Finantele Institutiilor Publice p4

FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Invatarea prin descoperire

Invatarea prin descoperire trebuie inteleasa ca o strategie generala, dar si ca o metoda

didactica ce se poate aplica pe timpul parcurgerii unui eveniment al invataturii, unei

secventei.

Schematic, invatarea prin descoperire presupune indeplinirea de catre profesor si elev

a urmatoarelor roluri:

CADRUL DIDACTIC ELEVI

Organizează situatia de învăţare

Indrumă, dirijează activitatea elevilor

Se observa gradul ridicat de implicare a elevilor la propria lor formare, in realizarea

descoperirilor didactice. Se apreciaza ca invatarea prin descoperire reprezinta mai mult chiar

decat o metoda didactica, o strategie. Dar, in acelasi timp, concretizarea acesteia pentru

realizarea unui obiectiv optional observabil si masurabil justifica si mentinerea statutului de

metoda didactica.

In concluzie, invatarea prin descoperire este metoda didactica prin care cadrul

didactic concepe si organizeaza activitatea astfel incat sa faciliteze elevului descoperirea prin

effort propriu a cunostintelor, explicatiilor, legilor, proceselor si febomenelor prin

parcurgerea identica sau diferita a drumului descoperirii initiale a adevarului.

Indiferent de evenimentul cursului (lectiei) pe care cadrul didactic il organizeaza si il

desfasoara, eficienta aplicarii metodei depinde de angajarea constienta a elevului la greul

muncii de cucerire prin effort propriu a continutului de instruire.

Activismul elevului este in functie de realizarea unei motivatii corespunzatoare a

ambilor agenti ai procesului de invatamant.

126

Fac investigatii, rezolva, desfaşoară, acţiuni în urma cărora rezulta:

cunoştintedeprinderipricepericapacităţi

insuşirea de roluri sociale


Competenta psiho-pedagogica si profesionala a cadrului didactic reprezinta cheia

succesului aplicarii metodei. Organizator, indrumator, dirijor competent in asigurarea unor

situatii de invatare adecvate si a unui optim motivational constituie o sarcina mult mai

dificila decat aceea a “executarii” unei lectii traditionale.

Pentru realizarea descoperirii, elevii trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Pentru declanşarea descoperirii didactice, cât şi pentru efectuarea acesteia, se utilizează

cu predilecţie următoarele metode didactice:

problematizarea

studiu de caz

convorbirea euristică

brainstormingul

experimentul

observarea independentă si dirijată

intocmirea de referate

lucrari de practică

portofoliul.

Privind metoda problematizării, trebuie mentionat ca la baza acesteia sta notiunea

de problema. Problema reprezinta un proces / fenomen mai dificil – si ca urmare mai greu

de rezolvat.

Profesorul este cel care elaboreaza situatia-problema, care reprezinta un ansamblu

contradictoriu, conflictual, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati: experienta

anterioara (cognitiv – emotionala) si elementul de noutate si surpriza, necunoscutul cu

care se confrunta subiectul. Acest conflict incita la cautare, descoperire si la intuirea unor

situatii noi.

127

Confruntarea cu problema

Declanşarea procesului de explorare-experimentare

Formularea rezultatelor

Sesizarea relaţiilor cauzale sau a legăturilor cu cunoştinţele anterioare


Schema generala a activitatii cadrului didactic in aplicarea problematizarii este

urmatoarea:

ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC ACTIVITATEA ELEVULUI

Elaboreaza SITUATIA-PROBLEMA

Care poate contine:

1 Comunicarea situatiei-problema

2 Indrumarea si ajutarea elevilor

3 Intarirea pozitiva si negativa a rezultatelor

obtinute.

1. Recepteaza situatia-problema

2. Isi pune intrebari-problema prin care,

rezolvându-le, ajunge la indeplinirea

sarcinilor didactice

3. Comunica rezultatul dobandit pentru a

rezolva situatia prin investigatie proprie

Se desprind următoarele aspecte principale:

Esenţa problematizării constă în elaborarea si aplicarea situaţiilor-problemă pentru

cucerirea de către elevi a adevărurilor prin efort personal.

Cadrul didactic are rolul de a comunica situaţia, de a indruma căutările şi de a realiza

întărirea pozitivă sau negativă.

Intrebările – problema trebuie să şi le pună elevii şi numai in masura în care nu

reuşesc să demareze singuri in rezolvarea situaţiei vor fi ajutaţi în identificarea intrebărilor –

problemă.

Problematizarea este metoda de invatamant care constă in formularea de catre

profesor a situatilor problema care solicita elevilor utilizarea, restructurarea si completarea

cunostintelor in vederea solutionarii acestor situatii pe baza experientei si efortului personal

declansat ca si discon fortul motivational-afectiv, cognitiv.

Metoda descoperirii constă în principal în ai impulsiona pe elevi să caute şi să

găsească soluţii.

Învăţarea prin descoperire şi problematizare

128


Pentru incurajarea gândirii creative a elevilor, pentru ca învatarea sa se faca prin descoperire, se propune la clasă următoarea paralelă:

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Impozitul pe dividende

Tipul impozitului

Impozit direct

Baza de impozitare

Veniturile din orice sursă, din care se scad:a) veniturile din variaţia stocurilor; b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; c) veniturile din subventii de exploatare; d) veniturile din provizioane; e) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare.

Cota de impozitare

2-3%

Plătitori Persoane juridice ce indeplinesc conditiile microîntreprinderilor si nu au mai platit pana acum impozitPersoane juridice nou-înfiinţate daca indeplinesc conditiile de la microintreprinderi

Termen de plată

Trimestrial pâna la 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Profesorul scrie pe tabla antetul acestui tabel, urmand ca elevii sa descopere prin

paralelism trăsăturile impozitului predat. Pentru aceasta elevii accesează informaţiile de pe

site-ul Ministerului de Finanţe selectând informaţiile din codul fiscal conform următoarelor :

ART. 36 Declararea si retinerea impozitului pe dividende

Codul Fiscal 2008-2009/TITLUL II Impozitul pe profit/CAP. VI Retinerea impozitului

pe dividende i

O persoană juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are

obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de

129

http://codfiscal.net/art-36-declararea-si-retinerea-impozitului-pe-dividende/

http://codfiscal.net/art-36-declararea-si-retinerea-impozitului-pe-dividende/#respond%23respond

http://codfiscal.net/category/codul-fiscal/titlul-ii-impozitul-pe-profit/cap-vi-retinerea-impozitului-pe-dividende/

http://codfiscal.net/category/codul-fiscal/titlul-ii-impozitul-pe-profit/cap-vi-retinerea-impozitului-pe-dividende/

http://codfiscal.net/category/codul-fiscal/titlul-ii-impozitul-pe-profit/

http://codfiscal.net/category/codul-fiscal/


stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra

dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana

la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care

dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile

financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a

anului respectiv.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana

juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine

minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia

la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora.

Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderării României la Uniunea Europeana.

Cota de impozit pe dividendele obtinute de o persoana fizica romana este de 16% din suma

acestora.

(1) Cota de impozit pe dividendele obtinute de o persoana juridica romana este de 10%

aplicata asupra dividendului brut platit de catre persoana juridica romana.

Dividendele obtinute de persoanele juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii

Europene se impoziteaza cu o cota de 10% aplicata asupra dividendului brut platit de catre o

persoana juridica romana.

Dividendele platite de o persoana juridica romana unei persoane juridice rezidente intr-un alt

stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-

un alt stat membru, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum

10% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica romana, pe o perioada

neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Scutirea de impozit

in aceleasi conditii se aplica si beneficiarilor persoane juridice rezidente in unul din statele

Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul

Norvegiei.

Pentru scutirea de impozit pe dividende, procentul de detinere a titlurilor de participare pe o

perioada de 2 ani impliniti pana la data platii dividendelor a scazut de la 15% la 10%.

O primă problemă va fi aceea a existenţei şi altor impozite şi taxe înafară de cele

prezentate în capitolul ,,Impozite directe’’, astfel conturăndu-se ideea de impozite locale

precum şi a fondurilor speciale.

130


Tot prin similitudine, dar si prin problematizare, elevii vor descoperi de exemplu care

sunt impozite locale precum şi fondurilor speciale.

5.1.7 Evaluarea

In cadrul procesului de invatamant evaluarea rezultatelor activitati scolare reprezinta

un compartiment esential si definitoriu alaturi de dobandirea cunostintelor, formarea

priceperilor si deprinderilor, recapitularea si sistematizare.

Evaluarea rezulatatelor scolare poate fi grupa in jurul a trei strategii, dupa modul in

care sunt integrate in procesul didactic, ca element consecutiv al acesteia, distingandu-se

evaluarea initiala de pornire, evaluarea continua – de progres sau formativa, evaluarea

comutativa, sumativa sau finala.

Evaluarea iniţială se face la inceputul clasei a XI-a pentru elevii de la profilul

tehnician în administraţie şi a XII-a pentru cei de la profilul tehnician în activităţi eonomice.

Elevii vor raspunde in scris la o serie de intrebari.

Evaluarea cumulativa – sumativa sau finala se face la finele clasei a XI-a, prin

examenul de atestat, prin care se verifica cunostintele, priceperile si deprinderile dobandite la

Finanţe şi fiscalitate in timpul liceului.

Evaluarea continua – de progres sau formativa se aplica pe tot parcursul desfasurarii

lectilor la capitolul „Finanţe şi fiscalitate a cheltuielilor si veniturilor” prin:

- Observarea curentă;

- Chestionarea orala;

- Lucrari scrise;

- Lucrari practice;

- Teste;

- Chestionare cu autocontrol;

- Fise cu aplicatii;

- Planse cu intrebari;

131


Observarea curenta – este modul prin care profesorul poate controla nivelul pregatirii

si comportari elevilor, constatand care sunt elevii care muncesc sarguincios, atent si ingrijit –

si care sunt cei superficiali, neglijenti, delasatori.

Pe baza celor constatate, profesorul face aprecieri verbale (“foarte bine”, “sunt

multumit”, “ai facut progrese”), pentru sublinierea performantei obtinute. Importat este ca

aceste aprecieri sa fie sincere, deschise si cat mai obiective.

La orele de Finanţe şi fiscalitate , pe baza acestei metode se urmareste modul in care

elevi participa la activitatea din clasa, daca sunt atenti la raspunsurile colegilor, cum le

apreciaza sau completeaza, cum isi iau notitele, cum efectueaza temele.

Observarea este metoda de a controla atitudinea elevilor fata de munca, fata de colegi

si alte persoane, disciplina lor. Controlul elevilor se realizeaza si prin chestionare orala.

Chestionarea orală

Consta in examinarea verbala si urmareste verificarea volumului cunostintelor,

priceperilor si deprinderilor si capacitatea de a opera cu ele. Profesorul pune elevilor intrebari

de memorie si gandire, denumiri, date, definiţii, reguli, enumerări, descrieri, comparatii,

analize, demonstratii, aprecieri, caracterizari.

Profesorul pune intrebari elevului chestionat – intrebari clare, la obiect, cu caracter

sintetic, iar elevul trebuie sa expuna sistematic, liber si inchegat ceea ce stie.

La tema „Impozitul pe venituri din salarii” profesorul pune urmatoarele intrebari:

a. Ce reprezintă impozitele?

b. Care este scopul instituirii impozitelor?

c. Clasificaţi impozitele după trăsăturile de formă şi fond.

d. Daţi exemple de impozite directe

Întreaga clasa urmăreşte intrebările puse si raspunsurile date, astfel incat sa fie in

stare sa continue raspunsul. Daca un elev raspunde gresit i se pun intrebari ajutatoare si in

cazul in care nu reuseste sa isi corecte raspunsul, atunci se cere sa fie corectat de alti elevi,

iar daca nici acestia nu reusesc, profesorul arata care este raspunsul corect si il insoteste cu

explicatii.

Elevii urmaresc raspunsurile date de cei numiti si oricare poate sa completeze sau sa

arate eventualele greseli.

Răspunsuri aşteptate:

a. Impozitele reprezintă preluarea unei părţi din veniturile şi /sau averea persoanelor

132


fizice sau juridice la dispoziţia statului

b. Instituirea impozitelor are drept scop constituirea resurselor financiare publice

necesareacoperirii cheltuielilor publice.

c. După trăsăturile de formă şi fond impozitele sunt impozite directe şi impozite

indirecte.

d. Impozite directe, suportate direct de cei care le plătesc:

o impozitul pe profit,

o impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

o impozitul pe dividende

o fondurile speciale:fondul special al drumurilor publice, fondul pentru mediu,

fondul pentru turism, fondul de sănătate

o impozitele şi taxe locale: impozitul pe terenuri, impozitul pe clădiri, impozitul

pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru folosirea

mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă

Lucrările scrise

Completeaza chestionarea orala si creeaza posibilitatea cunoasterii nivelului de

pregatire al intregi clase, făcându-se aprecieri si obiective ale muncii.

Elevi au posibilitatea sa-si etaleze in mod independent cunostintele si ca[acitatile fara

interventia profesorului.

Prin lucrarile scrise se verifica intreaga clasa in timpul unei ore sau a 10-20 minute.

Acestea imbraca doua forme:

lucrarea scrisa curenta – care nu este anuntata, pentru care tema se alege din lectia

de zi sau lectia precedenta, avand o durata de cca. 15-20 minute.

lucrarea scrisa semestriala.

