2 Prolog

Nr. 1, mai 2008

"Cum s-ar putea vinde saucumpăra cerul ori căldura pământului?Ideea ni se pare stranie.

Dacă prospeţimea aerului şi mur-murul apei nu ne aparţin, cum leputem vinde?

Pentru poporul meu nu există coltal acestui pământ care să nu fie sacru.Un ac de pin care sclipeşte, un malnisipos, o brumă întinsă în mijlocul pă-durii întunecate, totul este sfânt înochii şi în memoria celor din poporulmeu.

Seva care urcă în arbori poartă înea credinţa Pieilor Roşii; fiecare lu-miniş şi fiecare insectă sunt sacrepentru memoria şi credinţa poporuluimeu.

Când albii merg la ceruri şi uitălocul natal, morţii noştri nu-şi uită nicio-dată acest pământ frumos pentru că elle este mamă. Noi facem parte dinpământ şi el face parte din noi.

Florile sunt surorile noastre, cerbii,caii, vulturii sunt fraţii noştri; crestelestâncilor, roua preriilor, căldura dinpieptul poneilor şi omul aparţinaceleiaşi familii.

Acest pământ este sacru pentrunoi. Iar apa scânteietoare care seprăvăleşte în râuri şi pârâiaşe nu estenumai apă, ea este sângele stră-moşilor noştri.

…Trebuie să-i învăţaţi pe copiiivoştri că pământul nostru este sfânt,că fiecare imagine ce se reflectă înapa clară a lacurilor este ca o fantomăcare vorbeşte despre întâmplări, de-spre amintiri ale vieţii celor din poporul

meu. Murmurul apei este vocea tatăluimeu.

Râurile sunt surorile noastre; elene astâmpără setea, ne poartă ca-noea şi ne hrănesc copiii. Dacă noi văvindem pământul nostru va trebui săvă amintiţi toate acestea şi să-i învăţaţipe copiii voştri că râurile sunt surorilenoastre şi ale voastre şi de aceea tre-buie să le iubiţi ca pe fraţii voştri.

Noi ştim că omul alb nu înţelegemodul nostru de a vedea lucrurile.Pentru el o palmă de pământ face câtoricare alta pentru că el este un străincare vine în noapte, îşi ia de pepământ ceea ce îi trebuie şi-lpărăseşte. Pământul nu-i este frate, ciduşman. Îşi uită mormântul tatălui săuşi îşi creşte copiii fără dragoste depământul natal ... El tratează pe mamasa, pământul, şi pe tatăl său cerul, ca

pe lucruri care se pot cumpăra, jefuisau vinde, asemenea oilor şi perlelorcolorate. Lăcomia sa va sărăcipământul şi-l va lăsa pustiu.

Eu nu ştiu nimic, modul nostru dea fi diferă de al vostru (...)

Nu exista un colţ liniştit în oraşeleomului alb. Nicăieri nu se audecreşterea ierbii primăvara sau bătaiaaripilor de fluturi.

Dar poate că este aşa pentru că eusunt un sălbatic şi nu înţeleg.

Zgomotul din oraşe te asurzeşte.Ce rămâne din viaţă daca nu poţi as-culta clipocitul apei şi cânteculbroaştelor în noapte?

Dar poate este aşa pentru că eusunt un sălbatic şi nu înţeleg.

Indianul preferă adierea vântuluicare mângâie oglinda iazului şimireasma vântului spălat de ploaia deamiază sau parfumat de pini.

Aerul este scump omului roşu pen-tru ca toţi împart acelaşi suflu. Ani-malul, arborele şi omul - toţi respiră lafel. Omul alb nu pare să perceapăaerul pe care îl respiră.

Asemenea unui muribund, el nu-imai recunoaşte mirosul ... Trebuie săştiţi că aerul este cu mult mai preţios şică suflul aerului este acelaşi în toatelucrurile care trăiesc. Aerul care a datstrămoşilor noştri prima lor respiraţieprimeşte, de asemenea, ultima lorprivire. Şi dacă ne vindem pământul,voi trebuie să-l păstraţi curat şi sfântpentru ca omul să poată simţimângâierea vântului şi dulceaţa câm-

2008 – ANUL INTERNAŢIONAL AL PĂMÂNTULUI Manifest pentru via]\

.Prolog 3

Nr. 1, mai 2008

pului în floare.... Dacă hotărâm sa vă vindem

pământ, voi pune o condiţie: omul albtrebuie sa trateze animalele de peacest pământ ca pe fraţii şi surorilesale.

Eu sunt sălbatic si nu înţeleg un altmod de a trăi. Am văzut miile de bi-zoni care putrezeau în preerie lăsaţiacolo de omul alb care i-a ucis dingoana trenului.

Eu sunt un sălbatic şi nu pricepcum acest cal de fier care fumegăpoate fi mai important decât bizonii pecare noi nu-i ucidem decât pentrunevoile vieţii noastre.

Ce este omul fără animale? Dacătoate animalele ar dispărea, omul armuri complet solitar, pentru că tot ceeace li se întâmpla animalelor i se în-tâmplă imediat şi omului.

Toate lucrurile sunt legate între ele.Spuneţi copiilor voştri că pământul desub picioarele lor nu este altcevadecât cenuşa strămoşilor noştri ... în-văţaţi-i pe copiii voştri ceea ce noi i-amînvăţat pe ai noştri - pământul estemama noastră şi ceea ce se întâmplăpământului, nouă ni se întâmplă şi seîntâmplă copiilor pământului. Dacăomul batjocoreşte pământul, pe sinese batjocoreşte.

Noi o ştim de mult - nu pământulaparţine omului, ci omul pământului.

Noi o ştim bine - toate lucrurile suntlegate între ele, aşa cum sângele facelegătura între membrii aceleiaşi familii.

... Nu omul a ţesut pânza pămân-tului; el este doar un fir. Tot ceea ce elface cu pânza pământului, lui îşi face.Nici omul alb care are un Dumnezeu... nu poate să nu împărtăşeascăacest destin comun.

Când ultimul om va dispărea de peacest pământ şi când amintirea sa nuva mai fi decât umbra unei imaginicare străbate preeria, râurile şi pă-durile vor păstra spiritul fraţilor meipentru că ei iubesc acest pământ capruncul bătăile inimii materne.

După toate, noi suntem probabil fraţişi surori. Există ceva pe care noi îl ştimbine şi pe care omul alb îl va şti poateîntr-o zi: Dumnezeul nostru este acelaşicu al vostru. Voi credeţi că Dumnezeueste numai al vostru ca şi pământulnostru. Este imposibil. El este Dum-nezeul omului şi are aceeaşi îndurarepentru toţi oamenii, albi sau roşii.

Cel ce-şi murdăreşte patul va pieriîntr-o zi sufocat de propriile sale miz-

erii. Dar în timp ce noi pierim, voi veţistrăluci iluminaţi de forţa unui Dum-nezeu care v-a condus pe acestpământ şi care, într-un scop special,v-a permis să ne dominaţi.

Acest rost este ciudat pentru noi.Noi nu înţelegem pentru ce sunt ucişitoţi bizonii, de ce nu sunt domesticiţicaii sălbatici, de ce lucrurile cele maiascunse ale naturii sunt înăbuşite demirosul greu al oamenilor, de ce priv-eliştea frumoaselor coline este tulbu-rată de strigătele lor.

Unde sunt desişurile ascunse? Audispărut. Unde este marele vultur? Adispărut şi el. Este sfârşitul vieţii şi în-ceputul supravieţuirii. ”

Textul de mai sus reprezintă oparte a Prologului extraordinarei lu-crări a domnului Dumitru ConstantinDulcan, medic neurolog si psihiatru,doctor în ştiinţe medicale, Inteligenţamateriei, şi este un citat, cu acordulautoarei, din lucrarea "La medicine ducorps energetique" de Jeannine Pon-taine, în care este reprodusăscrisoarea unui şef de trib indian(Pieile Roşii) adresată PreşedinteluiSUA în anul 1894, ca răspuns la cer-erea acestuia de a le cumpăra o partedin pământurile lor.

Pământul este leagănul şi sursa deexistentă a vieţii noastre. Aceasta oştiau, mult mai bine decât noi, oameniicare trăiau nemijlocit în natură. În modparadoxal, în numele civilizaţiei şi alprosperităţii, l-am uitat, degradându-l,pustiindu-l. Pământul a devenit chiarirespirabil.

Născută în urmă cu aproximativ

4,5 miliarde de ani şi cu o populaţieumană de peste 6,5 miliarde de per-soane, singura planetă locuită din sis-temul nostru solar, Pământul suportăo tot mai grea “amprentă ecologică”,aplicată discreţionar de către om şi ex-primată prin fenomene globale pre-cum: încălzirea atmosferei şischimbările climatice, sărăcirea biodi-versităţii, distrugerea stratului de ozon,deşertificarea ori distrugerea pădurilortropicale ori penuria de apă de cali-tate. Scoarţa terestră este ameninţatăsi ea, nu numai prin previzibilaacoperire de ape a insulelor şi coast-elor joase, prin ridicarea niveluluimărilor şi oceanelor, în urma topiriicalotei glaciare, dar şi prin degradareasolului. Aceşti 30 cm de particule ceconstituie partea superioară a scoarţeiadăpostesc 80% din biomasa globuluişi funcţionează ca un veritabil buretepentru ploi, filtru al poluărilor şi rezer-vor de carbon.

Nu ştim dacă Terra este o fiinţă însine, care îşi autoreglează sistemul,dar rănile grave provocate de civiliza-ţia umană trebuie vindecate cat maicomplet şi rapid posibil, printr-o terapieadecvata. Pentru aceasta, cu ajutorulştiinţelor Pământului, avem nevoie,înainte de toate, de investigaţiile core-spunzătoare şi rezultatele lor. Iar 2008trebuie sa devina cu adevărat un anpentru o mai buna cunoaştere a plan-etei pe care trăim si, prin aceasta, anoastră înşine!

prof. Angelica T\bârc\

prof. Radu T\bârc\

Liceul ”Ion Heliade

R\dulescu” Târgovi[te

4 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

Copiii iubesc natura, co-pacii, animalele, pârâul, flu-turii. Învãţãtoarele şi profesoriivor sã adânceascã aceastã iu-bire în aşa mãsurã încît sãdevinã un fundament stabilatât pentru lucrul ştiinţific, câtşi pentru lucrul practic cunatura: vom trata un prietenîntotdeauna cu consideraţie,cu atât mai mult cu cât depin-dem esenţialmente debunãstarea acestui prieten.Ce este spre binele naturiieste întotdeauna şi spre bineleomului însuşi. Iubirea naturii,înţelegerea naturii fundamen-tatã ştiinţific şi cultivarea activãa naturii sunt cele trei niveluripe care trebuiesc conduşi ele-vii din şcolile noastre, din grã-diniţe, prin toate treptele devârsta, înspre parteneriatul şIcooperarea cu forme vii.

Pe lângã distrugereamediului natural prin om, ce aexistat dintotdeauna - chiardacã nu aceeşi mãsurã cata-strofalã ca astãzi - în toateculturiile lumii se gãsesc fazede colaborare extraordinar defructuoasã cu natura. Ele au

dus la cultivarea şi înnobilareatuturor acelor plante de cul-turã şi animale domesticedupã care şi în ziua de astãzitrãieşte omul, pânã lacreearea de peisaje de culturibogate în modificãri, careofereau un spaţiu vital de ex-traordinarã opulenţã pentruanimale şi plante sãlbatice,nedomesticite. Din rezultatulunui continuu schimb de între-

bãri şi rãspunsuri în lucrul cunatura s-a dezvoltat o “ştiinţãpracticã” pretenţioasã, cunimic mai prejos de rezul-tatele cercetãrii ecologice. Eaa pornit dintr-o cunoaştere in-timã la o cultivare grijulie a na-turii, care este pe mãsuranecesitãţilor omului, cât şi acondiţiilor de viaţã ale naturii.

Continuarea, într-un modpotrivit cu vremurile, estelegea contemporanã. Punctulde pornire ni-l aratã înşişicopiii: ei iubesc natura, ani-malele şi copacii, florile, flu-turii. Dacã aceastã iubire esteadâncitã şi întaritã vor creştedin ea simpatie şi simţ derãspundere.

De aceea în şcoli, ar fi dedorit sã se punã un accent de-osebit pe adãugarea compo-nentei emoţionale lacunoştinţele ştiinţifice: ani-malele şi plantele suntprezente atât de viu şicuprinzãtor în mediul lor deviaţã şi în legãturile lor ecolog-ice, încât elevii sunt afectaţi şiemoţional. Nu ajunge sã fietransmise doar faptele seci.Orele de curs ar trebui sã con-ducã nu doar la întâlniri exte-rioare ci şi la trãiri interioareaprofundate. Premisa este unangajament puternic al educa-

toarelor, învãţãtoarelor, profe-sorilor, care se transmiteelevilor. Nu ajunge însã doaracest lucru. Dacã experienţeleramân mãrginite la nivelul cog-nitiv şi emoţional, atunci estedoar întãritã tendinţa, care adus la actuala criză ecologicãsentimentul de vinovãţie şi şti-inţa despre ce ar trebui fãcut –dar nu se face nimic şi oa-menii sunt neputincioşi sã seangajeze. De aceea este deci-siv ca şi nivelul de acţiune săse integreze în viaţa şcolii:printre altele cultivarea grãdiniişcolii şi a curţii şcolii, a uneiparcele de culturi, a unei rez-ervaţii naturale.

Toate aceste activitãţitransmit experienţa cã naturaeste mai mult decât doar unrezervor de materie primã,care se poate exploata la nes-fârşit, pentru cã pare denestins, cã ne va sta la dis-poziţie în viitor doar atuncicând îi vom cunoaşte nece-sitãţile primordiale şi le vomrespecta. În final, ele educã şiformează din capacitatea de aface cu adevãrat ceea ce esterecunoscut ca just şi necesar.

prof. Maria CristeaInspector Şcolar General,

Inspectoratul ŞcolarJudeţean Dâmboviţa

Educa]ia pentru mediu,disciplin\ de studiu integrat\

.Omul [i natura 5

Acesta s-a născut dinnecesitatea valorificării rezul-tatelor elevilor de la cercul şti-inţific de protecţia mediului, pecând eram profesor la Casa Pi-onierilor si Şoimilor Patriei Târ-govişte. Aici elevii erau împărţiţipe grupe după nivelul depregă tire: începători, avan saţi,performanţă. De la simpozionullocal s-a trecut la cel judeţean,cu participare din mai multeunităţi şcolare judeţene. Din1983 am participat şi la sim-pozioane inter-judeţene: laCraiova, Dej, Bistriţa, Oneşti,unde au participat peste 40 deelevi din Târgovişte.

Sesiunea de comunicări şisimpozioanele ştiinţifice sunt bin-evenite, deoarece stimulează peelevi şi profesori în acţiuni decercetare şi valorificare. Ele con-stituie şi un bun schimb de ex-perienţă şi se valorificăpotenţialul creator al elevilor.

Odată cu venirea mea laLiceul „I.H.Rădulescu”, în1991, mi-am propus să mobi-lizez elevii pasionaţi de naturăîn cercul ştiinţific numit ECOSşi în scurt timp rezultatele s-au văzut: tot mai mulţi elevi au

participat la activităţile dinteren, excursii şi drumeţii şi lacele din sala de clasă, real-izând numeroase lucrări,grafice, fotografii, proiecte demediu ş.a. şi pe care le valori-ficăm la sfârşitul anului şcolarcu ocazia zilei de 5 iunie –Ziua Mondială a Mediului.

Dintr-un simpozion de nivelde şcoală şi cu profil biologicdevine judeţean şi interdisci-plinar, de peste 10 ani şi estestructurat pe două sesiuni:elevi şi profesori. Foarte mulţielevi şi profesori de specialităţidiferite sunt încurajaţi şi par-ticipă la această manifestare.

Elevii îndrumaţi în cerculECOS pornesc de la acţiuniconcrete, de a ajuta natura sănu moară, igienizarea spaţiilorverzi din teritoriu, identificăspeciile periclitate, planteazăarbori şi arbuşti, studiază bio-diversitatea, propun diversemăsuri spre ocrotire.

De 10 ani de zile s-a iniţiatla nivel naţional şi concursulde proiecte naţionale si con-cursul de Proiecte de Mediu,de către prof. dr. DanielaCălugăru – inspector în

M.E.C.T. Elevii liceului nostruau realizat în fiecare anproiecte credibile şi reali -zabile, premiate la niveljudeţean şi naţional, fiind sin-gurul liceu din ţară ce a partic-ipat la faza naţională la toateediţiile de până acum.

În anul 2008 simpozionul„Omul şi Natura” a ajuns laediţia a XVII-a.

În toţi anii de până acum s-a înregistrat un bogat bilanţ:420 lucrări şi referate prezen-tate de 682 elevi, dar şi 150lucrări şi referate prezentatede către 167 cadre didactice.

La simpozionul OMUL ŞINATURA au fost prezenţi nu-meroşi elevi olimpici judeţeni şinaţionali, precum: PârvuTeodora, Stângaciu Silviana,Olteanu Anca, Ghiţă Alexandra,precum şi laureaţi naţionali laproiectele de mediu: BratuIrinel, Manolache Ciprian, Grig-ore Ionuţ, Cosac Adriana,Ţarălungă Renata, Ispas Car-men, Stancu Aurora, LăzărescuLuiza, Soare Mirabela, MateiMădălina, Dascălu Oana, Un-gureanu Liviu etc.

Multe lucrări prezentateaici sunt valorificate de cătreAgenţia pentru ProtecţiaMediului Dâmboviţa şi decătre alte instituţii pe linia pro-tejării comorilor vii identificateşi sesizate.

prof. dr. Mihail Dumitru

I s t o r i c u l s i m p o z i o n u l u i„ O m u l [ i N a t u r a ”

Nr. 1, mai 2008

6 Omul [i natura

1. Impactul activităţilor din in-dustria extractivă de petrol şi gaze

asupra mediului înconjurător

Activităţile specifice de explorare,tratare, separare, transport, prelucrare,depozitare, des-făşurate în industria petrolului, induc unimpact semnificativ asupra mediului,producând poluarea aerului, apei, solu-lui, acustică, etc. Poluarea mediuluigenerează cheltuieli foarte mari pentru

acţiuni de remedierea elementelor demediu (AER, APĂ, SOL), dar şi de min-imizare a generării (inclusiv valorifi-carea) deşeurilor, de substituire a unorsubstanţe/preparate periculoase cu al-tele al cărui grad de impact este redus,de concepţie, susţinere şi aplicare aunor tehnologii „verzi”. Se poate ob-serva în fig. 1. extracţia ţiţeiului din solcu ajutorul unei sonde.

Abordarea fenomenului poluant seface intr-un mod complex, dat fiind căalterarea calitativă şi cantitativă a unuielement de mediu, induce disfuncţii şiasupra celorlalte. Protejarea mediuluiînconjurător, prezervarea resurselornaturale este strâns legată de concep-tul de dezvoltare durabilă, dar şi dedreptul constituţional al fiecărui om laun mediu sănătos şi echilibrat ecologic.Simbioza dintre aceste două dezider-ate, trebuie să caracterizeze într-unpermanent semnal de alarmă popu-laţia acestui mileniu, pentru a puteacontracara sau minimiza efectele cu-mulate ale fenomenelor naturale cucele de ordin antropic. Dimensiunea şiefectul final al poluării nu ţine cont defrontiere, de gradul de educaţie, devârsta celor implicaţi, consecinţele în

general sunt iremediabile şi pot afectaatât factorul uman cât şi ecosistemul.

2. Surse şi agenţi de poluarespecifici industriei extractive şi

efectele asupra mediului

Dintre agenţii poluanţi se pot enu-mera:

� Apa de zăcământ, ţiţeiul, gazeleasociate;

- apa de zăcământ prin conţinutulsău bogat în săruri (clorură de sodiu înconcentraţii chiar de 250 g/L, cloruri decalciu, cloruri de magneziu, etc) alăturide oxigenul atmosferic sau oxigenul di-zolvat amplifică corozivitatea asupraechipamentelor de adâncime sausuprafaţă. Poluarea solului cu apă dezăcământ, deşeuri metalice afectate derugină este mai gravă decât cea da-torată numai petrolului. Remediereaterenurilor sărăturate este costisitoareşi de lungă durată;

- ţiţeiul prin compoziţia sa com-plexă, în sinergism cu apa dezăcământ distrug biodiversitatea natu-rală a unor habitate (terestre sau ac-vatice) sau produc compromiterea unorterenuri agricole poluate accidental;

- gazele asociate, induc un efectcoroziv asupra echipamentului, mirosneplăcut prin prezenţa hidrogenuluisulfurat. Fisurarea conductelor detransport a gazelor şi a ţiţeiului inducriscuri de incendiu, explozie.

� Chimicale - transportate, depozi-tate, manipulate, utilizate (ex. stimula-tori ai fluxului de ţiţei în strat, inhibitoride coroziune, produse peliculogene,fluide de foraj, dezemulsionanţi, etc.);

� Deşeurile - generate, depozitate,valorificate termoenergetic, eliminate(ex. deşeuri nepericuloase, deşeuripericuloase);

� Emisii de gaze provenite din :- procese de ardere (completă/in-

completă), cu degajare de dioxid decarbon, oxid de carbon, dioxid de sulf,dioxid de azot, pulberi sedimentabile;

- fisurări de conducte (degajare deamestecuri C1-C4; COV; H2S; Cl2,etc.)

� Emisii de vibraţii şi/sau zgomot,datorate echipamentelor, instalaţiilor deexplorare,exploatare, transport.

2.1. Surse de poluare specificeelementelor de mediu APĂ şi SOL

Se începe cu apa şi solul deoareceaceste două elemente sunt cele maiafectate din cauza activităţii din

şantierele petroliere, iar remanenţapoluării lor este pe termen lung.

În ceea ce priveşte activitatea des-făşurată în cadrul sectorului de explo-rare şi producţie a ţiţeiului, poluareasolului şi de cele mai multe ori şi a apeisubterane sau apă se suprafaţă are casurse:

a. conductele ce alimentează par-curile schelelor, la care se pot producescăpări accidentale de ţiţei şi apă dezăcământ;

b. parcurile de separatoare;c. careurile de sonde;d. depozitele şi staţiile de tratare a

ţiţeiului;e. staţii de compresoare, pompare

şi trasee de conductă poluate dincauza avariilor;

f. depozitarea şlamurilor;g. decantoare de ape uzate;h. ape uzate, neepurate, deversate

in emisar;i. instalaţiile de transport şi depoz-

itare a produselor petroliere şi în spe-cial a apei de injecţie;

j. sonde destinate abandonării;k. instalaţii şi utilaje casate şi de-

pozitate necontrolat; l. deşeuri de azbest.Aspectul particular al poluării apelor

subterane cu ţiţei şi alte produsepetroliere pentru România constă înaceea că este un fenomen cu o istoriede peste 100 de ani, care a debutatodată cu începerea exploatării

EExxtt rraaccţţ iiaa ţţ ii ţţee iiuu lluu ii ccuu aa jjuuttoorruull ssoonnddeeii

PPoolluuaarree îînn ccaarreeuull ssoonnddeeii

SURSE {I AGEN}I DE POLUARE SPECIFICIINDUSTRIEI EXTRACTIVE DE }I}EI {I GAZE

continuare `n pagina 7

Nr. 1, mai 2008

zăcămintelor de ţiţei în zona Văii Pra-hovei, urmată de dezvoltarea industrieide prelucrare. Poluarea s-a extins prinscurgerile din instalaţii, parcuri de rez-ervoare, rampe de încărcare-descăr-care, staţii de pompare, conductesubterane, reţele de canalizări, bataluripentru depozitarea şlamurilor/şlop-surilor petroliere. În fig. 2 se observăpoluarea cu ţiţei în careul sondei.

2.2. Surse de poluare specificeelementului de mediu AER

Poluarea aerului este incontestabilcea mai gravă problemă pe termenscurt şi mediu, din punct de vedere alsănătăţii umane, rezolvarea acestuiaspect fiind prioritatea de vârf în polit-ica de protecţie a mediului la nivel

planetar. Aerul poluat este mai dificil deevitat decât apa poluată.

Depozitarea lichidelor organice (ex.ţiţei, combustibili, inhibitori, biocide,acid acetic) sau anorganice (ex. acidclorhidric, clor, acid flourhidric, alcoolmetilic) prin neetanşeităţi pot produceemisii în aer. Rezervoarele carestochează ţiţeiuri parafinoase reprez-intă o sursă suplimentară de emisii deCOV, dar şi H2S.

Mijloacele de transport, dar şi in-stalaţiile de intervenţie la sondă (IC5,trolii, agregate de cimentare -ACF,containere, cisterne etc.) care uti-lizează combustibili fosili (benzină şimotorină) reprezintă surse mobile im-portante de emisii de CO2, SOx, NOx,pulberi în aerul atmosferic. Eliminareaoxizilor de sulf şi oxizilor de azot în aerdetermină apariţia ploilor acide cu im-pact semnificativ asupra mediului în-

conjurător. Gazele de ardere din bateriile de

cazane, de la rodajul motoarelor suntagenţi poluanţi ce aparţin unor sursefixe de poluare atmosferică, specificepe şantierele de petrol.

Bibliografie:1. C. Bâsceanu, T. Vişan, " Study

and Control of Corrosion in the Per-spective of Sustainable Develop-ment of Urban Distribution Grids",Sibiu, Romania, 9-11 iunie 2005,pag.208-212, Editura PRINTECH,Bucuresti 2005, ISBN 973-718-259-6.

2. Viorica Ilie, „Formarea ploiloracide”, Revista Graiul Dâmboviţeinr. 97/2006, Editura I.S.J. 2006, pag.8, ISSN 1583-249X.

prof. Viorica Ilie

.Omul [i natura 7

Nr. 1, mai 2008

continuare din pagina 6

ARGUMENT

Există o educaţie intelec-tuală, una morală, una es-tetică, una a aptitudinilor şisentimentelor, o educaţie avoinţei, o educaţie tehnică şiprofesională.

Este momentul să avemîn şcoală şi o educaţie eco-logică, o educaţie care să-iînveţe pe elevi , pe toţi oa-menii de altfel de ce şi cumtrebuie să protejăm natura.Şcoala este chemată să de-termine formarea de de-prinderi şi convingeri deprotejare a mediului încon-jurător- natura.

