Hmstratinnea ?i Tipografia.BBAŞQV, piaţa mare Nr. 30.

Scrisori nefrancate na te primesc. Manuscripte na se retrimet.INSERATE se primesc la AD-

MM8TRAŢIUNE In Braşov şi la ormătârele Birouri i» anunolurl:

In V ie na : M. Duke* NacJbf. ■«x. Auflanfeld & Emerloh Lotiter, Hainrioh Sohalek. Rudolf Mosse. A. Of pellks Nachf. Anton Oppellk. In B u dapesta : A. V. Boldber- B*r, Eksteln Bernat. In Ham ­burg.- Harolyi k Llebmann.

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­r i i garmond pe o coldnă 6 or. şi 30 or. timbra, pentru o pu­blicare. — Publicări m ai dese după tarifă şi Învoiala.

RECLAME pe pagina a 3-a o seriă 10 or. s6u 30 bani.

REDACŢIUNEA,

A b T U L L S I I .

„ ftA Z E T A “ iese în uscare fl.Abonamente pentru Austro-Ungaria:Pe un an 12 fl., pe şâse luni

6 fl., pe trei lu n i 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe ş6se lun i 20 fr., pe trei lun i 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol. Se prenumeră la tote ofi­

ciale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Brast?Adminixtraţitmea, Piaţa rra it

Târgul In u lu i Nr. 90, etacit I . : Pe un an 10 fl., pe şist luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 Cf. Cu dusul în casă: Pe un ai 12 fl., pe 6 lun i 6 fl., po trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 or. v. a. s6u 15 bani. — At&t abo­namentele c&t şi inserţiunile sunt a se p lăti înainte.

Nr. 138. Braşov, Joi 24 Innie (6 Iulie). 1899.

Din canea s-tei sérb&torl diarul nn та apărâ până Vineri séra.

Nou abonamentla

Gazeta Transilvaniei.Ca 1 Iulie st. v. 1899

se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fóiei nóstre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria:

pe nn a n ..........................12 fl.pe şâse lu n i ...................... 6 „pe trei l u n i ...................... 3 „pe o lună ......................... 1 „

Pentru România şi străinătate:pe un a n .................. franci, 40pe şâse luni............... „ 20pe trei lu n i............... „ 10pe o lună.................. „ 3.50

Abonarea se póte face mai uşor l>rin mandate poştale,

A dministraţiunea.

Tactica oficioşilor unguri.Cu tote că s’a desfiinţat nu

fără ore-care sgomot, faimosa „sec­ţiune a naţionalităţilor44 aşa cum lu- sese ea instituită de fostul minis- tru-preşedinte Banffy în resortul pre- sidiului ministerial, vedem că se lucrăză mai departe tot cu tactica observată de matadorii ei de odi- nioră. Se lanseză adecă comunicate de tot felul despre pretinse curente, opiniuni, planuri şi tendinţe, ce ar esista în cercuri române diferite cu privire la atitudinea politică a popo­rului român. Deosebirea este numai, că acum oficiosele mari şi mici nu mai vorbesc in comunicatele lor de planuri de re sturnae, despre 4e°Î de mii de proclamaţii revoluţionare şi altele, ce s’ar pune la cale pe sub ascuns între Români, ci tratăză cu pre-

dilecţiune întrebarea, cum se vor pune Românii faţă cu programul şi cu atitudinea guvernului Szell, care sunt mereu îniăţişate în lumină de „sis­tem politic schimbat44.

De-ocamdată comunicatele va­riază tema unei presupuse intenţium a conducătorilor români, de a pune capet pasivităţii şi a întră în sunetul musicei şl al tobelor, în dietă. Se înţelege, că basa tuturor faimelor de felul acesta o formeză tot pre- sapusa putere de atracţiune a noului guvern, care — după unul din o fi cioşi — se fi avut deja efectul fe­nomenal, de a fi adus pe conducă­torii Românilor la convingerea, „că actualul guvern e gata a ţină semă de dorinţele îndreptăţite ale na­ţionalităţiloru.

Şi de ce se nu fiă aşa, când astfel convine mai bine politicei ma­ghiare, care sub Szell a ajuns — aşa cred acjî cel puţin aderenţii lui oficioşi şi neoficioşî — la apogeul cuceririlor şi a succeselor ei celor mai uimit6re? De ce, după o vic- toriă atât de strălucită, ce a rapor­tat’© d l Szell faţă cu Austria în cestiunea pactului, se nu-i succedă aeestui înţelept discipul al şi mai înţeleptului seu magistru şi vestit advocat al causei maghiare* în ra­port cu Austria nu mai puţin, ca cu poporele dinăuntru, Francisc Deak, de a resolva şi cestiunea naţionali­tăţilor, începând cu înjghebarea Ro­mânilor în dietă ca purtători ai tre- nei puternicului seu partid guver­namental ?

Aşa se vor fi întrebând cei-ce se scaldă acum în radele sorelui „nouei erew, ne mai voind se scie, că ieri alaltăeri se închinau încă parte mare cornetului furios al sis­temului Banffy. Le stă în voiă se csedă ce vor vră şi să-şi facă ilu- siuni cât de multe şi mari despre puterea irresistibilă, ce o au formu­lele esorciste ale actualului lor stă­pân. De un lucru însă nu pot fi li­beraţi: trebue se ţină şi ei cât de

puţin sămă de istoriă, dăcă nu vor se dea tocmai în gropî, ca orbii. Şi astfel ei ar trebui se aibă în vedere, —7 când se simt atât de încurajaţi şi încrecjuţî de victoria dobândita faţă cu Austri&cii în afacerea pactu­lui, — că legăturile, ce au dat nascere acestui nou pact, se datăză numai de trei-c[eci şi trei de ani, ér proce­sul cel mare dintre Români şi Ma­ghiari esistă de o miiă de ani, încă neresolvat.

In tot caşul, dăcă este vorba de aplanarea şi delăturarea nemul­ţumirii miliónelor de Români şi a celorlalte naţionalităţi nemaghiare, domnul Szell va avă o problemă cu totul alta şi va întâmpina greutăţi neasemănat mai mari, decât cum ’i-le-a creat contele Thun şi vestitul §. 14 al constituţiei austriace, Re- sistenţa unui guvern de durată efe­meră în afacerea unei convenţiuni vremelnice, care se póte desface din- tr’o parte său alta, nu se póte ase­măna nici pe departe cu resistenţa, ce o opun în raporturile de convie­ţuire interioră popórele, cari, ca şi Românii, îşi aperă esistenţa lor et­nică şi individualitatea lor naţională în contra planurilor şi tendinţelor cutropitóre ale unei rasse intole­rante.

Domnul Szell, presupunând cele mai bune şi leale intenţiunî din parte-i, pentru a promova causa îm­păcării interne între popóre, va tre­bui se lupte mai mult cu cei ce au causat nemulţumirea în ţără, decât cu nemulţumiţii înşi-şi. Conaţionalii lui ar fi aceia, cari s’ar opune mai mult unei astfel de împăcări, când ea s’ar urmări cu cuget curat şi serios.

