Upload
buithuy
View
338
Download
15
Embed Size (px)
Citation preview
HENRI J.M. NOUI/IIEN
FIUL RISIPITORPOVESTEA UNEI II\|TOARCERI ACASA
Traducere din englezi de
MONICA BRO$TEANU
ffiHUMANITASffi#n u c u R E $ r r
CUPRINS
Povesteacelor doi fii 9i a tatilui lor' . . . . . . . .
Prolog: intllnire cu un tablouIntroducere: Fiul cel mic, fiul cel mare gi tatil
PARTEA INTAI. FIUL CEL MIC
r. Rembrandt gi fiul cel micz. Fiul cel mic pleaci .
3. itrtoarcer.afiuluicelui mic . . . . . . :.
PARTEAA DOUA. FIUL CEL MARE
4. Rembrandt 9i fiul cel mare
5. Fiul cel mare pleaci5. intoarcerea fiului celui mare
7
9
3t
4r476o
8V
89
ro2
rg4 cuPRrNs
PARTEAATREIA. TATAL
7. Rembrandt gi Tatil e18.Tatillgiprimegtefiulacasi .......r3r9. TatXl di porunci si se faci sirbitoare . . . . . r47
Incheiere; Transformarea ln Tatil . . , t6tEpilog: Triirea tabloului r8rMulpmiri . .. r89
Crediteleilusragiilor ....... r9r
.ii
,l
'l
PARTEA IN:rAT
FIUL CEL MIC
Fiul cel mic i-a zis tatdlui: ,,Tatd, d"d-mi partea de aaere
ce mi se cuuine!'$i tatal le-a tmpdryit auerea. Nu dupdmuhe zile, adundnd toate, ful mai mic a plecat intr-o
lard tndepdrtatd ;i acolo ;i-a risipit Auerea tr,iind indesfrdnare.
Dup'i ce a chehuit tot, a uenitfoamete ft7are in laraaceea ;i el a tnceput sd ducd lipsd. Atunci a mers ;i s-a
oplo;it pe kngd anul din locuitorii y,4rii aceleia. Iar acela
l-a trimis la rno$a sa ca sd-i pdzeasc'L porcii. $i arf doritsd-;i umple pinteceb cu roycoueb pe care le mhncau porcii,dar nimeni nu i le dridea.
Intrind atunci in sine, ;i-a zis: ,,C,Lgi argapi in casa
tatdlui meu aa be$ug de pdine, iar eu mor aici defoame!M,4 uoi scula ;i rnd uoi duce Ia tatdl meu $-i uoi spune:
Tatd, arn pdcd.tuit irnpotriua cerului $ inaintea ta; numai sunt urednic sd md nurnesc ful tdu: prirne;te-mdca pe unul din argagii tdi!" $i, sculindu+e, a plecat latatdl sdu.
I
REMBRANDT $I FIUL CEL MIC
Rembrandt era aproape de moarte cAnd a pictat Fiulrisipitor. A fost, probabil, una dintre ultimele sale lu-
cri.ri. Cu cAt citesc mai mult despre el gi cu cit il pri-vesc mai mult, ll vid ca pe o declaragie finali. a unei
viegi tumultuoase gi chinuite. Aiituri de tabloul neter-
minat Simeon ;i Pruncul Isas, Fiul risipitor arati cum
se percepea pictorul pe sine la bitrAnege * o percep;ie
in care orbirea fizici gi o profundi vedere liuntrici sunt
intim legate. Felul in care Simeon il gine pe copila;ul
plipAnd gi felul in care bitrAnul tati igi cuprinde inbrage fiul ostenit dezviluie o viziune interioari ce amin-
tqte de cuvintele lui Isus citre ucenici: ,,Fericigi ochii
42 FruL RISTPTToR
care vid ceea ce vedegi voi,, (Luca rc, z3). Si Simeon,si tatil fiului intors acasi poarti inlAutntrullor acealumini tainici ce-i ajuti.i rr"di. Este o lumini inte_rioari, adAnc ascunsi, dar iradiind o frumusege tandri,atotpitrunzdtoare.
insi aceasti lumini rimasese ascunsi multi vreme.Ani de-a rindul a fost de neatins penmu Rembrandt.Doar treptat si prin mult chin
" "juru el si cunoasci
lumina diniuntrul qiu;i, prin sine insqi,lumina dincei pe care li picta. inainte si fie.a tatil, Rembrandta fost multi vreme ca tAnarul cel semet care ,,gi_a adu_nar ror ce 1*";i a plecat intr_o tari indepirtati., unde;i-a risipit banii".
