PAM IE,NOFF

FE,TE,LE,\r'

@*Bucuregti

2019

DISPART]TE,DIN PARIS

Traducere din limba englezd qi noteDIANA DOROBANTU

Capitolul 1

GRACE

New York, 1946

Daci n-ar fi existat cea de-a doua mare gregeali a vielii ei, Grace

Healey nu ar fi glsit niciodatd aceavalizit.La noud qi douizeci, intr-o diminea![ de mar(i, Grace ar fi trebuit

sd se indrepte citre sud, in primul din cele doui autobuze pe carelelua de obicei ca si ajungi in centrul oragului, cici fbcea naveta intrecasa in care stitea cu chirie, in Hells Kitchen, Ei biroul din Lower East

Side, unde lucra. Iar eaeraindrum spre serviciu. insd, acum nu se afla

nicidecum aproape de cartierul in care-gi avea ciminul. in schimb,mergea spre sud, pe Madison Avenue, strdngindu-qi pirul cre! intr-ocoadl. Degi era frig, se dezbrdcd iute de haini, ca s[-gi poati da jos

cardiganul de un verde precum cel al mentei. Nu voia ca Frankie siobserve ci era acelagi pe care il purtase la munci gi cu o zi inainte, gi

s-o intrebe ceva de neconceput daci trecuse pe acasl.

Grace se opri ca si se studieze in vitrina unui magazin universal.

$i-ar fi dorit ca magazinul s5 fi fost deschis, ca s6-gi poati cumpira o

pudri cu care si-gi acopere urrnele de pe gAt qi o mostri de parfumcu care si mascheze duhoarea de coniac bdut cu o ziin urmi., ameste-

cati cu aroma delicioasi, dar puternicd a aftershave-ului lui Mark, ce'

o amelea Ei o ficea sd se simti ruginatl de fiecare datd c1nd ii venea in

B pam lenoff

nrri. un befiv stitea intr-un co\, mormlind in somn. privindu-i paloa-rea cenugie, cadavericd, Grace simfi un fel de solidaritate. De pe aleeadin apropiere auzi o lovifurd intr-un tomberon de gunoi, un sunet careacompania zgomotul infundat din propriul cap. intregul Newyorkpd_rea verzui gi mahmur. Sau poate cd pentru ea totul era confuz.

Rafalele tiioase ale vdntului de februarie biciuiau Madison-ul, ft-cdnd steagurile care atdrnau deasupra, agdlate pe zgdrie-nori, si sezbatd cu furie. un ziar vechi gi mototolit se invdrtea, purtat de vdnt,pe marginea drumului. Auzind clopotul de la saint Agnes bitdnd oranoud gi jumitate, Grace mdri pasul 9i simli cum incepea sd transpire dincauza ritmului alert. clidirea Gdrii Grand central se profila, uriasi, infa1n. incn pufin gi putea sd coteasci la stanga, pe Forty-second street,gi sd prindi un autobuz expres care mergea in centru, spre Lexin$on.

Dar, cdnd aproape ci ajunsese la interseclia cu.Forty-Third,vizuci strada era complet blocatd. Trei magini de polilie erau parcatede-a curmezigul, delimitdnd Madison-ul gi nemailisand pe nimenisi se indrepte cdtre zona de sud. La inceput, Grace se gdndi ci eravorba despre un accident de magini, observand Studebaker-ul negrude peste stradi, care eta lovit gi-i ieqea abur de sub capoti. in Uia-town se adunaserd. mai multe magini ca niciodatd si, cu toatele, ftceaumanevre ingenioase printre autobuze, taxiuri gi vehicule pentru li-vrrri. Nu pdrea ca in accident sl mai fi fost implicat vreun alt vehicul.o ambulanfi stdtea retrasd intr-un col1. Medicii nu se'gribeau, ci zd-boveau aplecafi peste Studebaker-ul fumegdnd.

_Grace ajunse ldng[ un polilist a cirui figurd puhavi se ifea peste

gulerul uniformei bleumarin cu nasturi aurii.- Scuza{i-md, va fi blocatd mult timp strada? intdrziila serviciu.Polilistul se uiti la ea cu dispre! pe sub borul caschetei, ca Ei cdnd,

in ciuda tuturor femeilor care lucraserd cu loialitate in fabrici ca si-iinlocuiasci pe bdrbafii inrolafi gi plecafi din lard in timpul rdzboiului,notiunea unei femei cu serviciu ar fi fost ridicold.

