în Geopolitica, Anul IX, Nr. 41 (3/2011), Editura TOP FORM, pp. , Bucureşti,

2011, ISSN 1583-543X

FLOTA RUSĂ DIN MAREA BALTICĂ – ELEMENT CHEIE AL POLITICII

MILITARE ŞI NAVALE A RUSIEI

Dr. Romulus HÂLDAN

Abstract: Russian Federation Baltic Fleet was, is and will be a basic element of Russian policy.

The special location of the Kaliningrad enclave, which is vital for Russia'a policy in this area,

clearly determines the evolution of the Baltic Fleet and the exapnd of its zone of action and it will be

virtually present anywhere on the oceans, where Russia's interests so require

Key words: Baltic Sea, Baltic Fleet, historical tradition, Baltiisk Naval Base, Leningrad Naval

Base, tasks and objectives, modernization, reorganization, new and modern ships, new organizational

structure,

Puţini ştiu că Flota Rusă din Marea Baltică (Дважды Краснознамённый

Балтийский флот) este cea mai veche structură tip flotă din istoria Rusiei, fondatorul ei

fiind ţarul Petru I, la anul 1703, în ziua de 18 mai, care i-a stabilit şi locul de bazare şi

anume la Kronstadt (Kaliningrad). Prima navă din Flota Mării Baltice a fost fregata

Standardt (Штандарт), construită între 1702 şi 1703 la şantierul naval Олонец (Oloneţ)

din оде йное По ле (Lodeynoye Pole), fiind urmată, în 1704, de alte peste 30 de nave,

dintre care şase fregate. Aceste nave au constituit primul divizion de nave al Flotei Mării

Baltice, iar primul comandant al acestei flote a fost amiralul de origine olandeză

Cornelius Cruys, acesta fiind succedat de contele rus Fiodor Matveevici Apraxin,

marinar cu experienţă care, printre altele, a comandat forţele ruse din Marea Neagră şi

a participat la Bătălia de pe Prut (1711). Dezvoltarea flotei a fost atât de rapidă, astfel

încât, în anul 1724, deci, în 20 de ani, ajunsese să numere 141 de nave de luptă, iar în

1917 număra peste 700 de nave şi 100.000 oameni1. Şi când te gândeşti că în

Clubul Amiralilor 1 D. G. Kirby, A Navy in Revolution: The Russian Baltic Fleet in 1917, European History Quarterly

October 1974, 4(4), pp: 345-358

Romania postdecembristă nu s-a construit nici macar o navă de luptă nouă, fie ea şi o

vedetă!

Imediat după înfinţarea sa, Flota Mării Baltice a participat la campaniile militare

pe care Imperiul Ţarist le-a desfăşurat în zona Balticii şi a Peninsulei Scandinave,

participând, în cadrul Marelui Război din Nord, la cucerirea Viborgului, Tallinnului, Rigăi,

a arhipelagului vestic estonian cu principalele insule Saaremaa, Hiiumaa şi Muhu,

precum şi a oraşelor Helsinki şi Turku.

Să nu uităm nici faptul că Antarctica a fost descoperită de către un ofiţer al

acestei flote, Fabian Gottlieb von Belingshausen, iar un alt ofiţer, Ivan Kruzenstern, a

fost primul navigator rus care a facut înconjurul globului.

Este evident că această flotă a fost înfiinţată pentru a sprijini expansiunea rusă

în zonă, dar, în mod cert şi pentru a asigura ieşirea Rusiei la Oceanul Planetar, atât din

raţiuni militare, dar, mai ales, economice. Interesantă este şi opinia contraamiralului

George Wallace Melville, care, în anul 1904, arăta că Flota Mării Baltice poate fi

dislocată oriunde, deci nu se rezumă numai la zona baltică şi nici chiar numai la zona

nordică.2

Lucrurile au rămas neschimbate şi astăzi, deşi, în documentele oficiale ruseşti,

apar obiective destul de paşnice. Astfel, pe anumite site-uri3 obiectivele Flotei Mării

Baltice sunt:

protejarea zonei economice exclusive, a domeniilor de activitate

industrială şi eliminarea activităților economice ilegale;

asigurarea siguranța navigației;

punerea în aplicare a politicii externe a guvernului, în special în domeniul

economic;

