ISAAC

ASIM$UFUNDATIA

,

uPreludiul Fundatieit

Traducere din limba englezdde Ana-Veronica Mircea

?ror,*

Cuprins

Universitatea... """69Biblioteca ....:. "'"'91Acoperitoarea. """121'Salvarea ....... 155

Mycogen " " "179

Sacratoriu " " '295

Mansarda .....329

PuluriTermale '""'361Billibotton ...:.. ""399Clandestinitate . ""431'Agenlii "459

Dejucarea ""'517Dors . " 543

- Demerzel, ai auzit vreodatd de un oarecare HariSeldon? intrebi Cleory stip6nindu-si un ciscat.

Era impirat de mai bine de zece ani gi, cu ocazia apariti_ilor sale oficiale, in robd de ceremonie qi purtAnd insemnelemonarhiei, reusea cAteodatd sd fie o prezenldimpundtoare.Aga ardta, de exemplu, in holograma dintr-o nigd a pere_telui din spatele lui. Era o imagine plasatd astfel incat sidomine toate celelalte nige, in care se aflau hologrameleunora dintre predecesorii sdi.

A lui nu-i reda infXligarea cu deplind fidelitate, cXci pd_ruI, degi tot castaniu deschis, era mai rar in realitate. $i,spre deosebire de hologram5, asimetria fe{ei nu treceaneobservatX, collul din stAnga al buzei de sus fiind cevamai indlfat decAt dreptul. Iar dacd se ridica in picioare gise a$eza aldturi de hologramd, se vedea cd ii mai trebuiaudoi centimetri ca si atingi indlfimea de un metru optzecigi trei a acesteia - in plus, era, poate, o idee mai corpolent.

Holograma reprezenta, firegte, portreful oficial dinziuaincorondrii, gi pe atunci era mai tAndr. incd mai pdrea tAndr,gi chiar destul de chipeg iar cAnd nu se afla in strAnsoareanemiloasd a vreunei ceremonii oficiale, pe fa{d i se desluqeao oarecare bonomie.

- Hari Seldon? repetd Demerzel, pe un ton respectuos,cultivat cu rigurozitate. Numele nu mi-e cunoscuf Sire. Artrebui s5-mi fie?

- Ministrul $tiin,tei l-a amintit aseard. Am crezut cd_l qtii.

L2 / rseecesrMov

Demerzel se i:rcruntd ugor, dar extrem de ugor, fiindcdnimeni nu se incrunti in prezenla Maiestd,Li Sale Imperiale.

- Sire, Ministrul $tiin{ei ar fi trebuit sd-mi vorbeasc[despre acest om mie, in calitatea mea de $ef al StatuluiMajor. Daci suntefi bombardat astfel din toate pdr[ile...

Cleon ridicd mAna qi Demerzel amuti brusc.

- Te rog, Demerzel, infelege cd nimeni nu poate res-pecta tot timpul eticheta. La recep{ia de asearS, am schim-bat cAteva vorbe cAnd am trecut pe lAngi el gi nu si-a pututst5pAni entuziasmul. N-am putut refuza sd-lascult gi mdbucur cI am ficut-o, pentru c-a fost interesant.

- in ce sens, Sire?

- Ei, in zilele noastre nu mai e ca pe vremuri, cAnd gtiin-

lele gi matematica erau la modd. $ar pdrea cd, intr-un feL aupierit, poate fiindcd toate descoperirile au fost deja ficutqnu crezi? insa dupi cAt se pare, inci mai pot apdrea lucruriinteresante. Sau cel putin mi s-a spus c-a fost interesant.

- Ministrul $tiinfei v-a spus asta, Sire?

- Da. Mi-a povestit c[ acest Hari Seldon a luat parte lao convenfie a matematicienilor, aici, pe Trantor - din anu-mite motive, fac cAte una la fiecare zece ani - qi a spus cd

viitorul poate fi prezis cu ajutorul matematicii, cH a doveditasta.

Demerzel iqi permise sd zAmbeascd ugor.

- Se ingali fie Ministrul $tiin{ei, un om fdrd cine gtie ce

discerndmAnt, fie matematicianul. Prevestirea viitorului e,

cu certitudine, un simplu vis pueril despre magie.

- Oare, Demerzel? Lumea crede in aga ceva.

- Lumea crede in multe, Sire.

- Dar mai ales in aga ceoa.Pfin urmare, nu conteazidaci prevestirea viitorului e sau nu o realitate. Daci mate-maticianul poate prezice o domnie lungi gi fericitH pentrumine qi un timp al pdcii gi al prosperitilii pentru Imperiu...Ei, n-ar fi bine?

