Brown 22 Milk Coffee Col 03

Brown 22 Milk Coffee Col 03

Who I Am : "Orice are forma poate fi definit. Si orice poate fi definit poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Zeama bordeleză: preparare și folosire

Scris de huni pe 22.01.2011 in categoria Gradinarit (74 comentarii) Etichete: champion, fungicid, funguran, piatra vanata, pomi fructiferi, preparare zeama

bordeleza, tratamente,tratamente de iarn?, triumf, zeama bordeleza

http://hobbygradina.ro/2011/01/22/zeama-bordeleza-preparare-%C8%99i-folosire/

Zeama bordeleză este una dintre cele mai cunoscute și răspândite substanțe folosite în grădinărit. Este un fungicid de contact, pe bază de cupru, care combate bolile cauzate de ciuperci cum ar fi: mana, monilioza sau făinare. Cu toate că în prezent există mai multe substanțe alternative – unele poate mai eficiente împotriva anumitelor boli – zeama bordeleză este încă preferată de mulți grădinari pentru că poate fi preparată relativ ușor în gospodărie și este considerată o substanță (bio) mai puțin toxică. Mulți preferă aceasta soluție pentru efectuarea tratamentelor de iarnă (de spălare).

Cum se prepară zeama bordeleză?

De regulă se folosește în concentrații de 0.75-1% sau 2%. Pentru a prepara 100 l de zeama bordeleză cu o concentrație de 1% se folosește:

1kg de piatră vânătă (sulfat de cupru) care se dizolvă în 50 de litri de apă (de preferință cu o zi înainte)

1 kg de var stins la 50 l de apă se adaugă încet soluția de piatră vânătă la soluția de var

Sfaturi utile

soluția de 2% se prepară la fel, doar că se folosește 2 kg de sulfat de cupru și 2 kg de var

zeama bordeleză trebuie să fie neutră sau slab alcalina, dacă nu este așa, se mai adaugă var. În niciun caz nu trebuie să fie acidă.

este eficientă doar contra ciupercilor, împotriva dăunătorilor se folosește insecticid sau acaricid

nu se folosesc vase de metal la preparare! întotdeauna adăugăm soluția de sulfat de cupru la laptele de var și nu invers se folosește în ziua preparării, cel mult în ziua următoare

Pentru tratamentele de iarnă (de preferință după tăierea pomilor fructiferi) se folosește soluția de 2%, iar în perioada de vegetație stropim doar cu zeamă bordeleză de 0.75-1%.

Nu te necăji, dacă ți se pare prea complicată prepararea sau nu ai timp de așa ceva, pentru că în comerț se găsește și gata preparat în formă de praf, dar poți folosi și alte produse pe bază de cupru, cum ar fi Champion, Funguran sauTriumf.

Spor la stropit!

Share 30

74 comments to Zeama bordeleză: preparare și folosire

Tweets that mention Zeama bordeleză: preparare și folosire -- Topsy.comJanuary 22, 2011 at 9:26 pm · Raspunde

[...] This post was mentioned on Twitter by Andra Fernandez, Bartha Hunor. Bartha Hunor said: Zeama bordeleză: preparare și folosire http://goo.gl/fb/kvbfY #gradinarit [...]

IstiJanuary 23, 2011 at 9:13 am · Raspunde

Personal recomand folosirea sulfatului de cupru pur in concentratie de 2-3% pe timpul iernii. Zeama bordeleza se foloseste in timpul perioadei de vegetatie. Trebuie neutralizat aciditatea sulfatului de cupru cu var ca sa nu arda frunzele. Iarna nu avem frunze, deci nu avem ce sa ardem. Atentie la tratamentele de iarna: sa fie peste +5 grade celsius, ramurile sa fie uscate si fara zapada. Tratamentul sa-l aplicam in intervalul orar 11-13 ca sa aiba timp de uscare pana la venirea inghetului ce apare noaptea.

Ella von HeizerJanuary 23, 2011 at 10:40 pm · Raspunde

Din micile secrete ale multor ani de slujba in protectia plantelor:

Culoarea zemii bordeleze trebuie sa fie azurie, ca seninul cerului. Cu sau fara manusa, daca bagam mana in solutie si dupa ce o scoatem o tinem cu degetele atarnand in jos, la varful degetelor trebuie sa stea picaturile, ca niste lacrimi, sa nu cada. Daca aceste picaturi cad, mai trebuie adaugat var stins. De aceea eu recomand sa punati varul in solutia de sulfat de cupru si nu invers. Chiar si ISTI a spus ca trebuie neutralizat sulfatul de cupru cu var si nu invers. Doar adaugand varul in solutie putem vedea cand s-a neutralizat zeama bordeleza, dac nu avem la indemana hartia de turnesol.

o gabrielJanuary 30, 2011 at 5:41 pm · Raspunde

am si eu o intrebare ? am pus in decembrie o mica livada de 52 de pomi fructiferi si am inteles ca in februarie ar trebui sa ii scurtez la 60-70 cm .ce ziceti?ar trebui sa ii stropesc cu sulfat de cupru inainte de taiere sau dupa?

Ella von HeizerJanuary 23, 2011 at 10:44 pm · Raspunde

Daca picaturile de zeama bordeleza cad de pe degete, vor cadea si de pe frunze. Sustin tratarea “in albastru” in perioada de iarna, recomandata de Isti. Atentie insa la pompa de stropit, sa nu aiba parti de metal, pentru ca sulfatul de cupru este foarte coroziv. Dupa utilizare trebuie spalata energic pompa.

o huniJanuary 23, 2011 at 11:59 pm · Raspunde

De ce recomandaţi stropirea cu piatră vanata pentru tratamentele de iarnă?

