eupd O !u. 0/ otsad ep ezei o ed as-npurpuedsF alri?rlJlrllpr Iurelel l?r 1uc002 rp eetul]ugpE nl pugBunh

'lPllo^zep eurq 'qluelo^rd etse EulirppFu ^ . '(s t nu)

.lrz 0 rS 001 r!!rl lsuridnr ariEreSe{:p eppou.d pug^E pssornSr^:r:t{ar.o nr _?lnus -?lrmld o aNa rnlcleos-PrEolc'ax!8oprq iltuou4trrrd

tJl8oloJt euoz'eriBleSe,{)p l|rolJEJ nr ||ielrr rt rJr8ololq !ipIJBlnr!uBd.t.z.t

'eroppc rs plo.ss lll?Agrurd ul apzms un:tuleduolEl rlrqrsues reru Euqrq P^Illnc rc!\ es nrselod n. elBuotzr^oJdg aurq e eo] rsaurq ela. ed rer

'q8unl relu edeleS.^ ap ?pEor.red n. rzuqrq DADlnc lo^ es loJsoJul ttsuorzr^ordE eurq alelecrd .d p ncs nes er.olftttl eriEta8e^ ep speoD.dnc tzlqrq lsnun{ nl atEuorz^old q?Js nus neoru alec ed ler 'r^rprel ulurzuqrq g^41n. :s snrunrl ul elESoq elarrEd ad snper l?ur ruloJ lsrpde nr rz,lqrq(snunq %t qns) elBuorz^orde qels 6lec ed rpr 1r3oq letu ErIoJ t?lsds n. rzuqrqn^lllnr lo^ es (/rt ap ltnul reu-I snunq) elPuorzr^ordp eurq alunlos ad

'sluetlleI0otaltu'nlsPlod lolsoJ 1oz?'gcrue8ro auelptu - rolelueld rdar^.ledu.se .lu.nraleur Inlnuiuoc llrr.ods ul (rnlnlos e elslrlrueJ.p sele]s purrj ^rlculsar lruot.e]'olo.rri? rrieleoldxa rarqcag lrupm uI 'elarrsd ad lol ealPzulpdel eundnserdpuqrq rnlpcau rnlnlEduelod e[olezundsoro. rd.npo]d 5p seraudqo

'elI1leJ urtndrEru oFnJos eurq rsur lrguols^ eJ?c 16 -eloaes l duelsrzsr tzuqrq ppuetuocol ose^oplol l urp lnuaNrsmaorSD ruluad-pleces q iuatsrzal rs pSunl reru aristeSa^3p qppolrad nr rrzuqrq ppueruo.or os r.Sorqoc ln6rpod rS puEtuou Erdlt[nJurp oleturou elrrnuar.l ed'-glnllnc ut liuetsrxe rlzuqrq iol rulued eunq rdrpuorpreJo nrqunc B.un-l rA e]l5c arirnpord ep llDorpu elelrc?de. A srsdouoqJEl riualsrzar rrTrqrq nr tlriqo as cFtlnzor eunq retu el.c lse^ ap rdrugJ ul'rtepuPLuo))r rolr/Dqrq estPtuofeur rp reJluole\ rtsr rreSur :p l|irpuoJ ur sJl;rsu lau-eruou reldurgJ le rgpe rS rrre(rl. InlEriuelod eruatsrsocaoltE od ase]es pugc Eluorcue rglu alse Jolunros 16 mluuqrq ee.Ezruder gznEr ElsEacs urprs rrlrpuo.0p ersu al4rsie^rp o -u.r3Jo Inle.reos-ruolJ E Pmlln. ep eleuoz

'greNecP PelPlllsc ra orirnpord ep eelelrasdl'ru.topd rolrlueS? In.ep tS e^Ile8eu e.rSoloroeFu aleuaurouoJ ap pieJ IercadsuJ'r^rt4rurl ruoFeJ ep -siuJ eroNec! rrutiodruo. elepa^ uI qqrs es 9s ernqalrolrzuqrq runpruls eorrlrq?ls el

dintre rid;cirile latrale cresc Ia inceput paralel cu suprafala solului, la odistante de l0 - 40 cn de riddcina principalE, apoi incep sd patrundi in solaproape paralel cu pivotul ridacinii, formAnd numeroase radicele mai fine. Oalti parte din ridicinile latrale de ordinul intei cresc orizontal in stratul de solsuperficial, la adancimea de 5 - 30 cm, ramificendu-se puternic ti formdnd oretea lbarte deasl de firi$oare mdiculare.