- Nu puteli si o luafi pe aici, ii rispunse el, pe un ton oficial. $i nicin-o sd putefi prea curdnd.

- Ce s-a intdmplat? intrebi ea, dar polilistul dispiruse.Grace inainti, siltdndu-se pe virfuri ca sd poati vedea.

Fetele dispdrute din Paris g

- O femeie a fost lovitd de magind gi a murit, spuse un blrbat cugapci, de lingd ea.

ObservAnd parbrizul spulberat al Studebaker-ului, lui Grace i se

ftrcu rdu pe loc.

- Picat, reugi si articuleze, intr-un final.- N-am vdzut cum s-a intimplat, zise birbatul. Dar cineva spunea

cI a murit pe loc. Micar n-a suferit.Mdcar. Asta era expresia pe care Grace o auzise prea des dupi

tnoartea lui Tom. Mdcar era inci tdniri. Mdcar nu a'fltseserd copii.(Copiii, se gdndea uneori, nu ar fi fost o povari, ci o pdrticici din el,care i-ar fi rimas ei pentru totdeauna.)

- Nu gtii cdnd se poate sfdrgi totul, meditd bdrbatul cu gapc[ delingd ea.

Grace nu rdspunse. $i moartea lui Tom fusese neasteptati, intr-unjeep rlsturnat pe drumul delabaza militard cdtre gara din Georgia,pe cdnd se indrepta spre New York ca sd se intdlneasci cu ea inainterle a fi inrolat. L-au numit ,Jictimi de rdzboi", dar, de fapt, nu fusesedecAt un accident, unul care s-ar fi putut intdmpla oriunde.

Bliful aparatului de fotografiat al unui reporter fulgerd gi o fbcu siclipeasci. Grace igi feri ochii, apoi igi croi, orbiti, drum prin mullime,ciutdnd aer curat printre mirosurile amestecate de ligard, transpiraliegiparfum.

Aflatd acum departe de barajul poliliei, ea privi inapoi. For-ty-Third Street era blocati gi spre vest, aga ci nu putea s[ taie drumulpe acolo. Daci s-ar fi intors la Madison gi ar fi ocolit pe partea cealaltia girii, asta i-ar fi luat inci cel pulin o jumdtate de ori, ceea ce in-semna si intArzie qi mai mult la serviciu. Din nou, blestemd.noapteacare tocmai trecuse. Daci n-ar fi fost Mark, ea nu s-ar fi aflat aici, fbrialti posibilitate decit sd meargi prin Gara Grand Central - singurullclc in care jurase si nu mai calce vreodati.

Grace se intoarse cu fafa citre clldire. Gara Grand Central se

irrilla impunitoare inaintea ei, cu umbra-i imensi intunecdnd tro-tuarul de dedesubt. Prin porfi, navetigtii se scurgeau intr-un valcompact, neintrerupt. igi imagina interiorul girii, cu lumina strecu-rdndu-se prin geamurile murdare gi cu ceasul ldngi care igi dideau

l0 Pamlenoff

intdlnire prietenii gi cuplurile de indrigostifi. Nu locul nu suportasi-l vadi, ci pe oamenii care veneau acolo. Fetele proaspit rujate curogu, trecdndu-gi limba peste dinfi ca si se asigure ci rujul rimdsesenumai pebuze, gi care-gi strdngeau genfile in brafe cu neribdare. Co-piii proaspit spilafi, ce pireau un pic nelinigtili la vederea unui tatipe care nu gi-l puteau aminti pentru cd plecase pe cind ei abia mer-geau in picioare. Soldalii in uniforme gifonate din cauza ci,litoriei,indreptdndu-se spre peron cu margarete ofilite in mAnd. intAlnireacare n-avea si fie niciodati a ei.

Ar fi trebuit si renunfe gi si se intoarce acasi. Grace tinjea dupio baie relaxanti, poate chiar gi dupb un pui de somn. Dar trebuia sd

ajungi la munc[. Frankie avea interviuri cu o familie de francezilaorazece gi avea nevoie de ea ca si scrie dupi dictare. Iar, dupi aceea,

venea familia Rosenberg, care ciuta documente pentru locuinfl.in mod normal chiar asta era ceea ce-i pldcea la activitatea ei, si se

piardi in problemele altora. insl in acea zi tocmai responsabilitateaasta o api:sa precum o piatri de moari.

