Fisa FRIESLAND Carei.doc

FIŞA DE PREZENTARE ŞI DECLARAŢIA

PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE MEDIU

Obiectivul FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURIFRIESLAND ROMANIA S.A. CAREI

JUDETUL SATU MARE

Beneficiar S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A.SATU MARE, B-DUL CLOSCA NR. 90,

JUDETUL SATU MARE

Faza : Autorizatia de mediuNormativ de conţinut : Ordin nr. 1798 din 19 noiembrie 2007Cod : FPD-FR-01/03.09Ediţia : 1Revizia : 0

Exemplar:- controlat Nr.: 1-2- necontrolat

Această documentaţie conţine informaţii care sunt proprietatea intelectuală a S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A.Satu Mare şi nu poate fi utilizată sau copiată, în parte sau în întregime, fără consimţământul scris al Directorului al

acestei organizaţii.

F-01/FPD-FR-01/03.09 MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L.

B-dul Sănătăţii, nr. K28/6, CP 440182

Satu Mare, Satu Mare, România

Tel./Fax: +40 261/758881

Cod : FPD-FR-01

Faza : Autorizatie de mediu

LISTA DE SEMNĂTURI

DIRECTOR,

ING. Francisc GYŐRI ____________________________

ELA BORATORI:

ING.EC. Ana - Maria GYŐRI ____________________________

ING. Francisc GYŐRI ____________________________

BIOLOG. Rodica TUTURAS ____________________________


S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A. SATU MARE

FIŞA DE PREZENTARE ŞI DECLARAŢIE Cod: FPD-FR-01

FABRICA DE LAPTE CAREI, STR CAPLENILOR, NR. 58, JUDETUL SATU MARE Ediţia:1

Pagina

3 din 43

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea unităţii şi adresa

SC FRIESLAND ROMANIA S.A. SEDIUL SOCIAL – Municipiul Satu Mare, B-dul Closca nr. 90

O.R.C. J30/183 / 29.03.2002, CUI 6632642

1.2. Obiectivul, amplasamentul şi adresa

Punct de lucru:FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI

municipiul CAREI, str CAPLENILOR Nr. 58 JUDEŢUL SATU MARE, ROMANIAPersoana de legatura: PERES VIOREL Mob. 0745-106198Telefon punct de lucru 0261 – 863904 0261 - 863903Obiectivul in studiu se afla in intravilanul municipiului CAREI, Din punct de vedere hidrologic , obiectivul se afla in bazinul hidrografic al raului CrasnaVecinătăţi : N : strada Caplenilor.;

S : teren agricol;E : unitate militara;V : strada Spicului ( zona cu locuinte ).;

1.3. Profilul de activitate

Cod CAEN - 1051 – fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1.4. Forma de proprietate

Societate pe actiuni. Capital privat.

1.5. Regimul de lucru

24 ore/zi / 7 zile/săpt. / 365 zile/an





Pagina

4 din 43

1.6. Număr personal 125 din care - 25 personal TESA

-100 angajati direct productive

2. DATE SPECIFICE PE ACTIVITĂŢI

a) Activitatea desfăşurată

Activitatea desfăşurată în prezent pentru care se solicită autorizaţia de mediu este cea de FABRICARE A PRODUSELOR LACTATE SI A BRANZETURILOR

Tehnologia de fabricare a produselor lactate si a branzeturilor cuprinde urmatoarele operatii comune:

-Transportul laptelui - Receptia calitativa si cantitativa - Curatirea laptelui - Racirea - Depozitarea - Normalizarea - Filtrarea - Omogenizarea - Pasteurizarea - Racirea - Depozitarea Transpotul laptelui : Laptele, materie prima, este transportat catre fabrica de la centrele de colectare in cisterne izoterme. care pastreaza constanta temperatura de 10+2 0 grade C pe toata perioada transportului.

Receptia calitativa si cantitativa:

Receptia calitativa consta din:-anilaza senzoriala-organoleptica,la preluarea de la centrele de colectare. Se observa: impuritatile,culoarea,vascozitatea,mirosul si gustul.Recipientele necomforme care contin lapte nu vor fi acceptate.-analiza de laborator va determina:

1.pH-ul;2.Continutul de grasime;3.Densitatea;4.Substanta uscata negrasa;5.Proteine din lapte;6.Grad de impuritate;7.Cantitatea de apa adaugata;





Pagina

5 din 43

8.Temperatura,care nu va depasii 10-12 grade C





Pagina

6 din 43

Laptele se receptioneaza din punct de vedere calitativ de catre laboratorul uzinal unde sunt efectuate analize fizico-chimice prin care se determina aciditatea, unitatea de grasime si gradul de impurificare. In vederea determinarii incarcaturii microbiene laboratorul de microbiologie preleveaza probe de lapte pentru controlul gradului de contaminare (proba reductazei, NTG, bacterii coliforme, Escherichia coli). Pentru verificarea incarcaturii de celule somatice, antibiotice, metale grele si pesticide probe de lapte sunt trimise pentru analiza la un laborator autorizat.

Receptia cantitativa - consta in trecerea laptelui din cisterna in statia de receptie automatizata, dotata cu un sistem automatizat de masurare volumetrica.

Dupa ce laptele a fost receptionat din punct de vedere cantitativ si calitativ, acesta este supus urmatoarelor operatiuni:

Curatirea laptelui prin filtrareFiltrarea – Statia de receptie este dotata cu 2 filtre de matase ce lucreaza in paralel in care se acumuleaza impuritatile grosiere din lapte. Cand viteza laptelui scade sub 3 l/s, este rezultatul unei incarcari a filtrului, operatorul comuta filtrarea pe filtrul liber, iar cel incarcat este schimbat. Filtrul cu incarcatura este spalat si dezinfectat prin clorinare, impuritatile rezultate fiind depozitate in europubele de gunoi menajer.Curatirea - se face cu ajutorul unui curatitor-separator centrifugal cu 10 - 12.000 rotatii pe minut,operatiunea care inlatura 98-995 din flora microbiana(metoda lui Paul Simonart)

Racirea laptelui-laptele preluat intr-un interval de sub 3-4 ore de la mulgere si care intra direct in procesul de fabricatie,nu este necesara o racire in aceasta faza.Pentru eventualitatea in care laptele nu poate fi prelucrat imediat,se face racirea cu ajutorul unui schimbator de caldura cu placi care vor utiliza ca si agent frigorific apa glaciala produsa de aceasta instalatie speciala.Racirea – dupa filtrare laptele intra in schimbatorul de caldura al instalatiei de receptie, unde se realizeaza racirea la temperatura de 3+1 oC. Racirea se realizeaza cu apa gheata la temperatura de 2+1 oC. Temperatura laptelui la iesirea din statia de receptie este monitorizata permanent cu autorul unui termometru electronic situat pe conducta de iesire a laptelui din schimbatorul de caldura, datele fiind transmise unitatii centrale ce sunt vizualizate permanent pe panoul de comanda. La variatii de temperatura mai mari de 2 oC operatorul opreste receptia laptelui deoarece defectiunea este de natura tehnica, aceasta se datoreaza unei defectiuni la instalatia de “apa gheata”. Statia ramane in stand-by pana la remediere. Depozitarea tampon a laptelui-laptele racit va fi pastrat la temperature la care a fost racit (4-6 grade C) in tancuri de racire pana la introducerea cu o pompa VILLO,la instalatia de pasteurizare.





Pagina

7 din 43

Normalizarea lapteluiEste operatiunea prin care laptele este adus la un anumit continut de grasime. Aceasta practica se foloseste in tehnologia obtinerii branzeturilor (deoarece fiecare sortiment de branza are un anumit continut de grasime raportat la substanta uscata).

Normalizarea laptelui poate fi efectuata prin :

- adaugarea de smantana proaspata in lapte ;- amestecarea unui lapte ce contine putina grasime (lapte smantanit sau

eczemat) cu lapte mai bogat in grasimi ;

- In vederea scaderii cantitatii de grasime se poate proceda in urmatoarele feluri :

1. extragerea unei parti de grasimi din lapte ;

2. amestecarea de lapte bogat in grasimi cu lapte mai sarac in grasime ;

3. amestecarea laptelui integral cu lapte smantanit ;

De aceea pentru operatia de normalizare totdeauna trebuie sa se determine mai intai continutul in grasime al laptelui. Printre procedeele folosite la normalizarea laptelui se utilizeaza si patratul Person. Metoda poate fi aplicata in doua situatii :

a. cand cantitatea de lapte normalizat este mai mare decat cantitatea de lapte materie prima.

b. cand cantitatea de lapte normalizat este egala cu cantitatea de lapte materie prima.





