie
in
sens invers (cealalta echipa). Jocul se
o p r e ~ t e
cand
unul
dintre
jucatori e u ~ e ~ t e sa loveasca rningea astfelincat sfoara de care e legata rningea sa se n f a ~ o a r e
cu
totul
pe
stalp
rningea
sa
se opreasca.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 118/137
Capitolul11 Jocul abilitatile sociale
121
de predare prin exercitii distincte (DTT), este nevoie de mult
mai
multa creativitate pentru
implementarea
programului de
joe socializare. De exemplu, trebuie oferite prompturi
consecinte
mai
subtile. In plus, este extrem de benefic ca terapeutul
sa
posede abilitap foarte
bune de
joe socializare.
Poate di unul dintre motivele care dau n ~ t e r e celei mai puternice opozitii fata de acest
program
este sentimentul ca mainte de a invata
sa
se joace, copilul trebuie sa dezvolte
comportamente adecvate. Problemele comportamentale devin mult mai evidente ln contextul
mai pupn structurat al jocului interacpunii sociale. Dar acesta
nu
este un motiv mtemeiat
sa evitap
predarea
abilitaplor de joaca. De fapt, tocmai din acest motiv trebuie
sa
lucrap la
programul
de
joe socializare.
$i
in
plus, problemele comportamentale trebuie corectate
in
toate situatiile
In
f a r ~ i t unul
dintre motivele
pentru
care am auzit ca se amana predarea acestor abilitati
este faptul ca limbajul
ar
trebui sa le preceada. Cu siguranta, limbajul este util, dar nu esential.
Nu trebuie decat sa va ducep mtr un pare
ln
care se joaca copii care aparpn unor culturi diferite.
Vep observa imediat
c
~ t i u
sa
se joace foarte frumos unii
cu
alpi, d e ~ i nici macar nu vorbesc
c e e ~ i
limba.
A ~ a d a r continuap
sa
lucrap la dezvoltarea limbajului abilitaplor cognitive
de
baza,
dar
nu amanap
programul de
joe socializare.
SELECTAREA
BILIT TILOR
DE JOC CARE
VOR Fl
PREDATE
Pentru mceput, va trebui sa decideti ce abilitap predap. Selectap-le
cu
mare grija. Abilitaple
de joe trebuie sa includa abilitati interactive, de pilda jocuri pe tabla, dar activitati care pot
i jucate de unul singur. Alegep ln special activitati potrivite varstei sexului copilului care
faciliteaza apropierea de copiii de c e e ~ i varsta.
ACTIVITATI POTRIVITE V ARSTEI. Unul dintre obiectivele programului este sa
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 119/137
22
Ghid de terapie B
mvatati copilul abilitatile care sa-l
aJ·ute
sa-§i ll:nbunatiiteasca J·ocul social cu copiii de aceea§i
varsta.
Prin
urmare, este esenp.al
sa
alegep. jocuri tipice pentru grupa lui
de
varsta.
e ~ i
abilita}ile
copilului s-ar
putea
sa
nu
fie deocamdata la nivelul varstei lui cronologice, va sugeram alegerea
unor
jucarii cat mai apropiate posibil de
varsta
cronologica. De cele
mai multe
ori, copiii sunt
capabili
sa
atinga
un
anumit nivel de abilitap. adecvate varstei, indiferent
de
dezvoltarea lor
curenta. Jocul cu judirii asociate unei varste mult mai
mid
poate avea ca efect stigmatizarea
copilului
ingreunarea
acceptarii sale sociale. Selectarea obiectelor de joaca
poate
avea
impact
asupra
respectului de sine a nivelului de maturitate
spre
care aspira. Criteriul
de
adecvare
la varsta se aplica altor aspecte, de pilda hainelor cu care se ll:nbraca,
ghiozdanului
pe care
il poarta, tunsorii, felului
in
care arata intereselor
pe
care le dezvolta. Aspectul general al
copilului
nivelulla
care se joaca influen}eaza subti l felul
in
care adulp.i
l vad
interacp.oneaza
cu el. E bine sa va asigurap. ca top. terapeu}ii, profesori i ingrijitorii au ~ t e p t a r i la fel de inalte
de
la copil
l
apreciaza
pentru
faptul ca e capabil matur.
Cea
mai
buna cale
de
a determina adecvarea la varsta este
sa
observap. ce jucarii folosesc
ceilal}i copii.
F i r e ~ t e
o
metoda buna
este sa-i intreba}i
atat
pe
pe
copii, cat pe parinp.i lor
care
sunt
jucariile lor preferate. Putep.
sa
mergep.
la
un
magazin
sa citip.
pe
jucarii nivelele
de
varsta pentru care
sunt
recomandate.
