Ființă înseamnă "ceea ce este", Ființă este un termen din filosofia greacă și apoi din întreaga filosofie europeană până în secolul al XVII-lea desemnând realitatea absolută sau ceea ce rămâne neschimbat pe dedesubtul schimbărilor, ceea ce trebuie descoperit dincolo de aparențele sensibile, căutarea ființei revenind ontologiei.  Heidegger care înțelege prin el ceea ce se manifestă și se dezvăluie prin "fiindurile" particulare („Seiendes”), considerate în diferența, particularitatea lor "ontică", ceea ce se dezvăluie dar rămâne în același timp, esențialmente retras în sine.

https://oranta.wordpress.com/2009/10/05/intrebarea-despre-sensul-fiintei-la-martin-heidegger-de-alin-negomireanu/

http://ziarullumina.ro/cum-a-scos-descartes-certitudinea-din-indoiala-66780.html