Ella von HeizerJanuary 24, 2011 at 12:44 am · Raspunde

Sulfatul de cupru are si efect secundar acaricid. Este bine ca solutia de sulfat de cupru sa imbaieze pomii, pentru ca acarienii filocoptizi ierneaza intre catafilele mugurilor. De asemenea, mai ales la speciile samburoase este necesar acest tratament de iarna numit “in albastru” tocmai datorita culorii pe care o capata pe scoarta. Stim ca samburoasele au acele scurgeri numite gome, care provin din rani provocate de diferite cauze, printre care gerul este una de luat in considerare. Sulfatul de cupru are efect puternic cicatrizant si penetrant.

Ceea ce am spus, nu duce automat la renuntarea la tratamentul cu zeama bordeleza. Eu, de exemplu, am produsul gata neutralizat, cumparat din comert. Pun praful in apa, fac solutia conform indicatiilor de pe eticheta si tratez pomii. Fiecare isi cunoaste gradina si problemele de acolo. Pomii mei sunt tineri si nu prezinta rani. In zona mea gerul nu a fost prea aspru, asa ca pot folosi zeama bordeleza fara nicio problema.

NU amestecati niciun alt produs fitosanitar cu zeama bordeleza. Atentie la schimbul cationic! Ionul sulfat este foarte activ.

Daca nu sunteti experti in chimie, sau cel putin in cunoasterea compozitiei chimice a pesticidelor, nu va aventurati in combinatii aflate din surse neutorizate. Exista niste tabele de compatibilitati, editate de Institutul de Cercetare pentru Protectia Plantelor Bucuresti si de alte unitati de cercetare. Verificati intai acolo, cereti sfatul unor specialisti si abia apoi faceti amestecurile.

zephirineJanuary 24, 2011 at 9:50 pm · Raspunde

Asa recomanda toti specialistii de la personalul de la unitatea fitosanitara si cei care comercializaeaza pesticide – folosirea sulfatului de cupru pentru tratamentul de iarna.in plus, varul e bine de dat pe tulpina pomilor deoarece o protejeaza impotriva socului provocat de alternantele de temperatura din timpul iernii. scoarta crapa datorita acestui fenomen. ma tot gandesc de ce acest lucru nu este cunoscut, cel putin in zona mea pomii in gradini se varuiesc pe tulpina primavara, doar asa ca arata bine, ordonat, face parte din curatenia de primavara.

o huniJanuary 24, 2011 at 10:04 pm · Raspunde

Inseamna că aşa trebuie să fac şi eu dacă ziceţi că aşa este mai bine   .Legat de varuirea pomilor am scris şi eu de mai multe ori pentru că şi pe mine mă deranjează că toată lumea face primăvara, când practic are doar rol decorativ…

costyMarch 24, 2012 at 8:48 am · Raspunde

varuirea pomilor nu are doar un rol decorativ, curata scoarta copacilor de parazitii care incubeaza aproape de baza solului

huniMarch 24, 2012 at 9:02 am · Raspunde

Contra daunatorilor se folosesc stropirile cu insecticide. Varuirea se face pentru a preveni incalzirea tulpinilor pe timpul iernii. Detalii aici sau aici

zephirineJanuary 24, 2011 at 10:47 pm · Raspunde

Imi pare rau ca nu am vazut unde ai scris despre varuirea pomilor, probabil ca era inainte sa citesc eu blogul tau, si da, e pacat ca nu se stie acest lucru…

GabrielaJanuary 25, 2011 at 11:35 am · Raspunde

La multi ani, tuturor! Cat am lipsit de pe aici au aparut articole interesante!L-am citit mai intai pe cel despre sapatul gradinii si comentez aici ca eu sap cam fifty-fifty. Adica unde am plantat din toamna arpagic, usturoi, morcovi am sapat; in rest nu.Fac mulcire la arbusti dupa inflorire, mai arunc tocatura de lemn pe straturi si cam atat. De-o fi bine, de-o fi rau…Cartofi nu am avut de gand sa cultiv niciodata pentru ca mama mi-a bagat spaima de gandacii de Colorado in sange. Incercarile ei de acum multi ani s-au soldat cu invazii de gandaci pe care nu reusea nicicum sa-i starpeasca.Varuirea pomilor credeam pana acum ca se face pentru ca primavara sa se incalzeasca scoarta mai repede si cu un usor efect antidaunatori. De aceea e bine sa mai citim bloguri de gradinarit!!!Iar in privinta tratamentelor, din motive obiective si subiective anul trecut nu am tratat deloc pomii si am constatat cu surprindere ca am avut cirese foarte frumoase si fara viermi din toti cei 3 ciresi. Prunii au fost atacati bine (dar s-a intamplat la fel si in anii in care am stropit de 3 ori),merii putin, perii, caisii, ciresii si gutuiul deloc.Bine, anul acesta sper ca macar 1-2 stropiri sa fac, iar faptul ca mi-a mers anul trecut ma face sa incerc sa pacalesc macar cu o stropire – de fapt cu lipsa ei!- natura! Cu zeama bordeleza facuta acasa se stropea gradina in copilaria mea. Aveam acasa la bunica cate o

bucatica de piatra vanata pastrata pentru diverse alte leacuri, piatra pe care nu aveam voie sa pun mana. In gradina mea am folosit ce s-a gasit pe piata si cand am deschis ochii mai bine si m-a prins curentul ecologist am preferat sa nu stropesc deloc. E bine ca aici citesc despre solutii mai sanatoase prin care sa ne tratam gradinile.Am scris cam mult. Mai dau si pe la alte articole.

