SUN-MI HmNc

*

GAINUSA CARE)

VOIA SA ZBOARE

Traducere din coieean5. qi notede Iolanda Prodan

Ilustralii de Nomoco

AfnUR

Cuprins

Niciodatdnuvoimaifaceoud!. .........7Evadareadincuscd ......L7^,Inpoiatd ...27Oul din desi,sul de mdcegi sdlbatici. . . . . . 39

Eqti o ruqine pentru cei cu ereast6! . . . . .67Doi pribegi gi o nev5stuicS-v6ndtor . . . . . . . . . . . 79Mami,eumdc6i! ...93

Un'vdndtor la v6nitoare . . . . . . . 119Ningecufloridesalcdm ....... L37

nI l, se rostogoli qi se opri tntr-un ungher al cu;tii dinV piasd de sArmd. Gdinuga, pe numele ei Mugurag,

privi cu tristele spre oul palid, lipsit de strdlucire, pdtatici-colo cu picdturi de sAnge. Timp de doud zile nu fdcuse

niciun ou. Din acest motiv, chiar incepuse sd creadd cd nuva mai putea niciodatd sd facd ou[. $i totugi, azi a fdcut unou micu! qi... urAfel. ,,Nu o sd permit si se mai intAmpleaqa ceva niciodatd", iqi spuse in g6nd. Dar oare stdpAna

casei avea de gAnd si ia oul fdcut de ea? Femeia strAngea

oudle din toate cuqtile de p1as5., chiar dacd bodogdnea

intruna, pl6ng6ndu-se cd gdinile ei fdceau oud din ce ince mai mici. Dar era cu neputinlE ca nevasta fermieruluisd ia gi oul acela ur6!el.

Cdt a fost ziua de lung5., Mugurag abia s-a putut linepe picioare. Nici nu era de mirare: fdcuse un ou fdrd sd

fl apucat sd ciuguleascd nimic. ,,Oare cAte oud sd mai fir6mas in pAntecele meu? Sd fi fost dsta ultimul ou pe care

I-am f6cut? Ce bine ar fi sd fie aga..." Privi afard, oftdndadAnc. Singurul lucru pe care putea s6-l facd in cuqca de

plasd era sd priveascd dincolo. Ciudat, dar era un avantajfaptul cd mica ei cugcd se afla chiar lAngd uga fermei undeerau addpostite gdinile. Uqa nu se inchidea prea bine, aga

cd putea admira salcAmul ce se intrezdrea prin cr5pdtur6.tndrdgise nespus de mult acel copac. PrivinduJ, reugise sd

supraviefuiasci, fdrd s5. murmure niciun sunet, indurAnd

Gd'inuga care uoia sd' zboare

rafalele reci de vAnt care se strecurau iarna prin usa

lntredeschisS, dar ;i ploaia ce cedea pe timpul verii.Muguras era o gdin6 oudtoare. Adicd aparlinea acelei

rase de gdini crescute special pentru a face oud. Trecuse

pulin peste un an de cAnd fusese adusd aici, dar nu iegise

niciodatd din mica ei cuqcd in care nici mlcar nu putea

sd se mi;te sau sE dea din aripi. $i nici vorbd sd cad[clogcd! Dar avea o dorinld in sufletul ei, o dorin!5 pe care

nu i-o mirturisise nimdnui: ,,M[car o singurd datd de aq

putea sd cad cloqc6... de aq putea, o singurd dat6, sd fac

un puiqor..." Aceastd dorinli prinsese via!6 in inima ei de

cAnd o vizuse pe gdina ce triia liberi prin ogradS, plim-

bAndu-se peste tot cu pui;orii ei drigdlaqi.S5 cadi cloqcd qi sd faci un puiqor... Mugurag nu putea

da uitdrii visul ei, nici mdcar pentru o secund5. Dar era

un vis imposibil de realizat in cu;tile astea inclinate infa!d, fdcute special ca ouile sd se rostogoleasci dincolo de

plas6, departe de mamele lor.

Uga halei se deschise qi intrd un birbat.

