FEDERAÞIADirector tehnic Œ Tudor MARIN Trezorier Œ Evantia ROMAN! Departamente: ŁRelaþii Internaþionale Œ Costache ROMAN, Alexandra OPRI“AN Publicaþii stªine Œ Ioana MELEG

Fondatã în 1994 cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi ProtecþieiMediului, sub patronajul Academiei Române prin Institutul de Speologie�Emil Racoviþã�, afiliatã la Uniunea Internaþionalã de Speologie (UIS),la Federaþia Europeanã de Speologie (FSE) ºi la Uniunea Balcanicãde Speologie (BSU). Fondatoare a Coaliþiei Natura 2000 în România.

Membri fondatori:! Comisia Românã de Speologie Sportivã (CRSS)! Societatea Ardeleanã de Speologie (SAS)! Societatea Românã de Speologie ºi Carstologie (SRSC)! Societatea Speologicã Bãnãþeanã (SSB)! Grupul de Explorãri Subacvatice ºi Speologice (GESS)

Structura FRS:! Biroul federal:

Preºedinte � Viorel Traian LASCUVicepreºedinte � Costache ROMANSecretar general � Cãlin VODÃSecretar � Ioana Cristina CIUMAªUDirector tehnic � Tudor MARINTrezorier � Evantia ROMAN

! Departamente:� Relaþii Internaþionale � Costache ROMAN, Alexandra OPRIªAN

Publicaþii stãine � Ioana MELEG� Cadastru � Cristian GORAN� Audio-Vizual � Bogdan PETRESCU, Radu DUMITRU

Website � Diana POPASpeo Arta � Claudiu SZABO

� Marketing � Rãzvan MARCHIª� Speomond � Andrei POSMOªANU, Paul DAMM

! Comisii specializate:� Explorãri ºi Expediþii � Tiberiu TULUCAN� Educaþie-ªtiinþã � Paul DAMM� Protecþie � Mihai GLIGAN� Salvaspeo, Corpul Român Salvaspeo CORSA � Viorel LASCU� ªcoala Românã de Speologie, Asociaþia Românã de Educaþie

Speologicã ARES � Tudor MARIN, Cãlin VODÃ� Canioane, Asociaþia Românã de Canioning � Felix PAPIU� Cenzori � Elisabeta FRÃÞILÃ, Emil CHIRILÃ� Preºedinte de onoare � Marcian BLEAHU

Adrese de contact:Sediul central, persoanã contact TSediul central, persoanã contact TSediul central, persoanã contact TSediul central, persoanã contact TSediul central, persoanã contact Tudor MARINudor MARINudor MARINudor MARINudor MARINCasa Academiei, Institutul de Speologie Emil RacoviþãCalea 13 Septembrie nr. 13, sect. 5, 050711 BUCUREªTITel: +40 21 3188106 int. 2729, fax: +40 21 3188132E-mail: [email protected]

Sediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃSediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃSediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃSediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃSediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃCalea Dorobanþilor 38, 400117 CLUJ NAPOCATel/fax: +40 264 593254E-mail: [email protected]

Centrul pentru Arii PCentrul pentru Arii PCentrul pentru Arii PCentrul pentru Arii PCentrul pentru Arii Protejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea,rotejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea,rotejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea,rotejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea,rotejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea,responsabil Presponsabil Presponsabil Presponsabil Presponsabil Paul IACOBAªaul IACOBAªaul IACOBAªaul IACOBAªaul IACOBAªP-þa 1 Decembrie 4-6, 410068 ORADEATel/fax: +40 259 472434; +40 359 410556E-mail: [email protected]

Sediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCUSediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCUSediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCUSediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCUSediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCUStr. Sportului, bl. 5, Sc. 3, ap. 3, 320110 REªIÞATel/fax: +40 255 210914E-mail: [email protected]

Editare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANUEditare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANUEditare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANUEditare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANUEditare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANUStr. Lugojului 25, 410482 ORADEATel: +40 259 431069; +40 359 410557Fax: +40 259 431069E-mail: [email protected]

Revistã editatã de Federaþia Românã de SpeologieRevistã editatã de Federaþia Românã de SpeologieRevistã editatã de Federaþia Românã de SpeologieRevistã editatã de Federaþia Românã de SpeologieRevistã editatã de Federaþia Românã de SpeologieCoperta 1: PCoperta 1: PCoperta 1: PCoperta 1: PCoperta 1: Peºtera Micula, foto Radu PUªCAªeºtera Micula, foto Radu PUªCAªeºtera Micula, foto Radu PUªCAªeºtera Micula, foto Radu PUªCAªeºtera Micula, foto Radu PUªCAªSecretari de redacþie: PSecretari de redacþie: PSecretari de redacþie: PSecretari de redacþie: PSecretari de redacþie: Paul DAMM, Andrei POSMOªANUaul DAMM, Andrei POSMOªANUaul DAMM, Andrei POSMOªANUaul DAMM, Andrei POSMOªANUaul DAMM, Andrei POSMOªANUTTTTTehnoredactare: Andrei ehnoredactare: Andrei ehnoredactare: Andrei ehnoredactare: Andrei ehnoredactare: Andrei POSMOPOSMOPOSMOPOSMOPOSMOªªªªªANUANUANUANUANUTTTTTiparul executat la Piparul executat la Piparul executat la Piparul executat la Piparul executat la Pentaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2009entaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2009entaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2009entaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2009entaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2009

Revista include materialele susþinute cu ocazia sesiunilor ºtiinþifice organizate la Congresul Naþionalde Speologie, dotat cu �Premiul Denes Istvan�, susþinut de Radu Breban (�Proteus� Hunedoara) ºi�Lumea Pierdutã� Baraolt. Informatii pe www.frspeo.ro

Revista SPEOMOND este editatã ºi tipãritã cu suportul financiar al S.C. Spelemat S.R.L.Responsabilitatea asupra conþinutului materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor.

ISSN 1844 - 0819

FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE

S P E O L O G I E

2 Xe Bang Fai 2008 .................................................................. Tudor MARIN

14 Infinit de apã ......................................................................... Tudor MARIN

19 Dealul Secãturii - Coliboaia ....... M. BESESEK, V.RADU, P. BRIJAN, T. TULUCAN

23 Peºtera Humpleu ................................. Philipp HÄUSELMANN, Bogdan ONAC

26 Salvarea Peºterii Câmpeneascã ...................... Mihai BESESEK, Valentin RADU

28 Led Zeppelin ................................................................................. Józef ZIH

31 Particularitãþi ale turismului speologic pe plan internaþional .... Ioana CIUMAªU

35 Cartarea durabilã a peºterilor ................ Philipp HÄUSELMANN ºi grupul UISIC

39 Peºtera Drãcoaia ................................................ Vlado PAPAC, Jozef PSOTKA

43 Gheþari nivali temporari din masivul Pop Ivan .... A. MUREªAN, D. IªTVAN, I. POP

46 Peºtera din Secãturã ................ Tudor RUS, Mircea PETRESCU, Mihai BESESEK

48 Rezervaþii ºi explorãri în arealul calcarelor de la Cãprioara ....... Mihai BESESEK

50 Petroglife Paleolitice în Peºtera Ciur-Izbuc .............................. Mátyás VREMIR

52 Avenul din Vârful Pârlitu ................................ Mihai BESESEK, Valentin RADU

53 ªtiri externe

54 ªtiri interne

56 Speomedia

2 SPEOMOND � 13 � 2008

Debut de expediþie cuprobleme medicaleCãldura mã înconjoarã din toate pãrþile.Mi se pare atât de cald încât nu potrespira. Mai bine zis nu pot inspira,deoarece nevoia de oxigen e mult maiacutã decât cea de a expira aer dinplãmâni. Tot organismul meu are nevoiede oxigen iar eu simt cã nu i-l pot da. Dece?!

Aceastã întrebare mã mistuie într-unfel ciudat deoarece îmi dau seama cã amieºit din domeniul conºtienþei. Sudorilede pe frunte mã trezesec parþial la lumeasenzorialã. Dupã multe zbateri ºi zvâr-coliri reuºesc sã mã trezesc total. Stareaîn care sunt e jalnicã. Tremur din toateîncheieturile ºi mã simt foarte rãu. Credcã am halucinaþii. Imaginile reale mi sesuprapun cu anumite nãscociri de-alemele. Totul e dublat de o stare de incer-titudine greu de descris.

Reuºesc cu mare efort sã-mi miºcmâna stângã. Mi se pare cã e singurullucru real ºi palpabil dintr-o lume în careplutesc de ceva vreme. Cu încã un mareefort îmi mobilizez ºi mâna dreaptã sãpot apãsa butonul ceasului. În întune-ricul total al nopþii vãd ora 23.45.Timpul e singurul care mã readuce laniºte coordonate în care trãim de fapt cutoþii. Nu m-am culcat decât de 1 orã ºi45 de minute. Mi-aduc aminte cã amadormit normal. Ce înseamnã normal?Bãgat în sacul de dormit care e foartesubþire, protejat de plasa de þânþari. Înurechi aveam caºtile în care ascultammuzicã de la un MP3 player. Deºi cãºtilesunt tot acolo, muzica nu o mai aud deceva vreme.

Primul reflex de constienþã totalã esã mã ridic. Îmi dau seama de imposi-bilitatea fizicã ºi de faptul cã în jurulmeu e întuneric. Încet, încet conºtien-tizez unde mã aflu. În jurul meu sunt alþioameni care dorm. Unii dintre ei sforãiedestul de tare. Deranjant chiar. Recunosccasa dupã mai multe minute în care

încerc sã focusez cu ochii pe întunericceva. Maison d�hotes. Am o senzaþie derevenire la niºte amintiri vechi. Casaasta se aflã în satul Ban Non Ping dinLaos.

Acum totul e clar pentru mine. Mãaflu în Laos. Sunt în expediþie speolo-gicã în Masivul Khamouanne, împreunãcu un grup de speologi format din 8francezi ºi un german. Mã trezesc totalla realitate ºi îmi dau seama ce mi seîntâmplã. Toate problemele mele au fostgenerate de o febrã rebelã care nu mãlasã în pace. De fapt îmi dau seama cãm-am culcat cu 2 ore în urmã. Atunci amadormit normal iar acum sunt în imposi-bilitatea de a miºca. Muºchii nu mã maiascultã din cauza unor probleme pe carenu le pot decela.

Dupã mari eforturi reuºesc sã iesafarã ºi sã cobor scara înclinatã de laMaison d�hotes pentru a-mi face nevo-ile. În afarã de problemele mele, noapteaeste magnificã. Cine este priceput laastronomie poate face un adevarat curspe cerul din aceastã noapte. Negrulalbãstrui al cerului este brãzdat de opuzderie de stele. Singurul punct dereper pe care îl am este constelaþia �carulmare�. Situatã în alte parte decât sunt euobiºnuit dar totuºi pe cer, ceea cereprezintã un reper important pentrumine.

Un alt mare efort de voinþã este sãurc scara care duce la nivelul 1 dinMaison d�hotes, ºi unde suntem noicazaþi. Mã trag cu putere cu ambelemâini de balustrada înclinatã încercândîn acelaºi timp sã îmi comand picioarelesã mã ascute. Frisoanele incontrolabilemã cuprind deoarece sunt îmbrãcatsubþire. Sau cel puþin asta e senzaþiamea. Cu ultimele forþe reuºesc sã ajungsus ºi sã mã arunc în sac. Îmi trebuieîncã 5 minute interminabile sã îmiaranjez plasa de þânþari. Fãrã protecþia eisunt expus unor pericole mult prea maricare transced starea în care sunt. Instinc-tul de conservare îºi spune cuvântul înmomentele astea.

Acum ºtiu tot. ªtiu exact unde mãaflu. Îmi dau seama cã nu sunt în regulã.De fapt sunt chiar bolnav. Asta e, nu arerost sã mã mai ascund dupã degete. Mãcuprinde groaza când mã gândesc cât dedeparte mã aflu de orice localitatecivilizatã, nu mai vorbesc de un spital.În zona în care mã aflu maladiile suntfoarte diferite de ceea ce cunoaºtem noieuropenii. În fiecare an zeci de turiºtieuropeni se întorc în þãrile de origine cuboli necunoscute. Cum toatã lumeadoarme nu îmi permit sã îi trezesc pe ceidoi medici care sunt cu noi. Mãcar ideeaasta mã mai liniºteºte un pic. În caz deceva avem medici cu noi. Totuºi distanþapânã la primul oraº mã chinuie. Ieri ammers o zi întreagã cu un camion ca sãacoperim câteva sute de km din oraºulThakek pânã aici. Nici nu vreau sã mãgandesc cât faci de la Thakek pânã încapitala Vientianne. Mã cufund într-unsomn greu, în timp ce fac tot felul decalcule ºi presupuneri.

Prima zi de explorare � celemai mari speranþe. Xe BangFai un fenomen carsticimpresionant.Dimineaþa începe foarte devreme aici.Toatã lumea se scoalã în jur de ora 6.30.Este deja luminã afarã, dar razele soare-lui nu pãtrund în casa datoritã protec-þiilor de la ferestre. Toatã lumea esteagitatã. Azi începe de fapt expediþia cuadevãrat. Fiecare se agitã sã-ºi preparemicul dejun sau sã îºi strângã echipa-mentul de explorare. Cu un mare efortreuºesc sã mã ridic în fund. Mã simtfoarte slãbit ºi ameþit. Frisoanele autrecut dar am o stare generalã deplora-bilã. Îl strig pe Jean Michel, unul dintre

ExpediþiaXe Bang Fai 2008

LAOS � Masivul KhammouaneTudor MARIN � �Focul Viu� Bucureºti

Ric

hard

HU

TT

LER

SPEOMOND � 13 � 2008 3

medicii expediþiei ºi îl anunþ cã nu mãsimt bine. Dupã un consult scurt acestaîmi spune:

� Ai o laringitã/faringitã de toatãminunea. Þi-a cuprins tot gâtul, cãilerespiratorii ºi ganglionii.

� Dar sã ºtii cã mã simt foarte slãbitîn general, i-am replicat eu. ªi am avutfebrã mare. Nu ºtiu cât deoarece nu amfost în stare sã o mãsor azi-noapte.

� Eu zic cã e mai bine cã infecþia nuþi-a coborât la plãmâni.

� Totuºi nu crezi cã este debutulunei maladii tropicale? revin eu.

� Sigur nu! Bolile tropicale au operiodã de incubaþie, iar noi am ajunsabia asearã la ora 20.00 în zona asta careeste consideratã ca fiind de risc.

Dupã ce îmi iau tratamentul, mã aºezdin nou pe salteaua mea. Singura dorinþãeste sã stau întins. Mã tot gândesc dacãvoi fi în stare sã fac ceva azi. Între timpceilalþi colegi mã strigã:

� Allez Tudor! Hai la masã cã serãceºte apa. Te aºteptãm. O bãuturãcaldã te va ajuta!

� Nu cred cã pot coborî ºi oricumnu mã intereseazã sã mãnânc acum.

� Am auzit cã eºti bolnav. Asta e, nutrebuie sã zaci. Trebuie sã te lupþi cuboala.

Cobor la masã mai mult de gura lor.Îmi pare rãu cã nu sunt români sã le zicceva mai de dulce. Deja efervescenþaexplorãrilor i-a cuprins pe toþi. Pentruazi sunt programate 3 echipe separate sãintre în peºterã. Misiunea mea este sãmerg cu Richard, Jean François ºi JeanMichel, pentru a explora galeriile late-rale care se aflã la 500 m de intrarea avalîn Xe Bang Fai. Apoi trebuie sã maimerg aproximativ 1 km în amonte cubarca ºi sã urc în peretele drept, pentrua dezechipa o galerie ce face legãtura cuexteriorul, (Galeria Liliecilor) pe carevor coborî colegii mei.

Încerc sã întârzii cât mai mult pleca-rea deoarece simt cã o datã cu trecereatimpului starea mea se mai îmbunatã-þeºte. Profit de uºoara dezorganizare acelorlalþi ca sã împing ora de plecaremai târziu. Într-un final pãrãsim tabãrape la ora 9.30 cu direcþia peºtera XeBang Fai. Nu am putut mânca nimic,sunt slãbit, dar cred cã febra mi-a trecut,ceea ce îmi dã speranþa cã voi fi maibine. Cred cã sunt la 25% din potenþialulfizic, fapt pentru care mã târãsc pepoteca de 3 km ce ne duce la ieºirea apeidin Xe Bang Fai. Drumul este relativuºor, în prima parte fiind o potecã tãiatã

de localnicii din Ban Non Ping înmijlocul vegetaþiei luxuriante. Plantelesunt înalte ºi au pe alocuri frunze demari dimensiuni. Multe dintre ele au þepisau spini care te pot rãni dacã nu aiîmbrãcãminte cu mânecã lungã ºi panta-loni lungi.

Partea finalã a potecii trece pestevegetaþia atinsã ºi distrusã de viituri ºiajunge în zona stâncoasã în care tot ceînseamnã calcar este foarte erodat înforme aciculare, conice sau lamelare detip �Tzing� (pinnacles engl.). Nu amvãzut niciodatã în România în masivelecarstice asemenea forme de eroziune.Apa care curge în cantitãþi foarte mari,mai ales în sezonul ploios, este foarteagresivã. Prin prelingerea pe suprafeþeleînclinate ale stâncii calcaroase, apa sapãnecontenit canale care se adâncesc.Crestele muntoase din jurul nostru au�tzing-uri� care depãºesc pe alocuri 50sau chiar 60 m. Sunt adevarate turnuriascuþite, aproape inexpugnabile. Întretoate aceste turnuri se cascã gãuri ce aupe alocuri ºi peste 100 m. Este foartedificil sã mergi în aceastã zonã de�tzing�. Echilibrul picioarelor esteprecar, ai nevoie de un bocanc cu talpãtare. În mâini este obligatoriu sã aimãnuºi deoarece toate muchiile suntfoarte ascuþite ºi te rãnesc imediat.Datoritã unor bacterii care sunt pe stâncãrãnile se infecteazã ºi se cicatrizeazãfoarte greu, mai ales în condiþiile deumiditate de aici. Localnicii spun cã înzona de �tzing� nu existã potecã. Poþi são iei pe unde vrei, este la fel de dificil,iar viteza este constantã. Eºti obligat sãmergi încet, deoarece orice cãdere tepoate accidenta. De fapt lucrul ãsta s-aºi întâmplat în partea a doua a expediþiei,când ne întorceam de la peºtera ThamEn. Richard a cãlcat greºit ºi ºi-a luxatputernic gleza piciorului stâng. Acestlucru ne-a costat o întâziere de peste oorã la întoarcerea în tabãrã. Totuºi,Richard a avut noroc cã nu a alunecatîntr-o gaurã de peste 10 m care era chiarlângã el.