ACTIVITAJI SPECIFICE SEXULUI COPILULUI. Acest subiect poate
fi
controversat, de vreme ce societatea de astazi nu prea mai face deosebiri intre jucariile pentru
fete jucariile pentru baie}i. e ~ i jocul cu a p u ~ i l e sau
cu
bucatarii
in
miniatura era socotit
in principal o activitate de feti}e , mulp. baie}i se joaca astazi a ~ a . La fel, sunt multe fete
carora
le plac activita}ile energice
f i
sportul.
e ~ i
mentalita}ile se schimba,
trebuie sa
fiP
totuf?i
precauti
f i sa observap. jucariile f i activita}ile cu care
prefera
sa se joace colegii copilului
vostru astfel incat sa facilita}i integrarea.
ACTIVITATI TIPICE PENTRU CEILALTI COPII. D e ~ i o J·ucarie sau o activitate
poate fi
adecvata varstei f i sexului copilului autist,
nu inseamna
neaparat ca este o jucarie
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 120/137
Capitolul11 Jocul
}i
abilitatile sociale
123
sau activitate folosita
de
ceilalp. copii. Ea ar trebui sa fie acceptata de copiii cu care socializeaza
copilul vostru.
Pentru
a
c r e ~ t e la
maxim ~ a n s e l e de integrare trebuie
sa
fip atenp. la jucariile
cu care se joaca ceilalp. copii cu care intra n contact copilul vostru altfel probabilitatea jocului
social scade considerabil.
PREFERINJELE COPILULUI. e ~ i
putep. oferi recompense exterioare
pentru
angajarea
n
jocul social pentru jocul
cu
jucarii cea
mai
eficienta recompensa
ar
trebui sa
fi
macar
n
parte bucuria copilului de a se juca. Expunep. copilulla diverse jucarii observap.
care
i
intereseaza eel
mai
mult. Ghidap.-va
dupa
expresia fetei lui dupa sunetele
pe
care le
scoate sau pur simplu
dupa
faptul ca se joaca cu jucaria respectiva. De asemenea e bine
sa
gasiti jucariile sau activitap.le care ofera tipul de informap.e senzoriala pe care
pare
sa-l prefere
copilul. Un indiciu
ar fi
analizarea comportamentelor sale autostimulative. De exemplu daca
autostimularea implica lumini m i ~ c r e
sau
texturi diverse cautap. activitati de joaca in care
sa fie incluse aceste componente. Copilului ii place nisipul sau apa? Incercap. sale includep
in
joaca lui. Copiii care cauta stimulari vizuale se pot juca cu labirinturile cu bile. Activitap. ca
taiatul lipitul se potrivesc copiilor care se autostimuleaza tactil. Jucariile care
produc
sunete
sunt
de
obicei bune pentru copiii care se autostimuleaza auditiv.
Nu va limitap. doar la acele activitap. de joaca despre care credep. ca vor placea copilului.
Scopul acestui program este sa ii extindep. aria de interes iar acest lucru se face in timp. La inceput
este foarte important
s
oferip cantitap. u r i ~ e de recompense atunci cand copilul d e f ~ o r o
activitate chiar pentru o perioada foarte scurta.
Nu
uitap ca timpulin care se joadi
nu
trebuie sa
fie
lung
la inceput
pentru
a nu e c l ~ opozipa copilului. Treptat vep
putea
sa
r e ~ t e p durata
sa diminuap. recompensele astfelincat activitatlle
sa
devina recompensatoare in sine.
Avand
n
vedere ca astazi se gasesc jucarii dintre cele
mai
diverse este aproape imposibil
sa nu gasip. o jucarie care
sa
fie adecvata varstei sexului copilului ;;i care
sa
fie
n
acela§i t mp
tipica pentru interesele celorlap
copii.In
plus
mai
toate jucariile din ziua de azi au o pronun}ata
latura senzoriala.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 121/137
24
Ghid de terapie ABA
JOCUL
SOLIT R
Ori de cate ori este posibil, alegep. judiri i cu care copilul se poate juca
impreuna
cu alti copii,
dar singur.
Unul
dintre obiectivele programului de joe este
sa
invatap copilul
s a - ~ i
facade
lucru
singur
in timpulliber. Prin
urmare,
nu
va limitap.
la
jocuri
sau
jucarii care necesita doi
sau mai mult i jucatori.
