Upload
others
View
54
Download
14
Embed Size (px)
Citation preview
Geografia Românieimanual pentru clasa a VIII-a
Octavian MÂNDRU}
Min
iste
rul
Ed
uca
]ie
i N
a]i
on
ale
CORINT�
Date despre autor:OCTAVIAN MÂNDRU}, doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldi[” dinArad, autor de manuale [colare (pentru clasele III-XII), atlase, culegeri de sinteze, lucr\ri în diferite domenii ale geografiei, ghiduri metodo-logice, caiete de activitate independent\, cursuri universitare (dintre care amintim: Geografia regional\ a României, Geografia mediului,Geografia Uniunii Europene (2012), Elemente de epistemologie a geografiei, România – criterii [i modele de regionare teritorial\ (2011),ap\rute la Editura „Vasile Goldi[” University Press). Dintre edi]iile recente (2013-2014) ale atlaselor, amintim: România – atlas geografic[colar, Atlas geografic [colar, Atlas geografic de buzunar, ap\rute la Editura Corint.
Redactori: Daniel Penescu, Mihaela Ivan, Geanina Radu
Tehnoredactare computerizat\: Andreea Apostol, Gabriela Tache
Copert\ [i design: Walter Riess
Cartografie: Petru]a {erban, Gabriela Tache, Andreea Apostol
Scheme [i grafice: Mihaela Dumitru
Consultant cartografic: prof. {tefan Popescu
Sursa ilustra]iilor:fotografii puse la dispozi]ie de Mihaela Ivan [i Nicolae Laz\r;diverse lucr\ri de specialitate
Referen]i [tiin]ifici:Prof. univ. dr. Pompei Cocean, Universitatea „Babe[-Bolyai”, Cluj-NapocaProf. univ. dr. Gheorghe M\h\ra, Universitatea din OradeaProf. gr. I Victor Grigorescu, Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam]
Editura CORINTRedac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[tiTel./fax: 021.319.47.97, 021.319.48.20
Difuzarea:Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod po[tal 060012, Bucure[tiTel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443. Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30E-mail: [email protected]. Magazin virtual: www.grupulcorint.ro
ISBN: 978-973-135-315-9
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT,parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României:MÂNDRU}, OCTAVIANGeografia României: manual pentru clasa a VIII-a / Octavian Mândru]. -Bucure[ti: Corint, 2008ISBN 978-973-135-315-9
913(498)(075.33)
3INTRODUCERE
INTRODUCERE
OBIECTIVE
DIC}IONAR
ALOGEN − care se deosebe[teprin natur\ [i origine de me -diul `n care se afl\.CARPATIC − referitor la sis-temul Mun]ilor Carpa]i; prin]ar\ carpatic\ se `n]elege c\ `nalc\tuirea reliefului o compo-nent\ major\ sunt Carpa]ii.DANUBIAN − referitor laDun\re; ]\rile danubiene suntcele traversate de Dun\re.PONTIC − referitor la MareaNeagr\, denumit\ `n scrieriledin trecut „Pontul Euxin“ ;]\rile pontice sunt deci celecare au ]\rm la Marea Neagr\.SPA}IU CARPATO-DANUBIANO-PONTIC − subdiviziune a spa -]iului geografic european carecuprinde, `n acela[i timp, toatecele trei componente.
România – coordonate europene
1. Cunoa[terea elementelorcare definesc pozi]iageografic\ a ]\rii noastre.
2. ~n]elegerea specificuluicarpato-danubiano-pontica teritoriului României.
A. Pozi]ia geografic\România are o pozi]ie aproape central\ `n cadrul
continentului european. Situat\ la distan]e aproapeegale (de aproximativ 2800 km) de vestul, nordul [iestul continentului, adic\ de Oceanul Atlantic (Ca pulRoca), Oceanul Arctic (Capul Nord) [i Mun]ii Ural,este mai apropiat\ (1000 km) de sudul continentului.Aceast\ pozi]ie confer\ ]\rii noastre predominareacaracteristicilor central-europene de cli m\ [i vege -ta]ie. Prin arcul carpatic [i Dun\re se reali zeaz\ o le -g\tur\ mai strâns\ cu vestul [i centrul Eu ropei (Fig. 1). Pozi]ia matematic\ este ilustrat\ de princi-palele coordona te geografice care traverseaz\ terito -riul României [i de punctele extreme (DOC 1, Fig. 3).
Paralela de 46° lat. N `mparte suprafa]a ]\riinoastre `n dou\ p\r]i egale, intersec]ia acesteia cumeridianul de 25° long. E determinând, teoretic,centrul ]\rii.
Paralela de 45° lat. N, traversând partea cen-tral-sudic\ a ]\rii noastre, o situeaz\ la distan]eegale de Ecuator [i de Polul Nord [i sugereaz\influen]a acestei pozi]ii asupra unor elementegeografice.
~n acela[i timp, meridianul de 25° long. E evi-den]iaz\ pozi]ia României la jum\tatea distan]ei din-tre extremit\]ile estic\ [i vestic\ ale Europei (Fig. 1,Fig. 2).
B. Consecin]e social-economice~n decursul istoriei, teritoriul actual al
României a fost necontenit `n contact sau chiarinclus `n sferele de interese ale unor puteri mondi-ale sau regionale ale timpului. Imperiul roman aavut `n Dacia limita lui nord-estic\. Imperiul bizan-tin a avut aici limita nordic\ a influen]ei saledirecte, iar mai apoi, Imperiul otoman. Imperiulrus, c\utând s\ ajung\ spre gurile de v\rsare aDun\rii, a `mpins sfera sa de influen]\ direct\ pân\la Nistru, apoi pân\ la Prut. Imperiul habsburgic aajuns spre est, `n timpul extensiunii sale maxime,pân\ `n Oltenia [i Bucovina. Sfera de interesegeopolitice directe a Germaniei s-a extins, `nperioada dintre cele dou\ r\zboaie mondiale, pân\la gurile Dun\rii [i Marea Neagr\. Dup\ al doilear\zboi mondial România a ajuns ̀ n sfera de interesea fostei Uniuni Sovietice, iar o parte a teritoriului(dintre Prut [i Nistru, precum [i nordul Bucovinei)a intrat direct `n componen]a acesteia.