Contribuţii de seamă laeducaţia ecologică potaduce activităţile extracur-riculare. Orice activitate cese desfăşoară în afaraorelor de clasă, înseamnă şicontactul cu mediul încon-jurător

Activităţile desfăşuratecu elevii vizează ca scop,să-l conducă pe viitorulcetăţean spre formarea unuipunct de vedere mai obiec-

tiv asupra realităţii, să-l in-cite la participare, să devinămai conştient de viitor, defaptul că viaţa generaţiilor vi-itoare, calitatea ei depindeîntr-o mare măsură şi deopţiunile sale.

Dintre modalităţile cele

mai eficiente cu valenţe mul-tiple pe linia educaţiei eco-logice, am ales pe aceea adeşeurilor şi refolosirea, re-ciclarea lor.

Prin disciplina opţional :Abilităţi practice, inclusă înaria curriculară “Arte”, se re-

alizează finalităţi care aucaracter informativ dar maiales caracter formativ.

Fiecare din obiectivelecadru are obiective de refer-inţă cu atingere şi în dome-niul educaţiei pentru mediu.Astfel, elevii au posibilitatea

să cunoască varietatea ma-terialelor refolosibile, propri-etăţile acestora şi diversetehnici de lucru. Pot fi puşi însituaţia de a colecta materi-ale refolosibile, de a proiectaşi realiza unele produsesimple cu valoare artistică,

estetică, ornamentală saude uz practic.

Munca în echipă le dez-voltă capacitatea de cooper-are în scopul realizării unuiprodus şi în scopul găsiriiunor soluţii în managemen-tul deşeurilor. Dezvoltareasimţului practic, a gândiriieconomice, a aptitudinii eco-logice se realizează prin di-verse activităţi, în cadrulorelor de opţional şi ex-tracurricular.

Ordonanţa nr.33 din 18august 1995 privind măsuripentru colectarea, reciclareaşi reintroducerea în circuitulproductiv a deşeurilor re-folosibile de orice fel,prevede:

Art.1. Deşeurile refolosi-bile sunt substanţe, materi-ale sau produse provenitedin activităţile industriale,agricole, din construcţii,transporturi, prestări de ser-vicii şi alte domenii de activ-itate precum şi din consumulpopulaţiei, ale căror carac-teristici şi proprietăţii permit

DE{EURILE, MATERIALELEREFOLOSIBILE - SURSE DE FRUMOSMotto:“Cartea naturii nu se lasă citită prea uşor. Pentru aceasta trebuie o pregătire temeinică, multă răbdare, per-severenţă, imaginaţie, pasiune şi curaj “ Acad. Nicolae Botnariuc

8 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

Creaţie a lui Dumnezeu,rol al iubirii divine, lumeaîntr-o vreme primordială, era„bună”, conţinând într-unsatoate elementele necesareexistentei, o ordine, unechilibru şi o armonie sta-bilite de Creatorul suprem.Scurgerea timpului, care ne-a adus in lumea contempo-rana, a păstrat nealterataacea frumu seţe a începu-turilor? Răspun sul laaceastă întrebare îl aflămprivind în jurul nostru,căutând spre firul ierbii, as-cultând cântul păsărelelor şi,de ce nu, urmărind chipurile

M a n i f e s t p e n t r us ă n ă t a t e a P ă m â n t u l u i

� Căi şi mijloace de sensibilizare a şcolarului mic faţă de natură

reintroducerea lor ca ataresau ca materii prime secun-dare în circuitul productivfără risc pentru mediul în-conjurător şi/sau sănătăţiipopulaţiei.

În practica didactică amfolosit diferite deşeuri (res-turi) refolosibile ca materi-ale/ suport pentru realizareatemelor propuse de curricu-lum.

Elevii sunt fascinaţi defiecare dată când descoperăatâtea modalităţi de a folosiunele materiale refolosibile .Ei îşi formează în acelaşitimp atât o conduită ecolog-ică, cât şi o gândire eco-nomică (cu bani foarte puţinise pot realiza lucruri de-osebite, utile).

Unul din conţinuturile în-văţării se referă la activităţicu materiale sintetice: hârtie,fire şi materiale textile, maseplastice, lemn, sârmă etc.Conform obiectivelor dereferinţă, se urmăreşte sărealizeze produse finite, să

evalueze aceste produse şisă le utilizeze. Consider căeste imperios necesar să sefolosească deşeuri în re-alizarea produselor şi numateriale noi (în totalitate)cumpărate special pentruaceste activităţi. Astfel, ele-vii constată că din resturi(gunoaie) se pot obţine, cucosturi extrem de mici, pro-duse valoroase, estetice.

Prin metoda brainstorm-ing, am alcătuit cu eleviinecesarul de nevoi: necesi-tatea unor produse, amidentificat resurse materialepentru produsele respective;am enumerat-amintit modal-ităţi de utilizare a unor mate-riale.

Utilizându-se în modfrecvent diverse materialerefolosibile în scopul real-izării a câtor mai multe pro-duse ornamentale sau de uzpractic (felicitări, ornamentpom de iarnă , jucării dinhârtie/carton, flori din cofrajeouă, sorcove, jucărioare etc)

se dezvoltă creativitateaelevilor şi în felul acesta, eiau o bază bună pentru caunii dintre ei să găsească înviitor soluţii ingenioase înmanagementul deşeurilor cuscopul protejării mediului, aresurselor naturale precumşi în scopul protejării sănă -tăţii personale/ populaţiei.De asemeni, elevii vor aveao gândire economică, unspirit practic dezvoltat şi unspirit antreprenorial care îiva ajuta să găsească soluţi-ile cele mai bune pentru re-alizarea unor produse sauservicii de calitate cu costuricât mai mici.

În acest spirit, şcoalanoastră desfăşoară activităţide recuperare a deşeurilor,sortarea lor zilnic, în spaţiispecial amenajate.

Organizează activităţi lacursuri de opţional şi ex-tracurricular, care au dreptscop reciclarea deşeurilor,transformarea lor în obiecte/lucruri care să le folosească

lor şi celor din jur.Periodic, rezultatele lor

fac obiectul unor expoziţii înincinta şcolii, deci sunt pop-ularizate, multe sunt oferite(felicitări, flori) cu diverseocazii, sărbători. Şi nu în ul-timul rând, fac obiectul unormape, albume, care să fiefolosite ca mijloc de inspi-raţie (model) şi altora.

Bibliografie.1. Steiner, Rudolf, Înnoireaartei pedagogico-didac-tice prin ştiinţă spirituală,Bucureşti, Centrul pentruPedagogie Waldorf dinRomânia, 1991.2. Stan, Lucian şi Elena,Dorobanţu, Gabriela,Ghiţă, Ecaterina – Abilităţipractice - ghid metodo -logic, Ed. Aramis.3. Petre, Bejenariu, Edu-caţie ecologică, Pre-ocupări didactice, 2001.

Prof. Ioniţă ValeriaProf. Cătărea Nicoleta

Şcoala ”Coresi”Târgovişte

.Omul [i natura 9

Nr. 1, mai 2008

semenilor noştri. Mai ştieomul să descopere poeziaunui răsărit de soare,farmecul unui apus oristrălucirea unei picături derouă ce se odihneşte pe del-icatele petale ale unei flori?

Fără îndoială, există încăastfel de oameni care vi-brează la frumuseţile din jur.Plini de sensibilitate, copiiifac parte din această cate-gorie. Pentru ei şi prin eiîncercăm să îndreptăm ceeace unii, din ignoranţă sauprin răutate, au strâmbat sauau întinat, convinse fiind deveridicitatea cuvintelor luiDostoievski: „Frumuseţea vasalva lumea”.

Recunoscătoare pentrudarul care ne-a fost hărăzit,acela de a modela materiasensibilă pe care o reprez-intă sufletul unui copil, ampornit la drum cu clasa I, an-imate de dorinţa de a faceca setea de cunoaştere acelor mici să se unească cuputerea creaţiei şi, prinfapte, să facem lumea maibună. Respectând tradiţiaŞcolii “I. Al. Brătescu-Voineşti”, am proiectat şidesfăşurăm lucrările unui„şantier ecologic”. Pretextulacestei acţiuni l-a constituitpentru noi, bobocii, drumeţiaefectuată încă din primelezile de şcoală în ParculChindia, în scopul observăriischimbărilor din natură, con-tinuată de o întâlnire cu ele-vii claselor a V-a. Amorientat atenţia celor miciasupra aspectelor pozitivedar şi a celor negative şi i-am încurajat să-şi exprimepărerea în legătură cu celeconstatate. Astfel, au expri-mat aprecieri cu privire laaleile îngrijite ale parcului, lamultitudinea locurilor dejoacă şi a dotărilor acestora,la existenţa pubelelor pentrucolectarea deşeurilor. Notelecritice au vizat fumul produsde Combinatul de OţeluriSpeciale, zgomotul maşinilorşi lipsa de bun simt a celorcare aruncau resturi ali-mentare ori ambalaje pe

stradă. În discuţiile cu ceimari, am încercat să identi-ficăm cauzele care au gen-erat aspectele negativepentru a găsi cele mai efi-ciente căi de acţiune,deoarece obiectivulşantierului ecologic îl reprez-intă formarea, la copii, a unuicomportament responsabilfaţă de frumuseţile şi bogăţi-ile mediului. Grupurile-ţintăsunt: elevii, cetăţenii, au-torităţile publice locale,Agenţia pentru Protecţia

Mediului.Am încercat să aflăm

părerile elevilor şi aleadulţilor cu privire la aer şipoluarea lui, apa şi condiţiaei de resursă necesară exis-tenţei umane dar şi demediu de viaţă, cauze aledeteriorării calităţii mediului.Planul de acţiune elaborat s-a concretizat în:

� afişe pe diferite teme(Poluarea apei/ aerului/Alarma de gradul 0 - sub-ţierea stratului de ozon/ Pă-durea şi purificarea aerului/Omul, prieten sau duşman alspaţiului verde ş.a.);

� plantare de pomi,oferire de răsaduri de floritrecătorilor, în cadrul activ-ităţii „Un om, un pom (ofloare)”;

� excursii-eco (curăţareaunor zone verzi de resturimenajere, marcarea unortrasee turistice – Mănăstirea

Bunea, Vulcana-Bai);� colectarea de materi-

ale refolosibile, afişarea demateriale informative cusugestii pentru reducereadeşeurilor, evitarea poluării;

� scrisori către comuni-tatea locală;

� intervievarea unorreprezentanţi ai PartiduluiEcologist;

� program artistic pentrusensibilizarea adulţilor, cuprilejul Zilei Pământului (22aprilie);

� proiect eco-cultural – „Un oraş al mileniului III”, înparteneriat cu ProtecţiaMediului şi elevi ai claselorde teatru;

� simpozionul municipal„Manifest pentru sănătateaPământului” (secţiunea Ge -ne za Pământului, ViitorulPă mântului, Poluarea, Cala -mităţi naturale, Civismul şisănătatea Pământului).

La clase, am realizat ed-ucaţie ecologică prin joc,graţie concursurilor organi-zate:

� Inima Pământului - pecartoane mari, în forma deinimă, se scrie ce şi-auimaginat copiii, ca au auzit,lipindu-şi urechea depământ;

� Prietenia – colaje,forme ale mâinii unui copilpe care sunt scrise idei pen-tru protejarea Pământului,lipite în jurul GlobuluiPământesc;

� Atelierul naturii –obiecte confecţionate cumateriale din natură ş.a.

Într-o lume în continuuzbucium, preocupată detranzacţii şi probleme finan-ciare, este vremea să re-descoperim adevăratelevalori şi comori, să revenimla înţelepciune şi omenie.Pentru copiii noştri trebuiesă continuam o lume a sigu-ranţei şi a bucuriei, un spaţiuîn care fiecare să-şi afle îm-plinirea. Viitorul omului nu

poate fi gândit decât în re-laţie cu salvgardarea naturii.Să facem din secolul al XXI-lea un răstimp al renaşteriiomenirii şi al unui nou chip alcivilizaţiei, din dragoste pen-tru copiii noştri, pentru ei şiprin ei!

Bibliografie� Bonnefous, Eduard,“Omul sau natura?”, Bu-cureşti, Editura Politică,1976.� Delors, Jaques – “Co-moara lăuntrică”, Iaşi, Ed-itura Polirom, 2000.� Mihăescu, Mirela, Dul-man, Anita, Mihai, Claudia,“Ghidul învăţătorului şi alprofesorului”, Târgovişte,Editura Gimnasium, 2004.

înv. Măţăoanu Vioricainst. Ciorobă Adriana

Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte

10 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

Pe 21 septembrie 2007,elevi şi profesori ai Liceului“I.H. Rădulescu” din Târgo -vişte au participat la Campa-nia ENO TREE PLANTINGDAY, campanie de plantarea arborilor, lansată si promo-vată de Programul NaţiunilorUnite pentru Mediu.

Acest eveniment capti-vant a atras peste 1000 deşcoli şi organizaţii de tineretdin 101 ţări din toată lumea .Primii arbori au fost plantaţiîn Oceania. Urmând traseulSoarelui, noi arbori s-auplantat în Asia, Europa,Africa şi în cele din urmă încele două Americi.

În acelaşi timp am cele-brat Ziua internaţională aPăcii, dorind să răspândimmesajul toleranţei şi păcii,sperând să creştem împre-ună cu copacii în viitor şipentru viitor!

Elevii şi profesorii noştriau participat cu entuziasm laactivităţile desfăşurate înaceastă zi, salutând iniţiativapornită dintr-o ţară euro-peană (Finlanda), de a-idărui Planetei într-o singurăzi, un milion de arbori, caresă ne împrospăteze aerul pecare-l respirăm.

Evenimentul a debutat laora 12, in curtea liceului, înacordurile melodiei „Co-pacul” interpretată de Aure-lian Andreescu.

Consider că a fost o ac-

tivitate utilă şi frumoasă,reuşind să punem în valoaredubla semnificaţie a eveni-mentului:

• Responsabilitate pentruprotejarea mediului;

• Oportunitatea cooperăriielevilor şi profesorilor dintoata lumea.

Anul acesta campania seva intitula „A MILLIONNEEDS, A MILLION SEEDS,A MILLION DEEDS”, eveni-mentul fiind marcat pe 5.iunie2008 şi pe 23 septembrie2008.Bibliografie:http://www.enotreeday.net

prof. Maria TeodoraStănculete

Liceul “I. H. Rădulescu”Târgovişte

ENO ZIUA PLANTARIIARBORILOR 2007

Undeva, cândva, în urmăcu aproximativ cinci miliardede ani, printr-un fenomen ne-cunoscut înca, în viaţa Terreia apărut ozonul. Insgnifiantarudă a binecunoscutului oxi-gen cu moleculă diatomică,ocupă un mic spaţiu în în-velişul gazos al Pămantuluinumit atmosferă, la o altitu-dine de circa 25 km, înstratosferă. El are în grijăprotecţia vieţii, filtrând radiaţi-ile nocive primite de la Soare.civilizaţia si industrializareaexcesivă au creeat o breşă înscutul de protecţie al Terrei.Urmarea? O nouă eră în careoamenii, tot mai înspăimân-taţi de spectrul viitorului,asistă neputincioşi la deterio-rarea peisajului cotidian. Co-pacii, florile, iarba, suntînlocuite de coloşi industriali,de blocuri, vile, case, al căroraspect modern, infatuat, ele-gant, se îndepărtează tot maimult de natură. Din simplulacoperiş (de vreme rea) dedeasupra capului, omul aurâţit faţa pământului cuceea ce el crede că reprez-intă noul frumos. Şi nu ar fifost nimic, dacă omul nu ar fidescoperit “maşina”, bume -rangul contemporaneităţii.Făcând abstracţie de tristelecimitire în care cadavre met-alice în “descompunere ox-idativă”strică peisajul Terrei,hidrocarburile digeratenesăţios de automobile dis-trug, prin reziduurile lor deardere, atmosfera tot maiobosită a bătrânului Pământ.În atmosferă se ridică zilnictone de poluanţi în toatestările de agregare, din careremarcăm freonii (din ba-nalele spray-uri sau instalaţiifrigorifice casnice sau indus-triale), compuşi halogenaţi,

resturi de hidrocarburi, pro-duşi de combustie banali saurezultaţi din accidente maimult sau mai puţin întâmplă-toare,toţi distrugători re-dutabili ai ozonului.Distrugerea ozonului este ac-celerată de unele gaze carecontin azot, hidrogen, bromsi clor. Acestea mai suntcunoscute sub denumirea deODS- uri. Cele mai cunos-cute chimicale care deteri-orează stratul de ozon suntCFC- urile (cloroflorocar-bonii). În ultimii 30 de aniCFC-urile constituie princi-pala cauză a deteriorăriistratului de ozon. Acesteasunt grupate în următoarelecategorii:

-Freonii - reprezintă de-rivaţi halogenaţi ai hidrocar-burilor saturate, utilizaţi înproducerea frigului artificial(instalaţii casnice, comercialeşi industriale) sau ca agenţide propulsare în industriacosmetică şi farmaceutică. -Halonii - sunt spume utilizatela stingătoarele de incendiiutilizate în domenii ca: indus-tria electronică, curăţătoriichimice, industria construcţi-ilor de masini, etc.

-Bromura de metil - este unfungicid utilizat în agricultură.

-Protoxidul si oxizii de azot,monoxidul de carbon (CO),metanul (CH4), hidrogenul(H2) şi alte gaze.

Ca intr-un puzzle nedoritse conturează un tablouapocalptic. Ozonul este dis-trus de aceste “E-uri” careatacă furibund ultimeleresurse pozitive ale aeruluinostru cel de toate zilele.Sonde spaţiale fotografiazăincredibilele găuri in stratulde ozon, produse de inca-pacitatea omului modern de

OZONUL, TOT MAIPREZENT ÎN VIAŢA

NOASTRĂ

.Omul [i natura 11

Nr. 1, mai 2008

Apa potabilă este apadestinată consumului umanşi nu trebuie să conţină sub-stanţe, paraziţi sau microor-ganisme care, princoncentraţie, să constituieun pericol pentru sănătateaomului.

Apa potabilă nu trebuiesă fie apă în stare pură.Dimpotrivă, ea conţine înmod natural diverse sub-stanţe, care, în concentraţiiadecvate, aduc o influenţăpozitivă asupra proceselorbiologice din organismuluman şi contribuie lacreşterea imunităţii. Ca sădau un exemplu, mă voireferi la duritatea apei, cereflectă concentraţia de car-bonaţi de calciu şi magneziudin apă. Apa cu o duritateprea mică (apa moale) pre-dispune organismul la boliale sistemului cardiovascu-lar şi la boli de rinichi, dincauză că dizolvă uşor met-alele grele cu proprietăţi tox-ice: cadmiu, cobalt, nichelcupru, crom, mangan. Apacu o duritate prea marepoate provoca boli ca os-teoartroza şi osteoparezele,pentru că favorizeazădepunerea sărurilor în or-ganism. Duritatea apeipoate fi înlăturată parţialprin fierbere. Ca şi aspectpractic, apa dură nu facespumă cu săpun, îngre-unează fierberea legumelor,conduce la apariţia calcaru-lui pe vase şi în instalaţiilede apă.

În aceeaşi situaţie suntmulte alte substanţe care,pe de o parte, sunt nece-sare organismului, iar pe dealtă parte, la concentraţiiprea mari, dăunează aces-tuia (săruri minerale, calciu,magneziu, sodiu, potasiu,bor, fier, mangan, fluor,crom, zinc, cupru).

Există însă şi substanţe acăror prezenţă este nu numaiinutilă, ci şi foarte dăunătoareorganismului: plumbul, mer-

curul, nitraţii şi nitriţii, pro-dusele petroliere, benzenul,pesticidele, microorganis-mele (cele mai periculoasefiind bacteriile coliforme to-tale şi bacteriile coliforme fe-cale). Toate aceste substanţeprovin din circuitul natural alapei din care este colectatăapa ce urmează a se potabi-liza ( ape curgătoare, lacuride acumulare, ape deadâncime) şi din instalaţiilede alimentare.

Analiştii determină cali-tatea apei testând şicăutând chimicale specifice.Cei mai importanţi parametripe care îi întâlnim de obiceiîn analiza apei de băut, aapei reziduale şi a apei nat-urale sunt: alcalinitatea,amoniacul, dioxidul de car-bon, clorul, nitraţii, nitriţii, ox-igenul dizolvat în apă (OD),pH-ul, fosfaţii, duritatea, tur-biditatea, temperatura, pro-prietăţile organoleptice(gustul, culoarea, mirosul) şianaliza bacteriologică.

Împreună cu un grup deelevi din clasa a VIII-a,Şcoala Perşinari am real-izat un proiect prin care amcercetat calitatea apei pota-bile din localitate. Apa pota-bilă consumată de locuitoriicomunei provine din puţuride mai mică sau mai mareadâncime. Satul Perşinarieste situat la 18 Km deoraşul Târgovişte, într-ozonă de câmpie fiind străbă-tut de râul Dâmboviţa. În lo-calitate nu există staţie defiltrare a apei şi nici sistemde canalizare.

Principalele cauze carear determina poluarea apeipotabile din localitateamenţionată sunt:

• Deversările deliberatesau accidentale ale unorpoluanţi în apa râului Dâm-boviţa sau pe câmp;

• Îngrăşămintele chimiceadministrate în lucrărileagricole, care se de-plasează prin sol fiind trans-

CALITATEA APEIa renunţa la puţin confortmaterial de moment infavoarea respectării legilornescrise ale naturii. Con-secinta acestei distrugeri?Slăbirea sistemului imunitar,apariţia cancerului de piele,a cataractelor si chiar orbire,arsuri ale zonelor expuse lasoare, îmbătrânirea pielii etc.Şi pentru că un rău nu vineniciodată singur,ozonul dis-trus in stratosferă se refaceîn apropierea scoarţeiPământului din procese fo-tochimice radicalice care auloc între unele reziduuri deardere si oxigenul dimolecu-lar sub acţiunea radiaţiilor.Acest ozon are o acţiune dis-tructivă asupra sănătaţiiumane atacată susţinut demulte din activităţile antrop-ice. La sfarşitul lunii iulie,2007, cercetătorii de la Uni-versitatea britanică Exter auarătat că ozonul ar puteaavea un rol mult mai impor-tant în schimbările climaticedecât cel prezis de oameniide ştiinţă până acum.Cercetătorii spun că, aflat înimediata apropiere a pămân-tului, ozonul afecteazăplantele, reducându-le ca-pacitatea lor de a absorbidioxidul de carbon din at-mosferă. Ozonul si ceilaltioxidanţi fotochimici pătrundîn organismele vieţuitoarelorprin inhalarea aerului şi pro-duc efecte acute sau cron-ice, în funcţie de timpul deexpunere şi concentraţii .Ozonul jos, troposferic, esteo otravă pentru sistemul res-pirator, fiind responsabil deproducerea smog-ului indus-trial, reduce capacitateavizuala ,dă cefalee, congestiisau edeme pulmonare, astmbronşic si alte boli grave.Asupra plantelor actioneazăproducând necroze, leziuni,pigmentări, influienteazăcreşterea, reduce producţiaşi calitatea recoltelor. Nunumai viaţa are de suferit, cişi materialele olefinice, met-alele şi alte materiale caresunt usor degradate deozon. Şi totuşi, ozonul poate

fi produs industrial pentru uti-lizarea anumitor proprietăţifizice, chimice si fiziologiceale acestuia în slujba omului.Astfel, el este un bun dezin-fectant, purificând aerul şicontribuind la asanareaspaţiilor închise.Cu ajutorullui putem purifica apa pota-bilă sau îl folosim ca dezin-fectant în stomatologie şichirurgie , în asanareapiscinelor sau la distrugereaunor subsanţe nocive dinapele reziduale. El poate fiasociat proceselor de conge-lare si conservare alimen-tară, albirii textilelor, pasteide hârtie, zahărului etc. Cuajutorul lui se pot distruge in-secte de cultură, sau poate fifolosit la fermentarea gunoiu-lui şi în procese metalurgicesau chimice industriale. Sitotul aproape fara efecte se-cundare nedorite !

Revenind la capacitateaomului de a selecta infomaţi-ile alegând ceea ce este utilsi înlăturând pericolul, lan-sându-se în prognoze pe ter-men scurt sau lung, se potlua măsuri pentru dimin-uarea efectelor răului făcut,dar şi pentru a întoarce, cuingeniozitatea caracteristică,în favoarea sa, toate cunoşt-inţele referitoare la ozon.Sănu uităm că putem oricând,cu puţin efort, să câştigămun prieten dintr-un fost duş-man.Nu ne rămâne de făcutdecât să încercăm să facemca “totul să lucreze pentrunoi”.

Bibliografie :1.http://www.apmbm.ro/index.php?cod=82& scod=52.2. http://stiri.rol.ro/con-tent/view/80906/2/3.JIPA,Silviu. Universitatea« Valahia ». Metode chim-ice de depoluare, Targov-işte, 2007.4. NEGOIU, D, Kriza,A. Ed-itura Academiei RSR, Polu-anţi anorganici în aer,Bucureşti, 1977.

Prof. Cristina Ieşanu

12 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

portate de apa de ploaiepână la pânza freatică;

• Deşeurile şi reziduurilemenajere;

• Depunerile de poluanţidin atmosferă;

• Ploile acide.Ne-am propus să real-

izăm analiza unor probe deapă folosind materiale di-dactice din laboratorulşcolii. Am determinat miro-sul, gustul, temperatura, pH-ul, ionii de clor, alcalinitateaşi duritatea apei.

În urma activităţilor ex-perimentale efectuate deelevii din clasa a VIII-a, lacele două probe de apăpotabilă de fântână, se de-sprind următoarele con-cluzii:

• culoarea apei se în-cadrează în limite normale,prin comparaţie cu o probăde apă potabilă de la robi-net;

• apa are gust pământosşi din lipsa unei filtrări efi-

ciente;• temperatura apei se în-

cadrează în limitele normaleale apei potabile din fântâni;

• mirosul apei se în-cadrează în limita normală,gradaţia 2-miros imperceptibil.