După cum se vede, nu transpare nimic cu tentă militară, dar, dacă analizăm cu

atenţie anumite documente oficiale, lucrurile devin mai nuanţate. Şi, din acest punct de

vedere, doctrina navală a Federaţiei Ruse este elocventă, Flotei Mării Baltice

revenindu-i ca misiune „asigurarea securităţii economice şi militare în regiunea

2 George Wallace Melville, The Baltic Fleet and Northeast Pasagge, The North American Review

Vol. 179, No. 573 (Aug., 1904), pp. 161-167 3 http://flot.com/nowadays/structure/baltic/

Kaliningrad”4 şi dacă este să ţinem seama de cele afirmate de către comandantul

acestei flote, viceamiralul Cirkov, Flota Mării Baltice are ca misiune asigurarea stabilităţii

în flancul vestic al Rusiei şi chiar prezenţa pe întreg Oceanul Planetar, numai în ultimii

cinci ani navele acestei flote vizitând peste 70 de porturi străine.5

Bineînţeles că misiunile Flotei Mării Baltice nu se rezumă numai la atât, ci,

aceasta, împreună cu Flota de Nord, au un rol extrem de important în promovarea şi

apărarea intereselor Rusiei în emisfera nordică. Practic, conform doctrinei maritime a

Rusiei, Marea Baltică face parte din Direcţia Strategică Atlantic, unde, pe lângă Oceanul

Atlantic sunt incluse şi Marea Neagră, Marea de Azov şi Marea Mediteraneană. În

această zonă, politica navală a Rusiei este deteminată, conform celor prevăzute în

doctrină, de „creşterea presiunii economice, politice şi militare a ţărilor NATO”6, iar baza

acestei politici navale în Direcţia Strategică Atlantic este promovarea următoarelor

obiective:

• dezvoltarea infrastructurii portuare şi coastiere, a comerţul maritim şi a

navigaţiei mixte fluviu-mare;

• crearea condiţiilor pentru cooperare economică susţinută cu ţările din regiunea

Marea Baltică, gestionarea în comun a resurselor naturale marine şi realizarea de

măsuri exhaustive de consolidare a încrederii în toate domeniile de activitate maritimă;

• reglementarea aspectelor legate de delimitarea zonelor maritime și a platoului

continental între Federația Rusă, statele opuse şi adiacente;

• realizarea securităţii economice şi militare a Regiunii Kaliningrad a Federației

Ruse şi dezvoltarea transportului maritim;

• crearea condiţiilor, inclusiv cu ajutorul capacităţilor din regiune, precum şi a

capabilităţilor maritime, pentru asigurarea protecţiei suveranitatăţii şi a dreptului suveran

al Federaţiei Ruse în Marea Baltică.7

Important pentru înţelegea a ceea ce înseamnă această flotă pentru Rusia, dar şi

pentru ecuaţia geostrategică din zonă - şi nu numai - este să încercăm să analizăm

4 Морская доктрина Российской Федерации на период до 2020 годa, Москва, 2001

5 *** Штаб Балтийского флота останется в Калининграде, interviu cu viceamiralul Victor Cirkov, comandantul Fotei Mării Baltice, apărut în Комсомольская правда, 17.06.2011 6 Морская доктрина Российской Федерации на период до 2020 годa, Москва, 2001

7 Ibidem

structura ei organizatorică şi perspectivele de dezvoltare preconizate de factorii de

decizie din Rusia.

Nu trebuie să uităm faptul că, forţele militare care staţionau în enclava

Kaliningrad prin anii ’90 depăşeau, de exemplu, puterea militară a Poloniei8, iar Flota

Mării Baltică era, este şi va fi elementul principal în această ecuaţie de putere.

Tot timpul Flota Mării Baltice a constituit o ameninţare pentru statele din zonă,

acestea încercând să elaboreze diferite planuri pentru anihilarea acestui pericol şi chiar

eliminarea lui. Este notabilă în acest sens încercarea Finlandei şi Estoniei, în anii ’30,

de a pune la punct un plan comun de atacare a forţelor sovietice din zonă, izolarea

Flotei Mării Baltice prin obligarea acesteia să se retragă în partea de sus a Golfului Finic

şi, astfel, determinarea URSS să cedeze9.

Comandamentul flotei este în Kaliningrad, iar personalul din subordine

însumează peste 30.000 de persoane, jumătate din acesta fiind încadraţi în structurile

existente în enclava Kaliningrad.

