CORN EL SAMARA

GHEORGHE SIMOTTA?ntre noblefe ti arhitecturi

ffiEDITURA VREMEA

BUCUREFTI

2017

CUPRINS

CAPITOLUL IMACEDONIA

Arhitectul Gheorghe Simotta s-a nbscut la 19 iunie 1891 in vlaho-clisura, omicd localitate din munlii Macedoniei, carela acea vreme fbcea parte din Imperiulotoman qi care, de-a lungul timpului, s-a bucurat de o atenlie sporiti din partea cdr-turarilor, datoriti personalitdlilor marcante, talentali oameni de culturi Ei negustoripricepufi care s-au ndscut sau iEi ffag riddcinile din aceasti localitate montand.

in cartea de referinld a lui Anastase Hdciu intitulatd, Aromdnii - comerl, Indus-trie, Arte, Expansiune, civiliza[ie, afl5m cd vlaho-clisura purta denumirea de,,patrie de oameni invSfali, ca fra{ii Darvari, Mitropolitul-poet Dosoftei, savan-tul-poet Marcu Beza gi dramaturgul sarb Nugicit" si cea de ,,patrie a marilor ever-gheli carja2, Simotta3, Bezaa". Lista vlaho-clisurenilor eminenli mai cuprinde pepoetul, prozatorul Ei traducitorul Ion Foti, profesorul universitar Nicolae cocu-lescus, Iordache Goga6 qi pe multi altii.

Vlaho-clisurenii aveau un sim! mercantil foarte dezvoltat qi o indriznealacaracteristic[ in a cuceri piele noi peste alte meleaguri, fapt ce i-a propulsat infruntea comercianlilor aromAni. in acest sens este sugestiv un cdntec tradi{ionalcules de Pericle Papahagi din Vlaho-Clisura:

I Opera citatd, F ocqani, 1936, p. 227 .2 Una din marile familii de bancheri imperiali de la Viena, alcdtuitd din 3 frafi. Se spunecd erau mai bogali decdt baronul Gheorghe Sina - a se vedea Anastase Hdciu, Aromdnii,Focsani, 1936, p.359. colonia aromand de bancheri din viena (Familia cd1a, zenoviePop, fra{ii Darvari, familia Sina, Dumba,Tirca,Iconomu gi al,tii) era socotitd in sec. xvllqi^XIX ca de{indtoarea celor mai mari capitaluri din Imperiul Habsburgic.' in 1831, un antme Ianachi S. Simotta este menlionat in registre ca dlonator in favoareagcolilor din vlaho-clisura, conform Anastase Hdcirt, Aromdnii,Focsani, 1936,p. 549.a Este vorba de tatdl lui Marcu Beza, a cdrui casd de comision lucra cu mindstirile Mun-telui Athos.5 Profesor universitar cu o bogatd activitate qtiinf;ficd in domeniul astronomiei.6 Aldturi de Dumiku Cosacovici qi Dimitrie Bolintineanu, Iordache Goga a fost printreprimii fondatori ai Comitetului Macedo-Romdn ?n anul 1860 (conform Vasile Diamandi-Aminceanu, Romdnii din Peninsula Balcanicd,Bucureqti, 1938, p. 105).

11

,,Ntunicai AnadolieN-i-apirii in VinitieT."Nici Theodor Capidan nu trece cu vederea aceast[ insusire remarcabild a vla-

ho-clisurenilor, scriind despre ei urmdtoarele:

,,Pornirea de a se duce in ldri indepdrtate era pentru aromAnii negustori saumeseriaqi ceea ce transhumanla era pentru aromdnii pdstori. Existd qi astdzicomune in care aproape to{i bdrba{ii sunt plecali la lucru in strdindtate.

La inceput ei plecau de nevoie. Mai tArziu se duceau qi din pasiune, ca s5 cAq-tige cAt mai mult. Cei mai indrizneli intreprinzdtori in ldri str[ine erau romAniidin Vlahoclisura."8

Bdrbalii Simotta fEceau qi ei parte din aceastd tagmd a negustorilor neinfricaji.M6nali de afaceri qi de identificarea de noi oportunitdli, ei ajung sd activeze perutele comerciale a cel pulin trei continente. Astfel, familia Simotta ajunge sdscrie pagini importante din istoria economicd a arom6nilor.

Primul Simotta consemnat in istorie este un curtean al lui Ieremia MovilS,ce apare menlionat intr-o scrisoare datAnd de la 1600e. Aceasta fusese expediatddogelui de cdtre un anume Girolamo Capello, pentru a-l informa cuprivire la lup-tele lui Mihai Viteazul cu Ieremia Movild. Deqi Giamcachi sau Ianachi Simottacum mai era cunoscut, purta un nume de origine moscopoleand, nu sunt doveziclare care sd suslind cd era aromdn.

