FRANŢA

Localizare Franta este o tara situata in Europa de Vest dar cuprinde si teritorii aflate in alte parti ale lumii ( Guyana Franceza, Martinica, Guadalupe)Franta Metropolitana se invecineaza cu Belgia(620 km) in NE , Luxembourg(73 km)in E, Germania(451 km)in E , Elvetia(573 km) in E, Italia(488 km) in E ,Monaco (4.4 km) in SE, Andorra(56.6 km) si Spania(623 km) in S.Capitala : ParisSuprafata : 551 500 km² (locul 43 in lume)Populatie 65 630 692 mil locuitori. (locul 21 in lume)

Relief Franta se caracterizeaza printr-o mare diversitate a reliefului de la campii pana la lanturi montane.Campiile , podisurile si colinele ocupa peste 60 % din suprafata tarii in timp ce muntii doar ceva mai mult de 30 %. Regiunile joase se desfasoara in nordul si vestul tarii , iar cele inalte in sud si est.

Masivul Armorican este situat in nord-vestul Frantei. Are altitudini ce nu depasesc 450 m in Mtii d’Arée si Noire si trec usor peste 400 m in Colinele Normandiei ( M-ts des Avaloirs 417 m). Cele mai joase regiuni, cu 100-200 m altitudine, sunt depresiunile Châteaulin, Rennes ,Laval. Litoralul este dominat de podisuri (Leon, Vannetais, Cornouaille) blocuri usor ridicate deasupra nivelului marii. Rezulta prin urmare existenta urmatoarelor unitati de relief : Mtii Bretagne ,Colinele Normadie, partea cea mai ridicata a Masivului Armonican, cu culmi grezoase si vai adancite ,bombarile granitice Vendée , cu forme domoale ce se pierd usor catre Valea Loire si bazinele Châteaulin si Rennes. Climatic, regiunea se afla in domeniul oceanic , climat Breton, caracterizat prin timp instabil , precipitatii abundente ( Brest peste 800 mm), temperaturi fara excese.Vegetatia este alcatuita din pâlcuri de padure de stejar, culturi cerealiere.

Masivul Central Francez este situate in mijlocul tarii si prezinta o mare varietate a formelor de relief si peisajelor.Constituie un bastion hercinic intens şlefuit, compact cu o alt medie de aprox 700 m. In general relieful se inscrie in trei trepte : treapta Montana, treapta platourilor si cea a depresiunilor sau culoarelor interioare. In est, spre culoarul Rhône se insira

culmi a caror altitudine descreste mai ales in nord. In extremitatea sudica se inalta Muntii Cevennes care trec de 1700 m, in continuare spre nord Muntii Vivarais ( Vf. Mezenc 1754 m, Vf. Gerbier de Jonc 1551 m) o regiune usor ondulata, apoi Muntii Lyonnais , Beaujolais , Charolais in jur la 1000 m pana in regiunea Morvan , unde valorile scad sub 1000 m.Culmile sunt despartite de vai puternic adancite.In partea centrala a regiunii se ridica edificii vulcanice alcatuite din mici vulcani.Regiunea vulcanica cea mai complexa poarta numele de Cantal..A doua treapa in peisajul reliefului este constituita din podisuri,unele situate la alt mai mari (ex. Forez, Margeride aflate la peste 1400 m), altele ceva mai joase ,sub 1000 m ( Segala,Marche).Cea de-a treia treapta de relief o reprezinta depresiunile (culoarele). Principalele depresiuni cu caracter de culoare se gasesc in partea mediana a Masivului Central in lungul vailor Loire si Allier si se numesc: Limagne pe Allier si afluentii, Forez, Roanne pe Loire.

Muntii Vosgi sunt situati in nord-estul tarii intre Bazinul Parisului in vest si Campia Alsaciei in est.Altitudinile maxime se intalnesc in jumatatea sudica si trec de 1400 m (Ballon de Guebwiller 1426 m).Spre Campia Alsaciei se termina printr-un abrupt de falie iar spre Bazinul Parisului printr-un versant domol.Vaile de pe versantul sudic au fost modelate de ghetari.Primesc peste 1000 mm precipitatii medii anuale, cu peste 150 zile de ploaie. Iernile sunt destul de reci si bogate in zapada, iar tomnile ploioase. Sunt impaduriti cu paduri de brad,stejar si fag,iar spre poale numai de foioase.