Nu, trebuia si meargi inainte gi avea o singuri varianti. indrep-tandu-gi umerii, Grace porni spre Gara Grand Central.

Intri pe poarti. Era prima dati cind mergea acolo dupi acea

amiazd cdnd sosise din Connecticut, purtdndu-gi cea mai buni ro-chie cu volane, gi cu pirul coafat in bucle perfecte, peste care igi aqe-

zase toca. La ora trei, Tom inci nu ajunsese de la Philadelphia, undear fi trebuit sd schimbe trenul, iar ea presupusese ci-l pierduse. inslcdnd el n-a coborAt nici din urm[torul, Grace a devenit nelinigtitd. Averificat panoul cu informaf ii agezat in mijlocul gdrii, unde oameniiprindeau bilefele cu piuneze, in cazul in care Tom va fi ajuns mai de-vreme, iar ea, cumva, il ratase. N,avea cum sd dea de el sau si verifice,aEa ci nu-i mai rdmAnea altd solulie decdt si agtepte. A mdncat unhot-dog care i-a gters tot rujul gi i-a lisat un gust acru in guri, a citittitlurile ziarelor de la chiogc a doua gi, apoi, a treia oard. Trenurileveneau qi se goleau, ldsind pe peron soldali care ar fi putut fi Tom,dar nu erau. CAnd sosise gi ultimul tren de noapte, la ora opt treizeci,era innebunitd de durere. Tom n-ar fi lisat-o niciodatd si agtepte aga.

Ce se intdmplase? in sfrrgit, un locotenent cu pirul rogcat, pe care

Fetele dispdrute din Paris 11

l-a recunoscut de la ceremonia de incorporare a lui Tom, a venit spreea, cu o expresie ingrozitd, gi atunci gi-a dat seama. inci mai puteas{-i simtd miinile de strdin care au prins-o in clipa in care ei i s-aulnmuiat genunchii.

Gara arita la fel ca in noaptea aceea, cu aerul ei pragmatic Ai cunesfArgitu-i gir de navetigti gi de cllitori, netulburati de rolul atdt deimportant pe care il jucase in mintea lui Grace weme de atitea luni.Doar treci prin ea,iqi spuse, iegirea largi din pafteacea mai indepdr-tat[ a girii apirdndu-i ca un far. Nu trebuia si se opreasci gi sd-giaduci aminte.

Ceva ii atinse piciorul intr-un chip ciudat, ca gi cAnd ar fi apucat-oclegetele unui copilag. Grace se opri gi se uiti in spate. Era doar ogauri in dresurile ei. Oare Mark o fbcuse? Ruptura creqtea cu fiecarepas pe care il ficea, intinzdndu-se pe pulpi ca o rani. Simfi nevoia s6

scape de dresuri.Grace se indrepti spre scdrile toaletei publice de la parter. Trecind

pe ldngi o banci, se impiedicd qi aproape cizu, sucindu-gi piciorul gisimtind cum un val de durere ii stribitea glezna. Se duse gchiopitdndcitre bancd qi ridici piciorul, gdndindu-se ci i se rupsese din noutocul pe care nu-l reparase prea bine. Dar pantoful era intact. Nu, eraceva ce iegea de sub banca pe lAngd care tocmai trecuse, gi care o fr-cuse sd se impiedice. O valizit maro era indesati neglijent sub bancd.Privi in jur, enervatd, intrebdndu-se cine ar fi putut si fie atit de ires-ponsabil incdt s-o lase aga, dar nu era nimeni prin apropiere, iar cei-lalli oameni treceau firi si-i dea nici o aten{ie. Poate cd proprietarulse dusese la toaleti, sau poate ci plecase si cumpere un ziar. Graceimpinse valiza mai addnc sub banci, sd nu se mai impiedice nimenicle ea, gi igi continud drumul.

La uga toaletei, eavizu un birbat in uniformi zdrenfiroasi, carestitea jos. Timp de o fracfiune de secundi, se bucuri ci Tom nu su-pravieluise rizboiului, pentru ca apoi sd se intoarci distrus de celetriite acolo. intotdeauna avea si gi-l aminteasci perfect gi puternic,o imagine idealizati. N-avea si se mai intoarci acasi infricoqat, caatalia allii pe care ea ii vedea striduindu-se si-gi ascundi slibiciuneasub o mind curajoasd. Grace bdgd mAna in buzunar ca si caute ultima

12 Pamlenoff

monede gi incerci si: nu se gAndeasci la cafeaua pe care gi-o dorea

atAt de mult gi fird de care trebuia s[ se descurce acum. Puse banii inpalma crdpatlta birbatului. Pur gi simplu nu putea sI treacl pe lAngiel fbrd si se opreascd.

