Gazonul - arta si stiinta

Cap. 1. Istoric. Importanta. RolCap. 2. Tipuri de gazonCap. 3. Particularitatile biologice si cerintele fata de mediu ale gramineelor ce alcatuiesc gazonulCap. 4. Cerinte fata de climaCerinte fata de temperaturaCerinte fata de luminaCerinte fata de umiditateCerinte fata de aerul din solCerinte fata de elemente nutritivCerinte fata de reactia soluluiCap. 5. Caracteristici ale principalelor specii de gazonCap. 6. Amestecuri de gazonIndicii de apreciere ai unui gazonCap. 7. nfiintarea gazonuluiFertilizarea de baza si aplicarea amendamentelorPregatirea terenului si a patului germinativSamnta si semanatulCap. 8. ntretinerea gazonuluiTunderea gazonuluiMasini de tuns si de adunat resturileFertilizareaIrigareaAerisireaCap. 9. Bolile si daunatorii gazonuluiBibliografieCuprins

ISTORIC. IMPORTANTA. ROLUnul din principalele ecosisteme ale lumii l reprezinta pajistea. Frumusetea acesteia si posibilitatea unei perspective deschise spre orizont, de asemenea si dorinta de confort face ca omul sa doreasca sa aiba n jurul lui un covor vegetal. Aceasta dorinta, a omului, este determinata si de gradul de civilizatie, nivelul de cultura al poporului respectiv si se afla, evident, sub certa influenta a conditiilor de mediu, conditii care n interactiune cu zestrea genetica determina de fapt treapta de civilizatie a fiecarei comunitati.O pajiste, un gazon, i confera omului sentimentul de dominanta. Putnd vedea tot ce este n jur, omul se simte stapn sau cel putin se simte n siguranta, putnd recepta toate miscarile de la distanta. n contrast, o padure l face pe om sa se simta mic. Sintagma romnul e frate cu codrul se refera la comparatia ntre cel de acasa care cunoaste zona si cel care nu o cunoaste, si n consecinta nu stie ce-l asteapta. Surpriza nu este apanajul pajistii si de aceea, aceasta i confera omului un plus de siguranta, de certitudine si evident legat de acestea un plus de liniste, de confort.Influenta acestor cmpii deschise cu vegetatie ierboasa a fost hotartoare asupra evolutiei omului. Sase din cele sapte civilizatii ale lumii antice aveau la baza pastoritul, deci folosirea acestor ecosisteme.Pe atunci omul nu avea nevoie sa-si faca lnga casa o portiune de teren nierbat, aceasta datorita dimensiunilor asezarilor umane, terenurile nierbate fiind foarte aproape de fiecare casa.Nici o descriere a gradinilor antice nu pomeneste dect tangential despre iarba, dar sunt amintite specii de flori, arbusti si arbori. Aceasta poate si pentru faptul ca iarba era prea comuna deoarece ea crestea fara mare efort si ngrijire si ca atare nu prezenta importanta.Gradinile lumii antice se compuneau din gradini de zarzavaturi, de flori, de arbusti ornamentali, arbori falnici care atrageau privirea, sau plante medicinale si aromatice pline de miresme placute omului.Practic n aceasta perioada nu se poate vorbi despre un gazon, ntruct vegetatia ierboasa era cea instalata spontan, adaptata acelor conditii specifice si care cuprindea o mare varietate de specii de graminee si leguminoase, dar si diferite specii de buruieni, unele dintre ele cu aspect si miros placut apartinnd mai multor familii botanice.n Evul Mediu deja, ncepe sa se puna altfel problema. Construirea cetatilor de aparare face ca spatiul ngust din interiorul acestora sa nu fie suficient pentru ntinderi ierboase sau parcuri. Ele existau n afara spatiului nchis al cetatii unde aveau o mare ntindere. Cetatile, situate n zonele de ses sau colinare, aveau n jur pajisti ntinse asigurnd un larg cmp vizual si cu rol de a prentmpina eventualele atacuri prin surprindere. Ca replica la spatiul limitat al cetatilor, omul a dorit sa evadeze n aer liber si au aparut astfel terenurile de recreere si serbari cmpenesti n care covorul vegetal juca un rol esential.De acum se poate vorbi de aparitia gazonului. Imensele parcuri ale civilizatiei apusene (franceze, germane, engleze) aveau de acum ca element esential gazonul. Schnbrun-ul austriac (fig. 1) sau Versailles-ul francez nu ar avea farmec fara acestea. Aleile largi erau marginite de flori n apropierea castelelor, mai departe de arbori de esente diferite, iar ntre acestea erau imense spatii cu gazon.Fig. 1. Gazonul din parcul SchnbrunPoate dorinta omului de a cuprinde cu o singura privire si frumosul si zarea a condus spre o astfel de dezvoltare. Despre frumusetea acestor gradini si a gazonului lor s-au scris numeroase pagini n literatura acelei epoci, dar si n perioada moderna cnd s-au facut referiri sau descrieri ale epocii n discutie. Era de fapt o mndrie a oricarui nobil de a avea un parc ct mai frumos si ct mai vast, si gazonul, alaturi de padure, se constituiau ca elemente esentiale ale vastitatii (fig. 2).Fig. 2. Karlsruhe privire din turnul castelului nspre oras(dupa Roland T. Frank, 1991)Un rol esential n acea perioada l-au jucat manastirile cu mari gradini si parcuri si implicit cu mari suprafete cu iarba (gazon), care faceau parte din sistemul arhitectural geometric al respectivelor asezari manastiresti.