Pagina

8 din 43

Celula de masurare in operatiunea de normalizare a laptelui

Pasteurizarea laptelui Inainte de introducerea laptelui materie prima in statia de pasteurizare, aceasta, impreuna cu traseul de lapte, intra in faza de pregatire pentru procesare ce include urmatoarele faze, care se realizeaza automat: clatire, sterilizare la 95 oC timp de 20 minute si racire. Operatorul seteaza parametrii de pasteurizare (temperatura de pasteurizare si temperatura de iesire, unitatea de grasime) si regleaza parametrii de regim (presiunea pentru laptele pasteurizat, presiunea pentru laptele integral, presiunea pentru omogenizator, debitul in statie si omogenizator). In acest moment statia este pregatita sa inceapa procesul de pasteurizare.Temperatura de pasteurizare este in general cuprinsa intre 62 si 90 °C iar timpul de pasteurizare variaza de la secunde la minute.Putem distinge:- pasteurizarea prudenta: 62 – 65 °C, pana la 30 minute- pasteurizarea de scurt timp: 72 – 75 °C, 15 - 240 s- pasteurizarea la temperaturi inalte si timp scurt (HTST): 85 – 90 °C, 1- 2 s.Pentru pasteurizarea continua se folosesc schimbatoare de caldura (tubulare, cu placi si cadru) care se aplica la sectiile de incalzire, mentinere si racire.Pasteurizarea va avea loc la temperature de 72 de grade C,cu mentinere de 18-20 de secunde,operatiune ce asigura distrugerea bacilului tuberculozei(Mycobacterium tuberculosis)si a tuturor germenilor patongeni,precum si a florei banale,in proportie de 99,95 astefel incat laptele va corespunde normelor standard igienico sanitare.- preracirea o asigura zona de recuperare 2 a pasteurizatorului,conferindu-i laptelui la iesire o temperature de 50-55 de grade C,dupa care este trecut in zona de recuperare 1,unde este racit pana la temperature de 32-34 grade C,temperatura optima pentru fabricarea branzeturilor.Daca nu se introduce in procesul de fabricatie intreaga cantitate





Pagina

9 din 43

de lapte pasteurizat,acesta se va pastra in tancurile de racire din incaperea alaturata pasteurizarii.Tratarea la cald a produsului este una dintre principalele tehnici in industria alimentara folosita pentru conservare.Tratamentul la cald opreste activitatea bacteriana si a enzimelor; aceasta previne pierderea calitatii si mentine alimentul neperisabil. In tratamentul la cald numeroase combinatii timp/temperatura pot fi aplicate in functie, de produs, proprietati si durata de viata a produsului.In pasteurizare, in general se aplica o incalzire la o temperatura sub 100 °C. Aceasta reduce partial activitatea enzimelor si bacteriana si in consecinta marind valabilitatea produsului. Sterilizarea insemna in general aplicarea unui tratament la cald la peste 100 °C pentru o perioada care sa determine cresterea durabilitatii produsului .

Fazele de fabricare pentru brinza si cas ( branza fermentata )Laptele destinat fabricatiei casului sau a branzei se introduce in vana de cas. (Vana prevazuta cu agitator de turatie reglabila, cu posibilitate de incalzire, supapa pentru eliminare coagul. Dupa adaugarea culturilor, coagulare si spargere coagul, continutul vanei se introduce prin supapa si tub din material plastic in caruciorul de cas, care este prevazut cu pompa de zar, conectat prin conducte flexibile la rezervorul de zar.In caz de fabricatie branza dulce, coagulul se introduce in carucioare de branza, carucior executat din table perforata pentru eliminare rapida si totala a zarului, se ambaleaza si depoziteaza in camera frigorifica.

La fabricatia diferitelor tipuri de cas dupa scurgerea zarului, coagulul se introduce in forme se preseaza, si se aseaza in baie de saramura. Datorila reactiei exoterme la dizolvarea sarii, este necesar racirea continua a baii de saramurare. Bucatile de cas se ambaleaza cu ajutorul utilajului de ambalat in vid, si se intrudece in camera de maturare. (Sau conform tehnologiei - diferite tipuri). Zarul se comercializeaza pentru furajare, dar datorita continutului de proteine este indicat folosirea (dupa aromatizare) la fabricatia bauturilor racoritoare. Fazele de fabricare a cascavalului ( branzeturi oparite )

Procesul tehnologic de fabricatie a cascavalului se desfasoara in doua etape distincte: fabricarea casului si fabricarea mecanizata a cascavalului.

1. -- Fabricarea casului pentru cascaval

Brânzeturile opărite, cunoscute la noi în ţară sub denumirea de caşcaval, se fabrică după o tehnologie specială, care constă din opărirea în apă la temperatira de 72-80oC a caşului maturat obţinut din lapte. După sărare, caşcavalul se maturează în anumite condiţii care îi asigură proprietăţile organoleptice caracteristice.În ţara noastră caşcavalul are o foarte veche tradiţie. Documentele istorice menţionează că încă din anul 1374 se producea caşcaval în zona de munte a Ţării Româneşti. Obţinerea, de exemplu, a caşcavalului Penteleu, denumire după muntele unde s-a produs este cunoscută de mult timp. Diferite sortimente de caşcaval se fabrică în special în ţările balcanice, în ţările din Orientul Apropiat, extinzându-se treptat şi în alte ţări care nu produceau aceste brânzeturi.





Pagina

10 din 43

În categoria brânzeturilor cu pastă opărită intră sortmentele la care se aplică operaţia de opărire a caşului, ceea ce face ca principala proteină – cazeina – să capete însuşiri plastice (de a se întinde în fire) în anumite condiţii de temperatură şi pH. Însuşirile plastice ale cazeinei sunt căpătate atunci când fosfocazeinatul de calciu a eliminat o parte din calciul combinat.După unii cercetători, formarea pastei la brânzeturile opărite este posibilă datorită transformărilor preliminare suferite de cazeină sub influenţa acidului lactic produs de bacteriile lactice şi sub influenţa cheagului. Cazeinatul de calciu din lapte este transformat sub influenţa cheagului în p-cazeinat tricalcic (coagul). Paracazeinatul dicalcic, sub influenţa acidului lactic, se transformă în paracazeinat monocalcic, care are proprietatea de a fi frământat pentru a se obţine fire (straturi) mai ales după opărirea caşului. Paracazeinatul monocalcic devine solubil în soluţie de NaCl 5%, când este încălzit la 54oC, datorită paracazeinatului monocalcic, se îmbunătăţeşte grăsimea. Dacă, cantitatea de acid lactic formată la maturarea laptelui şi maturarea caşului este prea mare, paracazeinatul monocalcic se transformă în paracazeinat care va afecta negativ structura caşcavalului inclusiv reţinerea grăsimii.În ţara noastră se fabrică mai multe sortimente de caşcaval care, în funcţie de consistenţa pastei, se clasifică astfel:• sortimente de caşcaval cu pastă semitare din care face parte:- caşcavalul Dobrogea (sau de câmpie), obţinut în trecut în partea de sud-est a ţării, din lapte de oaie;

- caşcavalul Teleorman, obţinut dintr-un amestec de lapte de oaie şi de vacă, introdus în producţie în ultimii ani;- caşcavalul Dalia, fabricat din lapte de vacă şi care constituie actualmente unul din sortimentele de caşcaval cele mai răspândite.• sortimente de caşcaval cu pastă moale, ca reprezentant fiind caşcavalul Penteleu, care se fabrică în special în zona de munte caşcavalul Penteleu, care se fabrică în special în zona de munte, materia primă fiind iniţial laptele de oaie, dar astăzi se fabrică şi din lapte de vacă.• caşcaval afumat: caşcaval Brădet, caşcaval Vrancea.

2. -- Fabricarea cascavalului

-faze initiate pana la prelucrarea coagului sunt similare cu cele pentru fabricarea branzei .Tehnologia difera la fazele urmatoare:

- prelucrarea coagului:coagulul se taie in coloane patrate cu latura de 2-3 cm,apoi in cuburi,dupa care se lasa in repaus cca.15 minute. Urmeaza maruntirea coagului la dimensiunea bobului de mazare,dupa care se reincalzeste la 38-40 grade C,timp in care se asigura agitarea amestecului zer-coagul cu agitatorul vanei mecanizate.Masa de coagul se amesteca cca. 20 minute pentru uscarea bobului.Evacuarea amestecului de zer-coagul are loc pe crinta,operatie ce dureaza cca. 15 minute,apoi casul este sfaramat si legat in sedila ,pentru o eliminare cat mai completa a zerului,dupa care se preseaza pana la limita de 10 kgf/kg de cas- maturarea casului-:se lasa pana ajunge la aciditatea de 190-210 grade T sau pH-5,0-5,1;- oparirea casului:apa de oparire va avea 8-12%NaCl,la 72-75 grade C,solutie in care imerseaza casul in cosuri speciale.Masa de cas este amestecata pana la





Pagina

11 din 43

topirea feliilor de cas.Temperatura in masa cas oparit nu va depasii 55-56 grade C,pentru retentia maxima a grasimii.Se completeaza de fiecare data sarea de bucatarie,pentru mentinerea unei concentratii uniforme a apei de oparire.- formarea rotii:se realizeaza pe masa de lucru,unde se framanta masa de cas topit,dupa care pasta rezultata se introduce in forme captusite cu panza umezita,asezate pe mese de inox.Scoaterea rotilor si marcarea se face dupa racire-care dureaza 20-24 ore;- zvantarea:se realizeaza intr-o incapere speciala,unde temperatura trebuie sa aiba16-18 grade C,85-90%umiditate;- maturarea se realizeaza in sala de maturare,unde temperatura va fii cuprinsa intre 12-16 grade C;- ambalarea:se face in pungi PA/PE sau termocontractile,sub vid.Se opteaza pentru ultima varianta.Cerinte de calitate ale cascavalului:- roti uniforme,fara crapaturi;- miez curat,omogen,fara ochiuri de fermentare;- coaja alb-galbuie;- consistenta tare,putin elastica;- gust si miros placut,fara mirosuri si gusturi straine;





Pagina

12 din 43

Proprietati fizico-chimice- grasime raportata la substanta uscata:min.40%;- substanta uscata-min.52%;- substante proteice,min.20%;- clorura de sodium,max.3%;- altele,max.3,75%(Cu-3%;Pb-6%;Ar-0,15%)Bacteriologic-bacterii coliforme/g de produs – max100;-Escheria Coli/g de produs-absent;-Salmonela/g de produs –absent;-Stafilococ/g –max.100;-Drojdii si mucigaiuri/g –max.200;

Diagrama simplificata de proces pentru producerea branzei - cascavalului

Fazele de fabricare a laptelui praf- receptia cantitativa si calitativa a laptelui- preparare lapte normalizat sau smantanit- concentrarea laptelui in concentrator in trei trepte, unde are loc evaporarea

apei ,rezultand lapte concentrate cu 35 – 45 % substanta uscata- uscarea laptelui concentrate in turnul de uscare prin atomizare cu aer cald la

165 grade C- evacuare lapte praf si depozitare in silozuri- ambalare in saci de hartie captusiti cu saci de polietilena


Lapte brut sau pasteurizat

Cultura bacteriala

Apa Sare ParafinaMaterial de etansare

Ambalare

1Receptie lapte

2Coagulare

3Taiere

4Texturizare(inchegare)