Intri la toaleti gi se incuie intr-o cabind, ca si-gi scoati dresurile.Apoi se indrepti spre oglindi ca si-gi aranjezepirul negru ca abano-sul gi si-gi dea din nou pe buze cu rujul Coty, simlind in consistenfalui vdscoasi gustul a tot ce se intdmplase noaptea trecut5. La chiuvetade al6turi, o femeie mai tdniri decdt ea igi aranja haina peste pdnteculrotunjit. Pirea ci toate erau inslrcinate acum, rezultatul atdtor rein-tdlniri fericite cu birbalii care se intorseserd din rizboi. Grace simfeacd femeia se uita la inftEigarea ei rivlgiti. $i gtia.

Congtienti cdintfuzia gi mai mult la serviciu, se gribi si plece dela toaleti. Cdnd se pregitea si traverseze incd o dati gara, observi dinnou valiza de care se impiedicase pulin mai deweme. inci se afla sub

banci. incetinind, se indreptd citre valiz6, privind in jur dupi cinevacare s-o revendice.

Vdzind ci nu era nimeni, Grace ingenunche ca s-o analizeze.N-avea nimic extraordinar, ardtaca mii de alte valize pe care cdlltoriile cdrau zilnic la gari gi de care se deosebea doar printr-un mdneruzat de sidef, ceva mai frumos decAt la majoritatea. Numai ci aceastivalizi nu insofea pe nimeni; era lisati sub o bancd, nesupravegheati.Abandonatd. O pierduse cineva? Pentru o clipi', se opri, prudent,amintindu-gi povestea din timpul rizboiului despre o geantd in care

se afla o bombi. Dar totul se terminase, acum dispiruse pericolul,care odinioari pirea si pindeascl la fiecare col; al invaziei sau alvreunui atentat.

Grace studie valiza,ciutAnd un semn care si-l indice pe proprie-tar. il gisi: un nume scris cu creta pe o laterali. igi aminti cu ingrijo-rare de unii dintre clien(ii lui Frankie, supravieluitorii pe care nemfiiii forfaserd sd-gi scrie numele pevalize, cu promisiunea falsi ci urmasi-gi recupereze bunurile. Pe aceasta scria un singur cuvdnt: Trigg.

Grace se gandi ce variante avea: s[-i spun[ unui portar despre va-lizi sau, pur gi simplu, si plece. Era in intdrziere la serviciu. insi curi-ozitatea ii didea tdrcoale. Poate cd in interior era o etichetd. Se juci cu

Fetele dispdrute din Paris 13

incuietoarea, care sdri gi se deschise sub degetele ei, de la sine. Se sur-prinse ridicAnd capacul cdfiva centimetri. Privi in spate, simfindu-seca gi cdnd ar fi putut si fie prinsi in orice clipi. Apoi privi iniuntrulvalizei. Acolo erau haine de femeie perfect impachetate, iar intr-uncol1, deasupra, se aflau o perie cu mdner argintiu gi un sipun Yardleyrlc lavandi, nedesftcut. in partea din spate era aqezatd o pereche depnntofi de bebelug, dar nici o alti imbric[minte pentru copii.

Dintr-odati, simli ci scotocitul printr-o valizd striind era o inva-rlare de neiertat a intimiti{ii (ceea ce, desigur, gi era). Grace igi retrasercpede mdna. in timp ce-o fbcea, se tdie in ceva la degetul arititor.,,Au!" strigi, cuvoce tare, neputdndu-se abline. V[zu o ddri de s1ngelrccutl binis,or de doi centimetri, care deja se addncea, gi cAteva pi-r'iltrrri rogii. igi bige degetul in guri gi-qi supse rana ca sd opreascis{'lngerarea. Apoi intinse cealaltl mdni cdtre valizd, curioasi si afleIrr ce se tiiase, o lami sau un cu(it. Sub haine era un plic gros de weojurnltate de centimetru. Marginea ascufitd a hdrtiei o tiiase la deget./,a.s-o, plrea s6-i spund lui Grace o voce din lduntrul ei. Dar, incapa-biltr sd se opreasci, deschise plicul.

lnduntru se afla un teanc de fotografii impachetate cu griji intr-obucati de dantel6. Grace le scoase, 9i o picdturi de sdnge din deget se

scurse pe dantell, frcindu-i o patd de nesters. Erau vreo doubspre-zecc fotografii, fiecare - un portret al unei tinere. Pdreau prea dife-rite intre ele ca sd fi fost rude. Unele purtau uniforme militare, altele,blrrze apretate sau jachete. Nici una nu pdrea si fi avut mai mult detkurilz.eci gi cinci de ani.

