.A j iu l l l XII. AR ADU, 30. Octomyre (11. Noemvre) 1888. Nr. 4 4 .

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

PEETIULU ABONAMENTULUI. Pentru Aus tro -Ungar i ' a :

P e unu ana 6fl.—cr., pe V* ana 2 fl. 50 cr. P e n t r u Romaii i 'a s i s tra inetate:

9 m unu ana 14 fr., pe jnmetate ana 7 frânei.

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentru pnblicatinnile de trei ori ce contiena cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fi. v. a.

Corespondentiele sé se adreseze Redactionei „BISERICA si SCOL'A."

Er b a n i i de p r e n n m e r a t i u n e l a TIP O GRAFI'A DIECESANA in A R A D .

Hori ttîiit i'î i măriei regesci in procetvlv, de despartiré ierarchica alu

romaniioru din Satu-Chinesu.

Publicâmu astadi sententi'a curiei regesci din Budapest'», adusa in procesulu de despartiré ierar­chica ala romaniioru din Satu-Chinesu de catra core­ligionarii şerbi, si respective de catra ierarchi'a ser-besca.

Este unu acta de valdré istorica acosta sententia. Despărţirea ierarchica a romaniioru dreptcredin-

tiosi din pârtile uugaro-banatice de catra ierarchi'a serbésca a fost visuln de anru, pentru a carui'a rea-lisare au luptatu vrednicii noştri înaintaşi de aprdpe 100 de ani incoee. Bărbaţi mari ai bisericei si nea­mului nostru si-au facutu de problema a vieţii loru a lupta pentru realisarea ideii canonice: de a-se în­truni toti romanii dreptcredintiosi din acést'a tióra sub o metropolia autonoma. Si cand prin articlulu de lege IX. din 1868. s'a ennnciatu despărţirea ierar-ehiea a romaniioru de catra şerbi, si faptice s'a pusa in lucrare au remasu anele cestiuni pendente si res­pective neresolvite. >

Un'a din aceste cestiuni si cea mai însemnata a fost Gestiunea despartirei ierarehice a romaniioru din asia numitele comune mestecate, remasi sub ie­rarchi'a serbésca.

încercarea de despartiré pre cale amica s'a po­iata efeptul numai in anele din comunele micste, si si in acestea numai en mari sacrificio din partea cre-dintiosiloru de naţionalitate romana.

A fost apoi de sigura ana lacra forte grea dia partea bisericei romane de a începe procesa facía de ® biserica sora; dar in sfersitu am trebuitu se re-curgemu si la acesta mijlocu. Prímula procesa de a-«esta natura este ala romaniioru din Satu-Chinesu. Acesta procesa, precum se vede din sententi'a, ce mrméza, a trecutu prin tote instantiele, si acum este Tesolvitu prin sententi'a cariei regesci ia moda definitiva.

Ia acesta sententia pentru noi cá biserica ro­mana este de interesa, ca in motivele sententiei s'a

recunoscuta dreptulu flecarei dintre părţi de ase con­stitui in comuna separata, ér in privinti'a averii s'a enunciatu de Cinosura proportiunea numerica, si res­pective numérala sufleteloru, si adecă precum pana cand am fost in comuniune, am portatu de o potriva sar­cinile in proportiunea numerului: toema asia se-ne impaitesimu la impartiré in proportiunea numerica din averea comuna. Prin acesta dispusetiune a ca­riei s'a modificata sentinti'a tablei regesci si a tri­bunalului, cari deciseră a-se impartí averea biseri­césca in jnmetate, intre romani si intre şerbi, ceea ce pentru noi ar fi fost nefavorabila

Trecendu deci cestiunea despartirei ierarehice prin acesta sententia intr'unu stadiu mai favorabila pen­tru noi, sperâma, ca atât consistoriele eparchieloru directa interesate Arad si Caransebeş u, cât si delegaţia* nea eongreSuala voru procede mai repede si mai ca înlesnire intru regularea definitiva a acestei afaceri.

Sententi'a, de carea vorbimu, suna in urmato-riulu modu :

Tir. 5702. P. 1888. —

In numele Maiestatei Sale, al regelui. Cur Va regia ungarica :

Actori Miron Komanu archiepiscop si metropolit greco-oriental roman, si loan Metianu episcop roman greco-oriental din Arad, si credincioşii romani greco-orientali din comun'a Chines pentru comun'a bisericósca greco-orientala romana ce are se se infiintieze in Chines,' representati de advocatul Georgiu Serbu,

Acusati German Angeliciu patriare greco-oriental gerbesc, Georgiu Brancoviciu episcop greco-oriental din Temisióra si Nicolau Nicoliciu paroc greco-oriental ser-besc din Chines, precum si credincioşii greco-orientali şerbi din Chines pentru comun'a bisericésca greco-orientala serba ce are se se infiintieze in Chines, representati de ad­vocatul Petru Iocoviciu,

in procesul erdinariu pentru despărţirea bisericésca si pentru averea parochiala si şcolara, ce s'a pus in cur-

gere innaintea tribunalului reg. din Budapesta ca innain-tea judecătoriei delegate, si tot acolo s'a deliberat cu sentinti'a din 17. januariu 1888. Nr. 34,678. era dupa apelatiunea pârtii acusatdrie s'a revediut la tabul'a reg. judieiaria din Budapesta cu sentinti'a din datul 10. aprile 1888. Nr. 10,611,

acum dupa apelatiunea partí acusatorio din 11. msju 1888. Nr. 15,723. curi'a luând acel proces la re-visiune ia siedinti'a sa publica ce s'a tienut in 20. si 21. septembre 1888. aduse urmatóri'a

Sen t in t i a : I.

In priviati'a edificiului bisericesc si a fundului bi­sericesc, precum si in privinti'a aparamintelor si apar-tenintielor bisericesc), mai departe in privinti'a averii scolarie si a capitalului bisericesc ce este depis la in­stitutul de credit „Timisiana," se schimba sentintiele amen-duror judotielor inferiere astfeîiu, că

1. edificiul bisericesc si fundul biserieese de sub Numeral topografic 350. din protocolul de carte fundu-aria cu Nr. 306. al comunei Chines, si cas'a cu Nr. 559., cuprinsa in acel protocol sub Nr. top. 591. °dinpreuna cu aparamintele si apartenintiele bisericesci ce sunt enu­merate in sentinti'a judecătoriei prime in partea^dispo-sitiva sab II. 2—9. — si eseeptiunand numai cărţile bisericesci in limb'a slava — se adjudeca acusatóriei comune gr. or. romane din Chines, ca parta eschiva din comuniune si proprietate a comunei aceleia dirept fonda­tiune bisericésca, cu acel adau5?, că acusatóri'a comuna bisericésca gr. or. romana din Chines, pentru reseum-perarea acelor obiecte, este detdria se platésca acusatei comune bisericesci gr. or. serbe din Chines 4990 florini 17 cruceri, —

2. cas'a şcolara de la Nr. 283. cu fundul casei si cu gradin'a, de sub Nr. top. 306. cuprinse in proto­colul Nr. 264. de carte funduara a comunei Chines, precum si noul edificiu de scdla rădicat pre acel fund, cu grajdul, sioprul, cocin'a si fantan'a (sentinti'a judecă­toriei prime, II. 12—17) se adjudeca acusatóriei comune bisericesci gr. or. romane ca parte eschisiva din comuniune Ei proprietate dirept fondatiune şcolara, cu acel adaus, că partea acusatoria este detdria, pentru rescumperarea ace­lor obiecte, se platésca acusatei comune bisericesci serbesci gr. or. 2359 fior. 18 crac. ; din contra

3. gradin'a suplinitdria si fenatiul de sub Nrii top. 821 BÍ 1726. cuprinse la cartea funduara in protocolul ace­leia cu Nr. 264. se dispune ca se :?e inpartiósca in na­tura intre comunile bisericesci litigante, astfeliu, ca 2 / 3 . se se dee in proprietatea si in possesianea comunei bise­ricesci acusatoria romane, era 7«- acusatei comune bise­ricesci serbe, dirept fondatiune şcolara, conform procedu-rei de essecutiune regulata In §§. 220. si 221. artielul de lege LX. din 1881.

