Fie ca Sfânta S[rb[toare aNa`terii Domnului s[ v[ aduc[pace ^n suflet, lumin[ ^n via\[ `iun An Nou plin de împliniri `ibucurii.S[rb[tori Fericite `i La mul\i Ani!

PRIMARCurcean Marius-Radu

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

Din SUMAR

- pag. 3

- pag. 5

- pag. 4

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 8

- pag. 2

NumÃRUL 19, DECEMBRIE 2007APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Dorind sã realizeze o atmosferã mai plinã de viaþã ºi deaer sãrbãtoresc, organizatorii manifestãrilor prilejuite de ziuade 1 Decembrie din Agnita, au redus activitãþile din ParculEroilor �Cãpitan Axente Lene�, transferându-le în Casa deCulturã. De ziua Sfântului Andrei, în ajunul sãrbãtoriinaþionale la monumentul eroilor, preoþii împreunã cu corulSf Nicolae au oficiat un Tedeum ºi au fost depuse câtevacoroane, dupã care cei prezenþi au fost invitaþi la spectacolulpregãtit de ansamblurile Casei de Culturã ºi Clubul Copiilorºi Elevilor.

Înainte de spectacol, primarul Radu Curcean a spuscâteva cuvinte despre importanþa sãrbãtorii ºi a adresat urãride bine agniþenilor. Veteranul de rãzboi Ioan Moþi a menþionatsacrificiile ostaºilor pentru întregirea þãrii. Despre trepteledevenirii noastre, despre martirii neamului, despre fericitaîmbinare a sãrbãtorii bisericeºti a Sf Andrei, cu cea naþionalãa vorbit preotul Mihai Naicu.

Spectacolul artistic a fost deschis de Corul Sf. Nicolaecu un concert de colinzi ºi cântece patriotice. Dupã aceeajocurile ansamblului Hârtibaciul au fost armonios combinatecu poeziile ºi cântecele patriotice prezentate de grupurilevocale pregãtite de Doina Pãrãu ºi Vasile Zãmãcãu, într-unscenariu realizat de coregraful Ioan Sârbu.

Ideea de a se trece de la obiºnuitele manifestãri sobre,oficiale, la unele care sã exprime bucuria sãrbãtorii naþionaleºi creºtine a fost o reuºitã. Cei prezenþi la Casa de Culturã auavut parte de un spectacol artistic ºi patriotic rãsplãtit cubinemeritate aplauze.

În ziua de 1 Decembrie agniþenii au privit la televizorspectacolul în care bucureºtenii au trecut de la sublimulparãzilor militare, la ridicolul înghesuielii la oala cu fasoleºi ciolan ostãºesc. În capitalã ciolanul dat de pomanã tindetot mai mult sã devinã simbol politic ºi naþional.

I. Bârsan

S{RB{TOAREA NA|IONAL{, CRE~TIN{ ~I LAIC{

DIN ACTIVITATEA ,,CLUBULUISPORTIV� AGNITA

CUVANT PENTRU ,,GAZETAHARTIBACIULUI�

CU PRILEJUL SARBATORILORDE IARNA

DE MO~ CR{CIUN A trecut mult timp de când paginile gazetei nu a maiabordat acest subiect. Ne cerem scuze pentru lipsa decontinuitate dar manifestãrile în care am fost implicaþi nu aupermis reluarea subiectului. Aceasta cu atât mai mult cu câtproiectul �Mocãniþei Hârtibaciului� nu numai cã nu a fostabandonat dar s-au cãutat soluþii alternative pentru a trecede la capitolul �bune intenþii� la �fapte�.

Acum � în pragul anului nou � dorim sã mulþumim încãodatã tuturor celor care au fost alãturi de noi în campania destrângere de semnãturi �SALVAÞI MOCÃNIÞAHÂRTIBACIULUI� � de departe prima ºi cea mai susþinutãcampanie din judeþul Sibiu în 2007. Organizatorii acesteicampanii Asociaþia Valea Hârtibaciului ºi AsociaþiaEcomuzeul Regional Sibiu considerã cã aceastã campanieºi-a atins principalul obiectiv: sensibilizarea opiniei publiceºi punerea în dezbatere a viitorului acestei linii de cale feratãîngustã neinteroperabilã, abandonatã de S.N.C.F.R. dupã2000.

MOC{NI|A HÂRTIBACIULUIUN TRECUT CE POATE DEVENI VIITOR?

(continuare în pagina 5)

Regio � Programul Operaþional Regional este unul dintreprimele programe operaþionale româneºti aprobate deComisia Europeanã ºi singurul program operaþionalmultisectorial ce permite finanþarea proiectelor individualecât ºi a proiectelor integrate cu impact vizibil asupradezvoltãrii regionale ºi locale. Programul este aplicabiltuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Obiectivul general al Regio constã în �sprijinirea uneidezvoltãri economice ºi sociale echilibrate teritorial ºidurabile a regiunilor României, prin concentrarea asuprapolilor urbani de creºtere, îmbunãtãþirea infrastructurii ºi amediului de afaceri, care susþin creºterea economicã, pentrua face din regiunile României locuri mai atractive pentruinvestitori ºi locuitori�. Acest obiectiv se va realiza printr-oalocare diferenþiatã a fondurilor pe regiuni, inversproporþionalã cu gradul de dezvoltare a acestora. Aceastaînseamnã cã Regio urmãreºte reducerea disparitãþilor dedezvoltare economicã ºi socialã dintre regiunile mai

REGIOIni\iativ[ local[ � Fonduri pentru regiuniPROGRAMUL OPERA|IONAL REGIONAL

dezvoltate ºi cele mai puþin dezvoltate.Regio este finanþat prin Fondul European de Dezvoltare

Regionalã (FEDR) unul dintre Fondurile Structurale aleUniunii Europene. Bugetul total alocat Regio este de cca.4,4 miliarde euro pentru perioada 2007-2013. Finanþarea serealizeazã din fonduri ale UE (aprox. 84% din bugetul totalºi fonduri naþionale 16% - din care 14% finanþare publicã ºi2% finanþare privatã. Alocarea fondurilor în cadrulprogramului se realizeazã pe axe prioritare de dezvoltare ºi,orientativ, pe regiuni de dezvoltare.

AXE PRIORITARE, DOMENII MAJORE DEINTERVENÞIE

Axa 1 � Sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor � poliurbani de creºtere

Axa 2 � Reabilitarea ºi modernizarea reþelei de drumurijudeþene, strãzi urbane � inclusiv construcþia / reabilitareaºoselelor de centurã.

(continuare în pagina 3)

REALIZARI IN 2007,PROIECTE PENTRU 2008

DIN ROM}NIA MAI PU|IN, DINGERMANIA MAI MULT

ICOANE DE LUMINA ~IC{LDUR{ N{SCUTE DIN

INIMI CURATE

CRE~TEREA BIVOLI|ELOR� O ~ANS{ PENTRU

AGRICULTURAHÂRTIB{CEAN{

POVE~TI FILOZOFICE

STELU|E DE CR{CIUN - pag. 7

- pag. 7

Din volumul �Flori alese de pe Hârtibaci�de prof. Mircea Dr[gan - Noi`te\eanu

- pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2007

Anul 1933 îl încheem ca pe un an nenorocosdin viaþã. Un an de crizã simþitoare cãreia, i semai adaugã ºi o recoltã slabã în porumb, nutreþuri,fructe ºi legume. Dupã o varã rece ºi ploioasã neameninþã o iarnã grea. Peste toate, bietuluicetãþean i-a fost sortit, acum de sfârºitul anului,sã fie sclavul luptelor politice dezlãnþuite cudestulã furie, cari în loc sã-i strecoare în sufletraza nãdejdei de mai bine, se trezeºte târât într�unval de dujmãnie ºi de urã, cu semenii, vecinii ºitovarãºii de muncã ºi de suferinþã, cu cari maiieri îºi împãrþea necazurile, iar azi sub influenþapoliticei, sunt gata hotãrâþi de a-ºi sãpa unul altuiagroapa, fãr�de-a fi vinovaþi nici unul nici altul derãul ce ºi-l pregãtesc.

Totuºi lipsa ºi nevoile rãmân cu noi ºi�nSfintele sãrbãtori ale naºterii Mântuitorului.

Carnea de porc, cârnaþul ºi slãninile nu vorprea spânzura în cãmara plugarului, dar mai puþinla funcþionar ºi meseriaº. Pe mulþi dintre cei sãraciSãrbãtorile Crãciunului îi va gãsi fãrã mãlaiu pemasã.

Iarna pornitã asprã ºi geroasã, i-a prins pemulþi fãrã de surcele în vatra focului, iar pe mulþigoi ºi desculþi.

Copilaºii nu vor prea sburda de bucurie însãrbãtori, nepãsându-le de ger, cãci nu vor aveaghetele ºi hãinuþele nouã ca�n tr�alþi ani. Vor stamai mult în casã, lângã focul pipernicit, deasupracãruia nu va sfârãii friptura grasã ºi gustoasã, fãrãunde ºi unde pe fundul cratiþei va pocni carneadin porcul tãiat neîngrãºat din cauza lipsei demâncare.

Petrecerile vor fi lipsite de veselia altor ani,iar crâºmarul Nicolae îºi va gusta mereu singurvinul, crucindu-se cã oare-i prea acru la gust saula preþ de n�are trecere.

ARHIVA GAZETEIDoar cerºetorul satului, în ajunul sãrbãtorilor

va mai colinda odatã lungul strãzilor cu gândulcã doar totuºi nu se va mai întoarce flãmând, golºi îngheþat.

�Gazeta Hârtibaciului� ºi-a început viaþa înacest an de crizã ºi necazuri. A luat fiinþã, nupentru a fi o povarã în plus pe spatele bietuluicititor, fãrã cu gândul curat de a fi un sincerpovãþuitor ºi îndrumãtor, a celor lipsiþi ºi sãraci,a celor bãtuþi de soartã ºi acelor purtãtori de grelepoveri ºi grele chinuri.

A luat fiinþã pentru a strecura o razã de luminãîn sufletele celor dornici de ea.