In cazul lucrarii scrise curente, pentru lectia “Finanţe şi fiscalitate a veniturilor din

activitatea de exploatare” se pun intrebarile:

Care sunt impozitele directe?

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o entitate economică pentr a fi

incadrată la microîntreprinderi?

Care sunt cotele de impozitare ale impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?

133


Care sunt plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?

Ce cuprinde baza de impozitare la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor?

Lucrarea scrisa semestriala se anunta din timp, constand in verificarea cunostintelor

asimilate intr-un semestru şcolar.

Temele care se dau in cadrul acesteia au un caracter sintetic, necesitand cunostinte din

mai multe lectii. Durata lucrarii scrise semestriale este de o ora.

La disciplina ,,Finanţe şi fiscalitate’’ se dau teme care cuprind probleme atât de

teorie, cât si de practica – la care se cere rezolvarea unui flux de calcule financiare.

Dupa ce s-a dat tema, profesorul comunica elevilor punctajul fiecarui subiect, pentru a

li se introduce elevilor elemente de autoevaluare si a spori obiectivitatea notarii profesorului.

Acesta din urma da eventuale indicatii generale privind modul de abordare a

subiectelor si etapele de rezolvare a problemei aplicative, reamintind – daca este cazul – care

sunt documentele de evidenta contabila ce or fi intocmite.

Lucrarile scrise au rolul de a depista greselile tipice pentru clasa respectiva, dar si

greselile individuale.

Lucrările practice

Lucrarile practice au drept scop verificarea aptitudinilor, abilitatilor si deprinderilor

elevilor de a aplica in practica cunostintele teoretice. Prin aceasta metoda elevii sunt pusi in

situatia de a executa ei insisi – sub conducerea si indrumarea profesorului – diferite sarcini cu

caracter aplicativ in vederea fixarii si consolidarii cunostintelor si a formarii priceperilor si

deprinderilor.

La orele de instruire practica se pot da teme de verificare practica pentru toti elevii din

clasa, ori se pot da teme individuale.

Aceste lucrari pot avea durata de o ora sau se pot da ca tema şi lucrări pe care elevii sa

le efectueze in mai multe ore.

Astfel, la tema luata in studiu, in cadrul orelor de instruire practica se cere elevilor sa

efectueze o lucrare practica cu titlul “Impozitele şi taxele locale din municipiul Galaţi in

perioada 2008 – 2009’’.

Profesorul prezinta elevilor sursele de informare şi structura lucrării.

Elevii vor efectua cercetări si vor alcatui o situaţie compartivă a nivelului precum şi a

evoluţiei taxelor şi impozitelor locale strucurate pe două grupe mari: persoane fizice şi

persoane juridice.

134


Rezultatele obtinute se analizeaza impreuna cu elevii, pe baza prezentărilor power

point tragandu-se concluzii cu privire la evoluţia nivelului taxelor şi impozitelor in cei doi

ani.

O alta forma o reprezinta lucrarile practice pentru fixarea si sistematizarea

cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, concretizate in lucrari practice complexe, cu grad

de dificultate mai ridicat, de genul: intocmirea statului de salarii, a declaraţiei 101.

Prin astfel de lucrari practice se consolideaza cunostintele, se formeaza si

consolideaza priceperile si deprinderile, se verifica capacitatea elevilor de a opera cu

notiunile asimilate si se urmareste ca elevii sa fie pregatiti pentru activitatea viitoare in

cadrul instituţiilor publice.

Elevii se obisnuiesc sa analizeze rapid, corect si atent lucrarile si vor avea satisfactia

de a putea efectua inregistrari de operatiuni economico-financiare atât la nivelul societăţilor

comerciale cât şi la nivelul instituţiilor publice.

Testele

Testele sunt liste cu intrebari prin care se urmareste evaluarea cantitativa si calitativa a elevilor. Poate fi test scris, oral sau practic.

In functie de felul raspunsurilor asteptate de la elevi, testele se clasifica astfel:

a) teste cu răspunsuri “deschise” – care presupun elaborarea de catre elev a unui raspuns corect.La folosirea testelor tip “redactare” sau “deschise”, raspunsul consta in tratarea unei

teme, ca in exemplul de mai jos:1. Prezentaţi deosebirile dintre impozitul pe profit şi impozitul pe salarii.3 puncte2. Prezentati modul de calcul al salariului impozabil. 2 puncte3. Dati exemple de impozite directe. 2 puncte

Testele cu raspunsuri scurte sunt formate din cateva fraze sau cuvinte.De exemplu:Identificati grupa din care fac parte urmatoarele taxe şi impozite:

Taxa/Impozitul Raspuns(grupa)

Pct.

impozitul pe venituri de natura salariilor Impozit direct 0.50Taxa vamală Impozit indirect 0.50impozitul pe terenuri Impozit direct 0.50Taxa pe valoarea adaugată Impozit indirect 0.50accize Impozit indirect 0.50impozitul pe clădiri Impozit direct 0.50impozitul pe dividende Impozit direct 0.50impozitul pe venitul agricol Impozit direct 0.50

135


b) testele cu raspunsuri “inchise” – la care elevii nu elaboreaza raspunsurile, ci aleg dintre mai multe raspunsuri pe cale pe care le considera corecte.

De exemplu:

Intrebarea nr. 1:1. Unul din principiile care stau la baza politicii fiscale este acela comform căruia se

realizeaza impunerea tuturor păturilor si claselor sociale care realizeaza venituri.

Precizati care este acest principiu din cele de mai jos :

a. principiul certitudinii impunerii;

b. principiul randamentului impozitelor;

c. principiul comoditatii perceperii impozitelor;

d. principiul justei impuneri.

Intrebarea nr. 2:Indicaţi cărui principiu ii corespunde afirmaţia: “Încasarea impozitelor să se realizeze

cu cheltuieli cât mai mici, iar impozitele să fie cât mai puţin apăsătoare pentru plătitori”:

a. principiul certitudinii impunerii;

b. principiul randamentului impozitelor;

c. principiul comoditatii perceperii impozitelor;

d. principiul justei impuneri.

Intrebarea nr. 3:Precizati care dintre relatiile de mai jos este corecta pentru determinarea salariului

impozabil:

a) Salariul impozabil =SB - CAS - CASS -CFS;

b) Salariul impozabil = SB – CAS - CASS – CFS - deduceri de baza - ch

profesionale;

c) Salariul impozabil = SB - CAS -CASS -CFS – deducerea personala lunara;

d) Salariul impozabil = SB- impozit pe salariu.

Intrebarea nr. 4:Indicati formula corectă pentru calculul profitului impozabil:

a) Profit brut contabil- ch totale;

b) Profit brut contabil - deduceri fiscale + ch nedeductibile fiscal;

136


c) Profit brut contabil - ch nedeductibil fiscal;

d) Venituri totale - ch totale

Intrebarea nr. 5:Precizaţi ce urmăreşte principiul randamentului:

a. incasarea impozitelor sa se realizeze la termenele si in modul cel mai favorabil

pt. contribuabil;

b. incasarea impozitelor sa se realizeze cu cheltuieli cat mai mici pt contribuabili;

c. toti contribuabilii care realizeaza venituri sau poseda averi sa plateasca

impozit;

d. marimea impozitelor sa fie certa, iar termenele si modalitatile de

plată sa fie clare si precise.

Intrebarea nr. 6:Care este corelatia corectă dintre criteriile de clasificare şi tipurile de impozite :

1. Dupa trasaturile de forma si fond

2. Dupa obiectul impunerii

3. Dupa scopul urmarit de stat la introducerea lor

4. Dupa frecventa cu care se realizeaza

5. Dupa structura organizatorica a statelor

a. Impozite pe venit;b. Impozite financiare;c. Impozite permanente (ordinare);d. Impozite pe consum;e. Impozite directe;f. Impozite pe avere;g. Impozite de ordine;h. Impozite incidentale;i. Impozite in statele de tip unitar;j. Impozite indirecte.

Raspunsuri corecte: 1-d, 2-b, 3-c, 4-b, 5-b, 6: 1-e,j. 2 - a,f,d. 3 – b,g. 4 – c,h. 5 – i.

Orice test este compus dintr-un număr de itemi care au reguli precise de elaborare.

Tipuri de itemi

Itemii se clasifică după mai multe criterii:I. După tipul de comportament cognitiv solicitat pentru producerea răspunsului, pot fi

diferenţiate 2 tipuri de itemi1:

1. itemi „închişi”(precodificaţi) – care solicită selectarea unui răspuns dintr-un

număr de variante oferite (întrebări cu răspuns binar, cu alegere multiplă, întrebări

pereche, întrebări de ordonare, întrebări cu răspuns scurt etc)

1 Radu, I.T. Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

137


2. itemi „deschişi”- care solicită construirea, producerea unui răspuns corect,

fără a fi oferite variante de răspunsuri (itemi de tip eseu; rezolvare de probleme, itemi

de argumentare, itemi de interpretare).

II. Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, se disting 3 categorii de itemi:

1. Itemi obiectivi

2. Itemi semiobiectivi

3. Itemi subiectivi

Fiecare dintre aceste tipuri de itemi are caracteristici specifice, care determină gradul de

adecvare şi posibilităţile de utilizare în diferite contexte evaluative.

Prezentăm în tabelul următor, tipurile de itemi2

Categorii Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi(solicitând răspunsdeschis)

Tipuri Itemi cu alegere duală Itemi cu răspuns scurt Rezolvare de problemeItemi cu alegere multiplă Itemi de completare Eseu structuratItemi de tip pereche Întrebări structurate Eseu liber

(nestructurat)

1. ITEMII OBIECTIVI- se caracterizează prin faptul că testează un număr mare de

elemente de conţinut, dar, de cele mai multe ori, capacităţi cognitive de nivel inferior. Au

fidelitate, validitate, obiectivitate şi aplicabilitate ridicate, scheme de notare foarte simple,

necesită timp scurt de răspuns şi corectare, permiţând posibilitatea utilizării unui număr

mare de astfel de itemi într-un test. Prezintă ca dezavantaje dificultatea elaborării de

distractori plauzibili şi paraleli şi faptul că nu poate fi urmărit raţionamentul prin care

elevul ajunge la răspuns determinând astfel eventualitatea ghicirii răspunsurilor sau

obişnuirii elevilor cu acestă tehnică.

Itemi cu alegere duală – solicită răspunsuri de tip DA/NU, adevărat/fals,

acord/dezacord.

Itemi de tip pereche – solicită stabilirea corespondenţelor între elemente distribuite pe

două coloane; criteriile de selecţie sunt enunţate în instrucţiunile care preced coloanele.

Itemi cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns corect/alternativă

optimă dintr-o listă de soluţii/alternative.

2. ITEMII SEMIOBIECTIVI – sunt caracterizaţi de răspunsuri limitate ca spaţiu, formă

şi conţinut, sarcini bine structurate, libertate restrânsă în reorganizarea informaţiei şi

formularea răspunsului prin care elevii demonstrează, pe lângă cunoştinţe, şi abilitatea de

2 Radu, I.T. Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., Bucureşti, 2000

138


a structura răspunsul cel mai scurt şi cel mai corect. Deşi prezintă uşurinţă şi obiectivitate

în notare, au dezavantajul că nu verifică realizarea unor capacităţi şi competenţe cu

caracter foarte complex.

Itemi cu răspuns scurt – întrebare directă care solicită un răspuns scurt.

Itemi de completare – enunţ complet prin care se solicită completarea de spaţii libere

folosind cuvinte care se încadrează în contextul dat.

Întrebări structurate – mai multe subîntrebări legate printr-un element comun. Se

recomandă ca răspunsul subîntrebării următoare să nu fie dependent de răspunsul corect

al întrebării anterioare.

3. ITEMII SUBIECTIVI – reprezintă forma tradiţională de evaluare în România, sunt

uşor de construit, solicitând răspunsuri deschise, evaluează procese cognitive de nivel

ridicat, verificând obiective care privesc creativitatea, originalitatea. Au însă dezavantaje

precum: fidelitate şi validitate scăzută, necesitatea de scheme de notare complexe şi greu

de alcătuit, corectarea durând mult.

Rezolvarea de probleme(situaţii problemă) – presupune o activitate nouă, diferită de

cele de învăţăre curente, prin care se evaluează operaţii de gândire convergentă sau

divergentă, operaţii mentale complexe.

Itemi de tip eseu – solicită elevilor construirea unui răspuns liber, conform unui set de

cerinţe date. Pot fi:

- eseu structurat/semistructurat – răspunsul este dirijat şi ordonat cu ajutorul unor

cerinţe, sugestii, indicii

- eseu liber ( nestructurat ) – prin care se valorifică originalitatea, creativitatea,

neimpunând cerinţe de structură.

Exemple:

1. Itemi obiectivi cu alegere duală:

Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat (A) sau fals (F):1. Impozitul pe profit este un impozit direct. 2. Impozitul pe dividende se plateste in cota de 6%. 3. Cota legala pentru impozitul pe salarii si profit este 16%

Alegeţi varianta adevarat sau fals şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este

adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

1. Se plătesc accize pentru produsele acordate actionarilor ca dividende sau ca plata in

natura.

139


2. Produsele consumate pentru reclama si publicitate nu sunt supuse accizelor.

3. Produsele comercializate prin magazinele autorizate (duty-free) sunt scutite de la

plata impozitelor.

4. Acoolul etilic rafinat, utilizat in productie de medicamente este scutit de la plata

accizelor.

