Upload
sorin-mihet
View
37
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
A description of the use of GPS systems in automotive industry
1
Cuprins
1.1 Istoria si functionarea GPS.............................................................................2
1.2 Structura GPS.................................................................................................6
1.3 Erori ale sistemului GPS.................................................................................8
2. Folosirea sistemelor de navigatie la automobile.............................................12
2.2 Folosirea sistemelor GPS pentru monitorizare si control ............................15
Bibliografie..........................................................................................................19
2
1.1 Istoria si functionarea GPS
Sistemul de poziţionare globală (GPS) este o reţea de sateliţi care
orbitează în jurul Pământului în puncte fixe deasupra planetei, transmiţând
semnale tuturor receptorilor GPS de pe Pământ. Aceste semnale conţin un cod
de timp şi un punct de date geografice care permit utilizatorului să primească
poziţia exactă în care se află, viteza şi ora din orice regiune de pe planetă.
GPS-ul a fost proiectat iniţial pentru aplicabilitatea sa în domeniul militar
la începutul Războiului Rece în anii 1960,[1] deşi ideea a venit odată cu lansarea
navei spaţiale sovietice Sputnik în 1957.
Fig. 1 Pozitionare folosind 3 sateliti
GPS Transit a fost primul sistem satelit lansat de SUA şi testat de Armata
Marină SUA în 1960. Doar cinci sateliţi orbitau Pământul pentru a permite
navelor să îşi verifice poziţia pe mare din oră în oră. Succesorul modelului
Transit, a fost satelitul Timation în 1967, care a demonstrat că ceasuri atomice
3
de înaltă precizie pot fi controlate în spaţiu. Sistemul GPS s-a dezvoltat rapid
pentru scopuri militare, cu un total de 11 sateliţi de tipul "Block I" lansaţi între
1978 şi 1985. Totuşi, atacul URSS asupra avionului Coreean de pasageri -
zborul 007 - în 1983, a făcut ca Administraţia Regan să ofere sistemul GPS
pentru a fi utilizat în segmentul civil, astfel încât el şi-a găsit aplicabilitatea în
domeniul aviatic şi cel naval pentru ca diferitele mijloace de transport să îşi
poată verifica poziţia şi să poată evita invadarea teritoriilor străine.
Dezastrul provocat de nava spaţială NASA SS Challenger în 1986 a
încetinit evoluţia sistemului GPS şi abia în 1989 s-au lansat primii sateliţi Block
II. Până în vara lui 1993, SUA a lansat cel de-al 24-lea satelit Navstar pe orbită,
care a completat constelaţia modernă GPS de sateliţi - o reţea de 24 de sateliţi -
cunoscută acum sub denumirea de Sistem de Poziţionare Globală, sau GPS. Un
număr de 21 de sateliţi din constelaţie erau activi în permanenţă, iar alţi 3 erau
de rezervă. [1]
Actualul sistem GPS a fost creat de Statele Unite ale Americii și constă
într-o constelație de 31 de sateliți (octombrie 2015),[2] poziționați deasupra
Pământului, care orbitează planeta noastră la fiecare 12 ore. Cu acest număr de
sateliți, în condițiile arătate, există aproape întotdeauna suficienți sateliți în raza
Fig. 2 Pozitionarea celor 31 de sateliti la un moment dat
4
de acțiune a receptorului care determină poziția. Semnalul transmis de
sateliți conține informații despre momentul exact când acesta a fost transmis, iar
această informație spune receptorului care satelit este în raza de acțiune.
Comparând timpul de recepționare a semnalului cu ceasul intern receptorul
poate calcula distanța până la satelit.
La nivel mondial, pe lângă sistemul american, mai există și alte sisteme
similare: sistemul GLONASS (Federația Rusă), GALILEO (Uniunea
Europeană), BEIDOU (China, limitat la zona Asia-Pacific), COMPASS (China,
la nivel global), IRNSS (India)și QZSS (Japonia, pentru zona Asia-Oceania).