PROGRAMULDEJOC
Abilitaple de joe pot fi
in rod
use la inceput intr-o maniera informala. Trebuie sa alegep intre
trei cinci itemi asupra dirora
sa
lucrap. in
c e l a ~ i
timp. Unii itemi pot fi
i n c l u ~ i
in programele mai
formale, cu predare
prin
exercipi distincte de exemplu,
in
programul de
Imitape nonverbala .
Alti itemi e
mai
bine
sa
fie lucrap.
in timpul
momentelor de joaca.
r e ~ t e p treptat timpul in
care
copilul se
ocupa cu
o
anumita
activitate
variap
tot
mai
mult modul in
care copilul se joaca
cu
o jucarie.
In general, este bine sa introducep. jocul intr-o maniera informala, , j u c a u ~ a , de exemplu
stand pe podea.lnsa
uneori
s-ar putea
sa
fie necesar
sa
incepeplucrulla masa,
n
etape structurate
de predare. In afara de faptul ca reducep. astfel posibilele elemente distractoare, copilul poate
deprinde mai repede abilitatile de joaca se poate familiariza mai bine cu etapele
de
baza
pe
care le presupune
un
anumit joe. Procedeele de instructie includ demonstratia, jocul de rol
feedbackul diferenp.at.
Dupa
ce copilulmvata abilitaple de
baza
mtr un mod structurat,
poate
continua sa exerseze sa dezvolte aceste abilitati n cele mai naturale medii maniere cu
putinta.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 122/137
Capitolul • Jocul §i abilitatile sociale
25
COMPONENTELE PROGR MULUI
Indiferent daca predati abilitati de J·oaca abilitati sociale
de
comunicare
sau de
autoservire
folosip. c e l e ~ i tehnici de lucru. Procesul de predare poate fi imparpt in cinci parp:
1. Identificap etapele componente analiza
componentelor)
2.
Predap
o singura etapa o data
3.
Oferip. ocazii repetate
de
exersare
4.
Folosip prompturi diminuap-le dupa caz
5. Recompensap aproximarile succesive ale raspunsului dorit
Profesorii
buni
folosesc
intotdeauna
aceste tehnici fie ca
predau
abilitap
de
joe
sau de
comunicare fie ca inva}a pe cineva
sa
joace golf
sau
sa lucreze la calculator. Indiferent daca le
cunosc sau nu ei folosesc tehnicile comportamentale de predare indiferent dad1 sunt instructori
de ski antrenori
de
fotbal dirijori
sau
profesori la ~ c o l
de
duminica.
N LIZ COMPONENTELOR
Toate abilitaple trebuie imparpte
in
p ~ i cat mai mici. Astfel simplificap procesul de mvaprre
reduce}i frustrarea copilului. n plus
va
asigurap ca fiecare pas este bine in}eles. Toji terapeupi
implicaji intr-un program ~ s c in felul acesta s
fie
consecvenji. Este FSENfiAL ca toji membrii
echipei sa foloseasca c e ~ i p ~ i rezultaji in urm.a analizei componentelor in
c e e ~ i
ordine. Cel mai
simplu
mod
de a face o analiza a componentelor unei activitaji este sa exersaji voi i v activitatea
respectiva. Scrieji pe hfutie toji ~ i i pe care i i parcurgeji. Pe tli IM rugaji pe altcineva
s
faca ~
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 123/137
26
Ghid de terapie
B
activitate observap. top ~ i i . Comparap cele doua
n lize
decidep asupra unui singur format.
Numarul de a ~ i depinde de varsta de nivelul funcp.onal al copilului. Pentru a-i facilita
succesul, este
mai
bine ca analiza componentelor unei activitap.
sa
cuprinda
mai
mulp.
pa§ i, nu
mai
pup.ni.
Dupa
ce mcepeti
sa
predap.,
va fi
limpede daca trebuie
sa c r e ~ t e p .
numarul
p a ~ i l o r
sau dad1 ii putep. combina fara probleme. In cazulin care copilulintampina dificultap., trebuie
sa imparp.p. activitatea respectiva in mai multi
a ~ i .
Cu toate acestea, daca copilul nu
g r e ~ e ~ t e
niciodata, ar trebui sa
comasap
a ~ i i sa avep mai pup.ne componente.
UN SINGUR
PAS
D T
De multe
ori ne
grabim sa predam. T o t u ~ i
daca
va i ~ c a p . prea
repede, copilul s-ar putea
sa nu invete cum trebuie
noua
abilitate. Deoarece fiecare pas depinde, in general, de pasul
anterior, abilitatea respectiva se va pierde in final. Trebuie
sa
predap
un
singur pas o data Nu
trecep. niciodata la
pasul
urmator inainte ca
pasul
anterior
sa
fie bine
invatat de
copil. Putep.
considera ca un pas este pe deplin t i u t atunci cand copilul l i n d e p l i n e ~ t e
singur
(adica
nu
are
nevoie
de
nici
un
fel de
prompt
timp de trei sesiuni consecutive, cu trei terapeup. diferip..