simfJanuary 26, 2011 at 9:54 am · Raspunde

off topic: aici nu-si gaseste loc, pe bricolaj – nu, dar zau as vrea sa-ti vad raspunsurile:http://fusaru.blogspot.com/2011/01/zece.html

phloxJanuary 26, 2011 at 3:41 pm · Raspunde

De “colorazi” se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa, pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu’ narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul.Alt mod: semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi.Sau: stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunzaSau: 1 lingurita de Ferry pentru vase, da-da, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub frunze (de jos in sus)Cel mai simplu este sa folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand din toamna-iarna, sa pudrati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul acid)dar este si un fitosanitar redutabilMai vreti sa stiti si alte metode? daca nu, ma retrag, dar daca sunteti interesati spuneti-mi si va spun Spor la treburi!!

DanJanuary 28, 2011 at 7:54 am · Raspunde

@Isti: Buna ziuaIn stare pura (fara var )nu afecteaza mugurii?

Ella von HeizerJanuary 28, 2011 at 11:53 am · Raspunde

NU. Mugurii sunt bine imbracati in catafile (frunzulitele ingrosate) care ii protejeaza. Intre catafile isi fac “cuib” o serie de daunatori microscopici si uneori chiar formele de rezistenta ale fungilor. Patrunderea sulfatului de cupru prin tesutul catafilelor va fi suficienta pentru distrugerea acestora, dar insuficienta pentru “arderea” mugurilor “in timpul somnului de iarna”.

GabiAJanuary 28, 2011 at 7:07 pm · Raspunde

Buna ziua,am inteles ca “piatra vanata” fara var ataca frunzele, deci iarna, odata cu stropirea livezii, pot sa stropesc trandafirii si alti arbusti sau flori perene? Si daca o amestec cu var, deasemenea pot stropii trandafirii cu frunze, in primavara? Are vre-un efect benefic pentru acestia(are efect acaricid secundar?)

DanJanuary 30, 2011 at 9:32 am · Raspunde

@Ella von Heizer: Buna ziua,Asa este, se toarna incet,printr-o sita deasa sau un ciorap de dama ,amestecand continuu,laptele de var in vasul cu piatra vanata iar amestecul capata o culoare albastra ca cerul senin;pentru marirea aderentei, am vazut la bunici ca adaugau sirop de zahar ( cca,200ml la 100 l zeama bordeleza

Ella von HeizerJanuary 30, 2011 at 10:37 am · Raspunde

Daca varul este bun, nu e nevoie de sirop de zahar. Ar atrage furnicile si nu este indicat.

Ella von HeizerJanuary 30, 2011 at 10:40 am · Raspunde

GabiA, da poti utiliza piatra vanata, dar doar la speciile care sunt in perioada latenta, adica dorm somnul de iarna. Florile perene, daca se numesc asa, banuiesc ca au frunze inca, nu? Speciile sempervirescente trebuie tratate cu zeama bordeleza, nu cu sulfat de cupru ne-neutralizat.

o gabrielJanuary 30, 2011 at 5:50 pm · Raspunde

sunt incepator si as avea nevoie de mai multe informatii, daca ma poate ajuta cineva? am infintat o mica livada de pomi fructiferi in decembrie,care ar fi primele operati care ar trebui sa le fac la mica mea plantatie ?astept indicati de la voi?

Ella von HeizerFebruary 11, 2011 at 9:52 pm · Raspunde

gabriel,

in primul rand sa hotarasti care este inaltimea la care vrei sa fie trunchiul viitorilor tai pomi roditori si sa scurtezi axul, daca vrei sa ii conduci sub forma de vas. Daca vrei sa faci fus sau fus ameliorat, este deajuns sa faci tratamentul de iarna, in curand numai cu zeama bordeleza, ca timpul frumos zgandareste mugurii 

GabiAJanuary 30, 2011 at 7:08 pm · Raspunde

Multumesc pentru sfaturi, in urma raspunsului tau mi-am dat seama ca rondurile cu trandafiri sunt marginite de un gardulet de buxus(le-as fi ars frunzele) si am multe primule ale caror frunze raman peste iarna. Numai bine si spor la stropit in regiunile unde nu-i asa de frig!

DanFebruary 5, 2011 at 6:34 pm · Raspunde

@Ella von Heizer: Buna ziua,Astazi am profitat de ziua superba ( 12 grC, fara vant si am stropit pomii cu zeama

bordeleza 1% ); pentru a 2-a stropire , care va fi peste 3-4 saptamani ce recomandati ?Multumesc anticipat si o zi frumoasa in continuare.

o Ella von HeizerFebruary 11, 2011 at 9:49 pm · Raspunde

Ce ti-ai propus, pentru urmatoarea stropire? Ce specii de pomi ai?Ce vrei sa previi/controlezi prin aceasta a 2-a stropire? Sincera sa fiu…eu nu ii vad rostul!

lungunicFebruary 11, 2011 at 7:55 pm · Raspunde

@Dan: daca folasesc2% piatra vanata vara var merge si sa pun si aracet in solutie

lungunicFebruary 11, 2011 at 7:57 pm · Raspunde

@Isti: si nu pui si un pic de aracet

IstiFebruary 11, 2011 at 8:03 pm · Raspunde

@lungunic: eu nu recomand aracetul in sulfatul de cupru (nu am incercat reactia chimica care poate sa dauneze eficientei tratamentului) sa nu uitam ca aracetul are la baza substante ca au un pH alcalin care poate neutraliza sau lega chimic sulfatul de cupru. O alta problema este ca aracetul dupa ce se usuca este greu permeabil apei, iar in cazul in care dupa doua saptamani venim cu un tratament pe baza de ulei, atunci poate nu va avea efectul scontat. Daca ai pomi in varsta de peste 12 ani, iti recomand chiar 3%.Spor la stropit cand vremea e buna 

lungunicFebruary 11, 2011 at 9:11 pm · Raspunde

@Isti: la rosii am pus si rezista mult chiar daca ploa

IstiFebruary 11, 2011 at 9:13 pm · Raspunde

@lungunic: dar la rosii era deja neutralizat aciditatea cu lapte de var. Eu personal nu am citit nicaieri sa fie recomandat aracetul la tratamentele de iarna.