S�a nãscut pentru cã într�un þinut în care n�amai apãrut gazetã româneascã, sã înregistreze cubucurie toate acþiunile româneºti, bune de urmatºi sã înfiereze fãrã milã tot ce ar tinde lasubminarea intereselor naþionale ºi tot ce ar fiimoral ºi nepermis.

S�au gãsit români buni, intelectuali ºi þãranidin þinutul nostru, ba chiar ºi din diferite pãrþi alaþãrii, cari ne-au înþeles acþiunea ºi s�au abonat la�Gazeta Hârtibaciului�, împovãrându-ºi bugetulfamiliar cu încã 50 lei anual.

Tuturor acestora le strângem cãlduros mânapentru primul gest de simpatie arãtat gazeteinoastre.

Nu ne îndoim cã nu-ºi vor îndeplini datoriadeplin, dea ne ºi plãti abonamentul unei foi scoasãcu trudã ºi jertfã.

Un an trecut din viaþa noastrã, cu care nu nevom mai întâlni. Un an de triste amintiri, cari totuºise încheie cu singura bucurie a naºterii miculuiprunc Isus Christos.

A trecut anul l-am îngropat, ºi acum primulcuvânt: �Anul nou fericit!�

E cunoscutã încetineala cu care circulãtrenurile pe linia Agnita - Sighiºoara. În legãturãcu aceasta, ni se povesteºte anecdota de mai jos,cu titlu de autenticitate.

Un cãlãtor, care de prima datã mergea laSighiºoara pentru un proces, enervat deîncetineala cu care trenul urca panta de la Hendorfºi gândindu-se cã în asemenea condiþiuni, va

PE LINIA AGNITA-SIGHISOARA

DE FINEA ANULUI 1933

întârzia sigur de la Tribunal, se dã jos din tren, seduce la mecanic ºi-i zice:

- Bine Domnule ce-i cu încetineala aceasta,nu poþi merge mai iute?

- Ba eu � rãspunse mecanicul - aº mergebucuros mai repede, dar n�am voe sã pãrãsescmaºina!...

Prea Cucernici PãrinþiIubiþi Fraþi întru HristosIubiþi credincioºi ai Protopopiatului

Agnita

Naºterea Fiului lui Dumnezeu ca om aadus lumii o bucurie unicã, o bucurie infinitsuperioarã tuturor bucuriilor ce le pot aveaoamenii în viaþa lor pãmânteneascã.

Ea ne-a scãpat de perspectiva morþiidefinitive deschizându-ne perspectiva vieþiiveºnice.

Bucuria aceasta o trãim la cote maximeîn noapte sfântã a Naºterii Domnului. Înaceastã noapte cerul coboarã pe pãmânt ºifiecare colindãtor este un sol al acestei bogãþiispirituale nesfârºite.

Dragii meiFie ca pruncul Iisus nãscut în ieslea

Betleemului sã ne aducã tuturor bucuriisfinte. Sã vã bucuraþi de sãnãtate, sã vãbucuraþi de o viaþã mai bunã, sã vã bucuraþide toþi cei dragi, de aproape ori de departe,sã vã bucuraþi de multe împliniri în noul an2008, ºi bunul Dumnezeu sã reverse dinvisteria Sa încã alte multe bucurii asupratuturor.

Dragii meiCei care citiþi aceste rânduri socotiþi-mã

un colindãtor care vã colindã la casasufletului dumneavoastrã încheind cu urarea:

Aceastã zi Prea-SfinþitãSãrbãtoare Mãritã,Noi poftim ca sã vã fieLa mulþi ani cu bucurie.ªi s-aveþi zile senineSã le petreceþi cu bine,ªi s-aveþi mare folosDe naºterea lui Hristos.

CUVANT PENTRU ,,GAZETA HARTIBACIULUI�CU PRILEJUL SARBATORILOR DE IARNA

LA MULÞI ANI!Protopop Pr. Ioan Jurca

A fost înfiinþat în anul 2005 ºi areurmãtoarea structurã organizatoricã:

Curcean Radu Marius - preºedinteonorific

Drãgan Emil -preºedinteleclubului

Oprean Mircea - vicepreºedinteStãnuleþ Chirion - vicepreºedintePãrãu Adrian - vicepreºedinteÞerbea Emil - secretarRadu Ionel - contabilFilip Ironim - casier

Coordonatori- Fotbal Vasiu Mircea- Handbal, Baschet Sârbu Stelicã- Volei Fãcãlãu Ioan- Culturism Pãrãu Adrian- Tenis de câmp Drãgan Valentin

De menþionat cã toþi componenþiistructurii de conducere sunt foºti sportivi, cãdesfãºoarã aceastã activitate din plãcere ºinu sunt retribuiþi. Clubul este finanþat prinConsiliul Local Agnita, abonamente (10 lei/luna) ºi sponsorizãri.REZULTATE ÎN COMPETIÞIILE DIN

2007- Handbal - locul I la campionatul

liceelor- locul II la faza zonalã � Covasna,

campionatul liceelor- Baschet fete - locul II � Sibiu, cupa

liceelor, în martie- locul IV- Sibiu, cupa liceelor, în aprilie- au câºtigat competiþia cu echipa

Friederich List-Absberg Gimnasion dinGermania. În aceeaºi competiþie intitulatã�Cupa Hârtibaciului 2007�, CS Agnita I (OlsBoys) câºigã locul II iar CS Agnita II loculIII.

DIN ACTIVITATEA ,,CLUBULUI SPORTIV� AGNITA

- Volei - În luna martie s-a organizat,,Cupa Hârtibaciului 2007) la care auparticipat: CS Agnita I (Ols-Boys), CSAgnita II, Universitatea Bucureºti ºiUniversitatea Braºov, cele douã având încomponenþã jucãtori activi ºi profesori desport. Turneul este câºtigat de UniversitateaBraºov , CS Agnita I câºtigând locul III.

- Culturism - Clubul de culturism îºidesfãºoarã activitatea în sala de forþã ,amenajatã ºi întreþinutã de iubitorii acestuisport, amplasatã la stadionul CS Agnita. Aparticipat la toate activitãþile organizate deFederaþia Românã de Culturism -concursurizonale ºi naþionale, unde a obþinut rezultatemeritorii.

-Tenis de câmp - Terenul de handbaldin cadrul stadionului a fost reasfaltat ºi s-au reparat împrejmuirile prin grija primãrieiºi preocuparea directã a primarului, urmândca în anul 2008 sã se realizeze iluminatulnocturn. Pe acest teren iubitorii tenisului decâmp au amenajat cu forþe proprii un teren,pe care îºi petrec timpul liber aºa cum leplace, într-un mod organizat. Cu ocaziaZilelor oraºului Agnita, au organizat uncampionat la care au fost înscriºi 12 jucãtori.Finala campionatului a avut loc între BãrbatGheorghe ºi Vasiu Mircea, câºtigatã deprimul cu scorul de 6-1 ºi 6-4.

MottoCunoaºtereaE asemenea zalelorDintr-un lanþ infinitCe se pãstreazãPrin lubrefierea cuvântului

CRUCEA DE HARTIE

Port greutatea filelor albe cu mineLe port pentru cã ele reprezintãcrucea meaCruce pe care mã odihnescCând greutãþile vieþii mã apasãAtât de cruntÎncâtUrletul sufletului se pierdeÎn ecoul ce revine ca un bumerangCe sfarmã coardele vocaleLãsând ca portiþã de scãpareScrisul.

EXIL

Numai cuvintele ardAsemeni gândurilorLãsate la voia întâmplãriiSã parcurgã drumurile abstracteAle imaginaþiei creatoareCe sunt exilateÎntr-o lumeÎn care gheaþaPreia rolul iadului.

AMINTIREA

Mã învârt în beþia fugarãªi alunec pe scãrile putredeAle amintirilor.Mã opresc la cea a despãrþiriiªi încep sã râdÎn liniºtea care m-a înnebunit.

CRI~AN CIPRIAN(fost �cãminar� în Agnita)

- Fotbal - În club activeazã 3 echipe pecategorii de vârstã:

- Cadeþii, coordonaþi de Jecan Dan- Juniorii, coordonaþi de Oliu Cornel- Seniorii, coordonaþi de Vasiu MirceaEchipa de cadeþi este formatã în prezent

din 25 de tineri cu vârsta înte 9-14 ani ºi seantreneazã în mod organizat de 2 ori pesãptãmânã. În anul 2008 urmeazã sã fieînscrisã în campionatul organizat de DJ Sibiula care participã 10 echipe.

Juniorii participã la campionatul divizieiD Poliflex, alãturi de seniori având meciurileprogramate odatã cu aceºtia. La finalul turului2007, juniorii s-au clasat pe locul 10 din 16echipe. De menþionat cã de la juniori s-a fãcutîn acest an o infuzie mare de jucãtori la echipamare, în locul cãrora au fost ,,transferaþi�cadeþi. Aceºtia ºi-au confirmat valoarea ºipeste 4-5 ani, dacã vor menþine ritmul, vor fiprilej de mândrie pentru agniþenii iubitori defotbal.

Seniorii participã în campionatul divizieiD Poliflex, unde au încheiat turul pe unmerituos loc V, din cele 16 echipeparticipante. Dupã un început ezitant echipaºi-a revenit, a jucat din ce în ce mai bine, fiindneînvinsã din etapa a V-a. A disputat 14meciuri, din care a câºtigat 7, a obþinut 4meciuri egale ºi a pierdut 3, realizând 25 depuncte ºi un golaveraj de 32 -15.

N.R. Informaþiile prezentate ne-au fostdate de Emil Drãgan, preºedintele ClubuluiSportiv Agnita. Adãugãm la acestea faptul cãîn afara competiþiilor organizate, la sala desport de la liceu amatorii de fotbal, volei ºibaschet sunt tot mai mulþi ºi tot mai prinºi încompetiþii prieteneºti. un mod foarte plãcutºi util de a petrece timpul liber.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 3

Am solicitat Primãriilor din Asociaþia�Valea Hârtibaciului� sã ne comunice ceeace au realizat în 2007 ºi ce vor sã realizezeîn 2008. Publicãm în acest numãrinformaþiile pe care le-am primit pânã acum,iar cele care le vom mai primi vor apãrea înnumerele urmãtoare.