P reludiul F undaliei t L3

- Ar fi o plicere sd-l ascultdm, fireqte, dar ce-am reaLizacu asta, Sire?

- Pe| dacl oamenii i-ar da crezare, ar acliona finAndcont de credinla asta. Multe profefii se indeplinesc pentrusimplul fapt cH sunt crezute. Sunt aga-numiteLe ,,preziceriautorealizabile". De fapt, dacd stau sd md gAndesc, mi-aducaminte cd tu ai fost cel care mi-a explicat asta.

- Cred cd eu am fost, Sire, spuse Demerzel.il studia pe imp[rat cu mare atenfie, ca qi cum ar fi vrut

si-gi dea seama cAt de departeigi putea permite sd meargd.

- t ra dacd e aga, oricine poate fi pus sd facd profelii.

- Dar nu sunt crezute profeliile fufuror in aceeagi md-surd. Un matematician ar putea sd gi le susfind cu formulegi termeni matematici, gi poate cd nu l-ar trlelege nimeni,dar l-ar crede toatd lumea.

- Sire, rafionamenful Maiestifii Voastre e foarte corec!ca de obicei. Trdim vremuri fulburi qi ar merita sd-ncercXmsi liniqtim lucrurile fdri sd fie nevoie nici de bani, nici deoperafiuni militare - care, in decursul istoriei recente, auficut prea putin bine gi foarte mult rXu.

- Exact Demerzef se insuflefi impdratul. Pescuiegte-lpe acest Hari Seldon. Mi-ai spus cd !i-ai urzit plasa in toatecotloanele acestei lumi zbuciumate, chiar gi acolo unde for-tele mele nuindrdznesc sd pitrundd. Trage de firul potrivitgi adu-mi-l pe matematician. Vreau sd-l vid.

- Aga voi face, Sire, rdspunse Demerzel, care qtia dejaunde se afld Seldoru gi igi propuse si-l felicite pe Ministrul$tiinqei pentru o treabi bine ficut5.

2

La vremea aceea, Hari Seldon nu era o aparifie impresio-nantd. Avea treizeci gi doi de ani, la fel ca Impdratul Cleorudar numai un metru gaptezeci gi trei indllime. Pe chip inclnu-i apdruserH riduri gi avea un aer vesel, pdrul ii era deun castaniu inchis, aproape negru, iar nota provinciald a

hainelor sale era inconfundabil5.tn secolele viitoare, oamenilor avea sd li se pari aproape

un sacrilegiu sd qi-l imagineze pe Seldon, cunoscut de einumai tr posfura de semizeu legendar, altfel decAt cu pdrulalb, cu fala bHtrAni ridat6, cu un zAmbet calm, radiind in[e-lepciune gi agezat intr-un scaun cu rotile. insd ochii aveausi-i rdmAnI veseli, chiar gi la o vArstH foarte inaintatd. Astan-avea sd se schimbe.

Iar in prezent erau din cale afari de veseli, fiindcd laConven{ia Decenali se fdcuse atzitl qi comunicarea sa.

tntr-o oarecare misurd, stAmise chiar gi un gen distant deintereq iar bdtrAnul Osterfith il privise dAnd aprobator dincap gi spusese:

- Ingenios, tinere. Mai ingenios nici ci se putea.Ceea ce, venind din partea lui Osterfith, era un compli-

ment mulfumitor. Mai mullumitor nici cX se putea.Numai cd evenimente luaserd o noud intorsdturi - una

total neprevlzutd- gi Seldon nu era deloc sigur dacd erasau nu un motiv de veselie qi satisfacfie in plus.

Se holba la tAndrul inalt, in uniformi - cu emblemaNava-qi-Soarele pe tunicd, i:r stAnga pieptului.

- Locotenent Alban Wellis, spuse ofiferul din GardaImperiald inainte de a-gi pune Ia loc legitimalia. Acum ve-nifi cu mine, domnule?

P reludiul E undaliei I 15

Wellis era inarmat, fireqte. Iar dincolo de uqd agteptaualli doi membri aiGdrzii. in ciuda politefii intre ale idreilimite rdmAnea cu griji ofi1erul, Seldon qtia cd n-avea deales, insi nimic nu-l impiedica si ceard informatii.

- Ca s6-l vXd pe Imp[rat?

- Ca sd fifi condus la Palat, domnule. La atAt se rezumXordinele pe care le-am primit.

- Dar de ce?

- Nu mi s-a spus de ce, domnule. Dar am primit ordineprecise - trebuie si venifi cu mine, intr-un fel sau altul.

- Dar e ca gi cum m-afi aresta. N-am fXcut nimic caresi justifice asta.