Ella von HeizerFebruary 11, 2011 at 9:47 pm · Raspunde

NU, nu se pune aracet.

o gpdorinMarch 25, 2011 at 2:04 pm · Raspunde

Ella von Heizer

Am folosit pana in prezent numai zeama bordeleza. Aderenta, desi am folosit uneori prea mult var, imi parea ca lasa de dorit.

Va rog sa imi dati un sfat referitor la: daca voi stropi cu sulfat de cupru, ce sa adaug pentru a vedea pomii albastri?

phlox

March 25, 2011 at 3:26 pm · Raspunde

@gpdorin:Ella, din cele citite de mine, recunosc, sunt destul de unilaterala in sursa de informare (site-uri in rusa in principal si in fr, deoarece inglishu meu lasa muuult de dorit)dar este repetitiva modalitatea: sapun de casa 40 gr/10 litri lichid. Nu cred ca aracetul face bine la plante…:( (citeam undeva mai sus, si mai auzeam pe la vecinii mei , brebeni)Eu una folosesc cu mare succes varianta asta de “lipeala” Banuiesc , ca in lipsa de sapun de casa s-ar potrivi sapunul lichid. Crezi ca sar peste cal daca ma gandesc la detergentul de vase ?cu drag

Ella von HeizerMarch 28, 2011 at 9:34 pm · Raspunde

gpdorin

NIMIC. Nu trebuie sa adaugi nimic, pentru ca pomii sa devina albastri. Doar sa faci concentratia de 3% a solutiei de sulfat de cupru.

Phlox

Are Huni, pe acest site, un material la care am contribuit si eu, despre aceste solutii de sapun. Il rog pe aceasta cale sa te ajute sa ajungi la el si te lamuresti cum e cu sapunurile, fara sa mai reiau eu articolul intr-un raspuns la comentarii.

o gpdorinApril 4, 2011 at 10:08 am · Raspunde

Ella von Heizer

S-au albastrit pe naiba.Am folosit concentratie doar de 2%. Piesicii erau bine inmuguriti iar caisii deja incepusera sa infloreasca.1. La 50 litri solutie, 1 kg piatra vanata, 2 kg var stins si sirop de zahar facut din 2 kg de zahar. Curios pentru mine, dupa ce am pus in solutia preparata siropul de zahar, s-a inchis destul de tare la culoare si nici nu s-a vazut ca erau pomii stropiti.2. La 50 litri solutie, 1 kg piatra vanata, 2,8 kg var stins. Am pus mai mult var deoarece am observat ca varul nu s-a dizolvat tot la prima stropire. Si in varianta asta incepusera un pic sa se albastreasca.

Am avut hartie de tuernesol dar indica ph-ul intre 5,2 si 6,8. Cum solutia era mai alcalina, nu am putut sa imi dau seama daca am pus prea mult var sau nu. Citisem pe undeva ca un ph de 7 e indicat. Sau daca voi obtine hartie de turnesol cu un domeniu mai ridicat, pana la cat ma pot duce cu varul pentru ca efectul sa fie in regula.

Problema care o am e respectarea cantitatii de var.L-am stins acum vreo 2 saptamani si a ramas apa deasupra. Am aruncat apa de deasupra, dar varul era totusi destul de … sa ii spun zemos.Daca de ex. varul era mai vechi, mai putin apos, sa ii zic asa mai crema, masurand 2 kg….era mai mult decat acuma, proaspat fiind stins si mai apos.

Singurul dezavantaj la marirea cantitatii de var ar fi diminuarea efectului stropirii?

Cu multumiri.

Ella von HeizerApril 4, 2011 at 6:10 pm · Raspunde

gpdorin

in primul rand, nu-ti varsa nervii pe noi! Daca nu s-au albastrit “pe naiba” este din cauza ca nu ai citit ceea ce s-a scris pe acest topic. EU nu am scris sa pui sirop de zahar. EU nu am recomandat sa faci concentratia de 2 %. Ceea ce am scris este valabil la TRATAMENTUL DE IARNA. Pentru primavara, este alta poveste. Aici s-a discutat despre prepararea si folosirea zemii bordeleze, care NU face pomii albastri. Doar solutia de sulfat de cupru, 3 %, aplicata singura, in miezul iernii, face pomii albastri. In rest, orice modificare a recomandarilor, trebuie asumata de catre cel cu ideea.

gpdorinApril 5, 2011 at 8:08 am · Raspunde

Off!Imi pare rau ca s-a inteles gresit.Nervii si “naiba” imi erau adresati mie, faceam intr-un fel haz de necaz.Imi cer scuze ca postarile le-am facut anapoda, ca si cum erau scrise de altcineva.

o Ella von HeizerApril 7, 2011 at 9:36 pm · Raspunde

@gpdorin:

OK, am inteles. Vezi ca a postat Huni un articol despre tratamentele de primavara. Sa “prinzi” trenul asta, pana nu infloresc pomii. In timpul infloritului nu este recomandabil sa aplici tratamente chimice. Florile pot sa avorteze si “adio” fructe!