• apa analizată este slabbazică, pH-ul 7,8 determinatîncadrându-se în limitelenormale pentru apa pota-bilă;

• s-a determinat alcalini-tatea şi duritatea temporarăa apei, iar valorile obţinute(Dt1= 7od şi Dt2 = 7,5od)sunt uşor mai mari decâtvalorile standard.

• valoarea obţinută pen-tru ionul de clor din apă seîncadrează în limitele ad-mise pentru apa potabilă.

Procedura de monitor-izare a calităţii apei potabileprecum şi obligaţiile celor re-sponsabili în acest domeniusunt reglementate prinHotărârea de Guvern nr.974/2004 pentru aprobarea

normelor de supraveghere,inspecţie sanitară şi moni-torizarea calităţii apei pota-bile.

Dacă sursa noastră deapă de zi cu zi are o calitateîndoielnică sau pur şi simpluvrem să luăm măsuri de pro-tecţie suplimentare, existăcâteva metode în acestsens. Cea mai simplămetodă este folosirea apeiîmbuteliate (apa plata)şi/sau fierberea apei timp de10 minute înainte de con-sum. Prin fierbere apadevine mai puţin dură, seelimină clorul (care estevolatil şi este folosit pentrueliminarea unor bacterii şiparaziţi în centralele detratare) şi poluanţii volatili.Când este folosită apa de larobinet pentru băut sau gătiteste bine să fie lăsată săcurgă 10 secunde înainte defolosire, pentru a scăpa deacumulările de metale şi deminerale toxice provenite de

la ţevile de alimentare. Oaltă metodă este folosirea fil-trelor cu cărbune activ, careelimină clorul, compuşiiclorinaţi, pesticidele, polu-anţii organici, micşoreazăduritatea apei, elimină miro-surile şi substanţele col-orate. Cea mai avansatămetodă de filtrare este ceacare foloseşte princi piul os-mozei inverse.

BIBLIOGRAFIE[1] Vintilă, S., Cruceru, T.,„Instalaţii sanitare şi degaze”, Editura Didactică şiPedagogică, R.A.-Bu-cureşti, 1995, p. 87[2] Vintilă, S., Cruceru, T.,„Instalaţii sanitare şi degaze”, Editura Didactică şiPedagogică, R.A.-Bu-cureşti, 1995, p. 124

prof. Cristina PetreŞcoala Perşinari

In conformitate cu prevederile Legiinr. 265/2006 pentru aprobarea Ordo-nanţei de Urgenţă nr.195/2005 privindprotecţia mediului, responsabilitateaprivind monitorizarea calităţii aeruluiînconjurător în România revine au-torităţilor pentru protecţia mediului.

Poluanţii monitorizaţi, metodele demăsurare, valorile limită, pragurile dealertă şi de informare şi criteriile deamplasare a punctelor de monitorizaresunt stabilite de legislaţia naţionalăprivind protecţia atmosferei şi suntconforme cerinţelor prevăzute de re-glementările europene.

In prezent componenta locală aRNMCA (Reţeaua Naţională pentruMonitorizarea Calităţii Aerului)efectuează măsurători continue dedioxid de sulf (SO2), oxizi de azot(NOx), pulberi în suspensie (PM10 siPM2.5 ); plumb (Pb); monoxid de car-bon (CO); ozon (O3).

Caracterizareaindicatorilor monitorizaţi

Gaz incolor, cu miros înţepător,amărui, produs ca urmare a arderiimaterialelor care conţin sulf. Surse naturale: erupţiile vulcanice, fi-toplanctonul marin, fermentaţia bacte-riana în zonele mlăştinoase, oxidareagazului cu conţinut de sulf rezultat dindescompunerea biomasei.Surse antropice: sistemele deîncălzire a populaţiei care nu utilizeazăgaz metan, centralele termoelectrice şiprocesele industriale (siderurgie,rafinărie, producerea acidului sulfuric)şi în măsură mai mică emisiile proven-ite de la motoarele diesel.Efecte asupra sănătăţii: provoacă iri-taţia ochilor şi a primei părţi a traiectu-lui respirator.

În atmosferă, contribuie la acidifiereaprecipitaţiilor cu efecte toxice asupravegetaţiei şi acidifierea corpilor apoşi.

La temperatura mediului ambientalsunt prezenţi în formă gazoasă. NOeste incolor şi inodor; NO2 are cu-loarea brun roşcat şi un miros put-ernic, înecăcios.Surse naturale: sursa principală -acţiunea bacteriilor la nivelul solului.Surse antropice: încălzirea rezi-denţială şi evacuările de gaze de eşa-pament de la motoarele vehiculelor înetapa de acceleraţie sau la vitezemari. NO produce o cantitate mai marede NO2 în procesul de combustie şi înprezenta oxigenului liber.Efecte asupra sănătăţii: gaz iritantpentru mucoasa ce afectează aparatulrespirator şi diminuează capacitatea

INFORMAREA PUBLICULUIPRIVIND CALITATEA AERULUI

Dioxid de sulf (SO2)Oxizi de azot – NOX (NO / NO2)

.Omul [i natura 13

Nr. 1, mai 2008

respiratorie (gradul de toxicitate alNO2 este de 4 ori mai mare decât celal NO). Oxizii de azot contribuie la formareaploilor acide şi favorizează acumulareanitraţilor la nivelul solului care potprovoca alterarea echilibrului ecologicambiental.

Sunt particule lichide şi solide cudiametrul mai mic de10µ.Surse naturale: erupţii vulcanice,eroziunea rocilor şi dispersia polenu-lui.Surse antropice: activitatea industri-ala, sistemul de încălzire a populaţiei,centralele termoelectrice. Traficul rutiercontribuie prin pulberile produse depneurile maşinilor la oprirea acestoraşi datorită arderilor incomplete.Efecte asupra sănătăţii: toxicitateapulberilor se datorează nu numai car-acteristicilor fizico-chimice, dar şi di-mensiunilor acestora. Cele cudiametru de la 5-10µ (PM10) la 2,5-5µ(PM2,5) prezintă un risc mai mare de apătrunde în alveolele pulmonareprovocând inflamaţii şi intoxicări. Pe dealtă parte, vehiculele emit şi alte gazeiritante, elemente toxice (Cd, Pb, As,etc.) şi substanţe cancerigene (hidro-carburi aromatice policiclice, aldehide,nitrocompuşi etc.).

Surse antro pice: principala sursă depoluare o repre -zintă emisiile mo-toarelor cu funcţionare pe bază debenzină şi industria în care sunt proce-sate metalele, un caz particular fiindtopitoriile.Efecte asupra sănătăţii: efect toxic laoameni, în cazul expunerii la concen-traţii ridicate, influenţând sinteza he-moglobinei ce afectează rinichii,organele de reproducere, mecanismulgastrointestinal, articulaţiile, sistemulcardiovascular şi sistemul nervos.

La temperatura mediului ambientaleste un gaz incolor şi inodor, deorigine atât naturală cât şi antrop-ică. Apare ca produs în toate proce-sele de combustie incompletă a

combustibililor fosili. Surse naturale: arderea pădurilor,emisiile vulcanice şi descărcările elec-trice.Surse antropice: producerea oţeluluişi a fontei, rafinarea petrolului, sis-temul termoelectric şi mediul urban, înprincipal autovehiculele cu benzina întimpul funcţionării la turaţie mică.Efecte asupra sănătăţii: gaz toxic, înconcentraţii mari este letal (aproxima-tiv lOOmg/m ). Reduce capacitatea detransport a oxigenului în sânge cu con-secinţe asupra sistemului respirator şia sistemului cardio circulator. Poate in-duce reducerea acuităţii vizuale şi acapacităţii fizice.

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cumiros înecăcios. Se concentrează înstratosferă şi asigură protecţia îm-potriva radiaţiei UV dăunătoarevieţii. Ozonul prezent la nivelul solu-lui se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formeazăprin intermediul unei reacţii care im-plică în particular oxizi de azot şicompuşi organici volatili.Efecte asupra sănătăţii: concentraţiade ozon la nivelul solului provoacă ir-itarea traiectului respirator şi iritareaochilor. Concentraţii mari de ozon potprovoca reducerea funcţiei respiratorii.Este responsabil de daune produsevegetaţiei prin atrofierea unor specii dearbori din zonele urbane.

Prin prevederile OM 1095 / iulie2007, în vederea facilitării informăriipublicului, s-au stabilit indici de cali-tate a aerului care se aplică pentru in-terpretarea datelor privind calitateaaerului, furnizate de staţiile automatedin cadrul RNMCA.

Astfel, calitatea aerului în fiecarestaţie este reprezentată prin indici decalitate sugestivi, stabiliţi pe baza val-orilor concentraţiilor principalilor polu-anţi atmosferici măsuraţi.

Se lucrează cu indici generali şispecifici de calitate. Prin indici speci-fici se interpretează (codifică) concen-traţiile înregistrate pentru fiecarepoluant în parte.

Indicele general de calitate a aeru-lui reprezintă un instrument de comu-nicare către public ce permitedescrierea stării globale a calităţiiaerului în aria de reprezentativitate afiecărei staţii de monitorizare a calităţii

aerului. El reprezintă cel mai mare din-tre indicii corespunzători poluanţilormonitorizaţi.

Indicii generali şi specifici suntreprezentaţi prin numere întregicuprinse între 1 şi 6, corespunzătoarecalificativelor: excelent, foarte bun,bun, mediu, rău, foarte rău, colorate şiunui cod de culori.

În prezent, în România, sunt am-plasate 117 staţii de monitorizare con-tinuă a calităţii aerului, dotate cuechipamente automate pentru mă-surarea concentraţiilor principalilorpoluanţi atmosferici, o parte din eleaflate în stadiul de definitivare a con-figurării şi organizare a reţelei (şi cazulA.P.M. Dâmboviţa).

RNMCA cuprinde 38 de centre lo-cale, care colectează şi transmitpanourilor de informare a publiculuidatele furnizate de staţii, iar după vali-darea primară le transmit spre certifi-care Laboratorului Naţional deReferinţă din Bucureşti (LNR).

Datele furnizate de cele 38 de cen-tre locale de colectare a datelor suntafişate pe site-ul www.calitateaer.ro,dedicat informării publicului în timpreal, privind parametrii de calitate aaerului, monitorizaţi în cele peste 100staţii de pe toată suprafaţa Românieicare alcătuiesc Reţeaua Naţionala deMonitorizare a Calităţii Aerului(RNMCA).

Pentru a dispune de datele exis-tente în cel mai scurt timp, site-ulafişează indicii de calitate şi valorilemăsurate, actualizate orar, aflate încurs de validare şi certificare.

Agenţia pentru Protecţia MediuluiDâmboviţa îşi propune să opereze laparametri normali cele două staţii au-tomate instalate la Târgovişte şi laFieni începând cu luna mai a acestuian.

chim. ManuelaRoxana Gheorghiţă

şef Serviciu Monitoring,Sinteză şi Coordonare

Agenţia pentru ProtecţiaMediului Dâmboviţa

Pulberi în suspensie PM10/PM2,5

Monoxid de carbon (CO)

Plumb (Pb)

Ozon (O3)

14 Omul [i natura

Despre schimbările cli-matice: Schimbările climaticesunt atribuite direct sau indi-rect unei activităţi omeneşticare alterează compoziţia at-mosferei la nivel global şicare se adaugă variabilităţiinaturale a climatului. Sis-temul climatic reprezintă unansamblu care înglobeazăatmosfera, hidrosfera, bios-fera si geosfera, precum şiinteracţiunile lor. Emisiilereprezintă eliberarea în at-mosferă de gaze cu efect deseră sau de precursori aiunor asemenea gaze.Gazele cu efect de seră suntconstituenţi gazoşi ai atmos-ferei, atât naturali cât siantropici, care absorb şiremit radiaţia infraroşie. Mod-ificările climatice constituiecel mai mare pericol cu carese confruntă omenirea în ul-timele milenii, ameninţândmediul natural, economiamondială, modul de viaţă,securitatea şi siguranţa tu-turor. Evaluările anterioareale specialiştilor în fizica at-mosferei şi meteorologie, cămedia globala a temperaturiiva creşte cu cca. 1,7°C îndecursul acestui secol, suntacum dezminţite de altestudii potrivit cărora acestefect va fi de câteva ori maiintens. Dar pentru că tem-peratura globului să se uni-formizeze, iau naştere furtuni

si precipitaţii cu intensităţipână acum neobişnuite,rezultând excese locale degenul caniculei, secetei, in-cendiilor de păduri, etc [1].

Istoricul „ciudăţeniilor cli-matice” în România: În curg-erea neostenită a timpului nuau lipsit anomaliile, abaterile,„ciudăţeniile“ climei, cu unputernic impact asupra vieţiioamenilor de pe aceste me-leaguri. Anul 1473 a fostapreciat că „cel mai uscat andin câţi se ştiu, seceta a ţinutdin 20 iunie până la 20 sep-tembrie, Dunărea secase dese putea trece cu piciorul, înnoiembrie se culegea cireşicoapte a doua oară în an” [2].Grigore Ureche scrie despreo vară-pârjol din zilele luiPetru Vodă (1585). Dintr-o„Cronică Anonimă” se poateafla că „în al treilea an aldomniei lui N. Racoviţă(1718) nici un fel de roadănu s-au făcut în Moldova şiŢara Muntenească, nefiindploi toată vara şi mai mulţidin sărăcime mâncaurădăcini de papură şi um-blau cerşind” [2]. În varaaceluiaşi an, relevă „AnaleleBraşovului”, din cauzaarşiţei, „pomii au înflorit adoua oară, dar fructe nu audat, s-au aprins pădurile depe muntele Zărneşti, de i-aurămas numele «La arsură»,iar de Crăciun a fost o

vreme de vară” [1]. Primeleobservaţii meteorologice s-au făcut la Timişoara întreanii 1780 -1803, de către far-macistul Carol Klapka. Încuprinsul observaţiilor saledescoperim că în oraşul depe Bega cele mai ridicatetemperaturi s-au produs îniulie 1794, iar cele maicoborâte în ianuarie 1799.Observarea sistematică afenomenelor naturale a în-ceput în anul 1874, o dată cuinstalarea primei Staţii Mete-orologice la Liceul Real dinTimişoara. În ţara noastră,tendinţele înregistrate în ul-timii ani înclina către oîncălzire alarmantă ce a datpeste cap anotimpurile.Numai în Bucureşti, în pe-rioada 1901-2000, temper-atura medie a crescut cu 0,6°Celsius [3].

România fenomenelorextreme

Specialiştii cred că oRomânie în care vor con-tinua defrişările în acelaşiritm, maşinile poluante vorcontinua să circule, iar emisi-ile de dioxid de carbon saugaze cu efect de seră se vormenţine între aceleaşi coteva fi, o ţară în care vor fideşerturi în Dobrogea şi în

sudul ţării, în care vor dis-părea râuri şi vor fi alunecăride teren masive, asemănă-toare celor de anul acesta depe Valea Trotuşului,Harghita, Covasna ori de peValea Nehoiului (Fig 1).

Uraganele vor deveni unfenomen firesc peste 12 ani,odată cu apariţia "coridoruluieuropean al tornadelor". Anulse va împărţi în două anotim-puri, unul ploios şi altul sece-tos, iar temperaturile vorcontinua să crească inexplic-abil pentru perioada inter-glaciară pe care oparcurgem. Pe 12 August2002, o tornadă puternică alovit comuna Făcăieni,Ialomiţa. Au fost afectate1500 de persoane, 33 decase au fost distruse în total-itate şi 440 de case au suferitdaune.

Furtuna din 2006 dinzona municipiului Moreni a„îmbrăcat” totul într-un norimens de praf (Fig. 2), iaranul trecut ploile torenţiale şifurtunile au provocat dis-trugeri însemnate (Fig. 3).

Pe de altă parte,încălzirea temperaturii va fa-voriza apariţia epidemiilortropicale de tipul malariei. Şipentru a completa imagineade nerecunoscut a României

Anomaliile climatice

Nr. 1, mai 2008

.Omul [i natura 15

Nr. 1, mai 2008

anului 2030, ţăranii se vorocupa de plantaţii de porto-cali, in locul lanurilor de po-rumb care nu vor rezistatemperaturilor tropicale. Sec-eta din 2003 si inundaţiile din2005 au fost semnale demnede luat in seama.

În loc de concluzie …Directorul executiv al Ad-

ministraţiei Naţionale de Me-teorologie spune căîncălzirea climei in România,că şi în lume, este deja oproblemă extrem de se-rioasă, ca să nu spunem de-

a dreptul gravă: “Încălzireaclimei este un fenomenfoarte serios! Dacă prin 1950încălzirea era prea mică pen-tru a fi pusă in evidenţă demăsurători, in ultimii 30 deani încălzirea a devenit evi-dentă, este un fenomen careexistă la ora actuală. El semanifestă, deocamdată difer-enţiat. Cel mai mult şi în modclar s-au încălzit zonele arc-tice: Alaska, Siberia. Con-tribuţia umană la acestfenomen este foarte impor-tantă şi dacă va continua s-ar putea ca intr-un timp foartescurt pentru istorie, dar lungpentru o generaţie, să se în-tâmple lucruri deosebit degrave!”.

Există soluţii la problemaschimbărilor climatice: en-ergiile regenerabile, eficienţaenergetică şi reducerea uti-lizării combustibililor fosili(petrol şi gaz). Natura nepune la dispoziţie o varietate

de alternative pentru produc-erea energiei. Singura prob-lemă este cum sătransformăm lumina solară,vântul, biomasa, energia ge-otermală sau puterea apei înelectricitate sau căldură într-un mod ecologic şi cu costuricât mai mici, astfel reducândemisiile de CO2 şi efectul deseră şi ajutând la protejareaclimei şi mediului înconjură-tor.

Bibliografie1. MUREŞANU, Cristian,Schimbãri climaticeabrupte şi factorii genera-tori. Editura XXI, 20052. www.wikipedia.org,www.inmh.ro

prof. Anghelina Ralucaprof. Ionescu Veronica

prof. State Cameliaprof. Matei Mirandolina

Grupul Şcolar IndustrialPetrol Moreni

Zonele litorale constituieadesea structuri sistemicefragile şi instabile, datoritădinamicii lor foarte active.Omul poate accelera proce-sul de instabilitate, printr-outilizare intensivă, fără acunoaşte corespunzătorprocesele naturale specificeşi a efectelor perturbăriiacestor procese, dereglând,uneori, ireversibil, echilibrulzonelor costiere. În amena-jările din zona costieră tre-buie ţinut cont de faptul căse pot genera efecte nega-tive, secundare, ca frag-ilizarea unor ecosistemespecifice terestre sau sub-marine, sau chiar dispariţiaunora dintre ele.

Activităţile umane, pre-cum: industria, turismul,pescuitul, agricultura etc.,au

determinat o poluare diversăa faţadei litorale, carefrecvent avea o biodiversi-tate excepţională, apoi a fostîn cea mai mare parte ire-mediabil distrusă. Problem-atica zonei de coastă a MăriiNegre este vastă şi atractivăde studiat. Litoralul româ-nesc ridică o serie de prob-leme privind protecţia şiconservarea ecosistemuluinatural.

Plaja este „motorul activ-ităţii turistice”, atât în 2 Maişi Vama Veche. Ea trebuieamenajată corespunzător,pentru a creşte calitatea depoposire şi valoarea ei turis-tică.

Plaja este folosită pentrumult mai multe activităţidecât în alte localităţi de pelitoral, parţial din cauza cam-

pării pe nisip, ea devenindun loc de contact social peîntreaga durată a zilei, unadin valorile atmosferei locu-lui.

Umbrelele de stuf dinVama Veche – element uni-tar de amenajare, suntfolosite consecvent decâţiva ani de diferiţi propri-etari, care conferă o imaginerelativ specifică şi distinctivăplajei din Vama Veche. Caaccesorii de plajă sunt totmai prezente cele din plas-tic, prea puţin conformeimaginii celorlalte amenajări.La acestea sunt şi alterna-tive, din metal sau lemn.

În Dobrogea tipurile decase provin din diferite zonegeografice, pentru că aici augăsit adăpost de-a lungulveacurilor multe grupări et-

nice (turci, tătari, bulgari,români, greci, găgăuzi, ger-mani, lipoveni, ruşi, italieni,aromâni) care şi-au aduscontribuţia la constituireaspaţialităţii satelor.

Esenţial pentru dez-voltarea actuală a sateloreste păstrarea diversităţiitipurilor de case. Elementelede arhitectură tradiţionalătrebuie preluate în tipologiacaselor actuale.

Construcţiile actuale, maiales cele din Vama Veche,nu susţin o desfăşurare re-gizată a fluxului de circulaţiedintre public, privat şi intim.Azi întâlnim intrări în casădirect din stradă, fără porticcare să susţină formal şifuncţional trecerea. Gar-durile sunt înalte sau au unaspect necomunicativ şi

PP OO TT EE NN ŢŢ II AA LL UU LL TT UU RR II SS TT II CCVALORIFICARE ŞI IMPACT PE LITORALUL MĂRII NEGRE

ÎNTRE 2 MAI ŞI VAMA VECHE

16 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

neprimitor. Prin aceasta, at-itudinea caselor este aceeade a se „apăra” faţă despaţiul public şi nu de a co-munica cu el.

Atitudinea reglemen-tărilor viitoare trebuie să fietradiţionalistă, bazată înprimul rând pe aspectul tipo-logic – mărimi, orientări, şinu pe cel formal al reprezen-tării arhitecturale.

Plaja satului VamaVeche şi 2 Mai este asaltatăvara de turişti români şistrăini. Principala atracţie azonei constă în atmosferarurală, paşnică şi oarecumîncremenită în timp a aces-tor două sate. Având învedere faptul că turiştii suntatraşi în primul rând tocmaide această atmosferă,devine paradoxală dorinţaunora de a construi în nu-mele dezvoltării turismului,clădiri de mari dimensiuni,disproporţionate faţă derestul satului, stricând ire-mediabil peisajul urbanistic.Modernizarea pe care aceş-tia o invocă, duce la dis-trugerea în primul rând aplajei, multe construcţii fiindplasate în mod ilegal chiarpe plajă, şi apoi la dis-trugerea aspectuluitradiţional al satului. Majori-tatea acestor construcţiisunt de mare anvergură şi

de un desăvârşit prost gust.Revenind la atracţiile

zonei, pe lângă statul laplajă şi înotul în mare, spor-turile acvatice (scufundări,wind – surfing, curse cuskooter et.) iau amploare dince în ce mai mare. Cu ex-cepţia wind – surfing –ului,în general celelalte sporturiacvatice nu sunt foarte pri-etenoase mediului. În cazulscufundărilor de agrement,această afirmaţie este vala-bilă doar în cazul acelorturişti care doresc să îşi ia„amintiri” de pe fundul mării,reprezentate mai ales decăluţii de mare. Melcii Ra-pana sunt şi ei colectaţi atâtca obiecte decorative, cât şipentru consum, ca deli-catesă.

Faleza de pe plaja dinVama Veche este folosită deiubitorii de parapantă capistă de lansare. Pescuitulsportiv este şi el una dintreocupaţiile turiştilor.

Una dintre principaleleprobleme ale zonei constăîn depozitarea de gunoaie ,cu precădere menajere.Până în prezent, nu au fostidentificate puncte de de-pozitare a deşeurilor indus-triale.

De-a lungul şoselei din-tre Mangalia către 2 Mai şiVama Veche câmpul este

acoperit cu hârtii, sticle deplastic şi cutii de bere sau/ şibăuturi răcoritoare, mai alesîn zona adiacentă şoselei.Ici acolo în locuri doaraparent amenajate existăgrămezi de gunoaie şi dedeşeuri menajere având unvag aspect de gropi degunoi amenajate. Acesteanefiind însă îngrădite în niciun fel, vânturile puternicedin zonă răspândesc pe ariiîntinse hârtiile, pungile şiresturile de ambalaje

În general, se poateafirma faptul că fiecare sateste înconjurat de un brâude gunoaie, ca urmare afaptului că nu există locurispecial amenajate de de-pozitare şi incinerare în modcontrolat a cestor deşeuri. Înplus, deşi critici la adresaaspectului satelor şi al regiu-nii, nici localnicii şi nici turiştiinu respectă măsurile deconservare şi protecţie a na-turii, în ciuda acţiunilor între-prinse de Asociaţia SalvaţiVama Veche(ONG).

Referitor la potenţialelesurse de poluare, zona nefi-ind înalt industrializată,acestea se reduc la dever-sările menajere. Mai ales însatele Vama Veche şi 2 Mai,unde nu există reţea decanalizare, aceste deversărireprezintă un real pericolpentru calitatea plajelor şi aapei mării, mai ales încondiţiile în care numărulclădirilor construite ilegal peplajă a crescut simţitor în ul-timii ani.

O sursă de poluare aapei mării, mai ales în drep-tul plajei din 2 Mai, o consti-tuie şantierul navalMangalia. Adesea, pesuprafaţa apei plutesc peteîntinse de ulei provenit dindeversările de pe nave sauîn urma spălării vapoarelor.Apariţia bucăţilor de păcură(în apă şi pe plajă) este unfenomen des întâlnit înaceastă zonă.

O dezvoltare durabilă sepoate realiza la orice nivel,

cu condiţia păstrării unuiechilibru între necesitateadezvoltării şi posibilităţilereale de dezvoltare. Esteimportantă o dezvoltare lo-cală, privită ca un proces deacumulare a resurselor şi decreştere a nivelului de traiîntr-un spaţiu de talie re-dusă. Astfel, un rol importantrevine resurselor locale, darşi iniţiativei antreprenoriale.

BIBLIOGRAFIE1. Gâştescu, P., Contibu-tions to the costal zonemanagement in the ro-manian sector of theBlack Sea, în ReveuRoumaine de Géographie,tome 39, p. 71-78, în Ed.Academiei Române, 1995.2. Idem., Marea Neagră –trăsături geografice debază, starea actuală, pre-ocupări de monitoring şimanagement, Rev. Terra,anul XXVI-XXVII, Bu-cureşti, 1996.3. Gâştescu, P.,Murărescu, O., Breţcan, P.,Oceanografie, ed. Trans-versal, 2004.4. Gâştescu, P., Şelariu,O., La morphodynamiqueactuell du litoral roumainde la Mer Noire, în ReveuRoumaine de Géographie,tome 38, p. 75-84, Ed.Academiei Române, 19945. Păun, S., România –Valoarea arhitecturii auto-htone, Ed. Per OmnesArtes, Bucureşti, 2003.6. Planwerk srl, ComunaLimanu – Analiză tipolog-ică şi morfologică, Cluj-Napoca, oct. 2004.7. Planwerk srl, Plan Ur-banistic General – co-muna Limanu, judeţulConstanţa, 2004.8. Popoiu, P., Antropologiahabitatului în Dobrogea,Ed. Oscar Print, Bu-cureşti, 2001.9. Vespremeanu, E.,Oceanografie, vol. 1,partea 1, Univ. Bucureşti,1992.