Departamentul Apărării Statelor Unite, care controlează sistemul de
sateliți, poate degrada semnalul astfel încât doar receptoarele militare pot stabili
cu exactitate poziția.[2] Această funcție se numește disponibilitate selectivă, iar
când este activată semnalul se degradează. Începând cu luna mai a anului 2000
funcția este permanent dezactivată, astfel că nu mai există diferențe de precizie
între receptoarele militare și cele civile.
Fig. 3 Modul de comunicare al sistemului GLONASS
Un alt factor extrem de important este poziția precisă a sateliților. Pentru
sistemele de navigație folosite pe automobile sau de către pietoni acest factor
5
prezintă o mică importanță, însă pentru receptoarele folosite la observări și
cartări este foarte important.
Departamentul Apărării Statelor Unite monitorizează permanent prin
radar fiecare satelit, înregistrând cu precizie poziția, altitudinea și viteza
acestuia. Semnalul emis de satelit conține și această informație.
Eroarea rezultată din inexactitatea poziției sateliților se regăsește în
imprecizia generală de poziționare și poartă numele de eroare de efemeride.
Deoarece semnalul de la satelit la receptor traversează multe medii, fiind
influențat de mai mulți factori (de ex., temperatura sau umiditatea atmosferei)
apar erori și din această cauză.
Dacă se cunosc caracteristicile precise ale fiecărui mediu traversat de
semnal se pot calcula exact aceste erori. În timp real este practic imposibil a se
cunoaște caracteristicile mediului traversat de semnal. Acest neajuns se înlătură
prin urmărirea a două semnale diferite de la același satelit și calcularea vitezei
relative.
Din acest motiv receptoarele folosite la măsurători de precizie trebuie să
fie dual band în frecvență; în acest fel aceeași informație este extrasă de două ori
din semnale de frecvențe diferite. Un astfel de receptor măsoară cele două
semnale, compară momentele exacte când acestea au plecat de la satelit și
calculează factori de corecție. După aplicarea acestor factori rezultă o poziție
mult îmbunătățită.
Un alt tip de stație staționară se numește bază. Acestea sunt locații
înzestrate cu receptoare sofisticate, de mare precizie, care mediază și
inregistrează permanent poziția lor pe baza semnalului satelitar. Din cauza
erorilor menționate mai devreme poziția rezultată prin utilizarea poziționării
globale va fi inexactă.
Dacă se ține seama de faptul că pozițiile bazelor sunt cunoscute foarte
precis cu ajutorul mijloacelor clasice de cartare și observare, devine posibilă
6
determinarea precisă a abaterilor concomitent cu folosirea la măsurători a unui
receptor uzual.
Rețeaua mondială de baze este bine răspândită și în creștere continuă. Atât
baza cât și receptorul pentru măsurători comunică cu satelitul în același timp, iar
procesul se numește GPS diferențial (DGPS)[2].
Acest proces poate avea loc în timp real, fiind condiționat de existența
unei legături radio FM între receptor și bază sau după efectuarea măsurătorilor,
când informațiile sunt prelucrate cu ajutorul aplicațiilor dedicate; acest ultim caz
se numește DGPS post-proces. Multe agenții guvernamentale au construit baze
de acest fel, care transmit constant un flux de date privitoare la poziția lor
exactă; aceste date sunt stocate pe servere conectate la World Wide Web.
Folosind DGPS [2] și prelucrarea post-proces precizia crește până la sub 1
m în cazul măsurătorilor în mișcare, unde sunt înregistrate câteva puncte în
fiecare poziție. Dacă se folosește DGPS în timp real în conjuncție cu dual band
în frecvență și se stă suficient timp pentru fiecare poziție măsurată precizia
crește la sub 1 cm.
1.2 Structura GPS
Sistemul NAVSTAR GPS este compus din 3 segmente (părţi) distincte:
Fig. 4 Segmentele care compun sistemul GPS
7
segmentul spaţial, segmentul de control şi segmentul utilizatorului.