Masivele Ardeni, Maures si Esterél .In partea central-nordica la granite cu Belgia se afla Masivul Ardeni.Nu depasesc 600 m in altitudine (Vf. Croix-Scaille 504m) Este traversat de la sud la nord de raul Meuse.Podisul Ardeni are o clima continentala cu ierni reci,multa zapada si veri calduroase.Masivele Maures si Esterel sunt situate la marginea sudica a Alpilor, vecine cu Marea Mediterana si separate de Alpi prin depresiuni alungite pe directia sud-vest nord-est . Altitudinile trec usor de 700 m( Notre Dames des Anges 779m in Maures ssi Mtii Vinaigre 618 m in Esterél). Cele doua massive se termina catre sud printr-un tarm destul de articulate cu golfuri, insule si peninsula,toate dand farmecul Coastei de Azur ,inclusive regiunii St. Tropez.

Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Munţii Jura.Munţii Alpi se gasesc in partea de est a Franţei si se desfasoara sub forma unui arc pe circa 350 km , cu convexitate spre vest. Alpii francezi au aparut

odata cu orogeneza alpine. Altitudinea maxima in Alpii Franţei depaseste 4000 m ( 4807 m Mont Blanc ) . Exista trasaturi care separa Alpii Francezi in doua grupe si anume: Alpii de Nord si Alpii de Sud.Alpii de Nord se desfasoara intre vaile Drôme, Durance pana la lacul Leman-valea Rhône.Alpii de Sud ţin de la raurile Drome, Durance pana la Marea Mediterana avand ca limita de vest acelasi Culoar Rhodanian.Alpii francezi primesc influente climatice diferite: dinspre Atlantic, dinspre continent si Mediterana.Precipitatiile anuale sunt cuprinse intre 700 mm si peste 2000mm.Cele mai mari cantitati cad in Alpii Savoie si Dauphiné.In ianuarie temp coboara destul de mult sub - 1º C.In iulie temp sunt cuprinse intre 14-16 º C in Alpii Savoie si peste 20 ºC in sudul regiunii Provence.

Munţii Pirinei , o regiune muntoasa masiva , cu inaltimi care trec de 3000m. Se intend pe circa 400 km de la est catre vest. Prezinta un abrupt pronuntat spre Campia Acvitaniei si unul mai domol catre Ebru.Pirineii se impart in trei subunitati:Pirineii Occidentali sunt culmi ce nu depasesc 2000 m,separate de vai adanci sau depresiuni.Pirineii Centrali trec de 2500m (Pic du Midi 2877m ). Ghetarii de platou si cele peste 600 de lacuri glaciare maresc frumusetea peisajului.Pirineii Orientali se gasesc intre inseuarea Puymorens si Marea Mediterana, sunt formati din mai multe culmi( ex. Canigou,Carlitte)

Regiunea d’Armagnac (piemontul Lannemezan) este un podis cu aspect colinar, la poalele nordice ale Pirineilor cu altitudini cuprinse intre 300 m si 700 m.Munţii şi Podişul Jura se gasesc la granite dintre Franta si Elvetia. Nu depasesc 1800 m ( Vf. Cret de la Neige 1723 m). Podisul Jura se ridica deasupra Campiei Saône cu circa 300-400 m, iar Muntii Jura din est depasesc Colinele Elvetiei cu circa 1000 m.Sunt bine impaduriti cu fag,stejar, brad, pasuni si fanete.

Câmpia Alsaciei şi Culoarul Rhôdanian . In estul si sudul tarii, de-a lungul Rhinului si Rhônului se gasesc mici campii incadrate spre vest de Masivul Central Francez si Vosgi, iar spre est de Prealpi si Padurea Neagra. Astfel se separa Campia Alsaciei.Culoarul Rhôdanian cuprinde: Campia La Bresse cu un relief colinar, Campia Bourgogne cu vai largi, Campiile Rhônului Mijlociu si Inferior.Climatul continental de adapost ca si prezenta Marii Mediterane au

favorizat existenta policulturii cu deosebire vitei-de-vie si pomilor fructiferi alaturi de cereale.