- Si zicem, mai degrabd, cd vi s-a oferit o escortl deonoare... dacd nu mai trageli de timp.

$i Seldon nu mai trase de timp. StrAnse din buze, ca qi

cum ar fi vrut sd-gi refind toate intrebirile, dddu din cap

9i ficu un pas inainte. Chiar dacd era posibil sd-l vadd peImp[rat gi sd primeascS laudele acestuia, perspectiva nu-lincAnta prea tare. Era adeptul Imperiului - adicd a uneiunificdri pagnice a lumilor locuite de oameni, dar nu gi alImpdratului

Locotenentul mergea in fafa lui, iar ceilalli doi gardieniin spate. Seldon le zAmbea oamenilor pe lAngi care tre-ceau gi reuqea s5-gi ascundd orice neliniqte. Odatd ieqifi dinhotel, se urcari intr-un vehicul de sol - o maqind oficiald.(Seldon iqi plimb5 mAna peste tapilerie. Nu mai vdzuseniciodatd ceva cu o ornamenta{ie atAt de bogati.)

Se aflau intr-una dintre cele mai opulente zone de peTrantor. Cupola era destul de inaltd ca si creeze senzafia cdte aflai in aer liber gi ii didea chiar gi unui om ca Seldon -care se ndscuse gi crescuse intr-o lume unde oamenii trH-iau sub bolta cerului - impresia cd se afld in plind luminia zilei. Nu vedeai nici soare gi nici umbre, insd aerul eraproaspXt gi inmiresmat.

Peurm[ lluziadispdru, cupolaiqi accentu[ treptat curbu-ra 9i zidurile se apropiard, qi in curAnd mergeau printr-un

15 / ISAACASIMOV

funel marcat din loc in loc cu Nava-gi-Soare1e, evident rezebvat pentru vehicule oficiale, se gAndi Seldon.

ln ta6li se deschise o poarti gi trecuri dincolo de ea invitezd. Cand se inchise in spatele 1or, erau sub cerul liber,de data asta cu adevdrat. Ajunseseri pe cei doud sute cinci-zeci de kilometri pitrafi ai singurei porliuni neacoperitede pe Trantor, unde se inilfa Palatul Imperial. Lui Seldoni-ar fi plicut sH i se ofere gansa s-o cutreiere - nu fiindcdacolo era Palatul, ci fiindcd alituri de el se aflau Universi-tatea Galacticd qi, mai incitantd decAt tot restul, BibliotecaGalactic[.

Totugi, iegind din lumea inchisd a Trantorului pe peticul de p[m6nt neacoperit care gdzduia pidurea gi parcul,pdtrunseseri intr-o lume in care norii intunecau cerul gi

un vAnt rece i se strecura sub cimaqd. Apdsi butonul care

inchidea geamurile.Afard, ziua era mohor6ti.

3

Seldon nu era nicidecum sigur cX avea sd dea ochii cu

insugi impdratul. in cel mai brln caz, urma sd fie primit de o

oficialitate din egalonul al patrulea sau al cincilea care avea

sI susf,ni cd vorbegte in numele impiratului'CAii oameni il vizuseri vreodald pe impdrat? in per-

soane, nu prin intermediul holoviziunii? Cati il vdzuserd pe

impdratulin came qi oase, tangibil care nu pirlsea niciodati

domeniile imperiale, strdbdtute acum de Seldon? Numirulera infim. Doudzeci gi cinci de milioane de lumi locuite, toate

populate de cAte cel pufin un miliard de fiinfe umane - 9i,

dintre aceste cvadrilioane, cate persoane iI avuseseri vreo-

datd in fala ochilor in came qi oase? O mie?

Dar igi dorea cineva si-l vadd? Impdratul devenise un

simplu simbol al lmperiului, ca 9i Nava-9i-Soarele, numai

ca era mult mai pulin convingdtor qi mult mai pufin real'

Nu el, ci soldafii gi oficialitdlile care migunau pretutindeni

reprezentau acum Imperiuf ajuns un balast impovdritorpentm poporul sdu.

fua ie.dupe ce escorta il conduse ink-o incipere de di-

mensiuni modeste, dar luxos mobi1at6, unde un t6ndr plicutla infiligare stdtea pe o margine de masd din niga din fafa

unei ferestre, cu un picior pe podea 9i altul legXnAndu-i-se

in aer, seldon se intrebd ce soi de persoani oficiald iI putea

prrvi cu atata intelegere qi prietenie. De fapt, constatase deja,

in repetate rAnduri, ci tof, cei investifi cu autoritate Suvema-nro,t fa - gi mai ales daci ajungeau des fur palatul imperial -aveau in permanenfd un aer grav, de parci ar fi purtat pe