5. Alcoolul etilic rafinat, utilizat in productia de otet alimentar nu este scutit la plata

accizelor.

2. Itemi obiectivi de tip pereche

A. Stabiliti corespondenţa dintre grupa de venituri si categoriile enumerate asociind cifra cu litera:

1) Venituri din exploatare2) Venituri financiare3) Venituri exceptionale

a) venituri din chiriib) venituri din sconturi obtinutec) venituri din dobanzid) venituri din diferente de curs valutare) venituri din productia vandutaf) venituri din subventiig) venituri din variatia stocurilorh) venituri din amenzi

B. Stabiliti corespondenta intre elementele de cheltuieli si grupa de cheltuieli asociind cifra cu litera:

1) cheltuieli de exploatare2) cheltuieli financiare3) cheltuieli extraordinare

a) cheltuieli cu sconturi acordateb) cheltuieli cu donatiic) cheltuieli cu dobanzid) cheltuieli din diferente de curse) cheltuieli cu materii primef) cheltuieli cu personalulg) cheltuieli determinate de calamitatih) cheltuieli din cedarea investitiilor financiarei) cheltuieli cu alte impozite si taxej) cheltuieli cu provizioane din exploatare

C. Stabiliti corespondente dintre criteriile de clasificare şi tipurile de venituri asociind cifra cu litera:

1. Dupa ritmicitatea incasarii veniturilor la buget

a. Venituri extraordinare;b. Venituri incasate la BL*;c. Venituri ordinare curente;d. Venituri fiscale directe;e. Venituri incasate la BS**;

140


2. Dupa apartenenta veniturilor la bugetul national

f. Venituri nefiscale;g. Venituri fiscaleindirecte;h. Venituri incasate la BASS***;i. Venituri de capital;j. Ajutoare si donatii din strainatate.

D. Stabiliti corespondenta intre elementele de venituri si tipurile de taxe şi impozite asociind cifra cu litera:

1. Venituri cuprinse in BL

2. Venituri cuprinse in BASS

3. Venituri cuprinse in BS

a. Impozit pe cladiri;b. TVA;c. CAS****;d. Impozit pe terenuri;e. Taxe pentru brevete;f. Accize;g. Impozit pe salarii;h. Impozit pe spectacole;i. Venituri din concesiuni;j. Amenzi pt. neplata la termen a CAS;k. Impozit pe cladiri si terenuri ale

persoanelor juridice;l. Contributii pt. bilete de tratament si

odihna;m. Impozit pe profit;n. Taxe vamale;o. Taxe consulare.

E. Stabiliţi corelatia corectă dintre criteriile de clasificare şi tipurile de impozite asociind cifra cu litera:

1. Dupa structura organizatorica a statelor

2. Dupa obiectul impunerii

3. Dupa frecventa cu care se realizeaza

4. Dupa scopul urmarit de stat la introducerea lor

5. Dupa trasaturile de forma si fond

a. Impozite pe venit;b. Impozite financiare;c. Impozite permanente (ordinare);d. Impozite pe consum;e. Impozite directe;f. Impozite pe avere;g. Impozite de ordine;h. Impozite incidentale;i. Impozite in statele de tip unitar;j. Impozite indirecte.

F. Stabiliti corespondenta dintre categoriile din prima coloana şi caracteristicile acestora din a doua coloana asociind cifra cu litera:

a. sunt contributii pt. acoperirea cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite

141


1. Contributii

2. Impozite

3. Taxe

persoane;b. sunt prelevari din veniturile sau averea

contribuabililor utilizate pt. acorerirea cheltuielilor generale ale societatii;

c. plati pt. care statul nu este obligat sa presteze un echivalent direct sau imediat;

d. au o marime ce depinde de natura si volumul venitului sau averii;

e. au o marime ce depinde de felul si de costul serviciului prestat;

f. sunt prelevariobligatorii catre stat de la anumite categorii de contribuabili care beneficiaza de unele servicii publice fara sa fi solicitat aceste servicii;

g. au termene de plata fixate in momentul solicitarii;

h. au termene de plata stabilite in prealabil;i. sunt plati facute cu titlu definitiv si

nerambursabil;j. sunt instituite de Parlament si uneori de

institutiile publice locale.

3. Itemi obiectivi cu alegerea multiplă:

1. Salariul impozabil se determina dupa relatia:a) Simp.= SB - (CAS+ CASS+ ded. de baza + ded. pers.);b) Simp.= SB - (CAS+CASS +FdSj+ ch. prof.+ ded. pers.);c) Simp.= SB -( CAS+CASS +FdSj+ ded pers.);d) Simp.= SB -impozit pe salariu.

2. Avansul salarial este:a) o creanta salariala;b) o datorie salariala;c) un avans de trezorerie;d) a + c

3. Profitul impozabil se calculeaza conform relatiei:a) profit brut contabil- ch. totale;b) profit brut contabil- deduceri fiscale+ ch. nedeductibile fiscal;c) profit brut contabil- ch. nedeductibile fiscal;d) venituri totale- ch. Totale

4. Care din urmatoarele impozite sunt indirecte?a) impozit pe profit;b) impozit pe salarii;c) accizele;

d) impozitul pe dividende.

142


4. itemi semiobiectivi cu raspuns scurt:

1. Cine este suportatorul impozitului pe dividende?

2. Care este cota de impozitare a impozitului pe salarii?

3. Care este cota de impozitare a impozitului pe profit?

5. Itemi semiobiectivi de completare:

A. Cotele regresive sunt acele cote al căror……………se micşorează pe

masura…………venitului impozabil, în scopul avantajării……………

B. Evaluarea forfetară constă în determinarea………. de către organele fiscale de

comun acord cu ……………., ceea ce duce la stabilirea ………….. a

valorii……………..impozabil.

6. Itemi semiobiectivi – intrebari structurate:

A. O societate comercială cu capital integral privat, cu 10 angajaţi şi cifra de afaceri

de 90.000 euro prezintă la sfârşitul trimestrului I venituri totale 80.000 lei, din care venituri

din variaţia stocurilor 10.000 lei, venituri din producţia de imobilizări corporale 5.000 lei,

venituri din dividende 4.000 lei şi cheltuieli totale 60.000 lei, din care amenzi plătite

1.000 lei, penalităţi 3.000 lei. Determinaţi impozitul pe veniturile entităţii economice.

1. Itemi subiectivi – situatie – problema:

A. Cunoscând etapele de calcul a salariului net intocmiţi statul de salarii pornind de la următoarele date :

B.

Se dau urmatoarele elemente de venituri si cheltuieli:

Cheltuieli cu materialele consumabile 10.000 leiCheltuieli cu salariile personalului 10.000 leiCheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 3.300 leiCheltuieli cu serviciile bancare si assimilate 700 leiVenituri din lucrari executate si servicii prestate 23.900 leiVenituri din dobanzi 100 lei

Nr crt Nume şi prenume Salariu de

încadrare

Sporuri

permanente

Avans

de plată

Rate

Reţinute

Persoane

întreţinute

1. Conciu Ion 900 100 400 200 3 copii

2. Panait Aurel 600 200 300 100 2 copii

3. Savin Ioana 700 - 300 200 1 copil

143


Să se intocmeasca situatia financiară anuală privind contul de profit si pierdere, după modelul simplificat de mai jos:

Contul de profit si pierdere la 31.12……….

Indicator ValoareVenituri din exploatare Cheltuieli privind exploatareaRezultatul din exploatareVenituri financiareCheltuieli financiareRezultatul financiarRezultatul currentVenituri extraordinareCheltuieli extraordinareRezultatul extraordinar

Indicator ValoareVenituri totaleCheltuieli totaleRezultatul brutImpozitul pe profitRezultatul net al exercitiului financiar

2. Itemi de tip eseu: permit evaluarea globală a unei sarcini de învăţare, elevul fiind

solicitat să formuleze un răspuns liber, în conformitate cu anumite cerinţe sau criterii

formulate. Eseul poate fi:

- liber sau structurat

- minieseu sau cu răspuns extins

Exemplu de eseu liber:

Realizaţi un eseu pe tema “Taxele şi impozitele locale la nivelul municipiului Galaţi în

perioada 2008-2009’’

Exemplu de eseu structurat:

Realizaţi un eseu pe tema ‘’ Impozitul pe veniturile din salarii’’. Vor fi luate în calcul

următoarele repere: salariu –definiţie;

documente;

reţineri obligatorii din salariu;

144


elemente de calcul.

Examenele

Examenele reprezinta o forma de verificare finala a cunostintelor, deprinderilor si

priceperilor dobandite de elevi in timp de unul sau mai multi ani, precum si de evaluare a

activitatii cadrelor didactice.

La unitatile de invatamant preuniversitare economice se sustin urmatoarele examene:

examen pentru obtinerea certficatului profesional – pentru absolventii de liceu; examene de

diferente – in situatia in care elevul trece de la un profil la altul in cadrul aceluiasi liceu sau

de la alt liceu la un liceu economic; examen de absolvire a scolii postliceale; concursuri

interdisciplinare pe diferite etape (pe unitate de invatamant, pe judet, nationala)

La examenul de certificare a competenţelor pentru meseria de tehnician in activitati

economice se sustine proiectul de catre fiecare candidat in parte.

Examenele de diferente se stabilesc pentru fiecare an de studiu, pe baza programelor

scolare, constand intr-o proba scrisa si una orala. Pentru fiecare proba se acorda o nota, iar

media la disciplina respectiva va fi media aritmetica a celor doua note.

Autocontrolul

In evaluarea elevilor se evidentiaza tendinta de a folosi autocontrolul – care se

realizeaza prin diferite modalitati, cum ar fi: planse cu intrebari, fise cu aplicatii, chestionare

cu autocontrol.

Exemplu de planşă cu intrebari:

PLANŞA CU INTREBĂRI NR. 2

Nr.Crt.

Intrebări

1. Definiţi salariul.2. Precizaţi formele de salarizare utilizate în ţara noastră. 3. Ce elemente cuprinde salariul brut?4. Care sunt cotele contributiilor angajaţilor pentru asigurarile sociale de stat,

asigurarile de somaj si asigurarile de sanatate?5. Cum se calculează salariul impozabil?6. Cum se determină salariul net?7. Care este deducerea personală pentru un angajat cu SB = 980 lei şi două

persoane în întreţinere?

145


Se anunta timpul de lucru de 15 minute. Dupa expirarea timpului de lucru se prezinta verso-

ul plansei, unde sunt prezentate raspunsurile si punctajul pentru fiecare raspuns corect.

PLANŞA CU RĂSPUNSURI NR. 2

Nr.Crt.

Raspunsuri Pct.

1. Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă(Art. 154- Codul Muncii).

1

2. In regie: dupa timpul lucratIn acord: dupa normele de muncaIn cote procentuale: dupa volumul vanzarilor

Mixta1

3. Venitul salarial brut (salariul brut=SB) al unui angajat este format din urmatoarele elemente:

a) Salariul de baza negociat prevazut in contractual individual de munca ;b) Adaosurile si sporurile la salariu: indemnizatia de conducere, indemnizatia de zbor, spor de vechime, spor de coapte, spor de stress, spor pentru munca in subteran, spor de periculozitate, spor de tozicitate. Acestea se calculeaza fie in cote procentuale, fie in sume fixe.c) Indexariled) Indemnizatiile pentru concediu de odihnae) Indemnizatiile pentru incapacitate temporala platita din fondul de salarii

f) Avantaje in natura

2

4. CAS = 10,5% x SBCFS=0,5% x SBCASS=5,5 x SBImpozit = 16% x Salariul impozabil 1

5. Salariul impozabil = SB – CAS – CASS –CFS – Deducerea pers. 2

6. Salariul Net = SB – CAS - CASS – CFS – Impozit – Alte Reţineri 1

7. Dp = 250 + 200 = 450 18. Oficiu 19. TOTAL 10

O alta metoda de realizare a autocontrolului este cea pe baza de fise de aplicatii, care consta

in repartizarea pentru fiecare elev a unei astfel de fise pentru a fi completata. La expirarea

timpului de lucru individual, elevul primeste o fisa cu rezolvarea problemelor date si cu

146


punctajul fiecareia dintre acestea. Fiecare elev sau colegul de bancă corecteaza raspunsurile

cu creionul sau cu alta culoare decat fisa si isi inscrie punctajul realizat in dreptul raspunsului,

totalizand.

Exemplu:

FISA CU APLICATII

Nr.Crt.

Aplicaţia Raspuns

1 Determinaţi restul de plată pentru un salariu brut de 1500 lei, rate 200 lei si chirie datorată unitatii 180 lei.

2 Societatea comerciala “ELINA” S.A. a înregistrat la 31 martie 2008 următoarea situaţie:- Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 10.000 lei;- Cheltuieli cu dobânzile 3.000 lei;- Cheltuieli cu amenzile 1.000 lei;- Cheltuieli cu pierderile din calamităţi 1.000 lei;- Cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10.000 lei;- Cheltuieli cu salariile 15.000 lei;- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 1.500 lei;- Cheltuieli cu mărfurile 38.000 lei;- Venituri din vânzarea produselor finite 100.000 lei;- Venituri din dividende 4.000 lei; - Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 lei;- Venituri din sconturi obţinute 1.000 lei;- Venituri din cedarea activelor imobilizate 8.000 lei;- Impozit pe veniturile din salarii datorat 2.000 lei;Unitatea este plătitoare de impozit pe profit 16%.Cerinţe:a) calculaţi impozitul pe profit datorat la 31 martie 2008;

FIŞA CU RĂSPUNSURI

Nr.Crt.