Trupele terestre, destul de numeroase, aflate în subordinea flotei, sunt formate

din10:

Brigada 336 Infanterie Marină – Baltiisk;

Brigada 79 Motorizată – Gusev;

Brigada 244 artilerie - Kaliningrad;

Brigada 152 Rachete – Cerniahovsk;

Regimentul 7 motorizat independent - Kaliningrad;

Regimentul 25 rachete de coastă, planificat să fie transformat în brigadă –

Donskoe;

Regimentul 22 apărare antiaeriană – Kaliningrad;

Batalionul 73 Poduri – Gorodkovo;

Batalionul 254 Cercetare Radioelectronică – Gvardeisk;

Regimentul 214 Luptă Radioelectronică – Kaliningrad;

8 http://www.globalsecurity.org/military/world/russia/mf-baltic.htm

9 Игорь Амосов, Андрей Николаевич Почтарев (Igor Amosov, Andrei Pochtarev), Цель – уничтожить

Балтфлот (Target Is to Destroy the Baltic Fleet), Hезависимое Bоенное Oбозрение, No. 9 (3405) 21.01.2005 10

http://warfare.ru/

Regimentul 218 Luptă Radioelectronică -Yantarnii;

Regimentul 302 Luptă Radioelectronică – Gvardeisk;

Centrul 841 Luptă Radioelectronică – Yantarnii;

Batalionul 135 Comunicaţii – Kaliningrad;

Baza 2574 Armament şi Muniţii – Riabinovka;

Batalionul 127 Geniu - Primorsk;

Arsenalul 42 – Laduşkin;

Baza 773 Logistică – Sankt Petersburg;

Centrul 229 Instrucţie – Gvardeisk;

Aceste forţe, provenite în principal din fosta Brigadă 336 de Infanterie Marină

Independentă de Gardă şi din fosta Armată a 11-a de Gardă (care avea în compunere

Brigada 7 Infanterie Moto de Gardă, Divizia 18 Infanterie Moto de Gardă, la care se

adăugau bazele de transport, aprovizionare şi depozitare) ale fostei Regiuni Militare

Baltica, au fost subordonate unei singure comenzi, denumită „Forţele Terestre şi

Costiere ale Flotei Mării Baltice”, această structură fiind sub comanda unuia dintre

locţiitorii comandantului flotei

Aviaţia flotei este formată din:

Baza 7052 Aeriană – Cerniahovsk (Fig. 1), compusă din:

o Regimentul 689 Independent de Aviaţie de Vânătoare – Chkalovsk;

o Regimentul 4 Independent Aviaţie de Asalt – Cerniahovsk;

Escadrila 125 Independentă de Elicoptere – Chkalovsk;

Escadrila 398 Independentă de Aviaţie Transport-Khrabrovo;

o Regimentul 15 Aviaţie de Cercetare Îndepărtată – Cerniahovsk;

Escadrila 396 Independentă de Elicoptere Antisubmarine

Ambarcate – aflată, se pare, la Donskoe

Principalele componente ale Flotei Mării Baltice, în mod evident, sunt bazele

navale, marile unităţi şi unităţile de nave. Bazele Navale Baltiisk şi Leningrad (denumire

încă în vigoare!) sunt elementele de bază ale flotei şi au ca principale atribuţii11:

11 http://www.kadis.ru/gosorg/gosorg.phtml?id=22102

realizarea şi menţinerea unui grad de operativitate ridicat în zona de

responsabilitate, apărarea şi protecţia forţelor aflate în această zonă;

asigurarea construcţiei şi reparaţiilor navelor şi tehnicii de lupă, formarea

şi pregătirea echipajelor, precum şi testarea navelor nou construite sau ieşite din

reparaţii;

asigurarea activităţilor de cercetare şi studiere a mărilor şi oceanelor şi

testarea armamentelor şi echipamentelor nou intrate în dotare;

instruirea maiştrilor militari, subofiţerilor, militarilor angajaţi pe bază de

contract şi militarilor în termen, formarea profesională şi recalificarea ofiţerilor, maiştrilor

militari, subofiţerilor, militarilor angajaţi pe bază de contract şi a militarilor în termen din

rezervă, precum şi asigurarea practicii elevilor şi cadeţilor;

asigurarea sprijinului logistic şi a bunei desfăşurări a programului zilnic la

nave şi la unităţile de nave din zona de responsabilitate;

asigurarea cazării şi a serviciilor pentru personalul bazei, precum şi a

activităţilor cultural - educative specifice

Structural, forţele Flotei Mării Baltice se prezintă astfel12:

Divizia 12 Nave de Suprafaţă – dislocată în Baza Navală Baltiisk,

formată din:

Brigada 128 Nave de Suprafaţă, în Baza Navală Baltiisk, având în

compunere: distrugătoarele „Bezspakoιnîi” şi „Nastoicivîi”, precum şi escortoarele

„Neustraşimîi”, “Yaroslav Mudryy”, „Neukrotimîi” şi „Pîlkii”, care, în fapt sunt fregate,

dintre ele detaşându-se clar primele două (Fig. 2), dintre care “Yaroslav Mudryy” intrată

în organica Flotei Mării Baltice în iulie 2009. Ce-a de-a treia navă din cadrul acestui

proiect, “Tuman” se pare că va fi exportată, iar ultimele două nave planificate din cadrul

acestui proiect nu se ştie când şi pentru cine se vor construi.

Am insistat asupra acestui tip de fregată, deoarece este o variantă mai mare şi

mult mai modernă a fregatelor din clasa Krivak, considerate ca o reuşită în domeniu la

timpul lor şi face parte din planul de redotare a flotei ruse care, se pare, are ca orizont

de finalizare anul 2025, cu o primă subetapă până în anul 2015.13 Această primă

12 ***Балтийский флот, Журнал "Коммерсантъ Власть", №7 (761), 25.02.2008 13

http://gcreport.com/index.php/analysis/163-russias-naval-modernization

subetapă va avea ca scop redotarea flotei cu nave tip corvetă, fregată şi distrugător, de

remarcat fiind noile fregate proiect 22350, din clasa „Admiral Serghei Gorshkov”, care

au la bază modelul fregatelor clasa Talwar, construite pentru India.14 În cea de-a doua

etapă se vor construi navele mari de luptă, din clasa crucişătoarelor şi portavioanelor, la

care se adaugă navele tip Mistral, cumpărate de la Franţa, acest nou tip de navă fiind,

practic, o nouă clasă de nave, greşit fiind numită portelicopter sau navă de debarcare

sau transport desant. Ea face parte din cele aproximativ absolut noi opt tipuri de nave

care vor dota flotele lumii în acest secol şi concepţia rusă de dotare se înscrie în acest

curent, artizanul flotei ruse moderne, fostul comandant al Marinei Ruse, amiralul

Kuroyedov, afirmând că: „Noi trebuie să abandonăm existenţa unei multitudini de clase

de nave şi avioane”15.

Revenind la fregatele proiect 11540, deşi, iniţial, au fost incluse în organica Flotei

Mării Baltice, în ultima perioadă au fost angrenate în misiunile antipiraterie, intrând în

componenţa grupărilor navale ruseşti care acţionează în zonele de acţiune ale piraţilor

somalezi, eficienţa lor fiind dovedită din plin.16

Agenţii de ştiri bine informate arată faptul că cele două fregate proiect 11540,

„Neustraşimîi” şi “Yaroslav Mudryy” ar putea fi mutate din Marea Baltică17 şi integrate în

organica Flotei din Marea Neagră.18 Şi acest lucru este foarte posibil din următoarele

motive:

deocamdată, Rusia nu are probleme deosebite la Marea Baltică;

Flota Mării Negre este foarte slab dotată cu nave de luptă şi submarine;

acţiunea evidentă de reconstruire de către Federaţia Rusă a Flotilei din

Mediterana, sub pretextul participării la lupta împotriva pirateriei, necesită nave

competitive, necesare structurării bazei navale din portul sirian Tartous şi din alte porturi

din Libia şi Liban, eventual, aşa cum arătam într-un studiu anterior.19

14 MARIN Gheorghe, HÂLDAN Romulus, Forţele Navale ale Lumii – Evaluare şi Perspective-, Editura

Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 280 pag., Bucureşti, 2009, ISBN: 978-606-524-050-6, p. 97 15

**** The first remains first, St.Petersburg in the mirror, №5 (12), summer 2002 16

*** Russian warship seizes group of pirates off Somalia - Navy, RIA Novosti, 06.02. 2010 17

*** ЧФ РФ. Черноморский флот России перевооружают обещаниями, Военное обозрение, Новости Армии и ВМФ России, Москва, 25 октября 2010г 18