Trebuie
sa
va hotarap. daca avep. de gand
sa
folosip. fnliinfuirea progresivii sau fnliinfuirea
inversii
inliinfuire
progresivii
p o m e ~ t e
de
la primele componente ale activitapi. Dupa ce copilu l
ln.vata primul pas, trece la urmatorul
a ~ a
mai departe. inliinfuire inversii o m e ~ t e de la ultimul
pas, dupa care se trece la
penultimul
§ i a ~ a mai departe. Este
un procedeu
mai pup.n folosit,
dar functioneaza excelent. Elevul are posibilitatea sa observe continuu executarea corecta a
activitap.i. In plus, primii
pa§ i
ofera o recompensa foarte puternica,
intrucat
elevul este foarte
aproape
de pasul final practic face experienta indeplinirii cu succes a sarcinii inca din prima
sesiune de lucru. Acesta este eel mai malt nivel al recompensarii naturale.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 124/137
Capitolul • Jocul §i abilitatile sociale
27
EXERSARE INTENSIVA
Pentru a grabi procesul de invatare pentru a spori succesul copilului, este
important
sa-i
oferip ocazii multiple de invatare. De foarte multe ori, terapeutu pun pe copil sa indeplineasca
o singura
data
o sarcina, pe urma tree
mai
departe. Daca
raspunsul
este
promptat
atunci
ocazia este insuficienta pentru a consolida invatarea. ~ a cum un jucator de golf nu s-ar duce
niciodata
pe
teren sa ceara o singura minge
de
golf, un elev nu ar trebui sa exerseze o singura
data o abilitate. Copilul trebuie sa practice in mod repetat abilitatea pe care doriti sao
predap.
Frustrarea plictiseala care se nasc din repetipe pot i evitate printr-un stil amuzant de predare,
prin varierea mediului de mvatare a materialelor
de
lucru ori
de
cate ori este posibil,
prin
oferirea
promptului
necesar prin existenta unei game variate de recompense.
PROMPTAREA
1 DIMINUAREA PROMPTULUI
Pentru discupa pe
larg
despre promptare,
va
rugam
sa
consultap secpunea
despre
procedeele
de
predare
prin exercitii distincte (DIT).
RECOMPENSAREA
Recompensarea a fost discutata
n
amanunt
n
secpunea
Comportamentele
disruptive .
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 125/137
28 Ghid de terapie ABA
DEZVOLT RE INDEPENDENTEI
Unul dintre obiectivele programului de joe este sa mvatap copilul sa se joace fara sa fie
monitorizat supravegheat.
u
toate acestea, la mceput vor
i
necesare sesiuni
de
lucru in care
sa predap structurat, dupa metoda exercipilor distincte (DTI). De mdata ce copilul a deprins
abilitatea respectiva, trebuie sa reducep. cat mai rapid monitorizarea. Acest lucru se face treptat.
Pentru
mceput, nu
mai vorbip
cu copilul nu
mai
facep contact vizual
cu
elm timp ce se
joaca. Este bine sa-l recompensap. verbal abia la f r ~ i t u l activitapi. Deoarece recompensarea
va
aparea in final,
durata
perioadei de joadi
va
trebui sa fie foarte scurta la mceput. r e ~ t e p durata
doar
pe
masura
ce copilul devine capabil sa tolereze o
amanare
prelungita a recompensei.
Prezenta adultului langa copil trebuie sa fie ea treptat
red
usa. Incepep prin a sta langa el, pe
urma la cativa p ~ i distanta, pe urma n capatul opus al camerei, pe urma i e ~ i p din mcapere
timp de
o secunda, dupa care marip timpulm care nu va aflap in camera.
