fizio 2 fituici

8/19/2019 fizio 2 fituici

http://slidepdf.com/reader/full/fizio-2-fituici 1/10

SUBIECTE EXAMEN PRACTIC FIZIOLOGIE (2)

1.Hipofzectomia laanimalul de experienta. Tehnica de lucru:-dupa fxarea animalului inpozitie dorsala,se deschidelarg gura prin rasrangerea

mandibulei ;-se sectioneaza ant-postplanseul bucal,punandu-sein evidenta osulsenoid,prin a caruitransparenta se vad lobiihipofzei;-dupa dezinsertia muschiloroculo-motor de pe planulosos,se incizeaza ant silateral corpulsenoidului,creandu-se uncapacel care se ridica ant-post odata cu tesutulcartilaginos subiacent;-se extirpa hipofza,fe prin

aspiratie,fe prin smulgerecu o pensa fna;-inchiderea palgii serealizeaza prin simplarepunere a capaceluluiosteo-cartilaginos in pozitiainitiala,urmata deapropierea buzelormucoasei bucale Explicarea consecintelor:-extirparea hipofzeidetermina retractiacelulelor cromatoore sidecolorarea pielii;aptul sedatoreaza indepartariilobului intermediar,a caruihormon de secretie estehormonulmelanocitostimulantdenumit siintermedina,stimuleazasinteza de melanina sidispersiunea celulelorpigmentare,insotita deintensifcarea coloratieitegumentare.

2.Reexograma la omca proba indirecta deexplorare a glanndeitiroide.-masoara durata relaxariimusculare in timpul

reexului provocat prinpercutarea tendonului luichile.!alorile normalesunt de "#$-%#$msec.&elaxarea este mairapida in hipertiroidie simai lenta in hipotiroidie.

3.Explorarea pancreasuluiendocrin:probahiperglicemiei provocate.a.Proba de incarcare oralasimpla-se administreaza dimineata

pe nemancate,o cantitatemare de glucoza per os'($$gin cca ")$ cc apa* si sedetermina glicemiain probelerecoltate la %$ minute intervaltimp de "-% ore.+n mod normalglicemia nu trebuie sadepaseasca valoarea de (-(."$ g o inainte si la ("$minute dupa incarcare,iar peparcursul probei sa nudepaseasca (.$ go.licozuria trebuie sa feabsenta.

b.Proba de incarcare orala

dubla cu glucoza-la /$ minute dupaadministrarea a )$ g glucozain ($$ ml apa seadministreaza o a doua dozade )$ g.&ecoltarile incep la %$minute dupa prima doza si serepeta la acelasi interval,timpde "#$ minute.

c.Proba de incarcareintravenoasa cu glucoza-se realizeaza administrandtimp de "$ de minute operuzie de glucoza "$ incantitate totala de $.%-$.)g01g.2e recolteaza sangelevenos inainte si dupaadministrare timp de " ore,la%$ minute interval.+n conditiinormale glicemia nudepaseste (. g o ,iar dupa/$ minute revine la normal.

.!asurarea "orteimusculare#indiceledinamometric. Tehnica de lucru:-se aseaza subiectul inpozitie avorabila

testarii instruindu-lasupra modului detestare;-se pozitioneazadinamometrul lanivelul segmentului demasurat indicandsubiectului sa incercein prealabil modul deunctionare a acestuia;-se procedeaza laactionarea cu ortamaxima asupra partilorexibile aleinstrumentuluinotandu-se cateva

valori maxime pe caresubiectul le-a atinsinainte si dupa oanumita solicitaremusculara;-se ac % determinari sise noteaza valoare ceamai mare;

3oncluzii:1g indicate dedinamometru4($$0greutatea in 1g5indiceledinamometric.



$.!asurarea tonusuluimuscular#miotonometri a. Tehnica de lucru:-se aseaza aparatul cu ti6aspre muschi,aceasta va fimplinsa spre interiorulaparatului cu atat maimult cu cat muschiul estemai dur.7e cadranulaparatului duritateamuschiului este exprimatain unitaticonventionale:miotom.Testarea se ace inainte sidupa o contractieizometrica sau izotonicanotandu-se dierentele.3oncluzii:-valoarea de miotomi atonusului muscularcalculata prin dierentadintre diverse solicitari aleactivitatii contractilereecta starea unctionalaa componentelor activeneuromusculare aleaparatului locomotor.

%.&bosealamusculara#ergografa si tipuri de ergograme.Ergografa2copullucrarii5inregistrarea sicalcularea lucruluimecanic eectuat in timpulcontractieivoluntare,precum si aoboselii musculare. Tehnica de lucru:-fxarea antebratului cua6utorul bratarilor si aindexului si inelarului intuburile metalice;-incarcarea celei de a "-aalange a mediusului peinelul de piele ce segaseste in legatura cucursorul prin intermediulcaruia se actioneazaasupra sarcinii;-asezarea peniteiergograului pe cilindrulinscriitor si declansareamecanismului de rotire;-executarea de catresubiect a miscarilor decontractie si decontractiea muschilor exori aimediusului pana laoboseala;

-inscrierea grafcului.