Rezolvarea aplicaţiei Punctaj

1. Retineri din salarii: contributia angajatilor la asigurarile sociale (CAS): CAS = 10,5% x SB = 157,5 lei

1

contributia angajatilor la fondul de somaj (CFS) : CFS = 0,5% x SB = 7,5 lei

1

contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate (CASS):CASS = 5,5% x SB = 82,5 lei

1

impozitul pe venituri din salarii: 1

147


Impozit = 16% x Salariul impozabil = 170,37 lei

Salariul impozabil = SB – CAS – CASS –CFS – Deducerea personala = 1064.8

1

alte retineri datorate tertilor: rate ,chirii, imputatii, amenzi, pensii alimentareREST DE PLATĂ = SB – REŢINERI = 1500 – 157,5 – 7,5 – 82,5 – 170,37 – 200 – 180 = 702,13 lei

1

2. Rezultatul exerciţiului = Venituri totale – Cheltuieli totale =

=163.000-79.500 = 83.500 lei

1

Profit impozabil =Profit brut + cheltuieli nedeductibile – venituri

neimpozabile = 83.500 + 1.000 - 4.000 = 80.500 lei

1

Impozit pe profit = Profit impozabil x 16% = 80.500 x 16% =12.880 lei

1

Oficiu 1Total 10

In cazul evaluarii prin chestionare cu autocontrol verificarea se face prin lucrari

anuntate.

Fiecarui elev i se atribuie cate un chestionar, precum cel de mai jos. Elevii vor

completa chestionarul cu pasta sau cerneala. Se bareaza dupa fiecare raspuns. Raspunsul

corect se stabileste cu clasa si este dictat apoi de profesor.

CHESTIONAR CU AUTOCONTROL

Nr. Intrebari Raspunsuri elev Punctaj

148


Crt Acordat

Realizat

1 O societate comercială cu capital integral privat, cu 8 angajaţi şi cifra de afaceri de 80.000 euro prezintă la sfârşitul trimestrului I următoarea situaţie venituri totale 80.000 lei, din care:venituri din variaţia stocurilor 10.000 lei, venituri din producţia de imobilizări corporale 5.000 lei precum şi cheltuieli totale 60.000 lei, din care amenzi plătite 1.000 lei, penalităţi 3.000 lei. Care este valoarea impozitului pe veniturile microîntreprinderii pe care societatea trebuie să-l vireze la bugetul statului?

Baza impozabilă = venituri totale – venituri din variaţia stocurilor - venituri din producţia de imobilizări corporale = 80.000 - 10.000 - 5.000 = 65.000

Impozit = 2,5% x 65.000 = 1625 lei

3

2 Calculati impozitul pe salariu valorificand informatiile:- SB - 1 500 lei; - S negociat - 1 000 lei;- CASp,CASSp,CFSj conform cotelor legale cunoscute;- deducerea personala lunara a contribuabilului 340 lei

CASp = 157,50CASSp = 82,50CFSj = 7,50Simp. = 912,50Imp. = 146

3

3 Beneficiati de urmatoarele informatii:venituri totale 40 000 lei, cheltuieli totale 28 000 lei, amenzi si penalitati platite 1 000 lei, cheltuieli de protocol depăşite 300 lei, rezerve legale constituite 700 lei.Calculati impozitul pe profit.

Pb = 12.000Pimp.= 12.345Ch. Prot. nededuct. = 54Imp. = 1977

3

4 Oficiu 1

TOTAL 10

La final, profesorul realizeaza pe tabla urmatoarea situatie:

NOTE OBTINUTE: 10 9 8 7 6 5

Nr. elevi prezenti 10 11 2 2 2 0

Se poate calcula media ponderata a clasei:X = (10*10+9*11+8*2+7*2+6*2+5*0)/ 27 = 241/27 = 8,93 Daca verificarea se realizeaza ritmic, pe teme, profesorul poate intocmi fisa de progres scolar.

FISA DE PROGRES SCOLARNr.Crt.

Numele si prenumele Situatia notelor obtinute de elevi la chestionarele aplicate

149


Tema 1

Tema 2

Tema 3

Tema 4

1 LUNGEANU ALEXANDRA 9 8 9 10

2 BURSUCANU ANDREEA 8 8 9 10

3 BICHINEŢ ANDREEA 9 9 8 10

4 BUIA ANCA 7 7 9 9

5 MARCU ALEXANDRA 10 9 8 10

6 BRĂTULEANU GINA 8 7 9 7

7 SAVIN ALINA 9 8 9 8

8 BOLOZAN MIHAELA 9 9 9 10

9 BUESCU DEVY DUMITRU 6 7 8 8

10 BUTE DRAGOŞ 8 8 8 7

11 ANDON SILVIANA 8 8 10 10

12 BUTE ALEXANDRU 8 9 9 9

13 BUTE COSMIN 8 8 9 10

14 DUDU MIRCEA 9 9 10 9

15 NEDELCU MĂDĂLIN 8 9 9 9

16 SEREA DANIEL 8 9 9 9

17 BOCĂNIALĂ MIRELA 8 9 10 9

18 FUICĂ DRAGOŞ 9 8 9 10

19 TELEAGĂ CIPRIAN 8 9 9 10

20 GIAGU BOGDAN 8 8 8 9

21 GOGONEŢ OANA 8 9 9 9

22 TECUŢĂ MIHAI 9 10 9 9

23 RACOVIŢĂ CLAUDIU 9 10 9 6

24 POPA OVIDIU 9 9 10 9

25 SAVA FLORIN 9 9 9 6

26 SAVIN ALEXANDRU 7 7 8 10

27 ŞORCARU CIPRIAN 6 8 7 9

TOTAL 223 230 239 241

MEDIA PE CLASA 8,26 8,52 8,86 8,93

5.1.8 Mijloace de invatamant

Pentru desfasurarea procesului de invatamant, profesorul utilizeaza ca instrumente de

lucru mijloace de invatamant.

150


Mijloacele de invatamant, in sensul cel mai larg, reprezinta totalitatea materialelor,

dispozitivelor si aparatelor cu ajutorul carora se realizeaza si evaluarea rezultatelor obtinute.

Mijloacele de invatamant sunt instrumente auxiliare care usureaza transmiterea

informatiei, ca act al predarii, sprijina si stimuleaza activitatea de invatare.

Mijloacele de invatamant contribuie la perfectionarea procesului didactic,

perfectionarea tehnologiei didactice, a tehnicilor de evaluare, orientarea scolara si

profesionala in functie de structura programelor scolare, nivelul de cunostinte al elevilor si

particularitatile cadrului didactic.

In cadrul lectiilor de Finanţe şi fiscalitate se poate prezenta material ilustrativ, cum ar

fi: scheme, planse, declaraţii,situaţii financiare corelate pentru a fi receptionate mai usor de

elevi.

Utilizarea mijloacelor de invatamant are ca fundament luarea in considerare a

functiilor acestora:

functia informativa – care presupune asimilarea de catre elevi a

informatiilor transmise de catre profesor;

functia formativa – ce creeaza o stare psihica pozitiva, activeaza

atentia

elevilor, trezeste emotii si buna dispozitie;

functia stimulativa (de motivatie a invatarii) – care consta in

provocarea

si dezvoltarea motivatiei pentru problemele studiate;

Cercetarile psihopedagogice, practica didactica, au demostrat ca unele mijloace de

invatamant sunt capabile sa trezeasca interesul si curiozitatea pentru ceea ce urmeaza sa fie

cunoscute de elevi.

O alta functie a mijloacelor de invatamant este aceea de evaluare a randamentului

scolar, care consta in posibilitatea mijloacelor de invatamant de a diagnostica si aprecia

progresele inregistrate de elevi.

Astfel, unele dispozitive sau secvente de film pot fi concepute astfel incat sa creeze

situatii-problema sau sa permita cadrului didactic verificarea raspunsurilor date de elevi.

Utilizarea mijloacelor de invatamant este conditionata de structura programelor

scolare, de nivelul de pregatire al elevilor, de interesul acestora si de particularitatile de varsta

ale elevilor.

151

5

6

6

7 7

1 1 1 1 1

1 1 1 1

1 1 1 1 1

4

8

21

3


Pentru a-si indeplini rolul demostrativ, aplicativ, evaluativ, mijloacele de invatamant

se folosesc pe parcursul intregului proces de predare-invatare si vor fi corelate cu obiectivele

si continutul lectiei.

La orele de laborator, se folosesc cu eficienta mijloacele de invatamant din dotare –

calculator, videoroiectorul, plansee, revistele si publicatiile de specialitate – profesorul

reusind sa coreleze obiectivele lectiei si interesele si nevoia de cunoastere a elevilor.

De asemenea, se utilizeaza documente de evidenta – formulare de chitante, facturi,

note de receptie, balanta de verificare, bilant, situaţii financiare, toate de uz didactic – ce sunt

puse la dispozitia elevilor la orele de aplicatii practice.

Documentele vor fi completate de elevi in functie de tema data, de ordinea operatiilor

economico-financiare si indosariate, pentru a reflecta priceperea si deprinderile acestora,

dobandite pas cu pas.

La etapele de operationalizare a cunostintelor se pot utiliza calculatorul, care e un

mijloc informational destinat primirii, prelucrarii si restituirii informatiei sau rezolvarii

problemei. Folosirea acestui mijloc de invatamant conduce la modernizarea procesului de

invatamant, asigurand o legatura intre elevi si calculator in care elevul poate lucra individual,

se poate corecta si poate sa se autoevalueze prin intermediul rezultatelor afisate.

Orele de Finanţe şi fiscalitate se desfasoara intr-o sala special amenajata –

cabinetul de Finanţe şi contabilitate , in care sunt create conditii didactico - materiale pentru

desfasurarea orelor de teorie, instruire practica, consultatii. Cabinetul de Finanţe şi

contabilitate este utilizat pentru desfasurarea orelor de Finanţe şi fiscalitate , dactilografiere,

organizare, finante, economia intreprinderii si alte discipline de specialitate. In cabinet exista

planse cu planul de conturi general. Acesta este dotat cu mobilier adecvat, aparate audio –

vizuale, calculatoare, masini de calcul, fiset cu documente de evidenta, o minibiblioteca

dotata cu carti si publicatii de specialitate, stativ cu planse, conform planului de mai jos:

PLANUL CABINETULUI DE FINANŢE ŞI FISCALITATE

152


Legenda: 1 – pupitru 2 – catedra 3 – tabla 4 – stativ pentru planse 5 – cuier 6 – dulap 7 – fereastra 8 –usa

5.1.9 Principiile didacticii

In activitatea de clasa, profesorul transpune in practica principiile didactice, care sunt

cerinte generale respectate in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant, in

vederea realizarii scopului eduactiei.

Sursa principiilor didactice este practica educativa. In didactica contemporana,

principiile se prezinta sub forma de sistem.

Pentru analiza principiilor didactice se adopta urmatoarea definitie functionala:

Principiile sunt norme sau teze generale care imprima un sens functional procesului

de invatamant, asigurandu-i astfel premisele necesare indeplinirii în in conditii de eficienta a

obiectivelor si sarcinilorpe care le urmareste in desfasurarea sa. ”

153


Pentru a elimina riscul amatorismului ce poate conduce la serioase disfunctionalitati

in dezvoltarea cognitiva, psihomotrica si afectiva a subiectului educatiei si la ineficienta

actului didactic, exoertii in materie de educatie au stabilit ca definitorii in orientarea

actiunilor educative – indiferent de nivelul de scolarizare – urmatoarele principii didactice:

Principul participarii active si constiente a elevilor in activitatea de invatare, ce

presupune ca invatarea este un act ce necesita mai presus de orice participarea personala.

Individualizarea instruirii este greu de realizat, dar nu imposibil, in cadrul institutiilor de

invatamant – care se recomanda a fi, inainte de toate, organizatii sociale, supunandu-se prin

urmare legilor sociale si dinamicii acestora.

Cerintele impuse de acest principiu vizeaza, pe de o parte, activismul cadrului didactic

si, pe de alta parte, pe cel al elevului. Ambele categorii de agenti educationali vor avea de

indeplinit noi roluri si isi vor asuma noi dimensiuni ale performantei, la finele demersului de

predare – invatare.

Principiul activitati active si constiente a elevilor exprima cerinta ca insusirea

cunostintelor noi, formarea priceperilor si deprinderilor sa fie o rezultanta a efortului propriu

al elevilor – aceasta este o cerinta de baza a invatamantului modern.

Invatamantul e activ daca-i solocita elevului un efort spre a se autodepasi, daca elevul

este constient de scopul urmarit si procedeaza in mod organizat si perseverent spre realizarea

scopului.

Invatamantul este constient daca elevul intelege tot ceea ce invata. Pentru a ajuta

elevii sa inteleaga ceea ce invata, profesorul trebuie sa utilizeze notiuni familiare elevilor cu

continut precis, sa explice pe larg anumite fenomene, dand exemple reale din viata de toate

zilele, sa foloseasca un material didactic adecvat.

Astfel, principiul sus-mentionat presupune utilizarea unor metode activ-participative,

selectia unor mijloace de invatamant adecvate (trebuie avut in vedere modul in care sunt

integrate in activitatea didactica si calitatea in sine a acestora), fiind contidionat si de

optiunea pentru o strategie didactica adecvata. Strategiile didactice activ-participative se

inscriu de la ficsarea obiectivelor la obtinerea rezultatelor.