5Sarare

6Presare/etansare

7Maturare/ambalare

MirosuriPierderi

Zer ZerApa reziduala

Zer PierderiZer

Deseuri material etansareZerMirosuri

Deseuri Ambalare

Produs finit




Pagina

13 din 43

Procedeul de uscare prin pulverizare (atomizare) este cel mai modern. Principiul de baza al acestui procedeu consta in pulverizarea laptelui in picaturi foarte fine (sub forma de ceata) intr-o camera speciala de uscare, in care se introduce un curent de aer fierbinte (140-170 grade C) si tunelul de uscare si a suprafetei mari de contact, laptele se usuca aproape instantaneu si se transforma intr-un praf fin, care este ulterior separat de aer. Deoarece evaporarea apei are loc atat de repede, temperatura in picaturile de lapte nu depaseste valorile teoretice de 49-54 grade C.Avantajele principale ale acestui procedeu de uscare, comparativ cu cel pe valturi, constau in obtinerea unui lapte praf cu proprietati calitativ superioare si in special cu un grad ridicat de solubilitate, peste 99%. Procedeul a capatat o extindere foarte mare, fiind aplicat in mod curent in industria laptelui din tara noastra.Sortimentele de lapte praf, sunt urmatoarele:- lapte praf tip 26, cu un continut de grasime de 26%;- lapte praf tip 20, cu un continut de grasime de 20%;- lapte praf tip smantanit, cu un continut de grasime de 1.5%.Laptele folosit la fabricarea laptelui praf trebuie sa corespunda acelorlasi conditii de calitate ca si in cazul laptelui concentrat.Nu se introduce in fabricatie laptele cu:- aciditate peste 200 T;- gust si miros pronuntate de nutret;- consistenta anormala;- culoare anormala roza (din cauza singelui), galbena-bruna (din cauza laptelui colostral).

Laptele praf este un produs a carui realizare industriala apartine inceputului secolului al XX-lea. Eliminarea din lapte a apei aproape in totalitate determina realizarea unui produs cu un continut ridicat de substanta uscata, usor de transportat si depozitat. Datorita conditiilor improprii de dezvoltare a microorganismelor si de aparitie a modificarilor chimice, laptele praf constituie un produs ce se preteaza la o depozitare de lunga durata.In timpul procesului de uscare se urmareste ca proprietatile initiale ale laptelui sa sufere cat mai putine modificari, obtinandu-se un produs capabil sa se dizolve in apa, usor si complet, avand caracteristici asemanatoare laptelui din care a provenit.In afara de utilizarea sub forma de lapte reconstituit, laptele praf a devenit un produs alimentar important, cu valoare nutritiva ridicata si cu o gama larga de utilizare. Laptele smantanit praf a luat o mare extindere in alimentatie, deoarece contine nealterate componentele cele mai importante ale laptelui, in special proteinele, riboflavina si substantele minerale, in proportie mai ridicata decat cele din latele integral uscat. De asemenea, laptele smantanit praf este mai ieftin si mult mai stabil la conservarea de durata.In mai multe tari a luat dezvoltare o industrie a produselor lactate uscate pt copii, alimentarea sugarilor cu aceste produse fiind considerata de medicii pediatri ca o metoda ideala acolo unde hranirea la san nu este posibila.





Pagina

14 din 43

Depozitarea produselor finite

Produsele sunt depozitate la o temperatură de 2-6 grade C, mai întâi în depozitul de carantină, până la confirmarea conformităţii pe baza rezultatelor de laborator, apoi sunt transferate în depozitul de distribuţie. Lanţul frigului e respectat şi controlat atât în fabricaţia şi depozitarea produsului finit, cât şi pe lanţul de distribuţie, în mod sistematic în camioanele de distribuţie şi prin sondaj în magazinele care vând Produsele ambalate sunt verificate pe linie de către operator, din punctul de vedere al calităţii ambalajului (integritate, sudură, datare, etichetare), al calităţii produsului (prezenţă fructe, gust, culoare) şi al dozări

În spaţiile în care se depozitează laptele sau produsele lactate, pentru maturare sau păstrare mai îndelungată, trebuie asigurate următoarele condiţii: - spaţiile trebuie să aibă pardoseala şi pereţii netezi şi impermeabili, curaţi şi lipsiţi de mucegaiuri; totuşi, pentru depozitarea sau maturarea anumitor tipuri de produse lactate, autoritatea veterinară competentă poate acorda derogări generale sau individuale de la condiţiile constructive pentru spaţiile de depozitare sau maturare; - în dotare vor fi prevăzute grătarele şi rafturile necesare pentru aşezarea produselor sau a ambalajelor, nefiind permis contactul direct al acestora cu pardoseala;- să fie asigurat microclimatul (temperatură, umiditate, ventilaţie) optim pentru produsul respectiv; în scopul controlului permanent al acestuia, depozitele vor fi prevăzute cu termometre şi higrometre cu înregistrare; - produsele trebuie să fie aşezate în mod ordonat, pe sortimente, loturi sau şarje, iar acestea trebuie să fie marcate vizibil prin mijloace pe care să se înscrie în mod obligatoriu sortimentul, cantitatea, data intrării produsului şi data expirării termenului de valabilitate; - aşezarea produselor se va face astfel încât fiecare grup să fie accesibil în vederea efectuării controlului sau, după caz, a recoltării probelor pentru examene de laborator; - să se efectueze periodic, dar cel puţin de două ori pe an, o curăţenie generală, urmată de dezinfecţie; ori de câte ori va fi nevoie se va face dezinfecţie sau deratizare.

Operatii de intretinere si igienizare a instalatiilor tehnologice Operatiile se executa cu instalatii de spalare in circuit inchis Solutiile de spalare au o compozitie care difera in functie de utilajul sau instalatia pentru care se folosesc

solutia pentru instalatiile de pasteurizare - 600 litri solutie alcalina care contine apa, 0,9 kg soga caustica, 0,9 kg fosfat trisodic0,18 kg silicat de sodiu

solutia pentru spalarea recipientilor de depozitare ( vane si tancuri ) – solutie alcalina contine pentru 100 litri 0,5 kg soda calcinata, 0,3 kg fosfat trisodic, 0,2 kg silicat de sodiu

Fazele spalarii - clatire cu apa rece - spalare alcalina la 45 – 50 grade C - clatire cu apa rece - dezinfectare cu solutie de hipoclorit ( 250 grame la 10 litri apa )





Pagina

15 din 43

- clatire

b. Dotãri Dotarile specifice: cladiri (cu suprafata spatiilor ocupate), utilaje, instalatii, masini, aparate, mijloace de transport utilizate în activitate etc.

- elementele de compartimentare si suptafata

Nr. crt Suprafata construita ( Sc ) ,din care mp

1 Corp administrative si grup social 962 Cabina poarta 453 Casa pompe 1564 Corp principal de fabricatie si receptie lapte 41835 Cheson uscare 306 Atelier intretinere si biroul afferent 1797 Centrala termica 3498 Magazie 1009 Sopron 5010 Bazin apa – 500 mc 8011 Bazin apa refolosita – 200 mc 70

Total suprafata construita 554112 Curte si spatii verzi 21497

Suprafata totala 27038

- spatii tehnologice:

- Sali de productie : - sala receptie lapte materie prima - sala pasteurizare lapte, - sala ambalare produse proaspete - camera termostatare - sala fabricatie branzeturi - sala maturare branzeturi fermentate - camera maturare cas baschiu - sala fabricatie cascaval - sali pentru maturare I, respectiv maturare II cascaval - sala ambalare cascaval

- Sali de depozitare - de maturare produse





Pagina

16 din 43

- de produse finite - congelator - congelator semifabricate

- depozit produse proaspete - depozit branzeturi - depozit cascaval - depozit ambalaje produse proaspete - depozit ambalaje neigienizate - depozit uscare ambalaje igienizate - depozit materiale pentru igienizare - silozuri pentru lapte praf - Laboratoare: - laborator receptie materie prima - laborator produse finite - Vestiare si grupuri sanitare - separate pe sexe

- utilaje:

- doua tancuri de stocare lapte V = 1700 litri fiecare- vane de receptie a laptelui materie prima cu sistem de agitare si racire- racitor lapte – schimbator de caldura cu placi- pompe autoabsorbante- instalatii automate de pasteurizare- separatoare centrifugale in sistem inchis- vane pasteurizare – maturare - vane de procesare- masina automata de ambalat produse vascoase- vana normalizare – standardizare lapte- vane mecanizate pentru branzeturi- crinte presare cas- agregat formare cascaval- doua masini de oparit cascaval- masini de ambalat - pompe si trasee din inox pentru transportul laptelui.- putineu pentru unt- tancuri de pastrare - bazine de stocare zer - masina de taiat cas felii;- mese de lucru;- concentrator de lapte in trei trepte- turn de uscare prin atomizare cu aer cald - linii de ambalare produs (maşini de umplere/sigilare sau termoformare –umplere – sigilare - tăiere);

Utilajele, instalatiile si echipamentele din dotarea fabricii sunt executate integral din inox, in conformitate cu ultimele normative in vigoare, automatizate, de ultima generatie.





Pagina

17 din 43

c) Bilanţul de materiale

Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibili, intrate în proces.