RusuApril 12, 2011 at 8:50 pm · Raspunde

Multumesc tuturor care posteaza informatii blog, am descoperit hobbygradina acum 3zile si citesc toate articolele care fac si obiectul gradinii mele. Eu am o gradina maricica cu 60 pomi fructiferi, vita de vie, trandafiri, un solar nou noutz, gazon si cca 500 m2 pt legumicultura in aer liber. M-am mutat la casa de 4 ani si gradinaritul ma face sa simt ca traiesc. Tot hobby sunt si cele 150 gaini, 20 curcani, 22 ratze, 2capre, 8 porci vietnamezi si nu in ultimul rand 2 caini frumosi. Totul a inceput cum ziceam cu 4 ani in urma cand abia se nascuse baiatul meu si am hotarat cu sotzia mea sa ne mutam inafara Bucurestiului si sa traim sanatos. Azi o gaina, maine un pom si am ajuns la o minimicrofermamcred. Iar pt ca cerealele sunt scumpe am luat 3 ha de pamant in arenda si am pus grau iar in cateva zile pun porumbul. Suna complicat ce fac dar nu este, e doar hobby. Zilnic merg la servici in Buc dar abia stept sa ajung acasa.Am postat prima oara acum si aici la zeama bordeleza pt ca vad multzi care se chinuie sa faca amestecul din var si sulfat de cupru. Parerea mea ca este ca solutzia sub forma de pulbere din comertz este ideala mai ales ca are Ph neutru care e greu de realizat. Daca vretzi concentratzie mai mare pt iarna de sulfat de cupru se gaseste separat tot la magazin si adaugatzi cat trebuie pt concentratzia dorita. Am scris cam mult scuze. Azi am varuit si am aflat de la voi ca e mai important iarna sa dai cu var. Sunt in concediu si stau doar in gradina. Pe curand. Multumesc huni si ella von heizer si tuturor care venitzi cu sfaturi bune pt cei neavizati.

gelu albuApril 15, 2011 at 9:56 pm · Raspunde

Bravo doamnelor si domnilor! Experienta, practica invinge orice teorie pt.cei pasionati.Din schimbul de opinii am inteles mai multe decat din cele cateva materiale lecturate cei drept pe fuga. sunt si eu un tanar[batran] incepator in gradinarit,evident pasionat.Cei aproape 80 pomi tineri[3-4]ani ,i-am stropit[inbaiat]tarziu-la sfarsitul luni martie.Avand odiversitate de

bpomi-pruni ciresi, meri,visini,caisi,intampin dificultati in tratamentul urmator ca urmare a stari vegetative dar si a timpului. cum procedati? G. albu

o zephirineApril 16, 2011 at 9:00 pm · Raspunde

@gelu albu: cel mai corect este sa urmaresti avertizarile emise de unitatea fitosanitara din zona in care ai pomii. huni a publicat recent avertizarea de la UF Cluj, dar pe internet se publica si avertizari din alte judete. in judetul meu se publica avertizarile si in ziarul local. aceste avertizari contin pe langa informatii despre bolile si daunatorii a caror atac are loc in perioada respectiva, si indicatii privind produsele recomandate, combinatiile, concentratiile si modul lor de utilizare.avertizarile fitosanitare se emit de fiecare data cand cei de la unitatea fitosanitara constata ca exista conditii prielnice pentru atacul organismelor daunatoare la culturile agricole, legumicole, pomicole si viticole. de aceea e important sa urmarim avertizarile din zona noastra.ce bine ca exista atatia gradinari pasionati. mie gradina mi-a schimbat viata si-mi da o satisfactie deosebita chiar daca ma spetesc muncind in fiecare zi.

andreiMay 16, 2011 at 10:37 am · Raspunde

despre cultura capsunului am nevoie de mai multe tratamente

andreiMay 16, 2011 at 10:39 am · Raspunde

zeama bordeleza aplicata pe inflorescenta are vreun efect negativ?

andreiMay 16, 2011 at 10:42 am · Raspunde

cei care au capsuni in suprafete mari ii rog sa ma ajute si pe mine cu cateva sfaturi legate de boli si daunatori tratamente care au dat rezultate si cat mai multe informatii.ms

adiNovember 28, 2011 at 9:00 am · Raspunde

buna ziua,am infiintat o plantatie de 120 ciresi si astazi as dori sa ii stropesc pentru ca este timpul foarte bun.de aceea am cumparat piatra vanata.cum ma sfatuiti sa o pregatesc pentru a nu avea probleme cu pomii pnetru k am inteles k este cel mai bine sa o stropesc acum spre iarna cu piatra vanata.multumesc

o DorinaNovember 29, 2011 at 10:29 pm · Raspunde

Buna adiEu m-am mutat de curand la tara si abia acum adun materiale informative despre tot ce inseamna legumicultura, pomicultura etc. So, iata ce am gasit si mi-am notat:

Dupa ce a picat frunza, deci toamna, tarziu, cu un razuitor din lemn sau in cel mai rau caz cu o perie deasa din fire de plastic , dar NU metal, care poate rani coaja, mai ales pe cea cruda a pomilor tineri, indepartam cat mai bine stratul de licheni, dupa care purcedem la varuirea lor (atat a trunchiurilor cat si a ramurilor, cele pe care nu avem de gand sau chiar voie sa le taiem). Varul se pregateste astfel: la 10 litri de apa se adauga 2-3 kg de var stins, 1 kg de argila (lut, pamant galben, ca cel pentru sobe), un pic de balegar (ideal este cel de cal), se adauga 100g de SULFAT de Cu, adica piatra vanata, sau sare grunjoasa. Pomii vor intra in iarna varuti si oblojiti.