Dór unde este cel mai mic semn, care se îndreptăţăscă a crede cel puţin într’o astfel de intenţiune leală şi seriósá a şefului guvernului ? Noi nu-1 vedem nicăiri şi asigurările oficioşilor, că s’ar fi schimbat sis­temul, ,nu pot prin urmare să aibă pentru noi nici cea mai mică însem­

nătate. Căci dóra nu vor crede nici chiar aceştia, că formula lui Szell despre construirea statului naţional maghiar şi consolidarea lui pe te­meiul culturei naţionale maghiare va pută să aibă şi în interior măcar efectul, ce l’a avut formula lui pri- vitóre la pact faţă cu guvernul aus­triac.

Inzadar se silesc dăr foile ofi- cióse a răspândi prin comunicate fără tem ei ü real, ca cele mai sus amintite, credinţa, că neîntrecutului Szell îi va fi uşor se resólve şi ces­tiunea română, dăcă şi pănă când nu va fi în stare el, său altul după el, să gasăscă formula singur mântuitore a unui regim de drep­tate şi de libertate în adevăratul sens al cuvântului.

Un epilog la alegerea de epis­cop din Arad.T im iş6 ra , В Iulie n. 1899.

D-le Redactor! Permiteţi-ml её apelez

la ospitalitatea D-Yostră, rugându-vă să-mî daţi loo în colonele venerabilei „Gazeta

Transilvaniei sprea-ml împlini o datorinţă,

ce ţin, oă o am, ca deputat sinodal, îutr’o cestiune diecesană-bisericescă.

Mergând din rătăcire în rătăcire cei

ce au zămislit şi au creat actul alegerii

păr. Goldiş de episcop, au desvoltat lucru­

rile într’o direcţiune de tot nefirâscă şi pă- gubit6re, âră actul însuşi se apropie binişor

a deveni o formală calamitate naţională!

Dintr’un act biserioesc-constituţional, efectuit în cadrul autonomiei nostre bise­

ricesc! s’a născut o veritabilă păruială pu­

blică prin фаге] dintr’un act menit, de alt­

cum, ca să adune, se atragă şi să îndul- câscă românismul întreg, s’a născut di vi­

sare, spargere, huiduială şi ură neîmpăoabilă între diecesani; dintr’un foc mai mic local,

care trebuia să fi fost „sacru“, s’a aprins satul întreg; âr pompierii cei cu musca pe

căciulă, cari se sufulcau voinicesce să lo-

caliseze ori să potolâscă focul, ei suflă băr- bătesce în flăcări, de stau s’aprindă ţâra întreg ă !

FOILETONUL „GAZ. TRANSU.

Prea târziu.De

Guy de Maupassant.— F i n e . —

Acum şl-a adus de tote aminte, ca şi

când s’ar fi petrecut astăzi. Pentru ce i-a (Jis: „Du-te îndemânaticule, du-te !w Cel pu­

ţin de i-ar mai fi c}is alt*ceva.

Şi şl-a adus ârăşl aminte, cât de gin­gaş s’a rezimat de el. Trecând pe sub un

arbore cu corona lăsată în jos, dintr’odată şt-a simţit aprope de buze mica ei ureche er el a tresărit fără de veste, ca nu cum­

va să crâdă ea, că situaţiunea cu inten­

ţiune a provocat’o el.

Când apoi i-a cjis:

„N’ar fi 6re vremea, să ne întoroem

înapoi ?“ domna Sandres i-a aruncat o pri­vire forte deosebitei, da, f6rte deosebită !

Atunci n’a putut să se identifice în cuget cu ea ! Şi acum şi acesta şi-a reamintit’o.

— Cum poftescl, prietinul meu. D0că eşti obosit, să ne reîntorcem.

Ér el i-a răspuns:— De obosit, nu sunt eu obosit; dór

domnul Sandres póte să se fi deşteptat

deja.Domna Sandres 4ise dând din umeri:

— Décá te temi, că bărbatul meu s’a

deşteptat deja, asta e cu totul alt-ceva. Să

ne íntórcem deci!

La reíntóroere ea a fost cu totul tă­cută, şi nu i-s’a mai răzimat de braţ. Pen­

tru* ce óre?La acest „pectru-oett pănă acum nu

s’a cugetat nici când. Aoum se părea a ob­serva, ceea ce pănă atunci nu pricepuse

nici când.Dór nu cum-va . . . V Domnul Savai s’a

înroşit pănă după urechi şi turburat a să­

rit drept în sus, ca şi când ar fi fost cu

treizeci de ani mii tînăr, şi dómna San­

dres i-ar fi 4is: „Te iubesc !tt

E óre cu putinţă? Acâstă suspiţiune,

ce s’a deşteptat în sufletul său, a început

să-l tortureze. E cu putinţă să nu fi obser­vat eî, să nu fi gâcit?

Vai! décá asta ar fi aşa, décá ar fi

scăpat ooasiunea !

Şl-a 4is apoi: Vróu să sciu. Nu vréu să mai stau în nesiguranţă. Vróu să sciu.

Şi s’a îmbrăcat repede. Apoi şl-a cu­

getat: „Eu sunt de şâse-cjecl şi doi de ani, ea de cincl-decl şi opt; o pot întreba*4.

Şi a plecat.Casa familiei Sandres era pe partea

cealaltă a strădii, aprópe faţă în faţă cu

a sa. A trecut dincolo. La sunetul clopo ţelului servitórea i-a deschis uşa.

Era surprinsă, că-1 vede aşa de vreme.

— Aşa de dimin0ţă, domnule Savai ;

dórá nu s’a întâmplat ceva ?Savai i-a răspuns:

— Nimic nu s’a întâmplat, fetiţa mea,

dór spune-i dómnei, că vréu momentan să-i

vorbesc.

— Dómna face tocmai nisce compot

pentru iérná; şi aşa, îţi poţi închipui, că nu e încă îmbrăcată.

— Spune-i numai, ca vréu să-i vor­besc despre un lucru forte însemnat.

Servitórea a întrat înăiv^ j V/„ , ct face decât

nul oavai a început s

vos, cu paşi mari prin odaiă. Acum nu mai era turburat. Tocmai aşa are să o în­

trebe, ca şi când ar oere informaţi uni des­

pre modul de pregătire a vre-unei fripturi.

Dor pentru aceea e de şâse 4©oI şi doi de an i!

Uşa s’a deschis; el a păşit înlăuntru.

Ea se îngrăşase cum se cade, era plină la faţă şi rîdea cu gura ernatică. Se mişca

ţinându şl mânile departe de haine; îşi

răsfrînsese mânecile, pe cari luceau urmele

de zahar. 11 întrebă neliniştită:

— Ce ţis’a întâmplat, pretinul meu, nu cum va eşti bolnav?

Saval i-a răspuns:

— Nu, scumpa mea pretină, ci vrâu să te întreb ceva, ce pentru mine e de

mare importanţă şi-mi muncesce inima. —

îmi promiţî, că-mi vei răspunde sincer?

Femeia zimbea.— Totdeuna sunt sinceră. V ,

■ „ . , . *1 n au— Etă ce

.i© «o scotă, din _________________________________

Ir Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.

Redactor responsabil: Gregoriu Maicr.

P a g i n a 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . N r . 1 8 8 — 1 8 9 9 .