Astfel, la orele de Finanţe şi fiscalitate , elevii trebuie sa stapaneasca limbajul

economic utilizat de profesor, iar cuvintele noi vor fi explicate de acesta.

Deoarece pentru inregistrarea operatiunilor economico-financiare in Finanţe şi

fiscalitate sunt respectate anumite etape, intr-o anumita ordine, acesta presupune ca elevii sa

constientizeze necesitatea si utilitatea etapelor, ca in exemplul:

154


Determinaţi impozitul pe veniturile entităţii economice cunoscând că înregistrează venituri

totale de 80.000 lei, din care venituri din variaţia stocurilor 10.000 lei, venituri din

producţia de imobilizări corporale 5.000 lei, venituri din dividende 4.000 lei precum şi

cheltuieli totale de 60.000 lei, din care amenzi plătite 1.000 lei şi penalităţi 3.000 lei.

Rezolvarea aplicaţiei necesită parcurgerea următoarelor etape:

1. Determinarea profitului brut:Pb= VT –CT = 80.000-60.000 = 20.000 lei

2. Determinarea profitului impozabil:Pimp. =VT –CT –Deduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscalPimp. = 20.000 – 4.000 + 1.000 + 3.000 = 20.000 lei

3. Determinarea impozitului pe profit:Imp. = 16%xPimp. = 16%x20.000Imp. = 16%x20.000 = 3.200 lei

In acest fel, elevii vor ajunge sa inteleaga cum se va efectua calculul financiar, daca

vor parcurge etapele menţionate mai sus in ordinea lor fireasca.

Pe parcurs, cand elevii isi formeaza priceperi si desprinderi, ei pot efectua parcurgerea

etapelor mintal si vor reda direct calculele.

Principiul unitatii dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract

(principiul intuitiei). Acest principiu exprima cerinta ca notiunile, definitiile pe care si le

insusesc elevii in procesul de invatamant sa aiba la baza cunostinte clare si precise dobandite

din contactul cu realitatea si obiectele din natura.

Intelegerea, sistematizarea, consolidarea si trainicia cunostintelor, priceperilor si

deprinderilor depind de tratarea cu maximum de seriozitate a acestui principiu.

Prezenta intuitie in procesul formarii notiunilor este indispensabila. Intuitia,

materializare a imaginilor perceptive serveste ca suport in elaborarea notiunilor,

rationamentelor, sintezelor s.a.m.d.

Schemele de activitate mentala, structurile operationale, constituie conform

psihologiei genetice, al caror fondator a fost J.Piaget, elementul fundamental al gandirii.

Urmand procesul de structurare in scheme mentale, in operatii ce se transpun in planul

mintal al elevului, se formeaza si se dezvolta operatii intelectuale, se faciliteaza generalitati.

O baza materiala moderna, care implica facilitati privind interactivitatea, instruirea

programata, intreaga “baterie” de metode ce intra sub incidenta activ – participativului,

stimuleaza “interactiunea” subiect/obiect/mijloc de asimilare, facand posibil trasnferul de

experiente cognitive si integrandu-le in structuri mai ample, structuri logice.

155


La disciplina Finanţe şi fiscalitate profesorul are rolul a ajuta elevii sa-si formeze

cunostinte corecte prin perceperea materialului intuitiv prezentat la orele de curs sub diferite

forme: ilustratii, diagrame, dispozitive, videoproiector, calculator, documente financiare, etc.

prin prezentarea materialelor intuitive, intuitia elevilor este dirijata de profesor spre un

anumit scop, spre perceperea esentialului, a realitatii unui fenomen.

Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor.

Din analiza tendintelor de evolutie a sistemelor de invatamant din statele cu economii

performante rezulta ca procesul de invatamand nu e orientat spre acumularea si reproducerea

de informatii ci spre invatare, spre dezvoltarea gandirii logice, spre pragmatism si motivatie

superioara, ca argument forte al “utilitatii cunostintelor”, spre formarea de personalitati

creative, care sa faca fata rapidei perisabilitati a informatiilor, care sa fie adaptabil

schimbarilor conplexe ce se deruleaza la nivelul intregii vieti sociale si care sa faca posibila

chiar anticiparea acestor schimbari.

Se constata deplasarea accentului de la obiective ce vizau un “cap plin de informatie”,

la unele ce vizau un “cap bine format”, la o gandire sanatoasa. “Balastul de informatie”, fara

nici o legatura cu solicitarile pe care le va reclama realitatea socio-profesionala pentru care-l

pregatim pe tanar, nu face – la ora actuala – decat sa-l indeparteze pe acesta de adevaratul

sens al invatamantului, sa fetiseze participarea la seminarii prin volumul de informatii retinut

dintr-o examinare, rezultatele acestei examinari – nota – fiind determinant la repartitie si la

accesul in cariera.

Aceste denaturari alimentate atat de “comoditatea profesorilor si elevilor” cat si de

tarile deja institutionalizate ale sistemelor sociale, ne conduc spre conformism si induc o stare

de “asteptare”, de pasivism intelectual si actional.

Din punct de vedere al continutului invatamantului, se inpun in lumina celor de mai

sus, urmatoarele:

Organizarea logica a informatiilor dobandite de elevi in procesul de predare-invatare,

programarea desfasurarii proceselor si operatiilor intelectuale, astfel incat intre logica stiintei

si logica pedagogica a disciplinei sa existe o relatie de continuitate.

Astfel, acest principiu presupune insusirea cunostintelor de catre elevi in succesiunea

lor logica. In procesul educativ, continuitatea se refera la sucesiunea logica, apta sa

influienteze procesul dezvoltarii personalitatii. Respectarea acestui principiu asigura o mai

usoara asimilare a cunostintelor. Cu cat se stabilesc mai multe legaturi intre cunostintele noi

si cele vechi, cu atat ele se fixeaza mai bine, pe cand cunostintele izolate, fara legatura cu

altele, se uita curand.

156


La baza respectarii principiului continuitatii stau: planurile de invatamant, programele

si manualele scolare. Programele scolare si manuale respecta succesiunea logica dintre

capitole, teme si ideile cuprinse intr-o tema. Profesorul utilizeaza un plan de prezentare a

cunostintelor noi, noteaza ideile principale pe tabla, alcatuieste scheme, iar la etapa de

operationalizare sistematica materialul esential transmis, stabilindu-se asemanari si deosebiri

intre notiunile asimilate si cele insusite anterior.

Principiul legarii teoriei cu practica – exprima necesitatea ca orice aspect teoretic sa

fie insusit in legatura nemijlocita cu practica.

La orele de Finanţe şi fiscalitate legarea teoriei cu practica se face prin ilustrarea cu

aspecte practice a problemelor teoretice prezentate, cat si prin rezolvarea unor probleme cu

continut practic, care se sprijina pe cunostintele teoretice insusite.

La orele de laborator e posibila o legare mai adanca a teoriei cu practica, elevii

intocmind monografii contabile, documente de evidenta pe baza informatiilor teoretice

asimilate la orele de curs.

Acest principiu se consolideaza in cadrul cercurilor de Finanţe şi fiscalitate , vizite la

unitatile patrimoniale, excursii, activitate productiva.

Principiul accesibilitatii, a luarii in considerare a particularitatilor de varsta si individuale

ale elevilor – impune ca nivelul de cunostinte si forma de prtezentare sa corespunda gradului

de dezvoltare intelectuala a elevilor pentru ca volumul national sa poata fi inteles, asimilat si

retinut. Luarea in considerare a particularitatilor de varsta si individuale impune profesorului

sa nu transmita elevilor o cantitate prea mare de cunostinte, deoarece exista riscul ca acestia

sa nu o poata asimila.

Prin luarea in considerare a particularitatilor de varsta va tine seama de cunostinte prezentat

sa poata fi accesibil.

Nerespectarea acestui principiu se soldeaza cu efecte negative: invatare mecanica,

indiferenta, scaderea interesului, surmenaj s.a.m.d. la operationalizarea, profesorul va da teme

cu grad de complexitate diferit: teme pentru toata clasa – de nivel mediu – si teme mai

complexe pentru elevii mai buni. In cadrul orelor de instrire practica la disciplina “Finanţe şi

fiscalitate ”, dupa darea temei de rezolvat, profesorul va trece pe la fiecare elev in parte si va

acorda ajutor celor ce intampina greutati, iar celor care au finalizat lucrarea intr-un timp mai

scurt li se vor da teme suplimentare, mai complexe.

Un alt principiu este cel al asigurarii conexiunii inverse – potrivit caruia informatia

transmisa de profesor catre elev urmeaza si calea inversa, elev – profesor.

157


Acest principiu este folosit pentru reglarea de mers a procesului de invatamant si pentru

corectarea greselilor.

Planul de organizare a fiecarei lectii cuprinde numeroase momente de conexiune inversa,

plasate dupa fiecare activitate. Elevii vor depune activitatea independenta in cadrul lectiei, iar

la sfarsit trebuie realizat fiecare obiectiv. In timpul lectiei apar acele momente de conexiune

inversa, ori pentru fiecare elev, fie pentru intreaga clasa.

Principiul insusirii temenice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor (principiul

temeniciei si durabilitatii performantelor de invatare) – potrivit caruia cunostintele,

priceperile si deprinderile pe care si le insusesc elevii sa poata fi pastrate mult timp pentru a

le realiza, atat in timpul scolii cat si dupa absolvire, in activitatea profesionala. Trainicia

cunostintelor depinde de modul in care au fost insusite. Trainicia cunostintelor depinde de

modul in care au fost insusite, de eforturi ulterioare de a le retine prin repetare si aplicari

practice.

Un rol inportant in realizarea acestui principiu revine atat elevului – daca acesta isi cunoaste

interesele reale, scopul si utilitatea invatarii, cat si profesorului, care orgenizeaza transmiterea

informatiilor astfel incat sa asigure consolidarea lor prin exercitii si lucrari practice.

Pentru a fi evitata uitarea, pierderea rapida a cunostintelor si deprinderilor, calea principala

este repetarea cunostintelor pe care profesorul o realizeaza la lectia de zi in etapa

operationalizarii. Profesorul urmareste modul in care elevii si-au insusit tema noua si are

posibilitatea cunostintelor ajuta si lectii de recapitulare si sistematizare, in care elevii isi

reamintesc cunostintele esentiale, cu un grad de generalizare mai mare, asimilate intr-o

perioada mai lunga de timp.

Pentru desfasurarea activitatii didactice la disciplina Finanţe şi fiscalitate , profesorul studiaza

planul de invatamant, programa scolara, manualul, se documenteaza bibliografic si faptic la

unitatile economice, isi stabileste obiectivele, alege tipurile de lectii, modelele, respectand

prinpiciile didactice, foloseste mijloace de invatamant adecvate, stabileste stilul de lucru si

evaluare.

Toate acestea stau la baza intocmirii designului instrucţional în secvente de planificare

orientarea didactica calendaristica, secvente de planificare orientativa, proiectarea unitatii de

invatare “Impozite directe” si planuri de lectii cuprinse în cadrul capitolului.

158


Colegiul Economic ,, Virgil Madgearu’’ GalaţiDisciplina: Finante si fiscalitate Clasa: a XI-a D,F An scolar: 2008-2009Nr ore / saptamana : 2

Unitatea de competenta

Competente specifice Continuturi tematice Nr. ore

XID XIF Obs.

I. Continutul economic si functiile finantelor

1. Identificarea esentei economice a functiei de repartitie si a functiei de control a finantelor2. Argumentarea rolului finantelor in economia de piata

1.Continutul economic si functiile finantelor Romaniei1.1 Finantele- categorie economica cu caracter istoric1.2 Continutul economic si functiile finantelor1.3 Functia de repartitie a finantelor1.4 Functia de control a finantelor

2211

15, 19.09;22, 26.09;29.09;3.10;

15, 19.09;22, 26.09;29.09;3.10;

Metode de predare – invatare Explicaţia demonstraţia, lucrul în echipă, Observarea dirijată, observarea independentă;Experimentul, studiul de caz, miniproiectul şi proiectul; eseul. Exerciţii practice;Autoevaluarea Evaluarea grupului de lucruRezolvarea de probleme

II. Veniturile publice

3. Calcularea impozitelor directe , indirecte si a impozitului pe venitul global4. Identificarea impozitelor directe si indirecte5. Analiza caracteristicilor impozitelor directe si indirecte6. Identificarea elementelor impozitelor7. Prezentarea principiilor impunerii

2.Veniturile publice2.1 Caracterizarea veniturilor bugetare si principiile impunerii2.2 Notiunea de impozit si taxa. Elementele impozitelor2.3 Clasificarea veniturilor bugetare3 Impozitele directe3.1 Impozitele directe-caracterizare generală3.2 Impozitul pe profit3.3 Impozitul pe veniturile microintreprinderilor3.4 Impozitul pe dividende3.5 Impozitul pe venit - venituri din salarii - alte venituri3.6 Impozite si taxe locale3.7 Impozitele directe – venituri sigure pentru stat

2

22

1522

44

21

6, 10.10;

13, 17.10;21, 24.10;

27.10 31.10; 3, 7, 10.11;14,17.11;21.11; 8.12;12,15,19.11;5.01;9,12,16,19,01;23,26.0130.01;

6, 10.10;

13, 17.10;21, 24.10;

27.10 31.10; 3, 7, 10.11;14,17.11;21.11; 8.12;12,15,19.11;5.01;9,12,16,19,01;23,26.0130.01