Anastase HAciu amintegte de un Taqcu Simotta din Vlaho-Clisura, care a ar,utun rol extrem de important pe piaJa colonialelor din oragul Scopje1o. La Salonic,Firma Ianachi Simotta qi fiii Simu, Cocio qi Leonidarl fEceau comer! cu Serbia,Albania qi Macedonia. AceEtia delineau fabricd de gditane, cu manufacturi Ei pos-talrrri vieneze qi cu renumitele peatilit2 - caftane sau marame de mdtase specialefoarte cdutate qi beqcd de bumbac cu garniturd verde cu flori. Un alt Simotta dinVlaho-Clisura, de meserie bl6nar, a ajuns cu negustoriapdndlaAlep ;i Damascr3.Fralii Simu Simotta (Ianachi, TaEula, Stefan qi doi fii ai acestuia) aprovizionau dela Viena o bund parte din Tracia, Macedonia, Epir, Albaniala.

7 Valeriu Papahagi, Aromdnii Moscopoleni ;i Comer/ul Venelian,Bucurqti, 1935,p.77 .intraducere inseamnd: Amurgul m-a prins in Anatolia/ Iar rdsdritul in Venelia.8 Theodor Capidan, Macedoromdnii, Bucureqti, 1942,p. 47.e Autor colectiv, Mihai Viteazul in con;tiinta europeand, 1, Documente externe, Bucu-regti, 1982, p. 518.r0 Anastase Hdciu, Aromdnii, Focgani 1936,p.212.lr Anastase Hdciu, Aromdnii,Focqani 1936,p.252. Erau unchii lui Gheorghe Simotta.12 in traducere mot-d-mot inseamnd petice, dar in aromdnd are gi sensul de material textil.13 Anastase H6ciu, Aromdnii, Focqani 1936, p.282.la Anastase Hdciu, Aromdnii, Focgani 193 6, p. 360.

T2

un alt membru al familiei pomenit de H6ciu este S. Simottals, care ajunge inAlexandria, Egipt, unde infiin!eazdunliceu grecesc particular. De la dna arhitectIrina Patrulius am inform a\ia cdbunica paternd qi un unchi al lui Gheorghe Simottas-au stabilit cu afaceri in Egipt. Este foarte posibil ca acest S. Simotta sd fi fostchiar unchiul sdu.

Str6bunicul lui Gheorghe Simotta, Anastase, infiinfeazd pe la sfrrqitul sec.xvIII - inceputul sec. XIX, o manufacturd en-gros la viena, de unde aprovizionao bund parte din Tracia qi Macedonia. Aldturi de el sunt cei patru fii ai sii, Ianachi,$tefan, Marcu qi constantin. Lucrurile pireau s6 evolueze bine, iar afacerea seextinde cu sucursale inAdrianopol, Rodosto, Serres, Volos, precum gi in alte centre.

Dar b[trAnul Anastase moare. Iscusitul comerciant lasb in urmd o afacere pros-perd qi pe cei 4 fii care preiau frdiele. vor equa sd men{ind afacerea. ca urmare, at6tsediul central din Mena, cAt qi sucursalele au un deznodimAnt trist. Dispar. Nu gtiuexact cu ce s-a indeletnicit ulterior bunicul $tefan Simotta. Probabil cd a rdmas laviena pe cont propriu sau s-a reprofilat. Nu pot decdt s6 speculez aici. Tatdl arhi-tectului insd, Ianachi al lui Anastase Simotta, pdstrdndu-qi neschimbat modul devia\d'al strdmogilor sdi, iqi imparte viala intre familia din Vlaho-Clisura qi afaceriledin strdinitate. in jurul anului 1890, Ianachi igi mutd afacerile de la Viena la Bel-grad, oraq cu o comunitate de afaceri vlaho-clisureanb foarte puternicd.

In 1896 se imbolndveqte grav la plbmdni ;i este nevoit s6 se intoarcd in munliivlaho-clisurei, la familie. Gheorghe Simotta avea 5 ani cand tatdl siu intr[ pepoartd pribugit pe gaua calului. La scurt timp, va rdmAne orfan.

Gheorghe Simotta avea o sord cu 7 animaimare decat el. se va cdsrtori cu unnegustor aromdn si se va muta cu el la Belgrad. Acolo se imboln6veqte ca gi tat6lei, de TBC. Se stinge din vialb timpuriu, cand Gheorghe avea 11 ani. Se pare c6oraEul Belgrad a avut efecte nefaste asupra familiei Simotta.

Gheorghe Simotta avea bunicii matemi originari din Avdela gi se inrudea cuilustra familie Papahagi, despre care voi vorbi in alt capitol. Mama lui, Ecaterina,era fatd de preot, iar in cartea lui Anastase Hdciu apare menlionati de trei ori cafiind sursa unor informafii prelioase cu privire la vlaho-clisureni qi afacerile lor.Nu s-a recds[torit niciodatb, acest subiect fiind probabil tabu ?n societatea aro-mAnd vlaho-clisureand.