Statiile
de
joaca pot i extrem de eficiente
pentru
dezvoltarea jocului independent. La
mceput, puteti forma o singura stap.e - adica un loc in care sa fie ~ e z t e jucarii. Ulterior,
puteti
adauga mea o stap.e. lnvatati copilul ca
dupa
ce a terminat de joaca la o stap.e, -poate trece la
statia urmatoare. Numarul statiilor va
c r e ~ t e
in timp. Este bine ca jucariile sa poata i folosite
in activitati
cu
un
mceput
un f r ~ i t bine delimitat. Astfel,
cand
termina
de
jucat, copilul
va
primi semnalul ca trebuie sa mearga la urmatoarea statie. Pentru activitaple
cu
final deschis,
folosip
un
cronometru
pe
care
copilulll
poate
porni
singur.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 126/137
Capitolu112 Jocul social
129
ocul social
Pentru a pregati sesiunile de joe cu copiii de
c e e ~ i
varsta, identificap. in sesiuni structurate
de lucru unu-la-unu abilitap.le adecvate de joe. Dupa ce copilul a invatat cateva abilitati, incepep
sesiuni scurte
de
interactiune
cu
alti copii. De exemplu, stabiliti
sa
aveti acasa o intalnire
de
joaca timp de 30 de minute. Primele doua sesiuni trebuie sa aiba ca scop transformarea acestor
intalniri
in experiente extrem
de
recompensatoare a
tat
pentru copilul autist, cat
pentru
celalalt
copil. Acest lucru mseamna ca nu predap nimic n mod formal pana cand
amandoi
copiii nu
sunt
p r i n ~ i
de
experienta implicap. in activitap. distractive, de pilda
sa
faca inghetata
sau
biscuiti
cu
ciocolata,
sa
se joace cu o jucarie
amuzanta sau
sa inoate
n
piscina. Celalalt copil
trebuie
neaparat sa
piece
de
la aceasta mtalnire
cu
dorinta de a reveni cat
de
curand.
Astfel
de
mtalniri
de
joaca ofera ocazia perfecta
de
a identifica abilitatile sociale
de
joe
pe
care copilul va trebui
sale
lnvete in terapia formala. Nu numai ca veti identifica deficientele
copilului, dar abilitatile de joaca, sociale
de
limbaj ale celuilalt copil vor deveni
un
standard.
Terapia trebuie sa se concentreze
pe
dezvoltarea abilitap.lor celor
mai
importante,
astfelmcat
urmatoarele lntalniri din societate
sa
fie productive placute.
Dupa ce copilul
pe
care l ap. ales sa fie partener de joaca da semne ca se bucura
sa
vina acasa
la voi,
iar
copilul
vostru
a deprins cateva abilitap. preliminare necesare, este
timpul
sa lncercap
sa
strecurap pupna terapie formala n program. Predarea se face
in timpul
a aproximativ trei
l
lectii , care nu trebuie
sa
dureze
mai
mult de 3 minute fiecare. n timpul fiedirei ,lectii faceti
cate o activitate diferita. Alegep activitati interactive placute pentru ambii copii. Aveti grija,
insa, ,lectii le trebuie sa fie insesizabile.
In
special partenerul de joaca al copilului nu trebuie
s a ~ i dea seama ca facep
,terapie .
Rolul adultului trebuie sa fie cat mai informal posibil. Nu
~ ~ ~ ~ ~ ~
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 127/137
13
hid de terapie B
structurati excesiv activitatea, ci
doar
aldituiti din
timp
un
plan
de care sa
va
tineti daca J·ocul
se m p o t m o l e ~ t e
sau
o ia tntr-o direcp.e g r e ~ i t a . Planul acesta nu este decat un ghid pe care sa-l
foloseasca terapeutul in cazul
in
care e nevoie de promptare.
Copilul trebuie sa fie deja familiar din sesiunile anterioare cu fiecare dintre activitap.le
propuse
la ora de joaca.
Pentru
fiecare activitate trebuie
sa
stabilip. obiective concrete referitoare
la comportamentele care dorip. sa apara, de exemplu limbajul care sa
fie
folosit, contactul vizual,
a ~ t e p t a r e a randului, locul
in
care sa se afle copilul i c e are de facut.
F i r e ~ t e
terapeupi trebuie sa
inteleaga limbajul §i comportamentul specific varstei, astfel
meat sa
faciliteze sa promoveze
interacp.unile care sa ajute copilul autist
sa
se integreze in jocul altor copii de aceea§i varsta.
Uneori noi, adulp.i, vedem jocul
cu
ochi de
adult §i
cream,
prin
urmare, comportamente de
joaca de adulp..
Asigurap.-va ca recompensap. comportamentul cooperant al partenerului de joaca. Daca e
cazul, promptap.-1 cat
mai
subtil cu
putinta
pentru a pune intrebari a da instrucp.uni copilului
vostru. Facep.
in
fel meat acesta sa i i
raspunda
partenerului
de
joaca. Nu-llasap.
pe
celalalt
copil sa faca ceva in locul copilului vostru. in cazul
in
care copilul
vostru
ia o jucarie de
la
celalalt, aratap.-i cum s-o dea tnapoi. Daca partenerul de joaca adreseaza intrebari adultului,
nu
copilului, aratap.-i ca trebuie sa-l intrebe
pe
copil.