AGNITA

De la primarul Marius Radu Curceanaflãm cã pentru a creste eficientaserviciilor primãriei s-au achiziþionat: unautobuz, un autocamion, un tractor ºi unutilaj pentru mãturat. S-au reabilitat o seriede strãzi prin pietruiri pe 12380 mp ºitratamente asfaltice pe o parte din cei36000 mp planificaþi, lucrãri, care vor fidefinitivate în primãvara anului 2008. Aufost asfaltaþi 13300 mp în zona Fabricii -Spitalului iar la Ruja s-au reabilitat douãpoduri, unul în sat ºi unul peste Hârtibacispre complex. Au fost confecþionate 6000de dale pentru 1300 m de trotuar ºi 800 mde rigole. S-au plantat 1200 de arbori ºiarbuºti.

Toate grãdiniþele au fost reabilitateintegral, la fel ºcolile din Ruja ºi Coveº ºicorpul B al ªcolii G. D. Teutsch, iar laColegiul �A. T. Laurian� au fost realizatedin bugetul local utilitãþile pentru noulatelier în care au fost aduse utilaje pentrusecþiile de confecþii textile, tâmplãrie ºiconfecþii piele. (NR. la ora actualãfuncþioneazã atelierul de confecþii piele,prof. Bucãtaru Vasile)

Au fost reabilitate vestiarele de lastadion, iar pe terenul de handbal s-a turnatun strat asfaltic pentru a putea fi folosit ºica teren de tenis de câmp urmând a serealiza nocturna pe terenul de handbal. Afost susþinutã activitatea Clubului SportivAgnita. A fost amenajat un loc de joacãpentru copii în Parcul Eroilor.

La primãrie a fost finalizat sistemultermic, s-au amenajat o parte din birouri,reþeau de calculatoare funcþioneazã însistem integrat, ºi existã un site al primãrieiactualizat sãptãmânal.

Au fost demarate lucrãrile la piaþã,pentru sectorul de lactate, la târgul deanimale ºi la construcþia unui WC public.

Proiecte prin Ordonanþa 7, pentru carea fost finanþatã ºi realizatã proiectareatehnicã sunt: canalizarea pe strãzileFloreasca, Bisericii, Eminescu, Smârdan,Muncitorilor, ªcolii ºi Mihai Viteazu ºialimentarea cu apã pentru Ruja � Coveº.Au început lucrãrile la blocul ANL iar laUnitatea Medico-Socialã sunt aproapefinalizate.

Au fost realizate serviciile publice

REALIZ{RI @N 2007, PROIECTE PENTRU 2008Gospodãria Comunalã, Serviciul Public deAsistenþã Socialã, Poliþia Comunitarã ºiSMURD.

Au fost constituite Asociaþii deDezvoltare Intercomunitarã, pentrucolectarea ºi sortarea deºeurilor, pentrumocãniþã, ºi pentru sistemul de apa ºi apãuzatã. Pentru proiectul de gestionare adeºeurilor �Eco Agnita� au fostachiziþionate parte din dotãri ºi utilajeurmând sã înceapã lucrãrile de viabilizarea staþiei de sortare a deºeurilor

În anul 2008, vor începe lucrãrile lanoua aducþiune de apã de la Bâlea, va fireabilitatã strada Griviþa, pentru care suntalocaþi 460 mii lei (4,6 miliarde vechi), vorîncepe lucrãrile de aducþiune a apei la Rujaºi Coveº, se va face o parcare pentrublocurile de pe Fabricii, un loc de joacã înSteinburg ºi unul în zona Floreasca ºi vorfi refãcute trotuarele.

Parcul Steinburg a fost readus înproprietatea oraºului ºi s-au alocat 200000lei pentru un proiect tehnic de refacerea acestuia. Tot pentru un proiect tehnic s-au alocat 400 000 lei în vederea reabilitãriicentrului istoric al oraºului.

Alte proiecte aflate în lucru sunt:mansardarea primãriei, refacerea zonelorverzi, refacerea arterei principale a oraºuluide la intrarea dinspre Sibiu pânã la ieºireaspre Fãgãraº, reabilitarea corpului B de laliceu (ªc 2), ºi a grãdiniþei din Ruja ºi uncentru de servicii sociale pentru pensionarila fosta centralã termicã de pe ªteinburg.

MULTE S-AU FÃCUT ªI MAISUNT DESTULE

MERGHINDEAL

Primarul Vasile Radu ne comunicã prinfax:

Realizãrile edilitare ºi sociale dincomuna Merghindeal ºi satul aparþinãtorDealu Frumos din anul 2007 sunturmãtoarele:

DEALU FRUMOSParcare automobile în pãdurea din

Dealu Frumos (Lempeº) cu mese scaune ºicoºuri de gunoi.

Reabilitarea monumentului de la DealuFrumos, unde s-a început ºi amenajareaunei parcãri care va fi finalizatã în 2008.Au fost puse panouri care identificã acestloc cu centrul þãrii, în scop turistic.

Amenajarea parcului situat înlocalitatea Dealu Frumos: s-a defriºat ºicurãþat, s-au plantat 80 de copaci din 7specii, s-a împrejmuit ºi amenajat un locde joacã pentru copii prevãzut cu tobogan,leagãne, balansoar, cãluþ, groapã de nisipºi bãnci.

Pe strada de dupã biserica ortodoxã s-au amenajat rigole ºi podeþuri.

A fost forat manual un puþ ºi s-a fãcutaducþiunea de apã la �Moarã�, pentru apãde bãut ºi pentru adãpat animale.

S-au turnat trotuare pe o lungime de300 m.

Cu buldoexcavatorul, care esteproprietatea primãriei a fost decolmatat unpârâu pe o lungime de 400 m.

Au fost instalate 7 corpuri de iluminatpentru îmbunãtãþirea iluminatului public.

Pe drumul spre cimitirul ortodox aufost construite trepte pe o lungime de 80 mºi s-a pus piatrã pe lungimea de 100 m.

ªanþurile au fost decolmatate manualpe lungimea de 100 m.

MERGHINDEALÎn târgul de vite au fost amenajate

mese, rampã de încãrcare, chioºc de taxareºi WC public.

A fost amenajat un parc de joacã pentrucopii, împrejmuit cu gard metalic ºi dotatcu tobogan, leagãn, cãluþ, balansoar, groapãde nisip ºi bãnci pentru pãrinþi sau bunici.

În curtea ºcoli a fost realizatã o bazãsportivã pe o suprafaþã de 500 mp.

La ºcolile cu clasele I-IV ºi V-VIII aufost construite douã grupuri sanitaremoderne cu apã ºi utilitãþi ºi unul laprimãrie.

Au fost decolmatate manual toateºanþurile de apã în Valea Mare, ºi 200 demetri de ºanþuri în localitate pe care s-auconstruit 30 de podeþe.

La toate ºcolile a fost asigurat necesarulde combustibil, copiii beneficiind decãldurã pe toatã perioada iernii.

Pe plan cultural de Rusalii a fostorganizat un maial, de la care n-au lipsittarabele cu mici ºi bere ºi unde a fostprezentat de cãtre ansamblul Casei deCulturã din Agnita un spectacol de muzicãºi jocuri populare. De Crãciun se vaorganiza o serbare ºcolarã, vor fi împodobiþi3 brazi ºi toþi copiii din Dealu Frumos ºiMerghindeal, începând de la grãdiniþã pânãla clasa a VIII-a vor primi daruri.

În anul 2008 se va asfalta stradaprincipalã din Dealu Frumos pe o lungimede 1400 m, se vor dala ºanþurile din ambelelocalitãþi ºi se vor împrejmui cimitirele.

S-a obþinut autorizaþia de construirepentru introducerea apei potabile ºi dupãprimirea finanþãrii în 2008, lucrarea va fifinalizatã.

BRAVO!

MARPOD

Totdeauna grãbit, permanent ocupatprimarul Dotcoº Sebastian ne-a transmis

telegraficS-au fãcut vestiare ºi a fost împrejmuit

terenul de sport, s-au construit grupurisanitare moderne la ºcoala cu clasele I �VIII din Marpod, iar la ºcoala din Ilimbavs-a pus gresie. Cãminul Cultural dinMarpod a fost zugrãvit în interior ºi s-aumontat geamuri termopan. Tot pentrugeamuri termopan au fost sprijinitebisericile din Marpod ºi Ilimbav.

În Marpod a fost forat un puþ de 150m adâncime, pentru alimentarea cu apã acomunei ºi au fost pietruite 1,5 km destrãzi.

A fost înfiinþatã o trupã de jocuripopulare pentru copii ºi în Duminica Tomiidin 2008 Marpodul va gãzdui FestivalulHârtibãcenilor.

Tot în 2008 va fi realizatã alimentareacu apã a comunei, cãminul cultural va fizugrãvit ºi în exterior ºi va avea un grupsanitar. Se va face un parc de joacã pentrucopii ºi va continua întreþinerea strãzilorºi iluminatul public.

SUCCES!

BRÃDENI

Aflat în cel mai îndepãrtat loc faþã decapitala judeþului, primarul Dobre Aurelnu se dã bãtut ºi mai ales nu-i uitã peþelnereni, pentru care a fãcut o reparaþiecapitalã a drumului pe o lungime de 7 Km,pe care în 2008 sperã sã toarne ºi un stratasfaltic. Tot în Þeline a fost consolidatãºcoala ºi în 2008 va fi zugrãvitã ºi dotatãcu un grup sanitar.

În Retiº s-au fãcut 60 m de trotuar, s-au cimentat 100 m de ºanþ ºi s-au pietruit2,5 km de drum. A fost consolidatã ºcoalaºi în 2008 se va construi un grup sanitar.

Au fost începute lucrãrile decanalizare prin introducerea conducteiîntre Brãdeni ºi Retiº.

În Brãdeni a fost consolidatã ºcoala,au fost mobilate clasele V- VIII, au fostschimbate uºile ºi geamurile ºi s-a construitun grup sanitar. Este definitivat proiectulpentru o salã de sport a ºcolii care va firealizatã în 2008.

Toate ºcolile ºi grãdiniþele au asiguratãîncãlzirea.