Şi tot din acest incident se suspiţio- n0ză, şi încercări se fac spre a devalva va lórea publică a fiarelor celor mai impor­tante publice-politice, ce le avem în acest timp ; se batjocureso şi se íneércft a se de- poporalisa bărbaţii, cari stau în fruntea lor; chiar şi tinerimea nostră dela universităţi, „flórea şi speranţa naţiuneiu, se trage în tină şi învrăjbire se bagă în ea; se ia refugiu la seducerea poporului cu cunoscu­tele „aderenţe-protesteK, oarl pe acest timp şi între asemeni împrejurări nu pot fi de- oât numai dejositóre şi demoralisătore pen­tru cei ce le fac şi procură; ba încă, bag’ séma spre a pune vârf sacului cu calami­tăţi, se mai aprinde şi urgisita făcliă a „confesionalismului*4 !

Óre libertatea, constituţionalismul sóu autonomia nóstrá bisericéscá, astfel de pro­ducte sé ne cócS ? Óre astfel de fructe, astfel de întărire, consolidare, seu chiar „organisaţiău se póte aştepta dela consti­tuţionalismul, seu dela constituţia bisericei nóstre ?

O, nu. Nicidecum !Nic! î i litera, nici în spiritul, nici în

raţiunea constituţiei, seu a constituţiona­lismului nostru bisericesc, oi cu totului tot altundeva trebue căutat şi aflat isvorul acestor calamităţi. Şi fiind-că pe mine mé dóré asta amar şi cumplit, şi fiind-că ţin cumcă fie-care oin de bine are datorinţa sé întrevinâ şi sé conlucre, după putinţă, la stingerea acestui foc, mé voiü sili şi eu, amăsurat puterilor şi priceperei mele, ca să fac lumină. Căci tăcerea, ignorarea, nu mai ajută.

Béül şi isvorul lui este tot acelaşi şi la acest act electoral, care, durere, predom- nesce cam în tóté actele şi acţiunile nós­tre publice-politice de aprópe un deceniu înooce.

Este înrăirea, ce s’a înrădăcinat în unii omeni, cari, chemaţi ori nechemaţi, se pun în fruntea întreprinderilor de diferite soiuri, dér fără d’a avé adevărată pricepere şi prevedere, şi desconsiderând total — bag’ sómá fiind-oă nici ideiă na au de ea — morala publică-naţională în fiă-care acţiune de care se apucă. Şi acâstă nepricepere resp. desconsiderare îşi are apoi de urmări tristele nóstre esperienţe: că zelul cel mai înflăcărat, devotamentul cel mai curat şi activitatea cea mai neobosită, tóté astea jertfite — afirmativ — pentru naţiune şi pentru interesele naţionale bisericescl etc. ale neamului, produc resultatul contrar şi diametral opus: desbinarea, sfâşierea şi umi­lirea ruşinosâ a neamului întreg! . . .

Actul de sub întrebare sufere mai ales din două puncte de vedere de astfel de scăderi, şi anume din punct de vedere naţional şi constituţional.

Gând, la un act de ocupare a unui scaun episcopesc, îţi vine o putere străină, sóu un factor legal dér străin de biserica ta, şi pe temeiul dreptului de denumire, ce-1 are, îţi denumesce de episcop pe un bărbat fără nici un trecut naţional, sóu pe altul cu un treout politic pronunţat antina-

— Neîndemânaticule, du-te! Am sciut’o eu acésta din primul moment!

Savai a început să tremure ; şi con­tinua gângăvind:

— Ai sciut ? . . . Ei ş i . . .Şi a tăcut.Dómna San dres îl întreba:— E i. . . ce ?Savai continua:— Atunci aşa dórá . . . ce cugeţî ? . . .

c e . . . ce . . . ce . . . mi-ai fi răspuns ?Dómna Sandres rîdea şi ’mai cu poftă.

Siropul i-se scurgea pe degete şi a picat pe padimentul mânjit.

— E u .. . Dór d ta nu m’ai întrebat nimic. Dór nu m’oi declara eu.

Savai acum păşi spre e a :— Spune-mi... spunem !... îţi aduci

aminte de 4iua aceea, când Sandres ador­mise pe pa jişte ... ér noi am fost singuri

é.ie-

9.18 10.39

1.85Notă:

înseinneză órele dí* nópte. —

ţional, óre ce face românismul? óre nu s’a plâns el pururea şi óre nu se plâng şi ac}I Românii toţi şi fără osebire de confesiune în contra Ini?

Cum s’a putut dér, ca majoritatea unei oorporaţiunl românesc!, compusă pe temeiü electoral şi representativ, şi numită corporaţiune bisericâscă-naţionalâ, ea însaş! sé nu ţină da fel cont de aoest just postu­lat al românismului întreg din ţâră ?

óre ce фее, la astfel de apariţia, în- su-şl nimbul naţionalismului nostru, acel nimb, pe care noi înşi-ne ni-1 dăm, publi­când prin frase late şi umflate urbi et orbi, că suntem aderenţi neelătiţl ai pre gramului naţional, ai partidului naţional?

Ici, când stăm în luptă cu puterea anti-română a statului, preamăresc şi ;n- dumnecjeesc respectivii naţionalismul ro­mân; colo, unde sunt ei de ei — adecă în sinod — şi unde validitarea naţionalismu­lui nostru depinde esclusiv numai dela ei, aoolo nesocotesc naţionalismul, îl calcă chiar în picióre de bună voiă şi aleg de episcop pe părintele Goldiş, care în punctul naţio­nalismului, nu numai pe timpul alegerii sale de episcop, oi, precum se soie, încă şi ac}!, ca episcop deja întărit şi jurat, încă nu s’a lăpădat de mandatul său de depu­tat dietal cu program politic guvernamental, deci stă în vădită oposiţiă politică cu programul şi cu politica nostră naţională şi afirmativ şi a lor, a respeotivilor!

Ce îosâmnă asta, décá nu o jucăriă cu naţionalismul?

Care om serios, nepreocupat în ju­decata sa, va fi în stare să crâdă, că acâstă sémá de ómenl, cari comit astfel de fapte, iau în serios naţionalismul nostru, politica şi lupta nostră naţională?

Ér când naţionalismul este violat, când întreg românismul e chemat şi îndrep­tăţit a se scandalisa, a se plânge séu a lua la critică un asemenea act, atunci voi- i nicoşii se sufulcă a dovedi, că nu e aşa ! O critică séu combatere pe motiv pur na­ţional românesc o declară ca făcută pe temă confesională, séu doră chiar pe temă dogmatică-bisericâscâ!

Câtă rabulistică sforţată! - ,După a mea pricepere, toţi cei ce văd

„confesionalismu în acéstá critică, nu pot fi priviţi de ómenl serioşi, nepreocupaţi şi sinceri în acţiunea lor, de cumva nu sunt ignoranţi, sóu întunecaţi de tot la minte.

Spiritul liberalismului şi al constitu­ţionalismului, interpretat în mod genuin, acórdá negreşit alegătorului dreptul de a-şl da votul séu cum vré şi cui vré; ínsé acéstá determinare a votantelui trebue sé fie liberă de orl-ce influenţă, de ură, de susceptibilităţi personale, séu de motive şi interese josnice. Peste acestea fiă-care Român, oare are dreptul de-a vota, trebue sé fie pururea inspirat de idei mai avân­tate naţionale în momentul când depune votul séu în urnă; căci la din contră, drep­tul şi libertatea, puse în mâna unui om lipsit de astfel de vederi, devin un cuţit

— Dăcă . . . dăcă cum-va . . . aşi fi fost prea cutezător... ce ai fi făcut d-ta.