'l'inAnd in mAni fotografiile acestor femei necunoscute, simfi cir'rea ce fbcea era ceva prea intim, ceva gregit. Grace lgi dorea si le lasertt'olo gi si uite ce vizuse. Dar ochii fetei din fotografia de deasuprar'r'irrr intunecafi, gi parci ii transmiteau ceva. Cine sd fi fost ea?

(lhiar atunci incepuri s[ se audi sunind niste sirene dincolo degirlil, iar lui Grace i se p5'ru cd aveau legiturd cu ea, cd polifia ve-ncir s-o aresteze pentru cd deschisese bagajul altcuiva. Se stridui sd

Irttplcheteze iute fotografiile in bucata de danteli gi si pund totulIrrirpoi in valizi. insl dantela se strAnsese gi pachetul nu mai incipeaIrrirprri in plic. Sirenele se auzeau mai tare acum. Nu mai avea timp.

t4 pam lenoff

Bigd fotografiile, pe ascuns, in geanta ei, gi impins e valizainapoi subbanci, cu piciorul, ca si nu se mai vadi.

Apoi se indrepti citre iegire, cu rana de la deget pulsAndu-i. ,,Arfi trebuit sd gtiu", murmurd ea, ,,ci nu se poate intdmpla nimic bundaci vin la gard."

Capitolul 2ELEANOR

l,ondra,1943

I )irectorul era furios.l,ovi masa lungd de conferin[e atAt de tare cu mdna lui butucd-

lrnrrsil, inc6t cegtile se zdruncinari gi ceaiul improgcd in toate direcfi-llc' 'lirc:hindrile gi sporoviiala de la intdlnirea de dimineati incetard.lirrr stacojiu lafafd.

hc:I doi agenli au fost capturati, rlcni el, fbri sd-gi coboare tonult illrrqii rlc pu{in.

() rlactilograla care trecea pe hol se opri, privind scena cu ochiitrtrrri, inarinte si-si continue drumul. Eleanor se ridici iute gi inchiseuvrr, hnprd$tiind norul de fum de figari care se formase deasupra lor.

l)u, domnule, se bAlbdi cipitanul Michaels, atagatul Forlelor Ae-r k'rre l{cgale. Agenfii trimigi lingd Marsilia au fost arestafi la cdtevar lt1' (l(' la sosire. N-am primit nici o veste si binuim cd au fost ucisi.

( lare dintre ei? intreb[ Directorul.( lrcgury Winslow, Directorul Direcliei de Operafiuni Speciale, fu-

,,r'sc r'olonel in armat[, distins cu multe decora{ii in timpul Mareluil{itrlroi. I)egi avea aproape qaizeci de ani, rdmisese o figuri impund-l,rrrr' qi cra cunoscut drept ,,Directorul" de toati lumea de la sediulr cttlt'll.

16 Pamlenoff

Cipitanul Michaels pdrea derutat de intrebare. Pentru cei care co-

ordonau operaliunea de la distanfd, agenlii din teren erau doar nigte

piese de 9ah fbri nume.

Dar nu gi pentru Eleanor, care stitea ldngd el.

- |ames, Harry. De origine canadiani s,i absolvent al ColegiuluiMagdalen, Oxford. Peterson, Ewan, fost membru al For(elor Aeriene

Regale.

$tia pe dinafard detalii despre fiecare dintre cei trimigi pe teren.

- E a doua serie de arestiri de luna asta.

Directorul trase din pipi ftrd si catadicseasci s-o aprindi.