- Hai latata,pui-puipui!V-am adus mincarea de dimi-

nea!6! spuse fermierul, in timp ce impingea o roabd mic[.

- Ne e foame! Ne e foame! Mai repede! D6-ne de mAn-

care mai repede! strigau g5inile agitate - era un adevdrat

haos.

-LacAt de mult mAncal| ar trebui sd faceli ceva bun!

Unde mai pui cd gi furajele pentru voi s-au scumpit! se

r[sti bdrbatul, in timp ce scotea cu o gdleatS mAncarea

din roab6.Muguraq clipi, privind intens la lumea care era dincolo

de u;a larg deschisi a halei. De ceva vreme isi pierduse

pofta de mAncare qi nu mai avea niciun chef s5 faci oud.

De fiecare dati cAnd nevasta fermierului venea sd-i ia

SUN-ur HweNc

oudle, igi simlea sufletul pustiit. Iar m6ndriei pe care osimfea cdnd se oua ii luase incet-incet locul tristefea. Mu-gurag ajunsese la cap6tul puterilor. Trecuse mai bine de

un an de cAnd nu putea atinge oudle pe care le fdcea, nicimdcar cu vArful picioarelor. $i nici nu avea habar ce se

int6mpla cu ele dupd ce femeia le punea in coq.

Oh! Strdlucitoarea lume de afar6., de dincolo de plas6!La capdtul ogrdzii, salcdmul era in floare. Parfumul flo-rilor albe de salcAm, purtat pe aripile vAntului, intra inhal6 gi pdtrundea pAnd in adAneul sufletului gdinugei.Fdrd s5-gi dea seama, Mugurag scoase capul prin plasade sArmd a micii ei cugti. Din cauza sArmelor, g6tul eigolag, fdrd pene, se lnroqise.

,,Frunzele au nd,scut flori din nou!" iqi spuse in gAnd.

Era geloasd pe salcAm. Abia cdnd s-a uitat mai bine, cuochii pe jumdtate deschigi, gi-a dat seama cd frunzeleverzui de salcdm s-au maturizat, ddnd naqtere unor floriinmiresmate. Muguras sesizase prezenla salcAmului chiardin prima zi in care fusese inchisd in cugca ei de s6rmd.

La inceput, crezuse cd nu erau decdt nigte flori. Dardupd cAteva zile, dupd ce florile s-au scuturat, plutind inaer ca nigte fulgi de nea, a observat cE pe ramuri au rdmas

si frunze verzi. Acestea au trdit pAnd toamna tArziu, c6ndau ingdlbenit. Apoi au cdzut, in liniqte, pe pdmAnt. Mu-gurag a privit cu admiralie frunzele care, inainte de alngilbeni qi cddea, induraserd rafalele aspre de vdnt gi

ploaia necrufdtoare. Aceeaqi admiralie a simfit-o gi in anulurmdtor, in primdvarS, privind renaqterea frunzelor de

salcAm, de un verde palid.Gdinuga era convinsd c5, pe lumea asta, nu exista

nume mai potrivit pentru eadecdtMugurag.Eraun numecare purta in el semnificalia cuvAntului frunzd,. Era acea

10

Gd,inuqa care uoia sd zboare

frunzd,mdngAiati de adierea vAntului gi de razele soarelui

care, dup6 ce se ofilea gi cddea, putrezea qi se transformaintr-o pdturd hr6nitoare pentru pimdnt. Era tocmai acea

frwzd care, in cele din urm5., se schimba intr-o floareinmiresmatd. Asemenea frunzelor de salcAm, qi Mugurag

voia sd facd ceva cu viala ei. $i astfel gi-a pus singurd acest

nume. Nimeni nu o striga aqa. $tia foarte bine ci nu ar

fi putut trdi precum frunzele salcAmului. Cu toate astea,

gdinuga avea sentimentul cE era diferita. Era secretul ei

drag, un secret numai al ei. De cAnd igi pusese acest nume,

cipitase obiceiul de a privi cu atenlie in jurul ei. lineaminte in detaliu tot ce se intAmpla dincolo de uqa halei.