8eterminarea lucruluimecanic eectuat rezultadin produsul sumeiinaltimilor contractiiloreectuate cu sarcinaasupra careia s-aaactionat.7rin unireavarurilor secuselorde peergograma se obtine curbaoboselii.

9enomenul de oboseala seinstaleaza in unctie desarcina asupra careia se

actioneaza ritmulproduceriicontractiilor,gradul deantrenament alsubiectului.

Tipuri de ergograme-parabola; -hiperbola; -sub orma de ,,2; -sub orma de liniedreapta.

'.Electromiografaglobala Tehnica de lucru:-conectarea la retea acomplexului de explorareelectromigrafca ptinclazireaaparatelor,asigurandu-se obuna impamantare;-plasarea subiectuluisupus examinarii in pozitiesezanda sau in decubitdorsal pe canapeaua deconsultatie introdusa ininteriorul unei celule9arada;-examinarea regiuniimusculare de explorat custabilirea ordinii muschilorinvestigati;plasarea elctrozilor deculegere in zona deexaminat conormmodalitatilor de culegeresitehnicii de explorare:-degresarea cu alcool ategumentelor;-umezirea cu solutie salina"$ a electrozilor plati desupraata sau acoperirealor cu o pastaconductoare;-in conducerea

monopolara electrodulnetru este plasat laceaa,iar electrodul deculegere in regiuneacorespunzatoare punctelrode explorat;-in conducerea bipolara seolosesc electrozi desupraata redusa despartitiprintr-un mic interval siplasati in aceiasi manierain regiunea de explorareparalel cu directia fbrelormusculare;

3<=T+=>&E

-plasarea unor electrozi deexcitatie la nivelulmuschilor sau nervilorcorespunzatori;-stabilirea parametrilor deamplifcare,fltrare siafsare a traseelor E?sub control audio-vizual inconditii de relaxaremusculara si contractievoluntara progresiva cueventualitatea stocarii pepelicula otografca atraseelor obtinute;-examinare prin stimulo-detectie,in cazul absenteiunor miscari voluntare saupentru analiza unorparametri unctionali ainervilor, cu eventualastocare a traseelorinteresante.

Tipuri de trasee nomale:a.Traseul simplu-se obtinela o contractie usoara;b.Traseul intermediar-seobtine la o contractiemusculara medie;c.Traseul de intererenta-se obtine prin crestareamaximala a ortei decontractie;

d.&itmul 7iper-ormaparticulara a traseuluiintererential obtinut princontractie maximala lacontrarezistenta.



Eortului muscular curandament-maxim iicorespunde o ergogramade tip parabola; -minim ii corespunde oergograma de tiphiperbola.

(.Reexe cuimportanta

clinica)reexeosteotendinoase sireexe pupilare*a.&eexul rotulian-constain extensia gambei pecoapsa,produsa princontractia muschiuluicvadriceps,care imprimagambei o miscare dependulare; -se obtine prin percutiatendonului rotulian; -se aseaza subiectul inpozitie sezanda piciorpeste picior;-centrul reex se gaseste

la nivelul @%-@#;

b.&eexul achilian-constain exia plantara apiciorului prin contractiamuschiului triceps sural;-se obtine prin percutiatendonului lui chile;-centrul nervos @)-2"; -se aseaza subiectul ingenunchi pe un scaun si sepercuta tendonul luichile;

c.&eexul stilo-radial-consta in exia

antebratului pe brat;-se obtine prin percutiaapofzei stiloide aradiusului;-centru nervos 3)-3A;

d.&eexul cubito-pronator-consta in miscarea depronatie a mainii produseprin percutarea apofzeistiloide a cubitusului; -centru reex 3B-T(;

g.&eexul de acomodarela lumina sau otomotor-la

intuneric se producedilatarea pupilei5midriazaprin cresterea tonusuluisimpatic,iar la luminamicsorarea pupilei5miozaprin cresterea tonusuluiparasimpatic.-explorarea se ace prinproiectarea unui asciculluminos asupra ochiuluideschis intr-o cameraobscuura;fe intr-o cameraobisnuita pe subiectul cuochii inchisi,a caruipleoape superioare suntridicate brusc de catre

examinator cu degetele;-supraatareceptoare5retina;-calea aerenta5fbre sibandelete optice ceurmeaza calea nervuluioptic;-calea eerenta5fbreparasimpatice ale nervuluiotor ocular comun sisimpaticul cervical;-centriireecsi5mezenceal simaduva osoasa sup;

h.&eexul de acomodare

la distanta-se ace prinurmarirea de catre subiecta unui obiect mic sau avarului degetuluimainii,care se departeazasi se apropie lent de ochiulexaminat,putandu-seobserva modifcarilediametrului pupilei inrapot cu distanta la carese gasesteacesta;departarea