*** Baltic Fleet frigates may be dispatched to Sevastopol to combat piracy, RIA Novosti, 23.06. 2010 19 Romulus HÂLDAN, Marea Caspică – prea bogată pentru a fi liniştită, în Geopolitica, Anul VII, Nr. 32

(4/2009), Editura TOP FORM, pp.22-35, Bucureşti, 2009, ISSN 1583-543X

este reală aserţiunea conform căreia, aceste nave, care participă

permanent la lupta antipiraterie, să fie dislocate într-o bază navală cât mai apropiată de

zonele de acţiune, în primul rând din considerente logistice

Să continuam analiza structurală a componentei navale a Flotei Mării Baltice.

Brigada 71 Nave de Desant, aflată în Baza Navală Baltiisk, formată din

patru nave mari de debarcare;

o Divizionul 7 Nave de Desant, aflat în Baza Navală Baltiisk

Structurile enumerate până acum se subordonează direct comandamentului

flotei.

Baza Navală Baltiisk, care are în organică următoarele mari unităţi şi

unităţi de nave:

Brigada 36 Vedete Purtătoare de Rachete, compusă din:

o Divizionul 1 Vedete Purtătoare de Rachete;

o Divizionul 106 Vedete Mici Purtătoare de Rachete;

Brigada 64 Nave pentru Asigurarea Zonei Maritime, compusă

din:

o Divizionul 264 Nave Antisubmarin;

o Divizionul 323 Nave Dragoare;

Brigada 143 Construcţii şi Reparaţii Nave, Kaliningrad;

Brigada 54 Nave de Salvare, Baltiisk;

o Divizionul 72 Nave de Cercetare Electronică, Baltiisk;

o Divizonul 63 de Asigurare a Navelor. Baltiisk;

o Divizionul Nave Auxiliare, Baltiisk;

În cadrul Bazei Navale Baltiisk, regăsim şi:

o Grupul 313 de Luptă Contra Scafandrilor, Baltiisk;

o Spitalul Militar 97, Baltiisk;

o Spitalul Militar Naval 1409, Kaliningrad;

o Spitalul Militar 1803, Cerniahovsk;

o Regiunea 51 a Serviciului Hidrografic, Baltiisk;

o Centrul 36 Comunicaţii Speciale, Kaliningrad;

o Batalionul 1488 Auto, Kaliningrad

Baza Navală Leningrad, cu următoarea compunere:

Brigada 105 Nave pentru Asigurarea Zonei Maritime, Kronstadt;

o Divizionul 109 Nave Mici Antisubmarine (corvete),

Kronstadt;;

o Divizionul 22 Nave Dragoare, Kronstadt;

o Divizionul (fostă şi posibilă viitoare brigadă) 123

Independent de Submarine, Kronstadt, format din două submarine clasa Kilo şi unul

clasa Lada (după unele surse, acest divizion este acreditat ca fiind brigadă, dar

structura sa nu pare a îndeplini condiţiile unei brigăzi);

Aici trebuie să remarcăm faptul că, deşi au numai două submarine, conform unor

surse, s-ar părea că sunt instruite permanent mai multe echipaje de submarin în centrul

de pregătire din oraşul Lomonosov.

o Divizionul 258 Nave Şcoală, Kronstadt;

Brigada 13 Construcţii şi Reparaţii Nave, Kronstadt;

o Divizionul 32 de Asigurare a Navelor, Prioziorsk;

o Divizionul 603 Independent de Nave Hidrografice,

Kronstadt;

o Punctul 52 Serviciu de Radă;

Centrul 148 de Instrucţie, Vîborg;

Tot în zona Sankt Petersburg avem şi alte mari unităţi şi unităţi destul de

importante, cum ar fi:

Brigada 3 Apărare Aeriană şi Cosmică:

o Regimentul 183 Rachete Antiaeriene, Gvardeisk;

o Regimentul 81 Radiotehnic, Pereslavskoe, format

din trei batalioane radiotehnice, dislocate la Nivenskoe, Gvardeisk şi, respectiv, Lunino ;

o Grupul 473 de Luptă Contra Scafandrilor,

Kronstadt;

o Divizionul 474 Nave de Sprijin, Lomonosov;

o Divizionul 445 Nave de Salvare, Kronstadt;

o Divizionul 335 Nave Hidrografice, Kronstadt;

o Spitalul Militar Naval 35, Kronstadt;

o Regiunea 42 a Serviciului Hidrografic, Vîborg;

La toate aceste structuri se adaugă o multitudine de centre şi puncte de

comandă, baze de construcţii, reparaţii şi aprovizionare, structuri de securitate, structuri

ale forţelor speciale(Войска специального назначения – Cпецназ), structuri de

depozitare, transport şi servicii pentru personalul militar şi familiile acestuia, structuri de

învăţământ şi instrucţie etc.

