Click here to load reader

GENERALITĂŢI DESPRE ARTICULAŢII ŞI · PDF file5 Sub acțiunea forțelor de forfecare în mijlocul articulațiilorapar mici cavitățicu perețiiumectațide lichid, făcându-se,

  • View
    218

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of GENERALITĂŢI DESPRE ARTICULAŢII ŞI · PDF file5 Sub acțiunea forțelor de forfecare...

  • 11

    ILIA CATERENIUC,

    d.h..m., profesor universitar

    Catedra de anatomie a omului

    ARTROLOGIA.

    GENERALITI DESPRE ARTICULAII

    I BIOMECANICA LOR

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 2

    Articulaiile (articulationes/juncturae osseum)

    includ totalitatea elementelor, care unesc oasele

    ntre ele.

    Ligamentele i articulaiile realizeaz legtura

    dintre partea pasiv (oasele) i partea activ

    (muchii) ale aparatului locomotor.

    Artrologia (arthron articulaie, logos tiin)

    sau sindesmologia (syndesmosis ligament) este

    partea anatomiei, care are ca obiect de studiu

    jonciunile osoase.

    Organismul uman include peste 200 de articulaii,

    care difer dup forma suprafeelor articulare, amplitudinea

    i tipul micrilor.Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 3

    Funciile articulaiilor:

    de unire a oaselor ntr-un schelet integru;

    de cretere (n articulaii are loc creterea oaselor);

    de amortizare (atenuarea loviturilor);

    de asigurare a stabilitii corpului;

    de locomoie.DEZVOLTAREA ARTICULAIILOR

    N FILO- I ONTOGENEZ

    Cea mai veche form filogenetic de unire a oaselor este

    cea prin intermediul esutului conjunctiv (ex.: prile

    scheletului extern la nevertebrate).

    O form mai complicat de jonciune este cea prin

    intermediul esutului cartilaginos ( scheletul petilor).

    Cea mai superioar form de unire a oaselor, la animalele

    terestre, este cea prin articulaii.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 4

    n osteogenez oasele se formeaz printr-un proces de

    condensare a mezenchimului, articulaiile provenind din

    aceleai modele/mulaje cartilaginoase/fibroase din care

    provin i oasele.

    La nceput articulaiile sunt fixe (sinartroze) i formate

    din aglomerri de celule mezenchimale, dispuse ntre

    machetele fibroase/cartilaginoase ale viitoarelor oase.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 5

    Sub aciunea forelor de forfecare n mijlocul

    articulaiilor apar mici caviti cu pereii umectai de

    lichid, fcndu-se, astfel, trecerea spre articulaiile

    semimobile.

    Cu ct aceste fore vor crete n intensitate, cu

    att mai mult aceast despictura central se va

    transforma ntr-o cavitate virtual ca n diartroze,

    iar mobilitatea acestora va deveni mai mare.

    n a 5-7-a sptmn n cavitile interzonale ale

    viitoarelor articulaii, din esutul mezenchimal se

    formeaz sinoviala.Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 6

    Primordiile cavitii articulare apar ctre sfritul

    lunii a 2-a de dezvoltare.

    Din mezenchimul periferic se formeaz capsul

    articular dubl cu anexele sale.

    Lig. intracapsulare i cartilajele intracapsulare se

    difereniaz din mezenchim n a 2-a jumtate de

    dezvoltare intrauterin.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 7

    De la apariie, pn la desvrirea creterii i n

    continuare, articulaiile, sub influena factorilor mecanici,

    sufer modificri plastice continue.

    Uneori rmiele mezenchimale, situate ntre dou

    viitoare suprafee articulare, se transform n cartilaj, care

    mparte toat cavitatea articular n camere/etaje.

    Dac acesta este rotund e numit disc (discus cerc),

    dac are aspect de semilun menisc (men lun).

    Forma viitoarei articulaii se determin n perioada iniial

    de dezvoltare a ftului i depinde de diverse condiii

    funcionale.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 8Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 9Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 10

    CLASIFICAREA UNIRILOR/JONCIUNILOR OSOASE

    Dup dezvoltare, structur i gradul de mobilitate unirile

    osoase se divid n articulaii nentrerupte (sinartroze),

    semiarticulaii (simfize, hemiartroze) i diartroze (articulaii

    ntrerupte).

    CARACTERISTICA SINARTROZELOR

    Sinartrozele (articulaiile fixe), n care micrile sunt

    reduse, minime sau inexistente, sunt de urmtoarele tipuri:

    articulaii fibroase (uniri prin esut fibros):

    sindesmoze: membrane i ligamente;

    gomfoze (ex. articulaia dentoalveolar);

    suturi: dinate, scuamoase, plane;

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 11Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 12

    Ligamentele interosoase, sunt formate din fibre de

    esut conjunctiv cu traiect pluridirecional.

    Unele lig. pot suporta o for de greutate la

    extensiune foarte mare pn la cteva sute de kg.

    (nu la rupere, ci la detaare de la os): lig. ileofemural

    350 kg., cel plantar lung 200 kg.

