Futurismul Si Estetica Orasului in Secolul XXI

5/12/2018 Futurismul Si Estetica Orasului in Secolul XXI - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/futurismul-si-estetica-orasului-in-secolul-xxi 1/5

1

1

Futurismul si estetica orasului in

secolul XXI

Lincu Andreea, Gr. 41 U



2

2

F

uturismul este o micare a modernismului artistic italian, celebrând noua er a

tehnologiei moderne. Iniiatorul micrii este poetul Filippo Tomasso Marinetti care,

în 1909 publicManifestul futurist. Revolta futurist împotriva tuturor tradiilor culturale

merge mân în mân cu glorificarea "frumuseii vitezei", cultul mainilor i al

societii contemporane. Metropolele europene, care se dezvolt într-un ritm alert la

începutul secolului al XX-lea, pulsând de vuietul asurzitor al traficului rutier în care

primele automobile îi croiesc drum prin mulimea de pietoni, bicicliti i trsuri,

expresie a dorinei de mobilitate a omului iat cadrul în care a luat natere futurismul.

Acest curent este caracterizat prin respingerea trsturilor istorice, mulimea de linii

orizontale ce sugereaz vitez, dinamism, micare în general.

Estetica arhitecturii din prezent

Arhitectura este o art i o tiin universal, pentru c ne implic pe toi. Arhitectura

definete prin reprezentrile ei, cum ar fi de exemplu:

templul, casa sau aeroportul, cultura unei naiuni.

Designul i stilul depind de tot ceea ce am învat de la strmoii notri i a modului

cum aceste idei au fost aplicate condiiilor economice i materiale. Pentru a putea

reprezenta aspiraiile noastre prin intermediul proiectelor ca rezultat final, în termenii

contemporaneitii, cea mai mare provocare a constat în a gsi un punct comun între

proiect, ca rezultat al imaginaiei i construcie efectiv, ca provocare a unui demersingineresc. Nscut din nevoia fundamental a omenirii de a avea o locuin,

arhitectura a evoluat de-a lungul mileniilor combinând o multitudine de abiliti i

tehnologii. Arhitectura ne-a stimulat imaginaia i dorina de a ne impune autoritatea.

Bucurestiul este un oras futurist. Este platforma ideala de dezvoltare a unui oras

capitala europeana de secol XXI. Complexitatea sa si imbinarea tuturor stilurilor de

arhitectura ii ofera acestuia unicitate, dar totodata nu creaza senzatia unui oras al

oamenilor ce-l strabat si-l ocupa. Prezentand o incarcatura istorica si emotionala spatiul

public poate reprezenta punctul forte al acestuia. In consecinta intr-o ampla viziune

Bucurestiul este locul in care te poti plimba linistit si admira urme vii ale stramosilor si

ramai surprins de caracterul sau imprevizibil.

Modul în care este configurat astzi oraul Bucureti este rezultatul unei alternane

de momente i ritmuri de dezvoltare diferite, care au lsat în urma lor atât elemente



3

3

valoroase care îi definesc identitatea cât i elemente perturbatoare. Acest fapt nu se

aplic numai oraului în sine ci i zonei sale de influen, a zonei care a constituit cadrul

geografic de aezare i cu care Bucuretiul se afl într-o relaie de inter-dependen

permanent. Cu toate acestea, planificarea, pân în prezent, atât a Bucuretiului cât i

a zonei limitrofe, s-a fcut pe fragmente; cu alte cuvinte o sum entiti urbane care au

cunoscut, cu precdere în ultimii ani, principiul unei dezvoltri intense dar nu i cel al

unei viziuni comune.

Estetica si traditie

Necesitatile sociale care cer astazi arhitecturii rezolvarea in primul rand pentru

familia obisnuita, au materializat conditiile reale pentru crearea asa-zisului ³plan liber´.

In realizarea echilibrului ecologic al ambiantei umane, un rol important il are

armonizarea raporturilor reciproce dintre spatiile artificiale construite si cele naturale,

libere si plantate. Ca un mic exemplu, arhitectura moderna stabileste cu ajutorul unor

mari ferestre devenite de acum pereti de sticla contactul absolut dintre spatiul interior si

cel exterior.

Intr-o cladire nu trebuie pus niciodata ceva ce nu se poate justifica printr-un motiv

temeinic, iar ideea precum ca ,,in ale gustului´ nici nu este necesara o logica prea

severa este cea mai periculoasa dintre toate prejudecatile. Intr-un cuvant, tot ce este

contrar naturii este deosebit, dar niciodata nu va fi frumos.Intr-un edificiu trebuie totul sa se justifice incepand de la fundatii. Iata o regula de la

care nu este niciodata ingaduit sa se abata. Nu este vorba de supunere in mod servil

uzantei sau de a urma orbeste o rutina. De multe secole se combina mereu diferit cele

sapte tonuri muzicale si mai este mult pana sa se epuizeze toate combinatiile posibile.

Acelasi lucru se intampla si in arhitectura, elementele puse la dispozitie sunt in numar

mic si se pot combina la nesfarsit, dar arhitectul trebuie sa sesizeze in aceste combinatii

diferite surse ale unei varietati agreabile daca are geniu sau destul spirit.