Nr.crt

Tipul de material U.M Cantitate Ambalare Depozitare

1 lapte Litri / an 60.000 000 cisterne Rezervoare- tancuri izoterme inox

2 Sare ( NaCi ) To / an 90 Neambalat ( vrac )

Magazie

3 Clorura de calciu To / an 2,95 Butoaie metalice

Magazie

4 lactoza To / an 300 Recipienti metalici

Magazie

5 cheag To / an 0,5 Cutii metalice

Magazie

6 acid azotic To / an 2,8 Ambalaje desticla, material plastic

Magazie

7 acid clorhidric To / an 6 Ambalaje sticla, material plastic

Magazie

8 soda caustica To / an 14 Butoaie metalice

Magazie

9 soda calcinata To / an 1 Saci polietilena

Magazie

10 fosfat trisodic To / an 10 Saci polietilena

Magazie

11 hipoclorit de sodiu Litri / an 3000 Bidoane plastic

Magazie

12 detergenti Kg / an 1000 Saci hartie Magazie13 Gaz metan mc / an 1800000





Pagina

18 din 43

d. Produse si subproduse rezultate

Nr.crt Produsul Cantitatea pe an

1. Lapte praf 1380 tone / an

2. Branza fermentata 573 tone / an

3. Branza oparita ( cascaval ) 2175 tone / an

4. Zer 36000000 litri / an

Subproduse- zerul – rezulta de la fabricarea branzeturilorZerul reprezinta aproximativ 60% di cantitatea de lapte prelucrat

Zerul se livreaza unor ferme zootehnice pentru hranirea animalelor Industria de lactate este o ramură industrială cu un potenţial sporit de poluare a mediului înconjurător. Zerul este un subprodus al tehnologiei de fabricare a brânzeturilor din lapte, fiind generat în cantităţi de 9 kg zer/kg din brânză produsă şi se caracterizează printr-un conţinut organic sporit (CBO5 de cca. 50 g/l, faţă de limita de 0.3 g/l a unei ape obişnuite). O mică parte (10-15%) din zerul generat este utilizat sub formă de pudră de lactoserum în alimentaţia umană sau în fermele zootehnice. In unele situaţii însă niciuna din aceste direcţii de valorificare nu poate fi abordată astfel încât zerul devine un balast al producătorului de brânzeturi. Deversarea lui în apele reziduale ale fabricii de brânzeturi este exclusă prin faptul că zerul este foarte poluant iar epurarea lui pe cale clasică (aerobă, cu nămol activ) este oneroasă din cauza consumurilor foarte mari de energie electrică.

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Brînzeturi cu cheag tari

Aspect exterior Coaja curată, netedă, fără strat gros sub coajă, fără deteriorări, acoperită cu compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă (polimerică cu parafină), sau acoperită cu folie din material polimeric.

Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele sortimente se admite lipsa desenului.

Gust şi miros Caracteristica brînzeturilor, slab acidulat, fără gust şi miros străin. Se admite gust puţin amărui.

Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa. Se admite pastă densă, puţin sfărîmiciosă la îndoire.

Culoarea pastei De la albă pînă la galben deschisă, uniformă în toată masa.





Pagina

19 din 43

Brănzeturi acidolactice - fermentate

Aspect exterior Coaja curată, netedă, fără strat gros sub coajă, fără deteriorări, acoperită cu compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă, sau acoperită cu folie din material polimeric, sub vid sau fără vid.

Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de diferită formă. La unele sortimente se admite lipsa desenului.

Gust şi miros Caracteristica brînzeturilor, slab acidulat, fără gust şi miros străin. Se admite gust puţin amărui.

Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa. Se admite pastă densă, puţin sfărîmiciosă la îndoire.

Culoarea pastei De la albă pînă la galben deschisă, uniformă în toată masa.

Brînzeturi prelucrate

Aspect exterior Suprafaţa curată, netedă, fără deteriorări. Se admite stratificarea neînsemnată a suprafeţei.

Gust şi miros Curat, cu gust şi miros slab de afumat

Consistenţa Fină, plastică, omogenă în toată masa. Se admite pastă puţin densă, consistenţă fîinoasă şi stratificare uşoară

Desen Lipseşte. Se admite prezenţa golurilor mici

Culoare De la galbenă deschis pînă la brună deschisă. Uniforma în toată masa

Importanta laptelui si a produselor lactate

Laptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva buna alimentelor. Valoare alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar reprezinta calitatea sa principala si este cu atat mai mare, cu cat acesta raspunde mai bine nevoilor organismului. Un rol important in realizarea unei alimentatii rationale revine tocmai laptelui si a produselor lactate folosite ca atare sau preparate in combinatie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanatate.Laptele, dupa cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila. In compozitia laptelui intra in primul rand cazeina, lactalbumina si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea contin aminoacizi esentiali, indispensabili, in proportii apropiate celor necesare omului, avand cea mai mare eficienta in favorizarea cresterii.

Grasimea din lapte, desi in cantitate destul de redusa, este o substanta energetica importanta, a carui echivalent caloric de 9,3 Kcalorii/g este de aproape doua ori mai mare decat zaharurile si a proteinelor (4,1 Kcalorii/g). Datorita punctului de topire scazut





Pagina

20 din 43

(29-34 °C) si a faptului ca se gaseste sub forma emulsionata de globule foarte mici, grasimea din lapte este mai usor de asimilat, in comparatie cu celelalte grasimi de origine animala (untura, seu).





Pagina

21 din 43

Grasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar mai ales de vitamina D, care asigura fixarea calciului si a fosforului din oase, prevenind aparitia rahitismului. Continutul de colesterol, substanta favorizanta in aparitia bolilor cardiovasculare este mai redus la lapte si produse lactate, fata de alte alimente de origine animala (lapte integral 10, lapte smantanit 3, unt 280, branzeturi grase 150-200, carne de porc 100-120, galbenus de ou 1400 mg/100 g produs).

Laptele sau zaharul din lapte, datorita bacteriilor aflate in intestin se transforma in acid lactic cu influenta benefica asupra organismului.Laptele contine elemente minerale importante. In afara de calciu si fosfor, laptele contine iod, astfel incat o alimentatie bogata in acest produs poate preveni aparitia gusei. Datorita valorii nutritive ridicate si a gradului inalt de asimilare, laptele este recomandat batranilor si convalescentilor iar pentru copii pana la un an este considerat un aliment complet. Valoare nutritiva si calorica a unui litru de lapte corespunde cu cea a 0,5 Kg de carne de vaca potrivit de grasa sau a 8-9 oua. Un litru de lapte de vaca care contine 4,8% lactoza, 3,5% proteine si 3,5% grasime ofera organismului 668 Kcal. Pentru a fi usor de suportat si asimilat de catre unele organisme, laptele se recomanda a fi baut incet, treptat cu inghitituri mici. In acest fel laptele ajuns in stomac, in mediu acid, precipita in flacoane mici si va veni in contact pe o suprafata mai mare cu fermenti digestivi, usurand procesul de digestie. Daca se da paharul de lapte peste cap, atunci se formeaz un coagul mare, iar stomacul trebuie sa depuna un efort foarte mare pentru a-l digera.

Branzeturile. Branza joaca un rol important in alimentatia omului. Ea reprezinta o sursa importanta de factori nutritivi, cu valoare biologica ridicata, concentrati intr-un volum mic si cu digestibilitate crescuta. Valoarea nutritiva a branzeturilor este data de continutul ridicat de substante proteice si grasimi usor asimilabile, saruri minerale de calciu, fosfor, magneziu, sodiu si clor precum si vitamin. Prin concentrarea de grasimi in coagul obtinut de precipitarea cazeinei, branzeturile devin o sursa de vitamine liposolubile A, D, E, K mai importate decat laptele. Continutul de lactoza si vitamine hidrosolubile este mai scazut deoarece acestea trec in zer. Continutul de calciu al branzeturilor este legat de felul in care a fost realizata inchegarea laptelui, fiind mai mare cand coagularea s-a facutcu cheag si mai scazut in cazul coagularii prin acidifiere naturala. Branzeturile cu continut mai mic de grasime , ca de exemplu branza de vaca si urda, au un caracter dietetic, putand fi consumate de catre persoanele suferind de anumite boli in care consumul de grasimi este contraindicat.

. Valoarea energetica a branzeturilor este conditionata de continutul de grasime al produsului.

Branza de vaci din lapte smantanit 970 Kcal/Kg Urda 1360 Kcal/Kg

Branza telemea 2720 Kcal/Kg

Branza de burduf 3650 Kcal/Kg





Pagina

22 din 43

Cascaval - 3740 Kcal/Kg





Pagina

23 din 43

d) Utilitãţi

APA

Alimentarea cu apă

- Alimentarea cu apa, in scopuri tehnologice si igienico sanitare,se realizeaza din reteaua municipiului Careiu printr-un bransament Dn = 150 mm

- Debitele consummate se contorizeaza cu contor de viteza - Pentru compensarea variatiilor debitelor consummate , obiectivul dispune de doua rezervoare V = 500 mc respective V = 200 mc

Norme cantitative conform Ord. MAPPM nr.9 / 1990 pentru fabricile de lapte - pentru branzeturi fermentate si cascaval

Norma de consum - 113,70 mc / 1000 litri lapte Alocat din sursa - 10,9 mc / 1000 litri lapte

Grad de recirculare - 20 %

- pentru lapte praf

Norma de consum - 18,90 mc / 1000 litri lapte

Alocat din sursa - 12,20 mc / 1000 litri lapte

Grad de recirculare - - 35 %

Structura necesarului de apa

1. Necesarul de apa pentru nevoi igienico sanitare

20 l / om / zi pentru personalul TESA - 25 persoane

60 l / om / zi pentru muncitori – 100 persoane

N1 = 25 X 20 l / zi + 100 X 60 l / zi = 6500 l / zi = 6,50 mc / zi

N1 = 6,50 mc / zi

2. Necesarul de apa pentru scopuri tehnologice

N t = U X n mc / zi U – capacitatea de prelucrare - 60000 l / zi

N – necesarul specific de apa – 17 mc / 1000 l lapte

Necesarul tehnologic cuprinde apa pentru

– fabricarea produselor

- producerea aburului

- racirea utilajelor

- spalarea instalatiilor, utilajelor, ambalajelor

- prepararea solutiilor

N2 = 330,5 mc / zi





Pagina

24 din 43

3. Necesarul de apa pentru alte utilizari

- spalarea autovehiculelor

- spalarea si stropitul spatiilor de circulatie

- stropitul spatiilor verzi

N3 = 30 mc / zi

Necesar total 367 mc / zi

EVACUAREA APELOR UZATE

Fazele tehnologice din care rezulta ape uzateApe reziduale

Detergenti spalare tanc: COD, BOD, TSS, FOG

CIP: COD, BOD, TSS, FOG, detergenti, pH scazut/ridicat

Pornire, schimbare produs, detergenti, pH scazut/ridicat

Proces:salinitate (branza) CIP: Substante solideCOD, BOD, TSS, FOG,detergenti,pH scazut/ridicat