~n prezent (Fig. 2), atrac]ia economic\ aUniunii Europene prezint\ un interes major pentru]ara noastr\. Leg\turile economice tradi]ionale cuvecinii no[tri (Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria [iUcraina) sau cu alte state din apropiere (Federa]iaRus\, Turcia, Grecia, Slovacia, Polonia), precum[i leg\turile naturale cu Republica Moldova, cre -eaz\ premisele realiz\rii unui echilibru economic[i politic `n aceast\ parte a Europei [i a lumii.
Un sistem de colaborare a ]\rilor din jurul M\riiNegre (România, Ucraina, Fed. Rus\, Georgia,Turcia, Bulgaria) poate oferi avantaje comple-mentare celui orientat preponderent spre vestul con-tinentului.
Leg\turile `n dezvoltare ale ]\rii noastre cuUniunea European\ (inclusiv prin noile func]iuni aleaxei fluviale Rotterdam - Rin - Main - Dun\re - Ma -rea Neagr\) [i leg\turile cu zona economic\ a M\riiNegre plaseaz\ România `ntr-o nou\ pozi]ie geogra -fic\, economic\ [i politic\, `ntre Europa [i Asia.
C. Alte coordonateTeritoriul României este definit ca un spa]iu
geografic cu trei componente esen]iale: Carpa]ii,Dun\rea [i Marea Neagr\ (Fig. 3). Acest spa]iucarpato-danubiano-pontic este leag\nul de locuire[i existen]\ multimilenar\ a unei popula]ii autoh -tone continue [i stabile; `n ultimile dou\ milenii s-a individualizat ca un spa]iu de romanitate, situ-at la marginea nord-estic\ a romanit\]ii europene.Caracterul latin al limbii române, la care se adaug\numeroase alte aspecte (antropologice, etno-grafice, toponimice, istorice), face din teritoriulcarpato-danubiano-pontic un spa]iu al latinit\]ii.Elementul alogen (`ndeosebi slav [i maghiar), cares-a ad\ugat mai târziu, nu a modificat structura debaz\ a poporului român.
}ara noastr\ are o suprafa]\ de 238.391 km2 [io popula]ie de 21,4 milioane locuitori (`n 2011).Este o ]ar\ de `ntindere me die (DOC 2), iar dinpunct de vedere al popula]iei este o ]ar\ mijlocie,cu un important poten]ial demografic.
}\rile vecine sunt: `n nord-est, RepublicaMoldova, `n nordul ]\rii [i `n nordul Dobrogei,Ucraina, `n sud, Bulgaria, `n sud-vest, Serbia, iar `nnord-vest, Ungaria . ~n partea de sud-est, Româniaeste m\rginit\ de Marea Neagr\ (DOC 3, Fig. 3).
4 INTRODUCERE
M-]ii Caucaz
M- ] i i A
pe
ni n
i
Pe
n. I t a
l i c\
M- ] i i D
i n a r i c i
M-]ii Balcani
P e n . B a l c a n i c \
O c e a n u l A r c t i c
M a r e a N e a g r \
M. MarmaraM a r e a
T i r e n i a n \Marea Ionic\
Marea Adriatic\
M. Egee
M. Azov
P e n. I b e r i c \
M-]ii Cantabrici
Pen. Bretagne
Pen
. Iut
land
a
I. Irlanda I. MareaBritanie
Vf. Ben Nevis
Vatna Jökull
1343
1041
621
2648
34042522
2911
25445642
3478
I-le Hebride
I. Islanda
I-le Baleare
C. Roca
C. TarifaStr. Gibraltar
GolfulBiscaya
Marea Mânecii
Tamisa
Elba
Oder
DravaSava
Marna
Dun\rea
Dun\rea
Tisa
Mure[
Prut
Nipru Don
Don
Dvina de Vest
L. Ladoga
L. Onega
M. Alb\
M. Barents
Torne
Mezen
Peciora
Kama
Ural
Done]
Volga
Nistru
Bug
Olt
Main
WeserSena
Rin
LoaraVienneG
aronne
Duero Ebru
Ron Pad
Vistula
M a r e a
N o r d u l u i
M a r e a
N o r v e g i e i
Gol
ful B
otni
c
Golful Finic
Str. Calais
I. Sardinia
I. Corsica
I. Sicilia
I. CretaI. Cipru
P e n. A s i a M i c \
Pen. Crimeea
Pen. Pelopones
MasivulCentral
Pod.
Boemiei
Câmpia
Panonic\
C â m p i a N o r d - E u r o p e a n \
C â m p i a
E u r o p e i
d e
E s t
M - ] i i P i r i n e i
M-
]i i
Sc
an
di n
av
i ei
Capul Nord
Pen. Kola
Podi[ulVolg\i
Pe
ni
ns
ul
a
Sc
an
di
na
v\
0 200 400 600 800 1000 km
−200 peste 2000 m1000 20002000
1885
1602
2489
1142
4807Vf. Mont Blanc
Vf. Durmitor
Vf. Olimp
Vf. MoldoveanuVf. Elbrus
Vulc. Etna3340
1894Vf. Narodnaia
2654
2592
Str.