Cand solul este mai uscat ridacinil se dezvolti mai in orolirnzime- cdnde.re mai^umed se apropie de .upratata.

ln timpul vegetatiei, in urma unor ploi, se fornreazi numeroase riddciniadeventive sau ,,rdddcini de ploaie" care impanzesc solul la suprafaii (Morozov,1953, 1959; Rollier, 1972; Al.V.Vrdnceanu, 19?4,2000).

Sistemul radicular al florii-soarelui are o cre$tere viguroasa incA dinprimele faze de vgetatie, avend numemase ramificafii, cu foarte numerogjperisori absorban(i ii cu o mare capacitate de solubilizar Si absorbtie aelementelor nutritive qi apei din sol.

Adancimea de penetrar a rid:icinilor $i dezvoltarea acestora variazi infunclie de tipul de sol, aprovizionarea cu elntente nutritive, aerarea lileDperatum soluhri, rezerva de apn disponibild, parricularitetile cuttivarelor.factorii tehnologici. prezenla sau absenta hardpanului.

Astfel, cand plantele ao 4,5 perecbi de frunze, rndeci ile ajung la 50 -?0 cm lungime, la inceputul infloritului ajung la aproximativ 140 cm inadaDcime $i 120 cm lateral, iar la inceputul maturArii i$i renrini ahrngirea(P.Semihnenko 5i colab.. 1960).

Rezistenla la secetA a florii-soarelui se datoreste in primul randsistemului radicular putemic dezvoltat qi care pilrunde adanc in sol. Floarea-soarelui dezvolti un sistem radicular mai plofund decat porunbul, sorgul fi soia(Borg $ i Gdmes. I 9 86: Bremmer $ i colab., I 986; Sadras ri colab.. I 989).Tulpina (fig. 4.3) este erecti, groasA, dreapfi. neramificata, cilindric6, plin6 cuparenchim medular fir interior, striati. aspru pAroasi, cu exceplia pa4ij bazaleunde perii sunt rari sau lipsesc.

Iniltimea tulpinii Ia hibrizii penrru ulei oscileaza inre 60 9i 220 cm. inlimp ce la lbmele pentru furaj. ranificate, iniltimea oscileaze intre 300 fi 500

Diamefrul tulpinii la bazd este de 2 6 cm, crescand trepiat in primaoplime din inalt i | |re. duta care \c subriazi )Fre vir i . Creprerea rulpini i esti lenrapani cand plantele au 2 - 3 percchi de trunze, apoi se accelercaze pene in fazalbrmirii calatidiului, cend inregistreaza crcqteri de 2 - 5 cm pe zi, dupd careritmul de crttcre scade, pentru a incela cregerea la sfaDitul inflorii. Sprmaluritate, iulpina se curbeazA spre panea terminali, sub calatidiu. Potrivite suntcultivarele cu tulpina mijlocie. curbata. iar calatidiu dispus obtic (la circa 135"),cu lala in ios, deoarece florile Si fructele nr sunt expuse actiunii directc a razelorsolare $i a ploilor, iar fiuctsle sunt protejate impotriva pdsdrilor.

Frengerea pi(ii superioar a tulpinii sub greutatea catat;diului, datorit;lesut rilor slab dezvoltate, influenteazi negativ produclia cand frangerca are loc

la inceputul inflorituhi !(accelereazd coacerea fnr

Frangerea tulpizona centralA a calatidiu

Ramificarea tulun caracter negativ, d(produc frucle mici.