- A treia, il corecti Eleanor in goapti, nedorind sd-l enerveze mai

mult, dar nici sd mintd.Trecuseri aproape trei ani de cAnd Churchill autorizase infiinfarea

Direcliei de Operafiuni Speciale, sau DOS, gi o insircinase cu ordinul,,si dea foc Europei" prin sabotaj gi diversiune. De atunci, trimiseser6

aproape trei sute de agenfi in Europa ca si distrugi fabrici de munilieqi cdi ferate. Cei mai mulli plecaseri in Franfa, la unitatea cunoscutidrept ,,Sec!ia F", ca si slibeasci infrastructura gi si inarmeze par-

tizanli francezi in vederea invaziei Alialilor peste Canalul Mdnecii,

invazie despre care se zvonea de mult timp.Dar, dincolo de perelii sediului central din Baker Street, DOS era

departe de a fi considerati un succes rlsundtor. MI6 gi alte agenlii

guvernamentale tradilionale erau iritate de acfiunile de sabotaj ale

DOS, pe care le considerau o treabi de amatori ce le punea in pericolpropriile operafiuni, cu un nivel mai ridicat de secretizare. Succesul

eforturilor DOS era, de asemenea, greu de cuantificat, fie pentru cierau clasificate, fie pentru ci rezultatul lor nu putea fi evaluat in tota-litate pAnd la invazia propriu-zisd. $i, in ultimul timp, lucrurile ince-

puserd si meargd r[u, iar agenfii le erau arestali in numir din ce in ce

mai mare. Oare problema era dimensiunea operafiunilor, fbcdndu-i

victimele propriului succes? Sau era altceva?

Directorul se intoarse spre Eleanor, o pradi noui care-i atrdsese

brusc atenlia leului.

- Ce naiba se intAmpld, Trigg? Sunt prost pregdtili? Fac gregeli?

Fetele dispdrute din Paris lT

lileirnor era surprinsi. Venise la DOS ca secretari,la pufin timp de

r Arrtl ltrscse infiinfatd organizalia. Angajarea ei fusese o bitilie difici16:

rru rkrlr pcntru ci era femeie, dar gi pentru ci era de nalionalitate po-krrrczil ,- gi evreiasci. Erau pufini cei care considerau ci locul ei era

rrr olo. l)cseori se intreba ea insigi cum de ajunsese dintr-un mic situctlc lilrrgil Pinsk in centrul puterii din Londra. Dar il convinsese pe Di-rt't krr si-i dea o sansl qi, prin talent gi cunogtinfe, atenfie meticuloasilrr rlclalii gi memorie enciclopedici, ii cdgtigase increderea. Degi funclia

1rl sirlirrirrl ii rdmiseserd aceleagi, acum fbcea mai mult munci de consi-llr'r', I )irerckrrul insistase si nu stea pe margine, ldngi celelalte secretare,t l lit ntaso de conferinte, imgdiat in dreapta lui. (Ea bdnuia ci el frcuserrslir, irr parte, ca si-gi ascundl surzenia urechii drepte, lucru pe care

rrrr I rccunogtea in fala niminui. Ea ii fbcea intotdeauna o informareIrrrt'tliat dupi intilniri, ca sd se asigure cd nu-i scipase nimic.)

'lirtuqi, acum era pentru prima oar[ cdnd Directorul ii solicitase

l',lrclc'ir irr fala celorlalli.( )u respect, domnule, nu e vorba nici despre pregitire, nici des-

Irtt' nroclul de execufie.

lileiruor devenise dintr-odati constientd cd toate privirile erau in-rlrt'lrlltc asupra ei. Se mdndrea cd trecea neobservatd prin agenfie,rrlrilgiirrd atenlia cdt mai pulin posibil. Dar acum, aga-zisa ei acoperireIrrst.sc spulberatd, iarbirbafii o priveau cu un scepticism nedisimulat.

Atunci ce e? intrebi Directorul, cu obignuita lui nerdbdare.listc din cauzd cd sunt birbafl.

lilcanor igi alese cuvintele cu atenlie, nepermi(Andu-i s-o gri-lrt',rstii, clorindu-gi sd-l facd s-o inleleagi intr-un mod care si nu-lr rlr't tst'ze.

J\4rrl1i dintre tinerii francezi au plecat din orase. Sunt inrolafi inLVlrr sau lupti pentru mililiile colaborafioniste ale Republicii de laVrt lry ;ii sr.rnt arestati dacd nu fac asta. Este imposibil ca agenfii nogtri,,,1 sc rrui integreze in peisaj.

$i atunci? Si stea ascungi?

' I r'1,.irttt ,Irc iionnirerfrongais - unadintre organizatiile militare ale colabora[ionig-I tI r' l rlncczi, fondati in 1941