4. capitalul bisericesc de 3441 fi 57 cr depus la institutul de credit „Timisiana" dinpreuna cu interesele, compete in % dirept proprietate comunei bisericesci ro-

| mane acusatdrie (2867 fl 80 5/ 6 cr) era comunei acúsate V, (573 fl 56V, cr.)

II. > In privinti'a celor 3 sessiuni preotesei, cuprinse | in protocólele cu Nr. 538., 557. si 558. din cartea fon-í duala a comunei ¡Chines, se aproba sentinti'a apelata j de la tabul'a regia judiciaria, si acestea se se inparta in 5 natura intre comunile bisericesci litigante precum aréta Í sentinti'a jude atonei prime in partea sa dispositiva sub i III. puntele 19., 20., 21. si IV. puntele 5., 6.

III. \ Ce privesce locul cimiteriului vechiu si locul <â-$ miteriului nuou, mai departe pretensiunile active ale bî-\ sericei dupa trasul clopotelor, scaune, bani inprumutati ? si interesele restante dupa acei bani, precum si in pri-\ vinti'a actiunei de conpensatiune ce a radicat'o partea a-< misata pentru usufruetil C6 nu s'a prestat de la ave-X rea şcolara, — remane neatinsa sentinti'a forului al doile, Í respective dispusetiunile din sentinti'a judecătoriei prima j III. 22., 33., 24. si IV. 8., 9. si V. 3 precum si celea $ de sub VII. i De aseminea reman neatinse acele dispusetiuni din ^ sentintiele judecatorielor inferiori, de dupa cari cărţile \ liturgice in limb'a slava, tdte au se se predee acusatei i comuni bisericesci serbe, era matricúlele tdte au se se i puna sub ingrigirea preotului roman, reservandu-se preo-5 tului serb dreptul a le intrebuintiá gratuit (sentinti'a ju-s decatoriei prime IV. 7. si V. 2.) \ IV. s Sum'a i e rescumperare, judecata mai sus, sub I.

1. si 2. in 4990 fl 17 cr. si 2359 fl 18 cr. de tot 7349 fl > 35 cr. se indetoresce comun'a bisericésca acusatoria ro-5 mana ca, in decurs de 3 ani, soeotinda-se de la inmanua-i rea sentintiei de facía, s'o platésca comanei bisericesci < acúsate serbe, in trii rate anuali egale, amenintiandu-i-se ? cu essecutiune. Era pana cand nu va plaţi deplin acesta ? suma, comua'a bisericésca romana este detdria se suferă 5 ca in biserica, cu privire la limb'a si la ordinea servitiu-\ lui dumnedieesc, se remana starea ce a fost mai nainte \ de începerea actiunei de despartiré. \ Dar in privinti'a nemobilielor, se iudreptatiesce fie-\ carea dintre comunile bisericesci litigante, ca inpartirea ) faptica s'o pdta urge si prin essecutiune, in sensul sen­ii tintiei de facia, si dupa decurgerea alor 15 dile de la in-í manuare, autoriaanda-se fieearea parte, ca dreptul seu de \ proprietate la nemobile, ee i s'a adjudecat, se-1 pdta in­ii corporá la cartea fanduala (însemnând caracterul nationa-şj litatei sale.) Cu o cale se enuncia prin acést'a, că pentru ¡ asecurarea sumei de rescumperare 7349 fl 35 er adjade —

I' cate comunei bisericesci acúsate serbe, totodată se se in­corporeze la cartea fuuduala si sarcin'a pre nemobilele co­munei bisericesci acusatdrie romane.

Era cu sum'a capitalului, ce s'a depus la institutul de credit „Tunisiana," fiecare comuna bisericésca litiganta pdte dispune mmaidecât, in proportiunea de proprietate ce i s'a adjudecat mai sus sub I. 4. si — precum de

Anula XII. B I S E R I C A 8? S C O L ' A 351

aine se intielege — intre marginile contractului ce-1 vor jş fi avend cu numitul institut de credit. '

V. Cn privire la spesele curmate ale procesului si la o- |>

aorariele stabilite advocaţilor, se aprdba sentintieîe jude- i catorielor inferiori, era onorariul advocatului acusatoriu i pentru apelatiunea ultima se stabilesce in 60 fl avend ? faitit'a sa propria se-i solvesca peste spesele de timbru, i

Motive: \ Articlul de lege IX. din 1868. li-a recunoscut ere- <

«Hnciosilor romani si şerbi, de religiunea greco-orientala, i cari vietiuesc in comuniune prin comunităţile lor biseri- > sesci, li-a recunoscut acel dirept, se se p6ta desparţi unii s de alţii, pre basea nationalitatei; si dupa arangiarea reia- { tăunilor comune ce privesc biseric'a si averea, se pdta j fiecare formă, in sinul propriei sale provincie bisericesci l ^mitropolia), comuna separata bisericesca romana seu < serba. Validitarea acelui dirept intentiuneza si procesul i de facia, si de aceea actorii romani si acusatii şerbi, <• iaca in acesta sentintia, trebuira anumiţi ca pers6ne juri- \ aice separate, unii se annmesc comuna bisericesca romana < gr. or., alţii comuna bisericesca serba gr. or. — fora pri- i -?ire le aceea, cumca in fapta si in forma, densii numai j dupa acest'a vor compune separate comunităţi bisericesci, \ s i fora privire la aceea, că casualminte densii se pot ala- \ tura, ca parochia filiala, la alta comuna bisericesca ro- \ mana sân serba, ceea ce — daca ar intreveni — nu va \ schimbă intru nimica acele relatiuni, privitdrie la biserica \ ai la avere, ce sunt stabilite prin sentinti'a de facia. s

Dupa premiterea acestor'a si facia cu pretensiunile i Teciproce ale partitelor litiganti pentru inpartirea averii \ bisericesci, a trebuit mai anteiu se judecăm cumca ce \ vine sub inpartire, dupa cari modalităţi se se efeptue"sca \ inpartirea, si desclinit cumca carea se fie proportiunea \ seu chei'a la inpartire ? \