Daniela Stan

.Omul [i natura 17

Nr. 1, mai 2008

Omul este stapânul na-turii?

Până curând se consid-era că omul poate sa facăorice pe pământ pentru sat-isfacerea nevoilor si placer-ilor sale. Actionând in acestsens s-a ajuns la deterio-rarea naturii,la dispariţiaunor organisme cu o impor-tanţă deosebită in natură,s-a ajuns până acolo incât sepune sub semnul intrebariiexistenţa omului şi chiar avieţii pe Pământ.

Deşi,târziu,s-a schimbatşi poziţia omului faţa demediu,considerând că sun-tem elemente/ parte a naturiişi trebuie să coexistăm cucelelale elemente.

Pe plan mondial,euro-pean şi national s-au elabo-rat diverseprograme,proiecte şi legipentru conservarea a ceeace a mai rămas dinnatură,pentru a se bucurade aceasta şi urmaşii noştri.

Natura 2000 este o reţeaecologică de arii protejate dinstatele membre ale UniuniiEuropene prin care se prote-jează pe termen lung habi-tatele si biodiversitatea aşacum era acum 2000 de ani.

Aceasta reprezintă in-strumentul principal al Uniu-

nii Europene pentru conser-varea naturii, un elementvital pentru calitatea vieţii şio resursă pentrurecreere,educaţie şicercetări ştiinţifice.

Situl Natura 2000 re-cunoscut la nivel europeanconstituie şi o sursă de mân-drie pentru localnici şi ooportunitate economicăsemnificativă.

Se cere o mai mare im-plicare locala în manage-mentul acestor situri prin:

a) Măsuri proactive :- Elaborarea unor planuri

de management care să fieintegrate în strategiile deDezvoltare Locală;

- Practicarea unor explu-atări durabile a resurselornaturale;

- Măsuri contractuale vol-untare cu proprietarii deterenuri, prin compensaţiibăneşti .

b) Măsuri de conser-vare :

-Proiecte de recon-strucţie/reabilitare ecologicăpentru anumite zone;

-Realizarea studiului deevoluare a impactului demediu care să conservecompatibilitatea cu obiec-tivele de conservare a na-turii.

Dar Natura 2000 re-

cunoaşte că interesele local-nicilor trebuiesc protejate.

Se recunosc:-importanţa pentru silvi-

cultură, printr-o gestionarecu responsabili tăţi a fon-durilor forestiere;

-importanţa pentru vână-toare şi pescuit;

- importanţa pentru tur-ism;

- importanţa pentruterenurile agricole,prin scu-tirea de impozite aterenurilor cuprinse, prinsprijinirea dezvoltăriieconomiei rurale.

Ariile protejate, incluse inNatura 2000, sunt: siturile deimportanţă comunitară(S.C.I.) şi ariile de protecţiespecială avifaunistică(S.P.A). Sunt declarate situride importanţă comunitarăacele teritorii care conservăhabitate şi specii rare , cuimportanţă europeană. S-auintocmit liste cu acestea, in-cluse in Directiva Habitate.

Ariile protejate din Natura2000 trebuie să atingă 20%din suprafaţa Uniunii Eu-ropene.

România se poate mân-dri că deţine cea mai marediversitate biogeografică dinEuropa , şi singura caredeţine 5 din cele 11 regiunibiogeografice recunoscuteoficial de U.E : alpină, conti-nentală, panonică, pontică,şi stepică, dar intinderea ari-ilor protejate este cu multsub norma europeană(15%).

În România există peste1000 de zone declarate si-turi Natura 2000, din care s-au selectat 276 I.P.A.(AriiImportante de Protecţie siConservare a plantelor).

Dar semnalele din terito-riu sunt alarmante deoareceacestea sunt lăsate inparagină de autoritaţi:fărăpaznici,fără administratori,fără o implicare reală a au-

torităţilor locale,iar propri-etarii terenurilor nu stiu delege si nu sunt anunţaţi.

Forul coordonator esteMinisterul Mediului repre -zentat de Agenţiile Judeţenepentru Protecţia Mediului.

A.P.M Dâmboviţa a pro-pus 4 situri de importanţăcomunitară , ceea ce in-seamnă foarte puţin:

- Parcul Natural Bucegi(cu peste 16.000 ha in jude-tul Dâmboviţa);

- Zona alpină Leaota;- Padurea Bucşani;- Lunca mijlocie a

Argeşului;Profesor dr. Mihail Du-

mitru a propus şi altele, dincare menţionăm:

- Lunca Neajlovului inzona pârâului Mierea (co-munele Petreşti si Vişina),intinsă pe 250 ha;

- Lunca râului Dâm-boviţa, intre Voineşti siNucet, incluzând mlaştina “Iepuraş” din Lazul Mic co-muna Tătărani.

Există specii de plante şianimale care necesită de-clararea arealelor lor dreptsituri de importanţă comuni-tară ; ca plante în judeţ: tri-foiaşul de baltă (Marsileaquadrifolia), papucul doam-nei (Cypripedium calceolus),moşişoarele (Liparis loeselii)şi Ligularia sibirica.

Suntem rămaşi in urmă indomeniul protejarii mediului.E de datoria fiecăruia din noisă cunoaştem importanţamediului şi să facem cevapentru conservarea durabilăa acestuia. Numai ceea ceeste bine cunoscut se poateproteja in realitate. Efortulacesta pentru conservareanaturii nu va fii în zadar,deoarece vom reuşi săsupravieţuim împreună cu totceea ce este viu din mediu şicu substratul abiotic.

prof. dr. Dumitru Mihail

SITURILE NATURA 2000ZONE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

18 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

Râul Ialomiţa, de la izvor(2448m) şi până la conflu-enţa cu Cricovul Dulce, areo lungime de 115km şi osuprafaţă bazinală de1775km2. În limitele acestuibazin primeşte 110 afluenţi(36 de ordinul I, 57 de or-dinul II şi 16 de ordinul III).Resursele de apă din baz-inul Ialomiţei sunt reprezen-tate de râurile cu scurgerepermanentă şi temporară,lacurile artificiale (Scrop-oasa, Bolboci, Pucioasa, Fil-ipeştii de Pădure, Adânca,Ocniţa) şi apele subterane(straturile acvifere freatice şicele de adâncime). Un rolimportant îl au de aseme-nea, izvoarele minerale careau stat la baza dezvoltăriiunor oraşe balneoclima-terice (Pucioasa).

1. Utilizarea apei râurilorApa râului Ialomiţa, este

considerată în funcţie deregimul de oxigen (RO), degradul de mineralizare (GM)şi de substanţele toxice şispeciale (TS), de calitatea I,cu un grad ridicat de potabil-itate. În Subcarpaţii

Ialomiţei, există localităţicare se confruntă cu lipsaapei (Pucioasa, Doiceşti,Târgovişte), folosind aparâului Ialomiţa, care este su-pusă însă unui tratamentchimic, în timp ce alteaşezări umane (Moroeni,Fieni), utilizează apaprovenită din izvoarele sub-terane (Gâlma Răteiului).Lacurile artificiale din zonamontană a bazinului Ialomiţa(Bolboci şi Scropoasa) con-tribuie la obţinerea energieielectrice în uzinele hidro-electrice de la Dobreşti(1929), care furnizează16000KW şi Moroeni (1953),cu o capacitate de55mil.KW.

Datorită condiţiilor climat-ice din anotimpul de vară(precipitaţii reduse, temper-aturi ridicate), apa râuluiIalomiţa, la Brăneşti şi Bălenişi a afluenţilor săi, Vulcana,Cricovul Dulce şi Iazul Mo-rilor, este folosită pentruudatul unor suprafeţe legu-micole situate în lunca aces-tor organisme hidrografice.În Câmpia Târgoviştei, pen-

tru irigarea unor terenuriagricole şi legumicole şipentru alimentarea cu apă alocalităţilor s-au construitmai multe canale, dintrecare menţionăm: CanalulIazul Morilor – Ialomiţa, cu olungime de 5km, canalul Bil-ciureşti – Ghimpaţi, are varaun debit de 2,2m3/s, dincare 1m3/s se varsă în râulColentina şi 1,2m3/s în râulDâmboviţa şi canalul Pra-hova – Iazul Morilor, care afost amenajat în anul 1830,are o lungime de 17,5km, undebit de 17000m3/s, iar apalui este folosită pentru iri-garea a 150ha terenuri agri-cole.

2. Utilizarea apei lacurilor.Pe râul Ialomiţa, se află

amenajate 3 lacuri artificiale(Scropoasa, Bolboci, Pu-cioasa), alături de care semai întâlnesc alte câtevaacumulări lacustre, de di-mensiuni mai reduse, rezul-tate în urma depunerilor desteril în albia unor pâraie(Filipeştii de Pădure), pre-cum şi din realizarea unorexcavaţiuni în versanţii desare de la Ocniţa (utilizatede localnici pentru punereamurăturilor de iarnă) şi con-struirea liniei de cale feratăPloieşti – Târgovişte (lacurilede la Adânca). În ceea ceprivesc lacurile naturale dinbazinul Ialomiţei, remarcămfaptul că există un singur lacde natură glaciară, situat înzona alpină.

Lacurile din cursul su-perior al Ialomiţei

Lacul Scropoasa a fostamenajat în anul 1927. Estesituat în bazinetul de erozi-une fluviatilă de la Scrop-

oasa, la 1175m altitudine,între Cheile Zănoagei Mari şiCheile Orzei. Are osuprafaţă de 0,28km2 şi olungime de 0,8km.Adâncimea lacului este de9,2m, iar lăţimea maximă de0,35km. Înălţimea barajullacului Scropoasa este de10m. Prin proprietăţile salechimice (pH de 6,5-6,9, can-titatea de oxigen de10,2mg/l şi prezenţa ionilorde calciu, magneziu şi hidro-gen carbonatat) apele aces-tui lac fac parte din categoriacelor bicarbonatate calcicemagneziene, fiind populat cupăstrăvul comun (Salmatrutta fano) şi diverse speciide zglăvoace (Cottus gobio)şi boiştean (Phoxinus phoxi-nus).

Lacul Bolboci a fost datîn funcţiune în anul 1988.Ocupă o suprafaţă de 97haşi are o lăţime maximă de1,8km. Lungimea acestuilac, dezvoltat în spatele unuibaraj înalt de 55m, este de2,7km, iar volumul de apăeste de 19,4mil m3. LaculBolboci se alimentează dincâteva pâraie şi izvoare(Valea Mircii, Bolboci,Nucet), care formează lavărsare conuri proluviale,contribuind la colmatareacuvetei lacustre. Apa dinacest lac este evacuatăprintr-un deversor lateral, iarla cota de 1435m se înreg-istrează volumul maxim de20mil. m3. Până la nivelulminim de 1404m, apa poatefi evacuată, în cuvetămenţinându-se un volum de1,7mil. m3.

Din punct de vederechimic, apa este consideratăde calitatea I, cu o pondere

UTILIZ AREA RESURSELOR DE APĂ ŞI CALI-TATEA LOR ÎN BA ZINUL HIDROGRAFIC AL

RÂULUI IALOMIŢA DIN ZONA MONTANĂ ŞISUBCARPATICĂ

.Omul [i natura 19

Nr. 1, mai 2008

a oxigenului (provenit din at-mosferă şi din procesul defotosinteză al plantelorhidrofile) de 77-97%, o val-oare medie a consumuluibiochimic de oxigen de1,09mg/l şi un pH de 6,5.Dintre ionii principali pre-domină calciul (456mg/l) şimagneziul (10,9mg/l) carepermit dezvoltarea unuinumăr mic de specii deplante şi animale. Astfel,planctonul, conţine algeplanctonice, diatomee şialge de culoare verzuie-al-băstruie, zooplanctonul, estealcătuit din protozoare,viermi, ouă de insecte şi depeşti, iar nectonul este for-mat din larve de insecte,ploşniţe de apă şi peşti. Caşi în Lacul Scropoasa, celmai bine adaptat estepăstrăvul comun, boişteanulşi zglăvoaca. Lacul Bolbocicontribuie la alimentareaLacului Scropoasa, care larândul lui asigură necesarulde apă al uzinelor hidroele-crice Dobreşti şi Moroeni.Prin poziţia sa geografică,între Cheile Tătarului Mare şiCheile Zănoagei Mici(1400m), lacul Bolboci se în-scrie într-o zonă montană cuun vast potenţial turistic şi oserie de trasee care ducspre munţii Tătaru, Blana,Lăptici, Cocora, Doamnele,dar şi spre Peştera Ialomiţei,Platoul Bucegilor şi VârfulOmu.

Lacul Pucioasa a fostamenajat în anul 1975, cu osuprafaţă de 91ha şi unvolum de apă de 9,2mil. m3,la cota maximă de 418m,unde înregistreazăadâncimea de 16m. Este al-imentat de râul Ialomiţa(5m3/s), iar golirea lui totalăse realizează la cota de402m. Este folosit pentru al-imentarea oraşului Pu-cioasa, având apainsuficient impurificată(60%), datorită faptului că,înainte de vărsarea în acestlac, Ialomiţa străbate oraşulFieni de unde preia o canti-tate importantă de ape

uzate. Gradul de miner-alizare al apei este de335,1mg/l, cantitate de oxi-gen de 7-9,3mg/l, iar pH-ulde 6,6. Dintre ioni principalipredomină calciul (55mg/l),ionul bicarbonic (152mg/l) şiionul sulfat (81,2mg/l),rezultând astfel, ape bicar-bonatate sulfatate calcice, încare a fost colonizatpăstrăvul comun (Salmotrutta fasio).

Lacurile de la Filipeştiide Pădure. S-au format prindepunerea sterilului de lamina de lignit în albia pârâu-lui Palanga (afluent al pârâu-lui Roşioara). Sunt în numărde cinci şi poartă numele delacurile Voiculeţ (I,II,III,IV,V).Aceste lacuri se află într-unstadiu înaintat de colmatare,cele mai importante fiindlacurile numărul I şi V, careau suprafaţa de 4200 m2, re-spectiv, 2975m2. Se ali-mentează din ploi şi dinizvoare subterane şi se car-acterizează prin prezenţaunei vegetaţii hidrofilă alcă-tuită din papură (Typha lati-folia), mătasea broaştei(Elodea canadensis),muşchiul de lac (Fontinalisantipyretica), etc. Sunt uti-lizate în principal pentru pis-cicultură, iar apele de naturăbicarbonatate sulfatate şicalcice (calciu – 110,6 mg/l,sulfat – 118,6 mg/l) permitdezvoltarea diferitelor speciide peşti (crap românesc şichinezesc, caras).

În localitatea Adânca, deo parte şi de alta a liniei fer-ate Ploieşti – Târgovişte seaflă 2 lacuri, situate în ex-cavaţiunile rezultate în urmalucrărilor de construire aacestei căi de comunicaţie.Aceste lacuri se desfăşoarăpe o lungime de 150, re-spectiv 300m şi pe o lăţimede 25-30m. Vegetaţia carac-teristică este reprezentatăprin papură şi trestie, iar caspecii de peşti menţionăm,crap, fitofag, şi caras. LaGlodeni, în izlazurile Guşoiu,Livezi şi Malul Mierii, întrevalurile de alunecare s-au

format naştere mici lăculeţe,cu caracter temporar,folosite în timpul verii pentruadăparea animalelor.

Pe albia minoră a unorafluenţi din Câmpia Târgov-iştei, a luat naştere unnumăr redus de acumulăripiscicole, mai importantefiind: acumularea piscicolăComişani (pe albia minoră apârâului Izvor), acumulareapiscicolă Băleni (pe pârâulRacoviţa) şi acumularea pis-cicolă Corneşti (pe pârâulCrivăţ).

3. Utilizarea apelor subter-ane

În zona montană, da-torită constituţiei litologice,permeabilitatea estescăzută, iar apa subteranăse află la adâncimi mici, fiindsituată în depozitele în pantăsau la baza munţilor. În zonasubcarpatică, datorită per-meabilităţii diferite, se întâl-nesc straturi acvifere îndepozitele de pietriş, nisip şiargilă. Uneori, în timpul infil-traţiilor venind în contact cuunele strate de roci apele sepot mineraliza apărând lasuprafaţă ca ape minerale(Vulcana, Pucioasa,Pietroşiţa, Bezdead, Ochi-uri).

Pe albia majoră a maimultor râuri (Ialomiţa, Vul-cana, Slănic-Ocniţa, Pâscov,Cricovul Dulce, Proviţa) seaflă straturi acvifere freatice(3-15m adâncime) care sealimentează din infiltrarea

apelor meteorice. Cele maimulte straturi acvifere freat-ice au fost studiate şi cap-tate în Câmpia Tîrgoviştei,unde s-au făcut mai multeforaje (Matraca, Gura Oc-niţei, Băleni, Mărceşti,Bucşani, Dimoiu, Nisipurile)cu un debit de 3-5l/s. Existăacvifere freatice mai bogatesituate în depoziteleHolocene şi cele din Pleisto-cenul superior. De exemplu,în Valea Proviţei, într-unnumăr de 35 de puţuri seobţine un debit de 55l/s, carealimentează localitatea Fil-ipeştii de Pădure. La Morenis-au captat 25 de puţuri cuadâncimea de 6-8m şi undebit de 85l/s. De aseme-nea, tot în Câmpia Târgov-iştei, la I.L.Caragiale,Comişani şi Bilciureşti seaflă o serie de foraje, carefurnizează un debit de 12l/s.

Depozitele Paleogene şiMio-Pliocene din SubcarpaţiiIalomiţei nu prezintă ape decalitate deoarece predominăîn compoziţia lor chimicăclorura de natriu. Pentru sat-isfacerea necesarului deapă potabilă s-a trecut lacaptarea straturilor acviferede adâncime (60-200m) dindepozitele Pleistocenului in-ferior şi din „Stratele de Cân-deşti”. După cummenţionează A. Cineti(1990), pentru municipiulMoreni, se exploatează 12foraje din Pleistocenul infe-rior, la 70-80m adâncime şi

LLaaccuull BBoollbbooccii

20 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

se obţine un debit de 95l/s.Pentru Târgovişte, undeconsumul de apă este foartemare, se captează apă dinstraturile acvifere şi „Stra-turile de Cândeşti” de laLazuri-Văcăreşti, de unde seobţine un debit de 136l/s. Totpentru alimentarea cu apă aoraşului Târgovişte, înperimetrul acestuia se află11 foraje, cu adâncimeacuprinsă între 60 şi 175m,care contribuie cu un debitde 85l/s. Pe aliniamentulTârgovişte - I.L. Caragiale,se preconizează într-un vi-itor apropiat, efectuarea a 40foraje , din care să se obţinăun debit de 200l/s.

4. Calitatea apelor

4.1. Calitatea apelor dinbazinul superior alIalomiţei.

Analize de calitateaapelor nu se fac decât înzona subcarpatică, unde seaflă mai multe localităţi şi în-treprinderi industriale, cerefolosesc apa râului Ialomiţa,iar pe de altă parte dev-ersează în acesta cantităţiimportante de ape uzate. Încursul superior al Ialomiţeinumărul factorilor poluanţieste foarte redus (4 cabaneturistice care deverseazăapele menajere uzate înIalomiţa).

În vederea obţinerii para-metrilor calitativi ai apei dinbazinul Ialomiţei, secolectează probe în secţiu-nile de la Moroeni, Fieni, Pu-cioada, Doiceşti, Viforâta,Târgovişte, de pe Ialomiţa,Moreni de pe Cricovul Dulceşi Gura Ocniţei de pe Slănic-Ocniţa. Calitatea apei sestabileşte în funcţie de gruparegimului de oxigen (RO),care include indicatorii decalitate CBO5-, CCO-Mn,CCO-Cr, de gradul de min-eralizare (GM) ce cuprindereziduul fix şi toţi con-stituenţii ionici şi de sub-stanţele toxice şi speciale(TS), adică de concentraţiade azotiţi, ceanuri, fenoli,metale grele (plumb, cupru,

crom etc).O problemă deosebită se

ridică în cazul localităţilor ru-rale care nu sunt racordatela reţelele de distribuţie pub-lică şi unde populaţia se ali-mentează în exclusivitatedin fântâni publice sau pro-prii. În funcţie de adâncimea

stratului acvifer, de existenţaunor surse de poluare, deregimul precipitaţiilor, degradul de asigurare de cătreacvifer a necesarului de apădin perioadele cu consummare (vara), de amenajareafântânilor se asigură sau nuîncadrarea apei consumateîn limitele normale de pota-bilitate.

4.2. Principalele surse depoluare sunt reprezentateîn principal prin consuma-torii casnici, spitale şi în-treprinderile industriale.

Sanatoriul de boli in-fecţioase (TBC) de la Mo-roeni, deversează înIalomiţa 0,113mil m3 apeuzate. Aceste ape sunt afec-tate de ionul de amoniu(NH4+) care depăşeştelimita normală cu 0,919t/an(53%), consumul biochimicde oxigen (CBO5-) care areîn plus faţă de limita nor-mală, 0,121t/an (2,3%) şi desuspensii cu 3,37t/an pestevaloarea admisă (43,5%).

Primăria Fieni şi ROM-CIF, deversează un volumde 2,2mil. m3 ape uzate,

care conţin din punct devedere chimic următoareleelemente care depăşesclimita admisă: ionul de amo-niu cu 1,217t/an (137%) înplus şi suspensiile cu26,335t/an (65,5%).

În oraşul Pucioasa princi-palii factori poluanţi, sunt

EGOT Pucioasa şi ŢesăturiBucegi, care evacuează3,239mil. m3/an ape mena-jere şi industriale în Ialomiţa.Consumul biochimic de oxi-gen (CBO5-) depăşeştelimita admisă cu 24,5t/an(33,6%), azotatul amoniacal(NH4+) cu 23t/an (700%), iarsuspensiile cu 69,4t/an(69%).

Termocentrala electricăS.A. şi Nubiola S.A.Doiceştievacuează un volum de 11,respectiv 27mil. m3 apăuzată pe an. Elementelechimice care depăşesclimita admisă din punct devedere calitativ şi cantitativ,sunt consumul biochimic deoxigen (CBO5-) cu 3,287t/an(6%), suspensiile cu 43t/an(23,5%), azotitul cu 0,01t/an(1%), azotatul amoniacal cu0,007t/an (39%) şi reziduulfix cu 0,293t/an (2%).

Schela de petrol – Vi-forâta, deversează tot înIalomiţa 0,0525mil. m3 apeuzate pe an, încărcate cuhidrocarburi. Consumulbiochimic de oxigen (CBO5-), depăşeşte valoarea medienormală cu 0,176t/an (25%),

suspensiile depăşesc limitaadmisă cu 1,145t/an (55%),iar substanţele extractibilecu 0,633t/an (265%).

RAGC Tîrgovişte evac-uează anual 13 mil m3 apădegradată în care suspensi-ile depăşesc cu 67%(439,1t/an) limita admisă,consumul biochimic de oxi-gen cu 96% (111,14t/an),azotatul amoniacal cu1039% (196,95t/an) şi deter-genţii cu 159% (8,7t/an).

AGCL Moreni cu cele 4întreprinderi, Primăria şiSchele de extracţie apetrolului, deversează înCricovul Dulce 1,577 mil. m3ape uzate pe an. Depăşesclimita admisă consumulbiochimic de oxigen (CBO5-) cu 7,48t/an (24%), suspen-siile cu 2,47t/an (24%), ionulde amoniu cu (5,5t/an(146%) şi substanţele ex-tractibile cu eter de petrol, cu8,785t/an (112%).

Spitalul de recuperareneuropsihomotorie Gura-Ocniţei, deversează în Pâs-cov 0,00175mil. m3 apeuzate, în care azotatul amo-niacal depăşeşte valoareamedie admisă cu 0,089t/an(89%), reziduul fix cu10,43t/an (26%) şi sub-stanţele extracibile cu0,44t/an (44%).

4.3. Caracterizarea apelordin râurile Ialomiţa şiCricovul Dulce din punctde vedere biologic

În secţiunea Moroeni,apele Ialomiţei, din punct devedere fizico-chimic suntconsiderate de „Serviciulpublic de gospodărire aapelor din Târgovişte” decategoria I, iar din punct devedere biologic, aparţin dezona mezotrofă şi facparte din categoria a II-a. Fi-toplanctonul conţine 280-560 mii celule/l/apă,predominând Diatomeeavulgare, Diatomeea cu Cer-atonis arcus, Tabellaria fen-estrata, iar bentosul estereprezentat prin 47 exem-plare pe m2, cu Diptere, Tri-

LLaaccuull SSccrrooppooaassaa

.Omul [i natura 21

Nr. 1, mai 2008

choptere şi Ephemeroptere.În secţiunea Pucioasa –

Brăneşti se întâlnesc apeuşor degradabile, datoritădeversării de ape uzate dinoraşele Fieni şi Pucioasa.Fitoplanctonul are un numărmediu de celule la litru deapă (452000), între caredomină Diatomeele (Fragi-lana, Synectra) şi Chloroph-iceele. Zooplanctonul are 6organisme la litru de apă,reprezentate prin larve decopepode (Cyclops), rota-torii şi viermi.

În secţiunea Târgovişteapele Ialomiţei, sunt slab im-purificate. Fitoplanctonulconţine un număr mediu de360000 celule la litru deapă, între care menţionămDiatomee cu Tabelaria,Cymbella, Chlorella şiChlorophite (Scenedesmus,Zygnema şi Chlorella). Zoo-planctonul deţine 4 organ-isme la un litru de apă,

reprezentate prin larve decopepode, coleoptere(Helmis), trichoptere (Rya-cophite) şi viermi.

În secţiunea de la Băleni,fitoplanctonul are un numărmediu de 280000celule laun litru de apă. Domină Di-atomeele cu Naviculla, Ver-tricosa şi Chlorophitele.Zooplanctonul prezintă 4-5organisme/litru de apă cuciliate (Loxophyllum, Vorti-cella microstoma), Rotatoriaşi Copepodul Cyclops.