În zone în care poteca este acciden-tatã ºi unde traverseazã o zonã de�tzing�, localnicii au tãiat bucãþi de lemnºi le-au înfipt între pereþi, asemenea unortrepte. Unde trebuie trecute prãpãstii,cãscate între douã muchii calcaroase,sãtenii au pus câþiva arbori pe care i-aulegat cu liane. Astfel eºti obligat sã faciechilibristicã cu rucsacul greu în spate,mergând pe tulpini rotunde de copaci,având gãuri adânci sub tine.

� Poþi sã-þi închipui ce ar însemnasã fi fost paraºutat într-o astfel de zonãîn timpul rãzboiului din Vietnam? mãîntreabã Richard.

� Eu cred cã eºti condamnat lamoarte dacã aterizezi într-o creastã de�tzing�. Practic nu ai cum sã ieºi de-acolo.

Dupã ce reuºim sã trecem de zonastâncoasã ºi accidentatã, ajungem laintrarea aval în Xe Bang Fai. Cred cãaceastã peºterã este unul dintre cele maiinteresante ºi impresionante fenomenecarstice din lume. Râul care o formeazãcurge la exterior aproximativ 100 km pedirecþia SE-NV, apoi se pierde completîn masivul carstic pentru o distanþãaerianã de 5 km. Dupã ce iese din nou laluminã râul coboarã pe direcþia SV ºi sevarsã în fluviul Mekong.

Debitul râului Xe Bang Fai este însezonul secetos de aproximativ 4-6 m3/s.În sezonul ploios nimeni nu a reuºit sãajungã în peºterã sã facã mãsuratori, dardupã urmele de curgere ºi eroziune lãsatede apã, cât ºi dupã materialul aluvionar ºivegetal depus se estimeazã un debitmaxim de 300 m3/s. Tot acest râu a sãpatîn câteva milioane de ani, o galerieprincipalã cu dimensiuni impresionante.Secþiunea medie a galeriei este de 75 mlãþime pe 75 m înãlþime. Dar pe alocuriînãlþimea ºi lãþimea galeriei pot depãºi 200m. Cel puþin aºa am estimat noi când amînceput topografia, folosind lasermetre de

Xe Bang Fai 2008Xe Bang Fai 2008

Tud

or M

AR

IN

4 SPEOMOND � 13 � 2008

precizie a cãror razã s-a pierdut la peste200 m. În sezonul ploios nivelul apeipoate creºte în galeriile mai mici pânã la40 m. Tot acest spectacol impresionant nupoate fi parcurs decât cu barca. Intrareaaval sau mai bine zis ieºirea apei laexterior se face printr-un portal de formatriunghiularã cu înãlþimea de peste 80 m.

Metoda de explorare aleasã este:fiecare speolog navigheazã pe râulprincipal cu ajutorul unei bãrci uºoare ºia douã mici vâsle. Este un compromisîntre greutate, fragilitatea bãrcii ºi vitezade înaintare, mai ales când se navighea-zã amonte. Din punctul meu de vederespargerea unei bãrci este foarte posibilãîn zonele în care existã formaþiunistalagmitice în apã. Fiecare îºi pãstreazãechipamentul în bidoane sau saci etanºi,iar sacii care merg în peºterã trebuie sãaibã flotabilitate pozitivã. În situaþia uneicãderi din barcã trebuie evitatã pierdereaechipamentului. Un astfel de evenimentpoate însemna o pierdere importantãpentru economia expediþiei. Pe alocuriam sondat profunzimea apei cu ajutorulunor beþe de bambus foarte lungi pentrua realiza profilul galeriei. Sunt sectoareunde apa depãºeºte 15 m în adâncime.Deci, este imposibilã recuperarea oricãruiobiect pierdut care nu pluteºte. Cei carenu ºtiu sã înoate foarte bine sunt dotaþi cuveste de salvare. De altfel precauþiileluate nu au fost gratuite, deoarece înprima zi doi coechipieri au cãzut în apã.

Am pornit cu barca în amonte fiindcuprins uºor de emoþie. Spaþiul subterandin jurul meu este enorm. Galeria are olãþime de peste 100 m iar dupã un

parcurs relativ rectiliniu coteºte cãtrenord, pierzând astfel contactul cu luminaexterioarã. Datoritã acestor dimensiuniale galeriei, sursa de iluminare pe care oavem pe cascã este precum un licurici înnoapte. Cu toate cã folosim eclerajeelectrice cu led-uri de ultimã generaþie,nu reuºim sã iluminam decât pe o razãde câþiva zeci de metri în jurul nostru. Înrest, întuneric. Chiar dacã vâslim vârtosam senzaþia cã stãm pe loc. De fapt numai am nici un punct de reper.

Prima oprire o facem la aproximativ550 m de la intrare. Pe malul stânghidrologic reuºim sã acostãm într-unnoroi care ne ajunge pânã la genunchi.Aici începem sã urcãm cu greu pe un malînclinat de pãmânt, depus de râu însezonul ploios, apoi ne cãþãrãm pe stân-cã încã vreo 30 m. Ajungem pe o plat-formã unde ne putem regrupa un pic.Continuarea galeriei este evidentã.Practic ne întoarcem cãtre exterior pe ogalerie suspendatã ºi paralelã cu râulprincipal. Dupã încã o sesiune scurtã deescaladã ºi dupã trecerea unei strâmtori,ajungem într-o salã de mari dimensiuni.Aici peisajul subteran este total diferitfaþã de ceea ce este jos. Am senzaþia cãsunt în palatul de cleºtar din poveºti!Totul pe o razã de 100 m în jurul nostrueste alb. Un alb imaculat, nepãtat, pur,prin care nu a mai cãlcat nici un om.Contrastul este evident faþã de culorileînchise care dominã zona activã. Prinmijlocul acestei magnifice sãli curge unfiriºor de apã. Acest fapt ne indicã cã încapãtul opus poate exista o continuare agaleriei. Chiar aºa ºi este. Rând pe rând,

sãli circulare ºi galerii relativ rectilinii seînlãnþuie înaintea noastrã. Plãcerea estemajorã pentru toþi, fapt pentru care sun-tem muþi de emoþie. Asemenea peisajesubterane nu þi-e dat sã vezi de prea multeori în viaþã. Începem imediat sã facempoze. Richard are o tehnicã specialã de afotografia cu douã blitz-uri puternice ºifãrã trepied. Câºtigãm timp în acest fel ºiînaintãm cu o vitezã bunã. Culoarea albãa pereþilor ne ajutã în reflectarea luminiipentru fotografii. Datoritã dimensiunilorimpresionante simþim lipsa altor surseputernice de iluminare.

La capãtul acestei galerii ajungem lao confluenþã. În stânga afluentul se pierdeprintr-o galerie mai îngustã, iar în dreaptagaleria pare cã se mãreºte. O luãm spredreapta ºi observãm pe podea galeþifoarte rulaþi, de toate dimensiunile.Formaþiunile de podea, numite gururisunt înclinate în direcþia de curgere aapei. Toate acestea ne aratã cã în sezonulploios debitul, chiar ºi pe acest micpârâiaº, este cu mult mai mare. Galeria seopreºte undeva la 25 m înãlþime înperetele stâng al galeriei principale. Deaici din �Balconul Prieteniei� cum l-aunumit colegii, avem o priveliºte minunatãcãtre intrarea în peºterã. Putem admirastalagtitele de peste 30 m care atârnãneverosimil din tavan. Cred cã în sezonulploios pârâul se aruncã într-o spectacu-loasã cascadã în galeria principalã. Pevarianta din stânga ajungem într-o zonãde galerii mai �europene�, adicã maiînguste. De fapt aºa cum suntem obiºnu-iþi. Dupã încã câteva sute de metri gãsimun superb lac de sifon. Practic întreagasecþiune a galeriei este ocupatã de apã.Încercãm o trecere în apnee dar adânci-mea este considerabilã ºi nu reuºim. Vatrebui sã revenim într-o expediþie viitoarecu echipamente pentru scufundare auto-nomã. Ceea ce ne convine sunt dimensi-unile galeriei înecate ºi fapul cã apa nupare sã se tulbure în urma trecerii scafan-drului.

Îi las pe colegii mei sã topografiezetoate aceste noi galerii. Mã grãbesc sãmã întorc la barcã deoarece la km 1,5am întâlnire cu colegii din celelalteechipe. În plus am îngheþat completdeoarece sunt ud pânã la piele. Laîntoarcere, Helmut un coleg speolog dinGermania colecteazã faunã cavernicolã.Ulterior în urma studiilor fãcute ne-aconfirmat cã este vorba de noi speciibiospeologice, încã nereferenþiate ºinedescrise de nimeni. Iatã într-adevãr odescoperire importantã!

Xe Bang Fai 2008Xe Bang Fai 2008T

udor

MA

RIN

SPEOMOND � 13 � 2008 5

Drumul pânã la galeria de întâlniremã poartã prin acest adevãrat sanctuarsubteran. Stau în barcã ºi vâslesc.Deasupra mea se înºiã formaþiuni endo-carstice impresionante: stalagtite, coloa-ne, gururi, draperii ºi scurgeri parietale,discuri etc. Un adevãrat curs de carsto-logie fãcut pe viu în care materialuldidactic este reprezentat la scarã mare.Din pãcate este nevoie de foarte multãluminã pentru a imortaliza aceste pei-saje. Pe alocuri pereþii galeriei principalesunt perfect drepþi ceea ce nu ne permiteacostarea la mal, pentru realizarea unorfotografii cu ajutorul trepiedului. Dea-supra acestor pereþi verticali se vãdgalerii care pleacã, dar la care cu mij-loacele pe care le avem la noi nu leputem explora. Toate acestea vor fiabordate într-o expediþie viitoare printehnici de escaladã artificialã.

Galeria principalã îºi schimbã direc-þia dupã fiecare 60-70 m. De alfel pantade curgere este foarte micã. Conformtopografiei axului principal, ea sesitueazã între 1 ºi 2°. Peisajul mã sur-prinde la fiecare schimbare de direcþie.Pe alocuri se observã în versanþi, forma-þiuni sau bolovani ce au de 3-4 oridimensiunea unui automobil ºi care stauîntr-un echilibru instabil. Aceste bucãþide stâncã se vede cã au cãzut din tavan.Pe lângã toatã aceastã grandoare omulpoate spune cã se simte ca o furnicã.

Ajung mai repede la întâlnire ºicomunic prin strigãte cu colegii fran-cezi. Comunicarea este aproape impo-sibilã în aceste spaþii. Folosim câtevasemnale clare pe care le-am convenitînainte de intrarea în peºterã. Navigareasau staþionarea sub galeria suspendatã

prin care coboarã ei este foarte pericu-loasã datoritã cãderilor de pietre. Ajungcu toþii jos ºi sunt foarte fericiþi. Practicau intrat în peºterã pe undeva pe deasu-pra prin junglã ºi au coborât aproximativ200-250 m pânã la noi. Au explorat ºitopografiat o nouã galerie, care estefoarte frumos concreþionatã. De comunacord au botezat-o Galeria Liliecilor dincauza coloniei prezente mai ales în zonade intrare.

Facem schimb de bãrci, de echipa-mente ºi de informaþii ºi ne vedemfiecare de drum.

Dupã ce Jean Michel urcã, începdezechiparea galeriei. Trebuie sã scot totechipamentul colectiv folosit de ceidinaintea mea: corzi, carabiniere, buclede amarare etc. Singurele care vorrãmâne în stâncã sunt ancorele metalice.Atârnat de firul de coarda de 8 mm, caresub greutatea unui speolog cred cãajunge la 7 mm diametru, mã întreb câtde multã încredere avem noi speologii înechipament, sau cât de atent ar trebui sã-l verificam ºi sã-l pãstrãm. Orice greºea-lã în condiþiile de izolare de aici te poatecosta foarte mult. În cazul unui accidento acþiune de salvare din exterior în timputil este exclusã. Alung gândurile neplã-cute ºi continui sã urc pe coardã cuajutorul celor trei blocatoare.

Cum timpul trece ºi ne apropiem deînserare, starea mea se altereazã uºor.Încep sã am frisoane, dar le pun peseama faptului cã sunt complet ud. Apanu este chiar aºa de caldã cum se spunea,iar curentul de aer este prezent în toatãgaleria principalã.

Parcurgem noua galerie exploratã decealaltã echipã, urcând ºi coborând

diversele dificultãþi întâlnite. Deoarecee târziu nu avem timp sã admirãmminunãþiile care sunt aici. Ieºirea este opantã de 50° ce trebuie urcatã. Dejafizicul începe sã îmi dea semnale dealarmã. Respir greu ºi capul mã doareîngrozitor. Gâtul îl asemãn cu un ºmir-ghel prin care nu poate trece nimic.Dacã înghit chiar ºi apã am o senzaþietotalã de disconfort. Respirând ca olocomotivã ajung la ieºirea din peºterã.Jean Michel mã vede în ce stare sunt ºicred cã m-a monitorizat toatã ziua devreme ce am fost împreunã. Poate ºi deasta a ales sã fim în aceeasi echipã.

Chiar înainte de ieºire auzim niºteþipete foarte ascuþite. Nici pânã în ziuade azi nu ºtiu ce a fost, iar fenomenul s-a repetat ºi în alte zile înainte de apusulsoarelui. Poate sunetele respective aufost scoase de maimuþe.

Probleme fizice ºi pericoletropicaleMã arunc pe jos sã mã odihnesc puþindeoarece simt ca toate cãile respiratoriiîmi sunt insuficiente pentru ce nevoie deoxigen am. În lumina apusului reuºesc sãadmir lianele care atârnã din tavan ºivegetaþia agãþãtoare ce este prezentã pepereþi. Pe aceastã vegetaþie loclanicii urcãsã culeagã cuiburi de rândunici. Deasemenea, ei vâneazã ºi lilieci sau salan-gane (o specie de pãsãri care trãieºte ºi înpeºterã ºi care se orienteazã asemenealiliecilor prin ecolocaþie). Nu zãbovimprea mult aici deoarece este foarte posibilsã ne întâlnim cu mai multe feluri de ºerpiveninoºi. Aceºtia se urcã pe diverseplatforme ale pereþilor laterali ºi vâneazãpãsãrile sau liliecii care trec aproape deei. Pentru a le prinde aceºtia fac un salt îngol de la câþiva metri propulsaþi ase-menea unui resort. Cei cu experienþã înexpediþii speologice în Laos, cât ºiatlasele de specialitate ne indicã cã înaceastã zonã a Masivului Khamouanne,situat în zona centralã a Laos-ului existã3 specii de ºerpi veninoºi, fiecare cu 2subspecii: vipera, cobra ºi bongares (kraitengl.). Ultimul fiind unul dintre cei maiveninoºi ºerpi din lume. Norocul nostrueste ca bongares este un vânãtor nocturn,la lumina zilei fiind apoape inert. Darcine ar încerca sã punã mâna pe el maiales când are un aspect total distinctiv? Pecorpul sau sunt mai multe cercuri trans-versale galbene ºi negre, iar în secþiuneeste triunghiular.


Jean

Mic

hel O

ST

ER

MA

NN

6 SPEOMOND � 13 � 2008

Surpriza cea mare este cã mai avemde urcat încã 100 m diferenþã de nivel.Asta înseamnã efort suplimentar pentrumine. În fapt aceastã intrare exploratãazi este o dolinã suspendatã pe creastã.Poteca prin junglã este îngustã ºi teobligã adesea sã te caþeri sau sã testrecori pe sub vegetaþie. Drumul e clar,dar teama ne face pe amândoi sã neferim de contactul cu plantele. Niciodatãnu poþi ºtii ce se acunde în spatele aces-tor frunze, sau cum reacþionezi dacã eºtiînþepat de un spin. Afarã e destul de cald,suntem transpiraþi ºi asta cu siguranþãpoate atrage þânþarii. Dintre aceºtiafemela de þânþar anofel prin ciupiturãpoate transmite malaria. În aceastã zonãriscul este de infectare cu plasmodiumfalciparum, care este forma cea maigravã a malariei. Netratatã la timp poateproduce modificãri ireversibile la nive-lul creierului sau chiar moartea.

Ne oprim cu riscul de a pierde încãcâteva minute ºi ne protejam de þânþari.Mâneci lungi, gulere ridicate. În zonelede piele care nu sunt protejate ne ungemcu o substanþã repulsivã care alungãinsectele. Cu toate cã este destul de toxicºi agresiv în contact cu suprafeþele dinplastic sau cele metalice, efectul repul-sivului nu trebuie uitat. ªi pânã la urmãprevenþia sau protecþia este cea mai bunãarmã de luptã contra malariei. Cel puþinpentru moment nu a fost gãsit un vaccinîmpotriva acestui flagel care face câtevamilioane de victime pe an.

Ajunºi într-o ºa suntem râsplãþiti cuo priveliºte mirificã asupra râului XeBang Fai scãpat din strânsoarea stâncilordin peºterã. Luminiþele colegilor noºtrise vãd undeva departe pe malul stâng.Celelalte echipe au terminat treaba ºi seîndreaptã în grabã cãtre tabãrã. Mãrim ºinoi pasul dar pe strâncile de tip tzing nute poþi grãbi. E mult mai periculos sãcazi sau sã-þi luxezi piciorul.

Ieri am avut o discuþie cu toþii desprefuncþionarea expediþiei în general.Claude Mouret care este la a 17-a expe-diþie în Laos ne-a prezentat cadrulgeneral, specificul local, istoricul explo-rãrilor ºi cutumele locale care suntlegate mai ales de religia budistã alaosienilor. Charles Ghommidh care esteorganizatorul expediþiei ne-a prezentatobiectivele de explorare ºi strategia pecare el a gândit-o. Cuvântul de ordine afost: �Nu riscãm nimic�. Aºa vom faceºi acum ºi tot timpul.

Ajuns pe malul lacului de la ieºireadin peºtera Xe Bang Fai mã întind pe

plaja de pietre ºi nisip pentru a mã maiodihni un pic. Sunt aproape terminat dinpunct de vedere fizic ºi mai am detraversat râul ºi de mers încã 3 km pânãîn tabãrã. Jean Michel încearcã niºtefotografii de pe trepied, timp în care euadorm de câteva ori în reprize scurte desomn cu halucinaþii. Mã tresec ºi mãridic ca un robot. Îmi fixez în creier osingurã þintã: tabãra. Orice ar fi trebuiesã ajung acolo. În tabãrã va fi bine:acolo am medicamente ºi mã pot îmbrã-ca mai gros deoarece am frisoane dinnou. Cu toatã voinþa de care sunt înstare în acel moment, mã concentrez sãmerg pe potecã cãtre sat. Cum potecaeste destul de planã, la un moment datîmi vine o idee. Ce-ar fi sã închid ochiiºi sã încerc sã dorm un pic în timp cemerg. Mai folosisem trucul asta înarmatã. Mã trezesc dupã câteva secun-de, blocat cu picioarele în niºte mãrã-cini. E clar, nu pot sta pe pilot automatdeoarece nu sunt în stare sã merg cuochii închiºi. De fapt acum, închidereaochilor mi se pare relaxarea extremã.Cred cã dacã m-aº aºeza pe jos nu aºmai putea sã mã ridic.