Sesizam la unele constructii actuale si aspecte negative, neplacute chiar unui

necunoscator in materie: exagerare dimensionala neumana, suprasolicitari dinamice,

proliferarea kitsch-ului. A nu se uita ca acesta este un surogat care inlocuieste si se

substituie creatiei artistice, este o imitatie care duce la un peisaj dezolant prin anonimat.

Se mai poate sesiza o aparenta cultura rafinata, gust dupa tipul conventional al epocii,



4

4

in scopuri egoiste. Denaturari, ca zugravirea suprafetelor cu scopul de a infatisa alte

materiale decat cele din care constau in realitate (marmorarea lemnului, imitarea

marmorei pe fatada, etc), orice imitatie de acest gen este lipsita de valoare si

inadmisibila.

Arhitectura din Romania reflecta, ca si alte arhitecturi, conditiile sociale, politice,

economice, tehnice, culturale, geoclimatice in care s-a format. Un aspect esential este

acela al continuitatii scarii arhitecturale traditionale, izvorul principal fiind arhitectura

populara. Cei mai valorosi arhitecti romani s-au inspirat direct din creatiile populare,

utilizandu-i forma, proportiile, imbinarea volumelor, detaliile, culorile, combinarea

materialelor, ornamentarea. Sa nu uitam ca suntem tara care l-a dat pe unul din cei mai

de seama creator de forme stilizate din lume, a carei opera se bazeaza aproape in

exclusivitate pe interpretarea artei si detaliilor arhitecturii populare romanesti:

Constantin Brancusi, a carui ³Pasare Maiastra´ a devenit chiar emblema cosmonautilor

americani.

Arhitectura noua nu poate fi complet noua si nici nu se poate compune din mai multe

stiluri vechi amestecate intre ele. Stilul noii arhitecturi va trebui sa fie al locului, variat,

mladios la nevoile, climatul, caracterul diferitelor zone; de asemenea va trebui sa fie

demn de civilizatia rafinata din acest secol.

Orasul european

In Europa turistii veniti din America sau Asia gasesc adesea orase care si-au pastrat

foarte bine farmecul din trecut, locuri unde traditia nu este inlaturata cu modernitatea,

asezari care parca au evitat sa ajunga in secolul XXI. Si tocmai aceste orase au o

putere de atractie aparte, atat asupra turistilor cat si asupra locuitorilor, mandri ca stau

intr-un loc cu o identitate distincta. Paradoxal sau nu, aceste orase si-au pastrat vechea

arhitectura in buna parte datorita prabusirii economiei locale. De exemplu, asa s-a

intamplat de exemplu in Cotswolds, din Anglia, care si-a pierdut principala piata de

export, iar ca atare o eventuala modernizare nu a mai fost posibila. Un alt exemplu este

Toledo, fosta capitala a Spaniei, care si-a pastrat aerul istoric. In acest clasament al

oraselor europene care si-au pastrat cel mai bine farmecul de odinioara, Toledo s-ar

gasi chiar pe primul loc.



5

5

C

el mai bun exemplu al orasului futurist din secolul XXI este orasul Valencia din

Italia.

Oraul spaniol poate fi o alternativ interesant pentru cei care sunt atrai de

cldirile hi-tech care sunt cele mai interesante i originale creaii din lume, de

aceea este numit i Oraul tiinelor i Artelor, creaie a arhitectului Santiago

Calatrava, originar din Valencia.

Considerat capodopera sa, ansamblul impresioneaz prin arhitectura futurist,

ocant pentru cei care îl vd pentru prima oar, Oraul Artelor i tiinei este cu

siguran centrul de interes în Valencia, contribuind în mare msura la farmecul

oraului. Nu este de mirare c Valencia este una dintre principalele atracii turistice din

regiune, arhitectul Santiago Calatrava reuind s depeasc toate limitele trecutului,

adugând un proiect foarte personal ansamblului cldirilor vechi din Valencia.

Pornind de la conceptul de "ora în ora", Calatrava a reuit un proiect original i

perfect adaptat secolului XXI. De fapt, intenia arhitectului a fost tocmai de a oferi un

complex dedicat varietii artelor i tiinei, care s nu aib nimic din atmosfera unui

muzeu clasic, dar în acelai timp s fie atrgtor pentru cei care ajung aici. i dac nu

sunt interesai de expoziii, seminarii i lucrri de art contemporan, ori de ultimele

descoperiri tiinifice, cu siguran vor fi atrai de arhitectur.

Este un complex uria, cu o lungime desfurat de circa apte kilometri, iar intrareaeste gratuit. Locuitorii din Valencia prefer pur i simplu o promenad în interiorul

complexului arhitectonic, revenind aici adesea. Situat în apropierea Palatului de Justiie

i în apropierea unui mare complex comercial, acest ansamblu arhitectonic încânt

privirile localnicilor zi de zi, iar cei ajuni ocazional în oraul spaniol nu pot depi

curiozitatea de a pai în acest perimetru atunci când zresc admirabilele cldiri.

In concluzie estetica are un rol important in viata omului, ea influenteaza in mod

semnificativ viata si starea unei persoane. Imaginea unui oras este intr-o continua

modificare, ³dezvoltare´, intotdeauna se tinde spre mai bine, spre mai frumos, spre ceva

nou si inovator care sa placa, totodata se doreste si conservarea, transmiterea unei

istorii, care sa inspire si sa marcheze anumite momente.

Documents

Futurismul Si Estetica Orasului in Secolul XXI