Precum marturisesce protocolul O. a. compus in X Chines Ia 8. octobre 1872, locuitorii, atât acusatorii \ xomani cât si acusatii şerbi, au recunoscut cumca in- > trega averea bisericesca si şcolara din Chines este pro- > prietate si posessiune comuna, fiind de facia la acesta ? Tecunoscere comisiunile delegationali congresuali, cea ro- > mana si cea serba, si pretorul, ca organ al municipiului, \ dechiarand tot atunci atât romanii cât si serbii, cumca nici unei partite nu competw nici un drept eschisiv. Nu- j mai cărţile bisericesci in limb'a slava, le-au dechiarat a- 5 mendoue părţile, sub decursul procesului, de proprietate eschisiva a şerbilor, si s'au invoit amenddue părţile intru \ aceea, ca aceste cârti se se predee comunei bisericesci \ serbe fora inpartire. Era cu privintia la lustrul, însemnat \ b positiunea 11. din conscrierea N. a. judecatori'a prima \ a respins'o pre acusat'a comuna bisericesca carea formă \ pretensiune de proprietate eschisiva, si in contr'a acestei \ respingeri dens'a n'a rădicat apelatiune. Prin urmare, cu < esceptiunea cărţilor in limb'a slava, vine sub inpartire in- ; treg'a avere bisericesca si şcolara, carea este înşirată i

bine sub II. in partea dispositiva a sentintiei de la jude­catori'a prima.

Cu privire Ia modalităţile inpartirii si la propor-tiune séu cheia, învoirea generala A. a. (Vereinbarung) stabilita de delegatiunea congreselor, a celui serb si ro­man, la 1871. in caşul presinte nu s'a potut primi si accepta necondiţionat ca Cinosura si ca regula obligatoria. Pentru că din testul si din spiritul aceleia invederéza a-priat, cumca delegatiunea congreselor a voit s'o dee numai de instrucţiune si de îndrumare pentru comissiunile es-mise a conduce si a efeptui procedur'a de inpacatiune, si cumca in acea învoire a dorit se esprima numai princi­píele conducatórie, pe a caror'a basa poftiá se se efep-tuésca inpacatiunea in comunile miste romane-serbe, dar totodată numit'a delegatiune a dechiarat espres in pun­tul XvTH. din „Vereinbarung", că in caşul daca nu ar succede inpacatiunea ce se va incercá - in comunile miste, despărţirea se va intenta pre calea legala procesuala. Prin acést'a, insasi delegatiunea congresuala s'a enunciat că, cei cari nu sunt aplecaţi se pasiésca la inpacatiune pre basea principielor din „Vereinbarung," aceia pot se-si vă­ii diteze pretensiunile lor, la direpturi si la avere, pre calea judiciala. De altmintre, acesta cale li este asecurata pârtilor interesate si in §. 8. art. IX. din 1868. astfeliu, in cât numit'a delegatiune nu li-a potut micsioră dreptu­rile ce le aveau in asta privintia, dar nici n'a voit se le micsioreze, câ decumva principíele statorite de dens'a le credea obligatorie necondiţionat pentru fiecine, atunci de secur nu îndrumă la calea procesului zadarnic pre aceia, cari nu sunt aplecaţi a face inpacatiune pre basea acelor principie. — Cu tote acestea, nu se eschide, ca judele, se nu pdta accepta si aplica principiele cuprinse in în­voirea A. a. atunci si acolo, unde le afla eorespundietórie cu direptul, cu direptatea si cu postulatele ecitatei.

Astfeliu forul acest'a al triile, in privire la averea bisericei, a socotit de acceptabil, ca edificiul bisericei, fnndol bisericei si aparamintele bisericesci (co esceptiunea cărţilor liturgice in limb'a slava) se le tiena sieşi, nein-partite si in natura, comun'a bisericesca acusatoria ro­mana, era valorea de estimatiune a obiectelor acelor'a, s'o platésca in bani la comun'a bisericesca acusata serba, luandu-se de proportiune numeral sufletelor. Comun'a bi­sericesca acusata inca s'a invoit in aceea, ca edificiul bi­sericesc si aparamintele bisericesci se se predee in natura, dirept parte, comunei bisericesci romane, inse sum'a de reecumperare dopa obiectele înşirate o pretinde, no in proportiune la numerul sufletelor, fora in proportiune e-gala, adecă pretinde diumetate din pretiul de estimatiune, si in acesta proportiune doresce ca si din fundal biseri­cei se i se predee diumetate in natura.

Dar acesta pretensiune a pârtii acúsate, ca refe-rintia la parte egala, nu e basata, si n'o springinesce nici trecutul la care provoca, nici conceptul juristic de corpo-ratianp, ce l'a citat de argument. Câ desi ar fi dovedit aceea, cumca poporatiunea comunei Chines odinidra o for­mau serbii in precumpenire séu eschisiv: din acest'a nu se pote deduce câ in 1802. la zidirea si adjustarea bise-

352 B I S B E I C ' A si S C Ó L 'A Anuln XII.

ricei, si peste tot Ia intemeiarea comunei bisericesci, serbii '< ar fi contribuit cu valori mai mari de cât romanii s6u cu \ valori ce ar fi fost egale cu ale romanilor, si nu se pdte deduce atunci, cand insasi acusat'a comuna serba in 1872, \ cum se adeveresce sub O. le-a dechiarat tdte de comune, \ si s'a pronunciat insasi câ nu are se pretindă parte sepa- \ rata. seu eschisiva din averea bisericesca. Si in disertatiu- > nea istorica, ce o produce acusat'a partita sub Nr. 21, s inca se dice aceea, cumca in comun'a Chines inca la \ 1716 nsimerul şerbilor scadiuse foarte si locurile lor le- \ au ocupat tot mai mult romanii. /

Era ce privesce argamentatiunea partei acusate, ce \ a inprumutat'o din conceptul juristic de corporatiune, in < Chines n'au fost dCue corporatiuni de comune bisericesci l gr. or. fora numai una, si astadi inca este asia: comun'a i bisericesca gr. or. din Chines, fora atribnt de naţionalitate, ;;

si cumca acest'a, in originea sa, s'ar fi format prin o in- 1 preunare din ddue corporatiuni esistinti, acâst'a EU afirma i nici acusatii. Si se sustiene acel'a-si principiu, câsubiec- ) tul drepturilor la avere in comun'a bisericeasca, nu l'a for- \ mat si nu-1 forma singurateccii membri ai comunei bise- l ricesci, fora e subiect insasi corporatiunea ideala, comun'a i bisericesca; dar cand legea, a nume articlul IX. din 1868. !> permite, ca membrii unei corporatiuni se se p6ta des- s parti si se infiintieze ddue corporatiuni noue, atunci acea \ corporatiune noua, ce se compune din minoritatea singu- i ratecilor membri ce se despart si n'au posiediut avere se- ? parata seu separate parti de avere, la nici o intemplare l nu p6te forma o pretensiane mai mare la averea corpo- l ratiunei vechi desfiintiate, de cât ce ar fi competit sin- > guratecilor membri ai sei, adecă cât ar fi potut duce a- ? cestia cu sine in caşul, daca densii ar fi fost subiecte de \ drept la avere in corporatiunea vechia. Câ la din contra, \ in caşul unei inpartiri egali, s'ar pute intemplâ, ca o mi- \ noritate ce dispare (de esemplu 10 suflete facia cu 1000) j se-i faca majoritatei celei mari impossibila o constituire \ in ndua comuna bisericesca, carea, chiar pentru numerul \ seu cel mare, numai cu spese mai multe s'ar pute" sus- s tiene" ca comuna bisericeasca. Acest'a n'a potut voi citatul \ articlu de lege IX. din 1868, din carele, de alta parte, ) nu se p6te splicâ se*u conclude nici acea intentiune, câ ar \ fi voit, cu ori ce pretiu, se faca possibil veri cărei mino- \ ritati, a infiintiâ noua comuna bisericesca independinte, in > loc de a se alătură, ca filiala, la alta comuna bisericesca X gr. or. de aceea-si naţionalitate. De altmintre, aici nu ni \ este permis se perdem din vedere nici acea cercustantia, X ca acusatii şerbi, fiind cu mult mai putieni la numer, au \ lipsa de o biserica mai mica, de cât actorii romani. X