Frunzele. Risapadtia la sllprafata soh

Primele douaFrunzele sunt variabil{limbului, ti margini. Lfiuze de la bazE sunt (sau a patra, aces@a sunlalterne, mari (10 - 40 crtiunghiular cordate, s(aspru piroase pe ambetulpinii au intre l2 $i 4culturi. tinii ccrcchtot(Knowles, 1978).

tJltimele frunzinvol cru al inflorescer

40

rs lz?a^qruuop as !eiuscserouur setetxto] n. E]?po 'leiueJsalouur l? ruJnlo^ur

ul prurojsusll rs rurdlnl e uPorredns ocued urp ezun{ clerxr}lf}.(816I .solnaor)I)

lturdlnl rd szuru ap 0/ pl qugd ep lPrrnu tm pJpur otql$re. ull .!.rnllni0p elrdrpuoc ep adcurg ul

'(t/61 nuecugr^.A lV) nrc 0t rS Zl erlu! nE urdlnInlg^ el 5p 'a lzsq El ap aFzuruc rnlnqurl ele ci.J sl.qruE ed esDo4d udserS Unrs'ateiurp lnp'oteurrunr'loriod ur etenueF Uncs lelppror relnrqiunulnrs ale^o-lppror lel lelelodod Sunl 'eleruoulJl .(etur8unl LLrc 0t - 0I) usru ,ourotFluns rurdlnl e qurpeur Euoz urp eJezrrnu ulalF asndsp tuns selsece

.EqBd e n?sersrl e eeqrered nr pupdecu! lsr

'purdlnl ed sndo osndslp luns pzEq sl :p 5zuruJep lqro.rad

-

Z eleuud -lr{oi nss pol.u eN3 InqLL[.] r$8leu rS .rnlnqurl

rlDq rnlryrD^ euroJ 'euuoJ 'etDIZolJd '|su lEm tr rllqpue^ tun\ :lo/uuJ

',,atDrq^apn arun./t', .p eltuJnuep plpod eirlnzutul pnop eleu|r_rd'loleueop.lrlor e Inlnlos eiejaclns El urirr?de

.p 9tDcreur .1sa rnls-rBos-Del1]ou op rolslueld perrrpsgu elazunu'ratru elJuJ cnpold

rS t9uolEse ezeornleLu os enpunJos alrrprlelec arenoep' r1e8!u relrvl?J unelso reln nlluad rnJeJuos salsou ep elsle^rllnJ ?J lolrurdlnl eal?rrJraued

'prntso)r E EleousJl eJplqunfut t3 Inlnrp elEr e ?lDJlu)J puolu! rres etrn4 rp Inlnluecord selqset. euruu.lop rolrurdlnl s eSu-elg

|nltleos-sarEou ap Eluetd 'f.i.Brd

EcrSolorzu Pelelunlelll el col'(loleljn{ eele.Eoc ezeelrlaccs)

elg pugr !zeep3.+ o nu rs mlnuogul Inlnd5cul EI

rol ere cere3u94 pu9. tdrnl9luolep'rnlnrPrlsleo Peleln."

'rolllqsPd e,rolezer P sljsJlp tlunlia? esnr'Gstl strlr D crlqo sndslPluns o| lrlod nrPllplea qns

'

,rds'rrlouul lnlr$gJs el sele. qdnp

'rz ad urr S - ZPzpl ur PuPd gzgalalaccs eslluel etso rrurdlru ?elelsolJeluld u! lrld.! PugrsaD

'!

00s rs 00t a4ul e^z30l3so Bul

'ur. 0zz rs 09 5.uu! Ezeol

.lezsq rriryd elidocxa nr '91

nr purld rqcupur|t'FE.!rtl.

16861 'qBlo. rS sPrl

eros rS InSros lnqluruod 13.-Pe.rcolJ los ul cu9pe aPurpugr lnuud ul el*arolep

EerrSunlE qurul3l tS! rrrFru! ruc oil ^lptuuorde 3

0s el Sunle elrul.qpq '.2!

'rolele^llln. ollilluEIn.u!ra ealEl5e

'a^llunu 0lu5rul 9zeuE^ elolsed ?elEllo^

e e{qrosqe !s eruzlllqnlosrsorelunu ousoJ no lue.$ulp -P.u! PsEornSI^ erelserl

'(oo'^ozoroti{) Plejerdns el Inlolutaqpq aseolounu Pzeauu

puEc 'etulzunlolo ul reul9ll

o pugruroJ Ia aluetnd es-nlos ep Inlrls uI FIuOZUO to euIJ l?tu leJlper sseorIos ul 9puruud 9s d.iul Io el

'lnlnlos ei4?rdns nc

tI

numerul de frunze de pe tulpind. Peliolul frunzelor est bin dezvolta! ldtit lalocul de prindere pe tulpine. Pe partea superioard, pegiolul are lbrrni de jgheab,prin care apa de ploaie colectati de limb este condusd spre tulpind si apoi injosla radecina. Inse4ia ptiolului determinE pozilia frunzei pe tulpine.

