Filocalia Optima 7

5/12/2018 Filocalia Optima 7

1/15

Filocalia de la Optina

Jurnalulprin credinta ~credem, Pl~innadejde, nadajduim, prin dragoste, iubimDumnezeu, $1 acestea trei sunt deopotriva necesare pentru mantuiref a r a elenimeni nu seinvredniceste de desfatarea vederii lui Dumnezeu. . nu poate sa se m antuiasca. (Cuvi o su l L e v , 185) ,Infiecare zifaceam insemnari injurnalul meu si 1 1 reciteam in

urmator: spre exemplu , daca era data de 20aupus~ s~u ori~e ~1t~luam toate [urnalele mele si citeam ceea ce am gandlt 1am s!rnjit invreme, la acea data siluna din ani diferit i. Este mare lucru sa te cercetsnin felul acesta ... (Cuvi osu l Va r sanu fi e , 5, p. 123, din 26 ,09 .1909)vs sHltuiesc sa p~ne~ cuvintel.e lIintelept, intreg, euvios si drept"cu eele patru virtuji duhovnicesti de capetenie, pentru luerareadupa cuvantul smeritului Niehita Stithatul, trebuie antrenate eeleputeri debaza ale mintii omenesti - rajiunea, istetimea, patrunderea.. Aceste virtuji: int~lepciunea, fecioria, barbatia si dreptatea,. cel~ l?n~ ~are o~ul t r:b~le ~ase tngradeasca, pent ru a lupta s i a..rei patin:u ~e capeteme: iubirea de desfatare, iubi rea de marire s ide. a r~fi- Pentru a lupta cu fiecare din aceste patimi, trebuie

;H rajiune de Dumnezeu inteleptita, si tarie a mintii. .. Pentru. este specific a avea nu doar istetime a mintii, cisi mainte-..i prudenta si, impreuna eu acestea, iscusinta in' ceea ce trebuie; (Cuviosu l Ambrozi e, 23, P a rt ed ], p p . 83-84) r

VirtutilerCrezi ca vir tu til e noastre neinsemnate sunt in stare sa

mantuiasca? AWintete-ti cuvintele Domnului: Toat ii drep ta t eae st e c a 0 c ii rp a l ep i id a ti i f ~a i nt e a l u i Dumnez eu (Is. 64: 6). Mai b~nernilostivirea Stapanului nostru, iar nu rasplata pentru nevointe.te vei mantui mai curand decat nevoitorii cei nemtelepp. (Anatol ie, 7, v 44 )

Luereaza dupa putere si nu pune s ingur~ pre] pe vmeriteleinu-ti soeoti virtutile, ci vezi isoeotete ~eputintele. $1pacateleDumnezeu nu te va parasi niciodata. (CuvtOsul Anato lze , 7, p , 4 4)Inseamna di tot eel cedoreste saajunga inImparapa lui

nu trebuie, privind mapoi, sa-si arrunteasca virtuple .sa~ecele.malte-ales gandurile - ci sa seuite la nevoinjele si sla:a s~n~lor: $1asa va.ei!$i daca-si va vedea de neputintele, pacatele g1.delel1'easu~etulmprecum si de ingrozitoarele suferinte de atunc1, nu va greg1.Anatol ie, 7, p p , 6 1 -6 2 )

Datoriile.. trebuie plat it e in pr imul rand pent ru toate necesi ta ti lele?ate de provizii si ~~enajarea chili ilor, iar mai tarziu, dupa1~entru unele se.rvlcllcelor ce sunt tn saracie. Altii pot rabdapana le ~~ pI~t i manasti rea, i ar unii chiar sa lase pentrudeoarece am ill sir s-au folosit de manastire pentru vanzarea~imai ales ca vei cumpara to t de la eipe vi itor. (Cuviosul

Cred di nu ai virtuti le trebuincioase pentru mantuire:si rabdare; mvata-le pe ace~tea. ~e~tr:u ea neminc~nos es~e.Care a zis: cdui tui i oe ii a f la ; c e re ti l VI se v a d a v ou a (Matei 7',7 ): .ti s-ar fi dat aceste bunuri, atunei nu le-ai mai fi cautat 1 ai fiin mandrie. Aa ea smerete-te si te roaga: Doamne ~is~seFiullui Dumnezeu, miluie$te-ma pe mine, pacatoasa. $l-p este deToate cele de t rebuinta , la vremea lor , ti le va da Dumnezeu.Anatolk 7, p . 1 44 )

MarogDomnului saintareasea sufletul tau sisapu~a ~ el .nadejde sidragoste, care sunt celemai mad side capeteme vrrtu}i,146

Functiile. sa respectam pe mai mari i nostri si sa fim inaintea lor:;n.recunostinta, amintindu-ne euvintele de invatatura aleFl~le~ r og u- te m ai fn ain te d e to ate s a faceti r ug ii ci u ni , c e re r i,A l/ am z te p :n tr ~ t op o ame ni i, adica p en tr u i mp ii nu i i pentrutniru dregaiorii (I Tim. 2: 1-2). Pent ru ce ar t rebui sa facemPe~l tru a petrece viata lina i fara galceava, intru toata~1 e~rajie. Ca acesta este lucru bun s i primi t inain tea luiMantultorul nostru. (Cuvi osu l An ton ie , 22, p . 1 04 )

147


2/15

Filocalia de la Opt ina

Denuntariletrebuinta,purtand cumarinimie neputintele celornepu tinciosi sinadajd uind11 1DOl lumt Celce c al au z es te p a si i omului. (CUV i05UI Moisi, 290)

Pentru a f i in pace, nu cauta prietenia nimanuil Sezi in chilia ta ;itoate te va invatal Toate, adica toate cele bune. Iar chiliile strainsrne tnvaja tot raul. (Cuviosul Anatol ie, 7, p. 66)Sa nu va tulburaji pentru faptul ca oamenii va denunta, spca primi ti pe cine nu trebuie. Doar pe fruntea f iecaru ia nu scr ie cinecum este. (Cuviosul I o si f, 7 1 )Despre monahiile ambitioase, care inventeaza impotriva

denunjuri anonime, aji putea, rugandu-va curavna DomnuluisiCeresti sa explicati amanunt it Vladica i si sa spuneti ca toate surorile"S' I I I ,nemultumite de ele si ca-l rugati sa le potoleasca. $i sa mai adauga}isinguri nu sunteji in stare sa faceti acest lucru. (CUV i05UI losif, 6\6)

Prietenii

Im i pare rau din suflet catu siA.M. nu mai aveti aceleasi legaturica mainte. Prietenii cei vechi, desigur , sunt ca s i haina cea veche, maiputin aratoasa decat una noua, lnsa trebuie sane inchipuim ca cdinioara9iceasta ne-a odihnit si ne-a incalzit . De aceea, sa nu-i d ispretuim penost ri prieteni ca pe 0 haina invechita, pentru ca nu cumva sadisprejuiasca si pe noi cineva pentru vechimea noastra, (CUV i05UIionie, 22, 187, p. 241)

PrieteniaOrice prietenie care nu este intemeiata pe dragoste adevaratasmerenie, mai ales (prietenia) din~.patima, este subreda i se va

(Cuviosu l Macari e, -Z:4 , Vol. 3, p. 139) Sfantul DuhMa tem eel mai mult canu cumva sate ranesti din pricinatovaras ii. Es te rau cu adevarat acel tovaras care cauta femei i "hc.h11'ipent ru ca vinul si femeile pe multi i -au dis trus : La vin nu te face

c a p re m ulti i- a p ie rd ui v in ul (Sirah 31: 29), zice Scriptura. Fereste-teacestia, pentru ca obisnuintele pacatoase intra cu repeziciunenostru, iar indreptarea este anevoioas0tini s-au slobozi: .de proastele obiceiuri, majoritatea petrecand in ele pana la sfarsitullor, spre osanda vesnica, lucru de ca re sa ne fereasca MDumnezeu. Nadajduiesc sa ai in t ine duhul fricii deDu~ezeu, 'p~in .sate feresti de pacat sisa teindrepti catre virtute. (Cuuiosul MOISt, 326)

Vadoresc ca Duhul Sfant Mangaietorul sa va fie bun indrumatortoata virtutea, sava intareasca in rabdare, sava mangaie innecazuri,injelepteasca in nedumeriri, sa va pazeasca de caderile in pacat,opreasca l imba de la vorbirea desar ta si judecare, sa va inveteDomnului, infranarea, smerenia, dragostea, t rezvia , osard ia inlJ


3/15

Convorbirile duhovnicestiDespre ceobisnuiti sa discutati? Daca despre lucruri duhovnice~ti~ I I jatunci tanarul tanarului, "chiar daca va revarsa un rau de invatatura,nu-l va zidi, ci ambii se vor primejdui" . Cu atat rnai mul t, daca vorbi~desertaciuni si judecat i aproapele , ce fel de folos ati putea sa avep d inaceasta? Tie destul i ti este sa stai de yorba cumaicile tale siatat. (Cuviosul

Macarie, 24 , Vol. 6, p. 287)