Segmentul spaţial, este format (din 2001) din minimun 24 de sateliţi pe 6
orbite (4 – 5 sateliţi pe orbită) înclinate la 55º faţă de planul ecuatorial la
20.183km altitudine, cu o perioadă de revoluţie de 11ore şi 56minute [3].
Structura constelaţiei asigură, practic în orice punct de pe pământ, vizibilitatea
simultană a 5 … 8 sateliţi 24 de ore din 24. Fiecare satelit este echipat cu ceasuri
atomice care realizează măsurarea timpului cu precizie de câteva zeci de
nanosecunde.
Fig. 5 Asezarea satelitiilor GPS pe 6 orbite [3]
Segmentul de control, este format din 5 staţiile terestre de urmărire şi
control. Staţia principală este în Colorado Springs la o bază a forţelor aeriene ale
SUA. Alte staţii sunt plasate în Hawai, pe atolul Kwajalien, pe insula Ascencion,
şi pe insula Diego Garcia. Acestea recepţionează semnale de la sateliţi, le
8
măsoară caracteristicile şi le trimit la staţia principală, care trimite spre fiecare
satelit semnale de corecţie.
Fig. 6 Statiile de urmarire si control al satelitilor GPS
Segmentul utilizator, este format din receptorii de semnal GPS, plasaţi pe
sol pe nave aeriene şi maritime etc. Receptorii GPS asigură detecţia semnalelor
radio, decodarea informaţiilor şi furnizarea de date privind: poziţia (latitudine,
longitudine şi altitudine în sistemul WG85), viteza de deplasare şi timpul (ora
exactă).
1.3 Erori ale sistemului GPS
La determinarea poziţiei prin GPS se introduc [3]numeroase erori; se
produce aşa numita “diluţie a preciziei”. Printre cele mai importante erori şi
cauze, sunt:
Timpul sateliţilor – deşi sateliţii dispun de ceasuri atomice, cu
stabilitate foarte bună (eroarea este de cca 1-2 părţi la 1013 pe zi) şi se fac
9
sincronizări periodice, tot există erori de timp de circa 10ns/zi, care introduc
erori de poziţionare de ordinul a 3m.
Poziţia sateliţilor (efemeridele) – deşi este mereu determinată de către
staţiile de control, poziţia sateliţilor este cunoscută cu erori de ordinul 1 … 5m
din cauza imposibilităţii determinării tuturor efectelor care influenţeazxă
mişcarea sateliţilor.
Viteza luminii – se modifică în atmosferă şi ionosferă şi nu poate fi
considerată ca o constantă. Viteza luminii diferă în funcţie de densitatea
atmosferei şi a conţinutului în particule cu sarcină electrică. Mai mult, dacă
unghiul de intrare în atmosferă diferă de 90º, se produc refracţii deoarece
indicele de refracţie variază cu densitatea atmosferei, deci cu altitudinea. Ca
urmare, distanţa parcursă efectiv de undă diferă de cea reală.
Fig. 7 Eroare de distanta determinata de refractia undelor EM in atmosfera terestra[3]
In prezent, mesajul de la sateliţi include şi un model al refracţiei pe baza
căruia se pot face corecţii care reduc eroarea cu peste 66%. Receptoarele
10
sofisticate – şi scumpe, realizează recepţia simultană a celor 2 unde cu frecvenţe
diferite (L1 în banda 1602 – 1615MHz cu şi L2 în banda 1246 – 1256MHz).
Deoarece unghiurile de refracţie variază cu frecvenţa în mod diferit, prin
compararea rezultatelor măsurării timpilor pe cele 2 frecvenţe se pot determina
erorile şi efectua corecţii).
Propagarea că căi multiple (multi-path propagation), datorate
reflexiilor, introduce erori substanţiale.In prezent, aceste erori sunt practic
eliminate. De xemplu, unda reflectată ajunge cu nivel ceva mai mic şi puţin mai
târziu decât unda directă – pe baza măsurării celor 2 decalaje, semnalul parazit
(reflectat) poate fi eliminat.