Ca totul sã fie perfect ne rãtãcimchiar la intrarea în sat. Cum este întu-neric beznã, chiar dacã avem sistemelede iluminare cu noi toate potecile par lafel. Pânã la urmã ieºim în centrul satului,reuºind sã scãpãm de tufele de mãrãcinicare ne intraserã în piele.

Cu ultimele eforturi mã schimb înhainele de tabãrã ºi îmi fac igienazilnicã, care este obligatorie în acestecondiþii de tabãrã. Aici orice ranã sauplagã trebuie sã fie curãþatã zilnic. Dacãîn România nu mã agit prea tare cândam aºa ceva, în zonele tropicale amobservat ca rãnile se infecteazã ºi sevindecã mult mai greu din cauza ume-zelii ambiante care este de peste 90% ºia microbilor care sunt în aer, pe plante ºiîn pãmânt. Picioarele suferã cel mai rãu.Stau ziua întreagã în umezealã ºi dacãnu sunt curãþate, uscate ºi tratate înfiecare searã, se pot face micoze pe pielecare devin purulente ºi foarte dureroase.Ajuns într-o astfel de fazã trebuie sã staiîn repaos total minim 3 zile ºi sã tetratezi foarte atent.

Seara � cel mai frumosmomentToatã lumea în tabãrã este veselã înurma rezultatelor de azi. Expediþia a

început bine din punct de vedere explo-rativ. Rezultatele au apãrut, s-au fãcutfotografii interesante, un coleg a filmatiar Helmut a fãcut o frumoasã colectarede faunã biospeologicã.

Timpul pânã când primesc mâncareagãtitã de Kham, bucãtarul nostru mi separe interminabil. Sunt îmbrãcat gros cucãciulã pe cap ºi tot îmi e frig. Ceilalþicolegi îmi confirmã cã e un pic mai frigdecât de obicei. Temperatura variazãundeva între 14 ºi 16°C. Pentru aceastãperioadã este frig. Aici luna februarie estecea mai uscatã din sezonul secetos.Sezonul începe în noiembrie ºi se sfâr-ºeºte în aprilie. Noi am ales aceastãperioadã din cauza nivelului apelor caree cel mai scãzut acum. Astfel putem sãexplorãm marea majoritate a peºterilor.Un alt factor deranjant este vântul. Înþe-leptul satului ne-a confirmat cã vântul ºifrigul vor mai continua încã câteva zile.

� Este un vânt rece care vine dinTibet. O datã la la 4-5 ani avem o vrememai rece ca acum. Vântul din nord aduceaer rece ºi lipsa precipitaþiilor.

� Localnicii au fost azi la pescuit ºinu au prins nici un peºte, ne spune JeanFrançois. Asta e ceva neobiºnuit la ei.Toþi peºtii stau ascunºi deoarece ºi apaeste rece. Nu ºtiu dacã aþi observat dartemperatura ei este undeva la 15-16°Cfaþã de 20-22°C cât este în mod normal.

� Bineînþeles cã am observat deo-datã ce am cãzut în apã! îi rãspundeRichard.

Masa de searã este cel mai plãcutmoment al zilei. Ne întâlnim cu toþii întabãrã deoarece în timpul zilei lucrãm înechipe separate. Putem sã schimbãmimpresii ºi sã povestim ce am fãcut. Totacum facem ºi planuri pentru zileleurmãtoare. Servirea mesei constituie unadevãrat ritual. De ani de zile dl. Khampregãteºte masa pentru expediþiile speo-logice într-un stil specific laosian. Mân-carea este asezonatã cu condimentespecifice locului. Supa este fãcutã deobicei din plante pe care Kham le culegeîn timpul zilei din pãdure. Cel mai binepentru psihic este ca totuºi sã nu mergi înbucãtãria de campanie sau sã stai lângãKham când preparã hrana. De fapt ce maiconteazã dacã mâncarea e gustoasã ºinimeni nu s-a îmbolnãvit de atâþia ani. Înaceastã searã Kham a cules ghimbir ºifrunze de citronella pentru noi.

Cu toþii suntem un pic supãraþi pelaosieni deoarece bidoanele pe care le-am cumparat de la Thakek le-au folosit


SPEOMOND � 13 � 2008 7

pentru carburanþi ºi astfel nu mai avemposibilitatea sã controlãm apa cu careKham gãteºte. Regula este ca toatã apape care o foloseºti sã o tratezi cu pastilede Aquatab. Prin fierbere nu se distrugtoþi microbii ºi bacteriile care pot trãi înapã. Chiar dacã apa are un uºor gust declor dupã tratament, poþi sta liniºtit cãeste purã. Apa este principalul vector detransmitere a diverselor boli în zoneletropicale.

Termin masa cu greu ºi nu maizãbovesc printre ceilalþi. Urc sus ºi mãbaricadez în sacul meu de dormit.Somnul îmi vine cu greu, sub efectulmedicamentelor luate.

Ziua urmãtoare ne rezervã o nouãsurprizã. Richard este bolnav ºi el. Opneumonie de toatã frumuseþea i-adebutat în plinã dimineaþã.

� Dacã mergem în ritmul ãsta o sãrãmânem fãrã speologi valizi! ne spuneJean Michel.

� Ei lasã cã nu e chiar aºa, încercãmnoi sã îl liniºtim.

� Oricum s-au îmbolnãvit cei maitineri, se distreazã Charles.

Alocãm încã o zi explorãrilor dinavalul peºterii Xe Bang Fai ºi rezul-tatele sunt bune. Dezvoltarea totalã agaleriilor a depãºit 10 km. Denivelareacea mai mare trece ºi ea de 250 m. DejaXe Bang Fai este unul dintre cele maiimportante sisteme carstice topogra-fiate din Laos.

Bivuac în junglã. Explorãrieroice în Xe Bang Fai laînceput de secol.De acum încolo, obiectivele care trebuieatacate se aflã dincolo de jumãtateapeºterii. În concluzie hotãrâm sã organi-zãm un bivuac în junglã, la intrareaamonte în Xe Bang Fai. Pentru asta vatrebui sã mergem aproximativ 5-6 orepeste munte. Poteca ce ºerpuieºte prinjunglã, a fost deschisã în 1995. Tot atuncia fost luat ºi primul permis de trekking.Claude ºi cu Jean Francois au fãcut atuncio primã recunoaºtere pânã la intrareaaval. Parcursul a fost fãcut cu mari emoþiidatoritã faptului cã zona nu fusesedeminatã complet. Nici pânã în ziua deazi nu s-a fãcut aici o deminare totalã. Deatunci s-a mai obþinut un permis deexplorare în 2007 ºi atât. La începutulanilor 2000 poliþia a surprins o echipã despeologi care se afla în zonã ºi a amendat-o cu suma de 2000 de dolari, pentru lipsa

permisului. În general pentru a facespeologie explorativã în Laos ai nevoiede multe permise din partea statului. Înurma obþinerii tuturor acestora este nomi-nalizat un ofiþer de poliþie care va însoþigrupul pe toatã perioada expediþiei.

Cu toate cã peºtera a fost parcursãcomplet încã din 1905 de francezulMacey împreunã cu o echipã de aventu-rieri francezi ºi laosieni, ea a rãmas unloc mitic ºi foarte puþin cunoscut. Atunciparcursul fãcut în amonte a durat aproa-pe 24 de ore ºi a fost realizat cu pirogidin lemn, care au fost demontate lafiecare rapidã. Iluminarea s-a facut cutorþe ce ardeau grãsime animalã. Riscu-rile ºi efortul parcurgerii au fost enorme,dar aventurierul Macey a demonstrat cãexistã o legaturã hidrologicã între celedouã intrãri. Un alt mit distrus a fostinexistenþa unor spirite malefice îninteriorul peºterii. De acest ultim fapt separe cã pescarii care totuºi mergeau înpeºterã regulat pentru a pescui, au fostfoarte nemultumiþi. Oamenii nu maierau aºa speriaþi de peºterã, deci ei numai puteau pescui în voie. De altfelMacey nici nu a mai revenit în zonadupã aceasta fantasticã aventurã. Maieste consemnat un parcurs al peºterii înanii �50 ºi cam atât. Dupã rãzboiul dinVietnam zona a fost închisã completpentru turiºti pânã în 1995 apoi s-adeschis din nou în 2007.

O tabãrã avansatã în junglã înseam-nã transportul unui volum major demateriale, echipament ºi alimente. Amluat decizia sã mergem toþi 10 în acestbivuac pentru a fi mai eficienþi. Caechipã de suport vom folosi câþiva

locuitori din satul Ban Non Ping care s-au oferit bucuroºi sã ne ajute ºi sã neghideze prin junglã.

Dupã o lungã sesiune de pregãtire ºiaranjare a bagajelor, plecãm în ziua de20 februarie 2008, în jurul orei 10.00.Poteca tãiatã prin vegetaþie urmãreºtelinia crestei ºi toate denivelãrile prezentepe aceastã direcþie. Prin excelenþã azieste o zi foarte caldã, temperaturadepãºeºte 37°C la umbrã. Soarele dogo-reºte ºi mai tare când ajungem în zonade stâncã datoritã reflexiei. Parcursul neobligã sã urcãm ºi sã coborâm în maimulte doline presãrate pe linia crestei. Încea de-a doua dolinã gasim un avenchiar lângã potecã. Primul puþ are 15 mapoi urmeazã o strâmtoare destul deseverã. Aici ar trebui lãrgit ca sã poatãtrece un speolog. Cavitatea nu este inte-resantã deoarece nu are deloc curent deaer. Evit sã mã angajez într-o stârmtoareextremã deoarece nu poþi ºtii ce ºerpisau alte vietãþi se aflã în spatele uneigãuri mai ales situate în apropiereaintrãrii. Regula este sã nu intrãm înstrâmtori în aceste zone ºi nu vreau sãrisc nimic.

Înainte de a ajunge la zona în carevom face tabãra avansatã, coborâm opantã pe bolovani ºi tzing-uri care nesolicitã mult genunchii datoritã rucsacilorgrei pe care îi avem în spate. Câþivalocalnici se opresc ºi ne aratã locuri princare iese un curent puternic de are cald.Aici existã sigur conexiuni cu peºtera XeBang Fai ºi va trebui sã lucrãm în zileleurmãtoare. Dupã aproape 6 ore de drumajungem în locul de tabãrã. Picioarele netremurã la toþi datoritã efortului la care au


Ric

hard

HU

TT

LER

8 SPEOMOND � 13 � 2008

fost supuse. La fiecare câþiva metri amfost obligaþi sã trecem pe sub bambuºisau arbori cãzuþi. Am fi pierdut prea multtimp sã curãþãm poteca complet aºa cãmai bine am fãcut câteva sute de aplecãriºi genoflexiuni cu bagajul în spate. Înplus bambuºii au una dintre cele mai durefibre lemnoase, ce se taie greu cu ajutorulmacetelor. Fiecare dintre localnici estedotat cu o astfel de sculã care devineindeispensabilã la un drum prin junglã.Ea este mult mai uºoarã ºi mai mane-vrabilã în toate poziþiile faþã de un toporde exemplu. Cu o bunã tehnicã de lovirelocalnicii au un randament crescut latãierea vegetaþiei: plante, ramuri, rãdãcinisau chiar tuplini de copaci. Este impor-tant ce fel de vegetaþie tai ºi în ce direcþieîndrepþi lama macetei. Orice greºealã tepoate costa pierderea unui deget sau aunui antebraþ. De-a lungul anilor maimulþi speologi europeni aflaþi în expediþiiîn þãri tropicale s-au accidentat grav dincauza macetelor. Având aceastã lecþieînvãþatã dupã expediþia în Papua NouaGuinee din 2005, încã de la Thakek mi-am achiziþionat o macetã made în Laos,cam grea ºi destul de inconfortabilã faþãde modelele braziliene Tramontina.

Încã mã simt slãbit dupã cele 3 zile defebrã ºi frisoane dar încerc sã mã gândescla orice altceva. Richard ia medicamentedin 4 în 4 ore. Dacã întârzie cu câtevaminute administrarea pastilelor, tempera-tura corpului îi creºte cu cel puþin ungrad. Cred cã virusul lui e ceva mai puter-nic deoarece îl chinuie foarte tare. Tuºeºteîn continuu ºi are frisoane. Noaptea estecel mai greu moment pentru noi dincauza febrei.

Ne fixãm tabãra pe o platformãnisipoasã situatã la 3-4 m înãlþime faþã derâul Xe Bang Fai. Cum ne aflãm în zonaamonte de intrarea apei în peºterã pestetot se vãd urmele viiturilor trecute. Existãlemne care sunt blocate în copaci ºi la 15m înalþime. Am gãsit arbori groºi, îndoiþisau rupþi de forþa apei. Alþi copaci au fostcomplet dezveliþi de coajã sau le-aurãmas rãdãcinile în aer, tot pãmântul desub ei fiind purtat de ape. Calculândlãþimea vãii de aici ne putem da seama devolumul de apã care vine în lunile ploioa-se. Credem cã ne dãm seama, dar nimeninu a vãzut aºa ceva pânã acum pe viu.Locul în care ne-am amplasat tabãra esterelativ sigur, dar niciodatã nu poþi sã ºtiicum reacþioneazã râul la o viiturã scurtãºi puternicã. Bazinul de alimentarecuprinde o suprafaþã de 1100 km2 iarizvoarele se aflã la graniþa dintre Laos ºi

Vietnam. Acest pericol crescut de viiturãreprezintã temerea majorã în timpulparcursului în Xe Bang Fai. Simpladublare a debitului în zona subteranã,poate creºte viteza de curgere exponenþialîn zonele mai înguste, fapt care ar con-duce la expulzarea speologilor fãrã niciun control al traiectoriei. Încercãm sãmonitorizãm continuu barometrele ºi sãdiscutam cu bãtrânii satului care cunoscsemnele specifice vremii.

LaosieniiSeara laosienii se adunã în jurul unuifoc. Povestesc, râd, vorbesc tare ºi suntîn general foarte veseli. Se încãlzesc înjurul focului ºi manâncã o mânã de orez.O bucatã de carne reprezintã o sãrbã-toare! Sunt un popor foarte sãrac dar unpopor care este foarte primitor ºi cinstit.Este apoape imposibil sã nu fii gãzduitîn casa cuiva sau sã fii refuzat dacã îirogi ceva. Bunãtatea ºi seninãtateasufleteascã a acestor oameni se citeºte pechipurile lor ºi în atitudinea pe care o au.Niciodatã nu-þi va dispãrea nimic înacest sat deoarece aceºti oameni nu ºtiusã fure. Dacã þi-ai uitat ceva, ei vin dupãtine ºi-þi înapoiazã respectivul lucru.Este în general un mediu mult mairelaxant decât celebra civilizaþie �euro-peanã�. Toatã lumea este veselã ºizâmbeºte. Mai puþin copii pânã la 4-5ani cãrora le e fricã de oamenii albi.

Aici oamenii trãiesc împreunã ºi puntotul în comun. De fapt ei îºi pun încomun sãrãcia, deoarece nu au nimic.Singura lor bogaþie sunt copii, care cu

greu trec de vârstele fragede din cauzabolilor tropicale care îi macinã ºi dincauza lipsei unui acces constant la unserviciu medical. Localnicii sunt departeca aspect de triburile sãlbatice care maiexistã în unele colþuri ale planetei. Suntîmbrãcaþi cu puþinele ºi ponositele hainepe care le au, având un puternic senti-ment de pudicitate. Nu au gãuri în nas,gât, urechi, nu au tatuaje sau alte maltra-tãri ale pielii. Fizionomia lor este foartediferitã în funcþie de originea pe care oau. De exemplu aici în zona satului BanNon Ping, oamenii sunt mai închiºi lapiele, ochii nu sunt chiar aºa de migda-laþi iar pomeþii sunt proeminenþi. Trãsã-turile lor ne aratã o înrudire cu popula-þiile dinspre nord, via Tibet. În zonelemai sudice, culoarea pielii este maideschisã iar ochii sunt migdalaþi. Aicisunt rase ce se înrudesc cu thailandeziiºi cambogienii. Existã ºi o influenþãchinezã în originea populaþiei din Laos.

Religia în Laos este cea budistã. Petot cuprinsul þãrii sunt temple ºi cãlugãricare oficiazã în aceste locaºuri de cult.Religia nu a fost afectatã în general deregimul comunist aflat la putere. Oame-nii sunt foarte credincioºi ºi credinþa,dupã cum mi-au spus, este ultimul lucrucare le-a mai rãmas neatins, fapt pentrucare o pãstreazã cu sfinþenie.

În general contactul cu o culturãasiaticã relevã foarte multe diferenþe faþãde cultura europeanã. Ceea ce noiconsiderãm ca normal, aici poate fiinterpretat ca o jignire sau ca o profanarea unor cutume care se pierd în neguratimpului. Este cunoscut faptul cã nu


Tud

or M

AR

IN

SPEOMOND � 13 � 2008 9

trebuie sã faci urmãtoarele gesturii: sãintri încãlþat într-un templu sau în casaunui laosian, sã intri acolo unde sedepun ofrande cãtre zeitãþi, sã baþi peumãr sau sã iei pe dupã gât un localnic,sã arãþi cu picioarele, sã loveºti sau sãstai cu ele ridicate pe masã sau chiar peun scaun, sã atingi pe cap un localnic, sãfaci baie dezbrãcat, sã faci gesturiobscene în public, sã vorbeºti tare sau sãþipi, ca femeie sã atingi un cãlugãr sauîmbrãcãmintea lui etc.

Am regretat întreaga expediþie cã nupot comunica direct cu localnicii. Dinpãcate doar doi dintre laosieni ºtiufranceza. Atât. Din discuþiile directe cuoamenii poþi afla multe lucruri intere-sante, multe povestiri, credinþe saulegende. Pe când pentru noi tot dialogula fost filtrat de cãtre cei doi interpreþi:bucãtarul Kham ºi organizatorul logis-ticii Vani.