Suprafala foliara e$e un indicator important al cre$terii plantelor, fiindlegate de acumularea d slrbstan[e uscate, fianspiratie, capacitate fotosinteticl $i

in prezent se umlreqte obtinerea de hibrizi cu 25 - 30 frunze, cu limbulmare fi grofat pentru a creqte indicle suprafefei foliare (ISF) la peste 4,realizendu-se o afiitecturA a aparatului foliar cu o suprafati activA fotosinteticemai nare. Cea mai mare suprafata foliari de asimilalie a florii-soarelui serealizeazi la inflorire, adici la sfergitul lunii iunie-inceputul lunii iulie.

Frunzele au prcprietatea de a suporta bine fenomenul de ofiliretemporari, detenninat de insuficienla apei din sol, revenind la trrgescentanormald. cand umiditatea se completeazA. Defolierea parfiald sau totalidetermina sciderea productieij daci ramAn l2 frunze la vArful tulpinii, influenFnegadvi asupra productiei se reduce (B.J.Johnson, 1972).

Pentru detenninarea suprafe[ei foliare sunt propuse diferite formule. unadintre ele fiind a lui Schneiter (1978):

$ = (L x I x 0,6683) -2,45, in care:S este suprafalr foliari (cm'z);a = lungimea frunzei (cm);I - litimea frunzei (cm)

in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar osuorafad foliard de 3.000 - 6.000 cm'?.

Inflorescenla ti florile. Florile sunt grupate in inflorescenle de tipcalatidiu (anthodiu), format dintr un receptacul discoidal cu suprafala dreapti.concava sau convexA, inconjumt d frunze modificate (bractei) care formeazd uninvelis in jurul calatidiului. Diametrul calatidiului este de l0 - 40 cm, in functiede soi sau hibrid ri conditiile de culturd.

Pe discul receptacul, in alveole dispuse in cercuri spirale, se inseraflorile. Pe marginea receptaculului sunt dispuse flodle ligulate pe 1 - 2 randuri,in numar de 30 70, asexuate, rar unisexuate fbmele. Florile ligulate au formdalungiti. ovoidald sau rotunjitd. cu partea superioara carifelatd qi cea inferioarafin ciliatd. Ligulele sunt lungi de 6 - I0 cm ii Iate de 2 - 3 cm, avand culoarea debazn galbenn-aulie. galbenn-pai, galben;-portocalie 9i cu rolul d a aftageinsectele pentru polenizarea fl orilor tubuloase hermafrodite.

Florile tubuloase, in nulnir de 600 - 2.500, iar in cazuri izolarc penn la10.000, ocupi restul alveoleior, arcurile spirald radiind din centrul calatidiului.Florile tubuloase sunt separate intre ele prin palei cu2 - 3 lobi, galbene-venui,care depigesc cu lobul cel mai lung floarea inchisi, avand rol protector asupratubr.rlui corolei in curs de dezvoltare. Aceste oalei sunt frunze modificate si Dot

servi la descrierea cultivatari, lepoase, formand o str

Caliciul florilor hCorola actinomorfb. gamose termind cu cinci dintiatractiv pentru insect. Tlponocaliu, ro$u-brun, KLungimea corolei lEra dinl

Andrccul estealbicioase, cu anterele unilobi, fiecare formend doi I- 45 p,) avdnd forma sferic

Gineceul este forsingur ovul anatrop. Stiluun stigmat bifurcat care aj

Din cercetErile inse diferentieze cand PlaIrdsirire), iar primordiile l32 zile de la resarire) (\condilioneazi marmea cflori pe calatidiu staprovizionarea cu api(Al.V.Vrenceau, S.Voine

imbobocirea inctde la imbobocire (51 - 5idureaza 34 - 37 zile (Mar

inflorirea in cali n tedo r , i n6 -8zonesu(intr un calatidiu dureaziore cand Polenul este Pleste plantl alogamA enldin care cauzi autoPoleleste lransportat greu de \