1+.,aracteristicilereexelor

neconditionate siconditionate.a.&eexele neconditionate-reactiiinnascute,permanente side specie;-caracterul lor depinde desupraata receptoareexcitata si de intensitateaexcitantului;-prezinta cai nervoaseperormante si arcurilereexe se inchid in centriinervosi subcorticali;-sunt putine lanumar:alimentar,de

orientare,aparare siasigura numai integrarealimitata a organismului;

b.&eexele conditionate-se ormeaza in cursulvietii individului pe bazareexelor neconditionate;-reactia reex conditionatareproduce reactiadeterminata de excitantulundamental intebuintatpentru elaborare;-inceteaza sa se maiproduca prin lipsa deintarire.

11.Electroence"alograf a

5metoda de inregistrare aactivitatii bioelectriceacreierului. Tehnica de inregistrare:-subiectul se aa inrepaus,in stare deveghe,cu ochii inchisi saulegati cu o banda detion,relaxat psihic simuscular;-se plaseaza electrozii:

+n derivatiile monopolarese oloseste:-un electrod activ-plasat indiverse zone pe pielea

capului;-un electrod indierent-plasat in zonamentoniera,la lobul urechiisau la baza nasului;

+n derivatiile bipolare seplaseaza pe scalp "electrozi activi.



e.&eexul tricipital-constain extensia antebratului pebrat,produsa prinpercutiatendonului tricepsului;-centru nervos 3B-T(;

.&eexul cuboidal-consta

in extensia primelor patrudegete prin percutia eteidorsale a piciorului inregiunea cuboidiana;

3<=T+=>&E

obiectului producemidriaza,iar apropiereamioza.

i.&eexul oculo-palpebral-consta in inchidereapleoapelor, prin contractiamuschiului orbicular

produsa de exercitareamecanica a corneei.

13.Receptorii#caile sicentrii analizatoruluivizual#imaginile lui-urin/e#testareaclinica a acuitatiivizuale.

+maginile lui 7ru1in6e-experienta se ace incamera obscura si in

absenta oricarei supraetestralucitoarein atasubiectului;-anterior se provoacadilatarea pupilei prinadministrarea de atropina;-se aseaza in atasubiectului olmanare,intre aceasta siexperimentator existan unmic ecran;-lumina se aseaza la omica distanta de ochi siputin laterala ata deacesta,in asa el incatascicolul de lumina saaca cu corneeasubiectului un unghi de "$grade.;-astel,privind reactiapupilei,vom observareectate de pe supraataochiului % imagini delumanari,asezate aproapein acelsi plan: doua dreptesi mai mari'a,b* si unarasturnata , mai mica'c*;-imag a-cea mai

1$.Examenul chimic alsalivei.a.7unerea in evidenta amucinei-se iau intr-oeprubeta "-% ml salivapeste care se adauga %-#picaturi de acid acetic "$,se constata aparitiaunui precipitat flamentoscaracteristic mucinei.

b.7unerea in evidenta asulocianatilor-se iau intr-oeprubeta "-% ml saliva,seaciduleaza prin adaugarea%-# picaturi de acidclorhidric solutie ) si setrateaza cu (-" picaturiclorura erica solutie%;apare o coloratie rosiecaracteristica rodanatuluieric,mai ales in 6urulflamentelor de mucina.

c.7unerea in evidentaanionilor:3l5se pun in eprubeta "-%ml saliva farta sifltrata,se trateaza cucateva picaturi de acidazotic concentrat si "-%picaturi de azotat deargint,care prin adaugarede amoniac se redizolva.

2<#5 se pun in eprubeta"-% ml saliva farta sifltrata,se adauga "-%

d.7unerea in evidenta acationilor:3a5 se pun in eprubeta "-% ml saliva farta si fltratasi se trateaza cu catevapicaturi de oxalat depotasiu;se constata otulbureala intensa produsade ormarea unuiprecipitat fn oxalat de 3a.

=a5se introduce un fr deplatina in saliva si apoi inacara beculuiCunsen;aceasta devinegalbena.

D5 se introduce un fr deplatina in saliva si apoi inacara beculuiCunsen,care se privesteintr-o sticla albastra decoblt,ce prezintaproprietatea de a retineradiatiile produse dearderea =a.9laara prezintaculoarea violeta,datoritaradiatiilor produse dearderea D.