Fig. 8 Unda directa si reflectata la receptia semnalului de pe satelit GPS[3]
Măsurarea timpului de propagare – se face pe baza momentelor în care
semnalul recepţionat execută o tranziţie de nivel – aceasta introduce o eroare de
ordinul a 10 – 20ns (ordinul de mărime al perioadei semnalului) şi în consecinţă
o eroare de poziţie de 3 – 6m.
Geometria orbitelor sateliţilor, mai bine spus, geometria poziţiilor
reciproce ale sateliţilor recepţionaţi – dacă cei 4 sateliţi sunt apropiaţi, eroarea
11
de poziţionare este mare; se spune că apare o “diluţie geometrică a preciziei”
(GDoP – Geometric Dilution of Precision)[3].
Eroarea datorată ambiguităţii determinării fazei apare datorită modului
în care se realizează determinarea timpului la receptor: prin sesizarea unui salt
de fază în semnalul de purtătoare (se va detalia mai jos.
Măsurătorile efectuate de către US Federal Aviation Administration pe
durate mari de timp, pe întreaga constelaţie, pe variate distribuţii ale sateliţilor
vizibili de către receptori (în 2004) au indicat următoarele valori medii ale
erorilor:
Eroarea în poziţionare pe verticală (68,3% din rezultate): 12,8m
Eroarea în poziţionare pe verticală (95,5% din rezultate): 25,6m
Eroarea în poziţionare pe orizontală (68,3% din rezultate): 10,2m
Eroarea în poziţionare pe orizontală (95,5% din rezultate): 20,4m
Eroari datorate poziţiei reciproce a sateliţilor: a – erori mari, poziţie
proastă; b – erori mici, poziţie bună zona în care se află receptorul 22 In multe
cazuri, erorile au fost sensibil mai mici – de ordinul 1 … 2m. Erorile pot fi
reduse semnificativ prin diverse procedee, de exemplu prin măsurători
diferenţiale.
12
2.1 Folosirea sistemelor de navigatie la automobile
Un sistem de navigatie este parte a sistemelor de control al automobilelor.
De obicei foloseste un dispozitiv de navigare prin satelit pentru a-si determina
pozitia, care ulterior este corelata cu o pozitie de pe o cale rutiera [4].
Sistemele de navigare auto reprezinta convergenta mai multor tehnologii,
unele disponibile de o lunga perioada de timp, dar care pana de curand aveau
costuri de implmentare prea mari. Limitari cum ar fi: bateriile, display-ul si
capacitatea de procesare au trebui sa fie depasite pentru ca aceste sisteme sa
poata fi folosite pe o scara larga in industria auto.
Momentele [4] importante legate de introducerea sistemelor de navigatie
in industria auto sunt prezentate mai jos:
1980: Busola electronica apare pe Toyota Crown;
1981: Computer de navigatie pe Toyota Celica;
1987: Toyota introduce primul sistem de navigare bazat pe CD-
ROM pe modelul Toyota Crown;
1990: Mazda Eunos Cosmo devine primul automobil cu sistem de
navigare GPS incorporat;
1991: Toyota introduce sistem de navigare pe Toyota Soarer;
1992: Sistem de navigare cu asistare vovala apare pe Toyota
Celsior;
1995: Oldsmobile introduce primul sistem de navigare GPS, pe o
masina de serie in SUA, numit GuideStar;
1995: Un dispozitiv numit „Mobile Assistant” produs de compania
germana ComRoad AG castiga titlul de cel mai bun produs de
procesare mobil. Dispozitivul ofera navigare pas cu pas prin
intermediul unei conexiuni wireless la Internet, folosindu-se atat de
un dispozitiv GPS cat si de un senzor de viteza.
13
1995: Renault Safrane intruduce primul CD cu hartie europene
(CARMINAT Philips-Renault) cu un display generos, color si cu o
interfata moderna.