Cei ce stiu mai bine, specialistii adica, afirma ca aceasta operatie este inutila la pomii tineri, chiar nerecomandata, deoarece s-ar astupa porii si astfel “respiratia” se ingreuneaza si in consecinta se incetineste cresterea tulpinii sau ramurii.De aceea , zic ei, cel mai indicat ar fi sa fie stropiti cu oxid ce cupru in proportie de 300-500gr la 10 litri de apa

Toate bune!

manutaDecember 27, 2011 at 7:35 pm · Raspunde

lasa-ti natura sa-si faca damblaua incercati cu trucuri(artificii) naturale. fiecare insecta si boala naturala are rolul ei in GENEZA.nu sunt adeptul facerii lumii intr-o saptamana dar si gandacii de colorado,viermii fructelor etc au un rol f. important in perpetuarea speciei umane asa ca va rog frumos lasa-ti natura sa-si exercite drepturile si nu mai injurati mana,gandacii,coropisnitele(dati-le pescarilor)

MissJanuary 9, 2012 at 4:41 pm · Raspunde

Nu-i adevarat manuta,este la fel ca si la om.Tu ai lasa pureci s-au paduchii sasi faca de cap pe tine.Asa-i si la plante,pomi etc,etc,trebuie umbla la cjimie asta este!…

phloxJanuary 10, 2012 at 10:32 am · Raspunde

Miss, Manuta are dreptate. Desigur, ce vrea sa spuna este ca cel mai bine ne razboim cu ei pe cale naturala, fara chimicii, deorece o data cu nazbatiile ce ne dau batai de cap, distrugem si pe cele folositoare, si-i pacat de Dumnezeu!Si, inca o data, da, are dreptate, pentru ca si daunicioasele isi au rolul lor, atata timp cat nu si-o iau in cap. Pe de alta parte, exemplul tau cu ciupitoarele este foarte bine punctat, dar este oarece deosebire, totusi….si stii de ce? Din simplul motiv ca daunatorii plantelor folosesc drept hrana altor insecte, folositoare, de asta data, pasari sau altor vietuitoare. daca noi le otravim pe cele rele, automat le facem rau celor cumsecade. Asta una la mana. Doi – sa zicem ca le putem distruge pe toate, apăi, ce fac ăi de se hranesc cu ele? Vor disparea si ei o data cu ceilalti. Cam ase sta treaba. Din nefericire uitam ca Natura stie cel mai bine sa echilibreze lucrurile, si ne bagam in seama, considerand ca suntem cei mai dăştepti si ajungem sa stricam echilibrul in asa hal cu chimiciile noastre si cu alte inventii naroade, incat sunt necesari zeci de ani (cateodata si sute)sa se repare ce-am stricat.Deci cel mai bine este sa le indepartam cu cap. Nici pe ele sa nu le lasam sa-si faca de cap, dar nici sa bombardam cu atomica peste ele cu drag

burliFebruary 28, 2012 at 10:54 pm · Raspunde

salutare.stie cineva daca pot stropii cu zeama bordeleza in aceasta perioada(inca mai este destula zapada)cand sunt cateva grade cu plus afara?sau sa astept topirea zapezii?

daduMarch 23, 2012 at 12:21 pm · Raspunde

merci , ella von heizer !

bobitaMarch 25, 2012 at 8:37 am · Raspunde

Intotdeauna exista si a doua optiune   ). Asadar de ce sa stropim pomii mereu cand putem sa-i ajutam sa devina mai vigurosi si sa lupte singuri cu bolile si daunatorii. Daca le oferim plantelor conditiile ideale de dezvoltare, vor creste viguroase si vor lupta singure cu bolile si daunatorii. Un sol afanat, imbogatit cu ingrasamant natural-compost mareste rezistenta la boli a plantelor. In orice cultura este obligatorie utilizarea plantelor sanitar: ceapa, usturoi, hrean, pelin, tataneasa, carciumarese etc. De ex. in cazul unei infectii puternice de paduchi se realizeaza o plamadeala de pelin si se toarna 2 galeti la baza pomului. Astfel solutia amara ajunge in planta, iar paduchii vor renunta singuri.:)Daunatorii pomilor…au si ei la randul lor daunatori. Un gard viu care inconjoara cultura este ideal pentru atragerea unor insecte care se hranesc cu “daunatorii pomilor”: buburuzele, urechelnitele se hranesc cu paduchii plantelor, aricii mananca melcii atrasi de capsuni:) etc. Natura are un circuit foarte bine pus la punct. O interventie cat mai rara si intotdeauna biologica a omului este de preferat.

o Ella von HeizerMarch 29, 2012 at 3:06 pm · Raspunde

@bobita:

Cum se simte pomul dupa ce ingurgiteaza solutia amara de pelin? Dar fructele? Ma intereseaza poze facute “pe bune” unui pom, dupa un astfel de tratament.