1'.0emonstrareatermolabilitatii

ptialinei. 7tialina,enzimaamilolitica,continuta insaliva,prezinta actiunemaxim ala %B-#$ grade siin 6rul neutralitatii;scadetreptat sub p-ul A.B si

inceteaza la p A;sedistrugere prinferbere.Transormarileproduse de ptialinacontinua sa se produca siin stomac timp de "$-%$minute.ctioneaza asupraglucidelor pe care letransorma prin hidrolizarepana la acrodextrine simaltoza.ctiunea sa asupramidonului crud este mailenta decat asupra celuisupus ferberii saucoacerii.

-se pun intr-o eprubetaaproximativ () ml amilozapeste care se adauga (-"picaturi solutie @ugol;seobserva colorarea inalbastru a continutuluieprubetei;-se adauga (-" ml salivanefarta si se pune in baiede apa "-% minute,timp incare se producedecolorarea continutului



stralucitoare estereectata de ctaresupraata convexa acorneei;-imag b-cea mai putinstralucitoare estereectata de cetre curburaant a cristalinului;

-imag c-de luminozitateintermediara estereectata de catre atapost a cristalinului.

8eterminarea acuitatiivizuale-se va olosi o cameraluminoasa sau o cameraobscura;-fecare ochi va fexaminat separat inabsenta si in prezentaunor lentile de corectiecorespunzatoareametropiei existente;

-se va olosi o rama deproba usoara si reglabila inraport cu orizontalitatea sicentrarea pupilelor;-examinarea se va incepecu ochiul care prezintavederea mai slaba;-ochiul neexaminat se vaexclude prin utilizarea unuiopercul semitransparentcare sa permita otransmitere a luminiidiuze de $-);-subiectul este plasat ladistnata de )m deoptotip,indicandu-se saciteasca cu fecare ochi

literele din fecare rand.

picaturi de 3l solutie ($ si cateva picaturi declorura de bariu ),seobserva aparitia unuiprecipitat alb de sulat deCa.

7<#5 se pun in eprubeta

"-% ml saliva farta sifltrata,se aciduleaza printratare cu acid azoticconcentrat;se adauga inexces molibdat de amoniusi se incalzeste la acarapana la ferbere,la racirese observa aparitia decristale galbene deosomolibdat de amoniu.

3<%5se pun in eprubeta"-% ml saliva nativa pestecare se adauga (-"picaturi acid acetic,seobserva aparitia de bule

gazoase de 3<".

3<=T+=>&E

eprubetei .7rinracire,continutul eprubeteiprezinta culoarea albastru-violet,data deamilodextrine.-se pune eprubeta di noula baie de apa "-% minutesi apoi se

raceste,continutuleprubetei ia o culoarerosiatica,datorita prezenteieritrodextrinelor.-dupa o noua punere inbaia de apa "-% minute siracire,continutul eprubeteiramane incolor,apt cearata transormarea inacrodextrine.

1.iomecanicastructurilor alveolodentarea.?odelul ideal-presiunea masticatorieintermitenta actioneazastrict in axul median aldintelui, repartizandu-seuniorm in ligamenteleperiodontale.+nundareadintelui in alveola pune in

tensiune fbreleligamentului care vorexercita tractiuni egale pemicronozele ambilor pereti,alveolar sicemental;totdodata,presiunea hidrostatica alichidului interstilialperiodontal provocata deinundarea dintelui inalveola ,se va transmiteuniorm pe microzonele

c.?odelul anormal-presiunile ce se exercitaasupra dintilor suntcontinue ,cronice,de lungadurata.+n aceste conditii,lanivel alveolar se creeazadezechilibre continue intrecele doua orte contrarii-de tractiune si de presiunepe pereti,urmate deaparitia unor microze de

liza osoasa necompensatede apozitii osoase;aceastaduce la largirea treptata aspatiului alveolodentar sila mobilizarea dintelui inalveola.stel se instaleazaparodontopatia care ducein fnal la caderea dintilor.

1(.4ndexul neuromuscular.-coordonarea actiunilorunor muschi ,care suntinervatide fbre dierite aleaceluiasi nerv sau de nervidieriti,ce se gasesc la odistanta dierita ,dar caretrebuie sa a6unga inacelasi timp la organuleector.