După cum se vede, avem de-a face cu un amalgam de structuri, unele

supradimensionate, altele subdimensionate, unde tehnica preponderent depăşită şi

neoperativă este înlocuită destul de lent, dar cu tehnică de mare performanţă, dar

oficialităţile şi mass-media rusă sunt destul de optimiste, susţinând că Flota Mării

Baltice a parcurs până în anul 2009 o perioadă de optimizare structurală şi că este în

măsură să îşi îndeplinească misiunile în cel mai scurt timp.20

Urmare la ultimele mutări facute de NATO, în special în ceea ce priveşte Scutul

Antirachetă, Federaţia Rusă a anuţat, începând cu anul 2008, că ar putea opta pentru

dotarea Flotei Mării Baltice şi a celorlalte structuri militare din zonă, cu armament

nuclear21. Bineînţeles că referirea se face mai ales la submarine, dotarea acestei flote

cu noile submarine din clasa Borei, proiect 955, nefiind deloc imposibilă. Aceste

submarine, deşi sunt destinate în principal Flotei de Nord, s-ar părea că vor deveni o

componentă de bază a tuturor flotelor marinei ruse, mai puţin a Flotilei Mării Caspice şi,

eventual, a Flotei Mării Negre dacă aceasta nu ar avea , la un moment dat, baze navale

în Marea Mediterană, ceea ce este foarte puţin probabil.

Deocamdată, oficial, dotarea cu submarine a Flotei Mării Baltice se face cu

submarine clasice, din noua clasă „Lada” (Fig.3), proiect 677 (clasa „Amur” pentru

export). Acest modern submarin cu propulsie independentă de aer, are câteva

caracteristici remarcabile: în comparaţie cu submarinele din clasa Kilo (foarte bine

apreciate la timpul lor), şi-a redus tonajul de la 2.300 tone la 1.765 tone, dar a crescut

viteza de la 19 la 21 noduri, iar echipajul a scăzut de la 52 la 34 de membri. Şi, un lucru

20

*** Балтийский флот отмечает 308-ю годовщину со дня основания, INTERFAX, 18.05.2011, cuvântare ţinută de viceamiralul Viktor Cirkov 21 Matthew Hickley, Russia Russia tightens its grip on Georgia despite 'ceasefire' truce, Daily Mail, 18th

August 2008

foarte important, anduranţa (timpul cât poate sta în imersiune neîntrerupt) acestui

submarin a crescut la peste 45 de zile, depăşind submarinele similare, chiar şi celebrul

tip 212 al Germaniei.

Comparativ, preţul unui submarin clasa Lada este mai mic decât al submarinelor

similare germane (clasa 212) sau al celor franceze (clasa Scorpene). Primul submarin

din această clasă a intrat în dotarea Flotei Mării Baltice, fiind comisionat pe 8 mai 2010.

Un alt element forte pentru dotarea Flotei Mării Baltice şi, în general, pentru

dotarea întregii marine ruse este şi corveta clasa „Stereguşcii”(Fig. 4), proiect 20380,

primele două nave din această clasă ( „Stereguşcii” şi „Soobrazitelnii”) find deja livrate

către flotă (prima în octombrie 2008 şi cea de-a doua în iulie 2011), iar cea de-a treia

„Boikii”, fiind lasată deja la apă şi urmând să intre în organica flotei, după unele

informaţii, în anul 2012, acestea fiind primele dintre cele 20 de nave de acest tip ce se

vor construi în viitor.22 Necesarul estimat al marinei ruse este de 30 astfel de corvete.

Problema o constituie, evident, banii.

Această clasă de corvete face parte din categoria navelor construite cu

tehnologia „stealth”, practic fiind invizibile pentru mijloacele radiotehnice de descoperire,

este dotată cu armament şi tehnică de luptă foarte moderne şi are o anduranţă

remarcabilă – 4.000 mile marine.