Educalia din provincia Macedonia a tandrului Gheorghe Simotta conline doudepisoade: qcoala primard romAneascd din Vlaho-Clisura qi liceul romdn din Bitolia.

voi marca aceste episoade cu o introducere asupra a ceeace a insemnat invb-!6mdntul romanesc din Peninsula Balcanicd in acele vremuri sumbre. Totul ainceput cu propaganda romaneascd din Balcani care s-a desfdsurat incepand cu

15 Arastase Hdciu, Aromdnii, Focgani 1936,p. 434.

13

sec. XIX, dar acdpdtat amploare imediat dupd ce RomAnia qi-a dobdndit indepen-denla in urma rdzboiului romAno-ruso-turcr6.

intre anii 1 865 gi 1870, a funclionat la Bucureqti un institut speciall7, numit Insti-tutul Macedo-Romdn de la Mdn[stirea Sf. Apostoli. Aici erau aduqi tineri aromdnidin Balcani, unii cu v6rste fragede de numai 14 ani, recrutaji cu ajutorul arhiman-dritului Averchie (pe numele sdu Atanasie Iaciu Buda), un cdlugdr atonit aromdn.Scopul lor era ca, dupd ce erau formaJi ca inv[!6tori la Bucuregti, sd se intoarcd pen-tru a preda in unit[1ile de invdldmAnt rom6neqti ce unnau sd fie deschise in Balcani.

in 1865 Averchie recruteazd 10 tineri, iar doi ani mai tdrziu aproximativ incd20. Plecarea celor din al doilea val cdtre Romdnia este consemnatd de c[tre unuldin ei, Ioan Guliottils, viitor profesor qi director al Liceului Clasic I.C. Massimledin Brdila:

,,Am plecat din Avdela 4 bdie{i: Dim. Abeleant}, C. Caerettr2t, eu gi Dim.

$umbaz. Acesta din urmb venise din comuna vecinS, Perivoli. Pdrin{ii, rudele,

16 Anca Tanaqoca, Nicolae $erban Tanasoca, Unitate romanicd ;i diversitate balcanicd,Bucureqti, 2004, p.26.t7 lbidem.18 Aceastd relatare a lui Ioan Guliotti (1853-1934) a fost dezvbluitd de cltre un alt marearomdn qi anume elelrrl s5u Cezar Papacostea, in cadrul unui articol publicat in RevistaAnalele Brdilei, anul VIII nr. 1, Ianuarie-Martie 1936. TatEl profesorului universitarCezar Papacostea, Guqu, a ftcut qi el parte din al doilea val de tineri aromdni adusi dearhimandritul Averchie la Bucureqti.le Ndscut la Gropeni in judeful Brdila, I.C. Massim (1825-1877) a fost o personalitate eru-ditd, poliglot des[vArgit si membru fondator al Academiei RomAne. CdEtigA o bursd princoncurs la Paris qi iEi completeazd studiile la Sorbona. intors in tpr6, predd prinhe altelelimba latind la Sf Sava. in 1862 publicd o gramaticd macedoromdn5. Predd limba romdndelevilor macedoromAni de la qcoala Sfinlii Apostoli, prinhe aceqtia numirdndu-se Ei Guli-otti. Nu va cere sd fie remunerat pentru acest serviciu. Cend in anul 1888 a fost aprobatdinfiinlarea unui liceu clasic in Brdila, iar Guliotti a fost nominalizat pentru funclia de direc-tor, acesta a solicitat ca liceul sd poarte numele I.C. Massim, in memoria dascdlului s[u.20 Ajunge pe rdnd profesor gi director al gimnaziului romdnesc din Ianina, revizor qcolaral judelelor Vlaqca gi ulterior Durostor. Publicd multe manuale qi cdr{i despre aromdni(Atlas geografic al Turciei europene; Turcia europeanS-geografia fizicl qi politicd; Nea-mul aromdnesc in Macedonia etc.).21 Constantin Caeretti sau Cairetti, cdntdre! la Opera Rom6n5, se va intoarce in Macedo-nia qi va preda la Liceul Romdnesc din Bitolia intre 1881 qi 1883. Se va stinge de tdndrde TBC - a se vedea C. Bacalbaqa, BucureStii de altddatd, vol I, Bucureqti1927,p.323.22 Dumitru $umba se intoarce in Epir in 1878, iar in I 880 deschide prima qcoald aromdnddin Bdeasa. Este asasinat de greci la Ianina in 1905 - a se vedea Vasile Diamandi-Amin-ceanul, Romdnii din Peninsula Balcanicd, p. 108.

14