Stropiri, ambalaje stricate, lubrifiant transportor, spalare: TSS,BOD,COD,FOG, detergenti

Ambalaje sparte: TSS, BOD,COD, FOG

Niveluri reduse de BOD, COD, TSS si FOGCondensat contaminat

TDSApa purjare boiler

Solide grele, TSS, BOD, FOG, COD, detergenti, pH scazut/ridicatSpalare manuala

La statia de epurare proprie


Receptie, depozitare

Clarificare, standardizare, depozitare lapte brut

Pasteurizare HTST

Procesare lapte si alte produse

Umplere si ambalare

Refrigerare




Pagina

25 din 43

Retelele de canalizare

- retea de canalizare tehnologica - 633 ml - PVC – Dn = 200 mm- retea de canalizare menajera – 170 ml - PVC - Dn – 110 mm- retea de canalizare pluviala – 234 ml – PVC – Dn 110 mm- canalizare tehnologica de adancime – 60 ml – tub de beton- Dn 300 mm- canalizare menajera de adancime – 115 ml - tub de beton- Dn 300 mm

ENERGIA ELECTRICĂ

Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua nationala de alimentare cu energie electrica si este folosita in principal pentru: - Actionarea unor instalatiil si utilaje- Iluminatul in interior- Iluminatul exterior

ENERGIA TERMICĂ

Agentul termic este furnizat de centrala termica proprie , dotata cu trei cazane tip ABA 4 tone abur pe ora ( 16 bari )Energia termica se utilizeaza pentru

- incalzirea spatiilor in sezonul rece - furnizarea apei calde menajere si tehnologice - furnizarea aburului tehnologic

In cazul fiecarui cazan, evacuarea gazelor arse se face prin tiraj fortat, asigurat de un ventilator care vehiculeaza un debit de 5000 mc / h si un cos de fum metalic cu sectiunea de 430 mm si H = 12 m fata de nivelul soluluiConsumul de gaz metan - 252,5 Nmc / h

ENERGIA FRIGORIFICA

- Normele de igiena aplicate in industria procesarii laptelui, impun pastrarea lantului frigorific in anumite etape de flux tehnologic, prin expunerea produselor in medii cu temperatura si umiditate controlata. Pentru a elimina pericolul contaminarii produselor, cel mai frecvent este utilizata racirea cu aer.

- Performantele constructive ale echipamentelor de racire, diversitatea mare de echipamente dedicate aplicatiilor specifice, proiectarea bine optimizata a instalatiilor, asigura pe langa pastrarea calitatii produselor si randamente ridicate de exploatare, regasite in final intr-o amortizare rapida a investitiei.

- depozite de pastrare a produselor finite

- spatii tehnologice climatizate





Pagina

26 din 43

Centrala de frig utilizeaza freon R 404 - agent frigorific, ce reprezinta in continuare standardul industrial in domeniul refrigerarii. Capacitatea si eficienta acestui refrigerant il recomanda pentru inlocuirea refrigerantilor R502 si R22 in aplicatii comerciale si este aprobat de cei mai importanti producatori de echipamente.

Centrala de frig a SC Friesland Romania SA Carei,care a functionat pe baza de amoniac este dezafectata si se afla in conservare

Serviciile frigorifice sunt asigurate de personal propriu atestat de ICPIAF Cluj Napoca, conform Legii nr.159 / 2000

Instalatii termice si de ventilatie

- instalatii de conditionare tehnologica a spatiilor de productie – asigura mentinerea temperaturilor interioare nrcesare pentru desfasurarea proceselor tehnologice ( 10 – 12 gradeC )

- instalatii interioare de ventilare realizeaza preluarea degajarilor de caldura si umiditate din interiorul spatiilor productive

- retele de distributie a agentilor termici - instalatii de incalzire cu corpuri statice si aer cald





Pagina

27 din 43

3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

3.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

3.1.1. Sursele de ape uzate şi compuşii acestor ape

a. Surse de poluare pentru ape

instalaţiile igienico-sanitare; sectiile de prelucrare a laptelui; ape pluviale potential poluate ;

b. Debite de ape uzate rezultate :

Ape uzate menajere Q uz max = 5,20 m3/ziApe uzate tehnologice Q uz max = 264 m3/ziApe pluvial potential impurificate Q pl = 13,0 l/s

c. Concentraţii de poluanţi rezultaţi :

Apele uzate sunt de tipul :

- apele uzate menajere conţin materii organice putrescibile: aminoacizi, acizi graşi, săpun, esteri, detergenţi anionici şi constituenţi neorganici: săruri dizolvate sub formă de ioni de sodiu, potasiu, amoniu, cloruri, nitraţi, sulfaţi şi fosfaţi. Prin natura şi cantitatea lor aceste ape uzate nu necesită preepurare înainte de evacuarea vin canalizarea urbana. În apele uzate menajere nu rezultă noxe pentru factorul de mediu – apă, care să depăşească limitele reglementate de legislaţia actuală (se încadrează în condiţiile de calitate prevăzute în HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005, respective NTPA 002/2005.

- apele uzate tehnologice, de la sectiile de prelucrare a laptelui prezinta depasiri la urmatorii parametrii - extractibile

- CCOCr - CBO5- apele pluviale - de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu

burlane din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea clădirii, care sunt prevăzute cu rigole de colectare a apelor pluviale, care ulterior se evacueaza in canalizarea urbana.





Pagina

28 din 43

3.1.2. Staţii şi instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate, randamente de reţinere a poluanţilor, locul de evacuare Situatia prezenta

- Rigole de pardoseala- confectionate din otel inoxidabil, sunt utilizate pentru drenarea apelor de pe pardoseli si evacuarea in sistemul de canalizare.

- Apele uzate menajere sunt evacuate fara preepurare in canalizarea municipala

- Apele uzate tehnologice sunt evacuate ,in canalizarea urbana dupa preepurare – 7 separatoare de grasimi la nivelul sectiilor de productie

- -- 2 decantoare- separatoare de grasimi in curtea incintei

Separatoarele de grasimi reprezinta o parte a sistemului de epurare, permitand separarea, retinerea si indepartarea, din apele uzate, a grasimilor si uleiurilor de origine organica (grasimile de origine animala, care sunt putin solubile sau insolubile si saponificabile), inainte de evacuarea in sistemele centrale de canalizare

3.1.3. Poluanţii evacuaţi în mediu sau în canalizări publice ori alte canalizări

Nr. crt

Indicatori Valori admise Valori masurate

1 pH 6,5 – 8,52 Reziduu fix 2000 mg / l 706 mg / l3 Suspensii 350 mg / l 228 mg / l4 Azot amoniacal 30 mg / l 1,78 mg / l5 Extractibile 30 mg / l 52 mg / l6 CCOCr 500 mgO2 /l 1241,6 mgO2 / l7 CBO5 300 mg / l 420 mg / l8 Produse petroliere 5 mg / l -

Conform buletin de analiza Nr. 66 din 09.03.2009, apa , evacuata, nu se incadreaza in limitele reglementate:Calitatea apei care se poate evacua in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare trebuie sa indeplineasca standardele de calitate in vigoare ( normativele UE 91/271/CEE si 98/15/CEE, adoptate in Romania prin HG188/2002 si HG352/2005, stadardele EN 1825, adoptate in Romania in SR EN 1825).





Pagina

29 din 43

Situatia viitoare

- S- a obtinut Fisa tehnica nr 1031 / 10.02.2009 ( face obiectul procedurii de mediu fara accord de mediu ) in vederea obtinerii Autorizatiei de Constructie pentru Statie de preepurare

- Denumirea obiectivului de investiţii STATIE DE PREEPURARE APE UZATE TEHNOLOGICE CU UN DEBIT INSTALAT DE Q = 45 mc/h ( 12,5 l/s ) IN CADRUL FABRICI DE LAPTE DIN MUN.CAREI, STR.CAPLENILOR NR.56, JUDETUL SATU MARE.- Prin aceste lucrări de investiţii se va inbunatatii calitatea apelor uzate tehnologice evacuate in reţeaua de canalizare a municipiul Carei administrat de către S.C. APASERV S.A. Satu Mare, secţia Carei. Aceste lucrări de investiţie sunt necesare pentru ca beneficiarul doreşte extinderea capacitaţii de producţie a acestei fabrici prin urmare instalaţiile de epurare existente pe amplasament nu mai fac fata acestei solicitari. Societatea executa aceste lucrări de investiţie pentru a se încadra in limitele maxime admisibile ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate in reţele de canalizare, limite care sunt specificate in HG.352/2005 care revizuit si inbunatatit fostul NTPA 002/2002. .

Scurta descriere tehnologica In baza tehnologiei proiectate se face dimensionare in funcţie de orele de vârf, prin folosirea unui filtru tambur in bazine de omogenizare tip tampon si flotaţia chimica cu aer dizolvat. In interesul usurarii aplicării tehnologiei se urmăreşte folosirea unui grad mare de automatizare. La proiectarea fiecărei faze tehnologice s-a urmărit utilizarea in siguranţa cu durata si cheltuieli de întreţinere minime. Furnizorul principal de utilaj tehnologic este firma olandeza Redox B.V. care are numeroase referinţe internaţionale si romaneşti prin amenajări si instalaţii similare aflate in funcţiune. (Executantul principal) Antreprenorul general al lucrărilor este firma Inwatech SRL (Ungaria). Ca referinţe, in Ungaria funcţionează in prezent mai multe astfel de staţii de preepurare a apelor uzate rezultate din industria de prelucrare a laptelui, montate de firma Inwatech ce constituie garanţia unui proiect de succes pentru cei ce doresc sa colaboreze cu acesta firma .