Femeia ărăşl a început să zimbăscă, întocmai ca acele femei fericite, cari n’au nimic de regretat, şi i-a răspuns sincer, la înţeles, deşi cu puţină ironiă:

— N’aşI fi c is nimic, pretinul meu.S’a întors apoi şi a alergat, să-şi vac[â

de compot.Saval ajungând pe stradă, se simţia,

ca şi după ce plecase. Deşi ploua din greu, înainta cu paşi mar! şi a plecat spre rîu, fără să se mai cugete la ceva. Când a ajuns la apă a luat’o la drepta şi a pornit în josul apei. A tot umblat mult, de par’ că-1 mâna ceva instinct. Apa îi curgea de pe haine, pălăria îşi perduse orl-ce formă, era udat pănă la piele, apa curgea de pe el, ca din straşină. Şi el tot mai megea încă. Dintr’odată s’a pomenit tocmai la lo­cul, unde dejunaseră odinioră.

S’a aşe4at sub arborii despoiaţi de coronă şi a plâns amar . . .

s.

cu două tăişuri. La nici un cas spiritul li­beralismului şi etica séu morala naţională nu permit, ca cu ignorarea lor tetală să preamăresc! ac}ï pe cel ce ieri l’ai defăimat. Cu tóté acestea, décá împrejurări neevi­tabile ar pune pe cineva în situaţiunea, ca în tenórea constituţionalismului biserioei nóstre să dea votul pentru acela, pe care mai ’nainte l’a defăimat, acelaşi spirit al liberalismului şi aceeaşi morală naţională pretind în mod imperativ purificarea prea­labilă a persónei şi motivarea seriósá şi basată a abaterei faţă cu ea.

Numai în acel cas, când confraţii din Arad ar fi purces astfel în actul lor cu alegerea par. Goldiş, când înaintea alegerii l’ar fi purificat în punctul naţionalismului seu, sóu că ar fi aflat argumente şi motive grave, serióse pentru alegerea P. C. Sale, numai atunci ar fi avut ei titlul de a pre­tinde séu aştepta, ca românismul întreg să se împace cu actul majorităţii sinodale ori să trécà mai uşor peste el.

Dér ei n’au făcut asta, ci au ţinut „mâţa în sacu pănă atunci, pănă când i-au e^it ghiarele ; ér drept motive grave séu serióse a faptului lor, şi-au ales — şi şi pe acestea după săvărşirea actului — ou deo­sebire două: „sistemul*1 şi „neamurile1*, ambele, după mine, josnice, ridicule şi ne­întemeiate, ba cniar combătute pănă la nimicire dinainte, adecă : la despărţirea fostului episcop, prin graiul consistorului, a părintelui G-urban stând în fruntea celor 5000 de credincioşi etc.

Ei bine, o campaniă lipsită de tóté atributele seriosităţii, óre ce putea ea nasce în public, décà nu : critică, suspiţionare, atacuri vehemente, c’un ouvênt : revoltarea românismului întreg şi a tinerimei de cu­rate sentimente naţionale ? Dintr’un act fă­cut cu „mâţa în sa3u, putea óre cine-va sé se aştepte la entusiasm naţional?!

Când, la eşirea din şedinţa electorală sinodală, „aderenţii** cei grozav de însu­fleţiţi (???) pentru Goldiş huiduiau pe de­putaţii, cari erau de altă părere, şi când, cum înţeleg, se fac pregătiri spre asemenea scopuri şi cu ocasiunea „mult doriteitt in­stalări, óre cine mai póte orede, că tóté acestea coréspund demnităţii, ce se cuvine să o aibă un act bisericesc electoral, ca acesta ? !

Am priceput şi pricep bine însemnă­tatea acestei „nobile însufleţiri*1, precum şi a publicării număroselor „aderinţe-proteste4*. Ei voiesc, ca cu orl-ce preţ să se sanctifice posterior greş0la, séu păcatul, ce rôde la inima celor ce l’au comis. Eu, unul, m’aşi bucura, décà ar succede asta; dér nu se mai póte, oi prin continuarea acestor ma­nevre se comite numai un păcat şi mai mare, şi mai neiertat.

Cei ce fără motive pipăite huidueso a(Jî pe acela, pe care l’au onorat, séu vice­versa: preamăresc şi îndumnecjeeso ac}î pe acela, pe care erl l’au huiduit, prin ma nifestaţiunile lor de-asemenea natură îşi dau în caşul cel mai bun un atestat de paupertate morală, de nematuritate poli­tică ; ér printr’astea se face şi poporul nos­tru de ruşinea lumei străine, care ţine în evidenţă faptele şi-l critică. Astfel de mani- festaţiunl nu au absolut nici o importanţă, căci, după ce &i ales pe cine-va de epis­cop, este uşor sé afli sute şi mii de lingu­şitor! ; linguşirea însă nu este niol*odată, niol a fost, nici va fi când-va însufleţire na ţionalâ.

De aceea eu întrevin cu rugarea mea cătră oei din Arad, pe cari îi privesce, că déoâ capaoitarea nu prinde la ei, apoi eă aibă milă de poporul român şi de intere­sele sale mai avêntate naţionale, şi sé în­ceteze cu grozava lor însufleţire pentru păr. Goldiş. „Facta infieri nequid*. Ce aţi făcut, nu mai puteţi desfaoe. D0că aţi pé- cătuit, dovediţi, că sunteţi oreştinl bun! : re- cunosceţi-vâ pécatul şi pocăiţi-vă. Fiţi si­gur! şi convinşi, că de ac}! încolo numai şi numai dela păr. Goldiş depinde, ca în viitor sé fiă ceea ce la timpul alegerii sale n’a fost şi nici adl nu e încă : din antinaţional— naţional ; dm archimandrit-vicar rătăcit în cele politice — un episcop la locul său.

Nu vă sforţaţi prea tare cu pregătirile de huiduire instalaţională, căci mă tem, că nu veţi avă pe oine să huiduiţi....

P. Rotariu,deputat sinodal.

Z D ix i IR oiaC L& niSl-M. S. Regele Carol a primit Luni

comisia, care i-a dus răspunsul la Mesagiul regii de deschidere a Corpurilor legiui- t6re. Regele a dat următorul răspuns:

Domnule preşedinte,Domnilor senatori!

Salut astăzi cu viuă mulţămire pe repre- sentauţii senatului, care s’a grăbit, ca în fiă-care an, a ’Ml rosti sentimentele sale de devotament şi credinţă.

Mărturisirea acestor sentimente, pe cari ţâra Mi-le dovedesce cu îmbelşugare cu orl-ce prilej o primesc ca o răsplată pentru neschimbata dragostece am închinat scumpului meu popor, ale cărui păsuri ating de deaprope mima mea.

Cu adâncă mâhnire vedem anevoiosa muncă a agricultorilor zădărnicită şi ne­voile, la car! vom fi espuşl în cursul aces­tui an prin nimioirea unei părţi însemnate a recoltei. Nădăjduesc însă, că prin măsuri înţelepte şi energice şi cu luminatul vostru sprijin, atât de trebuincios în împrejurările de faţă, guvernul Meu va pută preîntâm­pina multe din greutăţile, ce apasă asupra n6stră.

Forte mişcat de modul călduros şi de cuvintele măgulitore cu oare senatul închee Adresa sa, Vă mulţumesc îucă o dată din suflet pentru bunele urSr! adu?e Reginei, Mie şi Familiei Mele.