În ultima vreme, cum contactul cualte þãri ºi alþi oameni a crescut, respon-sabilii locali au înþeles cã accesul laeducaþie este deosebit de important.Astfel administraþia localã a reunit treisate într-unul singur ºi a fãcut o ºcoalãîn care acum învaþã 164 de copii. Unnumãr impresionant de ºcolari, având învedere populaþia care trãieºte aici.Liderul sfatului bãtrânilor mi-a spus cãla aceastã ºcoalã vin ºi copii din alte satepe biciclete, numai sã înveþe. Învãþãtorii,în numar de trei, sunt plãtiþi de stat ºisunt detaºaþi pe perioade determinate.Din pãcate veniturile sunt foarte mici,dar motivaþia este mare având în vederecã sunt cu toþii tineri.

Singurele cãi de comunicaþie întresatele izolate de aici sunt drumurileforestiere tãiate prin junglã în stânca

calcaroasã, acoperite de praf ºi pãmânt.Oamenii folosesc biciclete iar unii dintreei au scutere foarte uºoare, un fel de mo-tociclete foarte vechi. Nu existã în aceastãzonã acces la: apa potabilã, curent elec-tric, canalizare, telefon fix sau mobil.Chiar ºi telefoanele prin satelit funcþi-oneazã cu greu din cauza reliefului.

Xe Bang Fai nu ne-adezamãgitCele 5 zile din tabãra avansatã le-amacordat în totalitate explorãrilor în XeBang Fai. Dupã 14 ture separate însubteran am reuºit sã explorãm înpremierã ºi sã topografiem încã 3 km denoi galerii. Acum Xe Bang Fai a ajuns la13 km dezvoltare ºi are inventariate 5intrãri. Potenþialul explorativ este încãfoarte mare.

Galeria Speranþelor am parcurs-o cusufletul la gurã. Pentru mine a însemnatcel mai emoþionant moment explorativ.La km 3,5 am urcat din râul principal pemalul drept printre bolovani ºi forma-þiuni de mari dimensiuni. Aici cu ajuto-rul lasermetrului am mãsurat stalagmitesau coloane ce depãºesc 30 m în înãl-þime ºi 5-6 m în diametru. Carbonatul decalciu depus pe suprafaþa exterioarã aacestor concreþiuni este de culoare albã,dar pare foarte alterat, datoritã vechimiiºi a umiditãþii extreme. Am continuaturcarea prin acest haos de blocuri ºiformaþiuni. Nu am uitat sã balizãm peunde am trecut deoarece la întoarcereputeam avea surprize. Nu de puþine oripe drumul de întoarcere cãtre bãrci ne-am trezit pe marginea unui balconsuspendat la 60-70 m înãlþime faþã de

apã. Galeria Speranþelor îºi micºoreazãdimensiunile când ne apropiem deplafonul galeriei principale. Rãmâne sãtrecem printr-o secþiune �europeanã� denumai 3 pe 3 m. La 50 m distanþãparcurgem ºi o strâmtoare ºi gãsim înspatele ei un cimitir de melci ºi lilieci.Toate scheletele fiind acoperite de unstrat de calcit gros de câþiva milimetri.Interesant cum aceºti melci au ajuns aici.

Orice stâncã pe care o atingi nu poþifi sigur dacã þine sau nu deoarece nu amai trecut nimeni pe aici înainte. Dinpunctul ãsta de vedere calcarul e destulde friabil ºi de periculos. Urmeazã oescaladã de vreo 10 m ºi� surprizã!Am ieºit afarã în mijlocul jungleiprintr-un pasaj cu diametrul de numai50 cm. Peisajul este halucinant. Sãlbã-ticia a pus stãpânire pe tot. Practic nu aiunde sã calci ºi nu gãseºti nici un locrelativ drept. Pe de-altã parte nici nu îþivine sã calci oriunde, având în vederesurprizele care te pot aºtepta. Dupã unsfert de orã gãsim un bolovan pe carecu greu ne cãþãrãm ºi îl folosim ca locde masã. Cred cã dacã am încerca deaici sã coborâm prin junglã direct cãtretabãra am petrece o zi întreagã. Pestetot este vegetaþie luxuriantã, deasã,arbori cãzuþi ºi stânci cu suprafeþe deeroziune de tip �tzing�. Am observat cãnici localnicii nu se aventureazã înafara potecilor. În ultimii ani au fostprea multe accidente cu mine neex-plodate care au omorât sau au schiloditoameni. Din ceea ce am discutat cucolegii francezi am înþeles cã Laos esteþara în care sunt încã cele mai multeproiectile ºi mine nedezamorsate. Toateacestea dateazã din vremea rãzboiuluidin Vietnam. Practic agricultura ºiaccesul se fac doar în arealele care suntconsiderate curate.

O altã problemã care poate apãrea înzonele complet sãlbatice, sunt întâlnirilecu tigri aflaþi în sãlbãticie. Laos esteprintre puþinele þãri în care se maiîntâlnesc tigri sãlbatici. Aceºtia ºi-austabilit arealul în zona esticã a MasivuluiKhammouane, aproape de graniþa cuVietnam, deoarece aceastã zonã este maipuþin frecventatã de oameni. Nu existãdrumuri iar potecile sunt rare ºi dacã nusunt întreþinute constant, adicã tãiateplantele, vegetaþia le compleºeºte într-un singur an. Oamenii mai bãtrâni dinsat ne-au povestit îngroziþi ce înseamnão întâlnire cu un tigru, care este unanimal de peste 400 kg dar de o agilitatesenzaþionalã.


Ric

hard

HU

TT

LER

10 SPEOMOND � 13 � 2008

La întoarcere topografiem galeriaexploratã ºi zãbovim în fiecare pasajinteresant sã fotografiem. Când debu-ºãm în peretele galeriei principale, nehotãrâm sã încercãm o fotografie în caresã prindem ºi râul subteran cât ºi dimen-siunile golului care ne înconjoarã.Richard îºi pune trepiedul ºi deschidediafragma aparatului foto. Timp de 1minut ºi 30 de secunde declanºez de 30de ori blitz-ul cu numãr ghid 60. Înaintede primele declanºãri, cu ajutorul unuidispozitiv electronic fac sã explodeze ºi4 becuri cu fir de zirconiu, trase înplastic, care au numãr ghid 90. Afarã nedãm seama cã este singura fotografiecare a reuºit, restul încercãrilor nu auavut luminã destulã. Odatã reîntorºiacasã Richard îmi trimite un mail cupoza respectivã în care a descoperit ogalerie care se deschide în peretele opus.Noi nu am vãzut acea galerie din cauzaspaþiilor enorme din Xe Bang Fai!

Tot în aceeaºi zi reuºesc sã acostezpe malul stâng al râului, la km 3, într-unfel de fisurã adâncã unde intru cu tot cubarcã. Cu precauþiile de rigoare sã nuîmi sparg barca în septele din apã,pornesc în escaladã. Richard se opreºtecu barca în mijlocului râului ºi încearcãsã îmi ghideze traseul, dându-mi indi-caþii apropo de direcþie. Ne-am oprit aicideoarece am identificat o scurgereparietala imensã. Dupã ce termin esca-lada, privesc altimetrul ºi îmi dau seamacã am urcat 110 m înãlþime. ªi totul fãrãsã fiu asigurat cu coardã. Pasajele deescaladã liberã nu sunt dificile dar suntfoarte expuse. În situaþia unei cãderiifinalul poate fi tragic. Totuºi nu am pututrezista tentaþiei de a continua explorareacând galeria se aflã chiar deasupra mea.Ulterior Jean Francois îmi confirmã cã ºiei au încercat în 2007 prin partea stângãdar nu au putut ieºi pânã sus. Cobor dintavanul galeriei ºi îi chem pe Richard ºiJean Michel. Începem topografia gale-riei fãcând în acelaºi timp ºi câtevaobservaþii în carnetul de teren. Richardnu pierde ocazia de a trage câteva cadre.În partea de sus gãsim un fel de izvorvauclusian temporar ce împinge apaafarã cu destul de multã forþã în perioa-dele cu debit major. Urmele sunt eviden-te atât pe pereþii exteriori cât ºi pe podea.Din pãcate nu existã nici o continuareevidentã care sã ne scoatã afarã sau în altsistem de galerii. Diferenþa de tempera-turã între râul principal ºi cota +150unde mã opresc eu, undeva în tavanulunei galerii laterale, este de +7°C. Aici

atmosfera este aproape irespirabilã.Avem o dovadã în plus cã nu existã altegalerii deoarece aerul nu circulã deloc.La coborâre Jean Michel colecteazãcâteva specii de pãianjeni, ce au îndiametru 7-8 cm.

Întoarcerea în tabãra avansatã în-seamnã vâslit continuu pe 3 km contracurentului care pe alocuri este conside-rabil. Avem ºi 3 rapide la care ne dãmjos din barcã direct în apã ºi luãm bãrcileîn spate deoarece nu se poate trece altfel.Am senzaþia cã succesiunea de lacuri nuse mai terminã. Afarã e întuneric ºi nuîmi dau seama când suntem afarã. Poateºi din cauza oboselii ºi a algelor caresunt pe pietre în zona de intrare, unuldintre colegi alunecã pe un bolovan,chiar la trecerea ultimei rapide ºi esteluat de curent cu tot cu bagaje ºi barcã.Mã întorc dupã el ºi îl ajut sã traversezeprin curentul nervos al râului. De dataasta am avut noroc, nimeni nu s-aaccidentat.

Seara aflãm cã ºi ceilalþi colegi auavut succese. Ei au explorat mai multegalerii laterale în zona numitã Grotte desNuages, iar Helmut a colectat o speciede peºte total depigmentat care trãieºteîn câteva lacuri suspendate din zonarespectivã. Din nou o specie necunos-cutã pentru biologie!

La plecarea din tabãrã mã hotãrãscsã traversez cu barca toatã peºtera. Dejamã simt mult mai bine ºi nu mai vreausã iau din nou în piept obositoareapotecã ce traverseazã jungla. De ase-menea sunt foarte atras sã traversezcomplet peºtera Xe Bang Fai, deoarece

încã mã aflu sub influenþa lecturilor cuexplorãrile de la începutul secolului XX.Ceilalþi colegi care au mai fãcut traver-sarea mi-au recomandat cu cãldurã sã iesprin partea cealaltã a muntelui, deoarecepeisajul subteran este grandios.

� Nu am mai vãzut un asemenearâu subteran în Asia! mi-a spus Claude,care exploreazã de peste 30 de ani prinacest continent.

Este ºi ultima zi de lucru în Xe BangFai, fapt pentru care trebuie sã dezechi-pam tot ce mai existã prin peºterã. Nuºtiu dacã am avut ºansa sau aºa s-animerit dar am ieºit din peºterã împre-unã cu Richard, exact înainte de apusulsoarelui. Lumina este mult mai bunãpentru fotografiat, tot peisajul este viratîn tonuri de oranj ºi roºu. Cerul albastrunu are nici un nor care sã îi tulburepuritatea. Natura parcã a împietritînainte de venirea nopþii. La adapostulîntunericului toate vietãþile încep sã semanifeste. Noaptea auzi tot felul depãsãri ºi insecte, iar în nãri simþi aromeleplantelor care respirã o datã cu tine.Acum este liniºte. Vâslim uºor pe laculce este chiar la ieºirea din peºterã. Amsenzaþia cã timpul parcã s-a oprit în locºi eu chiar aº vrea sã fie aºa. Din sat sesimt acele miresme inconfundabile alefocului fãcut cu lemne de aici. Cred cãnumai în Masivul Khamouanne dinLaos, fumul miroase astfel ºi sunt siguracum cã l-aº putea recunoaºte dintr-omie de mirosuri. Încercãm sã facemslalom printre plasele pescarilor din sat.Râul ne poartã aproape de ambelemaluri. Ne lãsãm sã plutim în curentul


Ber

nard

GA

LIB

ER

T

SPEOMOND � 13 � 2008 11

slab care ne poartã bãrcile. Apa esteturcoaz ºi datoritã limpezimii vedembancurile de peºti ce înoatã.

Aceasta este ambianþa cu care plecdin Laos, adânc întipãritã în minte! Oimagine vizualã ºi olfactivã greu dedescris în cuvinte.

Ne trezim din starea de contemplaþiedeoarece ne aducem aminte cã acumeste perioada în care þânþarii încep sãatace, deci trebuie sã ne protejam!

Baci � o ceremoniemisterioasãÎn ultima searã petrecutã în Ban NonPing, sãtenii ne-au pregãtit o ceremonie/sãrbatoare, pe care ei o numesc Baci. Lacãderea nopþii, toþi bãtrânii satului s-auadunat ºi au venit la Maison d�hotes undestãteam noi. Cu ei bineînþeles a venit ºiliderul lor, cel mai înþelept ºi cel maiascultat dintre toþi. Este interesant cumaici s-au pãstrat douã structuri în paralel.Primarul care este numit de administraþialocalã ºi sfatul bãtrânilor. Sunt douãlucruri care funcþioneazã împreunã ºicare se împletesc între tradiþional ºimodern. Cea mai bãtrânã femeie din sata venit la noi cu o ofrandã de tip Lao. Unfel de sfeºnic împodobit cu bumbac dediferite culori, ºi ornat cu un fel deramuri. În mijloc este aºezatã o gãinã carea fost sacrificatã în cinstea noastrã. Totula fost aranjat pe un covor special care sefoloseºte numai la ceremoniile religioase.Am fost cu toþii invitaþi sã luãm loc pecovor nu înainte de a ne descãlþa. Ne-amaºezat în cerc în jurul obiectului religios.Cei mai bãtrâni au început sã spunã rugã-ciuni pentru noi ºi pentru familiilenoastre. Apoi fiecare a trecut pe la câteunul dintre speologi ºi în timp ce ne-alegat la mânã o bucatã de bumbac alb aspus o rugãciune. Bucãþile de bumbac aufost rupte din ofranda Lao.

� Pentru ce se roagã? l-am întrebatpe Charles.

� Se roagã pentru sãnãtatea ta,pentru familia ta, sã te întorci sãnãtosacasã, sã ai cât mai mulþi copii, sã fiibogat ºi tot aºa.

� ªi toate astea sunt numai pentrunoi! am rãmas eu destul de mirat.

� Da, aceºti oameni s-au bucuratfoarte mult cã am ales satul lor cadestinaþie.

Momentul capãtã valenþe emoþionaleputernice. Mã uit ºi la colegii mei ºi îi vãdcuprinºi de importanþa momentului. Mã

uit la laosieni ºi citesc pe faþa lor bunã-tatea ºi dorinþa de bine. Sunt oamenifoarte dedicaþi religiei. Mã simt ciudatcând vãd oameni care poate au dublulvârstei mele ºi care se apleacã în faþa meacu mâinile împreunate înainte. Le rãs-pund cu aceeaºi atitudine de respect.

La sfârºitul rugãciunilor, fiecaredintre cei bãtrâni ne face o urare careeste tradusã de Claude, apoi ne cântãcâteva cântece ºi incantaþii religioase.

La rândul nostru le transmitemaceleaºi sentimente ºi gânduri bune prinintermediul interpretului. Apoi punempe covor tot ce am adus pentru ei:rechizite pentru ºcolari, diverse obiecteutile pentru învãþãtori, tricouri ºi alteechipamente utile pentru sãteni.

Laosienii se apleacã cu toþii pânã lapãmânt ºi stau aºa câteva secunde însemn de mulþumire. Apoi liderul bãtrâ-nilor ia toate aceste obiecte ºi le duceîntr-o casã din sat. Le va împãrþi celor-lalþi numai dupã reguli cunoscute de el.Nimeni nu are nimic de comentat cu toþiifiind cu capul în pãmânt.

La sfârºitul ceremoniei religioasesuntem invitaþi sã bem o bãuturã fer-mentatã din orez în vase de lut. Aceastãbere localã se bea în doi cu paie dinbambus. Fiecare grup de douã persoanetrebuie sã bea echivalentul a trei cãni pecare un observator le toarnã cu apã înlocul lichidului consumat. Nu poþi sãpãcãleºti ºi trebuie sã bei pânã la capãt,adicã pânã când ce-a de-a treia persoanãspune cã e OK. Acesta este un momentla care ne distrãm de minune ºi la carene apropiem de laosieni. Pe timpulultimelor zece zile chiar dacã am fostîmpreunã pe teren, ei au pãstrat o distan-þã faþã de noi sau poate chiar ºi noi faþãde ei.

Sãrbãtoarea se terminã cu cântecelelui Jean Michel la chitarã ºi ale învaþã-torului din sat la muzicuþã. La sfârºitJean Michel îi oferã chitara tânãrului.Acesta vãdit încurcat de moment oacceptã ºi îi oferã în schimb muzicuþa.Explicaþia e simplã: în Laos trebuie sãfaci un cadou la fiecare dar pe care îlprimeºti!

Finalul expediþieiÎn ziua de marþi, 26 februarie 2008, ne-am strâns tabãra din satul Ban Non Ping.Toate bagajele ºi cei zece speologi amîncãput în douã mici camioane necaro-sate, în spate, acoperite numai cu oprelatã. ªtiam deja ce ne aºteaptã de la

venire. Un drum de 6-7 ore prin prafulfin al Laos-ului. Cãile respiratorii suntcele mai afectate în aceste momente faptpentru care ne-am protejat fiecare cumam putut, cu mãºti sau cârpe legate lagurã. Drumul forestier ºerpuieste peste100 km prin pãdurea tropicalã a masi-vului Khamouanne. Datoritã seceteiprelungite din luna februarie, nu maiexistã pic de apã la exterior. Totul nueste decât pãmânt uscat ºi praf roºu.

La întoarcerea acasã am gãsit acelaºipraf roºu în aparatul foto, în cameravideo ºi în toate lucrurile pe care amîncercat sã le izolez cât mai bine. Dato-ritã granulaþiei foarte fine ºi a curentuluide aer creat în spatele camionului, prafulintrã sub prelata ºi ne sableazã cuadevãrat. La fiecare orã ºoferul trebuiesã se opreascã la o sursã de apã sã nespãlãm ºi sã ne hidratãm un pic.