Bos
for
Str. Dardanele
20°
60°
50°
45°
40°
70°0° 10° 20° 25°
45°
25°
30° 40° 50° 60°10°Cercul polar arctic
M-
]i
i
Ur
al
M - ] i iC
ar p
a] i
Cordiliera Betic\Guadalquivir
Guadiana
I-
le
Br
it
a
ni c e
M a r e a
Me d i t
e r a n \
M a r e a
Me d i t
e r a n \
M a r ea
Ba
lt
ic
\
M- ] i i A l p i
C â m p i a R o mâ
n\
FEDERA}IA
RUS|REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {I IRLANDEI DE
NORD
PORT
UGAL
IA
SPANIA
MALTAI. Sicilia
I. Creta (gr.)
I. Sardinia
I. Corsica(fr.)
FRAN}A
NORV
EGIA
SUED
IA
ITALIA BULGARIA
ROMÂNIA
GRECIA
SE
RB
I A
ALBANIA
AUSTRIAELVE}IA UNGARIA
CROA}IASLOVENIA
R. MOLDOVA
UCRAINA
BELARUSPOLONIA
GERMANIA1
2
9
6
3
47
10
5
8IRLANDA DANEMARCA
OLANDA
BELGIA
ISLANDA
CEHIASLOVACIA
LITUANIALETONIA
ESTONIA
FIN
LAN
DA
Marea Ion ic\
Marea Egee
M a r e a N e a g r \
M. Adriatic\
Marea Tirenian\
M. Azov
Marea Mânecii
Golful Biscaya
M. Alb\
M. Barents
Marea Nordului
Marea Norvegiei
G.
Bo
tn
ic
I-le Orkney
I-le Shetland(brit.)
I-le Faerøe(dan.)
I-le H
ebrid
e
MACEDONIA
0° 10°10°20° 20° 30° 40° 50° 60°
60°
50°
40°
0 200 400 600 800 1000 km
Cercul polar arctic
Fig. 1 Pozi]ia fizico-geografic\ a spa]iului carpato-danubiano-pontic `n Europa(Distan]ele fa]\ de extremit\]ile continentului suntconsiderate dintr-unpunct central alacestui spa]iu)
Fig. 2 Pozi]ia României `n Europa
22880000 kkmm
22770000 kkmm228 80 00 0 k km m
22 66 00 00 kkmm
22440000 kkmm22 9900 00
kkmm
11005500 kkmm
Cifrele reprezint\:1. Luxemburg2. Monaco3. Liechtenstein4. San Marino5. Vatican6. Andorra7. Bosnia [i Her]egovina8. Teritoriu apar]inând
Federa]iei Ruse9. Partea european\
a Turciei10. Muntenegru
Oc
ea
nu
lA
t l a n t i c
M
area
Ca
sp
i c \
M
area
Ca
s p i c \
Oc
ea
nu
lA
t
l an t i c
AFRICA
ASIA
O c e a n u l A r c t i c
I-le Baleare (span.)
M ar ea
Ba
l ti c
\
Podi[ulCentral
Rus
5INTRODUCERE
Fig. 3 Pozi]ia geografic\ a României
� Elabora]i un text de o jum\tate de pagin\ `n care s\ preciza]i elementele principale alepozi]iei geografice a României.
Tisa
PrutSome[
Jiu
Arge[ Ialomi]a
SiretMure[
Olt
0 200 500 1000 1500 2000 2500 peste 2500 m
Ma
rea
Ne
agr
\
48°
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 30°29°
47°
45°
44°
UC R A I N
A
U
N
G
AR
IA
R
EP
UB
LI
CA
MO
LD
OV
A
B U L G A RI
A
SE
R
B
IA
0 20 40 60 80 100 km
DOC 1Punctele extreme ale României
Punctul extrem (localitatea)Satul Horodi[teaOra[ul Zimnicea
Ora[ul SulinaComuna Beba Veche
Longitudine estic\26°42^05^25°23^32^29°41^24^20°15^44^
NordSudEstVest
Latitudine nordic\48°15^06^43°37^07^45°09^36^46°07^27^
DOC 2Compara]ie `ntre `ntinderea ]\rii
noastre [i a altor ]\ri cu o suprafa]\ apropiat\
`n Europa (a) [i pe Glob (b)
}araGuineea
Regatul UnitUgandaGhana
RomâniaLaos
GuyanaBelarus
Suprafa]a (km2)245.857242.513241.551238.533238.391236.800214.999207.600
Loc7778798081828384
}araNorvegiaPolonia
ItaliaRegatul Unit
RomâniaBelarusGrecia
Bulgaria
Suprafa]a (km2)323.786312.680301.336242.513238.391207.600131.960111.002
Loc89101112131415
DOC 3 Lungimea frontierelor României [i tipul de frontier\*
Lungimea frontierelor (km)Total\ Terestr\ Fluvial\ Maritim\
Total grani]e 3149,9 1085,6 1816,9 247,4Bulgaria 631,3 139,1 470,0 22,2Serbia 546,4 256,8 289,6Republica Moldova 681,3 - 681,3Ucraina 649,4 273,8 343,9 31,7Ungaria 448,0 415,9 32,1Marea Neagr\ 193,5 - - 193,5
Horodi[tea
Beba Veche
Zimnicea
Sulina
46°
* Dup\ Anuarul Statistic al României, 2008
a)
b)
Mu
n] i i C a
rp
a]
i
D u n \ r e a
UC
RA
IN
A
Unit\]i de relief
Forme de relief
Trepte de relief
Carpa]ii [i DepresiuneaColinar\ a Transilvaniei
Dealurile [i podi[urile
Câmpiile
NO}IUNI CHEIE
ICA
PITO
LUL
Relieful1. Caracteristicile, formarea [i evolu]ia reliefului2. Unit\]ile majore de relief ale României3. Carpa]ii Orientali4. Carpa]ii Meridionali5. Carpa]ii Occidentali6. Depresiunea Colinar\ a Transilvaniei7. Subcarpa]ii, Podi[ul Getic [i Podi[ul Mehedin]i8. Podi[ul Moldovei9. Podi[ul Dobrogei
10. Câmpia de Vest [i Dealurile de Vest11. Câmpia Român\, Lunca Dun\rii [i luncile râurilor12. Delta Dun\rii13. Platforma continental\ a M\rii Negre
Evaluare secven]ial\
6 CAPITOLUL I RELIEFUL
7CAPITOLUL I RELIEFUL
IOBIECTIVE
DIC}IONAR
FORM| DE RELIEF − reprezint\`nf\]i[area concret\ a suprafe -]ei terestre, pentru `ntinderimici [i mijlocii, cu o anumit\omo genitate a aspectului, aalc\ tuirii geologice [i a facto-rilor model\rii care au determi-nat-o.RELIEF − totalitatea denivel\ri -lor suprafe]ei terestre careredau forma exact\ a acesteia.TIP DE RELIEF − reprezint\ ofamilie de forme de reliefdatorate unui element deter-minant: ghea]a pentru reliefulglaciar, râul pentru reliefulfluvial etc.TREAPT| DE RELIEF − o asocierealtimetric\ a denivel\rilorscoar ]ei terestre, pe anumiteintervale, considerate de obi-cei astfel: 0-200 m pentrucâmpii, 200-800 (1000 m)pentru dealuri [i podi[uri,peste 800 (1000 m) pentrumun]i; exist\ desigur [i abateride la aceste valori.UNITATE DE RELIEF − `ntinderere lativ bine delimitat\ de alteregiuni `nconjur\toare, cu unansamblu de forme de reliefcare sunt asociate spa ]ial, teri-torial.