În secţiunea Moreni,apele Cricovului Dulce auun grad de curăţenie ca latoate secţiunile de peIalomiţa de 71-72% şi suntconsiderate ape de catego-ria a II-a. Fitoplanctonul areun număr mediu de celule laun litru de apă de 180000,între care domină Di-atomeele. Zooplanctonul,conţine 4,2 organisme la unlitru de apă şi este alcătuit

din larve şi nimfe deEphemeroptere (Ecdiures),Coleoptere (Helmis) şiDeptere.

BIBLIOGRAFIE1. CIULACHE, S (1997) –Clima Depresiunii Sibiului,Editura Universităţii Bu-cureşti2. GÂŞTESCU, P (1971) –Lacurile din România-lim-nologia regională, EdituraAcademiei Române, Bu-cureşti 3. MORARIU T., MORARIUE., SAVU, AL. (1968) –Lacurile din România. Im-portanţă balneară şi turis-tică, Editura Ştiinţifică,Bucureşti4. PIŞOTA, I., TRUFAŞ, V.,(1971) – HidrologiaR.S.România, vol.II –Lacurile României, Fasci-cola I, Editura UniversităţiiBucureşti 5. STOENESCU ŞT., (1951)

– Clima Bucegilor, EdituraTehnică, Bucureşti6. VELCEA MICALEVICHVALERIA, (1961) – MasivulBucegi-Studiu de geomor-fologie, Editura AcademieiRomâne, Bucureşti7. ZAHARIA LILIANA,(1999) – Resursele de apădin bazinul râului Putna-Studiu de hidrologie, Edi-tura Universităţii Bu-cureşti 8. x x x (1992) – AtlasulCadastrului apelor dinRomânia, Partea a-I-a şi a-II-a, Aquaproiect, Bu-cureşti9. x x x (1992) – GeografiaRomâniei, Vol. IV, EdituraAcademiei Române, Bu-cureşti.

prof. Mihaela Nicolae

Liceul ”I.H.

R\dulescu”

Utilizarea crescândă a com-bustibililor fosili a condus la niveluriînalte de poluare şi la epuizarearesurselor uşor de folosit. Folosirea en-ergiei duce la emisii de poluanţi la nivellocal, precum dioxidul de sulf şi oxizi deazot, care conduc la formarea ploiloracide, a monoxidului de carbon şi aparticulelor de hidrogen care pot afectasănătatea.

Formarea dioxidului de carbon, carezultat al proceselor de ardere, con-duce la problema poluării globale în-trucât acest gaz se strânge înatmosfera înaltă. Acest lucru altereazăbalanţa între radiaţia solară primită şicea reflectată înapoi în spaţiu şigenerează fenomenul de încălzireglobală.

Poluarea mediului, epuizarearesurselor şi consumul de energie con-ducând la încălzirea globală, sunt

fenomene interrelaţionate şi interde-pendente. Câtă vreme populaţiaPământului a fost mică şi consumul de

energie a fost mai mic, impactul umanasupra sistemelor naturale a fost mic.Acum, când populaţia a crescut con-

SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (I)În perioada 01.01.2006 - 31.12.2008 2008, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvolatare în Informatică Bucureşti desfăşoară proiectul Kyoto

in the HOME (KYTH) în cadrul Programului European EIE (Energy - Inteligent Energy Europe). Acest proiect îşi propune să informeze populaţia,în special cea tânără, despre utilizarea durabilă a energiei şi surselor regenerabile de energie, punând la dispoziţia acesteia o baza de date înformat electronic - sub forma unor pagini web. Din judeţul Dâmboviţa sunt implicate în derularea acestui proiect Grupul Şcolar "VoievodulMircea" şi Liceul Teoretic "Ion Heliade Rădulescu", ambele din Târgovişte. Acest articol, alături de alte posibile apariţii în paginile acestei reviste,îşi propune să realizeze o punere în temă a cititorului asupra conceptelor de energie durabilă şi surse regenerabile de energie.

Ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse din România

Surse regenerabile de energieAnul 2000(mii tep)

Anul 2010(mii tep)

Anul 2015(mii tep)

Energie solară - 7,50 17,00

- solar - termic - 7,34 76,00

- solar - electric - 0,16 1,00

Energie eoliană - 27,00 86,10

Energie hidro, din care: 1272 1565,20 1608,20

- hidroenergie mare 7785 1470,60 1470,60

- hidroenergie mică 87 94,60 137,60

Energie din biomasă 2772 3347,30 3802,00

- biomasă - termal 2772 3249,80 3487,80

- biomasă - electric 2772 97,50 314,20

Energie geotermală - 17,50 23,90

TOTAL (inclusiv hidro-mare) 4044 4946,00 5537,20

Pondere SRE în consum total deresurse primare de energie (%)

10,01 11,00 11,20

[tep - tone echivalent petrol, SRE - Surse regenerabile de energie]

22 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

siderabil şi, ca urmare, consumul nos-tru de energie şi impactul acestuia estemult mai mare, afectând ecosistemelePământului într-un mod pe care nu leputem controla. De aceea, consumulnostru de energie nu este sustenabilnici măcar pentru încă o generaţie şieste necesar să preţuim energia ca peceva ce este în acelaşi timp insuficientşi preţios. Acest lucru va fi reflectat înacţiunile noastre din fiecare zi întrecare, spre exemplu, să facem drumulpână la şcoală sau la serviciu pe jos,pe bicicletă, cu autobuzul sau cumaşina.

Sustenabilitatea este dezvoltareacare răspunde nevoilor prezentului fărăa compromite posibilitatea generaţiilorviitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Această propoziţie simplă acoperătoate impacturile asupra mediului tere-stru şi este mult mai largă decât simplareducere a consumului de energie.Încă din 1992, Uniunea Europeană aadoptat sustenabilitatea ca unul dintrecriteriile cheie în adoptarea de noi di-rective şi reglementări şi în dezvoltarearăspunsului european la sfidărileschimbărilor climatice.

Urmare a Summit-ului Pământuluidin 2002, UNESCO a lansat deceniuleducaţiei pentru dezvoltare durabilă în2005. Folosirea eficientă a energiei, re-ducerea poluării mediului,economisirea resurselor de com-bustibili fosili şi prevenirea schimbărilorclimatice sunt parte integrantă a edu-caţiei pentru dezvoltare durabilă careacum formează o parte a curriculului înţările UE.

Sursele regenerabile deţin unpotenţial energetic important şi oferădisponibilităţi nelimitate de utilizare peplan local şi naţional. Valorificareasurselor regenerabile de energie se re-alizează pe baza a trei premise impor-

tante conferite de acestea, şi anume :accesibilitate, disponibilitate şi accept-abilitate.

Sursele regenerabile de energieasigură creşterea siguranţei în ali-mentarea cu energie şi limitarea im-portului de resurse energetice, încondiţiile unei dezvoltări economicedurabile. Aceste cerinţe se realizeazăîn context naţional, prin implementareaunor politici de conservarea energiei,creşterea eficienţei energetice şi val-orificarea superioară a surselor regen-erabile.

Comisia Europeană a iniţiat, în iulie2002, propunerea de promovare a pro-ducţiei combinate de energie electricăşi termică pe bază de combustibili fos-ili şi de valorificare a surselor regener-abile de energie şi a deşeurilor.

Exploatarea surselor regenerabilede energie conferă garanţia unor prem-ise reale de realizare a obiectivelorstrategice privind creşterea siguranţeiîn alimentarea cu energie pe baza di-versificării surselor şi diminuării pon-derii importului de resurse energetice,respectiv de dezvoltare durabilă a sec-torului energetic şi de protejare a medi-ului înconjurător.

Sursele regenerabile de energie potsă contribuie prioritar la satisfacereanevoilor curente de energie electrică şide încălzire în zonele rurale defa-vorizate. Valorificarea surselor regen-erabile de energie, în condiţiiconcurenţiale pe piaţa de energie,devine oportună prin adoptarea şipunerea în practică a unor politici şi in-strumente specifice sau emiterea de"certificate verzi" ("certificate ecolog-ice").

Oportunitatea implementării strate-giei de valorificare a surselor regener-abile de energie pe termen mediu şilung în România oferă cadrul core-spunzător pentru adoptarea unor de-cizii privind alternativele energetice şiconformarea cu acquis-ul comunitar îndomeniu.

În condiţiile meteogeografice dinRomânia, în balanţa energetică pe ter-men mediu şi lung se iau în consider-are următoarele tipuri de surseregenerabile de energie: energia so-lară, energia eoliană, hidroenergia, bio-masa şi energia geotermală.

Programul de utilizare a surselor re-generabile de energie se înscrie în cer-inţele de mediu asumate prinProtocolul de la Kyoto la Convenţia -Cadru a Naţiunilor Unite asupra schim-

bărilor climatice, adoptat la 11 decem-brie 1997, ratificat de România prinLegea nr. 3/2001, respectiv de UniuneaEuropeană în baza Documentului2002/358/CE.

În sectorul energetic din majoritateastatelor europene are loc o reconsider-are a priorităţilor privind creşterea sig-uranţei în alimentarea consumatorilorşi protecţia mediului înconjurător, iar încadrul acestui proces, sursele regen-erabile de energie oferă o soluţie ac-cesibilă şi garantată pe termen mediuşi lung.

Obiectivul strategic propus înCartea Albă pentru o Strategie Comu-nitară constă în dublarea, până în anul2010, a aportului surselor regenerabilede energie al ţărilor membre ale Uniu-nii Europene, care trebuie să ajungătreptat, de la 6% în anul 1995, la 12%în consumul total de resurse primare.În România, ponderea surselor regen-erabile de energie în consumul total deresurse primare, în anul 2010,urmează să ajungă la circa 11%, iar înanul 2015 la 11,2%.

Prioritatea programelor de utilizarea surselor regenerabile se concen-trează pe creşterea eficienţei energet-ice în baza unui management adecvatal cererii de energie ("demand sidemanagement"). În ţările cu economie încurs de dezvoltare, la propunereaComisiei Europene, se urmăreşte pro-movarea permanentă a surselor re-generabile şi conştientizarea roluluieficienţei energetice prin derulareaunor programe specifice.

"Directiva 2001/77/EC", din 27 sep-tembrie 2001, privind "Promovarea en-ergiei electrice produsă din surseregenerabile pe piaţa unică de energie"fixează ţintele indicative care, dacăsunt atinse, ponderea energiei electricedin surse regenerabile va fi de 22% înanul 2010.

Într-o şedinţă extraordinară în plen,în ianuarie 2008, preşedintele ComisieiEuropene, José Manuel Barroso, aprezentat Parlamentului European pla-nurile Comisiei pentru combatereaschimbărilor climatice şi pentru a oferiEuropei surse mai sigure de energie.Legislaţia propusă are la bază princip-iul „20/20/20 până în 2020“: creştere cu20% a eficienţei energetice, reducerecu 20% a emisiilor de gaze cu efect deseră, şi utilizare în proporţie de 20% asurselor regenerabile de energie, pânăîn anul 2020. În acest proiect legislativ, prezentat

.Omul [i natura 23

Nr. 1, mai 2008

Parlamentului European, Comisiapropune:• extinderea şi îmbunătăţirea sistemu-lui european de cote de emisii (ETS -Emissions Trading System), care săacopere mai multe gaze de seră (înmomentul de faţă include doar CO2); • aplicarea unui obiectiv de reducere aemisiilor sectoarelor care nu participăla ETS (reducerea emisiilor cu 10%până în 2020, faţă de nivelul din 2005);obiectivele specifice pentru statelemembre variază între -20% şi +20%;• folosirea surselor regenerabile de en-ergie, care ar trebui să reprezinte 20%din consumul total de energie până în2020 (acum acestea reprezintă doar8,5%);• folosirea biocombustibililor în trans-port (obiectivul minim este de 10%până în 2020); • un cadru legal privind captarea şi sto-carea de CO2 (folosind o tehnologie destocare a carbonului sub pământ în locca acesta să să fie eliberat în atmosferă)şi noi reguli pentru ajutoarele de stat.Realizând o analiză SWOT a contextu-lui din România se constată :Ø puncte tari :- existenţa legislaţiei în domeniu;- existenţa fondurilor guvernamentaleşi extraguvernamentale necesare im-plementării proiectelor de utilizareasurselor regenerabile de energie;- existenţa unor proiecte de cercetareîn domeniu, finalizate sau în curs dedesfăşurare/implementare, dezvoltatede universităţi sau institute de cerc-

etare din România; Ø puncte slabe :- există metode modeste de educaţie acetăţeanului în sensul utilizării durabilea energiei;- accesul la informaţie prin Interneteste încă limitat; - numărul mare de aparate secondhand introduse în România după 1990,ineficiente din punct de vedere ener-getic;

- lipsa unor statistici şi studii anterioareprivind repartiţia consumului de en-ergie electrică în clădiri. - lipsa de informare a cetăţenilor îndomeniul eficienţei energetice;Ø oportunităţi :- semnarea de către România a proto-colului de la Kyoto; - legiferarea etichetării energetice aunor aparate electrocasnice;

- alinierea României la UE în ceea cepriveşte producerea şi utilizareaaparatelor electrocasnice; - necesitatea economisirii ca urmare acreşterii consumului energetic casnicîn totalul consumului de energie elec-trică în România. Ø ameninţări :- utilizarea relativ redusă a calculatoru-lui în educare-informare; - implementarea, relativ dificilă, aproiectelor din domeniul surselor re-generabile de energie; - reticenţa la nou.

Bibliografie1. http://www.ici.ro/proiecteu.html2. www.kyotoinome.info3. Guvernul României, MinisterulEconomiei şi Comerţului - Foaie deparcurs în domeniul energetic dinRomânia, iulie 2003.4. Guvernul României, MinisterulEconomiei şi Comerţului - Strategianaţională în domeniul energetic dinRomânia, august 2003.5. Guvernul României - Programnaţional pentru reducerea costurilorcu energia pentru populaţie, princreşterea eficienţei energetice şi uti-lizarea energiei regenerabile în anul2006, 08 martie 2006.6. http://www.europarl.europa.eu/news/public/default_ro.htm

prof. Marius DuţăGrupul Şcolar

"Voievodul Mircea" Târgovişte

Omul mic şi muncitorA sădit un pomişor,

Natura l-a ajutatŞi mai mult i-a dat

Acum ne bucurămNi te închinăm

Că ne-ai dat roadeŞi mereu podoabe.

Natura este tot ce ne înconjoară şide care suntem foarte ataşaţi. Ea neoferă multă sănătate, bunăvoie şi aercurat. Întotdeauna omul a încercat şiuneori chiar a reuşit să protejezenatura. Între om şi natură există ostrânsă legătură deorece omul sefoloseşte de elementele ei.

Ocupaţiile tradiţionale ale locuito-rilor din Iedera au fost, totdeauna,

legate de comună şi de resurseleacesteia: pădure şi piatra. Solul şi sub-solul comunei cuprind numeroasebogăţii naturale. Pădurea, aurul verde,ocupă 65% din suprafaţa comunei. Însubsol găsim: petrol, gaze naturale,sare, sulf, şi izvoare de apă potabilă.Pe Ruda, urmând firul apei întâlnimdovezi ale existentei a două meseriitradiţionale în comună; preparatorii de

CCâânnddvvaa nnaattuurraa ,,

ssaallvvaarreeaa nnooaassttrr\\!!

24 Omul [i natura

Nr. 1, mai 2008

mangal şi vărari. În codul ocupaţiilor din România

se specifică că preparatorii de man-gal realizează lucrari de transformarea lemnului în carbune sau extractiaterebentinei brute din lemn prin apli-carea tehnicilor traditionale.

Mangalul este un produs rezultatprin carbonizarea lemnului in absentaaerului.

Tehnologia de producere a man-galului constă, în principal, în arderealemnului în absenta oxigenului, încuptoare izolate cu pămant, denumitegeneric "bocşe". Arderea neoxi-genată a materialului lemnos are locîn doua etape:

Ø descompunerea exotermăcare conduce la eliminarea apei si agazelor uşoare din lemn; - oxidareaintensă a lemnului la temperatura decirca 150 grade C.

Ø se realizeaza astfel carbon-atarea lemnului şi transformarea saîn mangal în intreaga masă a bocşei

Prima etapă a procesului de pro-ducţie a mangalului este pregătireamateriei prime: lemn de esenţă taresau esenţă moale.

Lemnele sunt tăiate la o anumitălungime (maxim un metru) şi suntaşezate în grămadă. Aşezatul lem-nelor durează de la două la patru zile.Bocsa, grămada se înveleşte cufrunză uscată şi pământ. Înainte de a-i da foc se fac nişte orificii pe toatăsuprafaţa laterală a bocşei, din loc înloc.

După aranajare, bocşa se aprindeprin “uşă”. Uşa este o gaură care seîntinde până în centrul bocşei. Dupăaprindere, uşa se astupă, iar bocşaîncepe să ardă cu foc înăbuşit. Infuncţie de tipul esenţei lemnoase tim-

pul de ardere a bocşei este de cca.două – trei săptămâni (3 săptămânipentru esenţe tari: fag, carpen şi ste-jar; două săptămâni pentru esenţămoale: tei). După ardere mangalul sescoate din bocşă pe margine. Dincirca 4 tone lemne de foc se obţine 1tonă de mangal.

Piatra calcaroasă, scoasă laiveală de puternica eroziune a apelor

Cricovului şi Rudei, este valorificatăpermanent, fiind şi astăzi o preocu-pare pentru unii locuitori ai comuneila obţinerea varului. O altă meserietradiţională este aceea de vărar.Vărarii ard piatra in cuptoare specialenumite varniţe. Piatra de calcar esteadunată de membrii familiei din albiaRudei, pârâu ce se varsă în CricovulDulce.

Varniţa este un cuptor săpat înpământ la 1,5 m adâncime şi careeste căptuşit cu cărămidă. Înainte dea aşeza piatra de var în cuptor,aceasta este cioplită pentru a aveafeţe plane, aşezându-se astfel maibine în cuptor. Deasupra se aşeazăcărămidă sfărâmată. Procesul depregătire a cuptorului durează o zi.

În partea din faţă se lasă deschisăgura cuptorului, pe unde sunt intro-duse lemnele pentru ars, astfel încâtflacăra, odată aprinsă, arde 40 de oreşi cuprinde întreaga masă de piatră.Piatra arsă va putea fi utilizată după12 ore timp, în care se răceşte cup-torul.

Omul depinde foarte mult denatură, pentru propria viaţă.

Predescu Andreia-Gabrielaclasa a VII-a

Şcoala de Arte şi MeseriiIedera de Jos

Rolul mediuluiîn formareaşi afirmarea

personalităţii

Motto:“Natura este leagănul vieţii psihice”

Omul nu se naşte personalitate, ci„devine personalitate“– afirma MieluZlate. La naştere, fiinţa umană constituie„un candidat“ la dobândirea acestuiatribut sub influenţa a numeroşi factori.Procesul transformativ al personalităţiieste îndelungat, complex, plurifactorial,aspecte ce se evidenţiază în diferenţeleindividuale. Omul – ca personalitate –evoluează în interacţiune şi interdepen-denţă realizate între structura internă şifactorii externi de mediu.

A. Mediul - factor important înformarea personalităţii

Pentru evoluţia armonioasă a per-sonalităţii, pe lângă zestrea ereditară,este important şi mediul - ca factor nat-ural şi socio-cultural.

Încă din primele luni de viaţă, copilultrebuie să stabilească o legătură infor-maţională cu realitatea înconjurătoare.Acţiunea mediului se manifestă în di-recţia unor modificări organice cum ar fimaturizarea biologică, statura corpului,culoarea pielii, precum şi în direcţiaadaptării unui regim de viaţă privind ali-mentaţia, îmbrăcămintea, îndeletnicirile.

Cea mai simplă şi prima formă de co-municare informaţională a omului culumea exterioară, inclusiv cu mediul na-tural, se realizează prin intermediul sen-zaţiilor. Senzaţiile exteroceptive(senzaţiile vizuale, auditive, olfactive,gustative etc.) îşi au sursa în mediul ex-tern, în natură. Prin intermediul senzaţi-ilor şi percepţiilor, copilul asimileazăinformaţii despre lumea minunată a flo-rilor (culori, parfum, forme şi mărimi),gustul deosebit al fructelor, susurulizvoarelor, căldura soarelui iar toateacestea au o tonalitate afectivă stenicăasupra evoluţiei psihice armonioase a

.Omul [i natura 25

Nr. 1, mai 2008

copilului.Experienţele empirice se întipăresc

în plan mental şi constituie punctul deplecare spre dezvoltarea intelectualăa copilului. Elementele naturale dinmediul ambiant pot fi o sursă a cul-tivării stărilor afective pozitive. Floriledin cameră înviorează psihicul, susu-rul apelor are efect de relaxare, ciripi -tul păsărelelor deconectează, toateacestea asigurând un tonus favorabilpentru o activitate eficientă, pentrucreaţie.

Mediul natural îşi pune amprentacu precădere asupra componentelordinamico–energetice ale personalităţii(temperamentul) tendinţele de intro-versiune sau extraversiune. Studiileefectuate pe diverse zone geograficeau demonstrat că persoanele din ţărilecu climă caldă sunt preponderent ex-travertite, pe când cele din zonele cuclimă rece au tendinţa de a fi introver-tite. De asemenea, analiza unei limbievidenţiază o serie de elemente speci-fice unei culturi. Eschimoşi utilizează,spre exemplu, peste 20 de termenipentru cuvântul zăpadă, noţiune rele-vantă pentru mediul geografic în caretrăiesc.

Influenţa mediului natural asupraevoluţiei individului este evidenţiată decazurile de copii părăsiţi în mediul na-tural şi care au crescut pe lângă ani-male (India, cazul a două fetiţe -Amala şi Kamala - care au trăit în pă-dure). Cercetările au demonstrat că,deşi găsite anatomic normale, aces-tea nu dispuneau de nici o aptitudinespecific umană, repertoriul lor com-portamental fiind legat de exclusiv desatisfacerea trebuinţelor biologice însituaţiile naturale date.

Mediul fizic nu acţionează izolat, ciîn corelaţie cu mediul social, omulputând valorifica posibilităţile pe carele oferă mediul fizic sau modificândacţiunile sale în concordanţă cunevoile organismului sau cu proiecţiilede viitor.

Cercetările contemporane evi-denţiază relaţia dintre organizareamediului ambiant şi unele trăsături depersonalitate ale familiei. De exempluE. T. Hall aprecia că forma şi poziţiamobilei ne dezvăluie personalitatea.Se consideră că forma mesei din cam-era de zi are o anumită semnificaţie: omasă pătrată sugerează o familie în-chisă, masa dreptunghiulară – autori-tate, o masă rotundă denotă o familie

deschisă, dornică de relaţii sociale. Deasemenea, modul de organizare aspaţiului ambiental are un rol impor-tant pentru relaxarea musafirilor.

B. Mediul şi inteligenţanaturalistă

H. Gardner a elaborat Teoria inte -ligenţelor multiple, susţinând că exis -tă mai multe tipuri de inteligenţă:lingvistică, muzicală, logico-matema -tică, spaţială, kinestezică, intraper-sonală, interpersonală, naturalistă şi -în cercetare - inteligenţa existenţială.Pornind de la aceste tipuri de in-teligenţă, se poate stabili profilul inte -lectual al unei persoane pentru a-iarăta posibilităţile pe care le deţine şipentru care se pot stabili opţiunile e -ducative ce-i sunt adaptate.

Inteligenţa naturalistă „presupuneacea capacitate care discrimineazăîntre seriile consecutive ale lumii natu-rale”, distingând soiurile de plante,speciile de animale, varietăţile de nori,formaţiunile de rocă, ciclul mareelor şialtele. Această categorie a fost „pivo ta -tă” în preistorie, strămoşii noştri reuşindsă supravieţuiască prin cunoaştereaplantelor otrăvitoare de unele nutritive,pământul roditor de cel infertil, apabună de cea contraindicată.

Şi în perioada contemporană exis -tă regiuni pe glob unde supravieţuireaoamenilor depinde de activitatea com-plexă a inteligenţei naturaliste(zonedin Africa). Un aspect mai puţin evi-dent dar extrem de important este mă-sura în care societatea de consumeste construită pe temeiul inteligenţeinaturaliste. Abilitatea de a face dis-tincţia între un pantof de piele sau deînlocuitor, de a discrimina între douămărci de autoturisme şi altele se înte-meiază pe capacitatea de a detecta omatrice, capacitate care la începutulomenirii servea la distingerea ani-malelor sau plantelor. În lumea post-industrială cei care sunt antrenaţi înindustria alimentară, medicină natur-istă, construcţii, protecţia mediului sauminerit trebuie să recurgă la resurselelor naturaliste.

În viziunea lui Gardner, inteligenţanaturalistă - ca şi celelalte inteligenţe -este „suprasenzorială”, ea putând fiun alt exerciţiu al inteligenţei logico-matematice. Orice persoană dinlumea afacerilor care vine în contactcu produse palpabile se foloseşte în

mod necesar de inteligenţa natura -listă. Aceasta se activează atunci cândcumpărăm materiale brute, când orga -nizăm campanii de publicitate pentrucomercializarea lor. În lipsa inteligenţeinaturaliste, am putea deveni total de-pendenţi de capacitatea unor instanţede a discerne pentru noi „matricele”din realitatea înconjurătoare.

Omul nu este, deci, un produspasiv al mediului, el este un subiectactiv, capabil să se adapteze la mediu,dar şi să transforme mediul conformintereselor şi aspiraţiilor sale.

C. Raportul ereditate -mediu în evoluţia

personalităţii

Predispoziţiile şi inteligenţa gener-ală se pun pe seama eredităţii, profilulcaracterial, obişnuinţele şi mentalităţilese datorează mediului, iar structurile degândire, aptitudinile complexe suntrezultatul interacţiunii ereditate - mediu.

Nu există în structura personalităţiiadulte nici o componentă care să fieprodusul exclusiv al mediului, înfiecare persoană reflectându-se într-oanumită măsură atât influenţa ered-ităţii, cât şi influenţa mediului.

Dacă ereditatea constituie „embri-onul” subiectului uman, natura este„leagănul” dezvoltării armonioase avieţii psihice iar mediul socio-culturalreprezintă „cadrul” de afirmare plenarăa personalităţii.

