FORMATAREA UNUI DOCUMENT

1.Forma finalã a documentului, adicã modul în care va fi tipãrit acel document este determinatã prin ajustarea formatului de paginã (Page size, Page setup). Formatul de paginã este ales dintre formatele standard (A3, A4, A5 etc.) sau creat.

În cadrul temei Conventii din capitolul Notiuni elementare am afirmat cã un document este cules în formatul de paginã standard A4 (210×297mm) orientat pe verticatã (portret). Asa cum am mai specificat, de multe ori avem de-a face cu formatul standard Letter. Diferenta dintre cele douã formate este redatã în imaginile de mai jos.

Diferentele între formatele standard A4 si Letter, asa cum sunt ele redate de editorul Microsoft Word

1

Diferentele între formatele standard A4 si Letter, asa cum sunt ele redate de editorul OpenOffice.org 2.0 Writer (Liniile de culoare gri delimiteazã marginile formatului de paginã - tema de studiu urmãtoare!) Însã nu toate documentele sunt tipãrite în acest format de paginã. Este suficient sã vizitãm o bibliotecã sau o librãrie si vom putea observa cã publicatiile se prezintã sub cele mai diverse formate posibile. Majoritatea formatelor de paginã sunt standard însã putem observa si diverse alte formate, mai "lungi" sau mai "late" care nu sunt standard.

Formatul de paginã poate fi modificat. Aceasta înseamnã cã putem ajusta forma în care documentul nostru va fi tipãrit la imprimantã. Modificarea formatului paginii implicã urmãtoarele:

Alegerea unui format de paginã standard (dintr-o listã) sau crearea/definirea unuia special cãruia i se specificã lungimea si lãtimea (în unitatea de mãsurã setatã/impusã implicit).

Alegerea orientãrii: pe verticalã (portret - portrait); pe orizontalã (peisaj - landscape).

Microsoft Word - Formate de paginã cu orientare verticalã (Portrait) si orizontalã (Landscape)2

OpenOffice 2.0 Writer - Formate de paginã cu orientare verticalã(Portrait)si orizontalã (Landscape)

2. Distantele de la text pânã la cele 4 laturi ale formatului de paginã se "regleazã" prin ajustarea marginilor (margins) stânga (left), sus (top), dreapta (right) si jos (bottom).

Ajustarea marginilor trebuie efectuatã cel putin din douã considerente:

1. Cele mai multe imprimante nu sunt capabile sã tipãreascã pe întreg formatul hârtiei si în acest caz avem de-a face cu o zonã neimprimabilã (Nonprintable Area). Aceastã zonã se aflã de jur împrejurul paginii si are o lãtime dependentã de tipul imprimantei.

2. Este inestetic sã se tipãreascã un document pe întreg formatul paginii (bineînteles exceptând unele afise si materiale publicitare).

Dacã marginile sunt egale ca valoare avem o pozitionare simetricã a textului în paginã iar dacã sunt inegale, o pozitionare asimetricã.

Microsoft Word - Pozitionarea simetricã (stânga) si asimetricã (dreapta) a textului în paginã

3

OpenOffice.org 2.0 Writer - Pozitionarea simetricã (stânga) si asimetricã (dreapta) a textului în paginã3.Introducerea numãrului de paginã se face de regulã o singurã datã, la începutul

documentului. Editorul de text va introduce automat numãrul de paginã pe toate paginile, fãrã a "face" nici o gresealã.

În afarã de ajustarea formatului de paginã si a marginilor, o altã operatiune pe care o vom face în cadrul formatãrii unui document este inserarea numerotãrii paginilor. Acest lucru se face de regulã o singurã datã, la începutul documentului iar editorul de text va avea grijã sã "punã" automat numãrul pe fiecare paginã.

Notã: numãrul paginii poate fi formatat.