1. Caracteristicile, formarea [i evolu]ia reliefuluiA. Armonia [i propor]ionalitateareliefului
Relieful ]\rii noastre reprezint\ substratul pecare se desf\[oar\ toate activit\]ile social-econo -mice. Totodat\, pe suprafa]a reliefului interfereaz\factorii naturali (clim\, hidrografie, vegeta]ie,soluri, alc\tuire geologic\, forme [i tipuri derelief) [i social-economici (popula]ie, a[ez\ri, acti -vit\]i economice, amenaj\ri antropice), creându-seun teritoriu calitativ nou, denumit spa]iu geogra -fic. Acesta include deopotriv\ elemente vizibile(peisaje geografice), fenomene [i succesiuni (alemediului geografic privit ca sistem), precum [ianumite caracteristici calitative care îi confer\atributul de mediu înconjur\tor (în]eles ca mediuînconjur\tor al omului [i al societ\]ii omene[ti).
Elementul care confer\ o mare diversitate [ispecificitate caracteristicilor generale, regionale [ilocale ale spa]iului geografic este relieful. Acestaimprim\ anumite particularit\]i peisajului, carac-teristicilor de mediu [i, în ultim\ instan]\, aspectu-lui geografic al locurilor. Relieful este, în acest fel,elementul central [i uneori cel mai important alspa]iului geografic.
Relieful ]\rii noastre trebuie privit în cele treiaspecte complementare: trepte de relief, forme ([itipuri) de relief [i unit\]i de relief.
Caracteristicile reliefului României sunt ur -m\toarele: propor]ionalitate, dispunere concen-tric\, varietatea mare a formelor [i complementa -ritatea unit\]ilor de relief.
Propor]ionalitatea reliefului se refer\ la exis-ten]a celor trei trepte de baz\ (câmpii, dealuri [ipodi[uri, mun]i); acestea se g\sesc în propor]iiaproximativ egale, care reprezint\, fiecare, 1/3 dinîntinderea ]\rii (Fig. 1).
Treapta câmpiilor cuprinde por]iunile situateîntre 0 [i 200 m (pe alocuri chiar mai mult).Aceast\ treapt\ este format\ din regiunile propriu-zise de câmpie [i por]iunile joase (sub 200 m) aledealurilor [i podi[urilor. În cadrul treptei câmpiilorse poate identifica o parte mai joas\, format\ dinLunca Dun\rii [i luncile principalelor râuri.
Treapta dealurilor [i a podi[urilor (200-800 m)cuprinde por]iunile de dealuri joase (200-500 m),
dealurile mai înalte [i chiar mun]ii cu altitudinireduse (500-800 m).
Treapta mun]ilor cuprinde toate în\l]imile maimari de 800 m. Pe cele mai mari întinderi mun]iisunt mici (sub 1200 m) [i mijlocii (`ntre 1200−1800 m), iar pe suprafe]e reduse, apar [i mun]iiînal]i (cu peste 2000 m).
Dispunerea concentric\ a reliefului are urm\ -toarele aspecte:
- treptele de relief sunt concentrice (în centruse afl\ situa]i mun]ii, în jurul acestora, dealuri [ipodi[uri [i, la periferie, câmpii (Fig. 2);
- formele de relief se succed, de asemenea,concentric (de la relieful montan la cel de dealuri[i câmpii);
- unit\]ile de relief sunt tot concentrice: înpartea central\ se afl\ Carpa]ii [i DepresiuneaColinar\ a Transilvaniei, urma]i spre exterior dedealuri pericarpatice (Dealurile de Vest, Subcarpa -]ii, Podi[ul Mehedin]i, Podi[ul Getic), apoi câmpii[i podi[uri exterioare (Câmpia de Vest, CâmpiaRomân\, Podi[ul Moldovei, Podi[ul Dobrogei);
- hidrografia urmeaz\ aceast\ structur\ con-centric\ a reliefului, care este eviden]iat\ de carac-terul radiar al re]elei de râuri.
Varietatea mare a formelor de relief Pe o suprafa]\ de întindere relativ redus\, se
întâlne[te o mare varietate de forme [i tipuri derelief. Astfel, în zonele montane exist\ un reliefinfluen]at de caracteristicile rocilor, cu forme maimasive pe rocile dure etc., relief glaciar (la cele maimari în\l]imi), relief carstic (pe calcare), v\i adânci,chei, depresiuni intramontane, culmi netede, cresteascu]ite [i altele. Regiunile deluroase au depresiuni,culmi, abrupturi datorate caracte risticilor rocilor,alunec\ri de teren, v\i largi, platouri netede sau u[orînclinate. În regiunile de câmpie întâlnim suprafe]enetede, orizontale (pe mari întinderi), terase alerâurilor, v\i [i lunci largi, acumul\ri de nisip [ialtele. De asemenea, Delta Dun\rii are forme speci-fice de relief, iar în lungul ]\rmului M\rii Negreg\sim un relief litoral.