Tot în anul 2008 urmeazã sã fie refãcutstratul asfaltic dintre Brãdeni ºi Retiº ,seva construi un pod la intrarea în Retiº(Podu sasilor) ºi se vor asfalta strãzile dinBrãdeni ºi Retiº

Sã-l ajute Dumnezeu ºi mai mariijudeþului !

Axa 3 � Îmbunãtãþirea infrastructuriisociale

3.1. Reabilitarea, modernizarea ºiechiparea infrastructurii serviciilor desãnãtate,

3.2. Reabilitarea, modernizarea,dezvoltarea ºi echiparea infrastructuriiserviciilor sociale

3.3. Îmbunãtãþirea dotãrii cuechipamente a bazelor operaþionale pentruintervenþii de urgenþã

3.4. Reabilitarea, modernizarea,dezvoltarea ºi echiparea infrastructuriieducaþionale preuniversitare, universitare ºia infrastructurii pentru formare profesionalãcontinuã

Axa 4 � Cosolidarea mediului de afaceriregional ºi local

4.1. � Dezvoltarea durabilã a structurilorde sprijinire a afacerilor de importanþãregionalã ºi localã

4.2. Reabilitarea siturilor industrialepoluate ºi neutilizate ºi pregãtirea pentru noiactivitãþi

4.3 Sprijinirea dezvoltãrii microîntre-prinderilor

Axa 5 � Dezvoltarea durabilã ºipromovarea turismului

5.1. � Restaurarea ºi valorificareadurabilã a patrimoniului cultural precum ºicrearea/ modernizarea infrastructurilorconexe

5.2. � Crearea, dezvoltarea, moderni-zarea infrastructurilor specifice pentruvalorificarea durabilã a resurselor naturalecu potenþial turistic ºi pentru creºterea

calitãþii serviciilor turistice5.3. � Promovarea potenþialului turistic

ºi crearea infrastructurii necesare, în scopulcreºterii atractivitãþii României ca destinaþieturisticã

Axa 6 � Asistenþã tehnicã6.1. Sprijinirea implementãrii,

managementului ºi evaluãrii ProgramuluiOperaþional Regional

6.2. Sprijinirea activitãþilor depublicitate ºi informare privind ProgramulOperaþional Regional

Axa prioritarã 1-2 � solicitanþi eligibili- autoritãþi ale administraþiei publice

locale din mediul urban- asociaþii de dezvoltare intercomunitarã

constituite cf. prevederilor Legii nr. 215/2001

- parteneriate între autoritãþi aleadministraþiei publice locale

Orice alte informaþii legate de cererilede finanþare, prefinanþarea, rambursareacheltuielilor, acordarea c/val TVA,raportarea activitãþilor, achiziþii publice,control ºi audit se pot obþine din Ghidulaplicantului sau la

Organismul Intermediar din cadrulAgenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Centru

Piaþa Consiliul Europei bl. 32D, AlbaIulia

Jud. Aba, cod poºtal 510096Tel.: 0258.818.616/ int. 110; fax.:

0258.818.13e-mail: office@adrcentru.rowww. Adrcentru.ro

REGIO Ini\iativ[ local[ � Fonduri pentru regiuni - PROGRAMUL OPERA|IONAL REGIONAL

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2007°

Dupã ce în iulie 2006 Grupul de AcþiuneLocal �Microregiunea Hârtibaciu� s-aconstituit informal, fiind format din 48 demembrii, cuprinzând o suprafaþã de 1182 km.p. cu o populaþie de peste 34 mii locuitori,(criteriile MAPDR prevãd o populaþiecuprinsã între 5000 ºi 150000 locuitori), înadunarea generalã din 28 iunie 2007 s-ahotãrât ca acesta sã devinã asociaþie cupersonalitate juridicã cu denumirea�Microregiunea Hârtibaciu�

DIN ROM}NIA MAI PU|IN,DIN GERMANIA MAI MULT

Agriculturii va avea loc în anul 2009. Înaceastã situaþie GAL-ul are destul timp sãperfecþioneze strategia de dezvoltare ateritoriului ºi nu este necesar sã se grãbeascã.

Dacã activitatea de pânã acum amembrilor GAL. MH trebuie sã fieconservatã pânã când MinisterulAgriculturii va primi undã verde de laBruxeles, GAL Flaming-Havel dinGermania sprijinã concret ceea ce s-arealizat. Vicepreºedintele acestuia D-nul

Beneficiind de consultanþã juridicã dinpartea CJ Sibiu, prin animatorul GAL-uluiElena Hulpuº, a fost elaborat statutulasociaþiei, a fost ales Consiliul Director ºiîncepând cu 24 sept. Grupul de Acþiune Local�Microregiunea Hârtibaciu� a devenit ONG.

Atunci când a fost constituit GAL-ul,existau informaþii cã în anul 2007 va urma oprimã selecþie a acestora de cãtre MinisterulAgriculturii, prin care la nivel naþional vorfi admise numai 42, fapt ce i-a determinat pemembrii acestuia sã se considere angajaþiîntr-o competiþie ºi sã acþioneze ca atare,respectând criteriile de eligibilitate elaborândproiecte ºi desfãºurând activitãþi specifice.

Au fost elaborate proiecte turisticeprivind circuitul turistic al bisericilor pictatede fraþii Grecu (Marius Halmaghi) ºi traseulBruchental (Joachim Cotaru),un proiectprivind înfiinþarea unei cooperative bio, unproiect privind realizarea a 15 panouriinformative, a fost aprobatã sigla GAL-ului,în vederea realizãrii unei identitãþi regionaleºi a fost realizat un calendar al asociaþieipentru anul 2008.

Având la dispoziþie elementele destructurã privind elaborarea unei strategii,primite de la MAPDR, a fost întocmitã oschiþã de strategie, la redactarea cãreia aucontibuit majoritatea membrilor constituiþi încomisii de lucru. Schiþa urmeazã sã fiecompletatã prin dezbateri publice ºipropuneri din partea membrilor GAL. Toateaceste au fost realizate beneficiind deasistenþa partenerilor de la DBU dinGermania, care având o experienþãîndelungatã în activitatea GAL au fostpermanent alãturi de GAL-ul de pe Hârtibaci.

Prima adunare generalã, dupã ce Grupulde Acþiune Local �MicroregiuneaHârtibaciu� a devenit asociaþie, a avut loc laBrãdeni în 4 dec 2007. Cu aceastã ocazieManuela Predescu de la Direcþia Agricolãpentru Dezvoltare Ruralã Sibiu a adusinformaþia cã Programul Naþional pentruDezvoltare Ruralã (PNDR) se aflã laBruxeles pentru aprobare ºi cã selecþiaoficialã a GAL-urilor de cãtre Ministerul

târg, etc. ºi este redactat în limbile românã,germanã, maghiarã ºi þigãneascã. Pentrurealizarea agendei mai trebuie adusemulþumiri Consulatului German din Sibiu ºiD-lui Stãnuleþ Chirion de la Modest ImpexSRL, care au sponsorizat cu câte 1000 deeuro ºi respectiv 500 de euro aceastã acþiune.

Karl Dekrupe este ºi preºedinte laFundaþia Federalã Germanã de Mediu, cu ovastã experienþã în protecþia mediului.Cânda aflat cã Podiºul Hârtibaciului a devenitSpaþiu de Protecþie Avifaunistcã (cel maimare dupã Delta Dunãrii) ºi-a prelungitºederea în România cu douã zile ºi s-aimplicat decisiv îa elaborarea unui proiectprin care GAL MH sã coordonezemanagementul acestei regiuni. A promis cãîn luna mai 2008,în zonã vor venidinGermania opt ornitologi care vor cerceta ºivor cartografia zona. La ºedinþa din Brãdenia apreciat activitatea GAL MH ºi a propusrealizarea unui parteneriat între oraºulAgnita ºi oraºul Beelitz din Germania.

GAL MH trebuie sã mulþumeascãpartenerilor germani pentru sprijin ºi sã sperecã vor beneficia în continuare de experienþalor

I Bârsan.

Neobosita învãþãtoare Marinela Cerneane-a obiºnuit ca în fiecare an sã verniseze oexpoziþie de picturã, în care lucrãrilepersonale ce reflectã maturitate artisticã, seîmbinã în mod fericit cu lucrãrile pline decandore ale elevilor sãi. Dupã ce a umplutholurile ºcolii din Coveº cu picturi, acumactiveazã ºi în cadrul Clubului Elevilor dinAgnita, unde dupã numãrul mare de copiicare frecventeazã cercul de picturã se vedeharul dascãlului ºi talentul sãu artistic.

Expoziþia deschisã în holul primãriei dinAgnita, în prag de sãrbãtoare, are ca temãNaºterea Domnului , a fost intitulatã ,,Icoanadin Cufletul copilului� ºi reflectã curãþeniaspiritualã a celor care au pus suflet, luminãºi culoare în picturile pe care le-au fãcut.

Privind cu atenþie lucrãrile micilor

ICOANEDE

LUMIN{~I

C{LDUR{N{SCUTEDIN INIMICURATE

pictori înþelegi cã dascãlul lor nu-i învaþãnumai tehnica artei plastice, ci ºi cã le sãdeºteîn suflet dragoste spiritualã, cã le cultivãbunãtatea ºi dragostea de frumos. Lucrãrileelevilor încadrând lucrãrile profesorului aratãspre ce vor tinde aceºtia, care sunt þelurilespre care sunt îndrumaþi.ªi þelurile sunt nobileºi frumoase, pentru cã asta reprezintã lucrãrileDÃSCÃLIÞEI Marinela Cernea.

Poate în cadrul Casei Elevului va reuºineobosita învãþãtoar va gãsi sprijin pentru a-ºi realiza un vis mai vechi �o ºcoalã deceramicã.

Pentru ceea ce a fãcut pânã acum meritãfelicitãri, pentru împlinirea viselor îi dorimsucces!