BMW seria 7 apare al doilea model de sistem GPS european
SatNav cu functii extra cum ar fi: aux, tv, telefonie;
1997: Sistem de navigatie folosind tehnologia de GPS diferential pe
Toyota Progress;
1998: Primul sistem DVD pentru navigatie;
2003: Primul sistem de navigatie care foloseste ca sistem de stocare
un hard disk propriu, Toyota;
2008: Primul sistem de navigatie legat la functia de asistenta la
franare si la functia de suspensie variabila adaptiva pe modelul
Toyota Crown;
Fig. 9 Sistemul de navigatie GPS inclus pe Mazda Eunos Cosmo
14
Harta rutiera este o harta vectoriala. Numele strazilor si numerele
locuintelor sunt stacate ca si coordonate geografice astfel incat, utilizatorul poate
gasi exact adresa pe care o cauta.
Punctele de interes sau atractile turistice sunt stocate de asemenea cu
coordonatele proprii.
Formatul CARiN (CDF) este un sistem propriu creat de Philips Car
System si este folosit in majoritatea sistemelor de navigatie care echipeaza
automobilele moderne.
Standardul de date pentru navigare (NDS) este o grupare a producatorilor
de automobile, producatorilor de sisteme de navigatie si a furnizorilor de date
care are ca si obiectiv standardizarea formatelor folosite in sistemele de
navigatie auto. Deasemenea, tot in cadrul organizatiei NDS se stabilesc
proceduriile de actualizare a datelor pentru automobilele echipate cu sistem de
navigatie. NDS a inceput in 2004 si pana in momentul de fata are acorduri cu
peste 20 de producatori de sisteme de navigatie, cur ar fi: BMW, Daimler,
Volkswagen, Renault, ADIT, Navigon, Bosch, DENSO, Panasonic, Continental
AG, Navteq, TomTom, Alpine Electronics, etc.[4]
Fig. 10 Sistem de navigatie integrat modern (Daimler)
15
2.2 Folosirea sistemelor GPS pentru monitorizare si control
Soluţia de monitorizare permite vizualizarea poziţiei autovehiculului, a
vitezei, nivelului de combustibil, consumului, istoricului activităţii, timpului de
lucru, eficienţa stilului de condus şi multe alte informaţii. În orice moment pot fi
generate rapoarte pe orice perioadă de timp, datele fiind stocate în server minim
2 ani de zile [5].
În afară de continua monitorizare a autovehiculului platforma oferă
numeroase metode de control a autovehiculului şi soferului. Monitorizarea
autovehiculului asigură respectarea rutei prestabilite dar puteţi fi şi informat
automat dacă aceasta nu este respectată. Echipamentele si rapoartele speciale vă
pot oferi o evaluare asupra eficienţei stilului de condus şi astfel şoferul îşi poate
schimba stilul pentru a economisi combustibil şi a proteja autovehiculul.
Prin intermediul sistemelor aditionale de securitate aveţi posibilitatea
de a urmări cine şi când foloseşte autovehiculul şi chiar să blocaţi la nevoie
motorul. Deasemenea dispozitivele de monitorizare prin GPS pot fi folosite
pentru pornirea/oprirea de la distanţă a oricăror alte echipamente.
Toate aceste informaţii pot fi monitorizate online pe un calculator sau
smartphone.
Soluţia de monitorizare a fost special concepută atât pentru companiile
cu flote mari cât şi pentru cele cu autovehicule mai puţine. Ea poate fi
implementată pe camioane, autoutilitare, autoturisme, utilaje agricole şi de
construcţii, autobuze, etc.
Avantaje:
Uşor de adaptat la diferite tipuri de autovehicule
Acces online Online access – nu este necesară instalarea unui program
aditional.
Soluţia este funcţioanlă 27/7.
16
Număr nelimitat de utilizatori şi maşini.
Posibilitatea de a evalua prin mai multe metode activitatea flotei şi de a o
optimiza.
Soferii vor conduce mai responsabil, stiind ca sunt monitorizati
permanent.