Exist\, de asemenea, o mare varietate deforme [i tipuri de relief, influen]ate de alc\tuireageologic\ a substratului [i de vechimea rocilor.
1. Cunoa[terea caracteristi-cilor generale ale reliefului.
2. ~n]elegerea complexit\]iireliefului.
8 CAPITOLUL I RELIEFUL
IOBIECTIVE
DIC}IONAR
Complementaritatea unit\]ilor de reliefDispunerea unit\]ilor de relief (din partea cen-
tral\ spre exterior) arat\ un caracter concentric alacestora, dar [i multiple elemente de complemen-taritate.
Astfel, spre exemplu, Carpa]ii Meridionalireprezint\ o unitate de relief, care are atât sprenord, cât [i spre sud, unit\]i de relief mai joase.Carpa]ii Occidentali, Dealurile de Vest [i Câmpiade Vest sunt trei trepte care scad altitudinal sprevest, dar sunt str\b\tute de aceea[i re]ea hidrogra -fic\ [i sunt situate `n succesiune. Resursele ener-getice de baz\, care au un caracter complementarîntre ele, se afl\ situate în unit\]i geograficediferite: hidroenergie [i huil\ în Carpa]i, petrol înzonele extracarpatice, gaz metan în DepresiuneaColinar\ a Transilvaniei. Re]eaua hidrografic\,depresiunile [i culoarele de vale creeaz\ posibili-tatea real\ de a se realiza leg\turi strânse întreunit\]ile de relief mai apropiate sau maiîndep\rtate.
B. Formarea [i evolu]ia reliefuluiRelieful ]\rii noastre este rezultatul unei evolu]ii
îndelungate în timp, determinate de evo lu]ia gene -ral\ a scoar]ei terestre (îndeosebi tectonica pl\cilor),etapele de formare a mun]ilor (orogeneze) (DOC 1),de caracteristicile geologice ale substratului [i deac]iunea agen]ilor modelatori externi.
Datele care atest\ aceast\ evolu]ie se pot grupaîn dou\ categorii: caracteristicile geologice alesubstratului – categorii de roci, diferite vârste aleacestora, modul de aranjare a stratelor, reperelecronologice (Fig. 3) – [i aspectul exterior alreliefului – diferite tipuri [i forme de relief careatest\ anumite condi]ii de formare [i o anumit\succesiune în timp.
Din analiza acestor date se poate schi]aevolu]ia general\ a reliefului din timpuri îndep\r -tate pân\ în prezent.
Cele mai vechi urme ale unui uscat continentalau fost identificate în fundamentul Podi[uluiMoldovei. Acesta face parte din cel mai vechi nu -cleu continental european (denumit Platforma Est-European\); în fundamentul Podi[ului Moldo vei,relieful acestui vechi continent se afl\ în adâncime(acoperit de strate sedimentare mai noi), dar spreestul continentului se afl\ situat la suprafa]\.
Partea central\ a Podi[ului Dobrogei (denu-mit\ Podi[ul Casimcei) este format\ din roci speci-fice ([isturi verzi), care sunt cele mai vechi roci depe teritoriul ]\rii noastre situate la suprafa]\.Aceast\ por]iune a f\cut parte dintr-un lan] muntos(Mun]ii Caledonieni) format `ntr-o veche oro-genez\ (denumit\ orogeneza caledoni an\), alec\rui urme se întâlnesc pe suprafe]e mai întinse înPeninsula Scandinav\ [i Insulele Britanice. Acestlan] muntos reprezint\ a doua mare por]iune a con-tinentului european ad\ugat\ vechiului nucleu con-tinental. Eroziunea îndelungat\ a transformat lan]ulmuntos într-un podi[ jos, erodat.
În nordul aceluia[i podi[ se afl\ urme ale unormun]i care s-au format într-o etap\ ulterioar\ (oro-geneza hercinic\): Mun]ii M\cinului.
Între continentele nordice [i sudice ale Terrei aexistat un teritoriu întins (cu aspectul unui ocean)de acumulare îndelungat\ a sedimentelor, pe loculc\ruia s-a format, `n urma orogenezei alpine, sis-temul muntos alpino-himalayan, din care faceparte [i lan]ul Mun]ilor Carpa]i cu regiunile saleînconjur\toare.
Cele mai vechi por]iuni ale Carpa]ilor, care s-au format [i s-au ridicat primele în timp, au fostcele acoperite cu roci tari (îndeosebi [isturicristaline), dup\ care au ap\rut regiunile cu stratesedimentare cutate („fli[”, cu suprafe]e mai întinseîn Carpa]ii Orientali). O dat\ cu apari]ia [i ridi-carea lan]ului carpatic, în interiorul acestuia s-aprodus o scufundare, în urma c\reia s-a format oregiune de acumulare a sedimentelor (în prezent,Depresiunea Colinar\ a Transilvaniei). Ultimaridicare mai important\ a Carpa]ilor a determinat[i ridicarea Depresiunii Colinare a Transilvaniei,formarea Subcarpa]ilor [i a lan]ului vulcanic dinCarpa]ii Orientali, transformarea succesiv\, înuscat, a Podi[ului Moldovei, Dealurilor de Vest,Podi[ului Getic [i a regiunilor de câmpie.Formarea celor dou\ regiuni de câmpie (Câmpiade Vest [i Câmpia Român\) s-a realizat prinumplerea unor resturi ale m\rilor din trecut cu se -dimente aduse de râuri [i transformarea lor înregiuni de uscat; acest fenomen continu\ ast\zi `nDelta Dun\rii.