Dupã readucerea obiceiului lolelor înAgnita, printr-o încercare timidã în 2006 ºio reuºitã deplinã în 2007, când agniþenii audemonstrat cã spiritul acestui obicei este aiciºi cã acesta poate continua, Bogdan Pãtru ºisusþinãtorii sãi au hotãrât sã înfiinþezeasociaþia �Breasla Lolelor�. Pentru aceastaau fost organizate douã ºedinþe, una prin cares-a hotãrât constituirea acesteia ºi una princare a fost aprobat statutul. La cea de a douaºedinþã s-a propus ºi s-a aprobat ca înasociaþie sã fie incluºi ca membrii fondatoritoþi participanþii la manifestãrile din 2007ºi sã fie declaraþi membrii de onoare cei careau venit din Germania, pentru a le fi alãturi.

Cei care vor dori sã fie primiþi înasociaþie trebuie, în primul rând sã fieacceptaþi în una din cele 8 grupe, dupã care

BREASLALOLELOR

ºi achitarea unei cotizaþii lunare de 50 de lei.Consiliul de administraþie este format din

7 membrii care vor fi aleºi pe o perioadã de 2ani, cu excepþia preºedintelui care are unmandat de 4 ani. Primul preºedinte a fostpropus ales ºi votat Bogdan Pãtru, care areuºit sã readucã acest obicei în Agnita, cutoate cârcotelile unor agniþeni, ºi opoziþiaunor saºi din Germania care considerau cãsunt proprietarii obiceiului ºi le era teamã cãromânii îl vor deprecia. La manifestãrile din2007 s-au convins cã cei care au reluatobiceiul nu numai cã-l iubesc dar îl ºirespectã. În Consiliul de administraþie au maifost aleºi: vicepreºedinte Bucur Mihai,secretar Þerbea Lucian, membrii CurceanMarius Radu, Cioca Dãnuþ Emil, BãrbatIulian Marius ºi Duþã Adrian Vasile. Tot la

cererea sã-i fie aprobatã de Consiliul deadministraþie. Tot cu aprobarea Consiliuluise pot constitui grupe noi, care sã aibã unlider ºi un însemn (siglã) de recunoaºtere.Condiþiile ce trebuiesc îndeplinite pentru afi lolã (înainte de a fi beat) sunt: posesia unuicostum complet de lolã, cunoaºterea ºirespectare regulilor în timpul manifestãrilor

aceastã ºedinþã preºedintele a prezentatsteagul asociaþiei.

În 2008 asociaþia �Breasla Lolelor� vaorganiza în 26 ianuarie o paradã prin Sibiuiar a doua zi lolele vor defila ºi vor fugi prinAgnita aºa cum au fãcut de sute de ani.

I Bârsan

Karl Dekruppe a înmânat câte un cec învaloare de 2000 euro pentru a sprijinifinanþarea a trei proiecte, respectiv pentrurealizarea a 15 panouri informative în 15localitãþi, crearea identitãþii regionale, ºirealizarea unei agende culturale. Agendacuprinde un calendar pe anul 2008 în caresunt trecute evenimentele culturale, zilele de

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2007 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Exista un pericol real de a fidezmembratã ºi valorificatã la fier vechisituaþie care afecta viitorul turistic ºieconomic al întregii zone.

În urma acestei campanii s-a reuºit omai bunã mobilizare a instituþiilorjudeþene în a aborda aceastã temã � oficialsau neoficial - astfel încât tema dezbateriisã fie, în prezent, modalitãþile de areabilitare ºi nu dezafectarea liniei.

Mulþumim � ºi pe aceastã cale �Direcþiei Judeþene pentru Culturã, Culteºi Patrimoniul Cultural Naþional Sibiu �personal domnului director Vasile Criºan� care a fost unul din iniþiatorii ºisusþinãtorii acestui proiect ºi care aurmãrit consecvent documentaþia declasare a liniei ferate înguste Sibiu �Agnita ºi a obiectivelor aferente (pânã laSighiºoara, cele care s-au mai pãstrat).Certitudinea este cã � în prezent � seaºteaptã, cu nerãbdare, OrdinulMinistrului Culturii ºi Cultelor �domnului Adrian Iorgulescu � de clasareca monument istoric a tuturor staþiilor,haltelor ºi cantoanelor de pe linia feratãîngustã (inclusiv a liniei ferate) astfelîncât orice intervenþie pe aceastã linie sãse încadreze în spiritul legislaþieipatrimoniului cultural naþional. AcestOrdin ar încununa eforturile unei echipeheterogene care de aproape doi ani aridicat acest subiect în dezbaterea opinieipublice locale ºi naþionale în scopulreînvierii acestui simbol local ºi regional� o adevãratã coloanã vertebralã a VãiiHârtibaciului, ce poate constitui�motorul� dezvoltãrii economico-socialea întregii zone.

Pentru transparenþã ºi buna informarea tuturor celor interesaþi de viitorul�Mocãniþei� vã comunicãm paºii fãcuþiefectiv pentru reabilitarea liniei:

- primul demers ºi cel mai importants-a fãcut în direcþia transferului linieiferate din patrimoniul S.N.C.F.R. înpatrimoniul Consiliului Judeþean Sibiu,situaþie în care ar fi fost posibilã iniþiereaunui proiect de reabilitare a liniei ferateºi dezvoltare turisticã a zonei. Demersuleste actual ºi a implicat conjugarea maimultor factori interesaþi, efortul fiindîncununat cu iniþierea unei noi Asociaþii� respectiv Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã de Dezvoltare Turisticãºi excursii cu trenul de epocã pe ValeaHârtibaciului. Asociaþia este în curs de a

se constitui ca persoanã juridicã ºi vaprelua tema reabilitãrii liniei ferateînguste Sibiu � Agnita, membrii fondatorifiind Consiliile Locale ºi Primãriilelocalitãþilor de pe traseul liniei ferateînguste. Este meritul Asociaþiei ValeaHârtibaciului, respectiv a PrimãrieiOraºului Agnita � d-lui primar RaduCurceanu de a urmãri realizarea acesteinoi asociaþii cu un obiectiv specific �condiþie a obþinerii unor viitoare finanþãrieuropene pentru reabilitarea liniei.

- al doilea demers, ce nu a prinscontur, ar trebui sã se înscrie în spiritulrecentei Hotãrâri de Guvern, respectivH:G. 1.409/19.11.2007 � ce prevedecondiþiile de închiriere de cãtre CompaniaNaþionalã de Cãi Ferate �C.F.R.� S.A. aunor pãrþi din infrastructura feroviarãneinteroperabilã, precum ºi de gestionarea acestora. În conf. cu aceastã H.G. � sedefineºte infrastructura feroviarãneinteroperabilã (cf. O.G. nr. 12/1998) cecuprinde secþiile de circulaþie cu toateelementele necesare desfãºurãriicirculaþiei ºi manevrei materialului rulant,clãdirile staþiilor de cale feratã cufacilitãþile aferente, precum ºi celelalteclãdiri ºi facilitãþi destinate desfãºurãrii

transportului feroviar, existente lamomentul adoptãrii HG. Potrivit acesteinoi Hotãrâri � în termen de 30 de zile �Ministerul Transporturilor (MT) vaactualiza contractul de concesiune pentru

gestionarea infrastructurii feroviare,încheiat cu CFR � menþionând în moddistinct obligaþiile pãrþilor privindgestionarea infrastructuriineinteroperabile! Contractul deconcesiune (încheiat de M.T. cu CFR) vaprevedea posibilitatea CFR de a oferi în

regim de închiriere secþiile de circulaþieaparþinând infrastructurii neinteroperabilecãtre alþi operatori economici. Ofertarease va face cãtre operatori de transportferoviar licenþiaþi, pe baza încheierii decãtre aceºtia a unui contract de acces ºi aplãþii tarifului de utilizare a infrastructuriiferoviare neinteroperabilã ºi a chiriiloraferente serviciilor ºi facilitãþilorsolicitate!

Art. 11 prevede ca în termen de 30de zile de la comunicarea de cãtre CFRa listei secþiilor de circulaþie aparþinândinfrastructurii feroviareneinteroperabile, consiliile judeþenevor transmite în scris la CFRpropuneri privind pachetul min.necesar de servicii publice de transportferoviar de cãlãtori, pe fiecare secþiede circulaþie. Ulterior � pe bazã delicitaþie se vor selecta operatoriieconomici interesaþi în preluareasecþiilor respective pentru închiriere.

În anexa 3 � Secþii de circulaþie cealcãtuiesc infrastructura feroviarãneinteroperabilã, la poz. 59 � sucursala

MOC{NI|A HÂRTIBACIULUIUN TRECUT CE POATE DEVENI VIITOR?

(continuare în pagina 5)

Braºov � este menþionatã linia feratãSibiu-Agnita, în lungime de 58 km.

Cu alte cuvinte, proprietarul (MT) vaconcesiona la CFR (toate liniileneinteroperabile) care la rândul lui vaînchiria unor operatori autorizaþi acestelinii. Aceasta se prevede teoretic � darpractica ne omoarã. Care operator privatva avea curajul sã închirieze o linie (a sevedea linia noastrã � ce aratã deplorabilºi este nefuncþionalã de 8 ani, fãrã staþiiºi cantoane viabilizate) sã plãteascã ochirie (care nu va fi deloc modicã) pentrua putea sã circulãm, dacã nu zilnic celpuþin de douã ori pe sãptãmânã, la Agnita� cu mocãniþa? Sumele vehiculate pentruînchirierea liniei se ridicau anual la circa150.000 euro! Care este preþul cãlãtoriei?Asta pentru cã garnitura de tren trebuieînchiriatã de la Societatea de TransportFeroviar, cu alþi bani - sau euro!

La începutul mileniului trei noiinventãm metode de a stoarce bani dinpiatrã seacã. ªi când te gândeºti cãînaintaºii noºtri au construit linia �gândind-o ca o societate pe acþiuni, toþilocuitorii contribuind la construcþia ei ºicrezând în acest vis. În 2010 se împlineºteun secol de la inaugurarea liniei Sibiu -Agnita � Sighiºoara, o investiþie posibilãla început de secol XX, dar imposibilã însec. XXI. Rãmân cu amintirea relatãriloroficialilor germani (în mai) ce spuneaucã dupã unirea celor douã Germanii (înanii 1990) cãile ferate cu destinaþieturisticã cu trenuri de epocã s-auconcesionat cu suma de 1 (un) euro,singura pretenþie fiind reabilitarea în bazaunui proiect viabil. Licitaþia era deproiecte ºi de sustenabilitatea financiarãºi nu de închirierea unor structuri caremâine nu vor mai fi cãci timpul le vadistruge natural.