La ieºirea din zona centralã aKhamouanne-ului am intrat pe drumuriparþial asfaltate. De-a lungul drumului seînºiruie piramidele de calcar. Acest reliefl-am întâlnit ºi în regiunile Guizhou ºiYunnan din China, cât ºi pe alocuri înThailanda, este foarte pitoresc ºi speci-aliºtii îl numesc: carst de piramidã (carstdes pitons fr.). Datoritã eroziunii diferen-þiate, au rãmas la exterior numai aceºtimartori de eroziune de formã conicã, cudiverse înãlþimi ºi grosimi. Dacã te uiþiatent, se vãd gurile de peºterã prezente înversanþi, care demonstreazã existenþaunor vechi galerii prin respectiveleformaþiuni stâncoase. Practic atât tavanulcât ºi podeaua galeriilor a fost erodatãcomplet nerãmânând decât gurile deintrare în galerie. Distanþele între pirami-dele de calcar sunt uneori de ordinulmetrilor, dar pot exista ºi câmpii decâteva sute de metri lungime. În acestezone relativ plane, locuitorii au amenajatbazine independente pe care le irigã ºi încare cultivã orez. Lipsa apei este evidentãacum, dar pe alocuri mai zãrim petice deverde crud, acolo unde localnicii au gãsitsurse de apã. În marea majoritate versan-þii piramidelor calcaroase sunt acoperiþide o vegetaþie luxuriantã, neprimitoare,cu mulþi þepi, dezvoltatã mai mult înapropierea solului decât pe înãlþime.Toate prospecþiunile pe care le-am fãcutîn aceste zone s-au oprit din cauzaimposibilitãþii de a trece de vegetaþie.Totuºi, aceste piramide sunt ideale pentruescaladã. Am vãzut de-a lungul drumuluipereþi de peste 50-60 m înãlþime, ce parsãnãtoºi ºi pe alocuri au tendinþa de a sesurplomba peste bazã.


12 SPEOMOND � 13 � 2008

Cu cât ne apropiem de Gnommalatobservãm tot mai multe lucrãri ºi ame-najãri ale drumurilor aflate în construc-þie. Acum câþiva ani a debutat un proiectmajor în Laos. Construirea unei salbe dehidrocentrale pe râul Nam Theun. La oraactualã este al doilea proiect din lume camãrime, de construcþie a unei hidro-centrale, dupã proiectul din China,�Cele 3 defilee (chei)� pe râul Yangtze.Hidrocentrala Nam Theun va inunda osuprafaþã de 450 km2 în toamna anului2008. Puterea instalatã totalã va fi de1100 MegaWatt. Prin aceste lucrãriaproximativ 7000 de persoane vor finevoite sã îºi mute locuinþele. Odatã culucrãrile de amenajare au fost deminatemarea majoritatea a câmpurilor ce vor fiinundate sau în care se va muta popu-laþia strãmutatã. Pânã în septembrie2007 fuseserã dezamorsate peste 15.000de explozive gãsite pe teren!

Investiþia totalã a hidrocentraleiajunge la 1,5 miliarde de dolari. Per totalaceastã construcþie va însemna un plus devenit pentru Laos ºi multe avantaje pen-tru locuitorii din aval de baraj, deoarecevor avea acces tot timpul anului la o sursãconstantã de apã pentru irigaþii. Astaînseamnã hranã mai multã pentru popu-laþie. Se estimeazã cã prin vânzarea a95% din energia electricã cãtre Thailandase va eradica 50% din sãrãcie pânã înanul 2015. Proiectul este finanþat debanca mondialã ºi este construit desocietatea francezã EDF. Chiar dacã afost puternic criticat de organizaþiiecologiste din Laos ºi din lumea întreagã,odatã cu trecerea timpului oamenii auînþeles importanþa acestui proiect.

Din Gnommalat intrãm pe asfalt ºiscãpãm de praf pentru vreo orã. Înaintecu 50 de km de Thakek o luãm cãtrenord. Þinta noastrã este satul BanThatot.

În zilele care au rãmas pânã în 1 mar-tie vom explora în zona carsticã înveci-natã ºi în zona central-esticã la Nord deNhommalat, de-a lungul marginii ves-tice a masivului carstic Khamouanne.La sosirea în satul Ban Thatot avem osurprizã. Vom fi cazaþi într-un vechitemplu ce acum a fost dezafectat.

Noul templu troneazã lângã noi. Întemplu ne întâmpinã un cãlugar budistîmbrãcat în veºmintele specifice deculoare portocalie.

Zona Ban Thatot ne-a adus multesurprize în zilele în care am încercat são cunoastem ºi sã o explorãm. În primulrând din cauza drumurilor foarte acci-

dentate, maºinile noastre au cedat ºi amfost obligaþi sã mergem pe jos foartemult. Recordul l-am înregistrat în ziuade 28 februarie când am mers pe josîmpreunã cu Jean Francois, 31 km. Þintanoastrã a fost peºtera Nam Koang. Aiciexplorãrile s-au oprit chiar aproape deintrare datoritã descoperiri unei zone cunisipuri ºi argile miºcãtoare. Numai Celde Sus ºi gândul cel bun ne-au oprit dinînaintarea noastrã vijelioasã care ne-ar fiputut fi fatalã. Am reperat mai multepierderi la limita masivului carstic princare se dreneazã un lac, ce are în sezonulploios un diametru de 3 km.

O altã zonã de interes a fost peºteraMarie Cassan ºi bazinul Nam Phou. Aicidupã mai multe zile de prospecþiuni s-audescoperit 4 surse carstice ºi mai multepierderi. Toate aceste obiective cât ºicontinuãrile din Marie Cassan le vomaborda într-o expediþie viitoare printehnici de scufundare speologicã auto-nomã. Din corelarea datelor de pe hartazonei am înþeles cã toate descoperirilenoastre fac parte din acelaºi sistemcarstic. Un puzzle din care acum lipsesccâteva piese.

Peºtera Marie Cassan este foarteimportantã pentru satul Ban Thatotdeoarece are o sursã de apã permanentã,cu un debit important, iar la gura ei afost amenajat un lac de acumulareartificial, care prezintã principala sursãde apã potabilã ºi pentru irigaþii. Deja ºisatele mai îdepãrtate au sãpat canale deirigaþii pentru a aduce apa în plantaþiilelor de orez. Sezonul secetos este perioa-da cea mai durã pentru localnici deoare-ce hrana este puþinã. Pentru a ajunge lamaturitate ºi a fi cules, orezului îi trebuie3 luni.

EpilogAm plecat din Laos cu o puternicãimpresie de admiraþie pentru acest poporcare trãieºte într-o mare sãrãcie ºi încondiþii naturale dificile. Totuºi aceºtioameni au dat dovadã de o bunãtate ºi obunãvoinþã nemaiîntâlnite în multe locuripe pãmânt. Îmi va fi greu sã uit ajutorulpe care mi l-au dat în momentele în caremi-a fost greu.

Am plecat îndrãgostit de peisajele dinKhamouanne cu gândul la cerul albastrude searã ºi la piramidele de calcar aco-perite de vegetaþie luxuriantã. Cu greuvoi uita limpezimea apelor turcoaz ºicâmpurile parcelate ºi cultivate cu orez.

Deja acum ne pregãtim pentru vii-toarea expediþie din 2010. Atunci vomîncerca sã explorãm peºterile scufun-date, sã mergem pe calea ascunsã,întortocheatã ºi necunoscutã a apei, careeste atât de doritã de oameni. #


Participarea româneascã la expediþia«Xe Bang Fai 2008», a fost susþinutã de:

$T.L.B. � The Learning Business

sponsor principal$

Romantiq InteriorsAlpin ExpeSpelematTop Plast

Adventure Campsponsori$

Federaþia Românã de Speologiefinanciar ºi logistic

Jean

Mic

hel O

ST

ER

MA

NN

SPEOMOND � 13 � 2008 13

Raport preliminar alExpediþiei

«Xe Bang Fai 2008»Regiunea: Provincia Khammouane,

în partea de est a masivului cu acelaºinume. S-au fãcut explorãri în peºtera XeBang Fai ºi în zona carsticã învecinatã ºiîn zona central-esticã la nord de Nhom-malat ºi de Ban Tathot, de-a lungul mar-ginii estice a zonei carstice.

Organizator: Groupement Spéléolo-gique de l�Université de Montpellier (34)et Groupe Spéléo-Corrèze (19).

Alte asociaþii participante: SociétéSpéléologique de l�Ariège-Pays d�Ol-mes (09), Federaþia Românã de Speolo-gie, Groupe Spéléologique, Scientifiqueet Sportif (24), Geokarst Aventures, Spé-léo-club de Montpeyroux (34), ClubAllemand de speleo.

Expediþia a beneficiat de patronajulFederaþie Franceze de Speologie � F.F.S.prin Comisia Relaþii Exediþii Interna-þionale � C.R.E.I.

Responsabili de expediþie: CharlesGhommhid, 113 rue du Mas du Juge 34Saint-Gély du Fesc ºi Claude Mouret, LaTamanie 87380 MAGNAC-BOURG.

Participanþi: Bernard GALIBERT,Charles GHOMMHID, RichardHUTTLER, Tudor MARIN, ClaudeMOURET, Jean-Michel OSTERMANN,Daniel PIOCH, Jacques ROLIN, HelmutSTEINER, Jean-François VACQUIÉ +Participants laotiens.

Perioada de desfãºurare: 14 februarie- 3 martie 2008.

Cea de-a ºaptesprezecea expediþiespeologicã a echipei de mai sus înMasivul Khammouane a avut ca obiec-tive terminarea explorãrilor râuluisubteran Xe Bang Fai ºi continuareacercetãrii ºi explorãrii marginii de nord-est a karstului aflat la nord de BanTathot, unde mai multe peºteri au fostreperate în anul 2004.

Sistemul Xe Bang FaiAu fost continuate explorãrile din anii

1995 ºi 2007. În anul 1995 a fost efectuatãridicarea topograficã a râului subteran câtºi a câtorva galerii laterale cu acces maiuºor (grotte des Nuages, diverse balcoanesuspendate deasupra râului subteran).Dezvoltarea totalã a peºterii a atins atuncipeste 9 km. Explorãrile fãcute în 2007 pegaleriile laterale au adus dezvoltareapeºterii spre cifra de 12 km.

Anul acesta au fost realizate 14 turede explorare în care:� s-au topografiat mai mulþi afluenþi în

grotte des Nuages ºi s-a gãsit o ieºirela exterior în amontele reþelei fosile;

� s-au topografiat galeriile explorate înTham Pha Rusi ºi în zona activã;

� topografierea unei galerii numite �aamericanilor� care iese la exterior;

� s-a explorat ºi cartat un mic sistemaflat la 350 m de resurgenþã, care seterminã cu un sifon, dupã o reþea degalerii de mari dimensiuni;

� s-au realizat mai multe cãþãrãri depeste 100 m înãlþime ce au debuºatîn galerii fosile ºi balcoane suspen-date deasupra activului principal.

Masivul carstic din zonasistemului Xe Bang Fai

� Tham Ene (polia izolatã): s-au cartat2 galerii laterale (aprox. 0,5 km) înacestã peºterã fosilã ºi au fost stu-diate cercurile negre de pe sol. Pealocuri cercurile depãºesc 5 m îndiametru ºi se intersecteaza între ele.Au fost denumite peiorativ: �cer-curile vrãjitorului�. Geneza acestorcercuri este încã necunoscutã d.p.d.v.geologic.

� Tham Koy (în aceaºi polie): s-aucartat 0,7 km în aceastã peºterã fosilã.

� S-au gãsit 4 pierderi impenetrabile înaceeaºi polie, dintre care într-unaintrã un fir de apã.

� S-au fãcut prospecþiuni în polia BanNa (unde se aflã ºi urmele unui vechisat, pãrãsit acum 200 de ani).

� S-au fãcut mai multe cãutãri de-alungul falezei situate la sud depeºtera Xe Bang Fai. Au fost gãsitemai multe peºteri mici care funcþi-oneazã ca izvoare temporare.

� S-a cartat peºtera Tham Ney, care seaflã în amonte de intrarea în XeBang Fai. Dezvoltare: 1,3 km. S-auoprit explorãrile dupã ce s-a debuºatîntr-o salã de mari dimensiuni.

Zona de nord-est a MasivuluiKhammouane, sectorul situat la

Nord de Ban Tathot ºi Nhommalat:� În sectorul situat amonte faþã de

explorãrile din 2003 (bazinul NamPhou): s-au fãcut mai multe pros-pecþiuni în care s-au descoperit 4surse (izvoare) carstice înnecate ºimai multe pierderi. S-a cartat unponor (0,2 km) ºi un izbuc (0,6 km).

� Mai la nord s-a cartat peºtera BanVang Yiam (1km aprox) ºi doarînceputul peºterii Nam Koang (aiciexplorãrile au fost oprite de nisipuriºi argile miºcãtoare). În zona delângã Nam Koang au fost gãsite 5pierderi impenetrabile cu dezvol-tarea maximã de 50 m.În total s-au topografiat aproximativ

5 km de noi galerii, cu preþul unormarºuri de apropiere care uneori au fostfoarte lungi. Practic au fost adãugate noigalerii sistemelor explorate în ultimii 16ani. Cele mai fructuoase prospecþiuni aufost fãcute în zona Nam Phou. Au fostrealizate câteva mii de fotografii (inclu-siv fotografii de peºterã) ºi au fost filmateaproximativ 8 ore de imagini brute. Unfilm de prezentare a expediþiei este înlucru. În peºterã s-au folosit tehnicispeciale de fotografiere: blitzuri, becuriexplozive cu zirconiu, ecleraje puterniceetc., impuse de spaþiile enorme alegaleriilor. O micã diaporamã a fost dejarealizatã de Richard Huttler.

În prezent existã un acord cu Televi-ziunea Românã care va realiza un mate-rial de prezentare ce va fi ilustrat într-unadin emisiunile sale din zona cultura-social.

În timpul expediþiei au fost fãcutemãsuratori ºi observaþii ºtiinþifice atât înzonele carstice cât ºi în alte zone. Au fostrealizate mai multe colectãri de faunã,care dupã primele evaluãri ne fac sã cre-dem cã au fost descoperite ºi referenþiatemai multe specii noi pentru biospeologieºi biologie în general.

Vremea a fost mult mai rece decât înmod normal. Frecvent în zonã de muntetemperatura ajungea la 10°C noaptea ºi17-20°C ziua, iar vântul a suflat în rafalece depaseau 70 km/h.

Temperatura apei în primele zile afost în jur de 15°C. Zile în ºir nu am vãzutsoarele din cauza stratului gros de nori.

S-a realizat ajutorarea ºcolii din satulBan Non Ping cu rechizite, alte echipa-mente ºi sfaturi. La ora actualã adminis-traþia centralã a reunit 3 sate pe lângãsatul Ban Non Ping, iar la ºcoalã mergdeja 164 de copii.

Relaþiile cu localnicii au fost caîntotdeauna foarte bune, ceea ce neîndreptãþeºte sã plãnuim o nouã expediþieîn zonã. Existã premisele pentru relizareaunei expediþii speologice de scufundareîn zonele de mai sus cât ºi în alte zoneprospectate ºi explorate în 2006.


14 SPEOMOND � 13 � 2008

Gândul de a organiza aceastãexpediþie în România s-anãscut într-o altã expediþie, în

Papua Noua Guinee 2005.În serile lungi petrecute în bivuacu-

rile din junglã am discutat cu LaurentMestre despre potenþialul explorativ îndomeniul sifoanelor din România. Totatunci i-am explicat complexitatea ºidificultatea unor explorãri subacvatice,datorate condiþiilor specifice, mai ales înMunþii Apuseni. Laurent a aflat cã sifoa-nele de aici sunt strâmte, au ape reciuneori ºi aproape toate sunt tulburi. Aînþeles atunci ca nu seamãnã deloc cusifoanele din Laos, Vietnam sau Patago-nia. Cu toate astea nu a renunþat ºi areuºit sã-ºi motiveze colegii pentru aveni în România.

Între 15 ºi 26 septembrie 2006,Richard Huttler, Regis Brahic ºi LaurentMestre au venit în România pentru apregãti expediþia ce s-a desfãºurat în2007.

Aceastã primã turã a fost un bun pri-lej de a lua contact cu speologii ºi speo-logia din România în general, dar ºi cusifoanele din Masivul Pãdurea Craiului,mai ales.

Atunci am înþeles complexitatea uneiastfel de acþiuni ºi am mai înþeles cã tre-buie sã colaborãm cât mai strâns întrecele douã echipe pentru a putea aveasucces în demersurile noastre.

Pentru România am sperat ca aceas-tã acþiune sã fie un nou imbold, un nouînceput pentru explorãrile subacvatice,mai ales pentru scafandrii speologi ro-mâni care sunt mai tineri. Trebuia sãprofitãm de experienþa ºi de materiale-le francezilor pentru a forma câþiva oa-meni pe calea acestor explorãri dificile.Dupã plecarea lor nu va depinde decâtde noi sã ducem firul ghid mai departe.

Urmare a mai multor întâlniri avutede francezi, care au tratat cu cea maimare seriozitate aceastã expediþie, s-aavansat cu organizarea. Eu m-am ocupatde partea logisticã ºi de aprobãrile nece-sare în România în strânsã legãturã cuViorel ºi Ioana, care au fãcut parte ºi dinechipa preexpediþiei din 2006.

Am hotãrât ca tabãra de bazã sã fieîn satul Runcuri de la Roºia, în locaþianumitã Tradiþional Casa, iar zonele deexplorare sã se afle în Masivul PãdureaCraiului ºi Bihor.

Iniþial trebuia sã gãsim un camioncare sã transporte aproximativ o tonã demateriale colective ºi individuale deexplorare. Dupã mai multe discuþii ºivãzând care sunt formalitãþile vamalecât ºi costurile de pe piaþa de transportinternaþional am hotãrât cã francezii vorveni cu trei maºini ºi cu o remorcã de500 kg.

Perioada stabilitã a fost 10 august -2 septembrie 2007.

Francezii au sosit în 2 echipe la osaptãmânã distanþã.

În prima echipã au venit: GuillaumeTixier, Annick Saury, Damien Vignoles,Marylin Hanin ºi juniorul Alex � cel maimic membru al expediþiei.

Cel de-al doilea val a fost constituitdin: Laurent Mestre, Regis Brahic,Chantal Messiant, Jean Michel Vallon,Stephane Lips.

Încã de la început expediþia a avutdiverse probleme colaterale speologiei,unele mai importante sau mai grave de-cât altele: accident ºi panã cu remorca peautostradã, baie de ulei spartã, rãnirea lamânã a lui Jean Michel, deces în fami-lie cât ºi accidentarea gravã la cap amicuþului Alex de numai un an ºi jumã-tate. Cu toate astea m-am bucurat foar-te mult cã în activitatea de explorarespeologicã nu s-au întâmplat incidente,lucru care e poate cel mai important.

Printr-un adevãrat spirit de echipã ºiprintr-o mare solidaritate între noi toþiam reuºit sã trecem peste toate obstaco-lele care ni s-au pus în cale. Colegiispeologi francezi au plecat din Româniacu o puternicã impresie ºi cu dorinþa dea reveni poate în 2009 sau 2010.