Dacã documentul este tipãrit doar pe o singurã fatã a hârtiei, numãrul paginii poate fi pozitionat în paginã în oricare dintre urmãtoarele 6 pozitii:

SUS - STÂNGA sau CENTRU sau DREAPTA

JOS - STÂNGA sau CENTRU sau DREAPTA

→

4

Dacã documentul va fi tipãrit pe ambele fete ale hârtiei avem încã douã pozitii si anume:

SUS - stânga pentru numãrul/pagina par(ã) si dreapta pentru numãrul/pagina impar(ã)

JOS - stânga pentru numãrul/pagina par(ã) si dreapta pentru numãrul/pagina impar(ã)

→

Microsoft Word: exemplu de numerotarea paginilor (editare!)

5

Microsoft Word: exemplu de numerotarea paginilor (vizualizare!)

OpenOffice.org 2.0 Writer: exemplu de numerotarea paginilor

6

4. Fonturile (colectii de litere, cifre, simblouri si semne de punctuatie care au un design particular si care au un nume) permit tehnoredactarea cu cele mai diverse stiluri. Fonturile cu care putem lucra depind de imprimantã si de sistem. Fonturilor li se pot modifica înfãtisarea, mãrimea, pozitia si culoarea.

Un font este o colectie de litere, cifre, simblouri si semne de punctuatie care au o înfãtisare proprie (un design particular). Fonturile sunt "organizate" pe familii fiind rodul muncii de creatie a unor designeri din domeniul publicitar sau tipografic. Fonturile, numite în unele lucrãri si fonte, au un nume si sunt caracterizate de atribute (înfãtisare, mãrime, pozitie si culoare).

Câteva exemple de familii de fonturi

Înfãtisarea/stilul fonturilor poate fi, cel mai adesea, dupã cum urmeazã:

Înfãtisarea/stilul fonturilorTerminologia în limba englezã

Traducere/adaptare la limba românã

Normal normal

Bold distinct

Underline subliniat

Double Underline subliniat cu linie dublã

Italic cursiv

Outline (numai) contur

Shadow umbrit

SMALL CAPITALS majuscule "mici"

Strikeout / Strikethrough

tãiat cu linie orizontalã

7

Câteva stiluri ale fonturilor (Microsoft Word)Câteva stiluri ale fonturilor (OpenOffice.org 2.0 Writer)

Desigur cã existã si alte înfãtisãri/siluri ale fonturilor, mai putin utilizate decât cele mentionate mai sus, dar acelea nu sunt specifice editoarelor de text luate în considerare.

În majoritatea editoarelor de text, mãrimea fonturilor se mãsoarã în points (pt). Point este unitatea de mãsurã în industria tipograficã si este aproximativ egalã cu 1/72 dintr-un inci, un inci fiind egal cu 25,4 mm. Mãrimea în points a unui font ne aratã înãltimea lui.

Exemple:

Mãrimea unui fontîn points (pt)

Mãrimea aceluiasi fontîn inci

Mãrimea aceluiasi fontîn milimetri (mm) 1 inci = 25,4 mm

SAU1 inci = 2,54 cm

    

12 1/6 4,2

18 1/4 6,3

36 1/2 12,7

72 1 25,4

720 10 254

Exemplu de mãrime a fonturilor (Microsoft Word)Exemplu de mãrime a fonturilor (OpenOffice.org 2.0 Writer)

Nu confundati mãrimea unui font exprimatã în points (pt) cu cea exprimatã în characters per inci (cpi). Cpi este numãrul de caractere care "încap" unul lângã celãlalt într-un spatiu de 1 inci (1 inci=25,4 mm). Existã si o relatie de conversie între cele douã si anume pentru a converti cpi în points se împarte cifra 120 cu numãrul de caractere/inci (cpi) iar pentru a converti points în cpi se împarte cifra 120 cu numãrul de points (pt).

Exemple:

Mãrimea în point Mãrimea în cpi

6 20

8 15

10 12

12 10

20 6

8

Pozitia fonturilor se utilizeazã atunci când avem nevoie de indici si exponenti si este:

1. subscript (pentru indici)2. superscript (pentru exponenti)

Exemple deindici si deexponenti:

1. Indici: x1, x2, xn, H2SO4, C2H5-OH etc.

2. Exponenti: x2, x3, xy, cos2x, tan3y etc.

Indici si exponenti (Microsoft Word)

Indici si exponenti (OpenOffice.org 2.0 Writer)