La noi de ce nu se poate?Sau trebuie cãutatã soluþia

revendicãrii acestei linii ferate ºi lansareaunui proces firesc de retrocedare a acesteiinvestiþii de suflet pentru sudulTransilvaniei?

Pânã când cãutãm soluþii când acesteasunt fireºti ºi nu necesitã atâta bãtaie decap?

Asociaþia Ecomuzeul Regional SibiuMarius Halmaghi

6 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2007

Navigând pe internet am descoperit:

�STUDIU DE PROIECT PRIVINDINFIINTAREA UNEI FERME DEBIVOLITE PENTRU LAPTE� Director deproiect, ªef lucrãri dr. ing. Livia Vidu

Având în vedere dorinþa multoragricultori ºi crescãtori de animale de a creºtebivoliþe am considerat oportun sã publicãmacest material, gândindu-ne cã deþineinformaþii de certã valoare ºtiinþificã ºi poateveni în ajutorul tuturor localnicilor, caargument la un asemenea demers!

Citãm din lucrare:(cintinuare din numãrul trecut)Din analiza a 3391 lactaþii s-a constatat

cã 11,47%  sunt cuprinse între lactaþiile 10ºi 14, cu performanþe bune în direcþiaproducþiei de lapte.

La 0,3% din efectivul studiat de noivârsta la ultima lactaþie analizatã a fost de20 ani.

Ritmicitatea de reproducþieRitmicitatea de reproducþie este datã în

mare mãsurã de calving-interval (intervalulîntre douã fãtãri). Acest indicator esterezultatul însumãrii duratei gestaþiei ºiservice-periodului.

Pe baza acestor indicatori cunoscuþi sepoate calcula un indicator sintetic-capacitateade reproducþie.

C.R.= 365/CI x100C.I.= DG + SPDurata calving-intervalului influenþeazã

numãrul de lactaþii pe viaþã productivã, darºi numãrul de viþei. Atât producþia de lapte,cât ºi numãrul de viþei au implicaþii certeasupra eficienþei economice a creºteriibivoliþelor  pentru lapte.

La bivoliþele aparþinând populaþieiactive, în anul 2001, calving-intervalul avariat în funcþie de generaþie, respectiv rangullactaþiei, între 471 zile la bivoliþele de lalactaþia a 2-a ºi 432 zile la cele de la lactaþiilea 3-a ºi peste.

Analiza efectuatã defalcat pe judeþeevidenþiazã variaþii foarte mari de la un judeþla altul ºi chiar de la o localitate la alta (tabelul12). Se observã cã valoarea medie aintervalului între fãtãri a fost de 438 zile, cuvariaþii cuprinse între 365 zile (situaþiaidealã) ºi 542 zile.

Valoarea medie înregistratã în studiulefectuat în cele 3 judeþe este apropiatã de ceagãsitã de Velea C. ºi col., respectiv 433,29zile.

Valoare deosebit de mare a intervaluluiîntre fãtãri s-a înregistrat la bivoliþele dinGermania, unde studiul evidenþiazã valori

CRE~TEREA BIVOLI|ELOR � O ~ANS{PENTRU AGRICULTURA HÂRTIB{CEAN{

- în organizare un simpozion  despre �Creºterea bivoliþelorºi caprelor� de Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

cuprinse între 365 zile ºi 761 zile, cu ovaloare medie de 730 zile. 

În tabelul 3 sunt prezentate valorileintervalului între fãtãri în funcþie de rangullactaþiei la populaþia analizatã de noi.

Din tabel se observã cã cel mai scãzutcalving-interval l-au realizat bivoliþele aflatela lactaþia a 5-a, iar cea mai mare valoare aacestui parametru s-a înregistrat la bivoliþelede la lactaþia a 3-a.

La întregul efectiv analizat, calving-

intervalul a avut o valoare medie de 469 zile,superioarã datelor de la noi din þarã. Faþã deefectivul analizat în Germania, intervaluldintre fãtãri la bivoliþele de la noi din þarãeste mai redus, ceea ce conduce la o eficienþãmai bunã.

Natalitatea medie la bivoliþele din þaranoastrã este de 89%. Fãtãrile sunt în  65,71%din cazuri normale, fãrã dificultãþi,  în 7,14%din cazuri sunt grele ºi 7,14% sunt foartegrele necesitând intervenþia personaluluicalificat.

ANALIZA PARAMETRILORCANTITATIVI AI PRODUCÞIEI DE 

LAPTE  LA BIVOLIÞE

Durata lactaþiei totale reprezintãintervalul de timp cuprins între a doua zi dela fãtare ºi pânã la înþãrcarea bivoliþei.

Conform Convenþiei de la Roma duratalactaþiei normale reprezintã intervalul detimp (în zile) începând cu a doua zi de lafãtare ºi pânã la cel mult a 305-a zi delactaþie. Lactaþia normalã nu trebuie sã fiemai micã de 260 zile.

Durata lactaþiei este un indicatordeosebit de important, care influenþeazã atâtperformanþele în direcþia producþiei de lapte,cât ºi activitatea de reproducþie.

 În tabelul 4 sunt prezentate rezultatelecontrolului oficial al producþiei de lapte înceea ce priveºte durata lactaþiei totale. Seobservã cã din cele 15 ferme luate în studiu,cea mai mare durata a lactaþiei au înregistrat-o bivoliþele din ferma Sãlãjeni din judeþulSãlaj (302 zile). La polul opus se gãsescbivoliþele din ferma Gârbou din acelaºi judeþcu 232 zile.

Se observã cã cele 15 ferme au realizato medie de 269,86 zile de lactaþie.

Comparând datele din tabel cu valoareamedie a duratei lactaþiei totale la nivel deþarã, remarcãm o valoare medie superioarãcelor analizate, respectiv 286,01 zile.

Din analiza a 493 lactaþii încheiate în

perioada 1991-2002 se remarcã diferenþeapreciabile de la o generaþie la alta.

Valoarea cea mai mare a duratei lactaþieitotale au înregistrat-o bivoliþele de la lactaþiaa 5-a, cu 292,61 zile ºi un coeficient devariabilitate de 22,615. Cea mai scãzutãduratã a lactaþiei totale au realizat-o bivoliþelede la lactaþiile 7-14, respectiv 239 zile.   

La populaþia de bivoliþe din Germania,recordul este deþinut de bivoliþele deprovenienþã italianã cu 307 zile de lactaþie.

Valoarea medie obþinutã de noi estecomparabilã ce cea realizatã de bivoliþele dinGermania, respectiv 279,6 zile la primipare.La bivoliþele aflate la lactaþia a 2-a, înGermania durata medie a lactaþiei totale estefoarte scãzutã, respectiv 208 zile.

Pucheanu C. ºi col. (2001) a stabilitpentru bivoliþele din zona Fãgãraºului oduratã medie a lactaþiei de 219,99 zile, cuvariaþii în funcþie de rangul lactaþiei.

Cantitatea de lapte pe lactaþie normalã ºitotalã 

Cantitatea de lapte este un parametrudeosebit de important, atât pentru studiuleficienþei economice a creºterii bivoliþelor delapte, cât ºi pentru munca de ameliorare.Acest parametru se exprimã în unitãþi devolum sau gravimetric, în special în muncade ameliorare.

Posibilitatea de realizare a unor cantitãþimari de lapte la bivoliþe este condiþionatã pede o parte de potenþialul genetic al rasei, iarpe de altã parte de influenþa factorilor deexploatare.

Recordul în producþia de lapte estedeþinut de Italia cu 5962 kg,  în 307 zile delactaþie.

Rezultate bune s-au înregistrat ºi înBulgaria, unde rasa Murrah a atins un vârfde 4467 kg lapte în 257,5 zile de lactaþie.

Deºi cel mai mare efectiv de bivoliþeanalizat provine din ferma ªercaia din judeþulBraºov, totuºi producþia de lapte înregistratãeste cea mai micã dintre fermele analizate(1084 kg lapte pe lactaþie totalã).

În studiul efectuat de noi pe un total de493 lactaþii încheiate se observã existenþa uneivariabilitãþi foarte mari, dar ºi diferenþe înfuncþie de generaþie.

Vârful producþiei de lapte s-a atins lalactaþia a 4-a, cu 1519,11 kg lapte pe lactaþietotalã. Valoarea medie calculatã a fost de1407,68 kg, inferioarã mediei stabilite în

fermele evidenþiate anterior.Comparând aceste date cu valorile

existente în literatura de specialitate,observãm cã sunt superioare celor gãsite deGeorgescu Gh. ºi col. (2001) la bivoliþele dinzona Fãgãraºului (1109,27 kg), respectivvalorii medii (1105,11 kg) înregistrate labivoliþele din rasa Murrah crescute înThailanda.

În Bulgaria, cantitatea medie de lapte labivoliþele de rasã Murrah este de 1845 kg,

superioarã valorii stabilite de noi.La bivoliþele de diferite provenienþe

crescute în Germania, primiparele au realizato cantitate medie de 2028 kg lapte pe lactaþie,iar multiparele 1793 kg lapte. Având învedere cã foarte multe dintre acestea provindin România, considerãm cã potenþialulgenetic al animalelor noastre este bun, darcondiþiile de hrãnire ºi întreþinereinfluenþeazã în mod negativ cantitatea delapte la noi în þarã. 

Cantitatea de grãsime pe lactaþie normalãºi totalã. Cantitatea de grãsime purã este unparametru cu importanþã deosebitã pentruameliorarea bivoliþelor de lapte. Aceastainfluenþeazã în mod deosebit valoareaenergetica a laptelui ºi randamentul acestuia.