Poporatiunea serba acusata, crede se pretiuda parte X «gala din averea comuna bisericesca, si pentru aceea, câ X aparamintele bisericesci, in parte mai mare, porta inscrip- \ tiuni slave. Dar faptul acest'a in sine, nu motiveza pre- X tensiunea acusatilor in privinti'a drepturilor la avere, de X ora ce inscriptiunile slave nu eschid aceea, câ la procu- X rărea acelor aparaminte, romanii fiind in majoritate au \ contribuit in mesura mai mare, de cât serbii cari sunt in X minoritate, cu cari densii fiind de o religiune au format X

inpreuna comuna bisericesca — sub jurisdictiunea mitro­politului serb si a episcopului serb.

Nici aceea nu se potè luâ aici in consideratiune, ca. in biseric'a comuna servitiul dumnedieesc s'a tienut pe-rondat romanesce si serbesce; de dra ce, precum se scie» chiar acesta cercustantia i-a îndemnat pe romani la des­părţire de mitropoli'a serbésca, ceea ce legea li-» si per­mis, reservandu-li-se ca se-si pota validità pretensioni!* in ce privesc drepturile la avere.

Pre aceste motive, judecatori'a acest'a a trei'a, cani se inparta valórea averii bisericesci, a socotit cà numerai sufletelor are se-1 aplice de proportiune séa cheia, precara s'a stabilit in Învoirea A. a. subscrisa si de delegaţii con­gresului bisericesc serbesc, si conform conscriptiunei ofi­ciali C. a. din anul 1866. ce acusatii serbi inca au pri-mit'o de basa la 1872 dupa atestarea sub O. si care con-scriptiune, prin urmare, si acum aici a trebuit se se iee de basa, serbii fac l / e

s* romanii s / e parti din comun'a bisericesca gr. or. in Chines, si acesta proportiune nume­rica n'au derimat'o essentialminte nici conscriptiunile ofi­ciali ulteriori din anii 1873 si 1880.

Fţndul bisericei inca s'a lăsat neinpartit in poses-siunea actorilor romani, cu acea sarcina, ca din pre-tiul de estimatiune Ve P a r ^ e s , ° platésca in bani şerbilor acusati. Pentru câ acel fund (séa cóla de carte fandua-ria) este o apartenintia a bisericei, si serbii nu ar pută se-si zidésca loru-si biserica pre 1 / e parte din acel'a, seu daca ar zidi: acest'a ar dâ ansa la conturbarea reciproc» in cultul dumnedieesc, la frecări perpetue si la certe.

Sum'a de bani, depusa la institutul de credit „Ti-misiana," este avere bisericesca ; se potè inparti fora nici o greutate ; si cu privintia la proportiunea inpartirii au se se aplice acele-si dispusetiuni, ca la cea lalta avere bisericesca.

Dar alta consideratiune se recere pentru cele trii sessiuni preotesei, a caror'a origine se potè cerca inde-retru pana la donatiunea domniei de pament, respective pana la fondatiunea spre scopul acel'a, ca se servósca ie basa pentru sustienerea a lor doi preoţi (unul preot ro­man si altul preot serb.) Au si fost totdeun'a si sunt as ­tadi inca in Chines un preot serb si un preot roman, caii au posiediut si posied cele 3 sessiuni, egal impartite intre densii, si cand romanii, cei in majoritate precumpenitória, au suferit acest'a fora a radica o reclamatane : prin a-cést'a au recunoscut direptul egal al preotului serbesc. Prin urmare, in acesta privintia, au trebuit aprobate dig-positiunile din sentintiele judecatorielor inferiori, cari dis­pusetiuni corespund si posessiunei faptice.

La inpartirea averii scolarle — in lipsa de veri ce dai carele ar puté se ne conduca inderetru la origine a trebuit se se iee in socotintia de o parte câ, dupa O., este avere comuna, era de alta parte se se iee in soco­tintia menitiunea acelei averi, carea adecă este pentru sustienerea şcolilor si a invetiatorilor la romani si serbi, si pentru lipsele ce se ivesc pre calea desvoltarii. Sunt in Chines dóue scoli romane si una serba, doi invetiatori ro­mani si unul serb, a caror'a sustienere pana acum'a incat

a fost o sarcina a comunei bisericesci. In conformitate cu acestea, de cheia la inpartire a trebuit se se stabilésci proportiunea de */» m farrea romanilor si 7s m favórea şerbilor. Aici a trebuit se se iee in consideratiune si a-ceea, cumca edificiele scolane si apartenintiele acestor'a, — de dupa dechiaratiunea măiestrilor, cari au fost con­sultati la ocasiunea oculatei judecatoresci, — nu se pu­teau inpartí in natura intr'un mod corespundietoriu, inse nimica nu inpedeca inpartirea fenatiului si a gradinei su-plinitòrie. Dirept-aceea, poporatiunea acusatoria romana, căreia reman in natura si întregi edificiile scolane si a-partenintiele acestor'a ce le posiede si acum'a eschisiv, se indetoresce a piati poporatiunei incusate serbe 7s parte din pretiul estimatiunei acelor'a, pre cand pentru inpar­tirea in natura a fenatiului si a gradinei suplinitórie, de dupa proportiunea stabilita, se îndruma Ia procedur'a de essecutiune.

In privinti'a celor cuprinse mai sus in puntul III. la partea dispositiva din sentinti'a de facia, se sustien neatinse sentintiele judecătoriilor inferiori, pentru cà in privinti'a acelor'a nici o partita n'a rădicat apelatiune.

Diapositiunea cuprinsa mai sus in puntul IV. este motivata prin aceea, cà amendóue partitele au inte­resul se ajungă cât mai curund la o stare regulata ei definitiva, si sum'a de rescumperare redusa aici pote comun'a bisericósca acusatoria romana s'o platésca in decurs de 3 ani fora mare ingreunare ; era acusat'a comuna bisericésca serba pote pretinde cu dreptul a?ecu-rarea ipotecaria a sumei aceleia ; si amendóue partile au drept ca se incorporeze la cartea funduala dreptul lor de proprietate la nemobile precum li s'a adjudecat.

In fine, curmarea reciproca a speselor de proces o motivéza cercustantiele procesului si pentru cà, intru cât­va, amendóue partile au cadiut cu caus'a lor.