Razboiul duhovnicescCu adevarat, mare e lupta diavolu lu i: are arcur i int inse, sagepaprinse, multime de mreje, curse fara numar s iarme, prin care cauta infel sichip sa vatame sufletul ornenesc, dar voi doriji cu deplina sigurant~sirepeziciune sa intrati illostile Imparatului CerescoSa nu va fie fricadevrajmasi, care seimpotrivesc latot lucrul cel bun, ciascultati rnai binecatde incurajatoare ne sunt exernplele Sfintei Scripturi. Cercetati luptatorii,imparati i pamantes ti si t rageti 0 concluzie folositoare. Luptatoriipamanteti, avand Ianga ei ajutoare mai ~~ternice. imai isc~sit : .~ecatcele vrajmasesti , nu se infricoseaza cu mer un chiP. d: potrIV~UCl~o r .Astfel, daca sunt convinsi ca cei ce-iajuta sunt de nebiruit, atunci, mtand

toata ingrozirea, merg pe campul de batalie cu vitejie, lupta cu barbapesinu-si parasesc locul pana nu biruiesc pe vrajmasi si seincunune~za e ulaud. Iar noi, ceice mergem pe calea virtutilor. suntem calauziti de InsusiDumnezeu, Care ne promite sane intareasca in aceasta nevointa panal~sfarsitul veacului: $i i at ii E u c u u o i s u n t fn t oa te z i le l e , p f in i i l as f i ir f ji t ul veacull 1~(Matei 28:20).Aa si voi, fara a va mfricosa de atac~rile vraj~agiIo~, l u a ps cu tu l c re din ie i, p rin c ar e to at e s iig ef ile a pr in se a le in cle an ul ui le v ep puie:st inge, $i coi fu l mi i ni u i ri i , $i s ab ia d u hu lu i, c a re e st e cuotintul lui Dumneza( E f. 6 : 16 -1 7 ) . ( C uv io s ul L e VI 1 59 )

Te rag i te implor, privegheaza cu smerenie, fii treaz. i teimbarbateaza, fereste-te de vin, care tnclina catre trup isange gl c.atretoata miscarea pat imasa, fugi de norii ce se-aduna deasupra ta 1 ~efurtuna tulburari lor ce sfasie mintea isimturile tale, vrand sa afunde mmocirla patimilor buna tavoire! Insa chiar daca vom gandi ceva sinevotUpoticni, sivom gasi inlauntrul nostru rana pricinuita de speculantul eelrau , sa ne r idicam si iaras i mai vartos sa alergam cupocainja si150

Filocalia de la OptinacatreCelce da via}"acelor morti si ridica pe.eei.ca~up ui~cununea~a. sunt in sufer in ta din cauza aeestor chinuitori, darumd slobozireeel ce , .darullntelepciunii in lupte. (Cuui o su l L e v , 187) .

Faptul ca fratele A. iarasi a veni t la voi si va necajeste rna facev a contpatimesc. Dar , pentru ca toate ne Yin din Iconomie, trebuieteaeestea sa Ieintoarcem spre folosul nostru. Cefolos ar avea osta; ~ ; alupta? Unul ca acesta este neiscus it s i fara. bar~a~e. Tot astnahul nu-s i poate cal i sufletu l Int ru rabdare ~1sa f ie mcununatrOepatorul nevointelor. Sanu teimpujinezi eu duhul sisa nu lancezeinc, .. xA ~mpotriviri l ci adreseaza-te Domnului cu rugaminte smerita 1ere~ ~ei primi ajutor . Am nadejde caDumnezeu nu te va las~~afii ~srnai mult decat pop duce, eirmpreuna cu aceasta va aduce siizbavire,s a pop purta. ( C uv io su l M o is i, 3 2 5)

Sa nu te adancesti in visuri, ci mdrepteaza-te prin nadejdeaatotputernieul har aIIui Hristos. Sa ramai nec1inti~inga~dul ta.ude.pazisimtamintele cele dinafara si cele dinaur:h'u, iar daca te :e: p~ticsapuimdata mceput siobiceiul de a Iasa pocainta pe a doua Zl brru~es ea r a prin eercetarea constiintei si curatirea ei prin recunoastere smeinaintea lui Dumnezeu, zicand caaipacatuit asa siasa.Atunci cand vei ginabsenta mea, sa te folosesti de mintea tal sa te adresezi Mantuitoruluisate sfatuiesti cu oricine altcineva. ( Cu v io su l M o is i, 2 6 3)

Sa nu va maniati ca nu m-am hotarat sa trec acurn pe la vSunt foarte ingr ijorat e~va aflati inconjurat de lupi, insa rna fer~scrn a apropi i de eipent ru a-i alunga si a va slobozi , pentru ea aee~tr Iaivos tr i sunt ea si turbaji . Preeum bine s ti ji , acestia de mul te on rnchinuit, mfigandu-si colti i pana in adancul in imi i. Nici nu s tiu cumm ai ramas viata in mine. Duhul nadejd ii in Dumnezeu a fost omoinrepetate randuri inici aeurn nu st iu daca am viata in mine. Nu spentru ean-o simt inlauntrul meu, einadajduiesc cu 0nadejde comunueu cea vie, ci cu una moarta. Lupii vostri sunt mai rai decat rapitodin partile noastre, foarte coltosi si nemilosi, Acestia de aici, chia~ ~sun t salbatici , nu au atata mdrazneala, se tern de cuvantul omului prezenta lui . Ai vost ri insa, cu cat mai tare i i a lungi , cu atat mai rauataca,i sunt atat de inrait i pe eel cei i a lunga, incat nici sa se aratemai poate. Poate doar din ascunzis sa-i sageteze sau sa-i impuste, Iudelacare nu rna dau in Iaturi ~ipoate ea uneori voi apuca sa nimerIn vreunul din ei eu aju toruIIui Hris tos. Dar , daca ave? nadejde, sa

151


4/15

dati de stire cand i in ee parte a sufletului a aparut vreun lup si sa- .d:se~ie}i~e.feleste, batran sau tanar, unul sau doi sau 0 haita intrea~sa-rms.en.e}i!Euve.uadevarat dorese mantuirea voastra in Domnul sim~rog LUIdin toata iruma sa va izbaveasea din gura leilor si de la eoarneltaurilor. DeIupii gandurilcr nu esteposibil sane izbavim deeatprinaJ'ut ed I H . V I or. e a nst~s - ~l,easa-la ungam, avemnevoie deharul Lui atotputernic,tar r _ l ~ de aJuto~'~1eel slab al oamenilor. Pentru aeeasta trebuie sa eademl~picioarele lui Iisus eu adanca smerenie, sane rugam Lui pentru toate isapunem tot neeazul inaintea Lui sisa nemai rugam siMaicii DOITU1ul~'si alt~r p~aeu}:iai Lui, eu marturisirea sincera a pacatelor noastre ~i ~neputintci de a ne indrepta. In aeest chip, neindoielnie, Dornnul va vaa!uta i.va i~~aea duhul vostru. inviitaji-vii, a zis, d e l a M i ne , e ii s un t b li in dl s me rii e u mtma, i ueti a f la od ihn ii s u fl e te l or voa st re (Matei 11: 29). lat~unde ne-a aratat Mantuitorul eaYomgasi paeea sufleteasea. Cautati darpentru cuvantul Lui, si eu siguranta yep afla, pentru ea Dumneze~ est~eredineios in toate euvintele Sale. Cel ee umbla intru Elnu poate umblainAintu.neri~.N~ va nnpovaraji ~adarnic, cautand mangaiere si pace~imantuire, cimal degraba smererue. Toate va VOl' aduee numai intristareneliniste sipaguba daca nu va yep apuea sa Iucrati smerenia lui Hristos.Fara aceasta, vaVOl' sfasia lupii. Nicieu nu voi putea scapa de ei, dacanurna voi soeoti eel mai pacatos sieelrnaide pe urma. (Cuvi o su l Mo i si , 327)V Sf~ntul 10m: : Scararul spune ca toate gandurile nedescoperiteparintelui duhovruc se transforms in fapte si ca, dimpotriva, rani leeele des:o~erit~ nu cresc: ci rnai degraba se tarnaduiesc. Din experienta;redemea fara aJu~orullUlDumnezeu omul este foarte slab si neputinciosin lupta duhovniceasca. In aceasta Iupta, dupa cuvintele CuviosuluiMarcu Ascetul, avem un singur ajutor, unul tainic, aflat in noi inca delabotez - pe Hristos, Care nu poate i biruit. Elva lupta impreuna eunoiin aceasta batalie dad nu numai ca vom chema ajutorul Lui, ciYom~iimplini, dupa putere, poruncile Lui de via}:adatatoare. Lasa-te in manarnultn:llos~iviriiSale:Totastfelalearga laStapana siMijlocitoarea noastraPururi Fecioara Mana, cantand deseori cantarea bisericeasca: "Nu avemal!al~to~,ni~ialta .nadejde, numai pre Tine, Stapana, Tu ne ajuta, in Tinenadajduim 1cu Tmene laudam, robii Tillsuntem i nu ne vom rusina".(Cuvi o su l Ambroz ie , 23,Par te a a I I I- a , p. 4) .