*Erl la 6rele 11 şi jumătate, membrii

comisiunii Camerei pentru a înmâna M. S. Regelui răspunsul la Mesagiul Tronului s’au adunat la cameră. Dela cameră comi- siunea, împreună cu d. C. Olănescu, preşe­dintele camerei şi ceilalţi membri ai biu- roului, au plecat la Palat. Comisiunea a avut on6rea să fiă primită de cătră M. S. Regele la orele 12, cu ceremoniolul obici­nuit, şi I-a înmânat răspunsul camerei la Mesagiu. *

AA. LL. RB. Principele Ferdinand şi Principesa Marîa vor face filele acesteao escursiune în Câmpu lung.

*Direcţiunea S. M. R., pentru a favo-

risa esportul şi importul de mărfuri dela şi la Brăila şi Galaţi pănă la Constantino- pol, Dardanele, DegeacI şi Salonic, via Constanţa, acordă taxe de transport as- cepţionale pentru tote mărfurile cu mică iuţelă. Spre acest scop vaporul „Medea** va face două curse pe lună pănă la Salonic. Taxele escepţionale se acordă ou începere dela 20 Iunie.

Revistă externă.M işcarea d in B e lg ia nu vré sé

înceteze. Armistiţiul încheiat Vinerea tre­cută a fost ‘turburat din nou prin mari agitaţiuni şi demonstraţii în mai multe oraşe din provinciă, la cari au participat cjecl de mii. Astfel de adunări au fost în Liège, Gect, Antverpia, Alost şi Charlesroy. Demonstraţii mari s’au făcut şi în capitala ţării. Motivul pentru-care s’au reînoit tur burările, este intenţia guvernului de a nu-şi retrage proiectul său de reformă electorală. Décà scirea acésta se adeveresce, atunci isbucnirea revoluţiei e inevitabilă „Soir“ scrie, că crisa de acum este cea mai gravă de când esistă regatul, şi că téra stă în faţa unei mari catastrofe riReformu 4i°e> că guvernul plănuesee înarmarea reservelor, pentru ca la cas de nevoie, să sugrume re­voluţia. Cum-că situaţia este estrem de gravă se vede şi de acolo, că în închisôrea Gillef s’au pregătit mai multe chiiii pentru primirea prisonerilor. Pressa clericală con­firmă aceste soiri.

Un meeting socialist din Mons a decis, că décâ guvernul nu-şi retrage proiectul de reformă electorală, vor proclama greva generală. In Laulier 600 de demonstranţi au cules pietrile de pe strade şi au bom­bardat claustrul iesuiţilor, cari s’au refugiat prin pivniţî. Demonstranţii au spart apoi

itvjţ) b 4&1.32 7.083.00 8.175 57

Óre.U

Sandres nu mai Tuşnao .Ciuc-Sereda I Cmc-Gyinieşînsem nate in stânga staţiunilor ь.

Semnul arată ou o«sr>ui

. N r 1 3 8 . — 1 8 9 9 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . P a g i n a 3

Tênd pe rênd ferestrile dela tóté casele clericalilor mai distinşi. In Bruxella garda oivilă a început să fraterniseze cu demon­stranţii. Pressa olericală este îngrijată, că in oas de revoluţia guvernul nu póte conta nicî la garda civilă, nicî la Valloni, oarl fraternisézá pe faţă cu damonstranţii.

ţa ru l şi Fdandesii. Am amintit mai 4iïele trecute de mişcarea pornită în sinul femeilor filandeze în diferitele centre ale statelor europene, ou scopul de a se oonstitui comitete speciale, carî vor avé sè presente Ţarului, oàte-o adresă în interesul drepturilor consituţionale ale poporului finlandez. Aoţiunea în direcţiunea acésta s’a purtat mai multe lunî în secret ; aoum însë comitetul internaţional a păşit şi publice în formă oficiôsà. Lunî co­mitetul internaţional, în care au fost re- presentafce opt state, şi anume Franţa, Cambridge, Holanda, Italia, Norvegia, Da­nia, Svedia şi Ungaria a oercat sô predea Ţarului adresa din cestiuue. Deputaţiunea îneë n’a fost primită. Respingerea e cu atât mai surprincjôtôre, ou cât între de­legaţi a fost şi vestitul esploator Nordenks- jöld, care e proprietarul unui înalt ord rusesc şi ca atare are drept së se presente ori şi când înaintea Ţarului. Surprinzător e şi faptul, că Germania n’a fost represen- tată în deputaţiune, cu tote că profesorul din Lipsea, Eueken, a fost unul din oei mai entusiasmaţî conducëtorï ai mişcărei. Së vede că Eueken a repăşit la directa admoniţiune a curţii imperial* germane, cere în timpul din urmă nu odată a ajuns în cea mai gingaşe posiţiune faţă de curtea ruséseá. In chipul acesta aşa-dâră întréga mişcare s’a terminat cu un complet nau­fragiu, ér Finlandesilor nu le rëmâne alt- oeva, decât së îndure şi mai departe ingerinţa tot mai ameninţătore a guver­nului rusesc, séu s0-şi esecute estrema deoi- siune de a şl părăsi patria şi a-se stabili în Svedia, séu America, unde vor întemeia o nouă Finlandă.

â C l R I L E D E L E L— 23 Iunie v.

M ajestatea Sa monarchul a plecat alaltăerl din Viena la Ischl, unde va pe­trece timp mai îndelungat. Starea sănătăţii sale e îmbucurătore, şi abia décá se pot observa urmele bóléi, de care a suferit.

La gimnasiul din Năseud s’a ţinut examenul verbal de maturitate în 27, 28 şi 29 Iunie n., asistând ca oomiaar din par­tea guvernului Moldován Gergely, profesor universitar în CluşitL Au fost admişi la esamen 32, dintre carî au eşit: maturi cu eminenţă 1, anume Vasile Mereţiu; maturi cu bine 12 : Ioan Booa, Aug. Bodea, An- dreiü Bugnariu, Aug. Cioba, I. Fărcaşiu, Victor Gael, I. Hâca, G. Lărgean, Patriciu "Marou, Teofil Tanco, Victor Turcu şi Ioan Vancea. Maturi 13: Sim. Butean, Vasilie Coşbuc, Vas. M. Dragoş, Hostiliu Ioano viciu, Iuliu Morariu, Tit Murăşanu, Victor Pocol, Ioan Popşor, Onoriu Prădan, Filon Tat, Petru Titieni, George Bitea şi Vas. Hossu. Au fost avisaţl la repeţirea esame­nului din câte un studiu după trei luni 5 inşi, ér la repeţirea întregului esamen după un an 1.

Archiducele Iosif între Români.Din Chişineu se scrie, că archiducele Iosif a fost Zilele acestea la un jubileu al direc­torului sëu de moşiă Scala, şi din inciden­tul acesta s’au aranjat sërb&rï poporale. Archiducele a asistat şi la jocul tinerilor români, unde a adresat unora dintre ei câ- te-va cuvinte în limba română.