9

Dacã dorim sã accentuãm "greutatea" unor cuvinte sau dacã tipãrirea documentului se face cu o imprimantã color, atunci putem utiliza capacitatea editoarelor de text de a schimba culoarea fonturilor. Iatã mai jos câteva exemple:

textîn

ALB

textîn

NEGRU

textîn

ROSU

textîn

PORTOCALIU

textîn

GALBEN

textîn

VERDE

textîn

ALBASTRU

textîn

INDIGO

Câteva culori ale fonturilor - Microsoft Word

10

Câteva culori ale fonturilor - OpenOffice.org 2.0 Writer

Note: Dacã aveti monitor color afisarea textului se face în culori chiar dacã îl veti tipãri monocrom. În mod analog, afisarea textului color se face monocrom (pe un monitor monocrom) si se poate

tipãri în culori pe o imprimantã sau ploter color.

Exemple pentru formarea unei pãreri de ansamblu: Fonturile si atributele lor în Microsoft Word XP

În editorul de text Microsoft Word XP, dupã selectarea blocului de text, fonturile si atributele lor se pot ajusta astfel:

1. Accesarea itemului Format (din bara meniu) si alegerea optiunii Font.2. Se face un clic pe simbolul iconic pentru comandã rapidã Font (dacã acesta a fost "plasat" în

una dintre trusele cu instrumente).

11

La deschiderea ferestrei Font, puteti alege toate optiunile posibile legate de fonturi si atributele lor: Font - familia de fonturi Font style - stilul fontului Size - mãrimea fontului Underline - felul sublinierii Color - culoarea fontului Effects - indice, exponent, umbrire etc.

Toate modificãrile efectuate le puteti vizualiza (Preview) si impune ca implicite dacã alegeti optiunea Default....

12

O parte din modificãri le puteti efectua abordând optiunile posibile legate de fonturi si atributele lor aflate în trusa instrumentelor de formatare. Acestea sunt (în ordine, de la stânga spre dreapta):

1. Style - stilul fontului 2. Font - familia de fonturi

3. Font Size - mãrimea fontului

     

4. Bold - literã distinctã5. Italic - literã cursivã

6. Underline - subliniere

Word XP - Trusa instrumentelor de formatare

Font Color - culoarea fontului (simbolul iconic aferent acestei functiuni este ultimul înspre dreapta).

5.Spatierea liniilor de text (Line Spacing) este distanta mãsuratã între douã linii consecutive de text, este dependentã de fontul utilizat si poate poate fi atât subunitarã (mai rar) cât si supraunitarã.

Sã ne gândim putin la masinile de scris mecanice. La sfârsit de rând, prin executia a ceea ce se numeste retur de car, se avanseazã la rândul urmãtor. Distanta între cele 2 rânduri este "setatã" de cãtre utilizator si poate fi la "un rând", la "un rând si jumãtate" si la "douã rânduri". Cu foarte rare exceptii se pot alege si alte distantãri între linii si aceasta din cauza sistemului mecanic al masinii care permite ajustarea doar "în pasi".

Spatierea la "un rând" înseamnã cã distanta între douã rânduri ale textului este aproximativ egalã cu înãltimea fontului cu care se lucreazã. De exemplu, dacã lucrati cu un font de 12pt (pt=points, 1pt=1/72 dintr-un inci, 1inci=25,4mm), atunci distanta dintre douã rânduri de text la "un rând" este 12/72 inci (aprox. 4,23mm).

Tehnoradactarea computerizatã modernã este mult mai flexibilã si face posibilã spatierea (distantarea) liniilor de text într-un mod mult mai simplu. Este suficient sã se selecteze un bloc de text sau chiar întregul document si sã se aplice spatierea doritã.

Aici trebuie mentionat cã editoarele actuale permit spatierea "clasicã" specificã masinilor de scris mecanice dar si spatieri "cu mai multe zecimale". De exemplu se poate alege o spatiere la "1,35 rânduri", sau una la "2,74 rânduri" sau chiar una subunitarã la "0,85 rânduri".