Cdnd privesc autoporrretele profund inreriorizatepe care Rembrandt le-a realizatin ultimii sii ani si careexplici mult din miiestria cu care i_a pictat pe lu_minosul tati gi pe bitrAnul Simeon, ,r,r r..b,ri. ri ui,ci., in dnerefe, Rembrandt avea toate insusirile 6uluirisipitor: nechibzuit, increzut, cheltuitor, inclinat spreplaceri;i foarte aroganr. La treizeci de ani, s_a pictatpe sine impreuni cu solia sa, Saskia, in chip de fiu pier_dut, intr-un bordel. N,, ,. vede acolo ,riLi o interio_
lir":.: Bear, cu gura intredeschisi. gi cu ochi lacomi silascivi, priveste dispreguitor spre cei care se uiti iaportretul siu, ca gi cum
"r rp,rrri, ,,Nu_i asa ci. e foarte
distracdv?" Cu mAna dr*dr ,,d;;;; ;;", pe jumi_tate_golit, ln vreme ...u ,iarrg" o ,tine p. d"p" _i;fo.pe fara ai cirei ochi nu sunt mai puginiascivi decit ais_,ii Pi:ul lung, cArliontat al lui Rembrandt, pald.riace carltea cu un imens panaf alb qi sabia cu teaci de
44 FrUL RrSrPrToR
piele gi mAner aurir ce atinge spatele celor doi chefliile videsc neindoielni. irrt.rrlgiil.. perdeaua trasi aflatiin coli.ul din dreapta sus trimite cu gAndul la borde_lurile din infamul carrier ro;u al Amsterdamului. pri_vind_cu arenfie ace$ autoporrret senzual al tiniruluiRembrandt lnftg\at ca fiul risipitor, imi vine greu sicred cd. esre vorba de acelasi oi, ."r., treizeci de anima.i tirziu, s-a pictat pe sine cu ochi ce pi.trund adt deadnnc tainele
"r.urri ale vietii.insi togi biografii lui Rembrandt il descriu ca pe
un tAnir mAndru, puternic convins de qenialitar." r,si neribditor si exploreze totc._i putel oferi lumea;un exrrovertit iubitor de lux gi ciruia nu_i pisa defelde cei din jur. Cu sigurangi, una dintre principalelepreocupi.ri ale lui Rembrandt era legati d. b"rri. Cas_tiga_foarte -ul!t, cheltuia foarte mulqi"qi
" pi.rdr'rt fo"rt!
mulgi. $i-a risipit mulri energie in irlnei $i istovitoareqro..::. legate de probleme financiare ij j. pro..drride faliment. Autoportretele pictate pe cAnd se apropiade treizeci de_ ani, gi Ia cAgiva ani dupi aceea, il arttepe Rembrandt ca pe un om insetat de faima gi de adu_Iare, iubitor de ginute exffavaganre, preferAndlanguriled3.aur tradigionalelor gulerellbe scrobite gi arborindpilirii ciudate, berete, coifuri si turbane. Degi aceastivestimentatie excentrici poate fi considerati in maremisuri un mod firesc de a pune in practici ;i de a afigatehnici de picturi, eaxatd.totu;i;i un perronay arogantcare nu era preocupat doar si_si incAnte sponsoril.
Dar aceasti scurti perioadi de succes, popularitate;i bogagie este urmati. de suferin,ta, ,r.rroro.ir. si dezas_tru. E greu, aproape imposibil si. rezumi nenumdratele
REMBRANDT $I FIUL CEL MIC 4'
necazuri din viaEa lui Rembrandt' Ele se aseamini
intru ciwa cu cele de fiului risipitor. Dupi ce i-a pier-
dut pe fiul siu Rumbartus , in t635, pe fiica cea mare'
Cornelia, in t638, gi pe cea de-a doua, tot Cornelia,
in t64o, sogia lui, Saskia, pe care o iubea ;i o admira
mult, a murit inr64z. Rembrandt rimine cu fiul siu
de noui.luni, Titus. Dupi moartea Saskiei, viaga luieste in continuare marcati de o mulgime de suferinge
si necazuri. O relagie foarte nefericiti cu doica lui Titus,
Geertje Dircx, incheiati cu procese 9i cu internarea
Geertjei intr-un ospiciu, e urmati de o legituri mai
stabili cu Hendrickje Stoffels. Ea ii na;te un fiu, care
moare in r652,;i o fiici, pe nume Cornelia, singurul
dintre copiii lui care avea si supravieguiasci.