Se reduc numarului de kilometri parcursi si a timpilor de conducere prin
optimizarea traseelor
Se reduc primele Casco. Asiguratorii ofera reduceri daca autovehiculele
sunt echipate cu sistem de localizare prin GPS
Reducerea accidentelor cauzate de viteza excesiva, prin monitorizarea
vitezei de deplasare;
Reducerea uzurii vehiculelor, datorita influentei pozitive asupra
conducatorului auto, care devine mai responsabil daca vehiculul este
monitorizat;
Cresterea sigurantei bunurilor transportate.
Reducerea numarului de ore suplimentare platite
Cresterea calitatii serviciilor prin verificarea executarii activitatilor
programate, ca de exemplu nerespectarea vizitelor la clienti in detrimentul
imaginii firmei
Planificare optima si in avans a curselor sau deplasarilor prin alegerea
eficienta a vehiculelor disponibile pentru un nou traseu cunoscand
pozitiile si starea acestora
Se pot detecta toate cursele in interes personal, in timpul sau in afara
programului de lucru
Reducerea perioadei de inactivitate a angajatilor
Generarea de rapoarte relevante privind activitatea soferilor: localizarea,
stationarea, foi de parcurs, depasire viteze, etc.
Definirea pe harta a punctelor de interes si vizualizarea traseelor;
Administrarea datelor pentru soferi, vehicule si manageri de planificare;
17
Fig. 11 Dispozitiv GPS folosit pentru monitorizare auto [5]
Ca sa monitorizeze fiecare vehicul, este utilizat un dispozitiv
GPS/GPRS la bord (GPS tracker). Dispozitivul este conectat la bateria
vehiculului (12 sau 24V). Consumul sau este foarte mic, comparabil cu al unui
telefon mobil.
Fig. 12 Procesul de transmitere a datelor de la sistemul de urmarire GPS la persoana care
monitorizeaza flota auto [6]
Utilizand un browser de internet, se pot accesa toate informatiile flotei
tale. Pozitia vehiculului este afisata pe harti digitale. Viteza, starea motorului si
datele senzorilor pot fi vizualizate in grafice si tabele. Se pot introduce, de
18
asemenea, costurile asociate vehiculelor tale – combustibil, cauciucuri,
intretinere, asigurare si amortizare, printre altele.Va exista avea un control total
al costurilor flotei auto.
Cand vehiculul se misca, dispozitivul GPS inregistreaza si trimite date
GPS si Aprindere la Data Center, utilizand comunicatia GPRS. Datele
receptionate la Data Center sunt imediat inregistrate si procesate. De asemenea
aceste date sunt scanate pentru identificarea posibilelor situatii de alarma.
Pentru fiecare utilizator sunt definite un set de rapoarte si
periodicitatea lor. La momente prestabilite utilizatorii vor primi pe email
rapoartele solicitate. De asemenea sunt identificate si declansate situatiile de
alarma, crescand posibilitatea unui raspuns imediat problemei aparute.
Se pot, de asemenea, adauga dispozitivului GPS accesorii si
servicii optionale, precum un navigator, senzori de usa sau temperatura sau o
interfata CANBus care iti va permite controlul consumului de combustibil,
parametri motorului si tahograful din vehicul.
Fig. 13 Harta flota (cele cu verde se deplaseaza, cele cu rosu sunt oprite)[5]
19
Bibliografie:
1. ***http://eu.mio.com/ro_ro/expicatii-sistem-gps_istoria-gps-ului.htm
2. Curs Sisteme avansate de navigare : GPS GIS pentru automobile, Cristian
Coldea., UTCN
3. ***http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/vlcehan/discipline%20predate
/rrcs/RRCS_Navigare%20electronica.pdf
4. *** https://en.wikipedia.org/wiki/Automotive_navigation_system
5. *** http://localizaregratis.ro/MonitorizareFlota.html
6. ***http://ro.frotcom.com/solutii/monitorizareflota/?gclid=CPW85ojiwso
CFYIfwwodazkNzg#.VqTuDvl97Dc