Fructul este ocare atinge lungimea ma13 mm la 14 zi le (Al.V r

Pe misur! cesituate deasuPra ovarulcenugie, nagre, cu strildungi cenugii, neagri cdungr negr9 sau cenuflpericarp $i snmanle Inprotejatd dc cuticuld. hrtcarbonogen, dispus in

LV

'lolalur JnurrqaueJEd rode lurqausrolJs 16 $qns erluJ sndsrp ueSouoqleanus ueleluolu InlPrls lelnler .p rrnPusr t' z urp eurcpod[] 9|1.r1r1. cp gleLlordDureprda q^resqo as drEcoad uud ElEsra^su{ run'j.es ut pjupruls rA dl]usdurP )rnt!.lD s. Inl.u.u iunrio$_ u! (8/61

_s.l^\or')) a;u.. rrPs.ri.r r;unlnr qqtp

'eqtD rsrnp nr e'uajm 'arueJE. launrq rsunp no !$Bau 'rrAnuer rsunpna lriEeu

'cqlE r8unp nc priceu 'uoJnJ cluoJrp ep lriur.4s na 'pr8eau er$nrrea'!qls $ 3luod lolausqae 9eieolnJ pcj rs 9ansn es rnltue^o e&nseap Jl?ru,selProu elaluauoduo. atDot'PzeezunlDrr as 3leu3q3B a. Pnsgu' ad

(696t 'qplo. ra nueesugr^ A ty) alrz tl pl rrru' fl

ap Esurigl rel arepun.ol 9dnp .|z 6 ul iur! sz ep gturx8ur PeurrSunl rSurl0 .rPr '..tjjupu'ps" nudordur plrunu !(gusrlrpopnosd) qu.q.! o olso lnDnld

'sorrrdrl purq rpu_?A cp ncr3lcUodsusrl otsal|lueloJ Dott urp doul eJrrJ el rPoP rrnpord )c erre/rurlodolne 9/nPr rrP) Lrrp 'aupuEtord

eP InuauoueJ ElseJ'nstu es alPr el 'ellJoruolue plueSols glusld also

lnloruos per?olC 1ZS6l'nuxollo xruolC) eleuaqrl u1 snd olsa lnuolod pulr.ro9t tZ -snlrsap ou$upr e.reoll o rer

'cllz (91) 8 - / (S) pzeernp nrpl]eleo un-!u!erruouul Esrolnqnl uou ep unpuci f Z erpJ n

':\r.rJirn. ruoT 8 -.r ur 'rourlurds lniuuol) es rt 6rDInirl al'ro[ n5 edarul rrprlEIE] ut Earoouut '(2961 'nBeaN

oet10 ep Lt -

tt pzEerlprolq.n4 persl|]tpllr ra DerEUroJ rE' '(ajlrpslr pl ep a|z 8S I9) erltoqoquJ ?t epalrz tl

-

0l 3l Eeruouul'erupsl.l cl apalrzSt-ztelederul?.rl.oqoqttll'(296I Eauro^ s n?e.ug^ A IV)

aiete8a^ ap azEl eleuud ul e^r|rtl1u aiuqsqns rS lde ni eerEuorzr^ordt 'rolaluuld earurs3p ap plnsptu areur uJ ]?uorirpuoc olso nrpllsl?c .d uou

ap ln-l9tullN 'el?rluerejrp uou op lrugurnu rS rolrrprlelPc uauluplu Pzauorirpuol

ezeJ arsarE urp nrparu ap ruolrsC '(2961 'nfeeN elJ?r^l) (croqsF pl ep alrz ZC

17) ezun4 ep rqr::ad 1 -

9 ne .lelupld a. pdnp alErotl elflproruud lr '( D-sqr

q ap alv ZZ 6I) azun{ ep rqrerld } -

ne eletul,ld pugi ezaguaralp esps ada.u! E uecsarouur 9. qllnzer lrsi ul roll el ,suud.rtul olrrplo.ra. urC

'(aupuetoro alar.tue s. nrzrgl letu a$tunl?ur el e8unlp arer tprrnJlq leulSls uneUeod

'erelus .p lruro] rnlnqnt lruollatur ul 'sorcrqlB Inlrls do!us ln^o rn8ursun nr

Prezenta stratului carbonogen protejeaza seminlele d atacul moliei floriiso relnl (Homoeosoma nebu|ella).