Adultul nu
trebuie
sa
devina
punctul
de
interes al interacp.unilor dintre copii. Scopul principal este sa interferap. cat
mai
pup.n posibil
cu joaca lor. NU
INTERVENIJ'I SAU
NU
INTERACJIONAJI DACA
NU ST
ABSOLUT NECESAR
Fi}i
flexibili
cu
planul
pe
care
vi
l-ap facut. S-ar
putea
sa fie nevoie sa-l adaptap. foarte rapid.
Comportamentul
spontan
trebuie
sa
primeze tntotdeauna asupra planului. Nu
tntrerupep
niciodata o evolup.e pozitiva
spontana
a lucrurilor. Nu
va grabip
sa
dap
instrucpuni
sau
sa
promptap ci lasap loc suficient pentru comportamentele spontane.
Mariti treptat
durata
lecp.ilor §i
durata
intregii sesiuni de joaca. Pe
masura
ce ambii copii
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 128/137
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 129/137
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 130/137
Capitolul12 Jocul social
Simon
says
8
Joe imaginar cu accesorii
Scenarii
de
joe: , Thomas trenulej:ul , Aladin
Sa construiasca o
,cazemata sau
un ,cort
Seturi de jucarie: Lego, castele, casa
pentru p u ~ i
Sa se joace de-a doctorul
Sa se costumeze
Sa impinga un scaun prin casa, prefacandu-se ca sunt o f e r i
Sa se joace de-a
mersulla
cumparaturi, de-a vanzatoarea, etc.
ORG NIZ RE INT LNIRILOR DE JOACA
33
Organizarea intanirilor de joaca
poate
fi o treaba extrem de complicata, in principal deoarece
trebuie sa identificap sa alegep copiii potrivip. Din cauza
e f i c i e n ~ e l o r
de limbaj, abilitap de
joe interac}iune sociala, copilul autist probabil ca nu a r e u ~ i t s a ~ i faca prieteni. De obicei,
copiii a u t i ~ t i nu au a c e l e a ~ i oportunitap sociale sau nu sunt e x p u ~ i atat de mult la activitap
care
presupun
r e z e n ~ altor copii.
Prin
urmare, rareori exista un
grup de
parteneri
de
joaca
disponibili.
Cand copilul incepe
sa
manifeste o frecven}a suficient de redusa de comportamente
disruptive, e timpul sa-l expunep la situapi in care poate interacpona cu alp copii. Sigur, daca
i n c e p e ~ i
acest
lucru
inainte de reducerea comportamentelor negative severe, e pupn probabil
ca e i l a l ~ i copii
sa
accepte la joaca. Mai mult , s-ar
putea
sa fie stigmatizat sa-i scada a n s e l e
de
face prieteni pe viitor.
18 Joe englezesc pentru copii. Cel care conduce jocul (denumit n mod convenponal ,Simon ) le spune
celorlalp copii ce
si l
facii,
iar
ace;;tia trebuie
sii-1
imite. Conform regulei jocului, trebuie imitate doar comenzile
care incep cu ,Simon spune .. .
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 131/137
34 hid de terapie B
Putep
incepe prin
a-1
duce in pare, la restaurante la care
merg
copii (McDonald's, Discovery
Zone, Chuck-E-Cheese, etc.) sau la centre
de
activitap. Avantajul de a incepe cu acest tip
de
activitap este ca
putep
pleca rapid, daca e cazul. In plus, facilitap intalnirea
cu
alp copii
c i aveti ocazia
sa
incepeti sa predati abilitatile necesare. De multe ori intalniti alti parinti c i
S 1 5
incepep sa construip prietenii.
Inscrierea copilului la sporturi de grup este
i a r a ~ i
o modalitate excelenta de a ~ i gasi
parteneri de joaca.
In
special fotbalul T Ball
au
fost sporturi de
mare
succes in experienfa
noastra. De obicei, membrii echipei ies irnpreuna la s f a r ~ i t u l meciurilor antrenamentelor
sau independent de orele de sport.
Nu
va facep griji pentru copilul vostru di
nu
va n ~ e l e g e
competipa
§i
regulile. Cei mai
mulp
copii mici nu le
n ~ e l e g
nici
ei
Va trebui insa sa
lucrap la
aceste abilitap
in
sesiunile mai formale de terapie.
Cel mai bun loc de a intalni
alp
copii este probabil ~ c o a l a . Suntem ferm c o n v i n ~ i d1
§Coala
este vitala din multe puncte de vedere, intre altele pentru ca reprezinta mediul tipic de n v a ~ a r e
ofera
nenumarate
ocazii
de
a generaliza.
ar
motivul principal este acela di c o a l a
inseamna
expunere sociala. A
vep
acolo
un
grup compact de copii Este un loc
minunat de
a identifica
posibili parteneri
de
joaca.