    Sindesmozele elastice lig. flava (predomin

    fibrele elastice) i lig. nucal.

    Lig. flava, elastic, tapeteaz suprafaa posterioar

    a canalului vertebrat, ngustndu-l la nivelul L4-5 i S1.

    Edemul acestuia, provocat de ridicarea brusc a

    unei greuti, lovituri, micri brute etc., este pricina

    un sindrom de durere.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 13Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 14Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 15

    Jonciunile prin intermediul esutului conjunctiv sunt cu

    att mai mobile, cu ct stratul conjunctiv este mai pronunat.

    Ele sunt flexibile, mai puin elastice.

    Prezena esutului conjunctiv ntre oase atenueaz

    loviturile i comoiile din timpul locomoiei.

    Suturile sunt privite ca zone de cretere a oaselor, similar

    zonei metaepifizare a oaselor tubulare.

    Dezvoltarea celei sau altei forme de sutur depinde de

    condiiile mecanice, funcionale a osului dat i de

    orientarea vaselor sangvine n el (s-a stabilit, c dac

    vasele sunt dispuse paralel marginii osului se dezvolt suturi

    armonice, dac perpendicular dinate).

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 16Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 17

    Sincondrozele (prin intermediul esutului cartilaginos), se divid n

    temporare/tranzitorii i permanente (sincondrozapetrooccipital etc.).

    Ele prezint lamele cartilaginoase (cartilaj fibros sau

    hialin) dispuse ntre oasele care articuleaz, permind

    micri reduse i elastice.

    Sincondrozele hialine sunt elastice i mai puin dure (ex.:

    ntre coastele osoase i stern).

    Sincondrozele permit revenirea n timpul locomoiei la

    poziia iniial fr folosirea energiei musculare

    adugtoare (datorit elasticitii cartilajului).

    Amplituda de micare n aa articulaii e mic i depinde de

    grosimea stratului de cartilaj.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 18Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 19

    Care este soarta sincondrozelor temporare i a

    sindesmozelor?

    Acestea, de regul se osific i devin nentrerupte,

    imobile sinostoze prin intermediul esutului osos.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 20

    sinsarcozele realizate prin intermediul esutului

    muscular.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 21

    n cadrul COLOANEI VERTEBRALE distingem toate

    formele de articulaii: 122 de diartroze, sinartroze (26

    sincondroze, 363 ligamente) i hemiartroze (simfize),

    care asigur funcia principal a acesteia de sprijin.

    Coloana vertebral, curbat n S, este foarte

    elastic, cu rol de amortizor.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 22

    Discul intervertebral include:

    inelul fibros i nucleul pulpos.

    Inelul fibros, dispus periferic, este alctuit din lame defibre conjunctive, care se inser profund n zona compact

    osoas. Ele sunt orientate oblic n raport cu vertebrele, se

    ncrucieaz ntre ele i sunt unite reciproc printr-o

    substan numit ciment.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 23

    Posterior cimentul interlamelar se gsete n

    cantitate mai mic, ceea ce favorizeaz hernia

    nucleului pulpos spre canalul vertebrei.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 24

    Datorit particularitilor anatomice, n hernii, discul

    alunec mai frecvent posterior (lig. longitudinal

    posterior este mai slab, iar nucleul pulpos la nivel

    lombar e deplasat posterior). 90 % din aceste hernii

    se realizeaz la nivelul L4-5- S1 (herniile Schmorl).

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 25

    n partea central a discului intervertebral lamelele

    de fibre se pierd n nucleul pulpos, unde se sudeaz

    strns cu matricea intercelular a acestuia.

    Rezistena la traciune a inelului fibros se

    aseamn cu acea a tendoanelor i crete de la

    centru spre periferia inelului, lamelele externe

    fiind cele mai solide.

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 26

    Discurile intervertebrale realizeaz urmtoarele funcii:

    prin rezistena sa contribuie la meninerea curburilor

    coloanei vertebrale;

    prin elasticitatea sa favorizeaz revenirea la starea de

    echilibru dup finele micrii;

    transmit greutatea corpului n toate direciile diferitor

    segmente ale coloanei;

    amortizeaz ocurile/presiunile la care este supus

    fiecare segment al corpului n mod special n locomoie;

    funcia de hemiartroz, care permite mobilitatea

    reciproc a corpurilor vertebrelor vecine;

    funcia de frn a inelului fibros (n cazul micrilor cu

    amplitudine mare).

    Copyrights by Ilia Catereniuc

  • 27

    Discul intervertebral la brbai suport o fora de

    presiune maxim de cca 2200 kg, la femei 1400 kg. Discurileintervertebrale dur consolideaz corpurile vertebrelor (n traum are loc

    fractura corpurilor vertebrelor i aproape nici odat ele nu se rup de la

    disc).

    nlimea fiecrui disc n decursul zilei variaz cu

    0,09-0,12 cm.Trecere de la poziia culcat la vertical provoac o

Search related