Grãsimea din lapte este constituita dintr-o molecula de glicerina si diferiþi acizi graºi,fiind întâlnitã sub forma de globule. Aceastaîndeplineºte o multitudine de funcþii ºianume:o conferã laptelui o anumita valoare

energetica (un gram de grãsime asiguraconsumatorului 9 calorii);o conþine substanþe aromate volatile care

dau laptelui ºi produselor lactate grase ungust plãcut;o constituie o substanþã chimicã

complexã ºi se gãseºte în lapte sub forma deemulsie, putând fi uºor digerabila;o influenþeazã pozitiv randamentul în

procesul prelucrãrii în produse lactate grase(unt, smântânã, friºcã).

Din datele prezentate în tabelul 7 rezultãcã acest parametru are o evoluþie oscilantã,înregistrând valori cuprinse între 82 kggrãsime ºi 106,8 kg grãsime, în condiþiile încare media efectivului cercetat este de 97,47kg, cu o variabilitate foarte mare de 39,6%.

Faþã de valorile gãsite de Georgescu Gh.ºi col. (2001), acestea sunt superioare cuaproximativ 30% pentru valoarea medie.Comaprând rezultatele obþinute de noi cu celerealizate în fermele din judeþele Braºov, Clujºi Sãlaj, remarcãm valori mai scãzute faþã decele înregistrate în judeþul Sãlaj (între 106kg în ferma Fabrica ºi 143 în ferma Solona).

Studiile extinse asupra mai multorgeneraþii au evidenþiat faptul cã, la rasa deBubaline româneascã cantitatea de grãsimepe lactaþie totalã variazã , în general între 75ºi 90 kg.

La bivoliþele primipare crescute înGermania, valoarea medie a cantitãþii degrãsime este de 176,2 kg, iar la multipare164,7 kg.

La bivoliþele din nordul ºi centrul þãrii,Velea C. ºi col. (2001) a calculat o valoaremedie a cantitãþii de grãsime de 80,52 kg.

Rasa Murrah din Bulgaria înregistreazão medie a cantitãþii de grãsime de 136,53 kg,cu 40% mai mult decât valoarea stabilitã denoi.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 7

Portul popular sãsesc pe valea Hârtibaciului

@N LUNA IANUARIEESTE ZIUA LOR

Din volumul �Flori alese de pe Hârtibaci�de prof. Mircea Dr[gan - Noi`te\eanu

POVE~TI FILOZOFICE

Aroneasa Cornel Retiº 1 ian. 83 de aniItu Victoria Alþâna 2 ian 88 de aniBârsan Verghina Retiº 3 ian 91 de aniBrumar Emil Retiº 4 ian 84 de aniMoldovan Nicolae Þeline 4 ian 84 de aniBârsan Maria Retiº 7 ian 89 de aniMuntean Maria Merghindeal 10 ian 87 de aniJecan Reghina Merghindeal 11 ian 85 de aniRaicu Toader Alþâna 12 ian 87 de aniPopia Maria Alþâna 13 ian 87 de aniCãlin Anica Alþâna 14 ian 84 de aniDobre Aurel Retiº 19 ian 83 de aniDrãgan Elena Þeline 19 ian 83 de aniTatu Ioachim Alþâna 19 ian 81 de aniRaicu Teodor Alþâna 23 ian 87 de aniDamian Ioan Hosman 24 ian 82 de aniBrezae Ioan Alþâna 25 ian 86 de aniZlatea Petru Ruja 27 ian 86 de aniCândea Finica Alþâna 27 ian 84 de aniBrezae Maria Alþâna 31 ian 83 de aniNoi le dorim multã sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi dragoste din partea urmaºilor.

DOUA FEMEI ÎNTR-O BARCÃCele douã femei ale lui Nastratin l-au

întrebat într-o zi pe acesta pe care dintre eleo iubeºte mai tare.

Nevrând sã dea un rãspuns limpede,Nastratin a spus, cu mare grijã, cã le iubeºtela fel de mult pe amândouã.

Femeile au þinut-o una ºi bunã, Nastratinaºiºderea. Atunci cea mai tânãrã dintre ele l-a întrebat:

- Dacã am fi amândouã într-o barcã ºibarca s-ar scufunda, pe care dintre noi ai vreas-o scapi mai întâi?

Nastratin s-a întors spre cea maivârstnicã ºi a întrebat-o:

- Tu ºtii sã înoþi puþin , nu-i aºa?

REGIMUL POTRIVITO poveste evreiascã spune cã un om care

împlinise o oarecare vârstã ºi care se simþeafoarte obosit a mers la un doctor vestit.

Doctorul i-a luat tensiunea, s-a uitat laochi, l-a controlat la plãmâni ºi în gât. I-afãcut o encefalogramã, o electrocardiogramã,mai multe teste ºi analize. Când rezultateleanalizelor au fost gata, doctorul l-a chematpe pacient, a verificat unele amãnunte, a scristimp de un sfert de orã ceva pe o foaie albãºi în cele din urmã i-a spus:

Am scris totul aici. Începând de azi, numai fumezi ºi nu mai pui în gurã nici opicãturã de alcool, cu nici un chip. Nu maimãnânci zahãr ºi nici grãsimi, nici mãcar uleide floarea-soarelui. Nu te mai atingi decartofi, de fasole, ºi în general de nimic careconþine amidon. Nu mai faci dragoste. Iatãce poþi mânca: salatã ºi praz fiert, fãrã niciun fel de adaos, gulii fierte în abur, mere lacuptor - fireºte, fãrã zahãr - ºi, de douã oripe sãptãmânã, câte o sutã de grame de carneslabã la grãtar. O datã pe sãptãmânã, ai voiesã mãnânci un iaurt natural ºi o bucãþicã depeºte fiert, fãrã ulei ºi fãrã unt. Dacã nu-miurmezi sfaturile, n-ai s-o duci mai mult detrei luni.

- ªi dacã le urmez, a întrebat omul, potspera sã trãiesc mai mult?

- Nici vorbã, a spus doctorul. Doar cãtimpul va trece mai greu.

VACA ALBA ªI VACA NEAGRAPovestea urmãtoare, care trebuie spusã

sau cititã încet, se întâlneºte în zilele noastreîn þara bascilor. Este socotitã ca fiind unadintre cele mai pline de tâlc din lume.

Un þãran liniºtit ºi tãcut pãzea douã vacicare pãºteau pe o pajiºte ºi nu fãcea nimicaltceva.

Un alt þãran, aflat în trecere pe acolo, s-a aºezat la marginea pajiºtii, pe un gard, astat o clipã fãrã sã vorbeascã (în aceastã þarãvorbele sunt bine cumpãnite) ºi deodatã aîntrebat:

- Mãnâncã bine vacile tale?- Care din ele? a întrebat celãlalt.Þãranul care se afla în trecere, oarecum

încurcat de întrebare, a întrebat, cam laîntâmplare:

- Cea albã.- Cea albã, da, a zis primul.- Dar cea neagrã?- ªi cea neagrã.Dupã acest schimb de cuvinte, cei doi

au stat aºa o vreme, fãrã sã vorbeascã, privindîn jur, la munþi ºi la sat.

Apoi cel de-al doilea þãran a întrebat:- ªi dau lapte destul?- Care anume?- Cea albã.- Cea albã, da.- Dar cea neagrã?- ªi cea neagrãA urmat iar o tãcere la fel de lungã ca ºi

celelalte. Cei doi nu ºi-au aruncat nici mãcaro privire. nu se auzea decât zgomotul liniºtital celor douã vaci care pãºteau,

Cel de-al doilea þãran a rupt într-un târziutãcerea ºi a spus:

- Dar de ce mã întrebi de fiecare datã�care anume�?

- Pentru cã, a rãspuns primul, cea albãeste a mea.

- Aha, a zis celãlalt.S-a mai gândit puþin ºi a întrebat, nu fãrã

o oarecare teamã:- Dar cea neagrã?- ªi cea neagrã.

MOª CRÃCIUN

Prin zãpezi umblã tip, tipNu îi pasã cã e frigªi împarte pe la case,Daruri multe ºi haioase.

Roºie este haina saBarba e de catifeaªtiþi voi oare cine este?Moº Crãciun cel din poveste.

Pãcurar Becheº Nicolae

BRADUL

Brãduleþ cu stea în frunteCobori iarna de la munte,Tu eºti vesel ºi frumosªi ne-nveseleºti pe toþi

Eu te iau la mine în casãªi îþi pun betea frumoasãÎn jurul tãu ne-adunãmªi începem sã cântãm.

Pleºa ªtefania ºiDrãgoiu Raluca

NINGE

E iarnã. Se aud cântecele vântului.Soarele stã ascuns dupã nori. De submustaþa albã, cerul a început sã sufle

asupra pãmântului. Norii au început sãcearnã steluþe argintii. Ninge ca într-opoveste. Pomi, case, strãzi sunt acoperitede haina groasã a iernii.Ce mult îmi place când ninge!

IARNA

Este iarnã. Casele par mai mici subcojocul gros de zãpadã. Pe uliþele satuluise aud voci cristaline de copii.

Sunt colindãtorii care vestescNaºterea Domnului pe la caseleoamenilor. Gazdele îi primesc cu bucurieºi le oferã mere ºi covrigi. Copiii îlaºteaptã cu nerãbdare pe Moº Crãciun.

Va veni cu siguranþã ºi anul acestape la ei!

DE CRÃCIUN

E noaptea sfântã de CrãciunSe aud colindãtori pe drum.Miroase-a cozonac ºi bradªi-l aºteptãm pe moºul drag,

Ce-aduce liniºte ºi paceªi multã fericire-n case.Azi vreau sã fiu mai darnicºi mai bunE sfânta sãrbãtoare de Crãciun.

Înv. Angelica Banu

STELU|E DE CR{CIUNNUNTA DIN SÃSÃUªI

�În peþîte� se considerã ca o tomnealã(logodnã), cãci dupã cel mult o lunã, urmanunta. A doua zi �se bãgau în drot�, adicãplecau sã-ºi facã actele de cãsãtorie laprimãrie, unde actul de cãsãtorie se afiºa înplasa de �sârmã�.

Pe atunci nu se fãceau analize medicale,se mergea direct la primãrie. Era avertizat ºipopa, care anunþã în bisericã trei duminiciînaintea nunþii.

CHEMAREA LA NUNTÃUn vecin desemnat mergea în sâmbãta

nunþii. Cel mai adesea strigau de la poartã.Nu era �omenit�de cei invitaþi, ci de familiamirelui.