Nr de saptamani : 33 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A MATERIEI

159


4. Impozitele indirecte4.1 Taxa pe valoarea adaugata4.2 Accizele4.3 Taxele vamale4.4 Taxele de timbru

644

3

9,13,16,20,23,27.022,6,9,13.0316,20,23,27.0330.03,3,6.04

9,13,16,20,23,27.022,6,9,13.0316,20,23,27.0330.03,3,6.04

Semestrulal II-lea

Metode de predare – invatare Explicaţia demonstraţia, lucrul în echipă, Observarea dirijată, observarea independentă;Experimentul, studiul de caz, miniproiectul şi proiectul; eseul.Exerciţii practice;Autoevaluarea Evaluarea grupului de lucruRezolvarea de problemeStudii de caz;

II. Cheltuielile publice

8. Prezentarea criteriilor de clasificare a cheltuielilor publice9. Identificarea diferitelor cheltuieli publice

5. Cheltuielile publice5.1 Continutul economic si criteriile de clasificare5.2 Cheltuieli pentru actiuni social culturale5.3 Cheltuieli destinate ocrotirii cetatenilor prin sistemul asigurarilor sociale5.4 Cheltuieli pentru actiuni economice5.5 Cheltuieli pentru intretinerea aparatului administrative de stat

2

2

111

10,20.04

24,27.04

1.054.058.05

10,20.04

24,27.04

1.054.058.05

III. Controlul financiar

10. Argumentarea rolului controlului financiar11. Identificarea si prezentarea procedeelor de control financiar12. Programarea , desfasurarea , intocmirea si perfectarea actelor de control

6. Controlul financiar6.1 Obiectul, rolul si functiile controlului6.2 Formele controlului6.3 Metodologia de exercitare a controlului financiar6.4 Organizarea activitatii de control6.5 Evaluarea activitatii de control6.6 Controlul financiar propriu al agentilor economici si institutiilor publiceRecapitulare

122111

2

11.0515,18.0522,25.0529.051.065.06

8,12.06

11.0515,18.0522,25.0529.051.065.06

8,12.06

Colegiul Economic ,, Virgil Madgearu’’ Galaţi Clasa: a XI-a D,F

160


Disciplina: Finanţe şi fiscalitateAn scolar: 2008-2009Nr. ore alocate: 20 oreUnitatea de învăţare: Impozite directe

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Conţinuturi(detalieri) Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare3.1 Impozitele directe-caracterizare generală

1h

UC 18C2

Expunere oralăExplicaţiaDiscuţie

Fişe de documentareFişe de lucru

Evaluare oralăNotarea fişelor întocmite

3.2 Impozitul pe profit5h

UC 18 Explicaţia demonstraţia, Lucrul în echipă, Observarea dirijată, Observarea independentă;Exerciţii practice;Autoevaluarea Rezolvarea de probleme

Fişe de documentareFişe de aplicaţiiVideoproiectorDocumente privind evidenta decontarilor cu bugetul statului- Declaraţia 101

Evaluare oralăNotarea fişelor întocmiteNotarea documentelor completateEvaluare scrisa

3.3 Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

2h

UC 18C2

Explicaţia demonstraţia, Lucrul în echipă, Observarea dirijată, Observarea independentăRezolvarea de probleme

Extras din Codul FiscalFişe de documentareFişe de aplicaţiiVideoproiector

Ghid de aticipaţieEvaluare oralăNotarea fişelor întocmiteEvaluare scrisa

161


3.4 Impozitul pe venit - venituri din salarii - alte venituri

4h

UC 18C2

Rezolvarea de problemeExplicaţia demonstraţia, Lucrul în echipă, Observarea dirijată, Observarea independentăExerciţii practice;Autoevaluare Eseul.

Documente privind evidenta decontarilor cu personalul si cu asigurarile socialeFişe de documentareFişe de aplicaţiiVideoproiectorExtras din Codul Fiscal

Evaluare oralăNotarea fişelor întocmiteNotarea documentelor completateFişa de observaţiiEvaluare scrisa

3.5 Impozitul pe dividende2h

UC 18C2

Explicaţia demonstraţia, Lucrul în echipă, Observarea dirijată, Observarea independentă; Miniproiectul şi proiectul; Eseul. Exerciţii practice;Autoevaluarea Rezolvarea de probleme

Fişe de documentareVideoproiectorExtras din Codul FiscalPlansa cu intrebari Planşa cu răspunsuri Fisa cu aplicatii Fisa cu raspunsuri Chestionar de autocontrol

Evaluare oralăNotarea fişelor întocmiteNotarea documentelor completateAutoevaluare

3.6 Impozite si taxe locale2h

UC 18C2

Lucrul în echipă, Observarea dirijată, Observarea independentă;Studiul de caz, Miniproiectul şi proiectul; Eseul. Exerciţii practice;

Fişe de documentareVideoproiectorExtras din HCL Galaţi nr. 117/30.10.2008 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2009 Fişa de progres şcolar

Evaluare oralăNotarea fişelor întocmiteNotarea eseului şi miniproiectuluiAutoevaluareEvaluare scrisa

162


3.7 Impozitele directe – venituri sigure pentru stat

1h

UC 18C2

Lucrul în echipă, Observarea dirijată, Observarea independentă;Eseul.

VideoproiectorExtras din Codul FiscalFisa cu aplicatii Fisa cu raspunsuri

Evaluare oralăNotarea fişelor întocmiteNotarea eseului şi miniproiectuluiAutoevaluare

163


COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”AN SCOLAR 2008 - 2009

Proiect de activitate didactică

Disciplina: Finanţe şi fiscalitateClasa: a XI-a DUnitatea de invatare: Impozite directeTema: Impozitul pe veniturile microîntreprinderilorTipul lectiei: Lectie de asimilare si insusire de noi cunoştinţe - varianta mixtăDurata: 50 minute

Competente specifice:

CS1: calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Competente derivate:

C1: definirea microîntreprinderii C2: identificarea platitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor C3: identificarea veniturile care nu fac parte din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor C4: identifică cota de impozitare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilorC5: identifică termenele de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilorC6: calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Strategia didactica:

Metode didactice: conversatia, explicatia, observarea dirijata, metoda ,,Cadranelor’’,

metoda ,, Ghidului de anticipatie”Material didactic: prezentare Power Point, fise de lucru pe grupe, coli flipchart, Codul fiscal

Forme de organizare: frontala, individuala, pe grupeLocul de desfasurare: laboratorul tehnologic

Bibliografie:

1. Tatiana Moşteanu – Impozite şi taxe, Editura Economică, Bucureşti 20012. I. Văcărel şi colectiv – Finante publice Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti 20063. LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal4. OG. nr. 106/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal /MO, Partea I nr. 703/18.10.20075. Didactica disciplinelor economice – Maria Elena Druta – ASE Bucuresti, 2005

126

http://www.contabilul.ro/Codul-Fiscal-2007.html



Structura organizatorica si metodica a lectiei

Evenimentele instruirii

Timp alocat

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode si procedee

Mate-rial

didac-tic

1. Momentul organizatoric 3’

- saluta clasa- verifica prezenta elevilor- asigura conditii didactico-materiale pentru buna desfasurare a lectiei

-raspund solicitarilor profesorului-isi pregatesc caietele de notite

Conversatie

2. Captarea atentiei

8’ -se anunta modul de desfasurare a lectiei-prezinta notiunile ce vor fi studiate in lectiel- verifica cunostintele pe care elevii le-au dobindit in lectiile anterioare despre impozite

-elevii asculta explicatiile profesorului-raspund la intrebarile profesorului

Conversatie

3. Anuntarea lectiei noi

5’ -scrie pe tabla titlul lectiei -scrie competentele (conform anexei nr.1)

-noteaza titlul lectiei si obiectivele urmarite pe parcursul lectiei

ConversatieAnexa nr.1

4. Organizarea sitiuatiilor de invatare pentru realizarea competentelor

20’ -imparte elevii in patru grupe fiecare grupa numindu-si raportor-ul si timer-ul ;Fiecare grupă primeste fisa cu extrasul din Codul Fiscal (Anexa nr.2)-profesorul,cu ajutorul elevilor defineşte microîntreprinderea, identifica platitorii de impozit , identifică cota de impozitare , termenele de plată a impozitului -prezintă succint modul de calcul al impozitului.

-raspund cerintei din fisa de lucru scriind pe foile flipchart observatiile lor pe care le afiseaza la tabla realizand cele patru cadrane desfaşurate la tablă noteaza conditiile ce trebuie îndeplinite de entităţi pentru a fi considerate microîntreprinderi-asculta explicatiile profesorului-rezolvă aplicaţia

Conversatie

Metoda cadranelor

Anexa nr.2

Anexa nr.3

127


5. Fixarea cunostintelor

12’ -anticipati raspunsul corect (ghid de anticipatie)

-completeaza cu raspunsul corect ghidul de anticipatie

Discutie Ghid de anticipatie (Anexa nr.4)

6. Comunicarea temei pentru acasa

2’ -anunta tema pentru acasa : aplicatia de la pagina 28

-noteaza tema pentru acasa

Discutie

128


Anexa 1

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Microîntreprinderea-condiţii

Plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Baza impozabilă

Cota de impozitare

Termenele de plată

129


Aplicaţii

Anexa 2Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Extras din Codul Fiscal

ART. 103 - Definitia microintreprinderii

in sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

ART. 104 - Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii

(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.

(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la

130


art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii.

(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.

(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:

a) desfasoara activitati in domeniul bancar;

b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

(6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor.

ART. 105 - Aria de cuprindere a impozitului

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microintreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de microintreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute la art. 108.

ART. 107 - Cota de impozitare

Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% in anul 2007; 2,5% in anul 2008; 3% in anul 2009.

Impunerea microintreprinderilor care realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro

Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.

131


ART. 108 - Baza impozabila

(1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;

b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d) veniturile din provizioane;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

(2) in cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

ART. 109 - Procedura de declarare a optiunii

(1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv.

(3) in cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute la art. 103.

(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

ART. 110 - Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

132


(1) Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

(2) Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.

Anexa 3

Aplicaţia nr. 1

O societate comercială cu capital integral privat, cu 8 angajaţi şi cifra de afaceri de 80.000 euro prezintă la sfârşitul trimestrului I următoarea situaţie:

• venituri totale 80.000 lei, din care: venituri din variaţia stocurilor 10.000 leivenituri din producţia de imobilizări

corporale 5.000 lei

• cheltuieli totale 60.000 lei, din care: amenzi plătite 1.000 leipenalităţi

3.000 lei. Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderii.

133


Aplicaţia nr. 2

O societate comercială cu capital integral privat, cu 10 angajaţi şi cifra de afaceri de 90.000 euro prezintă la sfârşitul trimestrului I următoarea situaţie:

• venituri totale 80.000 lei, din care: venituri din variaţia stocurilor 10.000 leivenituri din producţia de imobilizări

corporale 5.000 leivenituri din dividende 4.000 lei

• cheltuieli totale 60.000 lei, din care: amenzi plătite 1.000 lei penalităţi 3.000 lei.

Determinaţi impozitul pe veniturile entităţii economice.

Anexa 4

Ghid de aticipaţie

Raspunscorect

Intrebarea RaspunsAsteptat

134


NU

DA

NU

DA

DA

DA

DA

3. Persoana juridica româna care a realizat venituri care au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro este considerata microîntreprindere.

4. În anul fiscal 2008 cota de impunere a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 2,5% din veniturile entităţii economice.

5. Pot opta pentru impozit pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice romane care desfasoara activitati in domeniul bancar.

6. Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.

7. Plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

8. Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.

9. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor face parte din categoria impozitelor directe.

Anexa 5

135


Rezolvarea aplicaţiei nr. 1

Baza impozabilă = venituri totale – venituri din variaţia stocurilor -

venituri din producţia de imobilizări corporale

= 80.000 - 10.000 - 5.000

= 65.000

Impozit = 2,5% x 65.000 = 1625

Rezolvarea aplicaţiei nr. 2

Entitatea economica nu in deplineşte una din condiţii pentru a fi considerată microîntreprindere şi în acest caz se calculeaza impozit pe profitul societăţii.

Pb= VT –CT = 80.000-60.000 = 20.000

Pimp. =VT –CT –Deduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscal

Pimp. = 20.000 – 4.000 + 1.000 + 3.000 = 20.000

Imp. = 16%x20.000 = 3.200

PARTEA A II-A CERCETAREA METODICO DIDACTICĂ

136


5.2 Organizarea experimentului pedagogic

5.2.1 Stabilirea ipotezei

Ipoteza de la care am plecat pentru a întreprinde cercetarea metodico didactică este

următoarea:

Dacă folosesc la predarea şi evaluarea unităţii de învăţare „Impozite directe”

instruirea asistată de calculator voi obţine rezultate şcolare superioare faţă de

cele obţinute folosind metode tradiţionale de predare şi evaluare?

În uma oganizării cercetării se preconizează producerea de modificări favorabile:

Profesorul să înlăture monotonia şi să facă lecţiile cât mai atractive;

Profesorul să vină în sprijinul formării deprinderilor de a utiliza diferite aplicaţii

IT folosind calculatorul personal;

Profesorul să dezvolte la elevi capacităţi şi competenţe de analiză, sinteză şi

transfer a cunoştinţelor în cadrul disciplinei cât şi în cadrul orelor de informatică,

astfel încât să-şi folosească cunoştinţele dobândite la orele de informatică în

rezolvarea sarcinilor de lucru la orele de Finanţe şi fiscalitate ;

Elevii să abordeze cu răspundere sarcinile de lucru ce le revin, pentru a-şi dobândi

priceperi şi deprinderi, practice şi intelectuale, în concordanţă cu noile cerinţe de

pe piaţa muncii.