Sâmbãtã 25 august s-a desfãºurat uncurs de iniþiere în scufundarea de peº-terã. S-au prezentat echipamentul folo-sit în scufundarea speologicã, cât ºi di-verse tehnici de echipare, progresie ºireacþii în situaþii de excepþie. Cursul s-aterminat printr-o discuþie despre scufun-darea speologicã în general cu diverseîntrebãri din partea noastrã.

Expediþia internaþionalã de explorare speologicã ºi subacvaticã

infinit de apãTudor MARIN � �Focul Viu� Bucureºti

Reg

is B

RA

HIC

SPEOMOND � 13 � 2008 15

Partea practicã a cursului s-a desfã-ºurat în fiecare zi în turele de explorare.Cu toate astea s-a simþit lipsa unui sifonadânc, mai puþin dificil ºi cu o vizibili-tate mai bunã pentru a exersa toate aces-te tehnici. La acest curs au participat 14speologi români, unii veniþi special nu-mai în week-end-ul respectiv pentru aînvãþa ceva de la experimentaþii scafan-drii speologi francezi.

La finalul expediþiei putem spune cãam topografiat peste 4,5 km de galeriidin care 2,5 km de galerii au fost explo-rate în premierã.

Sper cã aceastã expediþie a constituitpunctul de start în scufundarea depeºterã pentru câþiva speologi români.

Participanþi români:Bogdan Tomuº, Sindy ºi Codruþa

Toth, Tudor Revnic - �Alien�, TudorMarin, Viorel Lascu, Ioana Meleg, Mi-hai Baciu, Alexandra Hillebrand, OvidiuMãrcuº, Dorel Borodan, Tudor Rus ºiechipa Salvamont Bihor.

Expediþia a fost organizatã de Aso-ciaþiile: Geokarst Aventure, VulcainLyon, Adams, Exploreur, SDNO ºi LesTaupes Palmees, sub patronajul Fede-raþiei Franceze de Speologie prin Comi-sia de Relaþii ºi Expediþii Internaþionale� CREI ºi al Federaþiei Române deSpeologie.

Mulþumiri echipei Salvamont Bihorpentru ajutorul dat în timpul expediþieiºi Tradiþional Casa pentru gãzduire.

1. Izbucul Topliþa de Roºia(Sistemul Ciur Ponor -Topliþa de Roºia)A reprezentat principalul obiectiv explo-rativ al nostru.

Intrarea se aflã în talvegul vãiiTopliþa de Roºia, ce curge spre partea denord a satului Roºia.

În zona de intrare existã 5 sifoane re-lativ simple, echipate cu fir ghid, cel mailung fiind ultimul, care ajunge la aprox10 m lungime ºi 5,5 m adâncime, undela mijloc existã ºi o lejerã restricþie.Porþiunile aerate dintre sifoane nu suntfoarte lungi ºi se pot parcurge relativ le-jer mai mult în picioare decât în înot.

Atenþie la echiparea mai puþin con-fortabilã a sifoanelor 3 ºi 4!

Temperatura apei este în timpul ve-rii de aproximativ 9-10°C, ceea ce faceagreabilã scufundarea într-un combi-nezon de neopren de 5 mm.

La ieºirea din S5 existã o plajã undese poate lãsa echipamentul ºi se poatecontinua explorarea direct pe firul apei.Dupã câþiva metri galeria principalã esteblocatã de prãbuºiri de mari dimensiuni

ºi se recomandã ocolirea pe sus, pentrua evita pasajele strâmte ºi semiînnecatede pe cursul activ.

Dupã încã câþiva metri parcurºi înporþiunea fosilã coborâm la activ ºi nu-l mai pãrãsim pânã la intrarea în Sifonul6 ce face legãtura cu peºtera Ciur Ponordupã încã 2 sifoane: S7 ºi S8.

Aspectul general al galeriei este de 5m lãþime pe 10 m înãlþime. În zona situa-tã la peste 2 m înãlþime de talvegul râu-lui se gãsesc frumoase formaþiuni dediverse mãrimi ºi forme.

Ultimele 3 sifoane sunt relativ scur-te: în jur de 5 m lungime ºi 2 m adânci-me. Atenþie: în ultimul sifon, care iese înCiur Ponor (S8), firul ghid trece prinpartea mai îngustã a galeriei!

Galerii fosile explorate între cele 2zone cu sifoane:� Cum urci pe bolovani în partea dreaptã(toate reperele sunt date cum mergi cãtreamonte) dupã ce se pleacã de la S5 amexplorat o galerie de 75 m, ce debuteazãcu o scurgere. Finalul este blocat.� La 223 m de intrare pe partea stângã afost escaladatã o mare scurgere stalag-miticã. Dupã 120 m galeria se blocheazãdin cauza argilei.� La 430 m de intrare pe partea dreaptãa fost cãþãratã o altã scurgere care pãreacã accede într-o galerie de mari dimensi-uni. Din pãcate ºi aici totul se blocheazãdupã câþiva zeci de metri.

infinit de apãInfinit de apã

16 SPEOMOND � 13 � 2008

� La 475 m o nouã escaladã de 8 m darcare nu ne aratã decât un dop de argilã,cât ºi depozite impresionante ca gro-sime, în acest sector.

Ca observaþie generalã: se poate în-tâlni în orice galerie suspendatã un stratde argilã consistent ceea ce aratã cã la unanumit moment dat a existat un nivelmare al apei care a permis sedimentarea.

Afluenþi exploraþi:� Afluentul H este situat dupã Sala Mare,la 800 m de la intrarea în peºterã.Intrarea se aflã printre bolovanii de laconfluenþã, pe care trebuie sã te caþãri.Galeria continuã pe partea dreaptã. Seurcã pe un mic activ de aproximativ 0,5l/s, apoi observãm cã apa vine pe ogalerie meandratã din partea stângã,parcursã pe 100 m, dar netopografiatã.Mergând în continuare pe cursul princi-pal regãsim apa dupã câþiva zeci demetri. Galeria este largã de 6 m darplafonul coboarã progresiv. Explorareas-a oprit la un pseudosifon cu curent deaer aspirant.� Reþeaua de galerii C este situatã la1160 m de la intrare pe partea dreaptã.dupã o escaladã de 11 m urmatã de unascurtã de 3 m ajungem într-o salã. Deaici sunt vizibile 2 continuãri. O esca-ladã de aproximativ 40 m pe care amfãcut-o mai ales printre formaþiuni demari dimensiuni, dar cu probleme dincauza argilei prezente peste tot. Totul seblocheazã ºi se ajunge în tavanul galerieide unde coborârea este mai dificilã ºi selasã cu deteriorarea costumului de neo-pren. În schimb în partea stângã dupã untârâº de 30 m ºi o cãþãrare de 3 m ajun-gem la o prãpastie. Aceasta o trecemprin echiparea unei tiroliene de 20 m. Deaici intrãm într-o mare galerie, acoperitãcomplet de argilã. Peste tot este depusun praf fin alb care acoperã argilaaproape complet. Un peisaj bizar ºinemaintâlnit de noi pânã acum. Totul se

terminã într-o gaurã prin care suflã unviolent curent de aer. Probabil cã prinacest punct se pot ºunta S6, S7 ºi S8, dareste nevoie de o lungã decolmatare.� Afluentul E este cel mai clar afluent alactivului principal. El se afla la 1205 mde intrare. Debitul este foarte scãzut vara(1 l/s). Galeria este îngustã ºi puternicmeandratã. În 2 puncte trebuie trecuteniºte mici pseudosifoane ce sunt puþindeschise. În final galeria se lãrgeºte ºiajungem la o escaladã de 11 m. În acestpunct galeria are aspectul unui meandrufoarte înalt ºi destul de larg pe alocuri(2-3 m). Având în vedere crusta de calcitde pe mijlocul cascadei, cât ºi consisten-þa generalã a calcarului din aceastã zonã,hotãrâm sã o escaladãm la artificial cuajutorul unui perforator ºi a tehnicilorspecifice. Dupã cãderea mea spectacu-loasã datoratã cârligului Goutte d�eaucare a rupt un colþ de stâncã, reuºesc sãies deasupra cascadei ºi sã amarezcoarda de progresie pentru ceilalþi.Totuºi sus am o mare surprizã, gãsescurme de încãlþãri pe porþiunile cu argilã.Deci cineva a mai urcat aici. Dupãdiscuþiile avute cu Poºme, se pare cãaceastã cascadã a fost urcatã la liber (cenebuni !) de Vladi Dudnic ºi Guºã înanii �84-�85 pe timpul unei tabere aFocului Viu. Continuãm pe firul apei ºidupã încã o escaladã de 3 m se ajunge lao bifurcaþie. Pe firul apei se ajunge la ocascadã de aproximativ 18 m ce curgedin plafonul galeriei, ºi pe care se poateurca numai pe un perete puternic sur-plombant. Peretele este friabil ºi plin deformaþiuni. Un obiectiv explorativ am-biþios! Pe partea cealaltã se poate urca laliber direct în sus pe acest mare meandrupe care curge apa. Dupã încã 20 m seajunge la o escaladã ce trebuie fãcutã laartificial. Practic dacã din acel punctcazi vei ajunge minim 20 m mai jos, astadacã ai noroc ºi nu te duci încã 11 m.

Aici s-au oprit explorãrile noastreurmând sã revenim cândva!

Per total, tot acest sistem are acum odezvoltare de 3005 m ºi o denivelare de106 m. Mai mult de jumãtate din dezvol-tare a fost exploratã în premierã în tim-pul expediþie noastre.

Acum Sistemul Ciur Ponor-Topliþade Roºia a depãºit 21 km, fiind unul din-tre cele mai importante din România.

Toate aceste explorãri au fost rodulîntregii echipe ºi s-au realizat prin inter-mediul a peste 30 de scufundãri!

2. Peºtera GruieþSe aflã în versantul stâng al Vãii ªteaza,în aval de izubucul Roºia.

Apa care iese prin Gruieþ dreneazãpierderi impenetrabile cu un potenþial dedenivelare de 300 m.

Istoric: peºtera a fost exploratã despeologii români din ani �70-�80 înporþiunea aeratã.

O tentativã de a trece sifonul fãcutãde Richard ºi Laurent în septembrie2006 s-a oprit din cauza lipsei de mate-rial adaptat pentru fixarea firului ghid.

Pe 28 august Stephane Lips încearcãtrecerea acestui sifon reputat pentru tul-burimea sa! Dotat cu tuburi de plastic de10 mm diametru ce se pot fixa în argilagroasa pentru fixarea firului ghid, Ste-phane reuseºte sã înainteze 10 m pe odenivelare de 6 m. Explorãrile sunt opri-te din cauza dimensiunilor foarte mici ºia argilei lichide în care se face scufun-darea. Galeria coboarã între plafon ºistratul de argilã pânã la impenetrabil.

Stephane mi-a spus: �Am avut sen-zaþia cã mã scufund într-un fel de lichidvâscos format din argilã. Nu mai are ni-mic de-a face cu apa�.

De replonjat dupã o puternicã viiturãsau de fãcut un pompaj.

Infinit de apãInfinit de apã

SPEOMOND � 13 � 2008 17

3. Izbucul CãbeºtilorIntrarea se situeazã într-o captare amon-te de satul Cãbeºti. Debitul estimat estede 10 l/s.

Izbucul a fost plonjat în premierã înaceastã expediþie. În data de 20 augustLaurent, Stephane ºi Sindy au fãcut odezobstrucþie la intrare, mutând blocuride stâncã de peste 50 kg. Stephane faceo primã scufundare pe o lungime de 30m.

În ziua urmãtoare prin 3 scufundãrisuccesive ale lui Bogdan, Guillaume ºiStephane este trecut sifonul 1, în lungi-me de 100 m este exploratã galeria din-tre S1 ºi S2 ºi este trecut ºi al doilea si-fon (lungime 25 m, adâncime 5 m).

În 22 august Stephane ºi Damien sereîntorc aici ºi trec un mic pseudo sifonºi se opresc pe o galerie aeratã dupã 400m. O altã echipã gãseºte o intrare supe-rioarã ce debuºeazã într-un meandruimpenetrabil deasupra S1.

În 25 august Guillaume ajutat deDamien ºi Sindy plonjeazã al treileasifon ºi se opreºte la 35 m distanþã ºi oadâncime de 15 m într-un pasaj impene-trabil.

Descriere: Sifonul S1 este un sifonstrâmt în care nu se poate plonja cu bu-teliile în spate. Firul ghid trebuie mutatdin poziþia actualã! Sifonul prezintã maimulte restricþii ºi are aspectul unei dia-claze. Dupã o scurtã galerie de 20 m se

ajunge la S2. Între cele 2 sifoane se des-chide o galerie superioarã colmatatã cuargilã. S2 este mult mai larg (lungime 20m, adâncime 5 m) ºi nu prezintã proble-me suplimentare.

Urmeazã un pseudosifon uºor des-chis în mijlocul unui lac lung de 40 m.Dupã lac se pierde activul ºi se mergenumai pe fosil, pe o diaclaza înaltã, maimult în partea de jos a acesteia.

Aspectul galeriei se schimbã la 467m de la intrare din tectonic în forma deeroziune circularã, semãnând mai multcu o peºterã. Se observã urmele de cur-gere.

Ultimul sifon S3 coboarã pe un lami-nor blocat în partea finalã cu nisip.

Izubucul Cãbeºtilor are acum dez-voltarea de 858 m ºi o denivelare totalãde 27 m.

4. Izbucul Gãlãºeni - MoaraJurjiiÎn peºterã s-au fãcut scufundãri în ani�80 de cãtre speologii români, care s-auoprit la Sifonul 3. Nivelul apelor dinacea vreme nu a permis o înaintare maimare.

În 22 august Bogdan, Regis ºi Lau-rent se scufundã ºi echipeazã sifoanelecu fir ghid. Bogdan trece sifonul S3.

A doua zi Laurent, Regis, Sindy ºiStephane încearcã sã continue explorãri-le. O problemã la bobina cu firul ghidîntrerupe explorarea.

În ziua urmãtoare revenim ºi sereuseºte trecerea sifonului S3, reechipa-rea lui, cât ºi parcurgerea a 25 m în S4.

În 28 august, Stephane însoþit deRegis ºi Alien continuã explorarea în S4pânã la 65 m lungime ºi -8 adâncime.

Descriere:O scurtã galerie conduce la un pseu-

dosifon. Urmeazã o galerie de dimensiu-ni mai mari care ajunge dupã 50 m lasifonul 1.

Sifonul 1 este de fapt o septã îneca-tã care te obligã sã intri în apã complet.

Dupã încã 50 m de galerie aeratã seajunge la S2 care are lungime 10 m ºiadâncime 2 m. La ieºire existã un lac lacapãtul cãruia începe Sifonul 3.

S3 este relativ larg la început. Fundulsifonului este tapisat cu argilã, fapt carenecesitã o vestã compensatoare pentru aderanja cât mai puþin sedimentul. Unlaminor strâmt se afla la -18 m, care

infinit de apãInfinit de apã

18 SPEOMOND � 13 � 2008

poate fi trecut cu 2 butelii de 7 litri înspate ºi cu un pic de rãbdare. Ieºirea seface într-o salã mare ºi într-un lac. Lacelãlalt capãt al lacului se aflã S4 careeste dezvoltat pe o fisurã principalã, careeste intersectatã de mai multe fisuritransversale. Strâmtoarea finalã estepunctualã ºi necesitã scufundarea cubuteliile agãþate de vestã sau chiar scoa-terea lor.

Vizibilitatea este bunã mai ales ladus.

Dupã toate explorãrile Moara Jurjiiare o dezvoltare de 291 m cu o denive-lare negativã de 18 m.

5. Izbucul GalbeneiÎn 28 august Guillaume ajutat de câþivamembrii ai Salvamont Bihor a realizat oscufundare de recunoaºtere ºi a trecut S1ºi S2, oprindu-se la cascadele dintre S2ºi S3. A topografiat tot ceea ce a parcurs.

În 29 august Laurent, Regis ºiGuillaume au revenit ºi au reuºit sãtreacã de cascadele de 6 m ºi 9 m dintreS2 ºi S3. Explorãrile s-au oprit la S3 dincauza incertitudinii prognozei meteo,care prevedea ploaie în platoul Padiºpentru dupã-amiazã.

Pe tot parcursul peºterii se vãd urme-le viiturilor. Pe alocuri existã trunchiuride arbori blocaþi prin pereþi. Apa estelãptoasã, vizibilitatea maximã fiind de80 cm. Temperatura apei este în jur de5,5°C, ceea ce o face destul de rece înlipsa unui costum de neopren de 7 mm.

Primul sifon are o lungime de 53 mºi o adâncime maximã de 13 m ºi are puspe el fir ghid din cablu. Al doilea sifoneste scurt, el având 6 m lungime pe 1madâncime.

Între S2 ºi S3 parcursul este variat:lac de 30 m, 2 cascade de trecut cu echi-pament de TSA, cãþãrare, opoziþie etc.

Au fost gãsite echipamente lãsate dealþi scafandri între S2 ºi S3.

Au fost topografiaþi 281 m pe o de-nivelare de 33 m.

6. Izbucul PãuleasaIzbucul se gãseºte în bazinul râuluiGalbena, în partea dreaptã-hidrologic.

În 27 august Stephane a plonjat acestsifon, dar nu a gãsit nici o posibilitate detrecere. Totul este blocat cu bolovani demari dimensiuni ºi cu trunchiuri de co-paci.

Având în vedere debitul izbuculuicât ºi potenþialul de galerii care poate fidescoperit este necesarã o dezobstrucþie.

7. Izbucul BrãtcanilorDupã mai multe încercãri a fost trecut unmic sifon de 5 m ºi s-a ajuns într-o micãsalã argiloasã de unde pleacã o galerieascendentã � blocatã cu bolovani de laexterior ºi 2 lacuri de sifon care potconstitui ambele puncte de plecare înurmãtoarele galerii. Din pãcate ambelesunt blocate cu bolovani. #

Infinit de apãInfinit de apãR

egis

BR

AH

IC

SPEOMOND � 13 � 2008 19

Cu o suprafaþã carstificabilã decca. 15 km² ºi peste 196 de peº-teri explorate pânã în prezent,

Valea Sighiºtelului se impune prin ceamai mare densitate de peºteri pe km² dinRomânia, dar ºi prin douã mari sistemeendocarstice, ºi anume: Avenul din Plai- Rãsuflãtoarea lui Blidaru ºi Peºtera dinDealul Secãturii - Peºtera Coliboaia.Acestea au fost demonstrate în urmaunor colorãri cu trasori, încã din anii�80, dar au fost luate în seamã la adevã-rata lor valoare, datã de imensul poten-þial speologic, mai ales în ultimii ani, înurma excelentei colaborãri între C.S.Speodava ªtei ºi A.S. Speowest Arad,când cele douã sistemele au devenitprincipalele obiective de lucru aleacestor cluburi.