Sa nesocotesti infrieoarile vrajmaului. De pard aeesta ar aveaputere s a - p adu~a ~n necaz atat de mare, incat ai fi in stare sa te lepezide Dornnul Rastignit! Toate aceste impletiri ale vrajmasului, chiar daca

152

Filocalia de la Opt inaf A gaduite sa seintample, n-ar putea sa se sfarseasca decat prin na~ ~absurde si vorbe omenesti neadevarate. Tuinsa, de l~bun inee~ :eminte cuvantul Psalmistului: Gdii tu-m-am i n u m -a m tu lb ur ai (P~ 60). (Cuvi o su l Ambroz i e, 23,Par te a a I I I- a , p. 6)

Seriica uneori slabesti foarte mult, pana la impujinare sufletechiar pana la deznadejde. Sa stii ca uneltirile de capeteniesau . A > :1 d 'a'ma~;uluisunt doua: sa-l lupte pe crestin eu rna j:area e sm

V~jereade sine sau cu imputinarea sufletului si deznadejde. Sf~PI Scararul scrie despre un nevoitor iseusit ea destrama uneltoan . CApotrivnieilor eu ajutorul armelor pe care le foloseau ace.tia~. anaduceau la deznadejde, atunci el isi spunea siesi, precum 1vraJma~"Cum,adica pana aeumm-ap laudat im-ap aruncat ~ pa~:re d~~_destramand prin aeeasta intenjia lor cea rea. Iar daca vraJmall lincereaudin alta parte sa-l laude si sa-i dea motive pentru :emepparere de sine, staretul lezi:ea: "Cum a~a?Parca nu dem~lt ~a aduindsznadejde; aeestea doua se contrazic unele pe ~l.tele! ?1astfel.anevoitor,eu ajutorullui Dumnezeu, scapa de uneltirile vraJma.uIUarmele acestuia, folosindu-le la timpul potrivit una impotnva aLa fel scrii c a iti vine uneori gandul sa te ridici eu barbatie impotvdljm~ilorsim~ intrebi daca e eu dreptate acest lueru? Opusu~ barbvputinatatea sufleteasca, arata .ca nu e c.~~rept~te. Nu. este. "'. manoastra sa ne ridicam impotnva rautap1 viclenilor vrajmasi, ci maseama sa alergam totdeauna cu sme~enie la ajutorul iacopera~andumnezeiesc, chemand pe Domnul Insusi si pe Preacurata Mal~precumne sfatuieste safaeemSfantul loan Scararul: "Cu numele luis a alungi pe ceipotrivnici". (Cuvi o su l Ambroz i e, 23,Par te a a I I I- a , p. 8

Nu seeuvine saimplinesti prin nimic voia vrajmasilor sufletestetulbura prin tot felul de inchipuiri ipresupuneri, carora te incremotiv ca "ti se pare". Toata lupta de gand sau nauceala eete impresseintampI~din eauza increderii pecare0acorzi inehipuirilor vraJmasicarora le dai 0 oarecare importanta sau credibilitate, sau carovreasa le prinzi sensul, in loe sa le nesocotesti si sa chemi in ajutoDumnezeu. Dar adevarata pricina a luptei tale de gand este semetmalta, care se vadeste in toate cate le facio(Cuvi osu l Ambroz ie , 23, Pa III-a, p. 9)

Razboinicli de gand prada pe eel ce prime~e inchipuirilereletarnestecandu-si impreuna eu acestea voia sa. lnchipuirile ac

153


5/15

fur i sunt fara randuiala s i nepotr iv ite eu lucrul , preeum zice euvantulEvangheliei: A ce la c e n u i ntr a p ri n u si fn s ta ulu l o il er , c i s ar e p r e a iu re a, a ce laJ ur e ste i i iil ha r . .. F ur ul n u v in e, fo ra n um ai s a Ju re , i s a j un g hi e, i s a p ia rz a(loan 10: 1, 10). Sfantul Avva Dorotei , explicand unelt irile diavole~ti,serie: el nu este nicicum neiscusit infaptu irea raulu i s i s ti e ca omul nuvrea sa pacatuiasca, pentru aceasta nici nu-i insufla vreun pacat vadit sinu-i spune: du-te si curveste sau du-te si fura, cigaseste in noi 0parutadorinta de bine sau 0dezvinovarirs si prin aeestea, sub aspeetul binelui,ne vatama. Astfel, vrajmasul, prin insuflari bine intentionate, a scos peN. din manastire, pe tine te tulbura prin aceleasi si, in general , te incureaprin dorintele vointei tale. (Cuvi osu l Ambro z ie , 23, P ar te a a I II -a , p . 1 6)

Scrii ca uneori te preocupa gandul cum Luceafaru l d in inger delumina s-a presehimbat in satana. St ii si singura ca din mandrie. Tineminte, insa, ca aeum trebuie sa te pi mai eu ta rie de rugaciune si s~nute lasi prada nici unui fel de gand, nici eugetelor ee yin din alta par te ,chiar daca p-ar parea c a sunt bune. Rugaciunea eu smerenie este armade neinvins irnpotriva vrajmasului, iar prin cugete nu-l vei putea birui .(Cuvi o su l Ambro z ie , 23, P ar te a a I II -a t p . 2 1 )Scrii ca vrajmasii sufletului au ridicat impotriva ta un razboi atatde puternic, incat te incurca de obicei sa savareti rugaciunea Iauntrica,producand langa t ine zgomot s i rumoare, ca s i cum ar juca hora, lucrupent ru care rna intrebi pe mine, eel imput inat la minte , ces i cum safadin asemenea eaz? Trebuie sa imiti pe bineplacut ii lui Dumnezeu ceea

, I ,ce faceau ei atunci. Citim in viata Sfantului Arsenie eel Mare ca uneori,ridicandu-sc dupa savarsirea rugaciunii launtrice, se ruga eu voce tareicu mainile ridicate la cer, zicand: /IDoamne, Dumnezeul meu! Nu r n al epada pe mine, eel ce niciodata n-am facut vreun bine inain tea Ta: ciajuta-ma simvredruceste-ma sa pun inceput bun!" In aceasta rugaciunescurta, placutul Domnului exprima, in primul rand, 0 adanca smerenieiprihani re de sine s iumil in ta , Apoi, rugaciunea arata ca sfantul nu seruga asa fara pricina, ciprobabi l ca din eauza vieti i aspre era luptat deganduri de sernetie din par tea vrajmasi lor , care pe nimeni nu lasa illpace, cii i lupta prin mice eu putinta. Mai ales noi, neputinciosii , trebuiesa ne ingrijim de cugetele inal tarii de s ine care sunt pentru noi eele maiprimejdioase in lupta duhovniceasca, pre cum ne explica noua CuviosulMarcu Aseetul: /IDaca am fiavut smerita eugetare, n-am fiavut trebuinjadepedeapsa, pentru catoata rautatea igrozavia care nise intampla neyindin eauza inaltarii de sine. Chiar si apostolului , ca sa nu se mandreascs.

154

Filocafia de la Optinai-a fost lasat un inger al satanei, ea sa-l necajeasca, Daramite noua, cmandri, insusi satana ne va fiIasat casa ne lupte , pentru a ne smeri" .(.. . )Dupa aceste marturi i ale placuti lor lui Dumnezeu, cercetasmerenia noastra, sau lipsa acesteia, sau observand furtul ce ni s-a fapr in mandrie, sa repetam inain tea Domnului cu sincer ita te s i smecugetare rugaciunea fericitului Arsenie isa ne intarim printr-insa atucand ne vor necaii vrajmasii nostri, Dar daca nici aceasta rugaciunene va aduce pace, sa urmam si altfel v ieti i fer ic itului Arsenie. Uneel iichema Ianga sine pe ucenici i sai s i se plangea de lupta din parvrajmaului. Ai putea situ uneori s-o chemi langa tine pe sora P., atucande nevoie. Sastea alaturi rugandu-se sau in picioare, cit ind cate cdin Evanghelie. (Cuvi asu l Ambro z ie , 23, P a rt ea a I II -a , p p. 2 2- 23 )

Nu se ascund oare in sufletul tau unele neputinte ascunse, pencarevrajmasi i se intaresc pana acum si te necajesc pana la extenuaChiar daca nu vei putea gasi nimic din celece p-am spus, totusi roagaeusmerenie lui Dumnezeu prin cuvintele psalmilor: G r es al el e c in e lp r ic epe? De ce le a s cun se a le me le cu ri ii es te -mi i i de c e le s ir ii in e i a ri ii p e roaba(Psalm18:13). Top Sfintii Parinti dau un singur raspuns siun singurin asemenea cazuri: in mice ispita, biruinta este prin smerenie, prihan, Asi rabdare, cerand ajutorul eel cerese, desigur. Roaga-te ImparateCeresti , tuturor placuji lor lui Dumnezeu si eelor pentru Acareai evladeosebita sa-p ajute sa te izbavesti de inselarea draceasca. In primul racerceteaza- ti starea sufleteasca, daca est i in pace eu toata lumea s i[udecipe nimeni in inima tao (Cuvi osu l Ambro z ie , 23, P a rt ea a I II -a t p . 2

Este regretabil faptul ca te biruiesti de ganduri si cazi, insa sidiu este ca deznadajduiesti . Ne aflam in lupta, eadem, ne ridicam, simeubarbatie in lupta suntem; insa nu se cade sa deznadajduim, ci sasmerim sisa ne cairn, ehiar daca e rusinos, tnsa e de neaparata trebuinSa st ii insa de unde vine mai apr iga lupta s i b iruin ta vrajmasului :parerea de sine, judecarea aproapelui, din prea multa mancare siodiht rupeasca, i inca din tainui rea gandurilor de maica duhovniceasc(CuviosuI Macarie , 24, Vol. 5, p . 4 16 )