Budapesta, 21. septembre 1888. 35,238.

N r > 1888. Decis.

Se dispune ca acesta sentintia de la judecatori'a a trei'a, se se comunice in forma autentica cu representan-tii partitelor.

Budapesta, 16. octobre 1888. Despartiementul civil de la tribu­

nalul reg, din Budapesta.

Congresulu nationalu-foisericescu. Punendu-se la votu, se primesce tecstulu din pro­

iect, cu observarea facwta de deputatulu P. Nemesiu. §-fulu 12. comisiunea propune a-se primi in tecs­

tulu din proiectu, er deputatulu E. Stanescu propune a-se mai adauge o rubrica pentru inducerea numeralul si a numirei documenteloru.

Punendu-se la votu propunerea dep. E. Stanescu, se respinge, si se primesce §. 12. in tecstulu din proiectu.

§. 13. se propune si-se primesce in tocmai. La §. 14. comisiunea propune a-se adauge dupa cu­

ventulu „concurentiloru" cuvintele: „si compune lista de candidare" ; er la finea §-lui:

„To t i c o n c u r e n ţ i i , c a r i i n t r u s e s e l i c u a l i f i c a t i u n e a au se i n t r e i n 1 i s f a d e c a n d i d a r e .

Aceste propuneri ale comisiunei se primescu. §. 15. se propune si-se primesce in tocmai. La §. 16. comisiunea propune, ca si aici, ca si la

§. 10, in locu de „foia oficiala" se-se dica: „foia desti­nata pentru publicările oficiale" ; ór dep. N. Zigre pro­pune, ca in locu de „deputata" se-se dica: „membruala sinodului protopresviteralu" si aupa cuventulu din urma „propria" se-se adaugă: „precum si parochiei protopres— viterale." Dep. I. Deseanu propune a-se mai adauge Ia acestu §. cuvintele : „pe langa carte de icmanuere s'au recepisa postala."

Tòte aceste propuneri se primescu. §. 17. comisiunea propune sè-se primésca in tocmai-Dep. O. Sorescu propune, ca cuvintele dela „adecă*1

pana la „observându se" se-se omită cu totulu, deoare­ce nu are nici unu intielesu esplicarea data ; ór dep. î . Lengeru propune, ca in locu de cuventulu „alegetorilora* sè-se dica „membriloru," si afara de cuvintele propuse df dep. Sorescu ca sè-se mai omită si cuvintele „la aceste sinodu."

Se primesce atât propunerea dep. Sorescu, cât si * dep. Lengeriu.

La §. 18. comisiunea propune, ca cuvintele „evea-tualminte o intregesce" se-se omită.

Preasanti'a S'a dlu episeopu I. Popasu propune, a>-se susţine tecstulu din proiectu in tocmai ; ér deputatoli! I. Lengeru propune, cà in loculu cuvinteloru „eventual— minte o intregesce" se-se dica : „eventualu o întregesc» si corege, daca s'a calcatu dispositive §-lui 14. din acesta regolamenta." Deputatulu Dr. D. Barcianu propune, ea in loculu cuvinteloru „membriloru sei" se se dica: „ace­lora membri" ; ór dupa cuvintele „suntu verificati" se-se puna aline'a ultima a acestui §. adecă: „La verificarea mambriloru ordinari participa numai membrii ordinari ai sinodului." Dep. E. Brote propune, ca tot in legatura eu acesta se-se dica : „Er la verificarea membriloru ad hoc t

participa toti membrii sinodului." Punendu-se Ia votu se primescu propunerile făcute?

de deputaţii Lenger, Dr. Barcianu si E. Brote. La §. 19. se nasce o desbatere mai multu stilar»

in urma căreia la propunerea dep. Ioanu cav. de Pasica-riu intregu §-ulu s'a formulata din nou in tecstulu a r ­matomi : Pie-care alegatoriu potè vota numai pentru mm candidatu, prin urmare pe siedula are a fi scrisa numai numele unui candidatu ; siedulele cu mai multe nume, se privescu de nule, ér voturile date persónelora, cari nu sunt cuprinse in list'a de candidare, nu se considera.

La §. 20. comissiunea propune, ca in locu de cuven­tulu „deputatiloru", se-se dica si aici „membriloru, 8» in Jocu de cuventulu „aceştia" se-se dica „cei presentì.*

— Se primesce. §. 21. comisîunea propune a-se primi in urmatoriulu

tecsta : Dupa incheerea votarei presiedintele comisariu sub control'a membriloru scrutinatoli nomerà voturile, si dup» constatarea acestor'a desface siedulele un'a câte un'a, si cetindu numele candidatului scrisu in ea, le preda scru-tinatorileru spre controlare ; in fine se constata resulta-tulu, si prin comisariu se enuntia acesta, si se petrece la protocolu.

Presidiala propune, ca dupa cuventulu „comisariu* din siralu primu se-se dica : „numera si" ; in loculu eu-ventului „apoi" se-se dica : „dupa aceea" ; ór in locui* cuvinteloru „in fine se" se-se dica : „acest'a" ; apoi dup» cuventulu „voturile" lasandu-se afara cuventul „si" se-sş

354 B I S E R I C ' A si S C O L 'A Anulu XII.

dica : „ér presiedintele comisariu enuntia" ; si in fine in <; loealn cuvinteîoru „enuntia si" se-se dica: „care." <

Neprimindu-se propunerea dep. R. Patiti?, se pri- s mesca tòte modificările propuse de presidiu. \

La §. 22. comisiunea propune, ca in sirulu primu i euventulu „rendulu" se-se inloeuósca cu „loculu," apoi s euventulu „eeloru" cu „ candidatilo™ " ; ér cuvintele „se > &ce alegere noua, si urmendu tot acela-si resultat" din t şirele 2 si 3 se-se sterga. \

Dep. Ioanu cav. de Pusicarra propune ea ad«usu la \ acesta §. urmatoriulu tecstu: Alegere aupletórie se face ? atunci, daca pentru lcculu alu doilea s'au alu treilea nu \ s'au intrunitu mai multe voturi decât unulu, s'au nu s'ar l fi datu nici unu votu. >

Punendu-se la votu propunerile făcute, se primescu l modificările propuse de comisiune. <

La §. 23. comisiunea propune, ca euventulu „sau" l din eirnlu penultim, si cuvintele din sirulu ultimu „sau Ì prin o comisiune alesa anume pentru autenticare" se-se j sterga. '/

Dep. N. Zigre propune a-se primi ca slinee la a- i cestu §. urmatoriulu tecstu : <

Parochia centrala protopres?itei ala, carea nu se bu- s cura de dreptulu de a-si alege pe parochulu seu, avèndu ? dreptu a-si esprima votulu colectìvu cu ocasiunea candi- < darei de protopresviteru spre posibila considerare, acestu s votu intra in protocolulu electoralu, si-se substerne con- > sistoriului spre orientare. i

Presidiulu observa, ca propunerea dlui deputatu N. \ Zigre cuprinde unele dispositiuni cu totului noue, cari nu Ì stau nici intr'o legatura cu acestu §, si pentru aceea ar l fi de parere, ca se-se predea comisiunei organisatóre, care < studiindu-o se vina cu propunere concreta, daca se potè s primi si unde ar fi se-se intercaleze, ceea-ce nu impedeca, Ì ca asupra §-lui 23. congresulu se decida inca acum, daca < primesce modificările propuse de comisiune, sau nu. \

Panendu-se la votare modificările propuse de co- > misiune acelea se delatura, si-se primesce §. 23. in tecs- i tulu din proiectu, ér propunerea dep. N. Zigre se preda > comisiunei organisatóre. |

§. 24. comisiunea propune se-se primésea pe langa Ì modificarea, ca in loeu d« „concurenţi" se-se dica: „can- \ didati."