Bazinul Parisului si Bazinul Acvitaniei. O buna parte a teritoriului tarii este ocupat de campii,campii colinare, in general situate sub 350 m alt.In partea Nordica, nord-vestica se gaseste Campia Flandrei formata pe depozite cretoase,argiloase si nisipoase. Bazinul Parisului este delimitat de Masivul Central FRancez in sud, masivul Ardeni in nord, Masivul Armorican in vest si Campia Saône, Muntii Vosgi in est. In vestul Bazinului Parisian se intalnesc se intalnesc campii argiloase cum este Campia Perche ,iar in est depresiunea argiloasa,umeda Champagne.Temperaturile medii in luna iulie sunt situate intre 18 si 20 º C, iar in ianuarie intre 0 si 4 º C, precipitatiile medii anuale oscileaza intre 500 si peste 700 mm/an.

Bazinul Acvitaniei , situate in sud-vestul Frantei constituie o regiune larg deschisa catre ocean fiind delimitate de bariera Muntilor Pirinei in sud si de Masivul Central Francez in est.Altitudinile sunt cuprinse intre 400-600 m scazand sub 100 m in vest, spre regiunea Landelor.

Hidrografie

Sena (Seine) este cel mai important rau din nordul Frantei ; isi are izvorul in nordul Masivului Central Francez ( Podisul Langres) si se varsa in Oceanul Atlantic printr-un estuar inaintea portului Le Havre.Are un regim oceanic, cu ploi de iarna. Are o lungime de 770 km. Principalele orase pe care le traverseaza sunt Paris, Troyes si Rouen. Afluentii mai importanti sunt Oise, Marne , Yonne.

Loire este cel mai lung fluviu al Frantei. Are peste 1000 km si o suprafata bazinala de circa 120 000 kmp.Loire isi are obarsia la poalele unui varf volcanic, avand un profil longitudinal in cursul superior cu multe repezisuri,chiar defile.Traverseaza si isi colecteaza afluentii din Masivul Central Francez, Bazinul Parisului, Masivul Armorican. Se varsa in Oceanul Atlantic printr-un estuar care incepe la circa 50 km de St. Nazaire.Se alimenteaza din ploi si zapada. Este navigabil cel putin pana la Nantes.Afluenti : Loiret, Vienne ,Maine, Allier. Valea Loirei a fost inscrisa in anul 2000 pe lista locurilor din patrimonial mondila UNESCO.

Garonne este fluvial cel mai scurt ce strabate Franta. Acesta izvoraste din Mtii Pirinei, are o lungime de 650 km si o suprafata bazinala de circa 85 km². Se varsa in Golful Biscaya ( Oceanul Atlantic), formand estuarul Gironde.Afluenti : Tarn, Lot, Dordogne.

Rhone (Ron) izvoraste din Alpii elvetieni.Are o lungime de 813 km dintre care 521 km in Franta.La Lyon ( cel mai mare oras pe care il strabate) intalneste cel mai important tributar al sau Saône. La Arles Ronul se imparte in doua brate principale forman delta Camargue. Se varsa in Marea Mediterana.

Rinul formeaza granitade sud a Frantei cu Germania pe o lungime de 190 km si se varsa in Marea Nordului printr-o delta pe teritoriul Olandei. Este una dintre cele mai circulate cai fluviale din Europa.

Clima Clima temperata (temperatura medie anula: 110C ) cu puternice influenteoceanice, variind in funcţie de altitudine si de dispoziţia reliefului. Vanturile dominantesunt cele de vest, care aduc ploi bogate, temperează frigul iernilor si căldura verilor(temperatura medie din luna ianuarie de peste 00 C) . In estul Franţei, clima are nuanţacontinentala; in sud are caracter mediteranean (veri calde si relativ secetoase, ierniblande si umede), iar in zona munţilor inalti caracter alpin (ierni geroase cu zăpeziabundente, veri răcoroase.

Lacuri

Barajul Monteynard

-Barajul Monteynard este un baraj în de arc construit în anul 1962, pe râul Drac,

în departamentul Isère, din sud-estul Franței. Barajul, cu o înălțime de 153 m

este situat la o altitudine de 630 m și se află la o distanță de 25 km sud

de Grenoble și 10 km de localitatea La Mure.

Lacul de acumulare Monteynard-Avignonet creat în amonte de baraj are o

suprafață de 6,60 km2 și o adâncime maximă de 115 metri.