Nu e oare semetie faptul cal primind purina odihna in luptacrezut ca ai dobandit paza mintii ? Sfantu l loan Scararu l spune: "Pee de depar te rasaritul de apus, pe atat pazirea minjii e mai inalta dpazirea gandurilor sicu mult mai grea decat cea din urma". lar noi, cnicimacar gandurfle nu Ieputem tine cum secade, de uncle samai av

155


6/15

sipaza mintii? Pacea ta nu era nici 0paza a mintii, ci0 evidenta cursa avrajmasului. (Cuoi osu l Ambro z ie , 23 , P a rt ea a I II -a , p . 9 )

Viata duhovniceascaVoiesti sa pui inceput bun spre indreptarea vietii tale, dar nu ;;ill

cum. Separe ca am discutat de multe ori cu tine despre acestea, cum s aducem lupta cu patimile, care nu prin cuvinte trebuie implinita, ciprinfapte. Daca nu ne lasa in pace patimile noastre sau vreo intamplare ni Iedescopera, atunci neoranduiala dinlauntrul nostru ne tulbura, iar dacade fiecare data te vei impotrivi si nu vei face precum i}i cere patima,atunci acestea vor slabi, lar daca vei fibiruita, rusineaza-te, cearta-te site smereste, socoteste-te mai prejos decat top, ca una ce esti biruita depatimi, nu invinui pe nimeni, ci pe tine tnsati, si vei primi ajutorul luiDumnezeu. (Cuvi o su l Maca ri e , 24, Vol. 5,pp . 470 -471 )

Vi se pare canu va increde]i in sine sica va socotiti netrebnica $ialtele, msa, cu toate acestea, va sfatuim sa nu credeti acestor ganduri,deoarece nici noi nu va credem, pana cand experienta nu va va invataacestea, atunci cand va veji angaja in lupta viepi duhovnicesti, Poatecaveti mtalni oameni ale carer vieti va vor parea nepotrivite cu scopulpropus. Sanu va ispititi intru acestea. Chiar daca inaintati cuindrazneala,totusi n-ati ajuns sa va cunoasteti neputintele, inca n-ati mtalnit multimea"5 I ~" Idesagep aprinse ale vicleanului sinu vis-amtamplat saIe stati impotrivasi sa va cunoasteti puterile, inca n-ati indurat ocari, suparari, jigniri idefaimari, cetrebuie negresit sa va mtampine spre ispitirea siincercareavoastra, lucruri despre care trebuie sa 1nVatap,se pare cal teoretic dinscrierile SfintilorParinti ... Acestea viIe scriem nu pentru a vainfricosa, ci,pentru a va pregati si a preintampina parerea de sine. (Cuvi o su l Maca ri e,2 4 , V o l. 5, p . 6 8 4)

Filoca/ia de Ja Op tinaNouaamandurora nestainainte unaltfelde serviciu, nu unul civil,

d unul militar-duhovnicesc. Ciici n u n e e ste n ou ii lupta fmpotriva irupului~i a sfingelui; ci fmpotriva incepiiioriilor ~i a domniilor, ~i a st i ipfini torilorf nt u ne r ic u lu i v eacu lu i a c es iu i a, f mpo t ri va duhur il o r r ii u ti it ii i n tr u c e le c e re s ii(Ef. 6:12).Sfantul Apostol Pavel 11sfatuieste pe Timotei, zicand: Tu da rpi it ime~ t e ca un bu n oiieaz al lui Iisus Hristos (II Tim. 2:3). Aici e nevoieside suferinta: razboiul este aprig - nu se Iupta trupul, ci sufletul, nuselupta cu un om vazut, cieu duhuri nevazute ... Si, pe langa aceasta,trebuie sa avem adanca smerenie, pentru ca ne razboim cu duhuri alemfmdriei,carora nu leestegreu sasupuna peeeimandri, iar celor smeritinicipentru 0 ora nu Iise pot impotrivi. Smerenia surpa toate mrejele siuneltirile vrajmasilor. (Cuoi o su l Maca ri e, 24, Vol. 3, pp . 224-225)

Au fost vremuri cand am avut parte de amaraciuni, greutati sinesiguranta ... Nu putem sa ne lipsim de acestea. Daca in razboiul eelvazutmulti sunt raniti sisufera boli, eesa mai zicem de eel duhovnicesc,unde primim multe rani de la duhurile rautatii, mai ales atunci candnadajduim in puterile noastre si in mintea noastra. Din cauza aceastasuntembiruiti, pana cand ne vom smeri, cunoscand neputinta noastra ...(Cuoiosu l Macari e, 24, Vol. 3, p. 236)

Celor ce vor sa se mantuiasca le sta inainte negresit lupta euvrajmasiisufletelor, carene razboiesc sine biruiese prin patimile noastre.Acestlucru ilvad siin asezarea ta, pe care mi-ai descris-o. Zavistia siuralcarete chinuiese, nu sunt cevanou aparut la tine, cipatimi aseunse tainicin inimatal rascolite si descoperite de 0intamplare. (Cuvi o su l Maca ri e, 2 4 ,Vol. 3, p. 238)

in ispite impotriveste-te cu smerenie, precum scriu si spun SfinjiiParinji, iardaca seintampla sacazi,ridica-te sicunoaste eapentru rnandriatate ispitesti de acestea. Alearga la prihanirea de sine si la srnerenie, iarnuafara din chilie. Daca monahul nu va fiineercat prin diferite ispite giscarbs, nu va putea cunoaste neputinta sa si nu se va smeri. (CuuiosulMacarie, 24, Vol. 3, p a g 2 45 )

Sa nu crezi ca vei putea deveni degraba iscusit in viataduhovniceasca: ea este arta artelor; nu doar teoria, ci si praetica este de!Tebuinta,iar avand-o pe aceasta sepot intampla multe caderi siridicari.Imi scriica te-a durut in adancul inimii demascarea pe care ti-am facut-o,\ ,"aa incat te-a lovit in moalele capului". Acest lucru trebuie sa-p. aratea;;ezarea ta neputincioasa, care se va indrepta prin prihanire de sine gismerenie. Daca numai te voi mangaia pe capusor, cefolos vei avea dinaceasta? (Cu tno sui Maca ri e , 24, Vol. 3, p . 2 2 3)

156

Scrii ca vezi rnlauntrul tau patimi si neputinte sufletesti pe carenuIe vazusei inainte si di nu te po p slobozi si desprinde de ele. eel ceincepesa mearga pe calea vietii duhovnicesti, asupra aceluia si razboiulduhovnicesc se ridica mai nemilos si, daca nu putem sa iesim tndatabiruitori,sa nu ne mahnim si sa nu ne necajim, ci, vazand neputintele

157


7/15

noastre, sa ne smerim si sa adueem Domnului pocainta, Primejdios esteatunci cand i}i vei vedea indreptarile sau virtutile, eeea ee este sernnvadit de inselare si cadere de laDumnezeu. Inaintea Lui mai placut esteun pacatos cupocainta, dedit un drept eumandrie. (Cuviosul Macarie, 24,Vol. 3, p. 171)

Pentru ca vad in tine muite schimbari de la viata duhovniceascaspre cea trupeasca, voi scrie cate ceva impotriva acestui lucru. Ai avutpornire catreviata duhovniceasca, insa aeeasta a fost una paruta si trufasa,Deaceea si culegeai rodul amar alinselarii, indulcindu-te parut cuviataceasfanta si cumangaieri mincinoase, aparent duhovnicesti. Iar daca ti~acazut valul inselarii si ai eunoscut starea pagubitoare Incare te-ai aflat,atunci s-a ridicat razboi impotriva ta, prin care vrajmasul pana acum nute-a deranjat in nici un chip, iar tu din aceasta te incredeai in paruta-tisfintenie, nazuind la mantie si la zavorare. Toate acestea tnsa erau d~trufie, casa-tivezi parelnica sfintenie, dar nu aveai nici urma de smerenie,fara de care~oate faptele noastre cele bune nu sunt placute inaintea lui~umnezeu. Inrazboiul ees-apornit acum asupra tasa nu deznadajduiesti,ci, cunoscand caaeesta ti-afost ingaduit pentru mandrie - si c a ganduriletale de acum sunt eu totul opuse eelor de atunci -, smereste-te, caieste-te de ravna ta nechibzuita de mai inainte, socoteste-te ultima dintre toticere ajutor de laDumnezeu si Preacurata Maica a Domnului si vei primiusurare a luptei sivei cunoaste di prin puterile noastre nu putem faceniciun lucru bun. (Cuviosul Macarie, 24,Vol . 61 pp . 135-136). Crestinul ce-si petreee viata dupa poruncile lui Dumnezeu trebuie

sa fie incercat prin diferite ispite: pentru ca 1 ) vrajmasul, zavistuind~an~.i:e~ no~st_ra,se ~tra~uiete prin tot felul de uneltiri sa ne punap.ledlCl1l11n:pI~rea voiilui Dumnezeu, pentru ca2) nu poate fitnchegata1adevarata virtutea, daca nu va fiincercata prin obstacole opuse ei sinu va ramane neclintita. lata de ce razboiul duhovnicesc este prezentin viata noastra dintotdeauna. Avem inlauntrul nostru muIte patimiascunse sinu le putem cunoaste, pana cand vreo intamplare nu ni levadescoperi. lar daca ne Yomvedea biruiti prin ceva, neputinciosi fiind sane impotrivim sagetilor arzatoare alevrajmasului, atunci vom cunoasteneputinta noastra, ne Yom smeri si nu vom mai nadajdui pe viitor inputerilenoastre, ciYomalergala ajutorul Atotputernieului Dumnezeu, iarsmerenia noastra ne va pazi siva atrage ajutorul Lui. Dar daca petrecemviata noastra cuviincios laaratare sinu avemnici un fel depatimi, vazutesau ascunse, chiar daca zicem si gandim casuntem pacatosi, ne inselam