in acegti ani, popularitatea lui Rembrandt ca pictor
a tot scizut, de;i cigiva colecfonari ;i critici au con-
tinuat si-l recunoasci drept unul dintre cei mai mari
pictori ai vremii. Problemele sale financiare au devenit
atAt de grave, incA.t in :556 edeclarat insolvent ;i soli-
citi dreptul de a-gi transfera toate proprietigile 9i bunu-
rile citie creditori pentru a evita falimentul. Tot ce
avea Rembrandt, lucririle sale gi ale altor pictori, bogata
sa colectie de artefacte, casa din Amsterdam, cu totcu mobila, sunt vAndute in trei licitagii in anii 1657 9i
1658.
Dqi nu va scipa niciodati de datorii 9i de debitori,
dupi ce implinqte cincizeci de ani reusegte si-;i gi-seasci o oarecare linigte. Cildura tot mai mare ;i inte-
rioritatea tablourilor sale din aceasti perioadi aratici numeroasele deziluzii nu l-au inriit. Dimpotrivi,au avut un efect purificator asupra felului siu de a
46 FruL RrsrprToR
vedea. Jakob Rosenberg scrie: ,,A. inceput si priveasciomul gi natura cu un ochi si mai pitrunziror, nemai_fiind distras de strilucirea exterilari sau de aspecteteatrale."r indQmoare Hendric$e, iar cinci ani maitArziu Rembrandt asisti nu numai la cisi.toria, dar qila moartea iubitului siu fiu Tirus. Rimas sirac gi sin_gur, se stinge gi el din viagi., in 1669. Doar fiica sa Cor_nelia, nora, Magdalena van Loo, si nepoata sa Tidasupravieguiesc.
C6,nd m5. uit la fiul risipitor ingenuncheat in falatati.lui siu gi lipindu-gi fa;a de pieptul lui, nu po, ranu-l vid pe pictorul odinioari atit di adulat gi de incre-zi.tor care a ajuns si-gi dea seama cu durere ci toati.glo.ria pe care gi-o dobAndise s-a dovedit a fi desarti.In locul vesmintelor bogate cu care tAnirul Rembrandts-a pictat pe sine in bordel, acum poarri doar o tuniciponositi ce-i acoperi trupul slab, iar sandalele pe carele purtase la un drum atAt de lung se uzaseri. cu totulsi ajunseseri de nefolosit.
lVlutindu-rni privirea de la fiul ciit la tatil plin demili, vid ci lumina sclipitoare refectati de ianguride aur, harnasamente, coifi.ri, lumAniri qi limpi ascunses-a stins ;i a fost inlocuiti de lumina launtrici abitrXnegii. Este trecerea de la mirirea ce duce la o ciu_tare tot mai inver;unatd. a averii;i populariti;ii la mire-9ia ascunsi in sufletul omenesc, care este mai presusde moarte.
^. I /"kt Rosenberg, Rembrandt: Life andlVorh,3.d edition,Phaidon, London-New york,
ry6g, p. 26.
2
FIUL CEL MIC PLEACA
Cel mai mic dinne ei i-a zis tatdlui: ,,Tatd, dd-mi' partea
de auere ce mi se cuuine!" $i tatdl b-a tmpirVit auerea.
Nu dupd multe zile, adundnd toate, f'ul rnai mic a plecat
intr-o-pard ind.epd.rtatd Si acolo ;i-a risipit aaerea tdindin desfr'Lnare.
O resPingere radicak
Titlul complet d tabloului lui Rembrandt este, cum
am spus, intoarcerta fului risipitor. DacL e ,,intoar-
cere" inseamni ci a fost o plecare. Tatil care-gi intim-pini fiul este atat de bucuros fiindci fiul siu
"era mort
Ei a inviat; pierdut era gi s-a afla{'. Bucuria imensi de
a-l primi inapoi pe fiul pierdut ascunde durerea imensi
suferiti mai inainte. Regisirea are in fundal pierderea,
lntoarcerea ascunde plecarea. Privind la intoarcerea
duioasi Ei plini de bucurie, trebuie si mi incumet sigust evenimentele dureroase care au precedat-o. Numai
daci am curajul si cercetez adAnc ce inseamnS- plecarea
de acasi pot ajunge la o inEelegere adeviratl a intoarcerii'