Într-o perioad\ geologic\ recent\ (ultimaglacia]iu ne), datorit\ instal\rii unui climat foarterece, pe cele mai înalte vârfuri ale Carpa]ilorMeridionali [i în Mun]ii Rodnei s-au instalatghe]ari, care au format relieful glaciar actual.
1. Cunoa[terea succesiunii `ntimp a form\rii unit\]ilormari de relief.
2. ~n]elegerea modului destabilire a etapelor deevolu]ie a reliefului.
GLACIA}IUNE − fenomen te -restru complex, predominantclimatic, de transformare amediului `nconjur\tor; `n tim-pul glacia]iunii, la latitudinitemperate [i reci clima s-ar\cit foarte mult, extinzân -du-se suprafa]a ocupat\ deghe ]ari (`n mun]i [i `n zonelepolare).MUN}I HERCINICI − mun]iforma]i `n timpul orogenezeihercinice (`n ]ara noastr\partea de nord a Podi[uluiDobrogei - Mun]ii M\cinului -este format\ `n timpul oro-genezei hercinice).OROGENEZ| − fenomen decutare [i ridicare a scoar]ei te -restre.
9CAPITOLUL I RELIEFUL
I. Forma]iuni metamorfice:{isturi cristaline{isturi verzi (par]ialacoperite cu löess)
U C R A I N A
SE
RB
IA
B U L G A R IA
R
EP
UB
LI C
AM
OL
DO
VA
UC R A I N A
UN
G
AR
IA
Ma
re
aN
ea
gr
\
U C R A I N A
SE
RB
IA
B U L G A R IA
RE
P .
MO
LD
OV
A
UC R A I N A
UN
G
AR
IA
Ma
re
aN
ea
gr
\
0 20 40 60 80 100 km
0 20 40 60 80 100 km
II. Roci eruptive:Riolit [i dacitBazaltGranit III. Forma]iuni sedimentare
Fig. 3 Schi]\ geologic\ generalizat\ [i simplificat\ a României
Fig. 1 ~mp\r]irea propor]ional\ a treptelor de reliefpe teritoriul României
� Urm\ri]i Fig. 1 `n care sunt reprezentate cele treitrepte principale de relief. Analizând aceast\ hart\demonstra]i caracterul propor]ional, concentric [i armo-nios al reliefului ]\rii noastre.
� Urm\rind Fig. 2 preciza]i succesiunea unit\]ilorde relief, de la vest spre est, [i a principalelor trepte derelief, de la altitudini coborâte la cele mai mari `n\l]imi.
� Demonstra]i leg\tura dintre evolu]ia reliefului]\rii noastre [i evolu]ia general\ a reliefului Europei.
Fig. 2 Profil vest-est prin relieful României
2000
m m
Câm
pia
de V
est
Dea
luril
e de
Ves
t
M-]i
i Cod
ru M
oma
M-]i
i Bih
orul
ui
Dep
resi
unea
Col
inar
\ a
Tran
silv
anie
i
M-]i
i Har
ghite
i
Dep
r. C
iucu
lui
M-]i
i. C
iucu
lui
Vale
a Tr
otu[
ului
M-]i
i Tar
c\ul
ui
Sub
carp
a]ii
Mol
dove
i
Pod
i[ul
Mol
dove
i
1000
0
2000
1000
0VEST EST
CâmpiiDealuri [i podi[uriMun]i
Orogenezele caledonian\, hercinic\ [i alpin\
Orogeneza caledonian\ a afectat marginile nucle-elor continentale ale Laurasiei ([i `ntr-o m\sur\ foartemic\ cele ale Gondwanei). Ea se reg\se[te pe `ntinderimai mari `n structurile actuale ale mun]ilor din estulAmericii de Nord, estul Groenlandei [i nord-vestulEuropei (nordul Insulelor Britanice [i AlpiiScandinaviei); relieful lor a fost „`ntinerit“ de mode-larea glaciar\, care a creat frecvent fiorduri adânci;`n\l]imea mai mare a Alpilor Scandinaviei este dato -rat\ „eliber\rii” acestora de inlandsisul glacia]iuniicuaternare, care a permis ridicarea lor altitudinal\.
Orogeneza hercinic\ a ad\ugat continentelorini]iale (scuturile vechi cu sau f\r\ regiuni cale-doniene) un sistem montan mai amplu decât cel ante-rior, dezvoltat mai mult `n continentele nordice.Numele orogenezei provine de la Mun]ii Harz dinGermania. ~n prezent cuprinde podi[uri, masivemuntoase, depresiuni acoperite cu sedimente ulte-rioare [i chiar lan]uri muntoase `ntinse, dar reduse alti-tudinal (Mun]ii Ural). Aceast\ orogenez\, `n cazulmun]ilor din Europa, este pus\ pe seama coliziuniidintre fragmente ale continentelor nordice [i sudice.
Orogeneza alpin\, cea mai recent\ `n timp,reprezint\ expresia cea mai evident\ a deplas\riipl\cilor tectonice: deplasarea spre vest a Pl\ciiAmericane (care, prin coliziune cu Placa Pacific\, age nerat sistemul andin) [i deplasarea spre nord a unorpl\ci provenite din fragmentarea Gondwanei (Pl\cileAfrican\, Arab\ [i Indo-Austra lian\) care a generatsistemul alpino-himalayan.
DOC 1
Andezite, piroclastite [i forma ]i -uni vulcano-sedimentare
Unit\]ile de relief constituie anumite suprafe]e, relativbine delimitate, care au anumite caracteristici comune peîntreaga întindere a acestora. Principalele caracteristici carepermit identificarea, delimitarea [i definirea unit\]ilor derelief sunt: pozi]ia geografic\ (în raport cu alte unit\]iînconjur\toare), altitudinile, caracteristicile substratului(alc\tuire geologic\), formele [i tipurile de relief predomi-nante pe o anumit\ suprafa]\.