Deşi se ştie foarte puţin despre acesta, un alt proiect, 11356M, al unei fregate

destinate patrulării în largul coastelor, este în dezvoltare, primele trei nave din serie

(Admiral Grigorovici, Admiral Essen şi Admiral Kolciak) fiind în diferite stadii de

construcţie. În mod cert, le vom regăsi şi în dotarea Flotei Mării Baltice.

Este foarte probabil ca Brigada 71 Nave Desant să fie dotată în viitor cu nave de

debarcare moderne din clasa Ivan Gren (Fig. 5), proiect 11711, primele două nave din

această clasă (care s-ar părea că sunt destinate Flotei Mării Negre) deja fiind în

construcţie (una dintre aceste nave urmând să fie lansată la apă în octombrie, iar

cealaltă fiind într-un stadiu de construcţie destul de avansat). Nava poate transporta 13

22

*** Корвет «Бойкий». В 2012 году Балтфлот получит третий «корвет-невидимку»., Военное обозрение, Новости Армии и ВМФ России, Москва, 15 апреля 2011г

tancuri (de peste 60 tone fiecare) sau peste 36 transportoare blindate şi 300 de

infanterişti marini.23

Şi Brigada 36 nave purtătoare de rachete se va înnoi cu certitudine, cel mai

probabil cu noile vedete clasa „Grad Sviyazhsk” (Fig. 6), proiect 21631, derivate din

clasa „Buyan” şi care sunt dotate cu opt lansatoare verticale de rachete fiind destinate

pentru apărarea zonei economice exclusive a Rusiei.

Cu certitudine, la sfârşitul anului 2015 vom întâlni o Flotă a Mării Baltice destul

de diferită de ce există acum, iar în 2025 vom avea de aface cu totul şi cu totul cu altă

flotă care va avea aproape toate navele moderne sau modernizate şi, bineînţeles, o

structură suplă şi extrem de eficientă, deoarece ruşii au învăţat destul de bine lecţia,

atât din greşelile altora, dar, mai ales, din cele proprii. Reforma ar fi putut fi făcută foarte

rapid, dar au existat două impedimente: unul a fost lipsa banilor, dar acum nu mai este

cazul, deoarece bugetul destinat refacerii şi modernizării forţelor armate s-a triplat, iar al

doilea motiv mai persistă şi se va diminua în timp, fiind vorba de personalul care

lucrează în cadrul flotei şi de familiile acestuia, mai ales cel din enclava Kaliningrad,

unde, din motive de protecţie socială şi pentru păstrarea majorităţii ruseşti şi rusofone în

zonă se fac în continuare compromisuri care costă. Cel mai mult consumă structurile

logistice care sunt exagerat de supradimensionate raportate la structurile operative ale

flotei şi ale celorlaltor forţe din zonă.

În concluzie, Flota Mării Baltice va constitui un element cheie pentru politica

Rusiei în emisfera nordică şi, funcţie de evoluţia situaţiei, va oscila între nivelul operativ

– strategic şi cel strategic, deocamdată neputându-se situa la nivelul strategic şi acest

lucru se poate realiza numai după anul 2025, când în organica flotei vor intra nave mari

de luptă şi submarine nucleare.

23

http://rusnavy.com/news/navy/index.php?ELEMENT_ID=11472

Fig. 1 Baza Aeriană Cerniahovsk

Sursa: Google Maps

Fig. 2 Fregata „Neustraşimîi”, proiect 11540 Yastreb , Şantierul Naval Yantar, Kaliningrad

Sursa: http://www.fas.org/man/dod-101/sys/ship/row/rus/nk11540neu4.jpg

Fig. 3 Submarinul clasa Lada

Sursa : http://www.military-today.com/navy/lada_class.htm

Fig. 4 Corveta clasa „Stereguşcii”

Sursa: http://www.naval-technology.com/projects/steregushchy-class/steregushchy-class1.html

Fig. 5 Nava de Debarcare Ivan Gren, proiect 11711

Sursa: http://www.harpoondatabases.com/Encyclopedia/Entry835.aspx

Fig. 6 Vedeta purtătoare de rachete Grad Sviyazhsk, proiect 21631

Sursa: : http://rusnavy.com/news/navy/index.php?ELEMENT_ID=10166