Dep. R. Patita propune, ca dupa euventulu „con- i sistorialu" se-se dica : „celu multu in 8 dile." <

Dep. P. Miulescu propune, ca dupa euventulu „con- l sistorialu" se-se dica : „inmediatu," — ce congresulu si Ì primesce, <

Dep N. Zigre propune ca dupa §. 24. se-se pri- > mésca următorii §§-i noi : Ì

§. 25. Concwrentiloru este opritu de a influintia di- 5 recte ori indirecte prin mijlóce nemorale asupra alegeto- Ì riloru spre seducerea sau corumperea acelora. <j

§. 26. In contra actului de alegere efeptuitu in si- i nodulu electoralu protopopescu, pentru defecte de forma, Ì adecă pentru abatere dela regolale prescrise, partiloru in- < teresate, adecă candidatiloru si alegetoriloru se admite in s 14 dile dreptulu de protestatu, respective a recurge la > consistoriulu eţarehialu, asupra aeestoru gravamine de nu- s litate va avea cocsistorfulu in siedintia plenara de odată, > — inse inainte de ce procede la actulu de întărire, a de- Ì cide moda defimtivu. <

§. 27. Conclusulu de întărire, respective denumire s alu consistoriului in meritu nu este apelabilu, inse pentru ? defecte de forma, adecă in casulu, când nu s'ar fi obser- < vatu reguîele de procedere prescrise in statutulu organicu \ si in regulau:entulu prezinte, partiloru interesate adecă $ sandidatiioru si alegetoriloru se admite in 14 dile apela- \

tiune resp. recursu de nulitate la consistoriulu metropo-litanu.

Deasemenea propune si dep. I. Desseanu ca se pri-mesca urmatoriule §. nou :

Afacerile comisariale, referitóre la alegerea si denu­mirea protopresviterului apartienu la competînti, consisto-riului plenariu.

Aceste propuneri se predau comisiunei organisatóre spre studiare si-se vina cu propuneri asupra loru.

Anuntiandu se siedinti'a proesima, pe mane la IO óre a. m. siedinti'a se inebee la 2 óre dupa ameadi.

Siedinti'a a VIII-a, tienuta la 8/20. Octamvre, a. c. Siedinti'a se deschide prin presidiulu ordinariu la IO

óre a. m. Ss cetesce protocolulu siedintii precedente si — Se

autentica. Presidiulu presinta raportulu cons. metropolitanu,

prin care se promovéza la congresu notificarea consisto-riului diecesanu din Caransebesiu, referitóre la conclusulu sinodului eparchialu de acolo, luatu in obiectulu convie-tuiriloru nelegiuite.

Se preda comisiunei bisericesci. Presidiulu atrage atenţiunea congresului asupra da-

torintii, ce o avem fatia de marii binefacetori ai bisericei si natiunei nostre, marele archiereu br. de Siaguna si Emanuilu „Gozadu," cari au facutu fundatiuni însemnate pentru acoperirea trebuintieloru nostre bisericesci si creş­terea tinerimei nòstre, si astfeliu propune : ca in semnu de gratitudine mâne la 9 óre a. m. se-se celebreze in biseric'a din cetate parastasu pentru odihn'a sufleteloru mariloru nostri mecenati, la care actu de pietatu invita pe toti deputaţii congresuali.

Congresulu in deplinu acordu cu intentiunea presi-diului, piimesce propunerea făcuta.

Deputatulu V. Mangra face urmatórea propunere : Considerandu, ca maritulu congresu prin conclusulu

de sub Nr. prot. 184. ex. 1886. a introdusu unu reguia-mentu de procedura judecatoresca in caúsele disciplinarie in metropoli'a gr. or. romana ;

considerend, ca acestu regulamentu introdusu numai in modu provisoriu aştepta întregirea sa din partea con­gresului ;

considerând, ca unu regulamentu de procedura in cause disciplinare presupune esistinti'a unui regulamentu de disciplina bisericósca, care in metropoli'a nòstra lip-sesce : se-se însărcineze consistoriulu metropolitanu, ca in legătura cu revisiunea si completarea regulamentului de procedura in caúsele disciplinare se elaboreze pentru proc-simulu congrpsu si unu regulamentu de disciplina biseri­cósca peatru intrég'a provincia metropolitana.

La ordinea di?ei se pune continuarea referadei co­misiunei organiBatóre asupra proiectului de regulamentu pentru alegerea protopresviteriloru, care prin referentulu seu P. Cosm'a refereza asupra propunerei deputatului N. Zigre, făcuta la §. 9. si propune, ca acesta propunere se-se considere de o propunere de sine statatòre, ér conclu­sulu, ce se-va luá asupra ei, se-se considere dreptu inter­pretare a aliniei ultime din §. 53. alu stat. org., deóra-ce acesta propunere nu privesce procedur'a alegerei de pro-topresviteri.

— Se primesce. Dep. Dr. II. Puscariu, observa ca dupa regulamen-

tulu afaceriloru interne mai intaiu trebue se-se termine cu desbátenle asupra proiectului de regulamentu pusu la ordinea dilei, si numai dupa aceaa urméza la ordinea dilei propunerile de sine stătători

Ref. P. Cosm'a observa, ca prin aceea, câ propune­rile făcute se aducu in legătura cu desbaterile asupra proiectului, asia crede, ca se inlesnesce desbaterea asupra proiectului, pentru aceea e de părere, ca se-se decidă a-supra acestei propuneri la acestu locu.

Dep. Dr. Al. Mocsonyi afla, ca acesta propunere sta in strensa legătura cu §-ulu ce se afla sub disensiune, si astfeliu e de părere, câ la acestu locu se-se desbata.

Dep. I. cav. de Puscariu e de părere, câ propune­rea dep. N. Zigre se pdta considera de formala, pentru câ e numai esplicarea §. 53. din stat. org. si de acesta părere e si dep. Dr. Iosif Gallu.

