CitireLaserCititoarele laser folosesc un singur cap de citire mobil pentru a ilumina codul de bare si o singura celula fotoelectrica pentru a primi lumina reflectata. Majoritatea acestor cititoare balanseaza raza laser orizontal folosind o oglinda controlata electronic. Cititoarele laser sunt rapide si precise si pot deseori citi coduri de bare mai dense ce nu pot fi citite folosind celelalte tehnologii(citire cu LED, citire CCD- Charched-Coupled Device si captura de imagine). Primul avantaj al unui cititor laser este distanta de lucru; deoarece raza laser diverge foarte putin in functie de distanta, cititoarele de acest tip au o distanta de lucru cuprinsa in intervalul 2.54 cm si 30.48 cm. Crescand puterea laserului si ascutind unghiul de balansare al razei, cititoarele speciale pot citi coduri de bare la distante apreciabile (9 - 12 m). Deoarece raza laser este balansata orizontal la un unghi fix, lungimea codului de bare ce poate fi citit creste odata cu distanta; daca un cod de bare este prea lat pentru raza laser, cititorul trebuie putin indepartat fata de codul de bare.

Cititoarele laser de coduri de bare bidimensionale balanseaza raza atat vertical cat si orizontal in acelasi timp, formand astfel un tipar de baleaj. Acest tip de cititor de coduri de bare este folosit pentru a citi coduri de bare tip "PDF-417".Cititoarele laser cu citire incrucisata foloses oglinzi pentru a crea o retea de raze de citire. Acest tip de cititor este folosit indeosebi in deosebi in magazine la casele de marcat avand avantajul ca atunci cand un cod de bare este trecut prin dreptul cititorului sansele ca una din raze sa-l citeasca sunt foarte mari; operatorul nu este nevoit sa pozitioneze cu precizie zona imprimata cu coduri de bare. Rezultatul: o operare mult mai rapida. O caracteristica a acestui tip de cititor este ca partea optica poate fi astfel proiectata incat, aparent, exista mai multe raze de citire ce sunt generate din puncte diferite ale cititorului (in fapt, totul se datoreaza oglinzilor; exista doar o raza laser). Acest lucru da cititorului posibilitatea de a citi si in zonele neexpuse direct catre cititor; cu cat este mai mare separarea dintre punctele de origine cu atat efectul descris anterior este mai puternic (cu atat creste si dimensiunea cititorului).

Unele cititoare de tipul celor descrise mai sus folosesc un disc holografic rotativ in loc de oglinzi pentru a orienta razele laser. Acest tip de cititor este deseori montat deasupra transportoarelor cu banda pentru a citi coduri de bare de pe pachete. Cu un platou de dimensiuni mari, efectul generat de acest disc face posibila citirea de coduri de bare indiferent daca acestea se afla pe partea orientata spre cititor sau nu.

In cazul Automatului de medicamente acesta tehnologie de citire cu laser va fi utilizata pentru cititrea codului de bare generat in urma eliberarii retetelor electronice CNAS.

Incepand cu 1 iunie 2012 medicii au acces la un sistem electronic care automatizeaza prescrierea retetelor. O data cu introducerea codului de bare 2D pe reteta, farmacia nu va mai avea responsabilitatea erorilor referitoare la prescriere aceasta fiind transferata, n totalitate, medicului prescriptor. Noul sistem nu permite medicilor sa emita retete incomplete iar medicaia prescrisa se va face in totalitate pe responsabilitatea prescriptorului. Codurile de bare 1D existente in acest moment in farmacii nu au capabilitati de citire a codurilor de bare 2D.

Cititoarele de coduri de bare 2D specializate pentru industria farmaceutica sunt usor de folosit, cresc productivitatea, ofera performanta superioara la scanarea codurilor de bare 2D, indiferent de unghiul de scanare, au o toleranta mare la miscare ceea ce inseamna ca citesc un cod de bare 2D indiferent de viteza cu care echipamentul trece peste codurile de bare si sunt usor de folosit.

Cuvntul LASER, acronim creat din iniialele cuvintelor englezeti Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation amintete modul de producere al acestei radiaii: amplificarea prin emisie stimulat. La baza obinerii luminii LASER stau dou fenomene:emisia stimulat i inversia de populaie.

Energia stimulat

n general atomul se gsete n starea sa fundamental corespunztoare strii celei mai joase de energii,E1. Cnd este adus pe un nivel de energie mai ridicat, E2, el nu rmne n aceast stare excitat dect un interval de timp foarte scurt(- 10-8 s). Atomul revine n starea fundamental emind un foton de energie h= E2-E1. Aceasta reprezint emisia spontan a luminii.

Cnd atomii se dezexcit, undele emise cu aceeai frecven nu au niciun raport de faz ntre ele; lumina obinut din emisii spontane nu este coerent.

Exist i un al doilea tip de emisie prevzut de Einstein din 1917, numit emisia stimulat. Cnd un atom se gsete pe nivelul excitat E2, impactul uni foton cu energia de h= E2-E1 produce dezexcitarea atomului pe nivelul E1 i emisia unui foton identic cu cel incident, acesta nefiind absorbit. Rezult doi fotoni de aceeai frecven, ale cror unde asociate sunt n faz. Astfel prin emisie stimulat se obine lumina coerent. Direcia luminii emise stimulat este cea a luminii incidente.