158

Filocalia de la Opt inai In~ingaindu-ne prin parelnica noastra virtute, eadem In inselare s~ntea noastra orbeste si, uitand denoi insine. mdraznim sajudecam peeelcesunt biruiji depatimi. Pentru aceasta Domnul ingaduie casi noi sasimp11lalbaticia patimilor si sa fim biruiji de ele, ca sa ne smerim si sanesoeotim cu adevarat pacatosi, avand inima infranta si smerita. Chiardadi cineva lucreaza virtutea si chiar ajunge sa simta unele mangaieriduhovniceti,rnsa nu areispite, atunci i sedeschide luiusa spre mandrie,caTeeasingura, afara de celelaltepatimi, este mdeajuns pentru pierzareasufleteasca.(Cuviosul Macarie, 24,Vol . 61pp . 15-16)

Viata duhovniceasca nu sta numai in tndulcirea cu pacea smangaier~a, ci si in crueea duhovniceasca, adica, atunei cand suntemlipsiti de mangaiere, sa 0 purtam eu seninatate ... (Cuviosul Macarie, 2 4Vol. 2, v 199)

Atunci cand primiti mangaieri duhovnicesti. multumiti luDunmezeu sinu va necajiti cand va sunt luate si cand mtunericul ia istapanire sufletele voastre. Harul Domnului pastreaza masura. ca sa nv a mandriti din eauza dobandirii acelor mangaieri: trimite umilinta, 'sehimbare,dar nu ne paraseste definitiv. Fiti in pace, primiti pe ceadintaspremangaiere, iar pe eea de-a doua - spre smerenie. (Cuviosul Macari24, Vol. 4, p. 188)

Scrieti ca dorintele cele bune nu se implinesc intotdeauna. S~tipea Do~ul nu ne'indepIinete toate dorintele bune, ci numai ceceslujese spre folosul nostru sufletesc. Dad noi, in educarea copiilonostri, stim sa alegem invatatura potrivita varstei lor, eu atat mai mustieDomnul, Cunoscatorul inimilor, ce icand ne este de folos. Precumexistavarsta duhovniceasca eese socoteste nu dupa masura anilor. nidupa lungimea barbii. niei dupa riduri, sau preeum uneori copiii de 1ani lnvata de rand ell cei de 8ani,tot astfelse rntampla si in cunoastereduhovniceasca. (Cuviosul Ambroziel 23, Partea I, p. 176)

Este cu neputinta sa ne aflam intotdeauna in aceeasi stare, cieuvinesa asteptam razboi dinafara sau dinlauntrul nostru. Numai sanda m pricina prin semeata cugetare sitrufie, cisa lucram spre dobandirecugetariicelei smerite siasa sagetile vrajma$ului cuusurinta sevor risip(Cuviosul Macarie, 24, Vol. 4, p. 268)Viata duhovniceasca nu sta numai in gustarea dulcejilormangaierilor aeesteia, eimai mult Inrabdarea eu bueurie atunci cand

159


8/15

lipsim de elesiin rabdarea altor necazuri. Dinaeestea secunoaste dragosteanoastra pen tru Dumnezeu - cand le purtam eu bucurie; cunoseandneputinta si sa racia noast ra , ne smer im prin aces tea. Amintest e- ti deasezarea ta de lainceput, cand teindulceai de mangaieri le duhovnicesgCe ai dobandi t? Daca ai fost l ipsi ta de e le - 0 adanca pusti ire s i era catpe ce sa cazi in deznade jde a tunc i cand, mai t arziu , au venit asupra t avalurile patirnilor. Vezi cat de subreda este aceasta mangaiere cenu aducesmerenie, ci doar mcanta gi l daca nu gusti s idin scarbe, primejduieste pecei ce 0 au. Dimpotriva, crucea ne face partasi pat irni lor lui Hristos islavei Sale doar atunci cand Elva binevoi sa ne daruiasca aceasta siatuncicand ne va f ide folos. (Cu vi o su l Ma c a ri e , 24, Vol. 5, p . 2 0 4)

Intotdeauna se intampla, in viata duhovniceasca, ca necazul s avina inaintea mangaieri i, sau invers. Aceste schimbari nasc nadejdea ismerenia. Doar ca necazurile sunt diferite, lumesti s i duhovnicest i, darpentru t ine este prea devreme sa cunosti acestea, ia ta de ce sa primes t;ceea ce-ti va trimite Dumnezeu cu multumire si cu inima neclint ita: in, '$mangaieri sanu te mandresti , iar inscarbe sanu teimputinezi cu duhul .(Cu vi o su l Ma c a ri e , 24, Vol. 3, p p . 2 1 7- 2 18 )

Va es te primejdios sa intrati m via]a duhovniceasca ina inte devreme, adica sa cugetati despre lueruri inalte ale vederii duhovnicesti ialtele, citrebuie sava vedeji pacatele sisava straduiti abirui sidezradacinapat imile, caci aici s ta scopul lucrari i noastre, pentru ca din curat irea depatimi se va descoperi de la sine simtamantul duhovnicesc, iar dragosteade Durnnezeu semanifesta inimplinirea poruncilor Lui: Ce l a e e M i l i u be e ep r e m in e, a c el a p a z e t e p o ru n ci l e Me l e (loan 14:21)- despre acestea ar trebuisa vorbiti indiscuti ile voastre si despre felul in care sa va smeri ti , fara,':1 ,de care totul est e posomorat si i ntunecos . Pentru Dumnezeu, va rog,smeriti-va intoate ; ;iaveti paee inh"evoi, s iatunci harul Domnului vavaacoperi de tot raul. (Cu vi o su l Ma e ar i e, 24, Vol. 3, p . 4 3 4)

Imi spu i ea nu mai ai ravna pe care ai avut-o la inceput. Ravnaai avu t, dar era una tru fasa, iata de ce s-a racit. Ceea ce faceai atuncide bunavoie s i cu usurint a fad acum sil it a ;;i impovarata si, vazand inaceast a neputint a ta l t e smeres ti fara voie , ceea ce e cu mult mai placutlui Dumnezeu, chiar daca tu nu observi asta. A;;ase Iucreaza mantuireenoast ra : nu putem inje lege c a nu prin nevointe ;; i vir tuti i na lt e - n :care gandim sa ne punem nadejdea - , ci prin inima mfranta ;;ismerita 1prin cunostinta saraciei noastre. Cand vom avea aceasta asezare, atund i160

Filoca/ia de la Opt inavirtutilevor fistatornice, intarite prin smerenie. Aiavut ravna spre nevointe,rugaciuni, post si altele, dar nu te-ai gandit oare ca intunericul patimiloraeoped inima ta de laSoarele Dreptatii? Trebuie sa ducem lupta cupatimile:iubireade sine, iubirea de marire, pentru di de la acestea multime de patimiseridica asupra noastra, (Cuv io su l Macar ie , 24, Vol. 5, p . 7 24 )

Viata duhovniceasca nu sta in a vedea rndreptarile noastre, cia nevedeapacatele: prima duce lamandrie, iar ultima.Ia smerenie, de lacare sivirtuple sunt statornice sinici nu ne semetim cugetul de la ele. Vrajmasulnerazboiete in diferite feluri: daca nu ne poate atrage in pacate, ne insuflagandul despre sporirea noastra si ne intuneca mintea, indepartandu-nedeIa Dumnezeu. Adevarata noastra cale este lepadarea voii si cugetelornoastresi neincrederea in noi insine ... (Cu vi o su l Ma e a ri e , 24, Vol. 2, p . 1 92 )

SavB.rindnevointa vietii voastre, v-ati indreptat mai mult atentia~iacjiunile cafre lucrar~a din'afara: post, pravila de rugaciune si altere,iar spre lucrarea launtrica poate ca prea put in v-ati indreptat privirea.Pentru aceasta, ered, nu aveti pace.. . Din nevointele voastre exterioareaji avut nadejde siv-ap Indul~it cu acestea, msa va Iipseati de pace pentrucd nu aveati smerenie. (Cu oi o su l Ma c a ri e , 24, Vol. 1, p . 2 13 )

Niciin muntele acesta, nieiin lerusalim nu seVOl' inchina Tatalui ...Indtiniiiorii e ei a d eo d ra ii s e u o r i nc hi na T u td lu i e u d uh ul i c u a de oi ir ul (loan 4:23).lata care artrebui safieinchinarea noastra! Spre aceasta sane indreptamrnint eas i inima, i sa crezi ca vorn dobandi mila s i viaja vesnica. Noisuntem oarneni duhovnicesti, pentru aceasta in duhul trebuie sa umblam- siaceasta este adevarata unitate crestineasca, in lisus Hristos, Domnulnostru, eenu se va destrama inveac. (Cuv iosu l Ana to lie , 7, p . 6 7)