Sistemul Secãtura-Coliboaia, avândo denivelare demonstratã de -410 m înurma unei colorãri cu rodaminã B, pânãîn anul 2008 a fost un vis neîmplinitpentru speologii care au lucrat în trecutîn cele douã peºteri. Deºi porþiunea degalerii, care mai trebuia strãbãtutãpentru a face joncþiunea, era de 680 maerian ºi în jur de 175 m diferenþã denivel între cele douã peºteri, nu s-a gãsitnici o posibilitate de trecere mai departepentru a micºora mãcar aceste valori.

Peºtera din Dealul Secãturii estelocalizatã în bazinul superior al VãiiSighiºtelului, pe versantul drept al VãiiMãgura, la altitudinea absolutã de970 m. Peºtera este dezvoltatã în mareparte în zona de contact litologic dintrecalcarele jurasice ºi un impermeabilformat din ºisturi argiloase ºi gresii dinunitatea de Bihor, cu o pantã carepãstreazã înclinarea stratelor talveguluiºi care sunt întrerupte de o serie defracturi pe verticalã a patului imper-meabil de pânã la 15 m adâncime.

Peºtera din Dealul Secãturii rãmâneun reper speologic de valoare naþionalãcu o istorie controversatã, jucatã despeologi arãdeni ºi bihoreni, în acestsens pentru prezentul articol au relatat

pe rând, Petru Brijan (preºedinte al C.S.Speodava ªtei) ºi Tiberiu Tulucan(preºedinte al C.S.A. Liliacul Arad).

�Peºtera din Dealul Secãturii a fostdescoperitã în toamna lui 1979 de PeterVoitovici, pe atunci la C.S.A. LiliaculArad. Dupã primele explorãri Voitovici ºialþi colegi s-au despãrþit de clubul lui TibiTulucan, înfiinþând un nou club: AragoArad. Pânã în 1981 aceºti tineri auexplorat peºtera pânã la cascada de 13 mde la cota -130 m. În acelaºi timp aureuºit sã monteze o poartã la intrarea înpeºterã. În primãvara lui 1981 mã aflampe Valea Sighiºtelului cu Vajda Arpad ºiHoricã Sãlãjan când apare Peter ºi neroagã dacã nu putem merge cu el înPeºtera Arago (Dealul Secãturii) sãexplorãm o continuare ce o gãsise el. Estevorba de mâna curentã de 15m de astãzi,urmatã de puþul de 14 m. Ne-am dus, amechipat mâna curentã, am coborât puþul ºiam continuat aval pe galerie pânã lalaminor (la cota de -176 m). La întoarceream fãcut o drumuire a galeriei pânã latraverseu.�

�C.S.A. Liliacul Arad în 1981 car-teazã ºi exploreazã avenul, deoarece elera în zona de activitate a Liliacului,adicã Valea Sighiºtelului. Cartareamembrilor Liliacului se opreºte lalaminorul de la cota -176 m, dar explo-rarea s-a fãcut ºi dincolo, pânã în salaurmãtoare, care nu avea continuare, apase pierdea difuz� Explorarea avenuluia fost motiv de dispute în comisiile dedisciplinã ale federaþiei�

Referitor la speologul arãdeanValentin Ciuntu, care a decedat prin anii�80 în Peºtera din Dealul Secãturii, lanumai 20 de ani, din câte se pare în urmaunui ºoc hipotermic la contactul cu aparece la coborârea cascadei de 13 m, TibiTulucan precizeazã: �Accidentul s-aprodus datoritã unor grave abateri de laregulamentul speologic de la acea vreme:intrare frauduloasã, echipament ºi com-ponenþã neregulamentarã, lipsã de teh-nicã ºi cunoºtinþe de explorare etc.�

Peºtera din Dealul Secãturii a mai fostcartatã ºi de regretatul speolog GaborHalasi ºi Gheorghe Ponta, însã pânã lacota -230 m, în total fiind explorate cca.1500 m de galerii, formate din mai multeactive independente.

Deºi s-au fãcut mai multe vizite încele douã cavitãþi ºi s-au intensificat înce-pând cu 2004, majoritatea se opreau lacota de -176 m la un laminor îngust ºiînclinat, unde se pierdea activul peºterii.În 2008, profitând de perioada de secetãºi prin urmare de un debit scãzut al apei,Tudor Rus de la C.S. Speodava ªtei, într-o turã romanticã împreunã cu MihaelaMãniºor din Cluj, reuºeºte depãºireaacestei limite pânã la cota cunoscutã ºiatinsã în trecut de -230 m. Reîntors într-o altã turã cu cinci colegi de la A.S.Speowest Arad (Mihai Besesek, ValentinRadu, Sabin Sebeºan, Robert Sarkozi ºiVictor ªiclovan), cu ajutorul costumelorde neopren Tudor, Miºu, Vali ºi Sabinajung din nou la cota finalã, iar primii doiforþeazã laminorul, unde se pierdeaactivul ºi dupã înlãturarea mai multorbolovani de pe un târâº acvatic, deschido nouã serie de explorãri în peºterã.

De atunci s-au efectuat mai multe tureîn principal cu grupuri mixte formate dinmembrii celor douã cluburi, dar au fostacceptaþi ºi alþi speologi din þarã, care ºi-au manifestat interesul pentru noiledescoperiri, astfel s-a reuºit echipareazonelor ce necesitau parcurgerea pecoardã, explorarea succesivã a maimultor galerii, cartarea într-o anumitãmãsurã a lor, depãºirea unor semisifoane.

În prezent Peºtera din DealulSecãturii atinge cota presupusã de-400 m ºi o dezvoltare, care probabildepãºeºte 3000 m pânã la un sifonprofund, situat la micã distanþã de termi-nusul Peºterii Coliboaia.

Datele avute pânã în 2008 desprePeºtera Coliboaia erau, de la vecheacartare, o dezvoltare de 1066 m ºi odenivelare de +15 m ºi limita finalã erareprezentatã de un sifon.

Sistemul Peºtera din DealulSecãturii � Peºtera Coliboaia

Mihai BESESEK, Valentin RADU � �Speowest� Arad; Petru BRIJAN � �Speodava� ªtei; Tiberiu TULUCAN � �Liliacul� Arad

20 SPEOMOND � 13 � 2008

Tot în 2008, dupã o absenþã de aproa-pe 15 ani, o echipã formatã din membriSpeowest-Speodava (Anamaria Suciu,Valentin Radu ºi Tudor Rus), a reuºit tre-cerea semisifonului din Peºtera Coliboaia,pentru o primã cercetare a zonei finale învederea gãsirii unor posibilitãþi de legã-turã cu Peºtera din Dealul Secãturii.Astfel, în urma observãrii galeriilor dincapãt, pe viitor se va încerca o abordareprin peºtera de pe Valea Sighiºtelului, lafel de periculoasã ºi dificilã în ceea cepriveºte depãºirea sifonului, dar mai puþinepuizantã din punct de vedere al distan-þelor parcurse în subteran.

Mulþumiri ºi pe aceastã cale Admini-straþiei Parcului Natural Apuseni pentruîncrederea acordatã celor douã cluburi ºipentru permisiunea ca membrii acestorasã îºi desfãºoare activitatea speologicã ºipe teritoriul parcului, concretizatã prinrezultate deosebite.

Bibliografie:G. Halasi, G. Ponta- Theoretical and

Applied Karstology, Vol.1(1984),pp. 239-242, Subterranean drainagein the upper part of the Sigiºtel Val-ley (Apuseni Mountains)

I. Orãºeanu, E. Gaºpar, I. Pop, T. Tãnase- Theoretical and Applied Karsto-logy, Vol. 4 (1991), pp.159-172,Tracers experiments in the Karstarea of Bihor mountains (Ronania)

Povesteanoilor

explorãri Mihai BESESEK

Dupã o zi de program la ºcoalaT.S.A. de la Cãput din 2004,mai mulþi începãtori ne-am

adunat în jurul focului ºi tot povestindba de una, ba de alta am ajuns sã pome-nesc ºi eu de Secãtura, o peºterã pe caream vizitat-o de curând cu mai mulþicolegi de club. La micã distanþã de minestãtea un tip mai negricios, care, fãrã niciun motiv, nu prea îmi plãcea, stãtealiniºtit ºi asculta fãrã sã spunã nimic,toate astea pânã când am ajuns la poves-tea mea cu Secãtura, când m-a luat pe unton moale ce ascundea ceva�

� Deci voi aþi fost�Nu ºtiu cum, dar parcã aveam impre-

sia cã nici el nu mã place. Era Tudor, unnou membru al clubului Speodava dinªtei, care, ca ºi mine, numai ce seapucase de speologie. ªtia cã o trupã despeologi vizitase Secãtura pentru cã eraalãturi de Ghiþã Brijan, preºedintele de

la C.S. Speodava ªtei, în momentul încare l-am sunat sã vãd dacã putem saunu sã vizitãm peºtera.

Aºa a început un nou episod dinistoria controversatã a unei peºteri binecunoscutã de speologii arãdeni ºi biho-reni.

Cu Tudor am avut ocazia sã mã maiîntâlnesc la alte stagii tehnice sauexerciþii de salvare, astfel devenind într-un timp foarte scurt prieteni foarte buni,tânãrul Tudor primind ºi numele dealint, Tudoricã. Am început sã ieºim dince în ce la mai multe ture la comun,ajungând sã punem bazele unei colabo-rãri fructuoase ºi între cluburile noastre.

Dupã un timp Tudoricã a devenit fanSecãtura, profitând de fiecare ocazie dea mai baga o turã în peºterã, fie pentruo vizitã, fie pentru a mai retuºa câte cevala echiparea de T.S.A., la care el tottimpul mai gãsea ceva de butonat. Întretimp aflasem ºi eu cã punctul terminus(de la cota -176 m) la care ne-am opritîn 2004 cu colegii de club ºi care parcãmã atrãgea încã de atunci, sã forþezlaminorul îngust ºi înclinat unde sepierdea activul peºterii, continua pânã lacota -230 m, adicã încã 54 m denivelareîn plus.

Am mai vizitat Secãtura ºi cuTudoricã ºi cu alþi colegi de club, darnumai pânã la aceeaºi cotã de -176 m ºi

Dealul Secãturii � ColiboaiaDealul Secãturii � Coliboaia

SPEOMOND � 13 � 2008 21

de fiecare datã ne uitam cu toþii la gauraaia îngustã ºi negricioasã, propunându-ne singuri sã venim odatã cu costum deneopren sã vedem ce o fi dincolo.Tudoricã ne-a luat-o înainte ºi a reuºit sãtreacã de laminor, parcurgând ºi restulpeºterii, dar din pãcate, de fiecare datãpe fugã din cauza timpului sau din cauzafaptului cã era singur în aceastã zonãgreu accesibilã. Alte poveºti fãrã sfârºitla telefon, care au dus la organizareaunei ture comune pânã în fundul peºteriicu scopul de a face câteva poze ºi cineºtie poate de a mai forþa ceva într-o zonãpuþin bãtutã de speologi.

Aºa am reuºit ca în vara anului 2008,patru oameni mai hotãrâþi sã trecem delaminor, blindaþi cu costume de neopren.Am parcurs astfel mai multe galerii ºisãritori, cãutând continuãri în fiecarecolþiºor. Am ajuns ºi în sala finalã, undeapa se pierde într-un laminor foartestrâmt, de care, din câte ºtiam, nu s-atrecut ºi cã nu se poate înainta decât vreo5 m, dar totuºi hotãrâm sã ne bãgãm maideparte, dacã tot eram acolo. Vali ºiSabin s-au apucat de pozat, iar eu ºiTudoricã ne-am bãgat în laminor. Eradestul de îngust, iar târâiala prin apã nue chiar plãcutã, dar culmea, totuºi seputea avansa. Mai mutam un bolovansau doi, mai înaintam un pic ºi tot aºapânã am ajuns sã ne ridicãm iar înpicioare.

Amândoi ne întrebam destul deserios dacã suntem primii sau nu acolo,iar un rãspuns cert era foarte greu de dat.Nici dupã poveºtile nemuritoare ale luiBriju nu ºtiam dacã putem sau nu sã nemai luãm, mai ales cã el, ultima datãcând a ajuns pe fundul peºterii, poate afost prin anii ãia buni ai speologiei,adicã prin �77-�78 (nu ºtiu dacã ãia aufost cei mai buni ani, dar ºtim clar cãtoate poveºtile lui Briju se învârt prinperioada aia).

Am înaintat pânã ce galeria s-atransformat iar în laminor, apoi iar târâºprin apã ºi iar aceeaºi întrebare: �Sã fimnoi primii?�

� Sifon�, spusese Tudor, care eraînainte ºi cu asta moralul s-a apropiatrapid de 0, când deodatã l-am auzit�

� Continuã!!!Se înºelase, era doar o baltã de care

am trecut rapid, am ieºit din târâº într-omicã marmitã în care aveam loc amân-doi, puteam sã stãm în picioare ºi savu-ram cu niºte feþe surprinse rãspunsul lamarea întrebare. Da, eram primii acolo!

Din buza marmitei în care ne aflam,apa cãdea 15-20 m printr-o cascadã.Luminile ne erau slabe ºi nu puteamvedea clar fundul. Ne bucuram mult dereuºitã, dar regretam faptul cã nu aveamcu noi echipamentul necesar pentru acoborî cascada. Hotãrâm sã ne întoar-cem, iar Tudoricã boteazã noua cascadãdin �cea mai iubitã peºterã de pe pla-netã� dupã numele iubitei lui de atunci:Mãdãlina. La întoarcere am mãsuratochiometric galeria nouã, care ajungeaundeva la circa 100 m ºi pe care ambotezat-o Galeria Valentin Ciuntu, dupãnumele speologului arãdean, care prinanii �80 a murit la numai 20 de ani înpeºtera respectivã, din cauza unui ºoctermic la contactul cu apa, în timp cecobora un puþ situat la micã distanþã deintrare.

A urmat o sãptãmânã lungã în caream pãstrat legãtura telefonic, ne gân-deam câte corzi sã luãm, fãceam liste cuoamenii dispuºi sã vinã în turã ºi multealtele. Aºa, la numai o sãptãmânã, amintrat în peºterã într-o echipã mixtãSpeowest-Speodava (Mihai Besesek,Valentin Radu, Robert Sarkozi, SabinSebeºan ºi Tudor Rus, Adrian Tocuþ).Ne-am împãrþit în douã echipe, eu cuTudoricã ºi Adi urma sã echipãm Casca-da Mãdãlina, iar restul sã lãrgeascã zonade trecere ºi sã ne urmeze la scurt timp.Treaba a mers rapid, echiparea am fãcut-o numai pe amaraje naturale, câºtigândastfel mult timp. Dupã ce Tudoricã acoborât Cascada Mãdãlina, mai înain-teazã câþiva metri pânã la o altã cascadã.Cobor ºi eu cascada, care are aproxima-tiv 15 m, ajung la a doua, care are cam6 m, caut în bananã o coardã scurtã, o

ancorez dupã un bolovan încastrat pepost de cap de mânã curentã, o dyneemadupã niºte formaþiuni în perete, careerau un cap de puþ perfect, croºetez pecoarda de 8,5 mm nodul þesãtorului ºi oiau la vale�, a mers aþã ºi coarda a ajunsla fix. Venindu-mi rândul la botezat, daucascadei numele iubitei mele: Alice.Mergem mai departe, o micã strâmtoareºi dãm într-o salã destul de mãricicã ºiconcreþionatã, pe care o botezãm SalaFetelor. Apa curge pe lângã un perete alsãlii, iar în capãtul ei cade într-o altãcascadã, ceva mai micã decât Mãdalina,pe care o botezãm rapid Cascada luiBriju, scoatem o coardã ºi începemechiparea dupã alte amaraje naturale.Tudor coboarã primul, iar eu îl urmez,ajung jos ºi îl vãd fãcând un semn dinmâini.

� Sifon?� Da!Ajung ºi eu la baltã, care nu prea lasã

loc de speranþe, sifonul nu era închiscomplet, mai rãmâneau 2-3 cm pânã latavan, dar dupã ce îl sondãm, acesta parea fi un alt laminor îngust, dar la care apaajunge pânã în tavan, iar lungimea luipoate fi la fel de mare sau chiar mai mareca a celorlalte laminoare pe care le-amtrecut. Totuºi, deasupra sifonului se vedeo micã gaurã în tavan de unde vine un firde apã. Am început sã caþãr vreo 6-7 m laliber în ramonaj ºi parcã aº mai fi conti-nuat, pãrea sã mai meargã, dar trebuia sãfac un mic traverseu expus. Mai aveam osingurã coardã staticã de 50 m, îi rog pebãieþi sã mi-o arunce, prind un capãt, îldau dupã o clepsidrã destul de zdravãnãdin perete, leg capãtul rapid de demi-rondul de la ham.

Pau

l BR

ÃN

ES

CU


22 SPEOMOND � 13 � 2008

Tudoricã între timp executa un nodsemicabestan pe o carabã ºi mã pregã-tesc sã avansez. Prima bucatã era destulde expusã, dar mãcar eram asiguratcumva. Trec rapid iar în ramonaj într-ozonã mai îngustã, de unde continuiascensiunea. Dupã 13 m ajung într-unetaj fosil. Mã dezleg, amarez rapidcoarda dupã un natural ºi dau liber.

Am ajuns într-o galerie concreþio-natã, care se bifurcã, o galerie duceapânã vizavi de capul Cascadei lui Briju,iar una o lua deasupra sifonului. Câtevalãculeþe ºi gata, apa ce cade deasuprasifonului e alimentatã de ultimul lac,care pare a fi un fel de sifon, de unde apamerge în alt lac, pânã ajunge la puþul de13 m pe care l-am cãþãrat. Deasupraultimului lac, la 4 m era un balcon, cepare sã meargã mai departe. Începem sãne croim drum pânã la o gaurã preaîngustã ca sã o trecem acum, însã curen-tul de aer ce vine de acolo ºi pietrele carecad undeva la 2 m ne-au crescut mora-lul. Între timp au ajuns sus ºi Vali, Robiºi Sabin, iar dupã o scurtã ºedinþãtehnicã, hotãrâm sã cartãm la întoarcere.Am cartat axul principal pânã dupãCascada Mãdãlina, iar din Sala Fetelorau mai fost explorate alte galerii situateîn partea superioarã a sãlii, ce par sã maicontinue.