Explicatii:-o activitate oarteselectiva a centrilorbulbari ,care ar trimitecomenzile la intervale detimp distantate pentrufbrele nervoase alefecarui ascicul,astelincat ele sa poata a6ungesimultan la toate organeleeectoare interesate;

2+.-arghiile osteoarticulare maxilare.-orta activa5muschiulcare se contracta simobilizeaza segmentul deos;-orta derezintenta5greutateasegmentului de os,sarcinaexterioara deplasata;-punctul de spri6in fx5axul

biomecanic almiscarii,aat in articulatiace leaga cele doua oase.-exista % tipuri de parghii:(.parghie de gradul +5cupunctul de spri6in la mi6loc;".parghie de gradul ++5cupunctul de aplicare alortei de rezintenta lami6loc;%.parghie de gradul +++5cupunctul de aplicare al



ambilor pereti.+n aceastasituatie ideala ar rezultadoua orte simultane ,unade tractiune ligamentara sialta de presiunehidrostatica,egale si desensuri contrarii, care tindsa se anuleze intre ele la

nivelul spatiuluialveolodentar.+n elulacesta ,la un 8? idealpresiunile masticatorii arsueri o atenuare sau chiaro anihilare la nivelulspatiului alevelodentar.

b.?odelul real-in masticatia obisnuitapresiunea masticatorieintermitenta se exercita inaxul mediu al dintelui ,darse nasc si componenteparaaxiale sau orizontalecare tind sa perturbe

mecanismul ideal.+naceste conditii ,cele douaorte Fde tractiune si depresiune,desi global suntegale,repartitia lor pemicrozone nu mai esteegala.7resiuneahidrostatica a lichiduluiinterstitial va f egalrepartizata ,dar tractiuneaexercitata la nivelulperetilor alveolari defbrele ligamentuluialeveodentar va f dieritaintinderii inegale aacestora.+n aceste conditiibiomecanice ar urma ca la

nivelul structuriloralveolare sa se producamodifcari ireversibilecare,in fnal,ar conduce laexcluderea dintelui dinalveola.

3<=T+=>&E

-primirea in acelasi timpde salve de inuxnervos ,desi intre parteadreapta si cea stangaexista o dierentaapreciabila de lungime lanervii recurenti:viteza depropagare a inuxului

nervos depinde degrosimea axonului.stel s-a stabilit o relatie pe bazaunor masuratori delungime a nervilor si degrosimea fbreinervoase,dupa care sepoate aprecia momentulsosirii inuxului nervos lanivelul dieritiloreectori,pe calea denumita+=8EG>@ ?>23>@&.

+ndexul muscular secalculeaza impartindlungimea nervului

masurata in centrimetri lagrosimea fbrei nervoasemasurata in microni.

ortei active la mi6loc.

7arghiile de gradul + si ++sunt parghii de orta;parghiile de gradul +++ suntparghii de viteza.

-mandibula se racordeza la

osul temporal prin T?,iarla oasele vecine prinmuschii mobilizatori amandibulei.+n unctie delocul de plasare alpunctului derezintenta'alimentele*intre arcadele dentareapar doua tipuri deparghii.

8aca punctul de aplicareal rezistentei se aanivelul dintilor rontali,secreeaza o parghie degradul +++,care are punct fx

la nivelul T?-ului sipunctul de aplicare alortei la nivelul locului deinsertie al muschilorridicatori.

8aca punctul de aplicareal rezistentei se aa lanivelul dintilor laterali,secreeaza o parghie degradul ++,care are punctulde spri6in la nivelul T?-ului si punctul de aplicareal ortei la nivelulmuschilor ridicatori.

21.iomecanicamiscarilor condililor

mandibulari:deplasarilein axele de rotatie.-miscarile de rotatie au locin articulatia condilo-meniscala;-cele trei axe de rotatiesunt :axul transversal,axul vertical, axul sagital;

&otatia in axul transversal-este o rotatiebilaterala,simetrica,a

22.iomecanicamiscarilor condililor

mandibulari:miscarilede translatie.-miscarile de translatie auloc in articulatia condilo-meniscala;-in miscarile de coborare-ridicare,propulsie-revenirese produce o translatiesimetrica a condililormandibulari care sedeplaseaza in 6os si inaintesi apoi revin pe o

23.!iscarile"unctionale ale

mandibulei.-prin comanda motorievoluntara se pot obtine Amiscariunidirectionate,simple alemandibulei:de coborare-ridicare;de lateropulsiedreapta-stanga;depropulsie-retropulsie.a.?iscarile de coborare-ridicare(.?iscarea de coborare

?iscarea de ridicare-incepe prin relaxarea

brusca a muschilorpterigoidieni ext si amuschilor ridicatori-pterigoidieniint,maseteri,temporali,caretrag mandibula in sus siinainte;-in aza fnala actioneazaportiunea post atemporalilor care aducecapul condilian intr-opozitie corecta in cavitatea



condililor madibulari pemeniscul articular;-se combina cu translatiasimetrica,rezultandmiscari de coborare siridicare0propulsie sirevenire a mandbulei.

&otatia in axul vertical-permite o miscare inplanul orizontal si pedirectie transversala amandibulei,realizandmiscari de lateralitate.

&otatia in axul sagital-produce o coborareunilaterala a condiluluiopus,ce permite o miscarein plan rontal,mai redusade amplitudine,decoborareunilaterala5miscare decoborare lateropulsata a

mandibulei.

traiectorie oarte aproapede prima,parcurgandtraiectoria condilianasagitala.-in miscarile de lateralitateale mandibulei se produceo translatie asimetrica acondililor parcurgand

traiectoria condiliana delateralitate.