6.Alinierea textului în raport cu marginile se poate face la stânga, la dreapta si pe mijloc atât pentu o singurã linie de text (Alignment) cât si pentru mai multe (Justification). Alinierea între margini a unui bloc de text scris pe mai multe linii se mai numeste "Full Justification". Indentul, indentul bilateral, indentul negativ si alinierea tabularã sunt tot aspecte ale alinierii textului.

Prin alinierea textului întelegem pozitia pe care o ocupã textul în raport cu marginile din stânga si din dreapta ale paginii.

13

Aici trebuie fãcute câteva precizãri. Terminologia de limbã englezã are, pentru alinierile de text, doi termeni echivalenti si anume: "justification" si "alignment". De multe ori (nu însã si obligatoriu), prin "justification" se întelege alinierea mai multor linii de text între margini, în timp ce prin "alignment" se întelege doar alinierea unei singure linii.

Dacã vorbim despre alinierea textului, trebuiesc detaliate urmãtoarele:

Alinierea la stânga (Left Justification sau Left Alignment); Centrarea (Centre Justification sau Centre Alignment); Alinierea la dreapta (Right Justification sau Right Alignment); Alinierea între margini (Full Justification); Indent si indent bilateral (Indent); Indent negativ (Hanging/Negative Indent); Alinierea tabularã (Tab Align)

7.Antetele si subsolurile sunt utilizate atunci când informatia (text sau/si graficã) se repetã pe toate sau pe majoritatea paginilor unui document. Dacã informatia este în partea de sus a paginii avem de-a face cu un antet (Header) si dacã este în partea de jos a paginii avem de-a face cu un subsol (Footer).

Sã ne închipuim cã avem un document cu mai multe pagini si cã pe fiecare dintre aceste pagini avem, atât în partea de sus cât si în partea de jos a paginii, informatii care se repetã în mod identic. Ar fi o adevãratã problemã sã trebuiascã sã introducem atâta text (iar uneori si lucrãri de graficã) sau respectiv sã copiem acelasi lucru pe fiecare paginã în parte. În plus, la orice corecturã (inserare sau stergere) textul nostru identic se va deplasa si usor se vor putea face tot felul de erori.

În contextul editoarelor de text, portiunea de text si/sau graficã ce se repetã identic pe fiecare paginã a documentului în partea de sus a paginii se numeste antet (Header).

În mod analog, portiunea de text si/sau graficã ce se repetã identic pe fiecare paginã a documentului în partea de jos a paginii se numeste subsol (Footer).

Antete (Headers) si Subsoluri (Footers) - Microsoft Word (editare)

Antete (Headers) si Subsoluri (Footers) - Microsoft Word (vizualizare)

Antete (Headers) si Subsoluri (Footers) - OpenOffice.org 2.0 Writer (editare si vizualizare)

8.Notele de subsol si note de capãt sunt explicatii, comentarii sau referinte (de regulã bibliografice) legate de textul cuprins în document. Notele de subsol sunt continute în pagina unde se aflã portiunea de text care necesitã explicatiile. Notele de capãt se însirã în ordine crescãtoare la sfârsitul documentului.

Notele de subsol si de capãt sunt explicatii, comentarii sau referinte (de regulã bibliografice) legate de textul cuprins în document. Diferenta între cele douã constã doar în faptul cã notele de subsol sunt în aceeasi paginã cu cuvântul (explicat, comentat etc.) din document în timp ce notele de capãt se însirã în ordine crescãtoare la sfârsitul documentului.

14

Notele de subsol si de capãt se pun în evidentã prin aparitia unei cifre (1, 2 etc.) sau a unui simbol (*, ** etc.) la capãtul din dreapta a ultimului cuvânt care necesitã explicatii, comentarii sau referinte.

Observatie: Pentru începãtori este uneori înselãtoare aparitia numãrului care "aratã" o notã de subsol sau una de capãt si se crede cã este o cifrã/simbol în pozitie "superscript". Vã veti putea da seama dacã este o notã de subsol sau de capãt dacã:

vizualizati întreaga paginã (Preview) observând si partea de jos a paginii; vizualizati ultimele pagini ale documentului

Paginã cu notã de subsol - Microsoft Word

15

Paginã cu notã de capãt - Microsoft Word

Câteva elemente ale unei pagini cu text

16

17