Adunări poporale slovace. Orga­nul naţional slovao „Narodnie Novinya pro­vocă îutr’unul din numerii sëi din urmă pe conducătorii slovaci, së grábéscá a con­voca şi aranja adunări de popor slovace în tote cercurile electorale, căci ele sunt permise, şi Slovacii trebue së arete, că sciu së foloséscà împrejurarea acésta în favorul lor. Din aceste adunări, c 00 organul na­ţional slovac, causa Slovacilor nu póte, decât së câştige.

Din Arad se anunţă, oă archiman- dritul Iosif Goldiş va merge, probabil, Du­minecă la Sibiiu pentru a primi chirotonia de episcop. Instalarea lui se va face la 20 Iulie (1 August), ér primirea festivă în 18 Iulie d. a. — Secretarul de stat Dr. Zsi­linszky, după cum spune „Trib. Poporului", mergênd la Arad, ca së asiste la conven- tul luteran, a tras în gazdă la reşedinţa episcopéscá, „ca óspe al noului Episoop, căruia îi esfce amic încă din gimnasiuB.

Faime false. Aflăm, că pe la Ploiescî, Bucurescî şi prin alte părţî ale României, cineva a răspândit faima, că în Braşov şi împrejurime ar grassa vërsatul negru, din care causă mulţi se feresc a veni peste vară în părţile nóstre. Ţinem së desmin- ţim aoéstà faimă falsă, deórece în Braşov nu se scie şi nu s’a aucjit së se fi ivit mă­car un singur oas de vërsat negru şi, afară de aoésta, nu esistă aZl aicî nicî un fel de bolă contagiosă cu caracter epidemic.

Broşură interdisă. Ministrul ungu­resc de interne a interdis intrarea pe teri- torul ungar şi răspândirea broşurei „The Martyrom of an Empressu, care a apărut în Londra şi a făcut sensaţiă în tote cercu­rile. Ea se ocupă cu mórtea împărătesei- regine Elisabeta, cu decedatul moştenitor de tron Rudolf, şi cu mai mulţi membri din casa domnitóre, esprimându-se despre ei în mod vătămător. Pe basa intercjicerei, ministrul unguresc de comerciü a detras debitul postai acestei broşuri. Asemenea ordonanţă a dat şi ministru de interne austriac.

0 petrecere jidovéscá în favorul unei biserici române. Cu posta de adi ni-a sosit o invitare la petrecerea, ce se va da în V. St. Ioana din comitatul Solnoe-Dobâca în 16 Iulie n. c. în favorul bisericei ro­mâne gr. cat. de-acolo. Invitarea e redac­tată şi tipărită esclusiv în limba maghiară. Intre arangerî vedem următorele subscrieri : Drágos Gyula (preşedinte), Godolán János (cassar), Kabdebo Miklós, Tink Miklós, Mu- resán János şi Keresztes János. Precum ve­deţi, din subscrierile acestor domnï e greu

1 de-a puté soi, care dintre ei este Maghiar, care Armean şi care Jidan. De pe penele lor însë se observă, că limba maghiară nu este limba maternă a niol unuia din ei. Trebue deci, că petrecerea va fi o petre­cere jidovéscá, la care „csardaş“-urile nu vór lipsi şi póte nici cântări „naţionale44, à la „Grosswardeinw etc.

Cu reconstituirea despărţem£ntu- lui alba-iulian al Asociaţiunei, după cum comunică „Tel. Rom.w, oomitetul central a însărcinat pe d-1 Dr. C. Diaconovich, de óre-ee d-1 Nie. Ivan, căruia ’i-se dase îna­inte aoéstá însărcinare, şi-a dat dimisia.

Batjocurirea religiunei. „Alkot­mány41 dela 4 Iulie descrie în primul sëu articul o întâmplare scandalosă petrecută Zilele acestea în Jászberény. In 24 Iunie s’a făcut instalarea noului fişpan Gustav Lippich, pe care nu-1 prea au la stomac ómenii vechiului sistem. La instalare a ju ­cat rol şi prepositul Kontz şi membrii unei reuniun* catolice. împrejurarea acésta i-a supărat nespus de mult pe cei dela co­mună, cari în frunte cu primari; 1 îşi tem posturile. In 29 Iunie, după o absenţă de câte-va 4^e> fişpanul s’a reîntorc éràsï în Jászberény. Incidentul acesta a fost folosit de vechii liberali tiszaiştl pentru arangea- rea unei „sërbârï4* à la şan-iari. Pe când poporul asculta serviciul divin în biserică, ei au format din drojdia societăţii un con­duct, care trecênd pe dinaintea bisericei în faţa gimnaziului superior, unde fişpanul asista la încheierea anului şcolar, manifes­tanţii fluerau, suflau în trîmbiţe, băteau în tobe şi scoteau chiote atât de sêlbateoe, încât poporul începù să părăsescă cultul divin, Primarul privia scena dintr’un colţ al stradei şi se amusa. După amiaZl fişpa­nul sa afla în casină în societatea mai mul­tor persóne distinse. Conductul se forma éràsï repede şi merse dinaintea cabinei. In el se aflau trei calfe de mfteştri îmbrăcaţi ca călugări capucini şi călărind pe măgari. Unul purta într’o mână o cruce, în alta

nisce mătănii făcute din cartofi, nuoî, alune şi mere necópte. Cu crucea şi ou mă- taniile îmblântea pe măgari şi pe băeţii, carî mergeau alături. Primarul, căpitanul oraşului, procurorul şi c?i patru poliţişti priviau scena aoésta zimbind, fără de a protesta.

Conferenţa interparlamentară se va ţinâ anul acesta la 2 August în Cris- tiania. Foile ungurescl sunt informate, că între membrii grupului maghiar, cari s’au anunţat, că vor participa, se află şi d-1 Io- sif Gali, membru în camera magnaţilor.

Teatru de vară german. Trupa tea­trală de sub direcţiunea d-lui Neher este destul de numërôsâ, compusă din 20 per- sóne şi dispune de puteri escelente. Re- presentaţiunile de pănă acuma au fost fórte succese, în deosebi nostimele piese de Dela- cour şi L’Asenge, traduse din franţuzesee, au foiit jucate cu mult temperament şi pri­cepere. S’au distins mai ales damele Kliuk- hoff, Mathes şi Panlmann şi domnii Schőn- tag, Wiegand şi Rollet. AstăZl, Miercuri, se va da drama poporală „Das grobe Hemdu de Karlweiss cu d. R. Laube dela teatrul din Sibiiu ca óspe.

Nenorocire la minele din Anina.Din Sasca-montană ni-se scrie, că în 24 Iu­nie n. după amiaZl la ora 5V2 & esplodat gazul în mina dela Anina. In urma esplo- siunei 13 ocnarl au fost greu răniţi şi în urma ranelor e puţină speranţă de soăpare. Trei dintre nenorocitele jertfe sunt Români.

Ciuma In Cairo. Cu data de 3 Iulie n. se telegrafézá din Cairo, că de Joi în- cóce s’au ivit 8 caşuri de ciumă, între cari2 decese. Doi dintre bolnavi s’au reînsă nătoşat.