Parţi constructive Cheson (staţie de transvazare, bazin de compensare, bazin tampon)

Chesonul apelor uzate brute este un cămin format din inele folosite la fântâni din fier beton cu suprafaţa de baza circulara, rezistent la apa, cu diametrul interior de minim 1,5 si adâncimea utila de 3,2 m. Căminul este dotat cu capac rezistent ( min 40 kN) din fier beton. Pereţii interiori ai bazinului trebuie captusiti cu material special rezistent fata de acizi. Se poate utiliza de exemplu: căptuşeala din rasina poliuretanica cu fibra de sticla. Izolaţia trebuie sa reziste la acţiunea apelor uzate din industria laptelui, la pH cuprins intre 2,5 - 12,5 si la temperaturi cuprinse intre 15- 40 grade Celsius.





Pagina

30 din 43

Staţia de preepurare se construieşte in incinta fabricii de lapte. Bazinele de compensare subterane vor avea aceeaşi placa de baza, in acelaşi plan. Pereţii si placa de baza sunt elemente formate din materiale rezistente la apa si sulfaţi. Pe aceasta structura se construieşte clădirea tehnologica de aprox.70.8 mp. Clădirea se construieşte cu pereţi din cărămida obişnuita (rezistenta la greutate), pe planşeul monolit din fier beton al bazinelor, prevăzut cu acoperiş din otel trapezoidal. Clădirea va fi dotata cui sistem de ventilaţie adecvat si corect dimensionat .

Bazinele:

Bazinele subterane vor fi construite din fier beton, rezistent la apa si sulfaţi, compuse din bazine cu volume de 150 mc/buc, adică 25 mc/buc. Capacele bazinelor vor fi etanşe, din aluminiu, ce nu permit sesizarea mirosului, caracterizate prin unghi de inclinare corespunzător. In bazine se preconizează stocarea apelor uzate din industria laptelui cu pH cuprins intre 4,5-10 si temperaturi cuprinsa intre 20-35 grade Celsius, de aceea necesita căptuşire ce trebuie sa reziste la valori superioare ale pH-ului si a temperaturii.

Clădirea tehnologica:

Este o clădire cu suprafaţa neta de 59,6 mp, cu un singur nivel, care va cuprinde sala utilajelor, încăperea centrului de comanda si o încăpere separate pentru rezervorul de HCl. Pereţii clădirii vor fi construiţi din cărămida obişnuita, cu susţinere pe grinzi de otel IPE 300, izolat termic, cu aerisire, cu acoperiş din tabla trapezoidala, sau panouri tip sandwici. Clădirea se construieşte deasupra planşeului bazinelor din fier beton. Sala utilajelor (maşinilor) este o zona cu temperatură constanta, prevăzut cu aspirator pentru mirosuri. Deschiderile exterioare si interioare vor fi captusite in interior cu material plastic armat metalic de culoare alba. Fac excepţie uşile duble (cu doua aripi) ce deservesc pentru transportul in incinta a utilajelor, uşa mare cu căptuşeala, construita din tabla de otel sau tabla de aluminiu vopsita.

Alte lucrări de construcţii:

Infrastructura: Conducte pentru pomparea apelor uzate brute xx fm NA 110 KPE PN6 (din polietilena cu d=110 mm); tuburi pentru canalizare a apelor uzate epurate xx fm NA 200 (cu diametrul de 200 mm); cai de acces, de legătura, izolaţii externe si trotuare.; apa potabila, sursa de energie electrica, paratrăsnete, elemente de mecanizare si alimentare cu energie a construcţiilor, precum si menţinerea temperaturii constante cu ajutorul radiatoarelor pe baza de ulei.

Apele uzate tehnologice: vor fi evacuate in reţeaua de canalizare orăşeneasca după o prealabila epurare mecano-chimica.





Pagina

31 din 43

Cantităţile de poluanţi estimaţi a fi evacuati in reţeaua de canalizare in cazul cel mai defavorabil ( Q uz max = 45 mc/h, regim de funcţionare 24 ore/zi) se prezintă in tabelul următor

Nrcrt

Indicatoriide calitate

U.M. Valori maxime

ape uzate brute

Valori admise ape uzate epurate

cf. H.G /2005

Randament de epurare

(%)

Debite masice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi

kg / zi

1. Suspensii mg /l 800 350 56 3782. CBO5 mg /l 1600 300 81 3243. CCOCr mg/l 1800 500 72 540

4. NH4-N mg/l 80 30 62 32,45. pH unit.pH 5,5-11,0 6,5 – 8,5

Precizam ca instalatiile si utilajele pentru statia de preepurare sunt achizitionate

3.2. PROTECŢIA AERULUISursele si poluantii pentru aer

a) procesele tehnologice de fabricare a branzeturilor si a laptelui praf

b) centrala termicăc) gazelle de esapament de la mijloacele de transport

Emisii - Monoxid de carbon (CO) - Oxizi de sulf - Oxizi de azot - Pulberi Imisii - Pulberi in suspensie - ammoniac NH3

Instalaţii pentru colectarea,evacuarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor:a. Centrala Termică - 3 cosuri de fum cu sectiunea circulara – 430 mm si H =

12 m, pentru evacuarea gazelor de ardereb. Tnstalatii de aerisire a sectiilor de productie

- Sectia de receptie lapte – aerisire naturala- Sectia branzeturi – aerisire naturala- Sectia pasteurizare – ventilatoare de acoperis Dn = 600 mm- Sectia telemea si cascaval – 2 ventilatoare de pereteDn = 450 mm si

4 guri de aerisire in tavan- Sectia lapte praf – ventilator de perete Dn = 400 mmsi ventilator de

acoperis Dn = 800 mm- Centrala frig – 3 ventilatoare Dn = 550 mm





Pagina

32 din 43

Folosind metodologia AP42 au fost calculate emisiile de noxe în aer şi concentraţiile acestora în gazele de aedere. Rezultatele calculelor sunt următoarele:

Emisia de particule:

Qpart = 0.4020 kg/h= 0.1114 g/s Cpart=47.25 mg/m3N

Emisia de bioxid de sulf:

QSO2 =12.8908 kg/h=3.5808 g/s CSO2=1515.02 mg/m3N

Emisia de oxizi de azot:

QNOx = 2.9480 kg/h=0.8189 g/s CNOx=346.47 mg/m3N

Emisia de oxid de carbon:

QCO = 0.4020 kg/h=0.1117 g/s CCO=47.25 mg/m3N

Emisia de compuşi organici volatili totali (COVtot):

QCOVtot =0.1032 kg/h=0.0287 g/s CCOVtot=12.13 mg/m3N

Valori limita de emisie pentru instalatii de ardere cu combustibili gazosi

Felul combustibilului Emisii Valori limita de emisie [mg/m3]

Combustibili gazosi

O2-referinta: 3%

(nu pentru turbine cu gaz)

SO2

35

5

800

NOx, ca NO2

300

200

Pulberi

5

10

50

Gazul natural este bineinteles gaz metan, cu nu mai mult de 20% volum gaze inerte si alte componente.





Pagina

33 din 43

STAS 12574 / 87 stabileste pentru poluantii evacuate in atmosfera de sursa luata in studio, urmatoarele CMA

Substanta poluanta

CMA mg / mc Medie de scurta durata 30 minute

CMA mg / mcMedie de lunga durata zilnica

Dioxid de azot 0,3 0,1Dioxid de sulf 0,75 0,25Oxid de carbon 6,0 2,0Pulberi in suspensie 0,5 0,982

Rezultatele obtinute in cazul functionarii obiectivului la capacitatea maxima sunt

Sursa poluanta Poluant CMA 30 minCentrala termica particule 500

SO2 750NOx 300CO 6000COVtot -

• Poluantii evacuati în atmosfera (în mg/mc si g/s).- specifici arderii combustibililor gazosi si a carburantilor se incadreaza în limitele

- Ordonanţa de urgenţă 243/2000,aprobată prin Legea nr.655/2001 privind protecţia atmosferei;

- STAS 12574/87 privind aerul din zonele protejate;- Ordinul MAPPM 462/1993-condiţii tehnice privind protecţia atmosferei

3.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

Sursele de zgomot şi vibratii

- mijloacele de transport cu care se face aprovizionarea cu materii prime si livrarea produselor finite;

- instalaţiile si utilajele din dotare;- echipamentele pentru ventilaţie si răcire

Dotări,amenajări şi măsuri de protecţiei împotriva zgomotului şi vibraţiilor

- montarea utilajelor pe postamente care reduc vibraţiile şi zgomotul- utilajele generatoare de zgomot se află în construcţii închise pentru care

valoarea admisă este de 87 dB(A).





Pagina

34 din 43

Nivelul de zgomot şi de vibraţii produs

Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediul ambiant cu repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt factor cu efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.

Exista sase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, asa cum il percepe un ascultător:

intensitate frecventa durata tărie sonora discordanţă iritabilitateDintre aceste sase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt: intensitatea,

frecventa şi durata, celelalte caracteristici fiind subiective, care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului. Sunetul se deplasează sub forma de unde. Cu cat este mai mare inaltimea sau amplitudinea unei unde cu atât este mai mare forţa sau intensitatea sunetului. Cu cat este mai mare numărul de unde acustice care ating un punct intr-o perioada data de timp, cu atât este mai mare frecventa sau tonalitatea. Intensitatea sonora sau sunetul se măsoară în decibeli (dB). Frecventa acustica se măsoară în Hertz (Hz); nivelul normal de auz variază de la 20 Hz pana la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecventele, se utilizează un sistem cu filtru de „pondere A”, pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de frecventa recepţionata de om. Unităţile de măsura pentru nivelul acustic de pondere A sunt „dBA” sau „dB(A)”.

Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului d.p.d.v. acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.

Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele.Pentru incinta amplasamentului zgomotul se încadreaza în valoarea

admisa de 65 dB (A) – la limita incintei

Zgomotul şi vibraţiile pot sa apăra numai în timpul lucrarilor si transportului. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranta admise utilajele şi mijloacele de transport folosite trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica.