bobitaMarch 30, 2012 at 10:35 am · Raspunde

@Ella von Heizer: Gasiti mai multe detalii si poze, aici: http://www.altiusmedia.ro/paradisul-meu-heinz-erven-carte-agricultura-biologica-ecologica.php Merita sa o cumparati. Fructele categoric sunt afectate, am spus “in cazul unei infectii puternice” (cand nu se obtin efecte prin stropire), dar pomul nu cred ca poate pati ceva nemaiintalnit. O astfel de infuzie se realizeaza in raport 1:10, se strecoara si se dilueaza din nou…

phloxMarch 30, 2012 at 1:14 pm · Raspunde

@bobita:Si eu, ca si Bobita, sunt o sustinatoare acerba a utilizarii variantelor non chimice in ajutorul culturilor, oricare ar fi ele. Faptul ca se folosesc “chimicarii” este rezultatul nu neaparat al lipsei de grija fata de pomi/arbusti fructiferi, ci tocmai folosirea in exces a produselor “ajutatoare”. Mai mult, s-a ajuns in aceasta situatie, deoarece o data cu daunatorii, pe campul de lupta piereau si insectele benefice, cele care se hranesc cu daunatorii sau larvele, ouale acestora (basca pasaret   ). Din pacate, rezistenta cat si capacitatea de adaptare ale daunatorilor sunt mult mai crescute decat a celorlalte insecte. Si acest lucru este foarte bine stiut si de adeptii “chimicariilor”. Concluzia este lesne de tras: raufacatorii, adaptandu-se la vitregiile sortii, se inmultesc precum capetele zmeului din poveste. mai rezistenti, mai flamazi. Rezultatul? Se vede din pacate. Nu o spun eu, ci foarte multi oameni de specialitate, care au ajuns la aceasta concluzie dupa ceva vreme de buchiseala a fenomenului in cauza. Practica a dovedit cu varf si indesat ca au dreptate, din fericire. Fireste, la acest rezultat se ajunge nu de azi pe maine, dar, in schimb, efectul este pe termen lung. Planta in cauza, ca-i pom, ca-i arbust sau liana isi va “construi” cu ajutorul nostru si al ajutoarelor vegetale un sistem de aparare puternic. Acest lucru le va permite sa lupte impotriva dusmanilor ascunsi cu armele “la purtator”. Da, sunt adepta, sustinatoare, dar si practicanta unor astfel de tehnici. Imi plantez in gradi multe plante melifere, altele – repelante pentru dusmani, si, care, prin

proprietatile pe care le au, imi ajuta, si dinspre radacini, copiii vegetali s-o scoata la capat cu narozii razboinici. Stropesc DOAR cu infuzii si macerate din plante si vegetale. Dar, niciodata nu uit, ca si la aceste stropiri trebuie respectate cu strictete aceleasi reguli de protectie. In plus, ca la orice stropiri, si in acest caz, ultima trebuie facuta cu minimum 2 saptamani inainte de consumul roadelor.Dar, cum fiecare este liber sa hotarasca ce va face….Eu nu fac decat sa aduc in atentia celor interesati de acest aspect al gradinaritului. Este un punct de vedere al unui ageamiu, in sensul familiar al cuvantului , nu peiorativ   , dar, care cu osardie, merge inainte!la recolte cat mai bogate si sanatoase!

phloxMarch 30, 2012 at 1:30 pm · Raspunde

@Ella von Heizer:Ella, departe de mine gandul sa intru in vreo polemica. Argumentele mele s-ar putea sa nu fie pe atat de convingatoare, spre mahnirea mea, pe cat mi-as dori. Obisnuiesc sa nu intru in discutii in contradictoriu cu cei, care ma depasesc din punct de vedere al pregatirii pe tema respectiva. Asa ca o sa raspund simplu la aceasta intrebare, chiar daca nu-mi este adresata mie. Initial, voiam sa raspund cu aceeasi intrebare, dar, cum asa ceva nu se face intr-o discutie civilizata, o sa spun doar atat: prefer de un milion de ori sa mananc fructe “pelinizate”, “tanacetumizate”, etc, decat asezonate cu otravuri sintetizate. Si, daca am sa pot descarca poza cu merele mele ne-chimizate, o sa vezi, cam ce creste in marul meu. Recunosc, cu mana pe inima, ca am avut parte si de mere cu “locatari clandestini”, dar, in numar mult mai mic decat cele curate, si, in numar mult mai mic decat anul trecut la recolte cat mai bogate si sanatoase!

bobitaMarch 25, 2012 at 8:40 am · Raspunde

Ah! Greu isi face cafeaua efectul!   Ecologica am vrut sa spun, nu biologica. 

MandeaMarch 26, 2012 at 6:42 pm · Raspunde

Va rog detaliati tratamentul de primavara biologic. Multumesc

Nistor MihaiMarch 28, 2012 at 10:17 pm · Raspunde

Buna ziua..as dori un raspuns cu privire la stropirea cu piatra vanata in paralel cu varuirea copaciilor? Va multumesc!

phloxMarch 30, 2012 at 1:32 pm · Raspunde

o Ella von HeizerMarch 30, 2012 at 5:08 pm · Raspunde

@phlox:

Pai bine, draguta mea! Tu pui in lada cu mere ecologice pliantele imbacsite cu plumb ale hipermarcheturilor corporatiste???   ))))Stiu ca ai simtul umorului si nu te superi, de aceea mi-am permis. Trebuie sa gasim o alternativa eco si la aceasta problema. Nu e locul ei aici, dar poate ne ajuta Huni cu deschiderea unui topic “ambalaje ecologice”, ce ziceti?

phloxMarch 30, 2012 at 5:26 pm · Raspunde

@Ella von Heizer:Îu! m-ai prins!   Corect. Nu am ce spune. Bine ca, totusi, n-au stat in ladita aceea decât pana la savarsirea stransului Ca sa le aduc acasa, la Bucuresti, le-am stramutat intr-o ladita mai mare in care am pus paie. Cateodata le mai tin si in talas. Noroc ca s-au termina rapid!     Şi, da, ideea e foarte buna si potrivita cu topicul!

bobitaMarch 30, 2012 at 8:10 pm · Raspunde

@phlox: Poti folosi cu incredere ziarele. Se folosesc cerneruli ecologice, pe baza de apa (iti protejezi si angajatii…de ce sa le platesti sporuri inutile)…cele pe baza de plumb erau pe vremea raposatului.:)(lucrez in domeniu)

bobitaMarch 30, 2012 at 8:11 pm

@bobita: “cerneluri”

bobitaMarch 30, 2012 at 8:06 pm · Raspunde

@Ella von Heizer: Ella, nici eu nu vreau sa intru intr-o polemica…si ca si pholx…merg inainte (pe ideile mele…nu vreau sa conving pe nimeni)! 