Lacul Geneva

Lacul Geneva sau Lacul Leman (franceză Léman, francoprovensală Lèman)

este cel mai mare lac din Europa occidentală. Numele său, probabil de origine

celtică, a intrat în franceză prin intermediul limbii latine.

În formă de corn, (sau ca o virgulă), lacul are malurile nordice, vestice și estice

în Elveția și malurile sudice în Franța. Frontiera dintre cele doua țări trece prin

mijlocul lacului.

Lacul Geneva este traversat de la est la vest de către fluviul Ron.

Formarea lacului are origini multiple în urma cu 15 mii de ani: alunecări tectonice

în partea denumită "Marele Lac" și prin topiri ale ghețarilor pentru partea numită

"Micul Lac" (între Genèva și Yvoire).

Lacul SautetLacul Sautet este un lac de baraj pe râul Drac, la limita dintre departamentele Isère și Hautes-Alpes, în partea de sud-est a Franței. Barajul în arc a fost construit între anii 1930 - 1935. Pe lacul Sautet există amenajări pentru practicarea sporturilor nautice.

Fauna si Flora

Padurile, in principal de foioase, ocupa mari suprafete in muntii Alpi, muntii Jura si Vosgi. In landele nisipoase din Sv se dezvolta paduri de pin si anin, iar in Corsica este dominant maquisul mediteranean. Fauna este relative bogata:pasari (flamingo, egrete,), ursi (In Pirinei), vulturi, marmote, ibex,mufloni ( in Corsica).

PopulatiaIn prezent populaţia Franţei este de aproximativ 59128187 de locuitori, adică 109locuitori pe kilometru pătrat (in 1800 erau 27 mil. de locuitori); populaţia urbana fiind75% si cea rurala de 25%. Natalitatea este de 1,41%, mortalitatea de 1,02% si sporulnatural de 0,39%; speranţa de viata la naştere este de: 74,9 ani la barbati si de 82,8 ani

la femei. In anul 1975 peste 90% din populaţia Franţei sunt francezi, restul fiind:algerieni, portughezi, spanioli, italieni. Cele mai mari densităţi de populaţie seinregistrează in regiunea pariziana (800 loc./km2), Pas de Calais (310 loc./km2), Lyon(250 loc./km2), Marseille-Nice (200 loc./ km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Champagne-Ardenne (50 loc./km2), in SV (20-60 loc./km2), inAuvergne şi Franche-Comte (50-60 loc./km2), in insula Corsica (25 loc./km2) si in Alpi(15 loc./km2). Cultele sunt: catolicism (81%), protestantism (2%), islamism (1%),mozaism (5%), iar 11% sunt atei.

II) DIVIZIUNI ADMINISTRATIVEFranţa este impartita in 96 de departamente, grupate in 1964 in 21 deregiuni si o colectivitate teritoriala (Corsica) pentru Franta metropolitana.Teritoriile dependente sunt: D.O.M. : Martinica, Guadelupa, Reunion, Guyana;T.O.M. : Polinezia, Noua Caledonie, Wallis-et-Futuna; T.A.A.F.(TeritoriiAustrale şi Antarctice franceze).III) LIMBA OFICIALAFranceza- limbă indo-europeană aparţinand grupului limbilor romanice ,a luatnaştere prin evoluţia latinei populare vorbite in Galia, influenţată de limba germanică afrancilor imigraţi in secolul V. In secolele XV-XVI, franceza literară (constituită pebaza dialectului vorbit in Ile-de-France) se impune ca limbă oficială unică a statuluifrancez. In secolele XVII-XX este una dintre limbile de circulaţie internaţională indomeniile diplomaţiei, ştiinţei şi culturii; din 1945 este una din cele şase limbi oficiale