N.!Nu fica0musca sacaitoare, care uneori zboara dejur-imprejur,iaralteori mai simteapa, necajind pe cei din jur, ci fiica albina injeleapta,careprimavara I-incepe luerul cu osardie si spre toamna terrnina faguriicumiers , dulci - ca notele cantate cu rnaiestrie. De faguri te indulcest i.iarnotele Ieasculti cu placere ... (Cu ui o su l Amb r oz i e, 23, P ar te a I , p . 4 0)Viata ta seaseamana eu un san] destul de adanc, care, atunci candploua,seumple atat de mult, incat nu rnai pop trece peste ell iar altadatase usuca intr-atat, ca nici picatura de apa nu curge prin el. Iar SfintiiParinp Iauda viata ce curge asemenea unui mic izvoras, cu statorniciesinuseaca niciodata, Izvorasul acesta este intotdeauna foarte folositor: in

161


9/15

primul rand, ilpoji trece cuusurinta, iar Inal doilea, este placut side folostuturor trecatorilor pentru apa lui buna debaut, cenu setulbura nidodata,pent ru felu l dornol in care curge. Ai fost in totdeauna mdreptata dHreimplinirea pravilei de rugaciune, iar pentru poruncile lui Dumnezeu, pecare EIInsusi le-a numit mid, nu ti-a ajuns nici dorinta, nici osardia, nicisil inta nici atentia, iar cele dintai nu au trainicie fara celelalte. (Cuviosu/r IAmbrozie, 23, P ar te a a I I- a, p . 7 5)Imi descr ii cat de neplacuta a fos t calatoria ta cut renul ~ i in cefeIai reusit sa scapi de vorbaria sacaitoare, $i iata ca s-a implinit cuvantuIApostolului: De i s e p a re c uiv a fn tr e v oi di este intelepi fn uea cu l a c e st a , nebun

sa se facii, e a s a f ie inielepi (1 Cor. 3: 18). Te nelinisteste faptul ca ai fastnevoita sa folosesti aceasta metoda In biserica Cuviosului Serghie. S astii c a Domnul nu privests la acjiunile noastre dinafara, ci la intenti ilenoastre, de ceprocedam asa sau altfel, sidaca intentia noastra este buna ,dupa Dumnezeu, atunei putem fideplin linisti ti . lata de cenu se cuvinesa judecam pe ceilalti in orice imprejurare : noi vedem doar fapteleexterioare, iar porniri le si intenti ile aseunse, dupa care VOl' fi judecateaceste fapte, sunt cunoseute doar de Dumnezeu, Cunoscatorul inimilor.(Cuv io su l Ambro zi e . 23, P a rt ea a I II -a , p . 1 3 3)In oriee sta re te vei afla, incearca sa ramai in duh de pace 9ismerenie, nu judeea pe nimeni, nu necaji si sileste-te ca, dupa poruncaapostolului, cuvantul nostru sa fie dres cu sare duhovniceasca, (Cuviosu/

Ambrozi e , 23, P ar te a a I II -a , p . 1 40 )Te afli acum la mijloc, intr e lume si monahism. Iar masura demijloc este tncuviintata oriunde si In orice, si t ie, pentru felul in care aiereseut ipentru sanatatea subreda, in muIte ti se potriveste, Numai sate silesti sa vietuiesti dupa poruncile Evangheliei Domnului si, inaintede toate , sa nu judeci pe nimeni in nimic, ea sa nu fii nici tu judecata(Cuvi o su l Ambro zi e , 23, P ar te a I , p . 2 6)Faptul canu estiasacum artrebui sa fii nu emare minunatie: aivenitsainveti viata duhovniceasca. Chiar ~iun lueru simplu cum e alfabetul nul-aiputut in~ata, pesemne, de indata, iar viata duhovniceasea este 0tii~j~

ina lta , N-o poti deprinde eu repeziciune. Chiar sicei mai mari placuti arDomnului - Vasilie eelMare, Grigorie de Dumnezeu CuvantatOl;_utTihondin Zadonsk simulti, multi alt i parinti - n-au stralucit indata, Invata-te.'S I I, I IRabda si asteapta milostivirea lui Dumnezeu. (Cuviosu l Anato li e , 7,p. 164)162

Filocafia de fa Optina

Maica duhovniceascaDemaica (duhovniceasca) nu tepoti indeparta innieiun fel,pedteti legata de ea prin tundere. Mergi l~ea eu sm:r:nie ma.e~runoricumte-ar primi, ipoji sa-i explici la timpul potrivit ca toti tmpre

ti eartit (far a sa spui cine), dar ai ramas vinovata doar tu, pentru~~aivrut sa-i descoperi pe ceilalj i. Daca stareta te-ar intreba: cinesa raspunzi eu srnerenie ca e tar ziu sa spui ac~rn ~i ca a~easta ndueelaceva bun, civa incurca simai mult lucrunle lva strica paceazid camai bine este sa ramai doar tu de vina, iar cei la lt i sa faca presoeotesede cuviinja, Du-te $iintreaba. Va zice: fa cum stii - itu sapreeum crezi. Dar totusi sa intrebi. Poate ca.u~eori i~iva spur:e idcumsa facioSa stii c a srnerenia pe toate le biruieste 1toate le mdreapreeummarturisesc eu 0gura parintii purtatori ~~d:xh.Stra~uiete-tai fricaDomnului isa lefad pe toate dupa constunta, Atunci Dumneva fi puternie sa dea marturie inimilor celor razvratit i, Poate ca inaioamenilor suntem eumva indreptapji, dar, atunei cand nu avem drepinaintea lui Dumnezeu, trebuie sa rabdam toate necazurile, l ipsuriprigoniri le fara ca sa ne tndreptatim, fara sa invinuim pe careva doamenipentru eele intamplate noua, ci sa primim toate scarbele camanalui Dumnezeu pentru curatire de pacatele noastre, spre indrept~imai ales spre smerirea cugetu lu i nost ru semeti t, De aceea it i spumergi la maica eu smerenie , macar uneori , sa- i vorbest i eu srnerdespre toate cate aide trebuinta isaprimesti tot ceitiv~ zice.cu srn:-reSmerenia si frica Domnului biruiese orice neajunsuri, chiar rna! mdecat celeinfatisate de tine. (Cuvi o su l Ambro zi e, 23, P ar te a a I I- a, p . 1 2

Corespondents duhovniceascaSoeotese caipentru neputinta mea, sipentru voi insiva, multbine va fi dad. imi vet i ser ie mai rar , dar mai la subieet. ( ... ) Des tueste sa-mi scrieti 0 scrisoare la dona saptamani, iar In restul t impuluv a faceti inse~ari . Mai apoi, dupa celeveti recit i, vedeti eeva estedetrebuinta iscrieti-mi 0data la doua saptamani, mai pe SCUTt,darcuprinzat~r. Cad se aduna prea multe serisori de-ale voastre: infiedin ele gasesc multe descrieri - cesimtit i si ee ganditi , iar c~s~ le adsaIepun cap la cap s i sa raspund laf iecare din tre ele ,nu-rru aJunge

163


10/15

puterea, nici timpul. Dar daca veti scrie mai rar , mai pe scurt i di rectla subiect , atunci, va repet, imi va fi si mie mai user, si voua mai bine.Scrisorile voastre trebuie sa contina doua teme principale:Saaduceti pocainja pentru ceea eedin neputinta veti gresi calcan dporunci le lui Dumnezeu sau pentru ceea ce veji f i lasat la 0 parte di nobisnuita pravila,Saintrebati - ce aveti nevoie.,Afara de aceste doua teme mai pot fi, desigur, si unele adaugiri.Numai va rog sa rna scuti ]i de descrierea di feri te lor s tari sufletesn icugetari, care in fiecare zi sunt altfel sischimbatoare ca timpul de afara.(Cuvi o su l Ambroz ie , 23, P a rt ea a I I- a, p. 89 )

Te temi sa recunosti c a intretii aceasta corespondenta, Scrie, denimic indoindu-te si fara sa- ti f ie frica de ceva. Ca nu-ti VOl" lua capul,pentru asta. Daca VOl' afla, poti sa le spui direct: "Am neaparata nevoiede aceasta side susjinere, sinu fac nimic neduhovnicesc; cred caaceastav-am demonstrat-o iv-o demonstrez prin fapte". ( Cu v io s ul Am br oz ie . 2 3 ,P a rt ea a I II -a , p . 106)Sa-mi scrieti simplu, in felul in care simtiti si in care vorbiti . Nu vaI I , ~ rvoi cere socoteala pentru asta sivoi descifra oricum ati scrie. Nu trebuiesa-mi dati explicajii despre asezarea voastra, despre respectul sidragosteace mi-o purtati , ca si asa s tiu despre acestea. Cel mai mult sa-mi scrietidespre voi insiva, ce neputinte aveti , ce necazuri duhovnicesti, pentru

ca sieu sava pot ajuta cu ceea cepot, pentru folosul vostru sufletesc, iarnu pentru mangaiere desarta. Noua tuturor, neputinciosilor, nu ne esteavorbi despre nevointe aspre sivirtuji inalte, cimai mult despre neputintesi viata plina de necazuri, (Cuvi o su l Mo is i , 330)Ai 0 intrebare pe care vrei sa mi-o pui, insa nicidecum nu sti i cum.Daca atunci cand vrei sa mi-o scrii ai 0 stare simpla si Iinistita a sufletului,a tunci ai putea sa scrii interogat iv : poate avea oare omul vreo s tare asufletului de feIuI acesta sau acesta? Poate fi socotita printre cele bune saurele? Din ce cauza este socoti ta ca f iind rea? Iar daca dorin ta de a scr ieeste amestecata cu gandul ca trebuie s-o fad fortat si cu tulb~rare pana laneliniste, atunci mai bine sanu scrii,ci,in orice stare tevei afla, sa alergi c a t reporuncile Domnului sisa tepazesti de mandrie side inselarea vrajmasuluioricand i intoate. (Cuviosu l Ambrozi e, 23, P a rt ea a I II -a , p . 2 4 )