JulieApril 1, 2012 at 7:57 am · Raspunde

Buna ziua. Inteleg din aceste conversatii ca se pot stropi pomii fructiferi. Eu am si niste liliac in gradina care se imbolnaveste in fiecare an de ceva – un fel de pudra alba, cred. Se

intampla dupa trecera florilor. Si arata toata vara foarte rau, indiferent de ce fungicide folosesc. Stiti cumva daca se poate folosi piatra vanata si pt. liliac?

Am remarcat si niste pudra neagra, in special pe rosii, in ultimii doi ani.Am inteles ca cineva foloseste piatra vanata la rosii, dar nu era clar daca pt. pudra neagra (un fungus teribil) sau petele negre (anul trecut au fost niste pete in forma de cerculete, maro-negre), sau pudra alba?

Deasemenea castravetii si in special zuchinii par foarte sensibili la pudra alba. De cum da peste ei, mor cu totii in scurt timp. Nu stiu daca nu este deja in sol aceasta infectie si daca este ceva de dezinfectat solul.

Multumesc pt orice sugestie. Problemele au aparut una cate una si s-au raspandit repede. Parca se inmultesc de la un an la altul.

Julie

o phloxApril 2, 2012 at 12:28 pm · Raspunde

@Julie:Da, este vorba despre fungi, cea alba, mai mult ca sigur este milldiu-ul, sau fainara, impotriva careia, desigur, si zeama bordeleza poate fi folosita, dar eu folosesc infuzia de foi de ceapa si apa de cenusa sau pudrarea cu cenusa. Mai folosesc zerul sau laptele (1 litru la 9 de apa)Si bicarbonatul de sodiu face bine (1 lingurita rasa la 1 litru de apa). Mai nou, il folosesc si pe acesta, dar NICIODATA inainte sau dupa ce am folosit laptele sau zerul (am facut aceasta boacana o data si m-am lecuit!)Da, se dezinfecteaza si pamantul.succes!

tamaraApril 2, 2012 at 5:40 pm · Raspunde

@phlox: cumva la litrul de lapte cu apă nu se adaugă și niscaiva picături de iod ? parcă așa ai scris pe undeva anul trecut, de am folosit eu la răsaduri…?

phloxApril 2, 2012 at 6:23 pm · Raspunde

@tamara:Tam, asa este, dar in cazul fainarii merge si fara iod. Nu este absolut necesar. In plus, iodul este necesar si ca hrana, era un fel de doi intr-unul.Foarte bine punctat, Tam   multumesc

JulieApril 2, 2012 at 4:23 pm · Raspunde

multumesc… voi incerca sa dezinfectez si pamantul… Imi pare bine ca sunt metode naturale. Am incercat tot felul de fungicide, dar au un efect temporar si nu ajuta. Este greu de gasit o varietate larga de substante in statul NY, deci trebuie sa improvizez. Exista legi foarte severe impotriva chimicalelor. Pana si piatra vanata si varul stins le-am adus… din tara. Sunt considerate substante chimice controlate.

walycraApril 2, 2012 at 11:00 pm · Raspunde

fratilor,am comis-o…cred!azi am stropit cu zeama bordeleza prunii,merii,vita de vie dar si un cais inflorit partial.Am citit aici ca ar dauna florilor..solutia e din comert,nu preparata de

mine.Deja ma simt ca un criminal,e drept ca din neglijenta dar ce mai conteaza?Mi-a ramas ceva solutie si mi-am zis s-o cheltui pe sarmanul cais.Sa mai indraznesc maine sa intru in gradina?Ar fi al doilea an cand va rodi,pentru sarmanul cais…

o Ella von HeizerApril 3, 2012 at 11:00 am · Raspunde

@walycra:

Eu am o teorie (nu mai ştiu de când şi de la care dintre profesorii mei am prins-o!):

Înfloritul este cea mai delicată şi intimă perioadă din vegetaţia plantelor. Este timpul când în floare este marea dragoste: pistilul se umezeşte să primească polenul şi orice deranj în această vreme poate duce la avortarea florilor. Chiar şi picăturile de ploaie, cu atât mai mult soluţiile cu chimicale, perturbă procesul fecundării. Cel mai sănătos este să facem tratamentele înainte sau după înflorit, nu în timpul lui! Japonezii, poate cei mai harnici locuitori ai Planetei, îşi iau concediu de odihnă şi privesc înfloritul cireşilor, prunilor, caişilor…

Aşadar…toate la timpul lor! Acuzm vei avea pomi mai sănătoşi, dar mai puţine fructe. La viţa de vie, momentul este ok, deocamdată, dar multă atenţie la tratamentele pre şi post-florale!

vaida petruMay 10, 2012 at 6:00 pm · Raspunde

zeama bordeleza se foloseste an cultura vitei de vie pomicultura si legumicultura din cele mai vechi timpuri Cu respectul cuvenit tuturor celor care LE este draga natura PETRU