Personalitatea filtrează, motiveazăşi direcţionează, selectează şi pro-gramează, îl determină pe om să gân-dească asupra mediului şi să seadapteze la acesta prin comporta-mentele sale, asigurând supravieţ -uirea cât şi creşterea şi dezvoltareapersonală.

Bibliografie-Howard Gardner, Tratat derăzgândire, Editura Alfa, Bucureşti-Mihai Golu - Bazele psihologieigenerale, Editura Universitară, Bu-cureşti-Mielu Zlate - Fundamentele psi-hologiei, Editura Pro Humanitas,Bucureşti

Prof. Florina FloreaLiceul „I. H. Rădulescu”

Târgovişte

26 InfoGATES

În data de 15 decembrie 2007s-a desfăşurat la Liceul “Ion He-liade Rădulescu” Târgovişteprima ediţie a Concursului Info-GATES, etapa judeţeană, orga-nizat de Asociaţia NewProjects. La toate cele 5 secţiuni de con-curs: Programare vizuală, Pro-

gramare web, Soft educaţional, Tehnologii Microsoft – cls. IX– X şi cls. XI – XII, şi Gimnaziu au participat un număr de122 elevi şi 30 de profesori de la şcolile şi liceele judeţuluiDâmboviţa.Concursul a fost finanţat de către D.J.T. Dâmboviţa şi aprimit ajutorul unor sponsori, din care îi amintim pe cei careau fost mereu alături de noi şi de învăţământul de informa -tică al judeţului: MICROSOFT ROMÂNIA şi SIVECO ROMÂ-NIA S.A.Concursul s-a constituit ulterior în selecţie a participanţilor laCIA – Concursul de Informatică Aplicată – ce se va des-făşura în cursul lunii mai la Cluj. Conform cu noua metodolo-gie CIA, Concursul InfoGATES, se va desfăşura în cursullunii martie 2009, cu următoarele secţiuni:Ø Secţiunea Tehnologii, la care pot participa:• elevi din clasele 9-10, indiferent de filieră, profil, spe-cializare. • elevi din clasele 11-12 de la filiera tehnologică, profil tehnic,resurse şi protecţia mediului, servicii. Ø Secţiunea Aplicaţii C# - la care pot participa elevi dinclasele 9-12 care au realizat proiecte în C#, indiferent de fil-iera, profilul sau specializarea la care studiază. Ø Programare webØ Soft educaţionalØ InfoGates junior – concurs pregătitor pentru Concursul in-terjudeţean Micul GatesInformaţii suplimentare se găsesc pe situl Asociaţiei New-Projects http://www.newprojects.org şi pe situl Liceului “IonHeliade Rădulescu” Târgovişte http://ihr.valahia.ro.

Exemple de subiecte pentru secţiunea Tehnologii Microsoft– proba practică:

1. Clasele IX — X

Subiectul I (30puncte)

Maria, şefa clasei, este solicitată de către doamna dirigintăsă construiască o agendă folosind aplicaţiile Microsoft Of-fice instalate pe calculatoarele din laboratorul de informatică.În această agendă trebuie să păstreze şi să actualizeze datepersonale şi situaţia şcolară ale fiecărui elev. Ea trebuie săprezinte la ora de dirigenţie sarcina primită făcând un rezu-mat al acesteia. S-a gândit, că, ar fi cel mai potrivit ca rezu-matul sa-l realizeze folosind Microsoft Office Word,impunându-şi următoarele caracteristici de redactare:a) Formatul paginii A4, margini de 2 cm, un antet (in care seprecizează liceul, clasa), un subsol (in care se precizeazănumele dirigintelui şi anul şcolar) şi un chenar sugestiv;

b) Textul să fie pe trei coloane, la 1,25 rânduri, distanţa din-tre coloane de 2 cm. Textul de pe fiecare coloana sa înceapăcu o majusculă încorporată;c) Adăugaţi documentului un titlu, spaţierea dintre carac-terele acestuia fiind de 2 puncte.

Exemplu:

„La începutul anului şcolar sunt înscrişi un număr de 26elevi, 11 fete şi 15 băieţi.Colectivul este omogen din punct de vedere al repartizăriipe sexe, marea majoritate fiind navetişti, locuind în co-munele învecinate.Media generală, în anul şcolar trecut, a fost cuprinsă între6.50 şi 8.75, ceea ce demonstrează că nivelul iniţial de in-struire este mediu, pentru atingerea obiectivelor şi pro-movarea performanţei impunându-se următoarele:• Urmărirea cu atenţie a situaţiei la învăţătură şi disciplină;• Rezolvarea imediată a problemelor ivite printr-o bună co-laborare cu familia, cât şi cu profesorii clasei;• Stimularea, folosind diverse metode psiho-pedagogice, asuccesului şcolar.”

Subiectul II (35 puncte)

Foile cu date personale şi situaţia şcolară să fie prinse într-un registru Excel, astfel:

Nr. crt. Nume şi prenume Adresa E-mail Telefon Data naşterii

După ce a stabilit structura fiecărui tabel, Maria introducedatele personale, completează rezultatele şcolare pe fiecaresemestru pentru 10 elevi, şi:a) Calculează media anuală ( medie gen. Sem I + mediegen. Sem II)/2, completează câmpul situaţie şcolară (pro-movat/nepromovat), folosind o formulă potrivită; b) Afişează rezultatele în ordine descrescătoare a medieianuale şi realizează un grafic în funcţie de media anuală; c) Pentru elevii nepromovaţi aplică un format condiţional ast-fel încât valorile care respectă condiţia să fie scrise într-unchenar pentru care se va folosi linie punctată de culoareverde, pe un fundal de culoare gri, având culoarea albastru;d) În foaia de calcul cu datele personale ale elevilor creeazăîn celula O25 o referinţă absolută către numele primului elevdin tabel.

Subiectul III (35 puncte)

La ora de dirigenţie, Maria prezintă bilanţul anului şcolar.Prezentarea este realizată cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Of-fice PowerPoint, astfel:a) 5 diapozitive - diapozitiv 1 – liceul, clasa, dirigintele- diapozitiv2 – tabelul cu datele personale- diapozitiv3 – tabelul cu situaţia şcolară- diapozitiv4 – graficul cu mediile

Concursul de informatic\ — InfoGATES

Nr. 1, mai 2008

.InfoGATES 27

- diapozitiv5 – situaţia şcolară a primilor trei elevi care auobţinut cele mai mari mediiFiecare diapozitiv va fi creat folosind coordonator diapozi-tive ce va conţine imaginea următoare în colţul dreapta sussigla Infogates.

b) Adăugaţi diapozitivului4 o notă de subsol, adăugaţi oumbră textului din diapozitivul2, adăugaţi un chenar cu olinie întreruptă informaţiilor din diapozitivul 5.c) Configuraţi prezentarea astfel încât să apară numai di-apozitivele cu număr de ordine impar.d) Adăugaţi un nou diapozitiv care sa conţină legături cătrefişierele create la punctele I şi II.

2. Clasele IX — X

Subiectul I (50 puncte)

Folosind Access creaţi baza de date Proba care să conţinăurmătoarea structură tabelară:a) Creaţi cele trei tabele folosind pentru numele şi tipurile

câmpurilor indicaţiile date (primul câmp din fiecare tabel estecheie primară pentru tabelul respectiv).b) Stabiliţi între tabele relaţiile următoare, cu impunerea in-tegrităţii referenţiale şi optarea pentru actualizarea în cas-cadă.

c) Completaţi folosind formulare tabelele Maşini şi Comenzicu câte 5 înregistrări, iar tabela Clienţi cu 3 înregistrări. Înformularul de completare al tabelei Comenzi câmpurile nr-Masina şi codClient nu se vor completa manual (se vor con-strui liste de selecţie).d) Creaţi o interogare cu proprietarii şi mărcile maşinilor pe

care le au ordonaţi crescător după nume.e) Care sunt persoanele care deţin mai mult de o maşină şicâte maşini deţin ele ?f) Creaţi un raport care să conţină: numele şi adresa clien-tului, numărul comenzii, numărul, marca şi preţul maşinii.

Subiectul II (50 puncte)

a) Căutaţi pe Internet patru articole de presă referitoare lapartida de fotbal Arsenal-Steaua din data de 12 decembrie2007. Două dintre articole trebuie să fi fost publicate înaintede partidă, iar celelalte două după ora meciului. b) Trimiteţi la adresa [ADRESA1] un e-mail care să conţinăcele patru link-uri corespunzătoare articolelor alese şi câteo imagine cu logo-ul site-urilor, instituţiilor sau agenţiilor depresă care au publicat articolele pentru care s-a optat. Imaginile-logo nu vor apărea în mail sub formă de ataşa-ment.c) Salvaţi fiecare dintre cele patru pagini web cu articole înformat complet în directorul de concurs.d) Arhivaţi independent fiecare dintre cele patru elementesalvate pe disc. e) Trimiteţi la adresa [ADRESA2] un e-mail care să aibă catitlu numele candidatului iar în conţinut un scurt comentariupersonal referitor la partida de fotbal. Comentariul trebuiesă aibă un minim de 100 de caractere şi să fie scris folosindcaractere diacritice româneşti. f) Ataşaţi la acest e-mail cele patru arhive realizate anterior. g) Creaţi-vă un cont pe forum-ul newprojects.org şi postaţi însecţiunea “PROIECTE ŞI CONCURSURI”, subiectul “IN-FOGATES 2007 – Proba de concurs TIC XI-XII”, un mesajcare să conţină numele candidatului şi conţinutul SQL al in-terogării realizate la punctul d) de la subiectul Access.

Prof. Angelica TăbârcăProf. Claudiu Căpraru

Prof. Maria Teodora StănculeteProgramator Marius Sandu

Prof. Radu Tăbârcă

Nr. 1, mai 2008

28 InfoGATES

Nr. 1, mai 2008

Programul de formare a cadrelor didactice Intel®Teach,este o componentă a Initiaţivei Intel® Education, al căreiprincipal obiectiv urmăreşte optimizarea procesului depredare-învăţare prin utilizarea eficientă a tehnologiei.

Societatea cunoaşterii presupune centrarea procesuluididactic pe elev. Programul Intel®Teach – Instruirea în So-

cietatea Cunoaşterii, îşi propune să ofere soluţii de opti-mizare a procesului didactic, prin prezentarea celor mai noimodalităţi de introducere şi utilizare a soluţiilor IT&C în ed-ucaţie. Astfel, profesorii vor învăţa să profite de multipleleavantaje ale utilizãrii computerelor şi internetului ca instru-mente de cercetare, comunicare şi dezvoltare a creativităţii

elevilor.Promovând învăţarea prin proiecte, cursul Intel®Teach –

Instruirea în societatea cunoaşterii stimulează dezvoltareaabilităţilor de gândire necesare în secolul XXI:

• Responsabilitate şi Adaptabilitate - Aplicarea respons-abilităţii personale şi a flexibilităţii în cazul persoanelor, lalocul de muncă, şi în context comunitar; stabilirea şi în-trunirea standardelor personale precum şi ale altor per-soane; tolerarea ambiguităţii.

• Abilităţi de comunicare - Înţelegerea, administrarea şicrearea unor metode de comunicare eficiente, orale, scriseşi multimedia pentru diferite forme şi contexte.

• Creativitate şi curiozitate intelectuală - Dezvoltarea, im-plementarea şi comunicarea ideilor noi către alte persoane;deschiderea către perspective noi şi diverse.

• Gândire critică şi gândire sistematică - Aplicarea raţion-amentului în înţelegerea şi luarea de decizii complexe;înţelegerea interconexiunilor dintre sisteme.

• Abilităţi de informare şi educare media - Analizarea,accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea şi creareade informaţii în diferite forme şi media.

• Abilităţi interpersonale şi de colaborare - Demonstrarealucrului în echipă şi a abilităţilor de conducere; adaptarea ladiverse roluri şi responsabilităţi; lucrul productiv în echipă;exercitarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse.

• Identificarea problemei, formularea şi rezolvarea - Ca-pa citatea de a cataloga, analiza şi rezolva probleme

• Învăţare independentă - Monitorizarea nevoilor deînţelegere şi învăţare proprii; localizarea resurselor core-spunzătoare; transferarea cunoştinţelor de la un domeniu laaltul.

• Responsabilitatea socială - Acţionarea cu responsabil-itate în interesul accepţiunii unei comunităţi mari; demon-strarea comportamentului etic în context personal, la loculde muncă şi în comunitate.

Intel®TeachInstruirea în societatea

cunoa[terii

Microsoft pune la dispoziţia profe-sorilor şi elevilor entuziaşti, interesaţide programare, un suport de curs gra-tuit care prezintă capacităţile oferite deplatforma .NET. Introducere în .NETFramework este un curs dezvoltat încadrul programului Microsoft Parteneripentru Educaţie, în colaborare cu ungrup de profesori de informatică dinRomânia. Vă încurajăm să exploraţitehnologia .NET, una dintre cele maipopulare platforme de dezvoltare de

software şi servicii, folosind instru-mentele şi documentaţia gratuite pecare Microsoft le pune la dispoziţie.

Puteţi descărca gratuit resurseleprezentate ţi suportul de curs Intro-ducere în .NET Framework în celedouă variante propuse: versiuneapentru elevi şi cea pentru profesori,care cuprinde în plus metodicapredării de la adresa http://www.mi-crosoft.com/romania/educatie/cursnet/default.mspx

Arhitecturi suportatex86 / x64 WOW

Sisteme de operareMicrosoft Windows XPMicrosoft Windows VistaMicrosoft Windows Server 2003Microsoft Windows Server 2008

Cerinţe hardwareMinim: CPU 1.6 GHz, 192 MBRAM, Rezoluție 1024x768

Recomandat:CPU 2.2 GHz, 384 MB RAM, Re-zoluție 1280x1024Windows Vista: CPU 2.4 GHz, 768MB RAM, Rezoluție 1280x1024Spațiu disc: 1.3 GB instalare com-pletă

Cerinţe sistem:

.InfoGATES 29

Nr. 1, mai 2008

SECU

RITA

TEDetectarea manuală a at-

acurilor este un proces labo-rios şi cu şanse mici deizbândă, în special datorităcaracterului aleator de pro-ducere a atacurilor şivastităţii tipurilor de atacuricunoscute şi viitoare.

Detectarea automată aatacurilor

Detectarea automată aatacurilor(intruziunilor) se re-alizează prin:

- monitorizarea compo-nentelor reţelei,

- identificarea comporta-mentelor neobişnuite, activ-ităţilor necorespuzătoare şisesizarea atacurilor,

- oprirea atacurilor(even-tual),

- furnizarea de informaţiipentru asigurarea unei maibune securităţi viitoare şipentru eventuala aducere înjustiţie a atacatorului.

Sistemele pentru de-tectarea atacurilor(IDS-Intru-sion Detection System)trebuie instalate, configurateşi reglate pe baza a trei car-acteristici clare:

- unde să supravegheze:locaţia fizică şi/sau logică pecare o va monitoriza,

- ce să supravegheze:condiţiile pe care le caută, ast-fel încât să detecteze atacul,

- cum să reacţioneze ladiferite atacuri: acţiunile pecare IDS să le execute,atunci când atacul atinge an-umiţi parametri.

Caracteristicilesistemelor IDS

Managementul central-izat: controlul tuturor sis-temelor IDS instalate îndiferite locaţii ale reţelei şi pediferite nivele de securitate;permite corelarea eveni-mentelor din întreaga reţea,controlul răspunsurilor şi ra-portări detaliate asupra se-curităţii reţelei.

Corelarea evenimentelor:

urmărirea şi relaţionareadiferitelor evenimente ce sedesfăşoară în diferite sub-reţele şi/sau locuri ge-ografice şi pe perioade lungide timp.

Integrarea: sistemul IDSpoate fi integrat cu alte sis-teme IDS şi/sau cu sistemeVA(Vulnerability Assesse-ment -evaluarea vulnerabil-ităţilor) prin intermediul bazeide date standardizateCVE(Common Vulnerabili-ties and Exposures -ex-puneri şi vulnerabilităţiuzuale) de la adresahttp://cve.mitre.org/cve/;CVE este un dicţionar cunume standard de vulnera-bilităţi care asigură o metodăstandard de raportare şiclasificare a evenimentelorde securitate în reţele.

Definirea amprentelor:administratorul de securitatepoate crea amprente(sem-nături, modele) ale celor mairecente tipuri de atacuri de-scoperite.

Detectarea anomaliilor:sistemul IDS stabileşte unmodel al traficului normalprin reţea, orice abatere dela acest model este consid-erată o anomalie.

Jurnalizarea: la de-tectarea unei anomalii, sis-temul IDS înregistreazăautomat evenimentul în jur-nale.

Reglarea: după instalare,sistemele IDS sensibilegenerează alarme false; ad-ministratorul de securitatetrebuie să regleze periodicparametrii de funcţionare aiIDS în funcţie de evoluţiareţelei(adăugarea de noiprotocoale, etc.).

Reacţia: la detectareaunui atac, sistemul IDSpoate răspunde pasiv(alarmă SNMP, alertă e-mailcătre administratorul de se-curitate, etc.) şi/sau activ(oprirea atacului, detectarea

atacatorului etc.).

Tipuri de sisteme IDS

Conform strategiei de se-curitate şi apărare pe maimulte niveluri, sistemele IDStrebuie implementate pentrureţea şi pentru calcula-toarele gazdă.

a)NIDS(Network-basedIntrusion Detection System)

De obicei, sunt imple-mentate prin hardware înfaţa şi în spatele routere-lorşi sistemelor firewall de pre-ecranare, porţilor VPN şilângă server-ul dial-up, con-tribuid la asigurarea secu-rităţii interne şi externe areţelei protejate. Supraveg-hează traficul de intrare/ieşire din reţea, dintregazdele active, dintre seg-mentele locale ale reţelei.

Bazate pe conceptul deascultare secretă, sistemeleNIDS capturează cât maimulte pachete din reţea printrei metode:

-ascultarea pe fir:plasarea sistemului NIDS peo derivaţie fizică între douădispozitive de reţea,

-oglindirea porturilor (portspanning): comutatoareleLAN trimit copii ale pa-chetelor de tranzit către dis-pozitivul NIDS conectat la unport al switch-ului,

-interceptare directă:switch-ul LAN încorporeazăun modul pentru detectareaintruziunilor (de exemplu:switch-ul Catalyst 6000Cisco)

Ulterior, pachetele cap-turate sunt analizate în maimulte moduri specificefiecărui NIDS şi se iau mă-suri specifice.

b) HIDS(Host-based In-trusion Detection System)

Sunt aplicaţii softwareimplementate pe calcula-toare gazdă pentru asupraveghea traficul de in-trare/ieşire local, modificările

fişierelor sistem, porturiledeschise, aplicaţiile carerulează. Detectează oricecomportament anormal alacelui calculator prin moni-torizarea jurnalelor de au-ditare şi de evenimente.

Se folosesc pe serverelede aplicaţii cu acces la Inter-net (Web, FTP, e-mail etc.)din cadrul fermelor de ser-vere (de obicei instalate înzone demilitarizate DMZ).Identifică tiparele cunoscuteale activităţii utilizatorilor lo-cali şi/sau la distanţă şi lecompară cu comportamentulcurent.

Funcţiilesistemelor NIDS

Sistemele NIDS conţin oimplementare specială astivei de protocoale TCP/IP,care permite realizarea ur-mătoarelor etape:

-culegerea pachetelor cetranzitează reţeaua,

-reasamblarea fluxului decomunicaţie: pachetele uneisesiuni de comunicaţie suntreasamblate, ceea ce per-mite sistemului NIDS săcoreleze evenimentele,

-analiza protocoalelor:sistemul NIDS verifică valid-itatea pachetelor în funcţiede protocolul utilizat de o an-umită aplicaţie şi de tipurilede atacuri cunoscute; de ex-emplu: atacul ping fatal(Ping of Death) modifică di-mensiunea pachetului; at-acul WinNuke foloseşteprotocolul valid NetBIOS,dar adaugă informaţii înafara benzii pentru a atacaun calculator gazdă,

-detectarea anomaliilor:după o perioadă de reglareşi învăţare a funcţionării nor-male a reţelei, sistemulNIDS va fi capabil să de-tecteze anomaliile ce seabat de la model; modelulnormal de funcţionare alreţelei se stabileşte pe baza

Detectarea şi prevenirea automată a atacurilorasupra reţelelor de calculatoare

30 InfoGATES

Nr. 1, mai 2008

Primele cercetări îndomeniul roboticii au fost in-iţiate la începutul anilor '60.După un avânt substanţial alaplicaţiilor roboticii în dome-niul industrial, cu precădereîn industria automobilelor, laînceputul anilor '90 s-au con-turat multiple aplicaţii îndomeniile neindustriale (ne-manufacturiere). Asupraacestor aplicaţii dorim săatragem atenţia, cu atât maimult cu cat s-a estimat ca ro-botica urmează sa joace unrol însemnat în restructurareacivilizaţiei mileniului trei.

Aceasta afirmaţie poate fiuşor susţinută cu câteva datestatistice conţinute în ultimul ra-port (pe 2001) al IFR (Interna-tional Federation of Robotics).

Astfel, in anul 2000 s-aupus în funcţiune 98700unităţi de roboti, numărultotal ajungând la 749800 deunităţi, iar valoarea totala apieţei corespunzătoare aces-

tui domeniu a fost estimata la5,7 mld. de dolari SUA.

Statisticile privind tipurilede roboti arata sugestiv creş-

teri importante ale număruluiroboţilor care răspund unoraplicaţii neindustriale. Dacain cursul anului 2000

numărul unitarilor instalate aajuns la 112500, la sfârşitulanului 2004 se estimează canumărul acestora va ajunge

la aproape 625000.Aceasta dezvoltare, chiar

spectaculoasa, în direcţiaaplicaţiilor neindustriale justi-

fica trecerea in revista în rân-durile de mai jos a princi-palelor subdomenii în careroboţii nemanufacturieri sauroboţii de serviciu îşi pot găsiaplicabilitate.

Aceste domenii sunt con-strucţiile, reabilitarea bolnav-ilor, comerţ, transport şicirculaţia mărfurilor, adminis-traţia locală, protecţia mediu-lui înconjurător şi agricultura;supraveghere, inspecţie, pro-tecţia de radiaţii şi intervenţiiîn caz de catastrofe; hotelurişi restaurante; în medicină,gospodărie, hobby si petre-cerea timpului liber.

Pentru a sugera aplicaţiiconcrete în aceste sub-domenii, aplicaţii abordabileîn colective interdisciplinarede ingineri, sunt precizatemai departe direcţiile carepot fi avute în vedere.

În medicina: sisteme robo-tizate pentru diagnoza prinecografie, sisteme robotizate

Mecatronica [i robo]ii industriali

unor date statistice, cum arfi: sesiunile utilizatorilor,gradul de utilizare al unităţiicentrale, activităţile cu fişiereetc.,

-identificarea amprentei:sistemul NIDS are o bază dedate cu semnăturile princi-palelor atacuri cunoscute,ceea ce îi permite să de-tecteze tehnica şi eveni-mentele specifice fiecăruiatac,

-analiza jurnalelor: sis-temul NIDS primeşte jurnalede la mai multe dispozitive/aplicaţii, le analizează şicorelează evenimentele; deexemplu: sistemul NIDScunoaşte protocoalele dinstratul alicaţie şi primeşte ju-rnalizări de la sisteme detipul Linux Syslog, WinNTEvent, SNMP Traps etc.

-înregistrarea locală în ju-rnale: la detectarea uneianomalii, NIDS înregistrează

în jurnalele proprii pacheteleanormale, căutând să refacăîntreaga sesiune de comuni-caţie anormală.

Prevenirea automatăa atacurilor

Sistemele IPS (IntrusionPrevention Systems) încear -că să împiedice reuşita unuiatac cât mai devreme posi-bil. Pentru a detecta even-tualele atacuri, sistemeleIPS lucrează împreună cusisteme IDS (Intrusion De-tection Systems).

Tehnicile folosite pentruprevenirea unui atac sunt:

-întreruperea conexiunii:IPS opreşte un atac suspectprin folosirea unui pachetTCP Reset sau a unui mesajICMP care nu ajunge la des-tinatar,

-evitarea conexiunii: IPSconfigurează automat

routerul sau sistemul firewallpentru a respinge traficulsuspect detectat; poateduce la o blocare DoS(De-nial of Service) a reţelei: ata-catorul ştie că reţeauaatacată foloseşte un IPS cuevitare şi trimite numai pa-chete cu adresa sursă IP fal-sificată (din plaja de adresevalide ale utilizatorilor de ladistanţă sau ale site-uriloraccesate frecvent din reţea),ceea ce va duce imediat lainterzicerea accesului uti-lizatorilor legitimi de la dis-tanţă la reţea şi nu vaperimite accesarea site-urilor utile,

-blocarea: IPS crează perouter (sau pe firewall) listeACL(de control al accesului)care vor bloca adresa IP at-acatoare.

Răspunsurile posibile aleIPS la un atac sunt:

-reconfigurarea router-

ului/firewall-ului: pentruevitarea atacurilor DoS şifolosirea altor adrese IP decătre atacator, se reco-mandă configurarea firewall-urilor cu protocolulSAMP(Suspicios ActivityMonitoring Protocol –proto-col de monitorizare a activ-ităţilor suspecte),

-transmiterea unei cap-cane: la producerea eveni-mentului de atac, IPS trimiteun mesaj SNMP către o con-solă de management cen-tralizat a atacurilor,

-jurnalizarea: IPS scrieînregistrări în propriul jurnal,dar şi în jurnalul de eveni-mente din Windows, înserverul Syslog din Linux,poate trimite mesaj pe pagersau chiar e-mail.

prof. Nicolae Istrateinspector de informatică

Inspectoratul ŞcolarJudeţean Dâmboviţa

pentru intervenţii neurochirur-gicale; telemanipulatoare pen-tru chirurgie laparoscopică;vehicule ghidate automat pen-tru transportul bolnavilor imo-bilizaţi la pat; vehicule ghidateautomat pentru transportulmedicamentelor, alimentelor,băuturilor şi lenjeriei deschimb; vehicule ghidate au-tomat pentru activităţi decurăţenie şi dezinsecţie în spi-tale; sisteme robotizate pentrupregătirea prin simulare,înainte de operaţie, a unor in-tervenţii chirurgicale etc.