Nimic nu-i scdpa. $tia tot, de Ia fazele lunii de pe cer qi

ris[ritul de soare pAnd la certurile dintre ordtdniile din

ogradd.

- Luali de mAncali ca sd faceli oud mari! se r6sti dinnou bdrbatul.

De flecare datd cdnd igi hrdnea g5inile, fermierul repeta

aceleagi vorbe. Muguraq se siturase s6-l tot audd spunAnd

acelaqi lucru. Se f6cea ci nu-l vede, privind cu atenlie spre

ograd6, fdrd sd scoati weun cdrAit.Preocupate, ordtdniile care trdiau in ogradd luau masa

de diminea!6. O familie de rale incoqjurase o copaie mare

de lemn gi, cu penele din cozi ridicate gi desfdcute, infu-

lecau de zor fdrd sa-gi ridice capul. BdtrAnul cAine mAnca

si el cu ldcomie. Deqi avea propriul lui vas, inghilea totulpe nerdsuflate, de fricd sd nu-i fure cocoqul m6ncarea.

OdatS,lncercAnd sd se lupte cu el, bitr6nul cAine incasase

un cioc asculit drept in nas, de i-a dat sAngele. De atunciii qtia de fric6.

La cratila giinii gi a coco;ului nu era prea mare inghe-

suiald. Cum incd nu aveau puigori, m6ncau relaxafi, din

11

t{A}|t, tlj utrcfl!

ezonul ploios incepuse. Ploile lndelungate au f5cut ca

volumul lacului sd creascl atAt de mult, inc6t trestiileerau aproape inghilite de apd. Au fost nigte zile foarte grele

pentru Muguraq: abia a gdsit un addpost care s5-i fereascd

de ploaie qi, pentru cd avea penele ude, mai tot timpul era

r6cit6. Gdinuga ajunsese numai piele gi os. Era frdntd de

obosealS, pentru cd-qi schimba zilnic cuibul gi pentru cd

nu putea dormi prea bine pe timpul nopfii. Baby crescuse

foarte mult qi ardta ca un adevdrat r6!oi. Pe zi ce treceasem6na tot mai mult cu Hoinarul - lucru care o bucura pe

MuguraE, dar o gi uimea. $i, pentru ci se fbcuse mare, nu-mele Baby nu i se mai potrivea. Muguraq il numi Mof-verde,

dup6 culoarea penelor de pe cap. Dar giinuqei li pldcea sd-l

strige tot Baby. Dragostea ei de mamd se revdrsa ori de c6te

ori pronunla numele dsta.

Muguraq a scdpat de rdcealS abia dupd ce a trecut sezo-

nul ploios. Totugi, pdrea imposibil ca trupul ei uscdliv sE

revind la formele plinule de alt5dat6. ,,Ofl Am imbdtrAnit.Era de aqteptat. Iar Baby deja s-a fdcut mare..." iqi spunea

in gdnd. Chiar dacd sldbise, Muguraq era mai puternicdacum ca niciodatd: cu privirea ei ealmd putea observa ori-ce miqcare in intuneric, ciocul ii era ferm, iar gherufele,

ascufite. Ea gi Mo!-verde nu dormeau mai mult de douizile in acelaqi cuib. CAteodatd, vedeau de la distan!6 cumnevdstuica se intorcea in vizuina ei cu labele goale, fdrdnicio pradd.

94

Gd.inuga care uoia sd. zboare

Viala de pribeag era obositoare, dar merita s-o indure.Mai greu era pentru Muguraq si-l vadd pe Mo!-verde tristgi c6zut pe gdnduri. De cdnd venise pe Ia ei geful cdrduluide ra!e, dar qi dupd ce culoarea penelor a inceput sd i se

schimbe, nu pdrea sd-i fie prea bine. Muguraq se simleafrustratd pentru c5, degi 1l intreba ce se petrecea cu el,Mo!-verde nu-i spunea nimic.