Filocalia de la OptlnaMa intrebi daca nu este pacat sa arati unele invaj:aminte de-aleme1ecelor doua monahii care stiu despre corespondenta ta si te ajuta sprimetiscrisorile, Citeste din Varsanufie celMare, la raspunsul254, carspune: "Nu arata comorile tale Babilonenilor". (Cuviosul llarion, 47 )

Parintele duhovnicescIa r daca cineva, increzandu- se in mintea sa , crede c a nu arenevoiede indrumator, unul ea acesta seva abate degraba de la calea ce

dreapta. Pentru aceasta trebuie sa rugam cu lacrimi pe Dumnezeu sa ndaruiasca un indrumator sau 0mdrumatoare neratacita, pentru cal pmasura putreziciunii bolilor, avem nevoie de un doctor sau 0 doctoritacuexperienta siiscusita in lucrarea binelui. lata de ce acel bolnav trebuiesa-icaute nu atat un spital l inisti t si confortabil , cat un doctor iscusit(Cuviosu l Antonie , 22, p . 2 2 9)Parintii nu se socotesc parinti doar atunci cand ii mangaieodraslele pe cap si le alinta, ci senumesc parinti si atunci cand IiceartasiIipedepsesc. (Cuvi o su l An ton ie , 22, p . 6 2)Epit imia voast ra n-a fos t usoara nici pent ru mine. Pent ru ca doctorii, atunci cand scot putreziciunea din organele celor bolnavi, dinin ima sufera de mila, dar fac acest lucru pentru a salva pe om. Aa amfacut ieu, ca sa salvez sufletul vostru. (Cuvi o su l An ton ie , 22, p . 6 4)La fel ca si doctorii trupesti, cei duhovnicesti nu procedeaza totinacelasi fel .Unii permit orice bolnavului, sa bea isa manance, iar alt irecornanda sa se respecte 0dieta stricta. Tot asa si parintii duhovnicesti:

unii toate Ieiarta sile dezleaga, iar alt ii pentru toate pedepsesc ileagamsa toji au acelasi scop, ca sa tamaduiasca. (Cuvi osu l An ton ie , 22, p. 83)Parintele duhovnicesc este ca un stalp ce arata ealea, dar trebuiesa mergi de unul singur . Daca duhovnicul va arata , iar ucenieul sau nuse va misca, atunei nu va ajunge nicaieri , c i asa va put rezi langa acestalp, (CUVi05UINieon, 8, p . 3 2 8)Apostolul Pavel scrie ucenicilor sai: C ar e e ste e el e e rn a uese ies t e prmine,f o r a numa i e e l c e s e i n tr i si e az i i c u m i n e? (IICor. 2:2).Iar tu separe canuti iubesti prea muIt parintele duhovnicesc, daca intr-atat te-ai mahnit, inca

te-alnnpujinat cu duhul si te-ai imbolnavit. (Cuoiosu l Anato li e , 7, p. 60)


11/15

Filocalia de la OptinaDomnul lisus Hristos, rugandu-Se in gradina Ghetsimani, esteoarecare masura chip oricarui parinte duhovnicesc in raportullui cu fiiiduhovnicesti, pentru ca ia asupra sa pacatele lor. Cat de mare esteaceasta sicat de mult sufera din cauza eil (Cuviosu l Ni eon, 8, p. 317)

a contrazice felul de viata nepotrivit pe care 1 1 duce sarmanaputem folosi Sfanta Evanghelie :;;icele intarite de Sfintiir ie in e nu -s i l eap ii da a v er il e s a le i n u u r ii st e p r et at ii I s ii u. i p r e mama

s ip re s uf le tu l s du , i n u- si p oa rt ii c ru ee a s a i v in e d up ii M in e" n u p oa tea l M e u (Luca 14: 26-27). lar ce inseamna lepadare de sine a fosttalcui t de tot i sf in ti i - adica sa-r i lepezi voia ta si toata dorin ta;te predai in' nevointa ascultari i, ceea ce inseamna implinirea..mantuitoare. Insa este de neinteles cui anume se supune sora.}~ULL, chiar daca scr ie caI i este drag sa vietu iasca i rnpreuna cu cei

LL.....V.~,mai ales ca nu stim illcefel de duh sunt acest ia . Iar dacaca s-a lasat intru totul calauzita de parintele Meletie : ; ; i ca I:;;i. t a voia sa inaintea aeestu ia , I ivom spune ca aeest lueru este eusa-lrnfaptuiasca inmtregime. Inprimul rand din cauza feIuIui- ne rmpiedtca diferentele dintre felul de a gandi al femeii : ;; iui; illal doilea rand, faptulca nu vietuiesc unul langa altul"a,TY\,f", sa-:;;imarturiseascatot t impul gandurile si sa primeascatrebuincioase (.. . ) si, al treilea motiv, ehiar daca parintele areimbunatatita, totusi este pustnic si exista diferente intre felurilede vietu ire, s i, pentru ca n-a dobandit iscusinta in vietu irea innu poate sa ne foloseasca din experienta lui . Intr-u~ cuvant,t ea sane folosim doar daca ampriv i lav iata lui de t rezvie , insa nufolos sfaturile acestuia pentru ca este neiscusit, ehiar daca estei


12/15

Fifocalia de la OptinaAceasta nu este atat pentru a placea omului, cat lui Dumnezeu.loan Scararul scr ie in Treapta a 4-a: uSufletul ce cugeta lapacatelor sa le se opreste de aceasta ca si cu un frau de lapentru c a noi repetarn ca intr-o intunecare si de atunci inainte fararusine nelegiuiri le noastre nespovedite. Rana scoasa la iveala nu semai mare, cise tamaduieste". Aceasta parere este diferita de a voastra . .

De aceea, chiar daca vi se pare cava temeti sa spovedi tivoastre unui om, totusi va opr iti pe sine de la acestea, va curat itiaceasta de patimi si pacate -1.u aveji de pierdut nimie din aceasta,dobanditi bunacuviinta sipace a constiintei , Cu mai multa smerenie

I I Ipr in urmare , mai de nadejde ar fi sa nu ganditi ca pr in ostenel ile vcipentru rugaciunile altuia, ati primit acestea: iar multi din cei ceaupe cai inalte au cazut cucadere mare. Canditi-va, oare pentru frica meaoprit i de lapacate? Nu sunt cunoscator alinimilor. Chiar dacaceva, nu trebuie sa va fie frica de mine. Din acestea sa cunoastet i eaIDomnului va face sa va martur isiji pacate le gil pr in urrnare , sa vade ele, ia r nu frica de mine. (Cuviosul Lev, 124)

jnCununa prin buna oranduire a manastirii voastre, eea dinauntru sieeai iar vicleniile -isagetile vrajmasului le va zdrobi -ide nimie Ieface. (Cuviosul Moisi, 329)Dad povatuitorii vostri sunt eiin$i$islabi sinemdemanatici. sislab

odlrmuiesc pe copiii lor duhovnicesti, straduiti-va sa fiti tari; aveti fricaului si paziti constiinta voastra In toata lucrarea si faptele voastre,

ar eelmai mult smeriti-va, (Cuviosul Amorozie, 23, Pariea a II-a, p. 23)Daca povatuitorul ne aminteste eu orice prilej si in tot eeasul

neajunsurile noastre, ne sfatuieste eu compatimire -ine cheama sa nede rautate, atunci vrajmasul diavol eel unelt itor de rele si urator

oameni deseori infati$eaza, celor ce i se supun in euget, neputintele luisine insufla dispre},ca sa pierdem increderea in elsi sa primim

raceala invatatura lui cea ziditoare. Prin aceasta ne lipsim de folos.aceasta sfantul si de duh purtatorul parinte Simeon Noul Teolog

.. sfatuieste sa nu intram prea des in chilia povatuitorului nostru dincasa nu eadem in dispret si indrazneala, (Cuviosul Lev, 12, p. 347)

Am observat 0mare l ipsa in manasti rea S., pentru ca cei ceca sa ramana acolo sunt lasa ti fara ocarmuire duhovniceasca, delor , fapt pentru care nazuiesc catre lucrur i prea mari si cad insau se coboara mai jos decat se cuvine si sunt biruit i de patimi. Oarepent ru aceasta mult i au iesit dintre voi, pur tandu-se dupa mintea lorbiruindu-se de patima slavei desar te , a dor intei de putere , a iubir iiarginti, pe care atunci cand n-au putut sa si Ie implineasca, ausa caute slava? Ai cit it destule carti duhovnicesti si pop injelege catnecesara este ocarrnuirea duhovniceasca, mai ales pentruN-ar trebui sa ne supunem doar trupeste, c i s i cu duhul, si satoate cele ale inimii noastre unui parinte duhovnicesc cu experienta,a parcurs aceasta cale. (Cuviosul Moisi, 329)