Cercetare în contra patriarchului Brancovicî. După cum se anunţă din Neoplanta, comitetul permanent al Congre­sului bisericesc sêrbeso a declarat, că pa- triarchul Brancovicî este limpeZit faţă cu învinuirile de a fi defraudat. Abia însă Congresul a adus decisiunea acésta, epis­copul ZmejanovicI a anunţat telegrafic alte 9 caşuri de defraudărl comise de Brancovicî. In urma acésta oomitetul, la propunerea deputatului croat Raguliol, a esmis o comisiune restrînsă de 3 membri, dându i îndrumarea, ca să cerceteze lucrul şi despre résultat să raporteze în timp de14 Zile. „Bud. Hrlp“ este informat, oă în urma acésta patriarchul îşi va da dimisia. Aceeaşi fóiá afirmă, că stările acestea din biserica sêrbéscâ vor avé urmări şi asupra raporturilor politice din Neoplanta, întru oât posiţia fişpanului e sguduită. I se im­pută, că n’a avut de grijă şi n’a informat pe guvern la timp asupra abusurilor din biserica sêrbéscâ.

Amintirea lui Petőfi. In şedinţa de erl a dietei din Pesta, deputatul Ratkay L. a adresat ministrului de culte şi instruc­ţiune o interpelaţiă de urgenţă cu privire la aceea, décá e aplecat a face paşii de lipsă, ca a 50 a aniversară dela mórtea poetului maghiar Al. Petőfi să se serbeze în mod demn ?

Mulţămită publică.Braşov, 21 Iunie v. 1899.

Cu ocas’uuea petrecerei cu dans „Exitusw a maturisanţilor români din loc, s’au făcut următorele suprasolvirl: Familia M. Stănescu şi familia Nemeş câte 2 fl. 50 cr. D-1 luliu Pop 2 fl.

D-na Sâbădeanu, D-şora Kornhauser, D-nii Dr. Bunea, Dr. MânoiQ, D. Făgărăşan, G. Chelariu, Oct, Vas, N. Ciurcu câte 1 fl. D-nii G. Vătăşan, T. Popoviciu, A. Măcelar câte 50 cr.

Primâscă onor. suprasolvenţl mulţă- miteie nostre.

F. JBanciu, Cipri an Potcovă,preşedinte. cassar.

U L T I M E S CI H I .Bruxella, 4 Iulie. Guvernul de­

clară ac[î în cameră, că în proiectul reformei electorale nu va face decât

neînsemnate modificări. Demonstra­ţiile în provincie continuă. Miniştrii sunt batjocuriţî şi pretutindeni se aude strigarea de: Jos cu popii! jos cu regele clerical! In cafeneaua „Pha- rebau“ din Lüttich a fost aruncată o petardă. In Hondenk casa unui clerical era se fia aruncată în aer cu dinamită. In Lüttich au demon­strat erî 15,000 de socialişti.

Bruxella, 4 Iulie. Nimeni nu póte se scie, cum se va sfîrşi cjiua de ac}!. Trupele stau gata în casarme. Gar- dele civile fraternisâză pretutindeni cu poporul. Gardiştii nu vor se se opună poporului. Regele este fórte abătut, dér cu tote acestea nu vre încă se cedeze.

Roma, 4 Iulie. Din însărcinarea Papei, cardinalul secretar de stat Rampolia a telegrafat nunciului din Bruxella se îndrumeze pe episcopî a propaga de pe amvon pacea şi a potoli cât se póte furia mulţimei, ca nu cumva o mare catastrofa se vie asupra Belgiei.

1 » 1 V 12 I I S №.Circulaţia în New-York. pilele

acestea a apărut un conspect al circulaţiei trenurilor în New-York, din care soótem câte-va date de-o importanţă deosebită. Vedem anume din acest conspect, că pe tre­nurile oraşului cu 3y2 miliónö locuitori au circulat anul acesţa nu mai puţin decât 227,726,552 persóne. Omul abia îşî póte face închipuire despre acéstá uriaşă emi­graţia, care atestézá nu numai despre activitatea febrilă a acestui popor, ci şi despre modul lui de viaţă ou totul anor­mal. Pentru-ca să aflăm esplicarea acestei uriaşe oirculaţiunî, trebue să cunóscem pu­ţin şi istoricul desvoltării acestui mare oraş american. Vechiul oraş e situat pe insula Manhattan şi l’au înfiinţat colonii clandesl la anul 1614 sub numele de Noul-Amsterdam. încă prin anul 1830 New- Yorkul putea fi traversat în lung şi pe­destru în timp de 25 minute. In dece­niile următore însă a crescut fórte repede numărul imigraţilor şi comeroiul său s’a desvoltat în proporţii uriaşe. La 1873 s’a simţit necesitatea de a se construi o linie ferată în înălţime. Casele vechiului oraş au devenit adevărate prăvălii, în urma căreia locuitorii au fost respinşi prin su- suburbii, mai ales în Brooklin, care su- burbiu a fost legat prin un pod uriaş cu vechiul oraş. In Brooklin se află acele case cu câte 20—30 etage, din care Zünio i0S sute de mii de locuitori năvălind în oraş, unde sunt aplicaţi la cele mai diverse ocu- paţiunî. La gara „City-Hall“ soseso Z^ni°40 de trenuri, la Seuth Ferry 60, fiăcare ducénd cu sine cel mai puţin 500 de oă- lătorl. Tot atuncî circulă 5 trenuri elec­trice şi numéróse tramvaye subpămenteua şi trase de cai, cari duc pe călători în oraşul central; afară de acestea mai multe vapóre circulă prin canal cu transporturi mari de paspgerl. Tóté mijlócele de comunicaţiune sunt atât de esploatate, încât mai ales vara călătoria este un adevărat chin.

Agitaţiuni în contra fracului, in Francia au început a se manifesta mari antipatii faţă ou fracul, care de secul! f'or- mézá haina de salon a bărbaţilor. Renu­mitul teatrali st Le Bargy, care în privinţa modului de-a se îmbrăca trece ca o ade­vărată autoritate *în Paris, a ţinut să-şi arate antipatia faţă de frac prin aceea, că nici chiar la cununia sa n’a îmbrăcat a- céstá haină, ci s’a cununat într’un roc sim­plu de stradă. Renumitul poet Pierre Louys s’a grăbit a imita, acest esemplu, presen- tându-se şi el la cununia sa în roc simplu de stradă. Va să Zi°ă tocmai în Francia, care este patria fracului, se manifestă cea mai hotărîtă antipatiă contra acestei haine de salon. Se va vedé, décá un teatralist şi un poet de renume, vor fi în stare să scotă din us o haină, pe care secuii întregi n’au fost în stare s’o scotă.

Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.

Redactor responsabil: Gregoriu Ma ier.

Cursul la bu«*sa din Viena.Din 4 Iulie 1899.

Renta ung. de aur 4 % ......................119.10Eenta de coróne ung. 4°/0. . . . 96.35impr. oftil. fer. ung. în aur 41/2%* 120.20i'mpr. căii. fer. ung. in argint 41/2°/0. 100.25Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.70Bonuri rurak ungare 4% . . . . 94.60Bonuri rurale croate-slavone , . . 96.25Impr. ung. ou p r e m i i ......................160.—LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.—Renta de argint austr.........................100.45Renta de hârtie austr..........................100.30Renta de aur austr. . . . . . . 119.30JLosuri din 1860..................................... 138.50Acţii de ale Bánóéi austro-ungară . 911.—Acţii de-ale Bănoei ung. de oredit. 393. —Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 381.75N apoleondoii......................................9.55 V2M&roi imperiale germane . . . 58.95London v i s t a ....................................120.02’/2Paris v i s t a ........................................... 47.81Rente de coróne austr. 4°/0 • • • 100.35Note italiene . ................................44.60

Cursul pieţei B raşov.Din 5 Iulie 1899.