Pentru o vreme scepaser6 de ploi. De cum se insera,stelele striluceau pe cer. Vremea se imbunase, iar peneleIui Muguras nu mai erau ude. Cei doi gi-ar fi putut gisi unaddpost in apropiere, dar Mugurag qi Mo!-verde urcard peo colind, ca sd fie departe de nevdstuicS. Ajunqi in vArfuldealului, gdinuga se uiti cu atenlie sub o st6nci unde se

addpostiserd cdteva zile, in timpul sezonului ploios. Darlui Mo!-verde nu-i pldcea locul ales de mama lui, pentrucE era departe de lac gi cocolat tocmai in vArful dealului.

- De vreo doud zile nu am vdzut-o pe nevdstuicd, daiazi o sd apard. Sigur o sd se furiqeze printre trestii ca sdpunS.laba mdcar pe un ldcar, zise Muguraq.

Mo!-verde lnsd nu asculta vorbele mamei lui. Era inmijlocul unui cdmp de p6rdlulel albe inflorite si privealn jos, spre lac. Muguraq era ingrijoratd,, vdzdndu-l dinnou cdzut pe g6nduri. in mica pegterd de sub stdncd,gdinuqa stdtea ghemuitS, privindu-l pe rdfoi. Se simleatristd vdz6nd cdt de mare se fdcuse Baby al ei. in astfelde situafii, chiar dacd i-ar fl pus o intrebare Hoinarului,in sufletul ei nu primea niciun rdspuns. ,,Hoinarule, cebine seamdnd Baby cu tine", spunea in gAnd Muguraq.Asemdnarea izbitoare dintre Mot-verde si Hoinar ii dddeafiori gdinugei. Se temea cE qi el va fi prins de nevdstuicd.

1 Planti din familia margaretei, cu flori mici qi rotunde.

95

Sur.r-ur HweNc

Pentru Muguraq, neatenlia era cel mai mare pericol. Ho-

tdrdtd s[-l eheme pe Mo!-verde la ea, gdinuqa se ridicd qi

iegi de sub stdnc6. Dintr-odatd,vdzu o umbrd intunecatdprelingAndu-se pe stdnc6, ldsAnd in urm6 un ecou aseme-

nea unei adieri de vAnt. Muguraq nu mai putea respira:

era nevdstuica! Cum putuse s5 faci o asemenea greqealS?

Alesese locul cel mai nepotrivit. PAni acum reuqiserd sd

se fereasc6 de nevdstuicS, dar de data asta se pare c6 li-ghioana a fost cu un pas inaintea lor.

Mo!-verde nu qtia cd nev6stuica era prin apropiere, iarMuguraq iqi pierdu cumpdtul v[zdndu-l pe rdloi neatent

Ia ee se petrecea in jurul Iui.* Vino-fi in fire! Ascult6-m6! Sunt mama ta!

Nu putea sta aqa, fird si fac6 nimic. Trase adAnc aer

in piept qi !6qni de sub stAnc6.

- Dispari de-aici! cdr6i din toate puterile la nev6stui-

c6, dAnd din aripi.Nev6stuica dddu sd plece. in acel moment, ingrozit,

Mo!-verde mdcdi asurzitor. Nev5stuica se opri, uitdndu-se

confuzd cdnd la Muguraq, cdnd la r6!oi. Deqi nevdstuica

ardtamai mare gi mai vioaie ca niciodatd, Muguraq nu se

dddu bdtut6. Cuprins de fric6, Mo!-verde dddea necontenit

din aripi. Gdinuga iqi incordd gherufele, iar penele ii erau

toate zbArlite.

- N-ai sd scapi aqa ugor! 56 nu cumva s6-ndr6zneqti!

strigd Muguraq, uit6ndu-se ln ochii lighioanei.

G[inuqa era pregdtiti pentru orice, chiar sE qi moard.

- Nu-mi sta in cale! o ameninld nevdstuica fdrd sd-qi

ia ochii de la Mugurag.Glasul lighioanei ii dddu fiori gdinugei.

Nevdstuica voia s[ pund laba doar pe Mo!-verde, aga

cd nu era interesatd de Muguraq.

96