O unitate de relief poate avea întinderi foarte variabile.Prin unit\]i majore în]elegem acele suprafe]e care sunt sem-nificative la scara întregului teritoriu la care se raporteaz\.Pentru ]ara noastr\, unit\]ile majore de relief sunt urm\ -toarele: Carpa]ii Orientali (cu trei subdiviziuni transver-sale), Carpa]ii Meridionali (cu patru subdiviziuni), Carpa]iiOccidentali (cu dou\ mari subdiviziuni), Depre siuneaColinar\ a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Subcarpa]ii (cutrei subdiviziuni transversale), Podi[ul Getic, Podi[ulMehedin]i, Podi[ul Moldovei, Podi[ul Dobrogei, Câmpiade Vest, Câmpia Român\, Lunca Dun\rii, Delta Dun\rii ([icâmpia litoral\), Platforma continental\ a M\rii Negre.
Se observ\ c\ unele unit\]i majore au întinderi foartemari (Câmpia Român\, Carpa]ii Orientali), iar altele suntmai mici sau foarte mici (Podi[ul Mehedin]i) în raport cucelelalte. În aceste condi]ii remarc\m c\ nu întinderea(suprafa]a) unei anumite unit\]i de relief reprezint\ elemen-tul principal al definirii acesteia, ci anumite caracteristici [io anumit\ omogenitate a reliefului unit\]ii respective înansamblul s\u; în acest sens, Podi[ul Mehedin]i este unfoarte bun exemplu de unitate de relief bine individualizat\[i care are caracteristicile unei unit\]i majore, asem\n\ toarecelorlalte men]ionate mai sus.
Unit\]ile de relief se grupeaz\, de obicei, în raport cumarile trepte de relief, distingându-se în acest fel unit\]imontane, unit\]i de dealuri [i podi[ [i unit\]i de câmpie.
Aceste unit\]i majore cuprind la rândul lor mai multediviziuni, care pot fi din ce în ce mai mici. Astfel, o subdi-viziune a Carpa]ilor Orientali o reprezint\ grupa lor nordic\,denumit\ Carpa]ii Maramure[ului [i ai Bucovinei. Acestsector are în componen]a sa mai multe masive muntoase [idepresiuni. O subdiviziune a acestui sector se afl\ situat\ înpartea de est [i poart\ denumirea de Obcinele Bucovinei,formate la rândul lor din alte trei unit\]i componente(Obcina Mestec\ni[ului, Obcina Feredeului [i ObcinaMare), fiecare cu o serie de culmi, bazinete depresionare,v\i, care reprezint\ alte subunit\]i ale acestora.
2. Unit\]ile majore de relief ale RomânieiIM-]ii Oa[
M-]ii Plopi[
Câmpia
Car
ei
Câmpia
Ierul
ui
M-]ii
Dogne
cei
M-]ii
Cernei
M-]i
i Meh
edin]
i
M-]ii M
ese[
M-]ii P\durea Craiului
M-]ii Vl\deasa
M-]ii Gil\u
Mun] i i Po iana Rusc\
M - ] i i Z a r a n d u l u i
Câmpia
Cri[urilor
CâmpiaAradului
C â m p i aV i n g \ iC â m p i a
J i m b o l i e i
Câmpia
Lugojului
Câmpia
B\ile[tilor
CâmpiaBlahni]ei
Câmpia
Timi[ului
M-]ii
Bihor
M-]ii Aninei
M-]ii Locvei
M-]ii Semenic
M-]ii }arcu
M-]ii Retezat
M-]ii {ureanului
P la t forma J iu lu i
P o d i [ u l (Piemontul
M-]ii Godeanu
Pod.
Meh
edin]
i
M-]ii Alm\jului
Muntele Mare
Depr.Vad-Borod
Depr. {imleului
Depr. Beiu[ului
Depr. Zarandului
Depr. A
lma[
Depr. Huedin
Depr. Oa[ului
Depr.Ha]eg
Depr.
Alm\jului
Depr.
Cara[
-Eze
ri[
Depr.Târgu Jiu
Depr.Oravi]ei
Culoarul
Or\[tiei
Câmpia
Some[ului
D e a l u r i l e
S i l v a n i e i
M-]
i i
M u n ] i i M e t a l i
f er i
Dea
lurile
Buzia[uluiCuloarul Bistrei
Depr. Pet ro[ani
Dea
lul C
odru
Câ
mp
ia
de
Ve
st
De
al
ur
il e
de
Ve
st
Ca
rp
a]
ii
Oc
ci
de
nt
al
i
M-]ii Vâlcan
Dealurile Nad\[ului
Depr. Zlatna
Pl a
t f or m
a
St r e h a i e i
M-]ii CodruM
oma
D ep r. B r ad
Cu
loa
rul
Tim
i[ -Ce
rna
D e a l u r i l e L i p o v e i
Ca r p a ] i i
Depresiunea
Colinar\
a
Transilvaniei
DeltaDun\rii
Pod. Mehedin]i
Podi[ul Getic
Pod
i[ul
Dob
roge
i
Po
di [
ul M
ol d
ov
ei
C â m p i aR o m
ân
\
Ca r p
a] i i
Or
i en
ta
li
C
a r pa ] i i M e r i d i o n a l iD
ea
lu
ri
le
de
V
es t
Câ
mp
ia
de
V
es
t
Su b c a r
pa
]i
i
L u n c a
D u n
\r
ii
10 CAPITOLUL I RELIEFUL
Fig. 1 Unit\]i [i subunit\]iprincipale de relief
Fig. 2 Unit\]ile majore de relief
0 100 km
S u b
UN
G
A
R
IA
SE
R
B
IA
Pla
tform
aco
ntine
ntal\
Mar
eaN
eagr
\
Car
pa]ii
Oc c
i de
nt
ali
G e t i c
I. Carpa]ii [i Depresiunea Colinar\ a Transilvaniei
A. Carpa]iiMun]iDepresiuni intramontane [i culoare
B. Depresiunea Colinar\ a TransilvanieiZona de podi[ Dealuri [i depresiuni submontane
II. Dealuri [i podi[uriPodi[ pe structuri montaneSubcarpa]ii (dealuri [i depresiuni)
Dealuri pericarpatice predominantpiemontane (Podi[ul Getic,Dealurile de Vest)Podi[uri extracarpatice
cu altitudini mari cu altitudini mici
III. CâmpiiCâmpii `nalteCâmpii orizontaleCâmpii joase (de coborâre)LunciCâmpie deltaic\ [i litoral\
Câmp i a B
u r na s u l u
i
Obcinele
Bucovinei
Podi[ul Central Moldovenesc
P o d i [ u l
B â r l a d u l u i
M-]iiCeahl\u
Rar\u
M-]ii Tarc\u
Depr. C
rac\u-Bistri]a
Depr.