SimAnF (miezul) care atinge m;rimea maxima ti consistenta nonna16in 74 - 16 zile, este invliti intr-o membrane concrescuth cu endosperrnulCotiledoanele sunt rnari, formate din mai multe straturi de celule, reprezentandrezerva principald de ulei $i substante proteice l'n sdmanF. Intre cele douacotiledoane, la baza semintei (varful ascutit) se aflb gemula (fig. 4.2).

Uleiul se acumrleazi in samanti in ritm suslinut in primele 20 - 25 zilede la formarea semintei, iar substanlele proteice s acumuleazi mai tarziu cu l0zile decat acesta.

intr-o inflorescenti de floarea-soarelui se gaseste aproape intotdeaunaun procent d,,fructe seci", datorit[ lipsei apei in sol 9i posibiliElii dezvoltdriipericarpului chiar dacS fecundarea nu a ar-ttt loc. lhrctele seci se gisesc mai alesin centrul inflorescentei.

Se sconteazi pentru obfinerea de genotipuri cultivate, cu ftucte mari(MMB=80 - 85 g) $i unifornre, cu masa hectolitrici mai mare de 45 kg.rezistente la si$tivire 9i cu pste 56% ulea.

Relqiile cu.faclorii de vegetAlie. Capacitatea de productie Si conlinutulin ulei al achenelor de floarea-soarelui sunt;nlluentale in mod deosebit deterrperaturi- umiditate, lumini, umiditatea relativd a aeruhi. lipul fi fertilitateasolului.

Ce ntle fa(i de temperaturi. Floarea-soarelui are capacitatea de a seadpta la oscilatiile de temperatura, rezista bine la tempraturi scdzute mai ales inprima parte a vegetafiei 9i rezisti bine la seceg

De la semartat la miruritate. l lori i-soarelui i i sunt necesare rnlre 1.600'Csi 2.800'C. rezultalc dir insumarca mediilor zilnice mai mari de 7"C,remperatur; rninima la care se insirrr inledd.

Temperatura optime de geminare este de 25"C. DacA existi suficientiumidirare in .ol ras;r irea nece.i l i acumularea a q0 - Lr5"C. in t impulgerminaliei rezista la temperaturi de 0 pand la ,{"C qi chiar de -2'C in stadiul decotiledoane qi de -6"C ... soc in fzza de 1 - 2 perechi de frunze, daca nu sunt delungd durate. Mentinerea acestor tempemturi timp indelungat determinianomalii de cre$lere (ramiticarea tulpinilor. delbrmarea infloresecentei),provocand pagube desi nu dishug cultura.

Bnrmele tirzii, cand planta fi a diferentiat infloresecenla, ramificdplantele formand numeroase calatidii cu ftucte seci (Gh.Bilteanu, 2001).

Floarea-soarelui rczistd la oscilalii de tenperatura, crefterea decurgandnormal atel la 25 - 30"C, cat si la ll 17"C, dar in ultimul caz se intarzieinflorirea $i maturarea. Creite $i se dezvoltA normal la tempraturi de 14 - l6"Cpand la aparitia inflorescentelor, la 18 - 20"C in timpul infloritului $i 20-22"Cpane la maturilate- In timpul infloririi, temperaturile mai mari de 30'C determinipierderea vitalitatii polnului, cresterea procentului de fructe seci, se reducecontinutul in acid l inoleic din r lei.

Temperaturile Prerelativh scAzute sunt diuna'

Temperaturlle preiumiditate suficienta in srcresterea Procentului de fr$i cregterea acidului oleic.

in concluzie, floareugeDte bine in zonele cu'22'C.