şi de lucru ale Adunării Generale a ONU. Franceza este limbă uzuală sau oficială intrunmare număr de state din Europa: Belgia, Elveţia, Luxemburg, Monaco; Africa:Tunisia, Maroc; America: Canada şi Haiti; Asia de Sud-Est; Oceania (formand UniuneaFrancofonă-50 ţări).IV) ORAŞE IMPORTANTEa) Aglomerări urbaneParis-8,5mil de locuitori, Lyon-1,5 mil., Marseille-1,3 mil., Lille-1,0 mil.,Bordeaux-0,6 mil., Toulouse-0,5 mil., Nice, Grenoble, Strasbourg.b) PorturiMarseille-93,4mil.t., Le Havre-74,9 mil.t., Dunkerque-35,6 mil.t., Rouen-18,3mil.t., Bordeaux-12,1 mil.t.c) AeroporturiParis (Orly, Le Bourget, Charles de Gaulle), Nice, Marseille, Bale, Toulouse,Lyon.d) CapitalaPARIS, este situat in partea central-nordică a ţării pe fluviul Sena, in aval deconfluenţa acestuia cu Marna. Suprafaţa este de 1450km2 , cu un număr de locuitori de8,5 mil. locuitori. Aşezare a tribului celtic al parisilor , apoi după cucerirea Galiei decătre Caesar (52i.e.n.), oraş roman (Lutetia Parisiorum, Parisia), Parisul devine, in 508,capitala regatului franc al lui Clovis.- 3 -Capitală din 987şi principal centru economic, politic şi cultural al Franţeimedievale şi moderne, istoria Parisului se identifică cu cea a Franţei (sunt legateRevoluţiile de la 1789, 1830 şi 1848).In secolele XVII –XIX , oraşul se impune ca o metropolă culturală a Europei. Cel

mai mare centru economic al ţării concentrează 50% din activitatea comercială şifinanciară a ţării şi peste 25% din industria Franţei.Cel mai mare nod de comunicaţii alţării (in Paris converg 11 magistrale feroviare şi 25 magistrale rutiere), capitala dispunede 3 aeroporturi internaţionale, iar pe Sena se practică un activ trafic de mărfuri (cca 18mil.t./an). Din anul 1900 in Paris există metroul.Primul centru cultural – ştiinţific al ţării, Parisul este o adevărată metropolă aculturii: 13 universităţii („College de France”-1530, Academia Franceză-1635), 48 maribiblioteci, 45 mari muzee („Louvre”, „Carnavalet”, „Musee de l`Art Moderne”), 60teatre. Cele mai importante monumente din Paris sunt: Catedrala „Notre Dame” (sec.XII-XII), Biserica Saint Eustache (sec.XVIII), Louvre (1204-1860), Palatul Elysee (secXVIII), Arcul de Triumf (1808), Dome des Invalides (sec XVII cu mormantul luiNapoleon I), Turnul Eiffel (1889), Opera (1862), Bazilica Sacre –Coeur, sediulUNESCO, centrul cultural „George Pompidou”.V) ECONOMIAFranta face parte din organizatile: CAN, CE, EU, NATO, NEA, OAS, UNESCO.Ţară cu economie industriala-agrară dezvoltată. Dintre resursele minerale, incantităţi apreciabile sunt: bauxita (Brignoles, Baux), gazul metan (Lacq), minereul defier (Lorraine) şi cărbunii (zona de Nord). Pe baza resurselor proprii şi a importului,Franţa şi-a dezvoltat o industrie prelucrătoare cu un ridicat nivel tehnologic, care şi-adublat nivelul in perioada 1970, antrenand 50% din populaţia activă şi situand Franţa pelocul VI pe glob. In ultimii ani, industria Franţei cunoaşte schimbări structurale legate

de noile condiţii energetice (in 1985 energia atomică a contribuit cu 68% la balanţaenergetică.Marile concentrări ale industriei prelucrătoare sunt: zona pariziană (extrem dediversă), nordul (siderurgie, material rulant, industria lanii, maşini textile), valeaRhonului (electrometalurgie, petrochimie, nave), Sena inferioară (automobile, nave,produse petroliere, metalurgie neferoasă), zona Lyon (aeronautică, maşini textile,industria chimică, industria mătăsii). Agricultura rămane un sector de primă importanţă,antrenează circa 10% din populaţia activă şi contribuie cu 5% la formarea PNB.Creşterea animalelor asigură 55% din producţia globală (Franţa ocupă primul loc lacarne in Europa de Vest). De asemenea Franţa este o mare producătoare de vinuri,cereale (40% din producţia de cereala a CE şi locul V pe glob), plante tehnice. Reţeauacăilor de comunicaţie, complex dezvoltată, bine intreţinută, este polarizată de capitală.Produsul naţional brut (PNB) este de 500 miliarde $ şi produsul intern brut (PIB) deaproximativ 10000$/locuitor.