Pentru reabilitare se potidentifica următoarele aplicaţii:scaun cu rotile pliant, îmbar-cabil în autoturisme; manipu-lator pentru deservireapersoanelor paralizate, ve-hicul pentru conducereanevăzătorilor etc.

În construcţii: vehicul ghi-dat automat pentru asfaltareaşoselelor, sistem robotizatpentru stropirea betonului înconstrucţia tunelurilor; robotmobil pentru cofraje glisante;excavatoare autonome, sis-tem robotizat pentru com-pactarea şi nivelareasuprafeţelor turnate dinbeton; sistem robotizat pentruinspectarea faţadelor

clădirilor; sistem robotizatpentru montarea/demontareaschelelor metalice etc.

În administraţia locala:vehicul autonom pentrucurăţirea zăpezii de pe au-tostrăzi; vehicul autonompentru menţinerea curtenieipe străzi; sistem robotizatpentru inspecţia şi în-treţinerea automată acanalelor etc.

Pentru protejarea mediu-lui înconjurător: sistem robot-izat de sortare a gunoiului învederea reciclării, sistem au-tomat de inspectare, curăţa reşi recondiţionare a co şu rilorde fum înalte; platforme au-tonome mobile pentru de con-taminarea per soa nelor,clădirilor, stră zilor; vehicul ghi-dat automat pentru deconta-minarea solului etc.

În agricultură, dintre apli-caţiile posibile amintim: sis-tem robotizat de plantare arăsadurilor; sistem robotizatde culegere a fructelor; sis-tem robotizat de culegere aflorilor; sistem robotizat detundere a oilor etc.

În comerţ, transporturi,circulaţie: vehicule ghidateautomat pentru întreţinereacurăţeniei pe suprafeţe mari

(peroane de gări, autogări şiaerogări); sistem robotizat decurăţire automată a fuzelaju-lui şi aripilor avioanelor; sis-tem automatizat dealimentare cu combustibil aautovehiculelor etc.

Hotelurile si restaurantelepot fi prevăzute cu: sistemerobotizate pentru pregătireaautomată a sălilor de restau-rant, de conferinţe; sistem demanipulare automată aveselei; minibar mobil pentrutransportul băuturilor, ziareloretc.

Pentru siguranţa şi paza:robot mobil de paza pe tim-pul nopţii în muzee; robotmobil pentru paza clădirilor şişantierelor; vehicul autonompentru stingerea incendiilor;robot mobil pentru de-tectarea şi dezamorsareaminelor; sistem robotizatpentru intervenţii în spaţiipericuloase etc.

In gospodărie, pentruhobby si petrecerea timpuluiliber se pot identifica urmă-toarele aplicaţii: robot desupraveghere copii pentrudiverse intervale de vârsta;robot de gestionare sisupraveghere generala alocuinţei, robot mobil pentru

pentru tunderea automata agazonului; instalaţie roboti-zată pentru curăţirea bărcilorde agrement şi sport etc.

Aspectele prezentate vinsa sprijine intenţiile de a de-mara activităţi în domeniulroboticii, unele din acesteaputând deveni chiar activităţide succes, care pot constituiadevărate provocări pentruspecialiştii în robotica sau îndomeniile apropiate.

Aceste ultime precizări auo semnificaţie aparte pentruzona Braşovului, unde existaun număr important de in-gineri roboticieni, care au ab-solvit specializarea de Roboţiindustriali (ing. zi) si/sau spe-cializarea de Robotica de laStudii aprofundate, ambeledin cadrul Facultăţii de In-ginerie Tehnologica a Uni-versităţii “Transilvania”.

Numărul acestor special-işti este de peste 150 (anulacesta va absolvi a 9 pro-moţie), marea majoritate ac-tivând în Braşov.

Exista si absolvenţi carelucrează în domeniul roboticiisau domenii conexe în Ger-mania, Italia, Noua Zee-landă, ca şi în alte ţări.

prof. Hu]an Elena

.InfoGATES 31

Nr. 1, mai 2008

În ziua de azi toată lumeadiscută despre protejareamediului înconjurător.Cumpărarea unei maşiniecologice, mersul cu bici-cleta sau cu mijloacele detransport în comun nu suntdecât moduri de a conservaenergia. Fiecare dintre noicontribuie la emisiile de CO2de acasă. Este enormă can-titatea de energie irosită dedispozitivele electronice,cum ar fi PC-uri şi televi-zoare, când sunt în stand-by. Pe lângă utilizatorii care,din lene, îşi lasă dispozi-tivele pornite, sunt şi mulţialţi utilizatori care vor săeconomisească energia - nunumai pentru a reduce fac-

tura la energia electrică. Peaceştia, producătorii nu îiajută prea mult deoarece nuoferă un buton adecvat deînchidere. Fie că este vorbade DVD playere şi DVDrecorder-e sau multi-funcţionale - toate folosescenergie din prelungitor dincauza lipsei unui buton deoprire, chiar şi atunci când artrebui să fie în modul switch-off. Situaţia este şi mai gravăîn cazul PC-urilor. CândWindows închide PC-urile,acest fapt duce la un soft-off.Doar când apăsaţi butonulde power de la sursa dinspatele calculatorului se de-conectează sursa de en-ergie a reţelei. Mai mult,

CALCULATOARELE ”VERZI”

32 Caleidoscop

Nr. 1, mai 2008

Deşi Brâncuşi nu a scris o estetica aoperei sale, ea se poate deduce, pe de-o parte explicit din aforismele şi texteledespre arta sa, consemnate din convor-birile cu oameni de cultură pe care le-apurtat de-a lungul vieţii, şi pe altă parte,din elementele estetice implicate înopera sa de artă.

Gândirea plastică a lui Brâncuşi estefilozofia naturalităţii, care de fapt reprez-intă gândirea străbunilor din Carpaţi, pecare artistul nu i-a renegat niciodată deşi

a trăit o jumătate de veac pe pământstrăin.

“Eu mi-am iubit şi nu mi-am părăsitnici o clipă strămoşii şi filozofia lor a nat-uralităţii”

Despre raportul artă – natură, al căruiliant este acţiunea şi care este egal curaportul artă – realitate artistul spunea :“arta nu este o evadare din realitate , cio intrare în realitatea cea mai adevărată– poate în singura realitate valabilă”.

Arta lui Brâncuşi are o sumedenie de

N a t u r a g e n i u l u i l u iCCoonnssttaannttiinn BBrrâânnccuu[[ii

opţiunile de setări oferite de sistemulde operare, cum ar fi „Sleep Mode"(Windows Vista) sau „Stand-by" (Win-dows XP) ne induc în eroare, făcându-ne să credem că PC-ul nu consumăcurent aproape deloc când se află într-unui din aceste moduri.

Setările corecte de BIOS aduc sis-temul într-un somn adânc, în careecono miseşte energie. PC-urile şimaşinile de vis au un lucru în comun:viteza ridicată implică şi un consumcrescut de energie. Dacă o maşină nuconsumă combustibil atunci când mo-torul este oprit, un PC tot foloseşteelectricitate chiar şi după ce este oprit.Trebuie sa apăsaţi butonul de powerpentru a opri alimentarea cu energie.

Componentele unui calculatorevoluează către modele ce ajută laeconomisirea de energie. Plăcile debază ajustează tensiunea în funcţie deîncărcarea procesorului, iar harddiskurile îşi controlează viteza de ro-taţie în mod dinamic.

Tehnologia de realizare a proce-soarelor pe 45 nm deschide drumulnoilor procesoare ecologice. Structuriminuscule şi materiale noi fac proce-soarele mai rapide, iar în viitor mai cu-rate; Intel va produce procesoare fărăplumb.

Avântul pe care notebook-urile l-auluat în ultimii ani a avut şi implicaţii co-laterale, pentru că tehnologiile deeconomisire a energiei au permiscrearea de mini PC-uri mai puţincostisitoare pentru mediul înconjurător.

Cei care vor să cumpere device-uri

care nu sunt dăunătoare pentru mediulînconjurător au nevoie de câteva sfa-turi pentru a se orienta. Etichetele depe device-uri le dau posibilitatea uti-lizatorilor să identifice imediat device-urile care economisesc energie.

„Energy Star", iniţiat de către OficiulFederal de Protecţie a Mediului dinStatele Unite, ajută utilizatorii de PC-uridin 1992 (www.eu-energystar.org).Însă valorile limită stabilite de EnergyStar sunt mai convenabile pentru furni-zorul de energie decât pentrucumpărător.

Iniţiativa europeană GEEA (Groupfor Energy Efficient Appliances,www.energielabel.de) are limite maistricte.

„No Energy" nu face compromisuri.Iniţiativa cere adevărate butoane deoprire care sunt „uşor de accesat, viz-ibile şi marcate clar". O listă cu toatedevice-urile care au un astfel de butonşi care au logo-ul „No Energy" estedisponibilă la www.no-e.de.

Bibliografie:Revista Chip nr. 7/2007 („Salvaţi en-ergia !”) şi nr. 1/2008http://www.chip.rohttp://www.eu-energystar.orghttp://www.energielabel.dehttp://www.no-e.de

prof. Claudiu C\praru

Liceul ”I. H. R\dulescu”

Târgovi[te

.Caleidoscop 33

Nr. 1, mai 2008

Sunt puţini între noi, caresa nu fie pasionaţi de ceva.Chiar şi unele vicii senumesc tot pasiuni !

De mic copil eramstăpânit de o curiozitateiesită din comun. Vroiam săştiu cât mai multe şi în spe-cial cum e construită oricemaşinărie. Când eram princlasa a-V-a am văzut pentruprima dată un aparat deradio “cu galenă”. A fost în-ceputul activităţii mele caamator în domeniul ra-dioului, mai întâi ca ”recep-

tor” şi mai apoi “ca emiţător”radio.

Pe 31 mai 1958, fiindelev la Şcoala Medie Mixtă

nr 2 din Câmpina, am ab-solvit examenul de RA-DIOAMATOR primindcertificatul de Radioamatoremiţător categoria a-III-a. Învederea susţinerii examenu-lui, am urmat cursurile despecialitate organizate încadrul AVSAP-ului (Asocia-cia Voluntara pentru Spri-jinirea Apărării Patriei !).Bucurie mare deoarece mi-

am îndeplinit dorinţa de aputea opera o staţie deemisie recepţie cu care săpot vorbi cu alţi radioamatoriaflaţi pe diferite meridianeale globului. Am intrat astfelîn acest grup select al ra-dioamatorilor, oameni pri-etenoşi, amabili, saritori lanevoie şi care sunt tot timpulîn pas cu noutăţile ştinţifice.

Şi acum câteva lucruridespre această extraordi-nară pasiune.

Radioamatorismul estemama tuturor tipurilor detransmisiuni. Este o activi-tate bine organizată atât lanivel mondial cât si statal.Uniunea Internaţională deTransmisiuni radio (ITU) aluat finţă la data de 18 aprilie1925. Astfel, în fiecara an la18 aprilie marcăm ziua inter-naţională a radioamatoris-mului.

Primul radioamator a fostitalianul Marconi care a fostcu un pas înaintea rusuluiPopov, ambii avînd meritedeosebite în progresul ra-dioului. Trebuie menţionat căşi radioul, ca mai toate mar-ile descoperiri, a apărut înurma unei munci colective,

Marconi având meritulgrupării cunostinţelor şi real-izării fizice a radioului.Transmisiile radio au făcutun pas mare la data de 24mai 1844, atunci cândSamuel Morse a transmisprima informaţie in “codMorse”. Albert Einstein aprecizat la un congres ceeste radioul :

"Sunt întrebat deseoricum funcţionează radioul.Păi, imaginaţi-vă telegrafiaprin cablu ca pe o pisicăfoarte lungă. O tragi decoadă la New York şi ea mi-aună în Los Angeles,înţelegeţi? Ei bine, cu ra-dioul este cam aceeaşi tre-abă, numai că în acest caznu există nici o pisică."

Dacă e aşa, atunci careeste suportul material princare se transmite informaţiaîn cazul radioului ? Esteunda electromagnetică la acărei descoperire şi-au adusaportul toată floarea fizicie-nilor vremii !

Evoluţia radioamatoris-mului este ameţitoare. Auapărut ramuri noi astfel încâtun număr tot mai mare deoameni pot fi cuprinşi în

Cea mai frumoasă pasiuneRadioamatorismul,

calităţi cum sunt: frumosul,sublimul, absolutul, raţiunea,modernitatea, armonia, trans-figurarea, simplitatea, tend-inţa spre infinit, libertatea.

Prieteni, critici de artă,discipoli

Despre Brâncuşi s-auscris peste două sute destudii de specialitate care înunanimitate recunosc genial-itatea artistului român plecatsă cucerească lumea cu tal-entul sau.

În unanimitate prietenii,

criticii, discipolii recunosc uni-versitatea ţăranului româncare a pus bazele unor noicurente în sculptura univer-sală. Amintim câţiva dintre ceice au scris despre el.

Astfel, Tudor Arghezispunea despre Brâncuşi:“Unda uriaşă a lumii a găsit oexpresie nouă, o expresieBrâncuşi”

Geo Bogza amintea de-spre artist : Tăind piatra şilemnul cu mâinile sale deţăran din Gorj, el a dedicatartei şi spiritului omenescpoarta unui nou univers. El

este mai mult decât un sculp-tor, este un profet.

Tăind piatra şi lemnul cumâinile sale de ţăran din Gorj,el a impus materiei fluiditateaspiritului. El este mai multdecât un profet, este un artistde geniu.

Tăind piatra şi lemnul culiniştea şi înţelepciunea unuilung şir de strămoşi, el a mersdirect la esenţa, la expresivi-tatea, formelor primordiale, lasâmburii vieţii şi ai cosmosu-lui.

Lucian Blaga vedea înmarele artist: “Cea mai înaltă

ridicare în spaţiu mioritic…Brâncuşi este un geniu alforţei folclorului. Ruda maimare, cu scânteie de răsărit-uri, a lui Enescu şi Bella Bor-tok , a lui Eminescu şi a lui IonBarbu .

James T. Farrel a spus –„…în afară de Shakespeare şiBeethoven se spune ca maiexistă un Dumnezeu : acestaeste românul Brâncuşi , unstrigăt în noaptea infinitului.”

Prof. Ni]u Mihaela

34 Caleidoscop

Nr. 1, mai 2008

această categorie cu toateca au preocupări diferite.

Scopul principal rămâneacela de a reliza legăturiradio (QSO-uri) cu staţiiaflate la distante mari, înlocuri greu accesibile (in-sule, vârfuri de munţi, înnavetele cosmice). QSO-urile se fac din amplasa-mente fixe sau portabile, dinmaşină, de pe vapor, dinnaveta spaţială, din avion,din balon sau pur si simplude pe stradă ! Nu seamănăcu telefonia mobilă de azi ?E bine de ştiut ca radioama-torii au montat primii releielede retransmitere a infor-maţiei la distanţe cât maimari, fapt ce reprezintă ele-mentul cheie al telefonieimobile de azi.

Sunt radioamatori carese ocupă numai cu con-strucţia şi testarea aparaturiiradio, alţii studiază propa-garea undelor radio dediferite fregvenţe, alţii con-curează folosind goniome-tria radio, alţii perticipă ladiferite campionatenaţionale şi internaţionale, lacampionate de creaţie ştin-tifică, unii proiectează şi con-struiesc antene pe care letestează. Toţi aplică îndomeniul lor de activitate(radioamatorii având alteprofesii de bază), cele în-vaţate în domeniul radioam-atorismului. În concluzie,radioamatorul nu e pregatitca un amator ci ca un foartebun profesionist !

Printre noi sa găsesc şifoarte buni informaticieni,fapt ce a făcut ca în dome-niul transmisiilor radio trans-misiile digitale sa ocupe unloc aparte. Este cel maiavansat mod de a transmiteinformaţia şi care presupunefolosirea unui calculatorconectat la o staţie deemisie recepţie, cu care secontroleaza emisia folosindprograme adecvate.

Modurile « de lucru »în transmisiile digitale suntmultiple. O sa amintesc aicimumai căteva : RTTYfolosind programul MixW,PSK folosind programulDigiPan, SSTV si multe altemoduri de lucru. Fiecare din-tre acestea are avantajulsău, exemplu modul PSKocupă o bandă de trans-misie foarte îngustă, iarSSTV pernite transmitereade imagini statice in dome-niul undelor scurte! Cu altecuvinte, pot trimite o poză dela mine de acasa oriunde peglob! Pe acelaşi principiu setransmit şi imaginile de lasateliţii meteo la pamânt.

Aspectul umanitar al ra-dioamatorismului a adusmulte beneficii societăţiiumane şi chiar unor indiviziseparat. Sunt multiplecazurile în care radioama-torii au rezolvat probleme di-ficile apărute în caz decalamităţi naturale :cutremure, inundaţii, furtuniviolente.

In toate aceste cazuri «

pică » mijloacele obişnuitede comunicaţii, telefonia fixăşi mobilă şi rămân numaicele ale radioamatorilor carese alimentează la 12 V decila acumulatorul maşinii ! Afost şi cazul ţării noastrecare a beneficiat de aportulradioamatorilor în situaţii cacele de mai sus. Mai mult,în decembrie 1989 radioam-atorii au constituit a douasursă de informare a opinieipublice din România, primafiind armata. Noi, radiama-torii din Târgoviste amanunţat arestarea lui NicolaeCeausescu, arestare care aavut loc in biroul soţiei unuiradioamator ! Tot noi amanunţat sosire elicopterelorîn 25 dec 1989 la procesullui N. C. aici la Târgovişte.La cutremurul devastator din4 martie 1977, radioamatoriiau fost singurii care au ţinutlegătura cu cei din afara ţariipentru o perioada mare detimp, deoarece telefonia fixanu mai funcţiona.

Pentru a putea ajuta efi-cient în astfel de cazuri, s-aînfinţat reţeaua naţională deurgenţă care intra in activi-tate imediat ce un evenimentcatastrofal s-a produs.

Astronauţii sunt, prin reg-ulament, în proporţie maimare de 85% radioamatori !

Se pare ca se profileazărezolvarea unei problemegrave a omenirii de catre unradioamator american. Estevorba de cercetări făcute îndomeniul eradicării canceru-lui. Un radioamator nemedicdar bolnav de cancer, a ob-servat ca celulele can-ceroase atrag mai multmoleculele care contin unmetal de cât cele sănătoase.Dacă sunt supuse acţiuniiunui sistem gen cuptor cumicro unde, cele can-ceroasa mor pe cand celesanatoase nu. Asteptamrezultatul cercetării şisperăm sa fie cel dorit!

In final voi face câtevaprecizări.

Indicativul meu de ra-dioamator este YO9BCZ. Ce

îmi spune acest indicativ ?YO este prefixul de ţară

al României (unul dintre celemai frumoase din benzile deradio !)

9 este o cifră care spuneca eu sunt din districtul 9 alRomâniei. Din acest districtmai fac parte şi alte judeţe :Prahova, Ialomiţa, Giurgiu,Dâmboviţa. Sunt în total 8districte de la 2 la 9.

BCZ repreaintă sufixul in-dicativului meu de radioam-ator, sufix care nu seregăseşte la alt radioamatordin YO.

În concluzie: YO9BCZeste un indicativ unic înlume!

Cei interesaţi deaceasta pasiune superbă,pot face primul pas cătreclubul copiilor, sau la un ra-dioclub din cel mai apropiatoraş.

După toate cele scriseaici cred ca am justificat afir-maţia din titlu. Dacă vi separa că nu, atunci intraţi aici:

http://www.radioamator.eu/index.php?board=34.0http://www.radioamator.eu/index.php?board=6.0

Alte adrese utile :http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=475http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=200http://www.radioamator.eu/index.php

Comunicaţii digitale :http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=200

Televiziunea de amatorATV:http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=478

Pagina federaţiei româneda radioamatorism FRF:http://www.radioamator.ro/

Sau o pagină de discuţii:http://www.radioamator.eu/

Prof. Ion Stoica

.Caleidoscop 35

Nr. 1, mai 2008

COPIII “INDIGO” ŞICOPIII “CRISTAL”

“Copiii nu au nici trecut, nici viitor şi - ceeace nu ni se întamplă nouă - ei se bucură deprezent”

La Bruyère

Trăiesc printre noi şi poate i-am şi intâlnit în unele familii.Par la fel cu cei normali, deşi există ceva ce frapează la ei.Ce sunt ei?

Tot fiinţe umane dar ajunse deja pe un alt plan alevoluţiei, cu puteri şi abilităţi psihice deosebite, al căror scopeste să preia conducerea lumii pentru a o curăţa de rău,vicii şi nedreptate.

Sunt consideraţi următorul pas în evoluţia specieiumane, pe o treaptă superioară.

Copiii “indigo” şi-au făcut apariţia pe pământ încă deacum 100 de ani. Mulţi s-au născut după al II-lea RăzboiMondial, mulţi fiind adulţii “indigo” de astăzi. Un alt val majora apărut după 1970.

Ei se pregătesc să înlocuiască elita politică şi econom-ică mondială, să aducă umanităţii o întelegere superioară amoralităţii, adevărului şi spiritului religios.

Copiii “cristal” au început să apară în jurul anului 2000 şisunt foarte dotaţi mental, scopul fiind de a conduce umani-tatea către o nouă treaptă de evoluţie şi de a releva ade-văratele forţe interioare ale omului. Ei vor acţiona ca ungrup, trăind după “Legea Unicului” ca o forţă pentrumenţinerea păcii şi a iubirii pe planetă. Au un spirit de lup-tător, sunt sensibili, pot simţi minciuna şi necinstea.

Sunt predispuşi afecţiunilor psihice, caracterizaţi printr-

o dezordine hiper-activă.Copiii “indigo” fac acum trecerea spre adulţii “cristal”,

suferind transformări mentale şi fizice ce le trezesc conşti-inţa.

Există un al II-lea grup mai numeros care prin propriileforţe pot ajunge la acelaşi nivel spiritual şi de inţelegere caprimul.

Oamenii “indigo” au o aură energetică de culoarea in-digoului (culoarea celui de-al treilea ochi din mijlocul frunţii).Sunt clarvăzători şi pot vorbi cu spiritele.

Oamenii “cristal” au o aură alb-albăstruie, impregnată deo multitudine de alte culori. Prezintă o fascinaţie pentrucristale, roci, pietre preţioase şi pot comunica telepatic.

Fizic, cei cu vârsta până la 7 ani seamănă unii cu alţii, auochii mari, privirea pătrunzătoare şi o inteligenţă mult pestenormal. Sunt fericiţi şi iertători. Dupa 7 ani, până la 25 deani, deveniţi adolescenţi şi maturi, îşi păstrează caracteris-ticile fizice şi mentale.

Au o sensibilitate anormală, scopuri foarte puternice şiprecise în viaţă.

Neînţeleşi sau respinşi de semenii lor normali, copiii şiadulţii “indigo” şi “cristal” sunt o realitate prezentă, care într-un viitor apropiat vor prelua frâiele destinului omenirii, con-ducându-ne spre o lume mai curată moral şi superioară încapacitatea de valorificare a potenţelor misterioase, darîncă ascunse ale creierului şi spiritului uman.

Adolescenta Cristina Lazăr, absolventă a Liceului “I. H.Rădulescu”, promoţia 2004, este unul din copiii “indigo”.

Prozatoare de talent, în volumul publicat “Cetatea Cu-vintelor” îşi exprimă gânduri şi simţiri pline de frumuseţe şielevaţie, care întrec măsura pământenilor.

Bibliografie:Virtue, Doreen - «Copiii “Indigo şi Cristal”»

Prof. Grigorescu Elena

Liceul ”I. H. R\dulescu” Târgovi[te

Ø Filozofia chinezăpriveşte organismul uman cape o verşiune în miniatură aUniversului. Procesele vitalesunt în strânsă legătură cu in-teracţiunea dintre cele 5 ele-mente creatoare ale naturiiprin intermediul doctrinei prin-cipiului yin-yang.

Ø Tocmai de aceea Omulnu poate fi separat de Natură.Astfel Omul şi Natura re-spectă aceleaşi legi univer-sale. În natură, ca şi în corpulomenesc, există o continuăinteracţiune între forţeleopuse şi unificatoare – yin şiyang. Armonia în echilibrareacelor două principii opuseeste realizată printr-un echili-bru dinamic al întregului or-

ganism - qi..Ø Această armonie este

cultivată şi obţinută prin re-spectarea legii, prin integrareaomului în totalitatea Naturii.Această relaţie Om-Naturăeste deseori reprezentată înpoezii şi picturi. Omul, mic şiinsignifiant, este fericit şi în ar-monie cu mareţia naturală amunţilor, copacilor şi râurilor şicu lumea nevăzută a viduluiinfinit. Omul nu poate fi sepa-rat de Natură. Cel care e sep-arat de Natură nu poate fi cuadevărat Om. Fundaţia Medi-cinii Tradiţionale Chineze sesprijină pe o filozofie a naturiifără de care practicanţii nu potobţine o vindecare totală

Ø Rapida lărgire a fron-

tierelor ştiinţei şi tehnicii,creşterea accelerată a achiz-iţiei de informaţie, intensitateaspecia li zării în cercetările or -ga nizate, puterea cres cân dăa armelor de distrugere înmasă şi epuizarea resurselornaturale, toate acesteacreează un vacuum moral şicrize ideologice. Acolo undese termină ştiinţa începecalea eticii religioase.Omenirea are nevoie de unsprijin. Omul a plecat dinsânul Naturii iar acum trebuiesa se întoarcă acolo şi fie înuniune cu ea. A fi în armoniecu imenşitatea naturiiînseamnă să fii în comuniunecu Tao lucru care reprezintăde fapt uniunea cu Cine Sunt!