SÂMBÃTA NUNÞIISe pregãtea ciorbã de morcovi ºi varzã

cu carne. Tineretul petrecea la nun: beuturãºi joc, fãrã mâncare. Mireasa se gãtea cu coif(dar fãrã cununã) ºi mergea prin sat pe laneamuri

DUMINICÃ - GÃTIREA MIRESIIMireasa se gãtea cu coif: o cãiþã cu mulþi

bani pe ceafã(conci), apoi pe conci-o cununãîmpodobitã cu flori de hârtie ºi pene de pãun.Cununa era acoperitã cu un giolgi care secontinua pe spate. Alt giolgi era în faþã.Giolgiul era cu pui.

Nunele ºi încã douã prietene sauveriºoare, împreunã cu jumãtate din muzicã,veneau la mireasã, o luau ºi mergeau labisericã. La fel procedau naºii cu mirele. ªimirele, ºi mireasa aveau o nãframã neagrãcu ciucuri pe care o prindeau de un colþ, iarnunul ºi nuna de celãlalt. Aºa mergeau labisericã. În timpul cununiei, muzica cânta ºitineretul juca (în uliþã sau într-o curte). Laieºire le þineau uºa bisericii ºi naºul trebuiasã plãteascã un litru de rachiu. Când nuntapleca în alt sat, se fãceau �portiþe�: era întinsun lanþ fãrã covoare. Naºul plãtea iar un litrude rachiu.

De la bisericã, nunele, mireasa ºi câþivainvitaþi (prieteni, vecini, rude) mergeau lamireasã ºi ospãtau: rachiu ºi supã sau ciorbã.La fel se întâmplã la mire. Dupã aceea, nunamare ºi nuna micã �cu ciuru� (era chiar unciur, doar mai recent se iau desagi) mergeauacasã. La fel � nãnaºii.

Între timp cãlãraºii aºteptau la nãnaºulmare. Cãlãraºii erau feciori îmbrãcaþiromâneºte, cu hainã de pãnurã pe umeri ºinãfrãmi cusute pe ea. Caii erau împodobiþicu þoale frumoase de lânã: întâi unul alb, apoiþoale de lânã sau covoare, apoi ºeaua.Cãpitanul se împodobea cu flori de hârtie ºiclopote mari. La nãnaº se-mpodobea carulºi, cu cãlãraºii înainte, mergeau la mire.Nunul mergea pe jos, cu un bãþ în mânã ºiavea grijã ca nu cumva sã se fure vreun cuide la car.

La mire se spunea colacul, apoi urmacântecul mirelui. Nu se ospãta ºi plecau lamireasã, nunul tot pe jos. Mirele era ºi elcãlãraº. Ca semn distinctiv, avea perna cu feþeromâneºti. Colacul (prin care se cerea mirele)era spus de vornic (unul din cãlãraºi).

La mireasã se spune colacul miresii. Sejucau câteva jocuri, apoi cineva striga:�Oamenii nunului în casã, ai socrului mic încasã, ºi ai socrului mare-pe unde-or putea!�Se intra în casã ºi se ospãtau cu ciorbã demorcovi (cu lingura de lemn!) ºi varzã acrã .Rachiul se bea din glajã, care umbla din mânãîn mânã. Tineretul juca afarã.

Dupã ce ospãtau, cei din casã ieºeau ºiintra tineretul sã ospãteze. Stegarul cerea unblid ºi toþi tinerii puneau 1 sau 2 lei. Chemanunul ºi cumpãra blidul, mai luând bani ºidin blid! Banii din blid îi dãdeau tinerilor,iar blidul îl arunca în grindã de-l spãrgea.

La mireasã se pregãtea încã un car cuzestrea miresii. Fetele cântau cânteculmiresii, se lua rãmas bun. Nuna o suia în carpe mireasã, apoi urca ºi ea. Cãlãraºii ocoleaucarul de trei ori ºi ea-i stropea cu apã dinºuºtar. De trei ori stropea cãlãraºii cumãtãhuzul, iar a treia oarã-mirele. Vorniculcu colacul spunea colacul. Mireasa le dãdeacãlãraºilor câte un colac pe care îl legau laºold. Un cãlãraº arunca colacul înfipt într-oþãpuºã de lemn peste car ºi lumea îl lua.

Un vãr al mirelui era �cu gluga�, o traistãmare, albã, de lânã cu curea dupã gât.

Soacra micã era chematã afarã ºi mireleîi punea o pereche de opinci pe umãr. Eaprotesta: �Numa� pentru-atâta m-aþi chemat?�Atunci mirele îi punea papucii, care de fapterau cumpãraþi de mire pentru mireasã.Soacra micã îi lega colacul mirelui,iar el îirupea copca la ie.

Se pleca la mire: întâi cãlãraºii, apoicarul miresii cu nuna ºi mireasa, cel cu steagulºi una-douã fete sau surori, care strigau pedrum. Urma cãruþa cu tinerii, apoi cãruþa cuzestrea: o ladã cu hainele mãrunte,apoi peladã-straiul (azi-plapuma), toate de lânã ºipânzã alternativ, apoi perne, feþe de masã,desagi, traistã�

Restul nuntaºilor mergea pe jos, dupãcãruþe. Se ocolea satul sã vadã toatã lumeaºi se striga. In curte, înainte de plecare, semai cânta o datã cântecul miresii.

Când ajungeau la mire, mireasa rãmâneasingurã în car. Nuna îi dãdea mãtãhuzul (unbãþ cu un ciucur la capãt) ºi ea îl arunca pestecasã. Cine punea mâna primul pe mãtãhuz,primea de la nun 1 litru de rachiu.

Cineva striga: Ieºi afarã, soacrã mare, Cã-þi aducem norã tare, Sã-þi ajute la ciubãr, ª-apoi sã vã luaþi de pãr!

(continuare în numãrul urmãtor)

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2007

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine

calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare. Firma SC MODEST IMPEXSRL, furnizor de produse ºiservicii de cea mai bunã calitatele ureazã beneficiarilor ºicolaboratorilor ca în 2007 sã sebucure de împliniri ºi succese. Levom fi alãturi celor care au nevoiede noi. LA MULÞI ANI!

La Grãdiniþa nr.2 a venitbunul ,,Moº Crãciun cu darurimulte�.Primii l-au întâmpinatcopiii din �Grupa MarePregãtitore�, cu educatoreleElisabeta Iorgulescu ºi DorinaVarga care i-au prezentat oscenetã cu Naºterea PrunculuiSfânt. Apoi moºul a intrat la copiidin �Grupa mijlocie�, care i-auspus poezii ºi i-au cântat colindedespre Naºterea Domnului

DE MO~CR{CIUN

asistaþi de educatoarele ElviraHorumbete ºi Alexandra Ciaca.

La �Grupa micã� moºul avenit pentru prima datã, dar ceimai mici dintre prichindei aufãcut tot ce-au ºtiut, pentru camoºul ºi mai ales pãrinþii sã sebucure. ªi au ºtiut destule.Alãturi de educatorele Ana

Þerbea ºi Oana Smarandache , aucântat despre iarnã, au colindatºi au spus poezii

Dãrnicia moºului a fost pemãsura frumoaselor spectacole.Prin grija Consiliului Local ºi aPrimãriei din Agnita moºul a adusdaruri multe la toþi copii dingrãdiniþe ºi de la ºcoli.

I. B.

Pe patronul firmei S.C. Modest Impex SRL Stãnuleþ Chirion, l-amgãsit destul de greu ºi n-a prea avut timp de discuþii.

Fiind cea mai mare firmã de construcþii din zonã am vrut sã aflu celucrãri publice a realizat în acest an. Mi-a spus cã a pietruit toate drumuriledin Brãdeni, Iacobeni, Merghindeal, Nocrich ºi Apold. A reabilitat ºireparat ºcolile ºi grãdiniþele din Agnita, Ruja ºi Coveº.

ªtiindu-l darnic, l-am întrebat cum stã cu sponsorizãrile. Necãjit cã is-a defectat un utilaj mi-a rãspuns din mers; �Am sprijinit bisericileortodoxe din Chirpãr, Vãrd, Sãsãuº ºi Agnita, am ajutat Clubul SportivAgnita, ºi am plãtit deplasãrile unor echipe de la liceu, am sponsorizatdeplasarea ansamblului Cununa în Spania�.ªtiu cã a sponsorizat ºi �Zileleoraºului Agnita� dar a uitat sã-mi spunã ºi probabil cã a mai uitat câteceva. Oamenii care sunt harnici ºi darnici meritã felicitaþi. Noi o facemºi-i urãm LA MULÞI ANI!

TACE ~I FACE

Firmelor S.C. MODEST IMPEX SRL ºi ELECTROCOM SRL,colaboratoarele Gazetei Hârtibaciului le urãm un ,,An nou fericitcu spor în activitãþi, clienþi mulþi ºi corecþi, bunãstare ºi sãnatateangajaþilor� LA MULÞI ANI�!

URARE

În ciclul activitãþilorprogramate a se desfãºura înlocalitãþile Ecomuzeului RegionalSibiu, simpozionul �Creºtereabivoliþelor ºi caprelor� se înscrie cao manifestare specificã, menitã sãimpulsioneze creºterea tradiþionalãa animalelor respectiv sã tragã unsemnal de alarmã privinddepopularea satelor ºi implicitabandonul gospodãriilortradiþionale.

Simpozionul este programat ase organiza în luna ianuarie laSãsãuº � comuna Chirpãr,participanþii fiind invitaþi din cadrulinstituþiilor judeþene interesate dedezvoltarea agriculturii ºi a creºteriianimalelor, primari, crescãtori deanimale de pe Valea Hârtibaciului,precum ºi toþi cei interesaþi îndezvoltarea durabilã a suduluiTransilvaniei.

Pentru înscriere, organizare ºiinformaþii suplimentare � persoanãde contact Marius Halmaghi � tel.0740-009981, respectiv la sediulredacþiei Gazeta Hârtibaciului.

Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

SIMPOZIONUL �CRE~TEREA BIVOLI|ELOR ~I CAPRELOR