P a r i n ~ i i copiilor tipici organizeaza in mod
curent
intalniri de joadi, a ~ a ca nu ~ t e p t a p sa ia
altcineva inipativa. Copiii mai mici s-ar putea sa aiba nevoie sa participe mai intai la intalniri
de
joaca organizate
de
r i n ~
lor
inainte
de
a descoperi cat de distractiv poate i un asemenea
eveniment
i d e
a ~ i dori singuri sa participe Ia altele asemanatoare. Pentru a organiza o intalnire
de
joaca, trebuie sa contactap a r i n ~ i i sa-i invitap la voi acasa. E bine, in general, sa le spunep
ca v-ar face placere sail invitap pe copilullor pentru a se juca la voi acasa. Va recomandam
insistent sa
nu
vorbip neaparat despre diagnosticul copiluilui sau despre scopul vizitei. Daca
observap ca celalalt parinte
dat
seama ca
avep
un copil diferit, putep menp.ona in treacat ca
are intarzieri de limbaj este
un
pic timid.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 132/137
Capitolul12
Jocul social
35
ALEGEREA PARTENERILOR DE JOACA
De obicei nu va putep perrnite sa fip foarte pretenpo§i
cand
alegeti partenerii de joaca.
Daca totu§i avep
de
unde alege favorizap copiii care au foarte
bune
abilitap de joe comunicare
§i socializare. La fel
indreptap va
spre copiii care nu au probleme comportamentale. Ideal
este copilul popular care de obicei i ofera instantaneu ajutor copilului cu probleme.
Dar mai
presus de toate cautap
un
partener care sa fie un excelent model
pentru
copilul vostru. Daca
are el insu§i probleme comportamentale
va
i foarte
greu
sa invete ceva
unii
de la alpi.
Nu
se
recomanda sa incercap
sa
facep terapie cu doi copii deodata.
De obicei
pentru
jocul social unu-la-unu este bine sa alegep baieti sau fete de varste
mai
mari.
Nu numai
ca
in
mod normal poseda abilitap
mai
bune
dar sunt
§i
mai
rabdatori
§i sunt
de
acord sa stea cu un copil
mai
mic. Gandip-va bine spre ce
va
orientap spre un baiat
sau
spre
o fata. Verificap daca se poarta sa ai un prieten de sex opus. Ar
i
bine sa gasip un copil care
este mai mamos. In grupurile marl indreptap-va atentia spre copiii
pupn
mai rnici astfel
meat
nivelul
de
joaca sa fie mai apropia t
de
nivelul copilului vostru.
ET PELE DEZVOLTARII SOCIALE
Cand
preda}i jocul social trebuie sa cunoa§tep bine nivelele tipice
de
dezvoltare cain cazul
oricarei alte abilitap. Nu
uitap
ca baiepi se joadi altfel decat fetele. De exemplu fetele se implica
mai
mult intr un
joe in timp ce baiepi nu dedica foarte
mult
timp unei activitati
sau
unei
jucarii. Mai mult fetele
sunt in
general
mai
verbale
§i au un
joe
mai
creativ. Jocul baieplor nu
este
la
fel de imaginativ. Amintip-va sa
nu
recurgep la ideea VOASTRA despre joe. Jine
prea
mult de lumea adulplor de obicei.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 133/137
136
Ghid de ter pie
B
lata exemple
de
etape ale dezvoltarii sociale,
cum sunt
descrise
in
Brigance Inventory
of Child Development Este trecuta
in
paranteze varsta
in
ni luni:
1.
Se
angajeaza
in
jocuri simple
cu alp
copii,
de pilda dau
mingea
de
la
unulla
altul
1-0)
2. Imita acpunile altui copil
1-6)
3. Se uita la alti copii care se joaca incearca sa se alature el pentru scurte momente
2-0)
4.
Se
joaca singur in prezenta altor copii 2-0)
5.
Se
uita la
alp
copii care se joaca se joaca langa ei 2-6)
6. Se
joaca jocuri simple
de grup
de pilda, Batistuta)
2-6)
7. Incepe sa se joace
cu alp
copii sub supravegherea adultului 2-6)
8.
lncepe a ~ i ~ t e p t e randul 3-0)
9. l ~ i ~ t e p t randul
cu ajutor
3-6)
10.
Se t ~ e z
temporar
de un partener de
joaca
3-6)
11.