Dep. I. P. Desseanu rdga pe presidiu se puna îa votu propunerea deputatului Dr. Puscariu, se-se decidă, daca e a-se desbate asupra acestei propuneri la acestu locu sau nu ? si se nu se mai pearda timpulu cu desba-teri in abstracte

Punendu-ae la votu propunerea de?. Dr. II. Pusca­riu, aceea nu se primesce, si comisiusea organisatdre in necsu cu conclusulu de mai susu face urmatdrea propunere :

La postulu de protopresvitera numai acelu concu­renta se pdte candida, carele va documenta:

a) ca posiede cualificarea prescrisa pentru concurenţi la parochiile de I. clasa, (§. 15. lit. a. din regulamentulu pentru parochii);

b) ca a împlinita cela putîenu 3 ani in serviciu bi-sericescu s'au scolariu cu succesu bunu si deplinu mul-tiamitoriu, s'au ca pe terenulu bisericescu si scolariu s'a distinsu prin productele sale literare. Aceste impregiurari trebue se fie constatate din partea consistorialul acelei e-parebii, la care apartiene aspirantiele ;

c) afara de acest'a mai are se producă aspirantele si unu atestata dela consistoriuîu eparchialu despre con­duita si resultatele activităţii sale anteridre pe terenulu bisericescu si scolariu ;

d) unu aspirante din alta oparchie, numai cu prea­labila invoire a con-i toriului, 'a care apartiene protopres-viter tulu vacanta, pdte concura.

Dep. Dr. Iosif Gallu primesce intru tdte propunerea comisiunei, afla inse ca-li s'ar face o mare nedreptate a-ceîoru preoţi, cari s'au preotitu inainte d* anulu 1878, când s'a adusu reg«lamentulu din Gestiune, si e unu prin­cipiu joridisu, ca nici o lege nu pdte se aiba putere re-troetiva, pentru aceea propune ca: aceia cari s'au preotitu pana acum, si au absolvatu 8 clase gimnasiale, posedu cualifiaatiunea la postulu de protopresvitera si fara esa-menu de maturitate.

Dep. N. Zigre aceepteza stilisarea propunerei sale făcuta de comisiune, dar totuşi ara urmatdrele observări: In punctu a) se-se mai adaugă cuvintele „si esamenulu de maturitate" ; in punetulu b) in locu de unu serviciu bisericescu si scolariu de 3 ani se-se dica: 5 ani. Aceste modificaţi se vede indemnatu ale face, pentru ca alta e a avea 8 clase gimnasiale si alta a avea esamenulu de ma­turitate. Er ca unu fiitoriu protopresvitera se aiba celu putinu 5 ani de serviciu bisericescu o pretinde cu tdta ri-gdrea, si crede, câ e de prisosu a argumentă in acestu respectu mai indetaiu, daca se considera insemnatateaunui postu de protopresvitera care e sief, preste câte-va mii de suflete si e responsabilii pentru prosperam protopresvite-ratulai in tdte direcţiunile. Unele caauri concrete, in cari s'a facutu abatere dela conditiunea unei pracse s'au are-tatu destulu de daundsa in interesulu bisericei. Vorbito-riulu insista pe langa primirea amandamenteloru făcute de dşa.

Acesta cestiune a fost discutata ddra cu mai multu interesu ca ori care alta din acesta sesiune congresuala Ei astfeliu suntemu de credintia, ca discusiunea acestei

^ cestiuni va interesa si pe publiculu rostru, pentru aceea i ne vom da silintia a înregistra pe seiirtu vederile tuturora

vorbitoriloru, chiar cu risiculu de a fi pdte prea minuţios X cu raportulu nostru speciala.

Dep. I. Deseanu, indigitandu greutăţile pentru noi } romanii de a putea absolvă gimnastul, fatia cu propunerea, <j dep. N. Zigre face urmatdrea propunere: Dela coaditiune.-* I esamenului de maturitate smt scutiţi acei concurenţi la <Ş postulu de protopresvitera, cari inainte de ce ar pasi acesta < regulamentu in vigdre sunt aplicaţi ca preoţi si posieda X cualificatiune de 8 clase gimnasiale. \ Preasanti'a S'a dlu episcopu I. Metianu, accentuanâs ) ca si alti antevorbitori insemnatatea unui postu de proto— ^ presviteru in organismulu nostru bisericescu, crede, ca aa-i tadi cu dreptu cuventa se pdte cere dela unu protopres-\ viteru ca se aiba esamenulu de maturitate, si in conai-;> derarea unora esceptîuni, ce se potu ivi ici-colea, se am \ se creeze o lege, ce astadi nu se mai pdte justifica. X Dep. P. Cosma, ca referentulu comisiunei, spre des-\ lusire observa, caa fostu vorba despre esamenulu de mataritate X si in comisiune, dar comisiune din considerare, ca astadi m X aflam într'unu timpu asia dicendu de transactiune a clera-\ lui nostru, er de alta parte câ, — mai alesu in archidie-X cesa — se afla unele protovresviterate mici, cari nu potu \ presta nici o dotatiune ca o parochie de clas'a prima, A

i/ din greutăţi topografice nu se potu imparti resp. aronda | la alte protopresviterate, comisiunea a aflata cu cala a \ absta deocamdată dela acest'a recerinti'a. Pace apoi adau-'i sula, nu in numele comisiunei, ci in numele seu, a se \ mai adauge la propunerea făcuta de comisiune si urma-) tdrea propunere a s'a: unulu carele a absolvatu studiile X teologice in streînatate trebue se dovedesea, ca a depusa X esamen-ilu de cualificatiune in eparchi'a s'a. I Dep. V. Babesiu accentueza, ca nici când n'a pu »u j unu pretiu mare pe cualificatiunea teoretica, ci pe viati'a \ practica, pe zelulu celn desvdlta cineva in oficiulu seu, ta. X sci« esemple destnle ba chiar archierei mari, cari fora \ cualificatiune înalta teoetica a fogt de cela mai mare fd-\ los pentru omenime si a jucata roluri inportante in vieti'a X popdreloru, pentru aceea e de părere, se se iee si aci X amandamentulu din §-ul respectiva alu regulamentului > pentru parochii, unde se noraieza cualificatiunea eoncurea-\ tiloru la paroehiile de clasa I-a, si astfeliu propune: X Pe acei preoţi, cari in decursu de ani si mai mulţi

an dovediţii merite ca cele normate mai susu, in moda \ si mesura estraordinarminte demne de considerata consis-X toriulu constatându formala acele merite, îi pdte cualifica

pentru posturi de protopopi si fara testimoniu de ma-> turitate. c .

/

\ 3D i "v e r s e . X * Constituire. Tinerimea pedagogica-teologica dela \ seminariulu diecesanu gr. or. romana din Arad, s'a con-\ stituitu si est-an intru „Societate de lectura" la 6/18 Oct. \ aub conducerea dini directoru seminarialu A u g u s t i n | H a m g e a in urmatoriulu modu: Vice-presiedinte: Iuliu ? Iorgoviciu cl. a. III. secretariu: George C. Teleseu cl. a. \ II. casariu: Mihaiu Pacstianu cl. a. III. notariu: Teodora >, Pinteru cl. a. II. vice-notariu: Ilie Bursasiu ped. a. III. ; bibliotecariu : Simeon Cernea cl a. I. vice-biblioţecariu: X Ioan Gallu ped. a. III. controloru: Sofroniu Andritioi ped. X a. II. in comisiunea literara: Mihaiu Pacatianu, Virgiliu

Ursu Negru cl. a. III. Alesandru Popoviciu cl. a. n, Ioan X Rosc'a cl. a. II. Aureliu Jivulescu cl. a. I. Teodora Papu

cl. a. P. Petra Mihailoviciu ped. a. III. Vasiliu Chirila < ped. a. III. in comisi'a revisdra: Eoaanuilu Popu cl. a. II. \ Constantinu Puticiu cl. a. I. V. Jianu ped. a. H.