-miscarea principala sauundamentala amandibulei;-prin comanda voluntarase realizeaza o coborarerapida sau lenta pana ladeschiderea maxima agurii;

-coborarea maxima5)-Acm masurati intremarginile incizale aledintilor sup si in.-mai intai se producerotatia in axul transversala condililor mandibulari pemenisc,la care se asociazatranslatia simetrica acondililor mandibulariimpreuna cu meniscul, in 6os si inainte pe panta inH2 a tuberculilorarticulari,putandu-separcurge o distanta inmedie de / mm,pana se

a6unge intr-o pozitie detranslatie maxima.xultransversal sedeplaseaza,de asemeneain 6os, si inainte pana indreptul spinei lui 2pix,rezultand o serie de axeparalele,instantanee derotatie;-mandibula se deplaseazain plan sagital si pedirectie verticala,iarmentonul descrie o curbain arc de cerc deschispost;-contractia muschilorsuprahioidieni si a

muschilor pterigoidieni extrealizeaza miscarea decoborare a mandibulei;-coborarea mandibuleipoate f descompusa in %timpi:a.7rimul timp-mandibulaexecuta o coborare lentape o distanta de %-#mm,a6ungand in pozitia deintercuspidare maxima;b.l ++ lea timp-mandibulacoboara "$-%$ mm sauchiar # cm,iar mentonulexecuta o miscare deretragere post.?iscarea

este determinata decontractiasuprahioidienilorsicontractiabilaterala,simetrica apterigoidienilor ext.c.l +++ lea timp-mandibulacoboara cu inca ($-"$ mm,concomitent curetragerea post maxima amentonului.?iscarea estedeterminata de relaxarea

glenoida .

b.?iscarile de propulsie siretropulsie-acestea se pot eectuaara contact interdentarsau cu contact interdentar;-miscarea se realizeaza in

plan sagital-orizontal pedirectie ant-post sau oblicdescendenta;-condilii mandibulariexecuta o miscare derotatie initiala in axulbicondilian cu coborareamandibulei,care esteurmata de translatiasimetrica a acestoraimpreuna cu meniscularticular pe pantatuberculilor articulari;-cand se executa miscareainversa de revenire inrelatie centrica ,condilii

mandibulari parcurg otraiectorie inversa ,detranslatie si apoi de rotatiefnala in axul bicondilian cuintrarea in ocluzie si inrelatie centrica;-retropulsia mandibuleiconsta in retragereapost ,distalizareamandibulei cu (-(.)mm,plecand din pozitia deintercuspidare maxima;-retruzia este deplasareainapoi in pozitia de relatiecentrica si apoi revenireain inercuspidare maximarealizand o miscare de

retruzie-protruzie;-propulsia mandibulei esterealizata de contractiabilaterala,simetrica amuschilor pterigoidieniext;aceasta este oprita deligamentelestilomandibulare sitemporomandibulare;

3ontinuarea



muschilor maseter sipterigoidian intsi decontractia fnala apterigoidienilor ext;

2.5orte si presiuni

masticatorii.-in masticatie se dezvoltacea mai mare orta decontractie,rezultata inprimul rand din contractiamuschilor ridicatori aimandibulei 'se maniestaca tractiune la nivelulzonelor de insertiemusculara si ca presiunela nivelul arcadelordentare*.Teoretic oricemuschi dezvolta o orta decontractie proportionala cusupraata sa desectiune5($ 1g0( cmpatrat.+n realitate ,ortadezvoltatade muschiimasticatori in masticatiaobisnuita este mairedusa,iar presiunileverticale la nivelul dintilorde asemenea sunt maireduse.9orta de presiune verticalaeste transormata datoritastructurii parodontale inorta de tractiune,sitransmisa ca ataretesutului osos ,care poateraspunde astel adaptativ-constructiv.?uschiimobilizatori ai

mandibulei,care asiguradeplasarea maxilaruluiinerior si stabilirea unorcontacte succesiveinterarcadice cu ointensitate capabila sainvinga rezistentaalimentelor ,pot declansaorte oarte mari.8intretoate actele unctionale lacare participa8?,masticatia sedesasoara cu cea maimare intensitate decontractie a muschilormobilizatori

2$.6estul 0ahlberg.

-se da subiectului ocantitate masurata degraunte de gelatinaintarite prin tratare cuormalina,care sunt strivitesi aplatizate prin miscarilede masticatie,numarulgrauntelor ramand relativconstant;

-le cerne apoi prin site cuorifcii ,ce au diametrulintre (-($ mm;cu catproportia ragmentelor insitele cu ochiuri mai marieste mai ridicata cu atatefcienta este mai buna.