Se
joaca
de
obicei
in
mod cooperant, dar are uneori nevoie de ajutor
3-6)
12. ~ t e p t randul imparte jucariile fara sa fie supravegheat 4-6)
13.
Se
joaca
in
mod cooperant cu maxim doi copii timp
de
eel
pupn
15 minute
5-0)
14.Are
capva
prieteni,
dar
unul
singur e eel mai
bun
5-0)
15.Se joaca in mod cooperant
in
grupuri marl de copii 5-6)
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 134/137
Cuprins
137
uprins
Prefata
autorilor
.............................................................................. 5
lntroducere
Parteneriat. 7
Povestea unui parinte 8
Capitolul lnterventia comportamentala intensiva .................................. 13
Date istorice 14
urriculum
15
De cate ore de terapie are nevoie copilul meu? 16
Care este rolul familiei? 17
Formatul terapiei 17
Formatullecpilor
18
Mediul
de
predare 20
Stadiile terapiei 20
Evaluarea
21
Eficienta
programului
22
Caracteristici comune ale programelor de calitate 22
Capitolul2 0 metoda potr ivi ta §i pentru copi ii mari §i adolescenti . ... 25
Terapia copiilor mari 27
Forma de
invatamant 29
Capitolul3
Recompense 3
Obiecpi
impotriva
recompenselor
31
Identificarea dezvoltarea recompenselor 33
Evaluarea recompenselor 34
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 135/137
38
Ghid de terapie ABA
Selectarea modelului de recompensare ..................... 35
Reguli de recompensare ...... ...... 36
Feedback diferenp.at informativ .............................. 42
Capitolul4 Comportamentele disruptive 45
and este considerat problematic un
comportament
47
Crearea
mediului optim
............................................... 48
Mediul inconjurator stresul.. .................................... 49
um s facep terapia naturala placuta generalizabila 50
Capitolul 5
Cum sa intelegem comportamentele disruptive
. ......
53
um
se abordeaza problemele comportamentale .... 56
Etapele intensificarii comportamentului ................... 58
Prima
etapa.......................................... ..... . . 59
A doua etapa . . . ...... . ................ 60
A treia etapa . ..... . .... . . . . . 62
Etapa finala .....................................................................
63
Sfaturi valabile
pentru
toate etapele ........................... 64
Tehnici specifice de management al comportamentului 65
Capitolul6
Programe comportamentate 69
Comportamentele disruptive ......................................
69
Programul
de
toleranta la frustrare .... . .
71
Ierarhizarea situapilor
de
stres ....................................
72
Noncomplianta .............................................................. 73
Sfaturi care sa faciliteze complianta ...... . . 73
Programul
de
complianta.......................... . 75
Ierarhizarea compliantei......... ..... . . . . . . .
76
Program de
intervenp.e pozitiv . . 77
Program de
intervenp.e reductiv .................................
78
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 136/137
Cuprins
39
Capitolul 7
Comportamentele autostimulatoare .................................... 79
Functiile autostimuUirii 81
Procedee reactive 82
Ignorarea sistematica 82
Recompensarea
83
Blocarea comportamentului
83
Reducerea valorii recompensatoare a autostimularii 85
Controlul stimulului 86
Procedee proactive 87
Aspecte practice 88
Capitolul8 Problemele de somn ............................................................. 89
Stabilirea unei rutine
de somn
90
Alegerea orei potrivite de culcare 91
Obiectul care ,aduce somnul 92
Cum determinap copilul sa
ramana
in pat 93
Cum sa p nep copiii departe
de
patul parinplor 94
Somnul de pranz 95
Capitolul 9
Folosirea toaletei ................................................................... 97
Momentul propice 97
Echipamentul 98
Orarul de toaleta 99
Marirea intervalelor orarului 101
Folosirea
independenta
a toaletei
101
Verificari 103
Program intensiv
de
invatare a folosirii toaletei 103
Cu
prompt
sau
fara prompt? 105
Dificultap legate de defecap e 105
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 137/137
140
Ghid de terapie B
Ritual
uri
106
Folosirea toaletei pe timpul noptii 106
Somnul
de pranz
107
Capitolul 10
Problemele de alimentatie 109
Selectia alimentelor 110
Momentul
potrivit
pentru
ceva
nou
111
Introducerea alimentului
nou
112
Alte probleme
de
alimentatie 113
Capitolul
Jocul §i abilitatile sociale 115
Stimularea limbajului 115
InvaJarea incidentaHi 116
Recompensarea sociala 117
lmpotrivirea fata de programele
de
joe socializare 118
Selectarea abilitatilor
de
joe care
vor
£i predate 121
Jocul solitar 124