Bancnota rom. Cump. 9.42 Vend. 9*45Argint român. Oump. 9.40 Vend. 9.44Fepoleond’orl. Cump. 9,52 Vend, 9.55Gtalbeni Cump. 5.62 Vend. 5.6gRuble Rusesc! Oump. 126.75 Vend. —Mărci germane Oump. 68.75 V e n d .------Lire turcesci Oump. 10.70 Vând. —.—Scris. fono. Albina 5% 101.— V^nd. 102.—

P a g i n a 4 . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . N r . 1 3 8 . — 1 8 9 9 .

Concurs.Se escrie concurs cu terminul

de 81 Iulie a. c. pentru ocuparea următ6relor posturi:

1) Premier pentru despărţemea- tul speceriei şi fierăriei, salar lunar fi. 35.— (care după merit va eres- ce) şi vipt.

2) Calfa pentru despărţământul manufacturei. Salar lunar fl. 15—20, vipt şi cuartir.

3) Practicant pentru comptoirul societăţii, salar lunar fl. 30. —

Reflectanţii la posturile de sub 1.) şi 2,) au a aclude la cererile lor atestate despre cunoscinţă în bran­şele amintite, er reflectanţii la pos­tul de sub 3) atestat despre termi­narea unei şcole comerciale, seu praesă.

Se recere cunoscinţă limbilor română, maghiară şi germană.

Cererile suot a se adresa sub­semnatei societătî.

B l aş, 29 Iunie 1899.„Consunt“

societate comercială pe acţii.Nr. 9 9 3 2 —1899.

P U B L IC A Ţ IU N EBudgetul asupra Percepţiunilor

şi erogaţiuuilor oraşului Braşov pro 1900 dimpreună u referit6rele a- clude se afla în edificiul magistra­tului, strada porţii 63 la comptabi'i tatea orâşenescă conform §. 125 al art. de lege XVII din 1886 în de­cursul a 15 (jile i. e din l a pănăin- Clusive 15 Iulie a. C., spre esaminare în decursul 6relor de birou dela 8 —12 înainte de prânej.

Fiă-cărui contribueut îi sta în libera voia, ca pănă în 15 Iulie a. c. se-şi ascearnă în contra acestui bud­get observaţiunile, la subscrisul ma­gistrat.

B ra ş o v , 27 Iunie 1899.

Nr. 631-1 . Magistratul orăşenesc.

M-me Czartoryjskis p e c i a l i s t ă în ale M a s s a g i u l u i samioata de profesorul Dr. I. Has- le din Viena, dela anul 1890 făcend praxă în cele mai renumite locali­tăţi de cură şi băi, între altele în ultimii doi ani la băile Herculane ca c o n d u c e t o r e a c u r e i de m a s s a g e , s’a stabilit în Braşov, Str Sf. Nicolae/B nr. 4. Pentru sesonul de vară se recomandă onor. Dame.

2—3,626.

De vânzare.0 casă ililârG în Braşovul vechiu

Sţrada Lungă Nr. 35—37, cu d6ue prăvălii, curte mare şi grădină, este de venijare din mână liberă.

Amatorii a se adresa la proprie­tarul, care locuesce tot acolo. Tot acolo este şi o cassă Wertheim de venc(&re. 2 -6.r.23.

ALBINA" institut de credit şi de economii in Sibiiu.r

P u b l i c a t i u n e .

In sensul art. de lege XXXVI din anul 1876 §. 29.

1. Suma scrisurilor tonciare puse în circulaţiunecu 4 i°a de 30 Iunie 1899 f a c e ......................................... fl. 2.368,250.—

2. Pretensiunile institutului de împrumuturi hipo tecare, car! servesc de acoperirea acestor scrisuri fon-ciare sunt d e ........................................................................ fl- 2.395,359.02

3. Val6rea hipotecelor luate de basă la sus numi­tele împrumuturi bipotecare este d e ............................... fl. 9.021,015 —

4. In sensul §. 97 din statute „fondul special“pentru asigurarea scrisurilor fonciare e d e .....................fl. 200,000.—

acesta e îndus în cont separat şi plasat în efecte publice.S i b i i n . îu 30 Iunie 1899.

D ir e c ţ iu n e a .

v i s iPrenumeraţiunile la G azeta T r a n silv a n ie i se potü face ai reînoi

ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-eărei luni.Domnii abonaţi se binevoiasca a arăta în deosebi, când voiesc

la espedarea se li-se facă după stilul nou.Domnii, ce se abooézà din nou së biufivoiască a scrie adresa

lămurit şisc arate şi posta ultimi. Administra^ „Gaz. Trans.“

i e t a t e c o i n e x c i a l ă p e s i c ţ i l , S i*b i i v l

p u n e î n v ê n ÿ a r e u n

V i n e s c e l e n t ,

garantat curat, ca preţul de

4 0 c r L itru l!!

CD

I Bl «1

Bere de Pilsen Urquellecea mai fină şi sânătosă bere în lume, în butelii

== circa 0 . 7 litru â 2 3 c r. butelia, ==în I l e - c a r e d i u m p l u t u r ă p r o s p e t ă în h a l a d e b e r e a

R e s t a u r a ţ ie i F le i s c h e r ,B r a ş o v , s t r a d a P o r ţ i i N r. 2 5 .

S !^ V êndëtorilor rab a t convenabil. 62 ,1 2:

I L u c r ă r i d e l e g ă t o r i e d e c ă r ţ i .

«E■■

<**

0)

<0£'55-oi

3

ö

’3E■s

«63

£

"3E0)«o

W U M m H a y d e c k e rlegător de cărţi, şi lucrător de galanterii,

Braşov, Strada Porţii Hr. 22.Recomandă Onoratului public dela oraş şi dela sate

L e g a t o r i îi s a d e c ă r ţ i ,ce esis tă de 16 ani cu cel mai bun renum e ţ i e s te mult m ărită ş l din nou a ra vig iată cit IO m aşin i diferite.

S e e f e c t u e s c tote lucrările ce cad în sfera legato- riei de căiţi, dela cea mai simplă carte de şcola legată, pâna la cea mai fină legătură de lux în piele, catiiea, mă­tase, plUŞ, pânză etc. eeecutând cât se póte de bine şi de 68act.

Avénd lucrători de tóté specia escelent pregătiţi, acésta legătoriă de cărţî póte se esecute iute şi forte ieftintot ce se póte cugeta mai bun în aceste lucrări.

f j u c r ă r i d e g a l a n t e r i i , p a s s e p a r t o u t , c a r ­t o n a s e etc. în tóté esecuţ unile posibile.

Despărţământ deosebit pentru legarea cărţilor comerciale, protocólelor pentru autorităţi şi oficiilor comunale, cu un personal anume instruit pentru acésta; cel mai durabil şi cel mai practic mod de legat.

Tipâresce inscripţiuni pe pantlici de cununi şi i* stegari etc.

WILH LM HAYDECKER,8—0

legător de c ă rţi, S t r a d a p o r ţ i i ^Tr. 2 2 .

0 2 . »

1 S .a*s3A

fi».

WO■il&LO

"mi

3tt

O

3(0

S t r a d a n o p ţ i i N r . 2 2 .

T i p o g r a f i a A . , M u r e s i a n u B r a ş o v .