2%.6estul Rubinov.

-se da subiectului ocantitate masurata dehrana dura'sambure denuca*;-subiectul fe executa unnumar anumit de miscarimasticatorii,fe mestecapana in momentul in caresimte ca este gata sa acao miscare de deglutitie;-in loc sa inghita,depunecontinutul bucal intr-unrecipient cu apa;-hrana este apoistrecurata printr-o suita desite cu orifcii calibrate,dince in ce mai mici;cu catproportia ragmentelormai mici este maicrescuta, cu atat efcientaeste mai buna.

2'.,oefcientul de

efcienta masticatorie.D57t0d&D5coefcientul de efcientamasticatorie.75presiunea masticatorie.t5timpul necesar pentrumestecarea hranei.d5deectul arcadeidentare.&5starea organismului.

-masticatia efcientainuenteaza avorabildigestia,deoareceragmentele alimentaremici oera o supraataoarte mare pentruactiunea ermentilolrdigestivi.7e de altaparte,se cunoaste ca omasticatie robustadetermina o crestere auxului salivar si a suculuigastric.2e pare ca volumulparticulelor intrate instomac controleaza timpulde golire alstomacului.7articulele maricer un travaliu gastric maiintens si mai indelungat,ceea ce duce la osuprasolicitare,ce ar puteacontribui la instalarea unor

aectiuni digestive.



2.Explorarea clinica siinstrumentala atonusului musculaturiioro"aciale.precierea tonusului prinexamen clinic este oarterelativa din cauza a "actori:-subiectivismulexaminatorului;-datele urnizate depind de

starea de moment apacientului si deintensitatea 'comandatavoluntar* cu careeectueaza dieritecontractii;

2e utilizeaza un sitem denotare matematica,olositin patologianeuromusculara cu notatiaurmatoare:$-cand nu este posibilacontractia musculara;(-cand exista contractiepalpabila,dar lipsesteeectul motor;"-cand exista contractievizibila ,dar lipseste eectulmotor;%-cand eectul motor esteposibil in conditiileeliminarii actiuniigravitatiei;#-cand eectul motor esteposibil contra gravitatiei;)-cand eectul motorcomplet este posibil contraunei rezistente;

3ea mai potrivita aprecierea tonicitatii musculare esteprin termenii

normotonie,hipertonie,hipotonie;

Tonicitatea buzelor sepoate realiza palpandu-lein unctie de rezistenta pecare o opun la deget.< altametoda consta inintroducerea a " degete lacomisuri ,iar copilul ace omiscare de apropiere a

Tonicitateamuschiuluibuccinator seapreciazaintroducand undeget sau o oglindain vestibul cu care seimpinge obrazul inaara in timp cecopilul cauta sa

deplaseze obstacolulspre arcade;

?iotonometrul careprinasezare' spri6inireara apasare* pesupraata cutanatace acopera muschiulmobilizator almandibulei si princompresiuneaexercitata liber lasupraata muschiuluiin aceste conditii depropria greutate amuschiului alespentru evaluareinregistreaza prindevierea aculuiindicator gradultensiunii sub care seaa muschiulrespectiv atat instare derepaus'contractiusoara sausemicontractie* catsi in contractiacompleta de dieriteintensitati.

8aca miotonometrul

se cupleaza cu undinamometru si unscaner-galvanometruse pot depista chiarsi contractiile oartefne.

2(.7imogramamasticatorie)masticatiograma*.-prin aceasta metoda se inregistreazaactivitatea azica a muschilormandibulari in timpul procesului demasticatie;-perioada de masticatie inregistratainclude complexul de miscaridesasurat pentru prelucrareamasticatorie completa a unuiragment de hrana izolat,de l a

inceputul introducerii sale in cavitateaorala pana la declansarea deglutitiei;-inregistrarile se realizeaza cu unbalonas de cauciuc de la care unsistem pneumatic preia variatiile depresiune din interiorul acestuia si letransmite in continuare unui sistemde inscriere mecanic sau electronic.-2e obtine o suita de curbe ondulatoriisuccesive 5unde de masticatie'>?*cu o durata descrescatoare de la %-$.)sec. 9iecare >? reecta miscarilemandibulei si i se poate descrie unsegment ascendent5coborareamandibulei 'curba -C* si un segmentdescendent5urcareamandibulei'curba C-3*.-Dimograma masticatorie esteormata din ) aze incepand de laintroducerea alimentului in cavitateaorala si pana la deglutitie.9aza +59aza de repaus-cu mandibulanemiscata si musculatura in tonusminim de postura,arcada dentara infind la distanta de "- mm ata dearcada dentara sup;grafculinregistreaza o linie initiala,deinceput, orizontala,dreapta,aata canivel intre baza si varul undelormasticatorii ce urmeaza.