3 5 6 B I S E R I C A ai S C O L ' A Anulu XII.

* îmbunătăţiri pe drumulu de feru. Direc­torii câiloru fprate austro-ungare se vor ocupa intr'o apro­piata conferintia cu urmatorele doue cereri: Unu consor­ţiu are intentiunea se împrumute publicului caletoriu, pe tinjpulu cât se afla pe drumu, perine pentru capu in schim-bnlu unei tacse, er cunoscut'a firma de colportagiu Plo-Trita are intentiunea se împrumute diferite romane potri­vite de cetitu, ca se-si alunge caletorii uritulu. La 'oculu de plecare caletoriulu primesce o carte de cetitu, dupa placnlu seu, si depune unu florenu, er la loculu unde se termina caletori'a, Ia predarea cârtii i-se restitue 90 CE., remanendu deci tacsa de 10 cr., ca plata pentru cetirea cârtii. —

* O descoperire minunata. Primulu ministru ala Greciei, d. Trikupisu, a facutu o minunata descope­rire la ministerulu de finance. In trei serine învechite, în­cuiate cu lacăte de fieru ruginite, cărora nimenea nu le mai da nici o atenţiune, a gasitu vr'o 50 de fascicole grose de . . . hârti de valdre in suma de peste 13 milidne de drahme, provenindu din imprumutulu acordaţii de Roth-schild la 1833. Imprumutulu s'a amortisatu deja inca la 1873. S'au mai gasitu inca o mulţime de drugi de auru »i o pretidsa cruce de episcopu. Nimenea nu p6te da vr'o lămurire in privintia acestoru lucruri găsite, cari acum «onstitue la Aten'a obiectulu conversatiunîloru dilnice.

Piati'a Aradului din Vineri'a trecut'a: Grâu de celu mai greu 7.20 fi. er acelu amestecatu 7.— fi. — Secar'a 4.80 fi. — Orzulu s'a vendutu cu 4.80 fi. — Ovesulu 4.80 fl. — Cucnruzulu 3.80 fi. — Mazerea — .— fl. — Fasolea — fl. — Lintea — fl. — Cartofii 5 fl. per 100 chgr.

C a r n e a de vita chil'a 52 cr, cea de vitielu chgr. £30 cr, cea de porcu 52, cea de oie 32 cr, unsorea chil'a 75 cr, & clis'a per chil'a 70 cr. v. a.

C o n c u r s e . Conform înaltei dispositiuni a Consistoriului gr. or.

aradanu, Nru 4234. prin acest'a se escrie concursu nou pentru îndeplinirea parochiei vacante de clas'a I. din Chelmacn, — protopresviteratulu Lipovei — cu terminulu pana la 21. Noemvre cand va fi si alegerea.

Emolumintele suntu: un'a sessiune parochiala, bi-rulu si stolele nsuate.

Recurenţii vor ave a dovedi cualificatiune pentru parochii de CI. I-a, er recursele adresate comitetului pa-rochialu din Chelmacu, se-le tramite subscrisului proto-presviteru in B.-Lippa.

Se mai cere ca recurenţii in careva di de Dumineca seu serbatdre sesepresinte în biseric'a din Chelmacu, pen­tru a-si areta desteritatea in cântare si tipicu, respective cnventare.

Chelmacu, in 9/21. Octomvre 1888. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu: VOICU HAMSEA, m. p. proto-presviteru.

—•— Pentru vacant'a parochia de clas'a n . din Bars'a,

in protopresviteratulu Buteniloru, cu carea este incop-ciata folosirea unei sesriuni de pamentu aratoriu de 32 jugere, stola si bîru câte una mesura cucurudiu sfarîmatu dela 130 case — prin acest'a se escrie concursu eu ter­minu pana la seibatorea SS-loru Ârchangeli Michailu si ©avriilu adecă pana la 8. Noemvre a. c in carea di va

fi si alegerea, avendu recurenţii in acestu restimpu a-se presenta la St'a biserica spre a face cunoscintia cu ale­gatorii si a-si substerne recursele loru provediute cu do­cumentele recerute subscrisului comitetu pe calea P. On. Oficiu protopresviteralu concerninte.

Barsa, la 8. Septemvre 1888. Comitetulu parochialu.

Cu scirea mea: CONSTANTINU GURBANU, m. p. pro-topresviteru.

—•— Pentru staţiunea invetiatorésca nou-infiintiata din

Bars'a, in inspectoratulu Buteniloru cu salariu anualu de 300 fl, cu lemne de incaldîtu 4 stengini, cu cuartiru si gradina — prin acest'a se escrie nou concurau (fiindcâa-lesulu din 8. Sept. a renunciatu) cu terminu de alegere la 21. Novembre a. c pana candu recurintii se vom pre­senta vre-o data la biserica spre a-se face cunoscuţi ale-gatoriloru si-si voru substerne recursele loru pe calea P. 0. Oficiu inspectoralu.

Bars'a, la 27. Oct. 1888. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : CONSTANTINU GURBANU, m. p. protop. insp. cerc. de scóle.

—•— Se escrie pentru ocuparea vacantei parochii din

Ifîersîgu, protopresviteratulu Tincei, cu terminu de ale­gere in 30. Noemvre st. v. a. o-

Emolumintele suntu : 1) Casa parochiala cu intravilanu. 2) Va sesiune pamentu aretoriu. 3) Competenti'a de pasiune 4 jugere. 4) Birulu preotiescu dela 130 case câte 1 meaura

cucuruzu sfarmatu. 5) Dela fie-care casa 7* di plugu, sau cu mân'a claca. 6) Stolele usuate. Doritorii de a ocupa acesta parochia de clas'a a III

suntu a visaţi a-si tramite recursele instruate conforma prescriseloru statutului organicu subscrisului protopresvi-teru in Cef a (Cséffa.)

Recurenţii au a-se presenta in S. biserica in vre-o dumineca sau serbatóre de a-si aretâ desteritatea in cant ai tipicu.

Miersigu, 22 Octomvre st. v. 1888. Comitetulu parochialu.

Contielescu cu : IOSIPU VESS'A m. p. protopresviterulu Tincei. —•—

Neivindu-se nici un'a recurenta cu testimoniu de cualificatiune, se escrie nou concursu pentru deplinirea postului de invetiatóre la scól'a de fete nou infiintiata din comun'a Toraculu-micu, protopresviteratulu B.-Comlosiului cu terminu de 30. de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele sunt: a) salariu anualu in bani 200 fl, b) 30 meti de grâu, e) 10 fl pentru scripturistica, d) 4 orgii de paie, din care are a-se incaldî si scól'a, e) cortelu libera cu gradina intravilana de legumi.

Reflectantele au a-si substerne recursurile adjustate cu testimoniulu preparandialu si de cualificatiune subscri­sului inspectoru scolaru in Nagy-Torâk, cottulu Torontâl, in terminulu susindicatu.

Toraculu-micu, la 2. Octomvrie 1888. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: PAULU TEMPEA, m. p. insp. seolariu.

—•— Tiparinlu si editsr'a tipografiei diocesane din Âradu. — Redaetorn respundieteriu : Augnst in Hamsea.