Neam]ului
Berzun]i
M-]iiH\[ma[u
Mare
Colinele
Tutovei
Podi[ulCovurlui
CâmpiaCovurlui
Delta
Dun\rii
CâmpiaSi re tu lu i
In fer ior
M-]ii
M\cinului
Cl. N
iculi]el
Podi[ulCasimcei
Pod. Babadag
Podi[ul Medgidiei
Podi[ulNegru Vod\
Podi[ul Oltinei
Zo
na
l i
t or
al \
Insu
la M
are
aB
r\ile
iDealurile Tulcei
M-]ii Nemira
Depr.
Com\ne[ti
M-]i
i Per
[ani M-]i
i Bod
oc
M-]
ii B
arao
lt
M-]ii B
ucegi
M-]ii Leaota
M-]ii Bârsei M-]ii
Ciuca[M-]ii
BaiuluiDepr.
V\lenii de Munte
M-]iiPiatra
Craiului
SiriuPenteleu
Câmpia Ploie[tilor
Câmpia
Gherghi]ei
Câmpia
Buz\ului
Câmpia Râmnicului Câmpia
Br\ilei
CâmpiaTârgov i[ te i
Câmpia
Vl\siei
Câmpia Titu
Câmpia Mosti[tei
B\r\ganulIalomi]ei
B\r\ganul
C\lm\]uiului
G\vanu-
Burdea
M- ] i i B i s t r i ] e i
M-] i i Stân i[oare i
Dealul M
are
Dealul
Ib\n
e[ti
M-] i i G
o[m
an
u
M-]ii Giurgeu
B a l t aI a
l om
i ]e
i
Dornelor
Depr. Câmpulung
Moldovenesc
Depr. R\d\u]i
M-]ii C
iucului
De
pr.
Taz
l \u
- Ca
[in
D e p r . B r a [ ov
ul u
i
De
pr.C
iucului
Depr. G
iurgeului
P od
i [u
lS
uc
ev
ei
Podi[ul F\lticenilor
Podi[ul Dragomirnei
Dealurile
F\
lciu
lui
M-]
ii~n
torsurii
P
od
i[
ul
Mo
ld
ov
ei
Po
di [
ul
Do
br
og
ei
Câ
mp
iaT
ec
uc i l o r
M-]ii H
arghitei
M- ]
i iV
ran
ce
i
M-]ii Buz\ului
Dea lu l Is t r i
] aC
ul o
ar
ul
Si r
et
ul u
i
C â mp i a
B\
r \g
an
ul u
i
Câmpia
M-]ii Gutâi
M-]ii }ible[
M-]ii Rodnei
M-]ii Bârg\ului
M-]ii C\limani
M-]ii Gurghiului
M-]iiMaramure[ului
DealulFeleac
Câmpia
Romana]ilor
Câmpia Boianulu i
M-]ii Lotrului
M-]ii
Cândrelului M - ] i i F \ g \ r a [
M-]ii
Parâng
M-]ii C\p\]ânii
Cozia
M-]ii IezerFr
un]i
Ghi]u
Plat forma
Ol te]u lu i
Plat form
a
Cotmeana
Platforma Cânde[ti
Platforma Arge[ului
CâmpiaPite[tilor
Depr.Baia Mare
Depr.
Depr. L\pu[
Dealurile
Bistri]ei
Depr. Maramure[ului
M-]ii Suhard
Depr.Sibiului
Depr.Lovi[tei
Depr.Câmpulung
Depr. F\g\ra[ului
P o d i [ u l
S o m e [ a n
Depres iunea
C o l i n a r \
a T r a n s i l v a n i e i
P o d i [ u l
T â r n a v e l o r
Podi[ulSeca[elor
Podi[ul
Hârtibaciului
C â m p i a
T r a n s i l v a n i e iSub
car p
a] i i
Tr a
ns
ilva
nie
i
Tras
c\ul
uiC
uloa
rul A
lbaIul
ia-T
urda
Culmea Breaza
0 100 km
Depr.Vrancei
M e r i d i o n a l i
C â m p i aR
om
â
n
\
Getic)
ui
11CAPITOLUL I RELIEFUL
Ca
rp
a]
ii
Or
ie
nt
al
i
c a r p a ] i i G e t i c i
Câm
p i aM
o l do ve i( J i j i e
i )
U C R A I NA
U C RA
IN
A
RE
PU
BL
IC
AM
OL
DO
VA
B U L G A RI
A
Abrevieri:M-]ii - Mun]iiC. - CâmpiaCl. - CulmeaDepr. - DepresiuneaPod. - Podi[
Pl
at
fo
rm
ac
on
ti
ne
nt a l \
Lim
itaab
rupt
ului
cont
inenta
l
Ma
re
aN
ea
gr
\
Su b c a
r pa
] i iM
ol d
ov
ei
S u b c a r p a ] i
iC
ur
bu
ri
i