De regula nivelul de zgomot se apreciaza la solicitarea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Parametrul esenţial în cazul evaluării zgomotului este nivelul de presiune sonoră, continuu echivalent, ponderat A, pe o anumita durata T.

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la limita unei incinte industriale, valoarea maximă de 65 dB(A) (tabelul 3).





Pagina

35 din 43

Incinta S.C. Friesland Romania SA Carei . se află in intravilanul municipiului Carei. Zgomotul produs prin activitatea productivă a societăţii nu afectează semnificativ calitatea vieţii în zonele limitrofe incintei. De asemenea utilajele generatoare de zgomot se află în construcţii închise pentru care valoarea admisă este de 87 dB(A).

S.C. Friesland Romania SA Carei. nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii.

Nivelul de zgomot la limita incintei şi la cel mai apropiat receptor protejat

Nivelul de zgomot se incadrează în limitele admise de STAS 10009-88.

3.4. PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

Surse posibile de poluare a solului şi a subsolului

- avarii accidentale la statia de preepurare- avarii accidentale ale mijloacelor de transport

Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia solului şi a subsolului

- curti, spatii exterioare betonate prevazute cu rigole care sunt racordate la canalizarea incintei

- deşeurile menajere sunt colectate în exterior în pubelă şi sunt evacuate la groapa de gunoi a localităţii .

- deseurile refolosibile se stocheaza temporar in magazii

Nivelul de poluare a solului si subsolului

- inainte de anul 1970, terenul pe care se afla Fabrica de Lapte, a fost teren agricol,deci nu se poate vorbi de poluarea solului datorita unor activitati industriale anterioare

3.5. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

Obiectivul nu utilizează substanţe radioactive.

3.6. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

Prin emisiile reduse de substanţe poluante şi valoarea concentraţiilor de poluanţi mult sub limita admisibilă , obiectivul nu influenţează negativ vegetaţia din zonă .





Pagina

36 din 43

3.7. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITĂŢII ŞI

OCROTIREA NATURII

Obiectivul tratat este situat într-un ecosistem antropic preexistent care nu are drept vecinătăţi biotopuri protejate. Activitatea specifică nu afectează biodiversitatea în care este încadrat obiectivul şi nu are impact negativ în domeniul ocrotirii mediului. În apropierea obiectivului nu sunt amplasate monumente ale naturii .

Respectarea Legii nr.24/2007 privind protecţia spaţiilor verzi

3.8. PROTECŢIA PEISAJULUI ŞI A ZONELOR DE INTERES

TRADIŢIONAL

Din punct de vedere arhitectural, obiectivul tratat se încadrează în peisagistica urbană, nu afectează negativ zonele de interes tradiţional .

3.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Respectarea:- Legii nr.27/2007 privind aprobarea OUG 61/2006 pentru modificarea şi completarea

OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor; OUG nr.16/2001 aprobată prin Legea nr.465/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor; HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;

• Sursele de deseuri, tipuri, compozitie si cantitati de deseuri rezultate. Deseuri recuperabile - valorificabile .Nr. crt

Tipul de deseu cantitate Mod de stocare

Mod de transport

Mod de valortficare

1 Material plastic 2 tone / an Vrac- magazie

Mijloacev de transport auto

SC Remat SA Satu Mare

2 Hartie - carton 2 tone / an Vrac- magazie



3 Metalice neferoase 0,15 to / an Vrac- magazie







Pagina

37 din 43

4 Metalice feroase 6 tone / an Vrac- magazie



5 Deseuri tehnologice ( lapte alterat, branzeturi alterate )

1 tona / an containere Mijloacev de transport auto

SC Protan SA

SC FRIESLAND ROMANIA SA detine- Contract nr.137 din 28.01.2008 incheiat cu SC REMAT SA Satu Mare- Contract nr.3039 din 13.06.2006 si nr. 202 din 27.06.2006 incheiat cu SC

PROTAN SA

Deseuri menajere si deseuri asimilabile

Nr. crt

Tipul de deseu cantitate Mod de stocare

Mod de transport

Mod de valortficare

1

menajer 8 to / an containere Auto speciala

Rampa de deseuri a localitatii până la închiderea acesteia, conform negocierilor de aderare a României la UE- Capitolul 22 Mediu.Activitatea de salubrizare se va face de către firme autorizate din punct de vedere a protecţiei mediului.

2 Namol de la statia de preepurare ape

15 to / an containereAuto speciala - idem -

SC FRIESLAND ROMANIA SA detine - Contract nr. 929 din 11.06. 2008 incheiat cu SC BIO TRANSILVANIA SRL Carei

• Modul de gospodarire a deseurilor; depozitare controlata, transport,

tratare, refolosire, distrugere, integrare în mediu, comercializare.

Deseurile industriale recuperabile: hartie, ambalaje mase plastice, metale uzate, uleiuri uzate, baterii de acumulator, anvelope uzate- vor fi colectate separat si valorificate in conformitate cu legislatia in vigoare:

- In conformitate cu H.G.124/2003 incepand cu data de 1 ianuarie 2007 se interzic toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin





Pagina

38 din 43

azbest. 13.8.9. 11.14. Materialele de constructie cu continut de azbest vor fi eliminate in conformitate HG 349/2005 privind depozitarea si a Ord. 95/2005.





Pagina

39 din 43

- Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri. Deseurile trebuie transportate in conformitate cu prevederile Ordinul MAPAM nr.2/2004, doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a afecta in sens negativ mediul prin mirosuri dezagreabile, prin imprastiere sau abandonarea acestora.

3.10. GESTIUNEA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE Nr. crt

Substante toxice Cantitatea pe an

1. Acid azotic HNO3 2,8 tone2. Acid clorhidric HCl 6,0 tone3 Soda caustica NaOH 14,0 tone

SC FRIESLAND ROMANIA SA detine Contract de prestari servicii nr. 2471 / 2008 incheiat cu SC CHEMICAL COMPANY SA – Iasi pentru preluarea in vederea neutralizarii a deseurilor chimice

legislaţia din domeniul substanţelor chimice periculoase si a deseurilor de substante chimice periculoase

. Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţe existente completat de Regulamentului CE nr. 1488/2006 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente

Hotarârea de Guvern nr. 803/2007 (MO nr. 548/10.08.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea egulamentului CEE nr. 793/93 şi a Regulamentului CE nr. 1488/2006

Ordin comun nr. 1406/191/2003 (MO nr. 213/01.04.2003) al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană

Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra substanţelor care epuizează stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE

Legea 84/1993 (MO nr. 292/15.12.1993) privind aderarea României la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon şi la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon


http://www.anpm.ro/admin/afisareact.aspx?id_act=282








Pagina

40 din 43

Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.08.1999) privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

Hotărârea de Guvern nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea Programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat

Regulamentul 304/2003/CEE privind importul şi exportul anumitor chimicale periculoase (cu amendamentele) – PIC

Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Legea nr. 91/2003 (MO nr. 199/27.03. 003) pentru aderarea Romaniei la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1988

Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice

Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă

Ordin nr. 134/2006 (MO nr 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană

Ordinului 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu



















Pagina

41 din 43

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide

Hotărârea de Guvern nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Hotărârea de Guvern nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenţei Comisiei Produselor Naţionale pentru Produse Biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţioanre a acesteia

Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005 Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Regulamentul nr. 648/2004 al Palamentului European si al Consiliului privind detergentii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergenţii, privind adaptarea Anexelor III şi VII

Hotărârea nr. 658/2007 (MO nr. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii

Legea cadru

Legea nr.360/2003 (MO nr.635/2003) privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Legea nr.263/2005 (MO nr.899/2005) pentru modificarea şicompletarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelorchimice periculoase

Legea nr. 349/2007 (MO nr.840/2007) privind reorganizareacadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice

Modul de gospodarire a substantelor chimice periculoase:- ambalare: - precursorii si substantele toxice si periculoase sunt ambalate inambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii nr. 324/2005 pentrumodificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea,etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si aleLegii 300/2002 modificata si completata cu Legea 505/2004- transport: - pentru precursori se face de catre furnizor, conf. art. 15 din Legeanr. 300/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul juridical precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor- pentru substantele toxice si periculoase se face conformprevederilor Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimulsubstantelor si preparatelor chimice periculoase;

















Pagina

42 din 43

- depozitare: se face conform Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003privind regimul substantelor periculoase.Se vor respecta prevederile art. 11 din Legea nr. 300/2002 modificata sicompletata cu Legea 505/2004.- folosire/comercializare: - precursorii vor fi folositi exclusiv in proceseletehnologice pentru care au fost autorizati de catre Agentia Nationala pentruSubstante si Preparate Chimice Periculoase.

3.11. GESTIUNEA AMBALAJELOR

Modul de gospodărire a ambalajelor şi măsuri pentru protecţia mediului :

Precizam ca raportarea la SC Eco Rom Ambalaje SA a cantitatilor de ambalaje puse pe piata,se face pentru toata societatea SC Friesland Romania SA

TIPUL AMBALAJULUI CANTITATE –tone / an

Sticla 24

Plastic

PET

PE

PVC 468

PP

PS

Altele

Total

Hartie-carton

Hartie-carton 462

Hartie-carton pt. bauturi

Metal

Otel

Alum 36

Total

Lemn

Total 990





Pagina

43 din 43

Ambalajele folosite si rezultate din activitate, clasificate conform H.G.R. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje, sunt :- ambalaje primare: pungi de plastic, butoaie de tabla, bidoane pentru stocareacheagului si a enzimelor, saci de hartie ;- ambalaje secundare: paleti de lemn, cutii de carton, tavite de carton.