5.2.2 Colectarea datelor experimentului

Colectarea datelor, necesare verificării ipotezei, s-a făcut prin corelarea mai multor

metode de investigaţii:

Metoda observării a constituit punctul de plecare în efectuarea experimentului,

făcând posibil utilizarea celorlalte metode. Această metodă a fost folosită pentru

cunoaşterea diverselor aspecte ale activităţii elevilor în timpul orelor de

Finanţe şi fiscalitate , desfăşurate în cabinetul de Finanţe şi fiscalitate sau

137


de informatică. Observarea spontană a activităţii elevilor s-a desfăşurat încă de la

începutul anului şcolar (clasa a XI-a).

Experimentul pedagogic – este principala metodă folosită pentru colectarea

datelor în cazul unei cercetări pedagogice de tip ameliorativ. Fiind vorba de un

experiment integrat în procesul de învăţământ, el a fost transformat, treptat, într-o

activitate didactică.

Studierea documentelor şcolare – pentru ca experimentul să se desfăşoare

corespunzător, au fost consultate cataloagele, testele de evaluare ale elevilor,

programele, manualele, etc. Acestea au permis aprecierea evoluţiei elevilor şi

emiterea de noi ipoteze de lucru. Analiza produselor activităţii elevilor – a vizat

analiza proiectelor realizate de elevi de-a lungul anului şcolar.

Am ales pentru a fi supuse investigaţiei două clase: 11D şi 11F.

Verificarea ipotezei s-a realizat comparând datele observate şi măsurate de la colectivul

experimental 11F cu datele obţinute de la colectivul martor 11D.

La colectivul martor, 11D, am folosit metode tradiţionale de predare şi evaluare în cadrul

unităţii de învăţare „Impozite directe”.

La colectivul experimental 11F, am folosit instruirea asistată de calculator

5.2.3 Aplicarea planului experimental

La începutul anului şcolar s-a dat elevilor claselor implicate în planul experimental, un

test de evaluare iniţială având în vedere următoarele obiective:

Aprecierea nivelului de performanţă iniţial al elevilor din cele două clase;

Conceperea şi adaptarea modului de organizare şi desfăşurare a programului de

instruire la necesităţile fiecărei clase;

138


Itemurile propuse spre rezolvare vizează cunoştinţe generale de finanţe privind

veniturile şi cheltuielile pe care trebuie să le posede elevul în momentul începerii

experimentului.

Compararea nivelului de cunoştinţe dintre cele două clase.

Îmbunătăţirea rezultatelor claselor cu nivel scăzut de cunoştinţe şi creşterea

performanţelor şcolare la clasele cu rezultate bune şi foarte bune.

Evaluarea nu trebuie făcută pentru a le demonstra elevilor că nu ştiu, ci pentru a

adapta întregul mod de lucru al profesorului la cerinţele fiecărui elev.

Evaluarea vizează stabilirea nivelului iniţial de pregătire al elevilor şi stabilirea

volumului şi calităţile cunoştinţelor asimilate de aceştia într-o anumită perioadă.

Testul predictiv aplicat elevilor la începutul clasei a XI-a a fost următorul:

Test iniţial: verificarea cunoştinţelor din clasele a IX-a şi a X-a

Obiective operaţionale: elevii vor fi capabili:

să identifice veniturile şi cheltuielile specifice activităţii de exploatare, activităţii

financiare şi activităţii extraordinare

să identifice tipurile de TVA

să identifice obligaţia sau creanţa faţă de bugetul statului aferentă TVA-ului

să calculeze profitul brut

să calculeze profitul net

A. Stabiliţi corespondenţele corecte între cele două coloane, asociind activităţii tipul de cheltuială sau venituri:

A.1. 2 puncteTipul activităţii Tipul cheltuielilor

139


1. Cheltuieli de exploatare

2. Cheltuieli financiare

3. Cheltuieli extraordinare

a. Cheltuieli cu materii prime si materialeb. Cheltuieli cu lucrări, servicii de la tertic. Cheltuieli cu sconturi (reduceri) acordate clienţilord. Cheltuieli cu amenzi,penalităţi,despăgubirie. Diferenţe favorabile de curs valutarf. Diferenţe nefavorabile de curs valutarg. Cheltuieli cu reparaţii, întretinere executate de alte societăţih. Pierderi din creanţele legate de participaţiii. Cheltuieli cu publicitatea , reclama, protocolj. Pierderi din calamităţi k. Cheltuieli cu dobânzile plătite

A.2. 2 puncteTipul activităţii Tipul veniturilor

1. Venituri de exploatare

2. Venituri financiare

3. Venituri extraordinare

a. Venituri din subvenţii pentru evenimente xtrordinareb. Venituri din producţia vândută, semifabricate, produse finite, mărfuric. Venituri din vânzarea imobilizărilord. Venituri dobânzi încasate e. Venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen lung si scurtf. Venituri din penalităti ,despăgubirig. Venituri din prestarea unor serviciih. Venituri din sconturi (primite) de la furnizorii. Venituri din vânzarea ambalajelor, studii de cercetare

B. Alegeţi varianta corectă din variantele de răspuns date :

1. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:

1. cumpărare de materii prime, pe bază de factură, la cost de achiziţie 10.000 lei,

TVA 19%;

2. vânzare de produse finite la preţ de vânzare 25.000 lei, TVA 19%,

3. achiziţie de mărfuri, pe bază de factură, la cost de achiziţie de 30.000 lei, TVA

19%.

După regularizarea TVA, la sfărşitul lunii, societatea va avea:

140


a) TVA col. = 7.600lei

b) TVA ded. = 4.750lei

c) TVA de recuperat 2.850 lei;

d)TVA de plata = 2.850 lei; 2

punct

2. Dispuneţi de următoarele informaţii privind veniturile si cheltuielile :- venituri totale 100.000 lei - cheltuieli totale 90.000 lei - impozitul pe profit 16%Care este profitul net?

a. 7.625 lei

b. 7.125 lei

c. 8.400 lei

d. 1.600 lei 1

punct

C. Aplicaţii

1. În cursul exerciţiului s-au înregistrat următoarele elemente de venituri si cheltuieli:

venituri din servicii prestate 300.000 lei, cheltuieli cu reparaţii 45.000 lei, cheltuieli cu

amortizarea 30.000 lei, venituri din chirii 25.000 lei, cheltuieli cu salarii 100.000 lei,

cheltuiala cu marfurile cumpărate 24.000 lei.

Determinaţi profitul brut, impozitul pe profit, rezultatul net al exerciţiului. 2

puncte

Rezolvarea testului iniţial şi baremul de corectare:

REZOLVAREA PUNCTAJA. 1. 1-a,b,d,g,i; 2-c,e,f,h,k; 3-j.

2. 1-b,c,f,g,i; 2-d,e,h; 3-a.2p2p

B. 1-d2-c

2p1p

C. Pb. = Vt – Ct =101.000 lei Imp. = 16%xPb. = 16.160 lei Pn. = Pb. – Imp. = 84.840 lei

2p

Oficiu 1p Total 10p

141


La testul iniţial elevii au obţinut următoarele rezultate:

11F

Intervalul de

notare

2-2,99

3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Frecvenţa

1 3 2 5 3 6 5 3

Procentul

3.57%

10.71%

7.14%17.86

%10.71

%21.44

%17.86

%10.71

%Media clasei

6.70

11Dclasamarto

r

Intervalul de

notare

2-2,99

3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Frecvenţa

- 3 4 7 6 3 3 2

Procentul

-10.71

%14.29

%25%

21.44%

10.71%

10.71%

7.14%

Media clasei

6.15

REPREZENTĂRI GRAFICE histograma poligonul de frecvenţă

142


diagrame areolare

143


144


CONCLUZII:

o Media clasei 11E este cea mai mare respectiv 6,70, iar clasa 11A are

media 6,15.

o La clasa 11F unde sunt 8 note peste 8, iar la clasa martor 11D sunt 5

note peste 8.

o La clasa 11F notele sub 5 sunt doar 6, iar la clasa martor 11A sunt 7

note sub 5.

o Pe baza acestor considerente s-a ales clasa 11D drept clasa martor iar

clasa 11F clasă experimentală.

o Elevii au dificultăţi la rezolvarea problemelor de calcul, de adaptare

la situaţiile concrete, de transpunere în practică a noţiunilor teoretice

dobândite în clasele anterioare.

145


După predarea unităţii de învăţare „Impozite directe” se va da elevilor testul de

evaluare sumativă , test anunţat, urmărindu-se următoarele obiective:

compararea nivelului de cunoştinţe dintre cele doua clase;

aprecierea nivelului de cunoştinţe al elevilor după parcurgerea sistemului de

lecţii predat în mod diferenţiat şi compararea cu rezultatele testului iniţial;

identificarea celor mai frecvente greşeli atât la grupele experimentale cât şi

la cele martor.

La testul sumativ (prezentat în capitolul 4) elevii au obţinut următoarele rezultate:

11Fclasa

exprim. bună

Intervalul de notare

4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Frecvenţa 2 2 8 5 6 7Procentul 6.66% 6.66% 26.66% 16.66% 20% 23.33%

Media clasei

8.06

11D clasa

martor


4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Frecvenţa 5 5 8 8 1 3Procentul 16,66% 16.66% 26.66% 26.66% 3.33% 10%

Media clasei

7.13

REPREZENTĂRI GRAFICE

histograma

146


poligonul de frecvenţă

147


diagrame areolare

148


CONCLUZII:

mediile celor două clase au crescut:11F la media 8.06,iar la clasa 11D

respectiv la media 7,13.

S-au obţinut foarte puţine note sub 5 – la 11F doar doua note, iar la 11D

cinci note. Nu s-au mai obţinut note de 2.

A crescut şi numărul notelor peste 8 – la 11F sase note, iar la 11D şapte

note. Au fost obţinute şi note de zece.

La clasa 11F, clasă cu rezultatele cele mai bune la testul iniţial, a crescut

numărul elevilor cu note foarte bune 18 elevi cu note peste 7 dintre care 7

elevi au obţinut nota 10. Nu au fost elevi care să obţină note de 2 şi 3.

Folosind metode de predare şi evaluare tradiţionale şi la clasa martor se

observă o îmbunătăţire a rezultatelor obţinute de elevi. A crescut media

149


clasei, scazut numărul de elevi cu note sub 5 şi a crescut numărul de elevi

cu note peste 8, nu s-au obţinut note de 2.

Elevii nu mai au dicultăţi mari la rezolvarea problemelor de calcul şi

reuşesc să se adapteze mai uşor la situaţiile concrete, identificând corect

cotele de impozitare, de exemplu la impozitul pe dividende.

Aplică corect algoritmii de calcul la impozitele directe.

La interval de două săptămâni de la testul sumativ, elevii celor două clase au

primit un alt test (testul de remanenţă), neanunţat. Drept obiectiv principal a fost

aprecierea remanenţei cunoştinţelor în cazul celor două colective de elevi

participante la experiment, la care s-a lucrat în mod diferenţiat.

La testul de remanenţă elevii au obţinut următoarele rezultate:

11Eclasa

exprim. bună


4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Frecvenţa 4 4 7 4 5 6Procentul 13,33% 13,33% 23,33% 13,33% 16,66% 20%

Media clasei

7,66

11A clasa

martor


4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Frecvenţa 6 6 8 6 3 1Procentul 20% 20% 26,66% 20% 10% 3,33%

Media clasei

6.43

REPREZENTĂRI GRAFICE

histograma

150


poligonul de frecvenţă

151


diagrame areolare

152


CONCLUZII:

Mediile celor două clase sunt: 11F – 7,66; 11D – 6,43.

S-au obţinut note sub 5 astfel: la clasa 11F 4 note, iar la clasa 11D 6 note.

S-au obţinut note peste 8 asfel: la 11F 11 note, iar la clasa 11A 4 note. Au fost

obţinute şi note de zece chiar în număr mai mare.

Media clasei 11D- clasa martor a scăzut . Acest lucru demonstrează faptul că

metodele moderne de predare şi evaluare în care sunt implicaţi activ şi elevii au ca

efect, în timp, acumularea calitativă şi cantitativă a cunoştinţelor predate.

La clasa 11F clasă cu rezultatele cele mai bune la testul iniţial numărul elevilor cu

note foarte bune 15 elevi cu note peste 7 dintre care 6 elevi au obţinut nota 10. Nu

s-au obţinut note de 2.

Elevii nu mai au dicultăţi mari la rezolvarea problemelor de calcul.

153


Aplică corect algoritmii de calcul in determinarea valorică a impozitelor directe.

CONCLUZII

Utilizarea metodelor moderne de predare influenţează activitatea de însuşire a

cunoştinţelor de către elevi, observându-se o creştere a randamentului şcolar prin

creşterea interesului elevilor pentru invăţătură şi reducerea numărului de elevi care rămân

în urmă.

Astfel calculatorul este o unealtă de muncă indispensabilă în lumea contemporană,

inclusiv în activitatea didactică. Ca mijloc de instruire poate fi utilizat pentru transmiterea

– însuşirea informaţiilor, sistematizarea, verificarea şi evaluarea lor, formarea unor

abilităţi, disciplinarea gândirii. Calculatorul uşurează, totodată, stocarea, prelucrarea şi

reactualizarea informaţiilor privind prestaţiile individuale şi de grup ale elevilor.