Ai vrea sa te mantuiesti, caci pentru aceasta a i parasi t tara ta sicele dragi }ie.Si eu doresc, $1.doresc foarte ca sa te mantuiest i si

te prefaci incet in inger! Daca vei dobandi aceasta cu timpul, a idfi toa ta fer icirea ta l toa te bucuri ile ta le, toa ta viata , Si mie imi va fibucurie di D. eea prostuta este a tat de fericital AtM de minunatalDumnezeului meu sia Domnului Iisus Hristos! $i aceasta mi-amie fiical $i atunci cand te voi lnfa}i$a adevaratului nostru Mire, se

lrnplini asupra mea cuvantul pe care nu demult l-am citit 19Liturghie:c ea r em i r eas ii , m i re e s te ; i ar p r ie te nu l miieiui c ar e s ti i i -l a sc ul ti i p re e l, c ur ie s e b u c ur ii d e g l as ul m ir el ui ; d ec i a c e as ti i b u cu ri e a m e a s -a um pl ut (loan29). Iar tu gandesti copilareste, Vezi bine, vrea sa stea mai aproapestare tul e i! Oare nu stii ea duhul este mai mare decat trupul, si mai. staretului este eel eredincios cu duhul, iar nu cu trupul? luda

fasttrupeste eel mai aproape de Domnul sin-a vazut viata vesnica, iarv g a r n-a vazut pe Domnul niciodata , insa era eredincios Aeestuia cusufletul si chema pe Domnul saramana lael ,promitandu-I toate cateaveanevoie. Dar Domnul, chiar daca iubea foarte mult pe Avgar, n-ala el. De ce? Ca sa rmplineasca voia Tatalui Sau Ceresco (Cuviosul

tolic, 7, pp . 79-80)

Te sfatuiesc sa pi seama de aeest lueru impor tant si, pentru diunuia nu-ji va fieu putinta si nici nu vei avea destul timp sa .pe toti duhovniceste , sa a legi pentru aceasta niste par inti dpe care Iicunosti, cu experienta de via}a si euget duhovnicese, si s aineredintezi fratia spre povatuire, insufland unora si altora nevoiar ,astfel de vietuiri, aratandu-le invataturile sus pomenite ale,spre intarirea hotararii tale. Iar Multmilostivul Dumnezeu, Caredupa mantui rea noastra, va tr imite ajutorul Lui de sus pentru voi reacea buna si pentru stradania ta , lucrata spre mantui rea fratilor , i 0

168 169


13/15

. Am auzit zv~nuri cum ~a fiii mei duhovnicesti sunt neimpaca~.Vrajmasul neamului omenese insufla unora gandul ca pentru eele ce .A tA It ta vi . tus-au m . an;p a po~r a vm~ m. I. st m.A, si acestia, primind aeest gand, nunumai ea 1 1 cred, ci spun 1altora despre aeeasta. Ca parinte duhovnice. t . v b s cin ~:'Zl~ sa :e ~or easca in felul aeesta si in eaz ca insista le voi pun,epit ir rue. Sa s tie toata lumea ca aceas ta este voia Domnului , inaintecareia trebuie sa ne smerim si sane umilim. Slava lui Dumnezeu pentr atoate! (.. .) Ma doare inima pentru voi toti, copii i mei duhovnicesti. (..~Iar eu eredeam ca nenoroc~rea. va ~ni pe ~oti.in iubirea Domnului, (...)Durnnezeu este Dragoste. $~once rautate, indiferent de prieina prin carese :CO?Aera,es~e~rata Lui. Imi este urata si mie. (.. .) v s mai rog inca 0data sa incetap once presupunere omeneasca, ceeste prin urmare greitadespre cauzele intristarii noastre. (...) Va rog siva implor sa va veniti fufir~. (:..) Daca ne vom srneri siYomrabda dsspartirea noastra, vorn puteapnffi l un mare folos, iar prin cartire sirespingere nechibzuita a voii luiDumnezeu aducem paguba sufletului. (Cuvi osu l N i con , 8, pp . 359-360)Chiar daca suntem eutrupul despartiti, in duh suntem intotdeauna

impreuna. (Cuviosul Nicon, 8, p. 370)

Straduiti-va sacurajiji inimile voastre. Pentru aceasta este necesara,precum v-am spus nu 0 data, afara de rugaciunea lui Iisus, amintireaDomnului, 0marturisire amanuntita isincera. Iar eu trebuie sa spun eua:naraciune caunii dintre voi nu numai canu descopera neajunsurile lor,~l chiar imi spun minciuni, rnie, parintelui lor duhovnieesc; rna mint. ..Inaintea duhovnicului trebuie sa fim deschisi si sinceri , iar nu vicleni.(Cuv io sul N i con , 6, p . 196)

fntrebare: "Cum sa cerem iertare? E destul oare sa spunem simplu:lertaii-miil".v Riispuns:" ~rebuie sa spunem Iertai i -mii si sa asteptam parra candp~~mtele dAuho:n!c~scne v~ spune to t ce are de spus. Sa nu ne grabimsa-l facem inchinaciune ca 1cum am vrea sa-l oprim sa ne mustre, ci s aascultam totul cu atentie". (Cuv i osu l N i con , 6, p. 275)

170

Filoca/ia de la OptinaDumnezeu voieste ca oamenii sa fie invatap de ca tre oamenfapt, fiecare dHu~ar tre_buie~i~gur, cu lep~~ar~. de sine, sa mceapta i singur sa se sileasca m durerea irumn sale spre lupta ct inule . fusa daca nu se va nevoi in felu l acesta , atunci n ici un fel dP: retnu- l va putea aju ta . Un bineplacut al Domnului a zis: I IStare}S : rdaga pentru acesta (ucenic) si cu Iacrimi pamantul uda, iar ace

~burdall. (CUVi05UlNicon, 20, p. 30)Adevarata negrija v ine din depl ina ascultare, din increderea

parinte1e duhovnicesc. (Cuvi osu l N i con , 8, p. 308)S a nu te mahnest i. f ii ca , pentru aceea c a din cauza rusinii

poti spune l impede. .i~ain tea ~et rebniciei ~~le, to t cee~ ~e s i:~ti ,rabda putin 1va vern timpul cand toate doririle tale vor firasplatIte,Multmilostivul giAtotdarnicul Dumnezeu te va mangaia cu mangaienegdlHa. ( C uv io su l L ev , 132)

Im i scrieti c a sunteti l ipsita de prezenta noastra si de invatatur,f ' fnoastre folositoare de suflet, dar, 0, f iica mea duhovniceasca, nuint ri sta s i nu te tmpujina cu sufletul pent ru aceas ta . Multmilos tivDumnezeu este intotdeauna puternic sa ne trimita nsvazut si ireversidupa dorinta noas tra cea buna, posib ili ta ti iexemple de mantuire,niste stareji atat de iscusij i. prin care sane mangaie sisa ne ocarmuiassprezid ire suf leteasdi, numai sa nu s labim in hotararea noas tra nerugam Dornnului cu nadejde sistaruinta. Iar eu, ricalosul, chiar dsuntdespartit de voi cu trupul pentru nedestoinicia mea, cu sufletul snedespartit de voi si, prin aceste randuri nemestesugite. vorbesc cucasicum am fifata catre fata, . . (Cuvi osu l L eV I 187)

Fara de sustinere, adica indrumarea duhovniceasca a unui stanu vei putea vietui in manastire. Tu, de exemplu, a i povestit aldespre mine: orice lucru p-ag spune, altora sa nu-l vorbegt i. Iarvei facedupa mintea ta , sanu mai vii pe la mine. (Cuv io sul Ambro z ieP a r te a a I I- a , p. 2)

fntrebare: I/Cat mi-as dori sa locuiesc ma i aproape de sfvoastral"Raspuns: I/Banu, mai bine mai depar te , pent ru ca vei incepejudecipe stare] ca nu face precum crezi tu". (Cuvi o su l Ambro z ie , 1, PaII-a, p. 15)


14/15

Fi/ocalia de l a OptinaAtunci cand s tareju l nu te primeste mult t imp si vei incepe samahnesti, acesta va zice: "Ca sate primesc, trebuie sa fii mai cu evlavie"

(Cuvi o su l Ambro z ie , I, Pariea a I I -a , p. 32 )pravi la de rugaciune, atunci cand int reaga minte trebuie sa f ie

,;;J:";".nt


15/15

Filocalia de la Optina(Fap te 14: 22) , a tunci eu dreptate ~ste sa ~vem Pa: :t: de toatadeoareee aeum eadem in felurite ispite.(Cuoiosui MOISI, 291)t i mai amintese despre par in te le duhovniee se . Trebuie de acsa a Iegi eu hotara re s i sa nu te mut i de la unu lla a Itul . Taina . .. .. ,.~" '. ;-

are puterea ei, iar sfa tul este eu totul a lteeva. (CUVi05UlMacar ie , 24 ,2 , p p . 2 9 7- 2 98 ) Cugetul duhovnicescM. se teme ea nu e umva c ineva s-o mdepartez e de mine . Pesatul tlpoji indeparta eu usurinta de lahrana, iar pe eel f lamand - cumai greu. C

Documents

Filocalia Optima 7