Ø Conceptul celor cinci el-emente este un rezultat al in-teracţiunilor yin-yang. Celecinci elemente sunt lemnul,focul, pământul, metalul şiapa. Lemnul este activ, creşteşi poate fi ars, adică esteyang. Focul este cel mai activ,având nevoie de aer pentru aarde. El este elementul celmai yang din cele cinci. Atâtlemnul cât şi focul sunt dea-supra nivelului solului lucruconsiderat yang. Pământulconstituie nivelul solului fiindastfel neutru. Sub pământ seaflă depozitele de metal şiminerale care sunt consider-ate yin. Deasemenea metaluleste yin deoarece este multmai stabil în comparaţie cu

NATURA, IZVOR DE SĂNĂTATE

36 Caleidoscop

Nr. 1, mai 2008

Spitalul, ca instituţie modernă deacordare a asistenţei medicale, a fostprecedat de un tip specific de spital – spi-talul medieval, numit şi ,,bolniţă”, care afuncţionat pe lângă mănăstirile mai im-portante din Muntenia şi Moldova. O ast-fel de bolniţă a fost şi cea de laTârgovişte, construită în anul 1656, dininiţiativa doamnei Bălaşa, soţia lui Con-stantin Şerban Cârnul. Clădirea ridicatăîn partea de sud-est a zidului de incintă alCurţii Domneşti, a fost destinată, iniţial,adăpostirii celor săraci şi bolnavi. Princi-pala deosebire dintre aceste bolniţemănăstireşti şi instituţia modernă a spi-talului, constă în aceea că spitalul me-dieval, bolniţa, nu avea ca principalăcaracteristică a funcţionării sale ,,rulajul”bolnavilor. În bolniţele mănăstireşti erauinternaţi, de obicei, bolnavii deveniţi totalincapabili să-şi mai poarte de grijă sausă-şi mai asigure existenţa, aceştiarămânând internaţi în bolniţe pentru totrestul zilelor lor. La poarta acestor spitalebăteau, deci, bolnavii cronici lipsiţi deperspectiva vindecării, bătrânii, invalizii şi,,slabii de minte”, iar în aceste cazuriprezenţa medicului nu era neapăratnecesară. Spre deosebire de spitalul-bol-niţă, spitalul modern este o instituţie încare bolnavii sunt internaţi şi trataţi în

vederea unei însănătoşiri cât mai rapide,pentru reîntoarcerea lor la viaţa şi ocu-paţiile obişnuite.

Spitalul-bolniţă a determinat şi o anu-mită atitudine a populaţiei faţă deaceastă instituţie. Astfel, faptul că înaceste bolniţe erau primiţi, aşa cumspuneam, bolnavii fără niciun fel de per-spectivă de însănătoşire, spitalizaţi pen-tru tot restul zilelor lor, ei nepărăsindu-ledecât morţi, a dus la o anumită reţinere apopulaţiei faţă de această instituţie şi faţăde internarea în spital. Această atitudines-a manifestat o îndelungată perioadă detimp, până pe la începutul secolului alXX-lea, şi chiar până mai târziu, în ceeace priveşte lumea satelor. Ca urmare,ţăranul român preferă să sufere şi sămoară în patul lui, printre ai săi, săfolosească leacurile băbeşti şi trata-mentele naturale, decât ,,să cadă înmâini străine”, chiar dacă nu avea motivede îngrijorare faţă de bunele intenţii alecelor care au creat sau au condus marileinstituţii spitaliceşti.

Un alt aspect al deosebirii existenteîntre bolniţele medievale şi spitalele mod-erne, îl reprezintă asistenţa medicalăacordată în aceste instituţii. Dacă în bol-niţe, tratamentul aplicat bolnavilor constaîn citirea moliftelor, căderea la Sfintele

Daruri, ungerea cu mir sau administrareade diferite substanţe şi ierburi medicalebolnavilor, tratamentul aplicat bolnavilorinternaţi în spitalul modern, la sfârşitulsecolului al XIX-lea şi începutul secoluluial XX-lea, avea la bază progresele im-portante înregistrate în medicină, biolo-gie, chimie sau fizică, în aceastăperioadă.

Aceste progrese au determinat mod-ificarea treptată a atitudinii populaţiei faţăde instituţiile spitaliceşti, în sensul dis-pariţiei sentimentului de reţinere faţă despital şi faţă de internarea în spital.

De la înfiinţarea lor şi până spre mi-jlocul secolului al XIX-lea, spitalele dinMuntenia au internat bolnavii deveniţi in-capabili să-şi asigure mijloacele de trai.Se poate aprecia că această funcţie aspitalelor, în secolul al XVIII-lea şi înprima jumătate a secolului al XIX-lea,venea în continuarea funcţiei pe care auavut-o bolniţele medievale în perioadaanterioară. Începând, însă, cu cea de-adoua jumătate a secolului al XIX-lea,această funcţie a spitalelor începea să semodifice, în contextul progreselor înreg-istrate în toate domeniile de activitate,deci şi în domeniul asistenţei medicale şial organizării spitaliceşti. Începând cusfârşitul secolului al XIX-lea, mai ales în

SĂNĂTATEA OAMENILOR,ÎNTRE PRACTICI EMPIRICE ŞI ASISTENŢA MEDICALĂ ACORDATĂ DE SPITALE

lemnul ce arde mai uşor. Darcel mai yin dintre toate ele-mentele este apa care poateajunge mult sub nivelul solului,chiar mai jos decât metalul.Apa este indispensabilă pen-tru creşterea copacilor astfelcă ciclul reîncepe cu e le men-tul lemn.

Ø Documente istorice dinsec.1 i.Hr. îl menţionează peZhou Yen ca fiind cel care a ob-servat interacţiunile yin-yang dinnatură, fenomenele de creştereşi descreştere a yin-ului şi yang-ului, separarea Cerului şi aPământului şi mişcările celorCinci Mari Virtuţi. Se crede că totel a perceput relaţia anatomicădin punctul de vedere al Şis-temului celor Cinci Elemente.Aceasta este singura atestareistorică de acest fel. De aceeaZhou Yen (350-270 i.Hr.) esteconsiderat a fi primul care a pusîn legătură conceptul yin-yang şiSistemul celor Cinci Elemente

Ø Fiecare elementgenerea ză alt element şi deaceea fiecare element esteurmat de unul pe care nu îlpoate stă pâni, este un ciclude gene ra re reciprocăarătând inter dependenţa tu-turor lucrurilor din natură.

Ø Semnificaţia străvechea acestui ciclu este că nici unîmpărat sau dinastie nu poateconduce pe termen nelimitat.Nici un imperiu nu poate durala infinit. Nimeni nu poate trăide-a pururi pentru că suntem,cu toţii, muritori. Aceasta esteLegea Naturii.

Ø Qi este energia vitală cecurge prin toate organele, fie eleyin sau yang. Lipsa qi-ului în ori-care dintre organe semnifică undezechilibru în acel organ. Pen-tru că organele sunt în strânsălegătură unele cu celelalte,acest lucru asigură curgereanormală a qi-ului prin corp.Fiecare element are un merid-

ian specific prin care circulă en-ergia. Organele pline (yang) de-pozitează energia iar organelegoale (yin) transformă sub-stanţele nutritive în qi şi înlăturădeşeurile rezultate în urma pro-cesului. Acupunctura ajută larestabilirea echilibrului care săpermită curgerea normală a en-ergiei în timp ce plantele (fitoter-apia) ajută la eliminareaexcesului de qi sau la aportul deenergie. Dezechilibrul energeticsemnifică un dezechilibru yin-yang în interiorul unui organcare vă influenţa în mod negativorganul pe care îl controlează înciclul distructiv.

Universul se menţine înechilibru şi prin echilibrul yin-yang al energiei. Deoarececorpul omenesc este ununivers în miniatură el atingestarea de armonie mentală şifizică în acelaşi fel. Energiacurge în corp prin meridiane şiprin viscerele lor corespunză-

toare ca urmare a interacţiu-nilor dintre cele Cinci Ele-mente. Energia are patrudirecţii - urcă sau coboarăpentru transformare, intră şiiese pentru creştere. Energiaancestrală este depozitată înrinichi. Energia nutriţională seaflă în mâncare. Energia at-mosferică este extrasă din aerde către plămâni. Acesteasunt doar câteva din mani-festările energiei care provinedin mişcarea lui Tao.

Din dorinţa de cunoaşterea corelaţiei dintre om şinatură, eu, Elena Stan, pro-fesor la Liceul Teoretic“Petru Cercel ” Targov-işte vă invit să meditaţi şidumneavoastră, cititori detoate vârstele, la măiestria cucare natura ne modeleazaîncă pe adresa:http://ezoteric.50megs.com

/qigong/teoria_cinci_ele-mente.htm

.Caleidoscop 37

Nr. 1, mai 2008

Într-o dimineaţă de vară mă trezesc.Îmi fac patul şi-mi deschid jaluzelele.Soarele, cu lumina lui orbitoare,năvăleşte în camera mea micuţă.

Ies pe afară .Privesc la cerul seninşi albastru, la norii pufoşi ce semănau

cu nişte perne, şi la florile multicoloredin grădiniţa mea ,iau stropitoarea şi leud, căci par cam însetate .Un fluturaşalbastru îmi atrage atenţia . Dă maimulte ronduri grădiniţei după care,parcă simţindu-se sufocat, se înalţă lacer.

După aceasta ciudată întâmplarehotărăsc să profit de minunata zi şi sămă plimb cu bicicleta.

Cum mă plimbam eu, aşa, văd uncopilaş mic şi drăgălaş ce mănâncă oîngheţată .Apoi îşi întreabă mama undesă arunce ambalajul .Aceasta smulgeambalajul din mânuţa lui şi-l aruncă pejos. În momentul acesta simt cumpământul se cutremură. Cobor de pe bi-cicletă şi merg pe lângă ea. Deodatăaud un ţipăt urmat de un plânset.

O doamna ia ambalajul şi îl aruncăla coşul de gunoi. Deodată plânsetul seopreşte şi se aude un “Mulţumesc!”.Măuit în jur şi nu e nimeni;doamna aceeaplecase deja. Mă uit în jos şi o voce seaude zicând:

- Nu mai puteam! Mă sufocam!Suntatât de bolnav! Hei! Unde a plecatdoamna drăguţă ?

Cred că delirez! Apoi o altă voce spune:- Of…era domnişoara Vara!Nu ţi-ai

dat seama? Of, of, of…pe zi ce trece,dragă frăţioare , eşti tot mai bol-nav…aha, aha, aha…şi eu la fel ! Ei,Apă, nu-ţi spui opinia ?

Deodată zic cu voce tare:- Opriţi-vă ! Cine sunteţi şi unde vă

ascundeţi?

- Un om! O, nu ! Din cauza boliinoastre n-am văzut puiul de om! Ne-aascultat…ştie că putem vorbi!

- Cine sunteţi ? întreb eu.Atunci vântul s-a oprit. În faţa mea a

apărut un domn transparent, aproape

invizibil, o domniţă ce părea făcută dinapă şi un om falnic ca de pământ.

- Cine sunteţi? Vă rog… nu-mi faceţirău…

- Nu… nu te teme ! Eu sunt Apa, iarei sunt fraţii mei, Aer şi Pământ .

- Poftim ?- Da… acum suntem cam bolnavi

pentru că voi, oamenii ne poluaţi.- Da , dar… există şi oameni buni ce

ridică ambalajele de jos ca aceadoamnă…

- Nu… era Vara. Anotimpurile iaumereu înfăţişarea voastră şi încearcăsă ne scape de sticle de plastic, de…

- Ştiu că sună ciudat, dar cum detrăiţi şi vorbiţi şi…

- Da , ştiu… toţi ne consideră lucrurişi ne poluează fără să se gândească laconsecinţe. Dacă lucrul acesta va con-tinua şi noi şi voi vom sfârşi râu.

Atunci îmi veni o idee:- Dacă am organiza “Campania

Gunoaielor” ? Eu îmi voi contactacolegii comunicându-le această idee şiveţi vedea că vor fi de acord să par-ticipe şi ei la această activitate.

Peste două săptămâni Pământul ,Aerul şi Apa m-au vizitat şi mi-au spuscă nu mai sunt atât de bolnavi.

Lungu Maria, clasa a VI-a COORDONATORI

prof. Nistor Maria Aurelianaprof. Penciu SandaS.A.M. Dărmăneşti

mediul urban, instituţiile spitaliceşti începsă fie din ce în ce mai solicitate de bol-navi suferind de diverse boli. Preocu-parea organelor sanitare nu numai pentrumedicina curativă, ci şi pentru cea pre-ventivă – caracteristică a sfârşitului desecol XIX – a determinat intensificarea,,dialogului” dintre medic şi populaţie.Aceasta se realiza în contextul eforturilorpe care medicul le face pentru a popular-iza, de exemplu, în rândul oamenilornecesitatea şi importanţa unei igienecorespunzătoare, igienă care ar fi dus laînlăturarea cauzelor ce dădeau naşterediverselor boli. Pe de altă parte, a devenittot mai evidentă şi necesitatea conlucrăriimai strânse dintre organele sanitare şicele administrative, în direcţia îm-bunătăţirii stării sanitare a populaţiei. Unarticol din ziarul ,,Drapelul”, semnalaacest fapt: ,,… într-adevăr, astăzi medic-ina calcă pe urme cu totul noi. Medicinapreventivă a luat locul celei curative.Când vine, de pildă, la un medic unsătean ce suferă de friguri, medicul nu seva mulţumi numai să-i dea chinină, ci vaarăta bolnavului că pricina boalei lui estebalta cea din sat, şi, deoarece nu este înmâna medicului de-a seca balta care estepricinuitoarea febrei palustre, medicul vaarăta acest fapt administraţiei …”. ,,Dia-logul” dintre medic şi populaţie, reprezintăceea ce Carol Davila a numit ,,misiamorală, civilizatoare” a doctorului: ,,…medicul să convingă pe ţăran că, casaeste insalubră, şi să-l îndemne să o facăatât de bună cât îi vor permite mijloacele,că mâncarea sa este nepotrivită cu tre-buinţa, că creşterea fizică ce este datăcopiilor e neînţeleaptă şi cauza mortalităţiicelei mari a copiilor …”. În acelaşi timp,stabilirea unui diagnostic precis şi, maiales, aplicarea unui tratament complex şieficient nu se mai puteau realiza acum –la sfârşitul secolului al XIX-lea – decât îninstituţiile spitaliceşti, apelându-se laaparatura şi instumentarul existent înaceste instituţii. În aceste condiţii, popu-laţia conştientiza tot mai mult efectelebenefice şi eficienţa acestora în amelio-rarea şi ocrotirea sănătăţii.

Bibliografie:- Gh. Brătescu, L,attitude roumaineface a l ,hospital, în ,,Revue roumaine d,histoire”, tom XXII, Buc., 1983, p. 320; - “Drapelul”, nr. 131 din 18 octombrie1897, p. 2; - Gh. Brătescu, Medicii de arondis-ment, în ,,Din istoria mediciniiromâneşti şi universale”, Buc., 1962, p.344;

prof. Roxana Petre

Liceul ”I. H. R\dulescu”

Târgovi[te

PRIETENIE-- eesseeuu ll ii tteerraarr --

38 Caleidoscop

Nr. 1, mai 2008

Stephen William Hawking esteconsiderat a fi unul dintre cei mai in-teligenţi, dacă nu chiar cel mai in-teligent om din istoria omenirii depână acum. Realizările sale cuprinddemonstraţii şi îmbunătăţiri ale teori-ilor relativităţii şi mecanicii cuanticeale lui Einstein, precum şi teorii pro-prii asupra naşterii Universului, exis-tenţei şi funcţionalităţii găurilornegre, singularităţi şi radiaţii spaţiale.Cartea sa, “A Brief History of Time”,

apărută în 1988, a stabilit un record albest-seller-urilor, rămânând în listaSunday Times timp de 237 de săp-tămâni. Impactul realizărilor sale esteşi mai impresionant datorită faptuluică cea mai mare parte a muncii sale afost efectuată într-un stadiu de paral-izie completă sau aproape completă.

Biografie S-a născut pe 8 ianurie 1942 ca fiu al

lui Frank şi Isobel Hawking. A avut douăsurori mai mici, Philippa şi Mary şi unfrate adoptat, Edward. Deşi familia salocuia în nordul Londrei, aceştia s-aumutat în Oxford în timp ce Isobel era în-săcinată cu Stephen, dorind o locaţiemai sigură pentru naşterea primului lorcopil (în plin război mondial, Londra era

atacată de aviaţia germană). Dupănaşterea lui Stephen, familia s-a mutatdin nou la Londra, unde tatăl său a pre-luat conducerea Departamentului deParazitologie al Institutului Naţional deCercetări Medicale.

În 1950 familia s-a mutat în St. Al-bans în Hertfordshire, unde Hawking aurmat şcoala şi liceul. S-a încris apoi laColegiul Universitar Oxford cu intenţiade a studia matematică, dar neexistândo specializare pentru acest domeniu, a

ales fizica, studiind termodinamică, rel-ativitate şi mecanică cuantică. După ab-solvirea colegiului în 1962 a rămas încadrul Universităţii pentru a studia as-tronomia. Fiind interesat de partea teo-retică a domeniului, s-a mutat laCambridge pentru a studia astronomieteoretică şi cosmologie.

Aproape imediat după ce a ajuns laCambridge, Hawking a început să prez-inte simprome de scleroză lateralăamiotrofică, o boală neurologică ce îl vaduce la pierderea întregului control neu-romuscular. În primii doi ani la Cam-bridge nu a reuşit să se facă remarcat,dar după stabilizarea bolii şi-a început lu-crul la teza de doctorat. În acest timp adezvăluit în mai multe rânduri că îşipierdea interesul în finalizarea doctorat-

ului deoarece urma să moară în curând.Viziunea sa s-a schimbat după căsătoriacu Jane Wilde din 1956.

Jane Wilde Hawking, prima sa soţie,cu care a avut trei copii, a avut grijă de elpână în 1991, când cuplul s-a despărţit,deopotrivă din cauza bolii lui Stephen şia celebrităţii sale în creştere. El s-acăsătorit în 1995 cu infirmiera lui, ElaineMason (fosta soţie a lui David Mason,cel care a creat computerul vorbitor al luiHawking). În octombrie 2006 cei doi audivorţat.

Pe 8 ianuarie 2007, la aniversarea a65 de ani, Stephen Hawking a anunţatcă intenţionează ca în 2009 să participela un zbor spaţial suborbital organizat de“Virgin Galactic Space Service”, o ra-mură a Virgin Airlines. Proprietarul com-paniei, miliardarul Sir Richard Branson,s-a oferit să suporte toate costurile călă-toriei. În vederea călătoriei Hawking a în-treprins în 2007 o serie de antrenamenteîn imponderabilitate, fiind prima per-soană paralizată complet care a plutit îngravitaţie nulă. A prima oară după 40 deani când şi-a părăsit scaunul cu rotile şia putut să se mişte liber.

CercetareaÎn anii 1960, Hawking şi unul din

colegii săi de la Cambridge, Roger Pen-rose, au prezentat un model matematiccomplex creat pornind de la teoria gen-erală a relativităţii a lui Albert Einstein, pebaza căruia Hawking a formulat şidemonstrat mai târziu legile de existenţăale unei singularităţi în spaţiu-timp.

Hawking a enuţat apoi, împreună cualţi doi colegi, cele patru legi alemecanicii găurilor negre. În 1974 a cal-culat că găurile negre ar trebui să emităradiaţii termice şi particule subatomice,cunoscute azi ca radiaţii Hawking, pânăcând îşi termină energia şi se evaporă.

Domeniile de cercetare pe care Hawk-ing le-a atins în cariera sa sunt: cosmolo-gie cuantică, inflaţie cosmică, producţia deheliu în universuri de tip Big Bang, cos-mologie N, matricea densităţii universului,topologia şi structura universului, univer-suri infantile, spaţii anti-de Sitter, naturaspaţiului şi timpului, supergravitaţie, grav-itaţie euclidiană cuantică, radiaţii gravi-taţionale, găurile de vierme ş.a.

” S t e p h e n H a w k i n g ,

.Caleidoscop 39

Nr. 1, mai 2008

În 2004, Hawking a prezentat o nouăteorie a găurilor negre cu care şi-a con-trazis propriile idei. Clasic se credea căinformaţia care trece dincolo de orizontultemporal al unei găuri negre este pier-dută în universul nostru, iar astfel toategăurile negre sunt identice din punct devedere al masei, sarcinii electrice şivitezei unghiulare. Această teorie spunecă găurile negre emit acealeaşi radiaţiiindiferent de natura infomaţiei care întrăîn ele, contrazicând legile mecaniciicuantice şi purtând numele de paradoxulinfomaţiei găurii negre. Hawking a spec-ulat că singularitatea din centrul găuriinegre poate forma o punte către ununivers infantil în care ajunge toată in-formaţia pierdută, teorie care a devenitfoarte populată în science-fiction. Dar, laal 17-lea Congres de Relativitate Gen-erală şi Gravitaţie, din 21 iunie 2004, dinDublin, Irlanda, el a sugerat că toategăurile negre emit, într-un fel sau altul,informaţie despre materia pe care oînghit.

BoalaÎn copilărie, Stephen Hawking petre-

cea mult timp jucându-se cu copiii şipracticând călăria. La Oxford a fost câr-maci al echipei de vâsle. Simptomelebolii au apărut la începutul perioadeiCambridge. Atunci şi-a pierdut echilibrulşi al a căzut pe scări, lovindu-se la cap.Diagnosticul a fost pus la vârsta de 21de ani, iar doctorii i-au spus că nu va trăimai mult de doi sau trei ani.

Hawking şi-a pierdut treptat abilitateade a-şi folosi braţele, picioarele, vocea,iar acum este aproape complet paralizat.În 1985, în timpul unei vizite la institutulde cercetare CERN din Geneva, a con-tractat pneumonie, care în situaţia sa eramortală. Din cauza dificultăţilor de respi-raţie a trebuit să fie supus unei tra-heotomii în urma căreia şi-a perdutabilitatea de a vorbi. De atunci a folositun sintetizator de voce pentru a comu-nica. Sintetizatorul, având un accentamerican, este un produs care nu se maifoloseşte, dar cu care Hawking a ajunssă se identifice. În apariţiile publice,Hawking dă impresia unui discurs fluentprin sintetizator, dar, în realitate, creareatextului este un proces lung şi sinuos.

Sistemul foloseşte algoritmul T9, prin in-termediul căruia se introduc numaiprimele litere dintr-un cuvânt, dar chiar şiaşa, propoziţiile se construiesc foartegreu. Discursurile sunt pregătite dinainte,dar o conversaţie necesită foarte multărăbdare.

ComputerulComputerul ataşat scaunului cu rotile

al lui Hawking este operat printr-un “în-trerupător infraroşu pe bază de clipire”montat pe ochelarii săi. Clipind cu ochiuldrept el poate vorbi, compune discursurişi articole, naviga pe internet şi citi e-mail-uri. Sistemul conţine şi emiţătoareradio cu care Hawking poate deschideuşi la birou şi acasă.

Computerul este îmbunătăţit lafiecare 18-24 de luni de compania Intel.Ultimul upgrade a fost făcut în iunie2007.

PublicaţiiDupă realizarea unui număr de lu-

crări tehnice, Hawking a considerat căeste timpul ca toţi oamenii să aibă accesla munca sa. De aceea a realizat o seriede lucrări beletristice. Prima, “A Brief His-tory of Time”, publicată pe 1 aprilie 1988împreună cu familia şi prietenii a devenitsurpinzător un best-seller, fiind urmată în

2001 de “The Universe in a Nutshell”.Ambele cărţi au devenit foarte populareîn toată lumea. Împreună cu fiica sa,Lucy, a publicat recent o carte ştiinţificăpentru copii, pe care el a descris-o cafiind “ca Harry Potter, dar fără magie”.Cartea se numeşte “George’s SecretKey to the Universe” şi prezintă infor-maţii despre radiaţiile Hawking.

Apariţii mediaHawking şi-a interpretat propriul rol în

multe show-uri de televiziune. A inter-pretat o hologramă a propriei persoaneîn episodul “Descent” din “Star Trek: TheNext Generation”, a apărut în show-ul luiConan O’Brien şi în documentarul “AlienPlanet” de pe Discovery Channel. A maiinterpretat propria persoană în câtevaepisoade din “The Simpsons”, “Futu-rama”, “Family Guy”, “Dilbert”. Sintetiza-torul său a fost folosit în 1994 în piesa“Keep Talking” a formaţiei Pink Floyd şiîn 2005 în piesa “Intro: The Party Zone”semnată Turbonegro.

În 2008 Stephen Hawking a fostsubiect şi actor în documentarul“Stephen Hawking, Master of the Uni-verse”.

Marius Sandu

Master of the Universe”

DIN CUPRINS:2008 - Anul internaţional al Pămân-tului pagina 2

Educaţia pentru mediu, disciplinăde studiu integrată pagina 4

Instoricul simpozionului “Omul şiNatura” pagina 5

Surse şi agenti de poluare speci-fici industriei extractive de ţiţei şigaze pagina 6

deşeurile, materialele refolosibile -surse de frumos pagina 7

Manifest pentru sănătatea Pămân-tului pagina 8

Eno ziua plantării arborilorpagina 10

Ozonul, tot mai prezent în viaţanoastră pagina 10

Calitatea apei pagina 11

Informarea publicului privind cali-tatea aerului pagina 12

Anomaliile climatice pagina 14

Potenţialul turistic pagina 15

Siturile NATURA 2000, zone de im-portanţă comunitară pagina 17

Utilizarea resurselor de apă şi cal-itatea lor în bazinul hidrografic al

râului Ialomiţa din zona montanăşi subcarpatică pagina 18

Surse regenerabile de energiepagina 21

Cândva natura, salvarea noastrăpagina 23

Rolul mediului în formarea şi afir-marea personalităţii pagina 24

Concursul de informatică Info-GATES pagina 26

Detectarea şi prevenirea automatăa atacurilor asupra reţelelor de cal-culatoare pagina 29

Mecatronica şi roboţii industrialipagina 30

Calculatoarele “verzi” pagina 31

Natura geniului lui ConstantinBrâncuşi pagina 32

Radioamatorismul, cea mai fru-moasă pasiune pagina 33

Copiii “indigo” şi copiii “cristal”pagina 35

Natura, izvor de sănătatepagina 35

Sănătatea oamenilor pagina 36

Prietenie pagina 37

“Stephen Hawking, master of theUniverse” pagina 39

1. prof. Radu Tăbârcă - coordonator2. prof. Angelica Tăbârcă 3. prof. Florina Florea4. Sandu Marius - programator5. prof. Claudiu Căpraru6. prof. Maria Stănculete

Colectivul de redacţie