9aza ++59aza de introducere aalimentului in cavitatea orala-marcata

pe grafc prin prima linie ascendentace se datoreaza coborariimandibulei;caracterul mai mult saumai putin abrupt al pantei si celmaximal ca inaltime evidentiazaviteza si respectiv amplitudineapreluarii orale a alimentului.

9aza +++59aza de adaptare si deragmentare a alimentului estereprezentata de unde

9aza +!59azamiscarilormasticatorii debaza59azaundamentala Fcaracterizata prinunde de masticatieconfgurand alternariperiodice de urcari sicoborari recventesau in cazul

alimentelor mai durede urcari si coboraricu o recventa mairara la inceput ,apoicu o recventaprogresiv maicrescuta pe masuratriturariiragmentuluialimentar;evenimentele esentiale aleacestei azefind:compresiunea,ragmentarea sitriturareaalimentului;

9aza !59aza ormariibolului alimentar-pegrafc sub ormaunor unde fnale cuamplitudine maiscazuta determinatede aglutinarearagmenteloralimentare trituratesi insalivate,durataormarii boluluialimentar find maimare la alimentelede consistentadura.din aceastaaza poate ace

parte si inscriereaactivitatii mecanicegenerata dedeglutitie.



comisurilor;astel se poateaprecia normo-, hipo- sauhipertonicitatea;

3<=T+=>&E

scurte,ondulatorii,prezente ca nivel deinaltime deasupra liniei de repausdesasurandu-se pe ondul unui platouplat in cazul alimemtelor dure,elesemnifcand inceputul aramitariialimentului.7latoul poate f apoi usorsau mai mult inclinat,sa se continuecu panta descendenta ce se termina

la punctul decliv al scurtei pauze dedinaintea pantei ascendente aurmatorului ciclu masticator.

3+.!andibuloineziografa.-reprezinta inregistrarea traiectorieiunui punct fx aat pe mandibula intimpul mobilizarii acesteia.3a punctde reerinta este luat punctulinterincisiv mandibular.

-dispozitivele moderne au inlocuitinscrierea directa ,mecanica ce areun grad mare de inertie ,cu analizavariatiilor de timp generate de opastila eromagnetica fxata pepunctul mandibular urmarit.?iscarilemandibulare se eectueaza ininteriorul unui cadru specialrigid'dispozitiv ce incon6ura zonacranio-aciala* prevazut cu senzori

de miscare asistati de computer.3elmai recvent ?D este utilizatapentru descrierea ciclurilormasticatorii.

-traseele obtinute sunt realizate inplan rontal 'vertical si latero-medial*,in plan sagital'vertical siant-post* si in plan transversal.

-privite in plan rontal ciclurilemasticatorii au o traiectorie ceseamana ca orma cu opicatura.3omparativ cu traseulciclului masticator nomal pot apareurmatoarele modifcari:cresterea

numarului de cicluri si0sau a durateiacestora, schimbari ale morologieitraseului si a unghiurilor traietoriei.

-?D este utilizata pentru exploareatuturor tipurilor de deplasarimandibulareunctionale:masticatie,deglutitie,onatie.

31.!etode de monitorizare si explorare a deglutitiei.!ideouorescenta-prin aceastametoda se pot examina atatstructurile cat si unctia organelorimplicate in deglutitie.2uccesul eidepinde de inghitirea uneicantitati controlate de substantaradio-opaca si expunereaulterioara la radiatii.

Endoscopia-utilizeaza unnazoaringolaringoscop.

Electromiografa-asigura avanta6ulunei precizii in identifcarea siacuratetea in masuratorile

temporale.ceasta metoda estedependenta de semnaleleprovenite de la electrozii inseratisubcutanat.

sculatatia cervicala-presupuneplasarea unui senzor pe gatulsubiectului,apoi fe se asculta fese inregistreaza semnaleleacustice ce sunt produse in timpulprocesului de deglutitie.ceastametoda a dus la descrierea a douasunete discrete:2unetul discretinitial si 2unetul discret fnal.

32.Explorarea "unctionala a"onatiei)tehnici#indicatori#utilitateclinica.a.9onograma-inregistreaza cu a6utorul onometruluiparametrii aerodinamici ai onatiei;-culegerile de semnal se realizeaza cusenzori de presiune si de semnaleacustice ce pot f conectati la unpneumo-tahogra,intreg sistemul findasistat de computer;

b.lotografa-inregistrarile se obtin cu a6utorulglotograului prin plasarea de electrozide o parte si de alta a cartilagiuluitiroid,trecerea prin laringe a unui

curent de inalta recventa;-cand subiectul emite un sunet,curentul este modulat de variatiileimpedantei ca urmare a succesiuniiazelor de acolare si de separare apliurilor vocale traduse prin oscilatiigrafce numite5unde glotice.

Documents

fizio 2 fituici