Ambalajele rezultate de la substantele toxice si periculoase sunt returnatefurnizorilor, manipularea si transportul fiind efectuate conform prevederilor Legii263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelorchimice periculoase.Titularul este obligat sa organizeze recuperarea si reciclarea deseurilorprovenite din ambalaje conform legislatiei in vigoare Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje Directiva stabileste, ca PRIMA PRIORITATE masurile destinate prevenirii producerii deseurilor de ambalaje si ca principii fundamentale suplimentare, reutilizarea si reciclarea deseurilor de ambalaje astfel se reduce cantitatea de deseuri eliminate prin depozitare. Transpusa ion legislatia romineasca prin Hotararea Guvernului nr. 6212005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajePRINCIPII - din punct de vedere ecologic, reciclarea ar trebui considerata ca o parte importanta a recuperarii, în special în ceea ce priveste reducerea consumului de energie si de materii prime si eliminarea finala a deseurilor; --crearea de sisteme de returnare, colectare si recuperare; aceste sisteme ar trebui deschise participarii tuturor partilor interesate si ar trebui concepute astfel incat sa se evite discriminarile impotriva produselor importate, barierele in calea comertului sau denaturarea concurentei si sa se garanteze posibilitatea optima de returnare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje; „poluatorul plateste” - toti cei implicati in producerea, utilizarea, importul si distributia ambalajelor si produselor ambalate trebuie sa devina mai constienti de masura in care un ambalaj se poate transforma in deseu si sa accepte responsabilitatea ce le revine pentru astfel de deseuri; - consumatorii joaca un rol esential in gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje astfel ei trebuie sa fie bine informati pentru a-si adapta comportamentul si atitudinile; - pentru a se atinge un nivel ridicat de reciclare si pentru a se evita problemele de sanatate si securitate de catre cei care sunt angajati sa colecteze si sa prelucreze deseurile de ambalaje, este esential ca aceste deseuri sa fie sortate la sursa; MASURI PENTRU IMPLEMENTARE -COLECTAREA SELECTIVA - Deseurile de ambalaje provin in proportie de circa 70 % de la populatie, regasindu-se in deseurile menajere si 30 % de la agentii economici Colectarea selectiva reprezinta primul pas in realizarea obiectivelor pe care Romania s-a angajat sa le rspecte. Reusita acesteia are la baza inainte de orice comportamentul fiecarui cetatean iar eficienta investitiilor depinde de sensibilizarea publicului larg referitor la necesitatea colectarii selective. - Cerintele directivei sunt menite sa reduca la minimum impactul ambalajelor asupra mediului pe parcursul productiei, utilizarii si/sau eliminarii lor.





Pagina

44 din 43

Pentru un produs ambalat, trebuie aleasa cea mai potrivita abordare sau combinatie de abordari: --Volumul si masa de ambalaje trebuie reduse la minimum. --Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita reutilizarea conform normelor în vigoare. --Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita recuperarea materialelor, valorificarea energetica sau compostarea, in conformitate cu normele în vigoare. --Cantitatea de substante toxice sau periculoase din ambalaje trebuie redusa la minimum. Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si presupune depozitarea deseurilor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Conform HG 621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 ) institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje in containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale accesibile cetatenilor.

Deseurile de ambalaje reprezinta toate ambalajele si materialele de ambalare care nu se mai folosesc care sunt aruncate la gunoi. Deseurile reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii. Din fericire, multe dintre ele sunt reciclabile, iar reciclarea si refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicata metoda pentru reintroducerea in circuitul economic. Reciclarea reprezinta colectarea, separarea si procesarea unora dintre componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.De ce este important sa reciclam:

← Se protejeaza natura si resursele naturale ← Se reduce poluarea solului, apei, aerului ← Se reduce poluarea mediului inconjurator ← Se economiseste energie

SC Friesland Romania SA detine Contractul nr.206364 / 2006 cu Act aditional nr.722 /2008 de prestari servici pentru preluarea obligatiilor de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, precum si a obligatiilor de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje ,incheiat cu SC ECO – ROM AMBALAJE SA Bucuresti - pentru intreaga firma





Pagina

45 din 43

3.12. ÎNCADRAREA ÎN PLANURILE DE URBANISM ŞI AMENAJAREA

TERITORIULUI

Pentru realizarea obiectivului a fost emis - Certificatul de urbanism Nr.279 din 28.08.2006 emis de Primaria

municipiului Carei. - Certificatul de urbanism nr.: 382/ din 22.11.2008. emis de Primaria

municipiului Carei. - Au fost obtinute toate avizele si acordurile pentru functionare.

3.13. PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

Distanţa faţă de aşezările umane, localităţile şi populaţia eventual afectată

Distanţa faţă de aşezările umane :Obiectivul este amplasat în intravilanul municipiului Carei,.Amplasametul nu influenţează negativ obiectivele de interes public istoric,etc.

Vecinătăţi : N : strada Caplenilor.; S : teren agricol; E : unitate militara; V : strada Spicului ( zona cu locuinte ).;

Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia aşezărilor umane

- Exploatarea constructiilor si instalatiilor de epurare si evacuare a apelor uzate conform prevederilor regulamentului de exploatare.

- Adoptarea de masuri obligatorii cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejmuirilor acestora a a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi.

3.14. RESPECTAREA PREVEDERILOR CONVENŢIILOR

INTERNAŢIONALE LA CARE ROMÂNIA A ADERAT

Amenajarile, dotarile si masurile pentru respectarea conventiilor internationale, a reglementarilor comunitare si ale organismelor O.N.U. la care România a aderat.- Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare - Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se





Pagina

46 din 43

aplică alimentelor de origine animală

Legislaţia comunitară Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1255/1999 privind organizarea comună a

pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 214/2001 prin care se stabilesc

regulile de aplicare ale Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 în ceea ce priveşte intervenţia pe piaţa laptelui praf degresat.

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice care se aplică alimentelor de origine animală.

Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 213/2004 privind metodele de analiză şi evaluarea calitativă a laptelui şi a produselor lactate

Legislaţia naţională HG nr. 954/2005 privind aprobarea regulilor specifice de igienă pentru

alimentele de origine animală - transpune Regulamentul Consiliului (CE) nr. 853/ 2004.

Calitatea apei potabile este standardizata in Directiva Consiliului UE 98/EC , pentru consumul uman. Directiva acopera si calitatea apei utilizate in industria producerii de alimente.Standardul de calitate cuprinde caracteristicile organoleptice, fizico-chimice , microbiologice, cancerigene si toxice necesare pentru apa potabila. Parametrii cei mai importanti sint reprezentati de cei microbiologici. Acest lucru duce la verificarea sustinuta a parametrilor microbiologice in puncte considerate critice ( puncte finale de utilizare).

4. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ

Lucrări şi măsuri pentru refacerea mediului deteriorat,precum şi pentru menţinerea unui ecosistem corespunzător în zonă:

- conform datelor prezentate, activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu a determinat degradarea calităţii factorilor de mediu, astfel nu sunt necesare lucrări de reconstrucţie ecologică. Respectarea măsurilor de prevenire a poluării mediului asigură menţinerea echilibrului ecologic în zonă.

Măsuri ce se propun a se realiza : - construirea si punerea in functiune a statiei de preepurare - intretinerea spatiilor verzi

- întreţinerea şi igienizarea spaţiilor interioare şi exterioare.





Pagina

47 din 43

5. MONITORIZAREA MEDIULUI

Calitatea factorilor de mediu se analizează la cerere de către Autorităţile de reglementare, iar rezultatele obţinute sunt raportate către APM Satu Mare.

Dotari si masuri privind instruirea personalului, managementul exploatarii si analiza periodica a propunerii de conformare pentru controlul emisiilor de poluanti, supravegherea calitatii mediului si monitorizarea activitatilor de protectie a mediului Monitorizarea prin raportarile periodice privind -starea factorilor de mediu - gestiunea deseurilor - gestiunea ambalajelor si deseurilor de ambalaje -registru intrare-iesire – stoc a substantelor chimice periculoase -monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate prin analize periodice efectuate de laboratoare autorizate la urmatorii indicatori pH, CBO5, suspensii, azot amoniacal, substante extractibile, detergenti sintetici biodegradabiliMonitorizarea .se face de catre responsabilul de mediu desemnat prin decizie de conducerea societatii.

6. ANEXE - PIESE DESENATE - REGULAMENTE

Documente firmă Avize şi autorizaţii de funcţionare Plan de încadrare în zonă Plan de situaţie

BENEFICIAR, PROIECTANT,

S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A. S.C. MEDANA CO. S.R.L. Satu Mare Satu Mare Punct de lucru - Carei





Pagina

48 din 43


CUPRINS

1. DATE GENERALE.........................................................................................................3

1.1. DENUMIREA UNITĂŢII ŞI ADRESA.................................................................................31.2. OBIECTIVUL, AMPLASAMENTUL ŞI ADRESA...................................................................31.3. PROFILUL DE ACTIVITATE...........................................................................................31.4. FORMA DE PROPRIETATE............................................................................................31.5. REGIMUL DE LUCRU...................................................................................................31.6. NUMĂR PERSONAL ...................................................................................................3

2. DATE SPECIFICE PE ACTIVITĂŢI................................................................................4

3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU...........................23

3.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR.........................................................................233.2. PROTECŢIA AERULUI..........................................................................................273.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR.................................293.4. PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI..............................................................313.5. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR..............................................................313.6. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER.................................................................313.7. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITĂŢII ŞI OCROTIREA NATURII. 323.8. PROTECŢIA PEISAJULUI ŞI A ZONELOR DE INTERES TRADIŢIONAL...........323.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR..................................................................................323.10. GESTIUNEA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE..............................343.11. GESTIUNEA AMBALAJELOR..............................................................................373.12. ÎNCADRAREA ÎN PLANURILE DE URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI................................................................................................................403.13. PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE...................................................................403.14. RESPECTAREA PREVEDERILOR CONVENŢIILOR INTERNAŢIONALE LA CARE ROMÂNIA A ADERAT...........................................................................................40

4. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ................................................................................41

5. MONITORIZAREA MEDIULUI.....................................................................................42

6. ANEXE - PIESE DESENATE - REGULAMENTE.........................................................42

F-03/FPD-FR-01/03.09 MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING

GROUP

F-03/FPD-FR-01/03.09 MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING

GROUP

Documents

Fisa FRIESLAND Carei.doc