Tehnicile informaţionale vizează îmbunătăţirea infrastructurii şcolare, dar şi a actului

educaţional în sine. Schimbarea modului de predare, abordarea interdisciplinară,

comunicarea, eficienţa acţiunii îşi găsesc un suport tocmai în aceste tehnici.

În predarea disciplinei “Finanţe şi fiscalitate” pot fi utilizate exerciţii de completarea unor

documente (stat de salarii, declaraţia 101, decontul de TVA- declaraţia 300, declaraţiile

privind CAS şi multe alte documente) care sunt fără exagerare, adevărate exerciţii de

stimulare managerială şi economică aplicată, care le oferă elevilor ocazia de a organiza şi

conduce firme într-un mediu competiţional ce stimulează lumea reală a afacerilor. Elevii

au

ocazia să aplice cu ajutorul computerului cunoştinţele dobândite, într-o situaţie de afacere

competitivă, participând la luarea deciziilor strategice într-o întreprindere. Programul pe

calculator oferă pe de o parte facilităţi(acces la documente oficiale , legi, rapiditate în

realizarea situaţiilor financiar - contabile) dar pe altă parte solicită şi rigurozitate din

partea utilizatorului, oferindu-i pe loc feed-back, în privinţa înregistrărilor eronate , a

deciziilor luate, ajutând în final şi la interpretarea rezultatelor.

Realizarea progresului şcolar, punctul final al activităţii de învăţare desfăşurate în

procesul instructiv-educativ depinde de nivelul acumulărilor de ordin intelectual, motric

şi afectiv, de cerinţele care stau la baza dezvoltării societătii şi a învăţământului. De

154


aceea, profesorul de specialitate trebuie să cunoască întregul algoritm al actului

educaţional, să cunoască nivelul de dezvoltare al elevilor, să aleagă strategiile de învăţare

adecvate scopului şi nivelul lor de dezvoltare, să aleagă activităţi care să solicite

permanent efort din partea elevului, să se îngrijească de individualitatea învăţării.

Procesul de învăţământ nu poate atinge eficacitatea dorită decât atunci când

metodele şi mijloacele implicate sunt privite ca resurse care se susţin reciproc.

Combinarea raţională a resurselor şi metodologiilor este realizată de strategia didactică.

Profesorul de specialitate trebuie să rămână angajat permanent în ofensiva de

înnoire a activităţii didactice.

Perfecţionarea sau inovarea lecţiei este, mai înainte de orice, o chestiune de

concepţie. Şi aceasta pentru că, prin natura ei, lecţia condensează în sine o întreagă

gândire pedagogică specifică unei epoci, sintetizează o vastă experienţă didactică. Şi nu

mai puţin, ea exprimă întreaga concepţie pedagogică şi experienţa de predare a autorului

ei, a aceluia care o gândeşte şi o realizează practic.

La confluenţa acestor determinări, reconsiderate şi aduse în actualitate, se poate

ivi posibilitatea efectivă a scoaterii lecţiei din tiparele strâmte ale unei didactici

tradiţionale.

Numai o teorie mai bună poate duce la o practică mai bună, mai eficientă. Numai

când vom privi lecţia în contextul unei concepţii noi, moderne, de ansamblu, asupra

procesului de învăţământ vom putea să ne aşteptăm la o practică a lecţiei ridicată la

nivelul cerinţelor şcolii noastre de astăzi.

Pentru a putea ajunge aici, nu este lipsită de utilitate pragmatică conştientizarea

mai bună a ceea ce reuşesc să ofere pozitiv sau negativ diferitele teorii (modele) ale

instruirii încercate până acum.

În condiţiile actuale nici un profesor nu se poate rezuma la o concepţie îngustă,

unilaterală. Pentru a dispune de acea flexibilitate necesară abordării în mod creator a

problemelor didactice cu care se confruntă zi de zi, profesorul de specialitate resimte

nevoia să stăpânească un cadru teoretic complex asupra învăţământului în laturile sale

procesuale.

Prezenta lucrare metodico-ştiinţifică constituie efortul personal pe un drum nou,

un element inedit, chiar dacă aceasta nu reprezintă o contribuţie de răscruce în ştiinţă,

155


pentru că s-a plecat de la premisa că minunile ştiinţei izvorăsc dintr-o înlănţuire de

constatări, care considerate izolat par nesemnificative, dar care toate împreună duc la un

real progres. Astfel, efortul autoarei, alăturat eforturilor miilor de colegi dascăli va

conduce cu certitudine la saltul calitativ în perfecţionarea şi dezvoltarea învăţământului,

în general, şi a disciplinei ,,Finanţe şi fiscalitate”, în special.

BIBLIOGRAFIE

1) Alberta Chiţu, Analiza cheltuielilor instituţiilor publice, în Revista Finanţe

Publice şi

2) Albulescu I., Albulescu M. - Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane,

Editura Polirom, Iaşi, 2000.

3) Aldea D., Voiculescu E., Voiculescu F., Popovici D. - Pedagogie I, Universitatea

“1 Decembrie 1918" Alba Iulia, 2000.

4) Anghelache Gabriela, Belean Pavel, Finanţe publice ale României, Editura

Economică,

5) Belean Pavel, Anghelache Gabriela, Trezoreria statului, Organizarea,

funcţionarea şi sistemul contabil, Editura Economică, Bucureşti, 2004

6) Birzea C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,

1995

7) Burja V., Voiculescu F., Burja C., Voiculescu E. – Didactica ştiinţelor

economice, Editura Irecson, Bucureşti, 2005.

8) Carcea Maria (coord.), Introducere în pedagogie, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 2001

156


9) Cătinianu Florian, Donath Liliana, Şeulean Victoria, Finanţe publice, Ed. Mirton,

Timişoara, 1997

10) Cerghit I. - Metodele de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti,

1980.

11) Cerghit Ioan (coord.), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

12) Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion Ovidiu, Prelegeri

pedagogice, Polirom, Iaşi, 2001.

13) Ciobanu Olga, Didactica disciplinelor economice, Editura.ASE,Bucuresti,2007.

14) Ciobanu Olga, Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura ASE,

Bucureşti, 2003

15) Constantin Cucoş, Pedagogie Editia a II-a revăzută si adăugită Editura Polirom

2002

16) Contabilitate nr.8, iulie – august 2006

17) Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Ed. Codecs, Bucureşti,

1998

18) Costache S., Surgean R. - Metodica predării disciplinei Economie Politică,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

19) Costea Margareta, Introducere în Administraţia Publică, Editura Economică,

Bucureşti, 2000

20) Cucoş Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.

21) Cucoş Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade

didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1983.

22) David N Hyman, Public Finance, second Edition, The Dryden Press, New York,

1987

23) Donath Liliana, Finanţele publice şi elemente de administrare a impozitelor, Ed.

Marineasa, Timişoara, 2004

24) Donath Liliana, Moldovan Nicoleta, Finanţe publice, Ed. Eubeea, Timişoara,

2002

25) Druta M. E. s,a.-Didactica disciplinelor economice,Editura ASE,Bucuresti,2006

157


26) Druţă M. E., Grunberg C., Didactica disciplinelor economice, Portofoliul

seminariilor, Editura ASE, Bucureşti, 2006

27) Economică, 2001

28) Gagné Robert, Briggs M., Leslie J., Principii de design al instruirii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.

29) Gheorghe Filip şi alţii, Finanţe, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001

30) Gheorghe Voinea, Finanţe Publice Locale, Editura Junimea, Iaşi, 2002

31) International Monetary Fund. Govemment Finance Statistics, Yearbook 2006

32) International Monetary Fund. International Financial Statistics, Yearbook 2006

33) Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie Editura ALL 2001

34) Ionescu Luminiţa, Bugetul şi Contabilitatea Instituţiilor Publice, Editura Fundaţiei

România

35) Ionescu M., Radu I. - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1995.

36) Iordan Nicola, Managementul Serviciilor Publice Locale, Editura All Beck, 2003

37) Işan Vasile, Cocriş Vasile, Sectorul Public, Iluzia bunăstării generale, Editura

Ankarom, Iaşi, 1997

38) Jinga I., Vlăsceanu L. - Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ, Editura

Academiei, Bucureşti, 1989.

39) Lefter Chirică, Bănuţ Alexandru, Finanţe Publice, Contabilitate Bugetară şi de

Trezorerie, Vol.1, Editura Economică, 2002

40) Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.486 din 27 decembrie 2006, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.1043 din 29 decembrie 2006.

41) Legea nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in

M.O. nr. 404/1998

42) Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice publicate in M.O. nr.

597/2002

43) Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal

44) Legea privind finanţele publice locale nr. 273 din 29 iunie 2006, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 627 din 20 iulie 2006, cu modificările

şi completările ulterioare

45) Lucian Ţâţu- Finante locale si institutii publice, Ed. Aner, Bucuresti, 2002

158


46) Morariu Ana, Suciu Gheorghe, Contabilitatea Instituţiilor Publice, Editura

Universitară, Bucureşti, 2004

47) Moşteanu Tatiana şi alţii, Finanţe Buget, Sinteze teoretice şi aplicaţii practice,

Editura

48) Moşteanu Tatiana, Attila György, Buget şi Trezorerie Publică – Studii de caz

comentate, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

49) Moşteanu Tatiana, Buget şi trezorerie publică, Ed. Du Style, Bucureşti, 2000.

50) Moşteanu Tatiana, şi alţii, Buget şi Trezorerie publică, Editura Universitară,

Bucureşti, 2003

51) Munteanu Victor Finanţe şi fiscalitate a financiara a intreprinderii Ed. Lucman

Serv, Bucuresti 1998

52) Mutaşcu Mihai, Finanţe publice, Ed. Augusta & Artpres, Timişoara, 2005

53) Neacsu Ioan, Instruire si invatare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,

1999

54) Nicola I. - Pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

55) OG. nr. 106/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal /MO, Partea I nr. 703/18.10.2007

56) Organization for Economic Cooperation and Development (O.E.C.D.) Main

Economic Indicators, volume 12, 2006

57) Pantea Iacob Finanţe şi fiscalitate a romaneasca armonizata cu Directivele

Contabile Europene Ed. Intelcredo, Deva 2003

58) Parlagi Anton, Iftimoaie Cristian, Serviciile publice locale, Editura Economică,

Bucureşti, 2001

59) Patrut Vasile Finanţe şi fiscalitate a financiara a intreprinderii Ed. Fundatiei

Chemarea, Iasi 1994

60) Pop Luana, Dicţionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucureşti, 2002

61) Popeangă Gabriel, Managementul Finanţelor publice locale, Editura Expert,

Bucureşti, 2002

62) Popescu Nicolae, Finanţe Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2002

63) Revenue Statistics – Special feature: Taxes Paid on Social Transfers 1965 – 2005,

Organization for Economic Cooperation and Development, 2006

159



64) Richard A Musgrave, Peggy B. Musgrave, Public Finance in Theory and Practice,

fifth Edition, McGraw-Hill Book Company, New York,1989

65) Ristea Mihai Finanţe şi fiscalitate a financiara Ed. Margaritar, Bucuresti 2003

66) Ristea Mihai Finanţe şi fiscalitate a societatilor comerciale Ed. C.E.C.A.R.

Bucuresti 1995

67) Scortescu G Finanţe şi fiscalitate a cheltuielilor agentilor economici Ed. Dosoftei,

Iasi 1994

68) Talpoş Ioan, Enache Cosmin, Fiscalitate aplicată, Ed. Orizonturi Universitare,

Timişoara, 2001

69) Talpoş Ioan, Finanţele României, Vol.I, Ed. Sedona, Timişoara, 1996

70) Tatiana Moşteanu – Impozite şi taxe, Editura Economică, Bucureşti 2001

71) Tatiana Moşteanu, (coord.), Finanţe publice- note de curs şi aplicaţii pentru

seminar, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

72) Tatiana Moşteanu, Buget şi trezorerie publică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1997

73) Tulai Constantin, Şerbu Simona, Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Ed.

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005

74) Tulai I. Constantin, Finanţele publice şi fiscalitatea, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca, 2003

75) Văcărel Iulian, Anghelache Gabriela, Bistriceanu Gheorghe, Moşteanu Tatiana,

Bercea Florian, Bodnar Maria, Georgescu Florin, Finanţe publice, Ed. Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

76) Văcărel şi colectiv – Finante publice Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti

2006

77) Vintilă Nicoleta, Fiscalitate - sinteze şi comentarii, studii de caz, teste grilă, Ed.

Sylvi, Bucureşti, 2004

78) Voiculescu E. - Factorii subiectivi ai evaluării şcolare, Editura Aramis, Bucureşti,

2001.

79) Voiculescu F, ş.a. - Pedagogie, Universitatea “1 Decembrie 1918" Alba Iulia,

2001

160


80) Voiculescu F., Luduşan N. - Măsurarea şi analiza statistică în ştiinţele educaţiei,

Editura Imago, Sibiu, 1997.

81) *********** Colectia periodicului Economistul, Editie speciala Economistul

2003 – 2008

82) *********** Ord. MFP nr. 3006 / 2002 M.Of. 414 / 2002

83) ***********Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu

standarde internationale de Finanţe şi fiscalitate M.Of. 212 / 2002

84) wwwmfinante.ro

85) www.ms.ro

161

Documents

Finantele Institutiilor Publice p4