Inversia de populaie

ntr-un ansamblu de atomi aflai n echilibru termic, numrul de atomi(populaia) a cror energie corespunde unui nivel dat este determinat statistic. Populaia nivelelor descrete exponenial cu creterea energiei lor. De exemplu, majoritatea atomilor unei lmpi cu descrcare se gsesc n starea lor fundamental. n aceste condiiii un foton incident are o ans mai mare de a fi absorbit, determinnd saltul unui atom ntr-o stare excitat, dect de a provoca emisia stimulat.

Pentru a provoca emisia stimulat eficace este necesar s existe mai muli atomi ntr-o stare excitat dect n starea lor fundamental; trebuie provocat o inversie de populaie.

n aceste condiii pentru un foton incident, probabilitatea de a produce o emisie stimulat este mai mare dect cea de a fi absorbit. Datorit acestei situaii n cursul traversrii mediului, intensitatea luminii va crete n loc s scad i va avea loc amplificarea luminii. Inversia de populaie poate fi obinut furniznd energie dup procedeul numit pompaj optic propus n 1956 de Alfred Kastler.

Producerea radiaiei laser

Pentru ca fenomenul de emisie stimulat s joace rol amplificator, trebuie ca fotonii s efectueze mai multe traversri ale mediului activ unde se realizeaz inversia de populaie.

Mediul activ este atunci plasat ntre dou oglinzi paralele, dispuse perpendicular pe axa tubului. Dup fiecare reflexie, fotonii emii dup direcia perpendicular pe oglinzi, traverseaz din nou mediul activ, iniiind alte emisii stimulate de fotoni: intensitatea fascicolului se mrete. Fotonii care se propag dup alte direcii scap sau sunt absorbii de perei. Pentru ca lumina s ias din dispozitiv, una dintre oglinzi este semireflectoare. n medie, aproximativ 1% din numrul total de fotoni incideni pe aceast oglind pot s o traverseze.

O parte din energia luminoas se pierde la emisia fascicolului laser. Pentru a ntreine fenomenul, trebuie furnizat energie de la o surs exterioar(flash) care s ilumineze periodic mediul amplificator pentru a menine inversia de populaie.

Forta gravitationala

Gravitaiaeste fenomenulfizicnatural prin care corpurile fizice se atrag reciproc, cu ofora crei intensitate depinde de masele acestora i de distana dintre ele. Este una din cele patru interaciuni fundamentale din natur cunoscute, alturi deinteraciunea electromagnetic,interaciunea nuclear tareiinteraciunea nuclear slab. Fora gravitaional este ofor central. nmecanic,fora centraleste oforce se exercit asupra unuipunct material, al crei suport trece n permanen printr-un punct fix i depinde numai de distana pn la acel punct, numitcentru de for.

n fizica modern gravitaia este descris deteoria relativitii generalizate, dar n cele mai multe situaii practice (la scara macroscopic) se poate aplica cu mare exactitate ilegea atraciei universalea lui SirIsaac Newton, dinmecanica clasic. Aceasta spune c oricare dou corpuri acioneaz unul asupra celuilalt cu o for de atracie, numit fora gravitaional, direct proporional cu masele celor dou corpuri i invers proporional cu ptratul distanei dintre ele.

n viaa de zi cu zi fenomenul este observat pretutindeni ca for de atracie exercitat dePmntasupra tuturor corpurilor terestre, for numitgreutate. Valoarea greutii unui corp este direct proporional cumasalui i este orientat spre centrul Pmntului. Coeficientul de proporionalitate se numeteacceleraie gravitaionali este egal cu acceleraia unui corp care cade liber n cmpul gravitaional al Pmntului. Interaciunea gravitaional este produs (generat) de ntlnirea (interferena) cmpurilor gravitaionale ale corpurilor (maselor) cosmice. Cmpul gravitaional (gravific) este generat de anumite particule din substana corpului i se manifest prin cmpul de acceleraie normal (perpendicular) la suprafaa corpului. Poate fi msurat de exemplu direct la suprafaa Pmntului sau a Lunii.

Forta gravitationala este un fenomen prezent cand sunt eliberate produsele medicamentoase de catre automat. Exista la sfarsitul ciclului de eliberare medicamente o faza in care recipientele sau flacoanele (care au un protector,de depozitare si de transport) se afla in cadere libera pana in locasul de deservire unde clientul are o interventie finala de sustragere a medicamentelor din automat. Trebuie sa se ia in considerare acest fenomen deoarece medicamentele se pot elibera si in forma lichida in care recipientul de depozitare este din material casant sau sensibil. Pentru a elibera medicamentele fara a distruge recipientele de depozitare trebuie calculata distanta maxima de unde are loc caderea libera cat si un studiu despre suprafata de impact pentru a asigura un serviciu de eliberare medicamente cat mai sigur.