Cerirtele fa{i deintre 290 $i 705 duPe A. Iqi Merrien, 1990). O Plant80 I apd. La germinare tsemintei. De la risArire la257o din necesarul total d(pAnd la 60 cm adencininfloritului se consuma csatisldcut $i cu umiditateadaci solul este aprovlzlondifereDtiere a organelor flpani la infl orire-maturiiat

Randamentulma)pentru apA ale Plantei (M

ln intervalul de(circa doui treimi din Petinfluenlata negativ de seciar conlinuirl in ulei de stCETIOM, 1983, citat de (

r\uki )

ni 32 12

Fie. 4.4. Evoluti

44

1.ttl ap Dl jrnpdd tu1t,.1 t:1u1ntu )lDtr'tltru)t .l'.u)11- 3f fn1ryo.tdn1|u2.l !lutp14,tpttltqrsuas D

:qtaras q rntrrcos-rr.rou rDgr[rqrsurs 3 dulq u! Blinto^! .t.t.4d

plol3e! _opbol'd t / 9 9 ? t z If -__f;r

-

n -i; ri i; z'c n

lr|tpt4t' I II-tr

loi

op{ii0z

.0002 .ueutou. .qc ep l?llc.186I .I IoIIgJldnp

't t BU) (q) ruuouur InlrArqls el eurNalur er sFras ep raln ur lntnuduor ler'(e) aruouul pdnp rS olurenr alrz 0Z n. eurruns orEo qecos ap ADe3.u Epiuanuur.Iurelnd olsa eirflures .p sri.npord (aipteSo^ ap epeouad urp rurrol -enop ?rrr!)rtprrnteur nl Err?d rleroU rolruuSro e.JrI]urr{rp Bl :p Inle\rJur ul '(266t 'ualJlalN)

rolutd at? pde ruluodol0tutr.t urp %02 .luado.e tuns pue. pzrezrlEer es ruxur llUuar Bpupu

11961 .utteqou) eielunleul-eluogu! el _ugd

rS u-Ic a'l -

I ep etse rnlnrpteFr InJleurErp pupi alE-lou rolou3io s eraiualojrpop epsoued uJ edarul pde ruuod lrrlui szEC Ede nr leuorzt,{ordE alsa Jnlos lrep '(luc

0zr -

09) r.ugpe rsur los 5p elunlells q qlu.tsrxe Eel4rpllun nr ra ln.gsrlDselso ea lunsuo qoB ap lEtot Irussoaau urp %0s pc.lr3 llunsuoc es rnlnluouqrtntrsr"pjs el pugd raiuasserouur s5t?ruro.+ el a(-eur.u-ep tu5 0g pl ?ugdrnFlos slaNazer urp lncqFrps 5N5 erEc urnsuoc

'9de ep lrlol Inpsecau urp %sz-

0z Punsuo. as (olrz 0f e5rr3) rolrrprElc eersttuoJ l srupspr el 0c .lelultues

e ple.sn ?elElnerS ep qiel qde %}tl OZI !trse..u eteuruue8 E.I .pdp I 0g

rS 0a e4u! edste8r^ ep -epeoued u8Eel}ur ed grunsuor _e eld O-(0661 .uelllot{ rA

lozuol{) 009 elsad uo}ne {lp pdnp rsr '(t961) re0pdlv -V pdnp 90/ !S 062 e4ut

asuudnt uolD^ elv pdE op rurceds lnurnsuo3 gde ap -ele.I elaiur.re3').zz -

8I ep tsn8ne erlude rnlnle^lslur p arpau erUeleduel nc aleuoz ur eurq el*a{nalIs gmplg. 5p PiPJ atslepolu eiuser ol rnlaluos-ereoll 'elznpuor uI

'arelo rnlnprce eeJe$5b lsrralourl prae

'reln ul rnJnlnu[uoc eelarnpal 'raes elcn4 ep rnlnluerold seJolselc9UrUUeFp eCeJSOep ^rlnurl jolcsJ pleprsuoa es'los ul pluarrgns alslrplunap rdrpuo. ul rprqc'lolelcruJ selaldun l elu.rprr Eerd elunleloduel

'rnler?os ruog alsolpunpp luns 9lnzqrs q^rlDleletPllpluln IS tl?csn unlug^ nr elpr3osp atecrpu eeld ol npladurel

t-