A mai urmat o turã, tot cu o echipãcombinatã Speowest-Speodava (MihaiBesesek, Anamaria Suciu ºi Tudor Rus,Dorin Lup, Valentin Goncearov, PaulBrãnescu, Sebastian Ene plus AdrianaGhearã), în care am continuat cu decol-matatul în capãtul galeriei cu lacuri,unde, dupã depãºirea primei strâmtori ºicoborârea celor 2 m într-o zonã îngustã,am ajuns la o altã strâmtoare. În aceeaºiturã, dupã o escaladã fãcutã la bazaCascadei Mãdãlina, am ajuns într-o salã,din care se poate înainta în 2 direcþii, ogalerie duce în Sala Fetelor, iar unaparalelã cu cascada se închide imediat.Noua salã e botezatã Sala Aniºoara, dupãnumele altei iubiri ºi, culmea, tot de-a luiTudoricã�, Aniºoara � colega noastrãde la Speowest.

Sifonul la care am ajuns e situat lacota -280m, un rezultat bun de care ne-am bucurat destul de mult. A urmat operioadã de liniºte ºi� o varã secetoasã.

Având în vedere faptul cã multãlume a auzit de explorãrile din peºterã,Tudoricã, mai de bunã voie, mai silit deîmprejurãri, a organizat o turã ad-hoc devizitã cu speologi din Timiºoara, Oradea

ºi Cluj. Cum timpul nu ne-a permis sãmergem ºi noi, ca sã mai înaintãm cucartãrile ºi, având în vedere faptul cãtura a fost organizatã numai cu câtevazile înainte, nu am putut participa.Duminicã seara primesc mesajul bombã:-360 m. Sifonul de la cota -280 m a fostdeschis ºi a permis continuarea explorã-rilor pânã la cota de circa -360 m pânãla capul unui puþ de 6 m, unde era nevo-ie de corzi. Alte discuþii interminabile,care au dus la organizarea unei turecomune în weekendul urmãtor pentrucontinuarea explorãrilor. Din cauza unuicurs de iniþiere organizat sâmbãtã deSpeowest, hotãrâm sã continuãm explo-rarea numai duminicã, iar sâmbãtã sã selucreze eventual la reechiparea primelorcascade, Tudoricã împreunã cu clujenii,care îºi manifestau interesul sã revinã înpeºterã.

Dupã terminarea cursului la 100 kmde Arad, revenim seara în oraº, ne luãmbagajele ºi o tãiem spre ªtei. SâmbãtãTudoricã, spre marea mea surprindere, nua mai dat nici un semn de viaþã ºi nici nuera de gãsit. ªtiam cã va intra cu cei dinCluj în peºterã ºi doar atât. Dupã un drumlung ºi o zi grea ne culcãm la sediuSalvamont din ªtei pe la ora 1 dimineaþa.La ora 4 sunã telefonul ºi primesc o veste,care nu ºtiam dacã mã pot bucura sau nu,fãrã sã spunã nimic nimãnui ºi trecândpeste spiritul de echipã faþã de colegii cucare a lucrat cot la cot, Tudoricã a con-tinuat sã exploreze peºtera cu alþii,culmea, pe lângã clujeni, venind ºi doibucureºteni, apãruþi cicã... din senin,ajungând pânã la un sifon final de la cotade peste -460 m (?!?), altitudine cititã

dupã barometru de la douã ceasuri, adicãdepãºind cu 50 m denivelarea calculatãpânã în Peºtera Coliboaia.

A doua zi o echipã de rezervãSpeowest-Speodava (Mihai Besesek,Valentin Radu, Victor ªiclovan ºi AdinaMicula, Paul Brãnescu), ajunge înpeºterã pentru cartãri. A fost continuatãcartarea pânã la cota de -330 m ºi a fostdepãºit sifonul la care s-a ajuns în ziuaprecedentã, care de fapt era alt semisi-fon, ajungându-se la un sifon profund lacota presupusã de cca. -400 m.

La întoarcere cei 5 membri ai echipeiau fost surprinºi de o viiturã puternicã,fãcând retragerea extrem de dificilã, iardepãºirea semisifoanelor o mare pro-blemã din cauza debitului apei. Având învedere condiþiile ºi posibilitatea de arãmâne blocaþi în peºterã, am hotãrât sãdepãºim semisifonul de la -280 m ºi sãîncercãm sã ne apropiem cât mai mult deieºirea din zona acvaticã. Spre marelenostru noroc viitura venea din galerialacurilor situatã deasupra semisifonuluide la -280 m, ceea ce ne-a permis dupãdepãºirea semisifonului, evacuarea dinpeºterã în condiþii aproape normale.

Astfel, Peºtera din Dealul Secãtura adevenit una din cele mai adânci peºteriale þãrii, un adevãrat succes speologic ºio lecþie de viaþã pentru cei mai mulþidintre noi, o altã paginã din istoriaacestei peºteri pãtatã de o atracþie oarbãa explorãrii, care din pãcate trece multprea uºor peste orice legi scrise saunescrise de deontologie speologicã ºichiar peste cel mai important lucru, carear trebui sã ne conducã spre reuºitã�prietenia. #

Val

entin

RA

DU

Peºtera Coliboaia


SPEOMOND � 13 � 2008 23

PEªTERA

Peºtera Humpleu, a doua peºterãdin România ca dezvoltare aconstituit obiectul unei noi topo-

grafieri, în cadrul unei colaborãriromâno - elveþiene.

Deoarece lungimea actualã a peºteriieste de aproximativ 39 km, topografiaeste desenatã la scarã de 1:1.000. Ur-meazã sã se stabileascã un plan ºi lun-gimea dezvoltãrii peºterii. Dupã 9 km(situaþie din septembrie 2005) suntem înmãsurã sã prezentãm primele rezultate.Peºtera s-a dezvoltat în 5 faze, aflate încorelaþie directã cu activitatea vãii dinfaþa peºterii. În prezent, circulaþia apeiutilizeazã 3 din cele 5 faze, iar în fundulpeºterii pot fi observate doar 3 faze. Aufost gãsite câteva indicii ale unei activi-tãþi hidrotermale vechi. Pentru a finalizaanaliza e necesar sã se progreseze cutopografierea.

CavitateaHumpleu, a doua peºterã din Româniadin punct de vedere al dezvoltãrii, estesituatã pe dealul cu acelaºi nume, înMunþii Bihor. Descoperitã în 1984,peºtera mãsoarã actualmente 39 km.Peºtera este în cea mai mare parteorizontalã, dar existã o a doua intrare,deasupra dealului, care este în conexi-une cu partea orizontalã printr-o zonã depuþuri. Peºtera Humpleu este cunoscutãprin douã lucruri:1. dimensiunea sãlilor subterane, caresunt printre cele mai mari din Europa ºicare adesea sunt bogat decorate ºi oferãun spectacol minunat;2. râul subteran cu o lungime de 6 km ºio frumuseþe incontestabilã, care arecurgere meandratã. Trecerea unor pasajecu lacuri ºi semisifoane necesitã pur-tarea neoprenului. Dupã aproape ºapte

ore de la intrare, se ajunge la sifonulfinal. Chiar dacã în decursul anilor aufost fãcute multe încercãri � chiar ºiinternaþionale � acest lucru nu a fostrealizat, din cauza apei reci ºi distanþei.Primele cartãri ale peºterii, realizatedupã descoperirea peºterii au fost fãcutede diferite grupuri într-un mod rapid.Practic toate documentele au dispãrutdin diverse motive. Pânã în prezent s-augãsit doar date parþiale despre râulsubteran. Absenþa unor date, cât ºi a unuiplan care sã poatã fi utilizat (dezvoltareapeºterii) împiedicã realizarea oricãroractivitãþi de cercetare ºtiinþificã ºispeologice. Din acest motiv s-a decis cãe necesarã realizarea recartãrii peºterii,utilizând bineînþeles ºi datele rareexistente pânã în prezent.

RecartareaA fost iniþiatã ca un proiect franco-elveþian, dar la care între timp au parti-cipat mai multe naþiuni. Ridicareatopograficã într-o cavitate aºa lungã (ºicomplicatã) la o scarã de 1:500 arnecesita zeci de ani. Prin urmare amdecis sã facem topografia la o scarã de1:1.000, avantajul constând în aceea cãpe o foaie A2 este spaþiu pentru mai multdecât o salã; mai mult, timpul necesardesenãrii, atât înãuntru cât ºi în afarapeºterii, e rezonabil. Ridicarea s-a rea-lizat în mod convenþional cu ajutorulunui lasermetru, busole ºi a unui clino-metru. S-au desenat planurile, secþiunileºi profilele. Cavitãþile care aparþin ace-luiaºi sistem au fost, de asemenea,topografiate (topografii de suprafaþã ºiinterior) ºi integrate în privirea deansamblu. Datele au fost introduse înprogramul Toporobo. Ridicãrile topo aufost adesea realizate în cadrul unor

tabere speo care au durat de la 3 la 10zile. Pe cât posibil, sarcinile (mãsurãtori,echipare ºi altele) au fost distribuite maimultor grupuri, pentru a avea eficacitatemaximã. Pânã în prezent au fost topo-grafiate mai mult de 9 km în cadrul a 4tabere. Aproape de intrare se gãsesc maimulte sifoane în spatele cãrora ar trebuisã existe galerii seci. Chiar dacã mai estemult de lucru, în prezent putem prezentacâteva rezultate.

Galerii: dimensiuni ºi niveleVizualizarea 3D a cavitãþii demonstrea-zã clar cã peºtera poate fi divizatã în 5nivele (fig. 1) . La nivelul inferior putemvorbi de o cavitate emergentã temporar.Nivelul superior, care corespunde gale-riei marmitelor este activ doar cândcresc apele ºi cuprinde câteva puþuri cuplanuri de apã suspendate. Nivelul 3 estecomplet fosil în aval (Metroul), parteadin mijloc poate fi adesea sub apã, cândnivelul apelor este foarte ridicat (Gale-ria lacurilor ascunse), în timp ce înamonte curge permanent un râu (activ).La nivelul intrãrii, cât ºi la cel suprapusexistã douã sãli mari ºi câteodatã enor-me secþiuni freatice fosile. Între locul încare dispare râul în sifon în aval, ºiemergenþa temporarã presupunem cãexistã mai multe sectoare seci în care nuse poate ajunge decât prin trecereasifoanelor. Iatã muncã pentru viitor.

Chiar dacã râul nu e impresionant întimp de creºtere a nivelului apelor (min.20-40 l/s pe timp de secetã; se presupune5-10 m3 în situaþie de creºtere a niveluluiapei) este clar cã debitul sãu nu esuficient pentru a crea galeriile freaticeenorme. Aceasta înseamnã cã în trecutbazinul hidrogeologic era mai mare sauclimatul era mai umed.

Recartarea uneia din cele mai importante cavitãþi româneºtiPhilipp HÄUSELMANN � SGH Bern; Bogdan P. ONAC � Institutul de speologie �Emil Racoviþã�

24 SPEOMOND � 13 � 2008

Influenþe hidrotermale?Aproape de intrare, într-o galerie lateralãexistã cristale de calcit (de pânã la 80cm). Studii de incluziune de umiditate ºide izotopi de oxigen au demonstrat cãaceste cristale au fost formate de apehidrotermale de 60-65°C. Rãmâne devãzut dacã aceste cristale au o relaþie decauzalitate cu peºtera sau dacã aceastãdiaclazã cristalinã a fost întretãiatã depeºterã din întâmplare. În peºterã maiexistã ºi alte diaclaze cristaline�

Mai multe indicii aflate aproape deintrare conduc la supoziþii cã apelehidrotermale au fost active.� O falie E-V se aflã la originea formã-

rii primei pãrþi din Metroul, dar eresponsabilã ºi pentru existenþa unuilabirint complex, care nu poate fiexplicat complet prin legile �nor-male� ale formãrii cavitãþilor, chiardacã admitem cã pe vremea aceeaexista în acest loc un nivel de apã.

� O galerie care se dezvoltã într-ofracturã aproape verticalã are formatipicã a unei conducte forþate: josexistã galerii mici, înguste, care selãrgesc înspre partea de sus ºi careiau dimensiunile unei conducte de2×2 m, înainte de a ajunge în galeriaprincipalã. Direcþia de curgere esteînpre amonte. Într-o galerie lateralãmai existã, de asemenea, un mean-dru de tavan.

� În aceastã zonã de falie am gãsitbrecie, a cãrei vârstã este mai maredecât a genezei peºterii. Deoarecepânã în prezent nu s-a mai gãsitbrecie în calcar, e posibil sã fi existato relaþie între brecie ºi activitateahidrotermalã.

� Pandantive tipice, mai ales în zonaintrãrii. Explicarea morfologiei

acestora prin apa de ploaie estedificilã, chiar imposibilã.

� Pânã în prezent n-au fost gãsiteizvoare termale în regiune. Studiilecontinuã.

Activitatea vãii ºi genezacavitãþiiLa o primã vedere cavitatea urmeazãschema clasicã a genezei: activitateaepisodicã a vãii, ai cãror martori suntdiferitele nivele ale peºterii. Dar cursul deapã actual nu corespunde acestei scheme:nivelul apei între izbuc ºi râu urcã în modconsiderabil pânã la al treilea etaj, undese menþine pe o distanþã de mai mulþikilometri. Conform observaþiilor dinzona Metrou - Marmite trebuie sã existeun plan de apã mai mult sau mai puþinsuspendat orizontal, care recoboarãabrupt pe sub nivelul izbucului.

Sifonul aval al râului se aflã la unnivel suprapus ºi demonstreazã existenþaunui alt bazin suspendat. Dar de ce? Dincauza tectonicii? Din cauza sãpãrii/formãrii care a avansat lent spre amon-te? Dacã a fost cazul: de ce Humpleu nua reacþionat ca ºi celelalte reþele subte-rane? Din cauza lipsei de timp? Rãspun-sul la aceste întrebãri se aflã poate înspatele sifoanelor.

ViitorulÎn cadrul celor patru tabere principale s-a topografiat un sfert din peºterã. Rezul-tatele dau naºtere la mai multe întrebãri,decât rãspunsurile pe care le-au oferit.Pentru a gãsi rãspunsuri trebuie topogra-fiate cât mai multe galerii. Galeriilelaterale aflate aproape de intrare suntaproape terminate. Rãmân mai multesifoane pentru scafandrii ºi topografii

Proiecþia pãrþii de la intrare a Peºterii Humpleu. Cele cinci faze sunt retrasate cu gri.

O parte a peºterii este minunat concreþionatã; spre neplãcerea cãþãrãtorilor existã multMontmilch

HumpleuHumpleu

Pho

to C

h. B

ER

GH

OLD

SPEOMOND � 13 � 2008 25

HumpleuHumpleu

scafandrii. Topografia avanseazã sprefund, unde sãlile îndepãrtate, dar ºi râulau fost cartate. Suntem departe de atermina toate galeriile laterale ºi maiavem de lucru ºi în sãlile aflate la extre-mitatea acestei zone. Aici ne aºteaptãmuncã pentru anii ce vin. Invitãm speolo-gii ºi mai ales desenatorii sã participe.

MulþumiriMulþumim tuturor speologilor de pretu-tindeni care au participat, cât ºi studen-þilor care au devenit purtãtori ai baciluluispeleus. Mulþumim lui Felix PAPIU ºiGheorghe FRÃÞILÃ pentru datele vechipuse la dispoziþie.

C. P

RO

BS

T

26 SPEOMOND � 13 � 2008

Ecologizarea celei mai poluatepeºteri din þarã ºi poate dinîntreaga Europã, pânã nu demult,

pãrea a fi un vis imposibil de realizat.Singurele mãsuri care au fost luate dupãani ºi ani de zile de continuã degradarea mediului subteran, prin poluareaacestuia cu mari cantitãþi de deºeuriantropice, nu au aparþinut nici unuiorgan competent în protecþia mediuluisau mãcar primãriei locale, ci a unorgrupãri de speologi amatori, care nu aureuºit decât sã aducã la cunoºtinþapublicului larg dezastrul ecologic dinPeºtera Câmpenescã din judeþul Bihor.

Astfel în 2007 membrii Clubului deSpeologie Speodava ªtei, dupã ce aufost contactaþi de Centrul de Protecþie aMediului Bihor, au realizat un scurt-metraj despre peºterã cu sprijinul acor-dat de Centrul Militar Beiuº ºi finanþaredin partea unor sponsori. Munca dinteren a celor de la C.S. Speodava ªtei ºia altor speologi bihoreni, s-a concretizatprintr-un film de aproape 20 de minute,intitulat �Frumuseþi pierdute�, a cãruipremierã a avut loc la Centrul MilitarBeiuº în data de 15 februarie 2007. Lavizionarea lui, pe lângã un numãr marede spectatori, au participat ºi D-na LuciaAna Varga, pe atunci secretar de stat înMinisterul Mediului ºi GospodãririiApelor ºi D-ul Cornel Popa, deputat deBihor. De asemenea, filmul a mai fostdifuzat pe un post local de televiziune,a fost prezentat la diferite manifestãrispeologice (Congresul F.R.S. 2007) ºi afost postat ºi pe internet. Rezultatul afost unul favorabil, concretizându-seprin mai multe ºtiri pe principaleleposturi TV din România, dar ºi o seriede articole scrise în presã, care treptat s-a stins fãrã sã se obþinã o reacþie pozitivãîn scopul ecologizãrii acestei peºteri saumãcar a diminuãrii poluãrii permanentecauzatã de gunoaiele aruncate de sãteniîn apa pârâului Þarina, care, dupã cestrãbate satele Izbuc ºi Cãlugãri, serevarsã într-unul din cele mai impresi-onante ponoare din România � PeºteraCâmpeneascã.

De asemenea, membrii AsociaþieiSpeologice Speowest Arad au publicatîn numãrul trecut al Speomond-ului unscurt articol intitulat ,,Dezastru ecologicîn Peºtera Câmpeneascã��, pentru aaduce la cunoºtinþa speologilor destinultragic al acestui fenomen carstic deexcepþie.

Cu toate acestea, în loc de o reacþiea oficialitãþilor pentru demararea unorprime mãsuri de stopare a poluãrii, a fostresimþitã din plin reacþia comunitãþiilocale, revoltatã din cauza imaginiinefavorabile create asupra lor, invocândfaptul cã peºtera este una neimportantãºi nu e nici o problemã pentru ei cã eplinã de mizerii, preferând în continuaresã arunce gunoaiele în vale. De precizateste faptul cã Peºtera Câmpeneascã esteun fenomen carstic, format dintr-unsistem de galerii active ºi fosile, care seaflã pe lista peºterilor protejate dinRomânia. Peºtera adãposteºte colonii dechiroptere, ce sunt strict protejate lanivel naþional ºi internaþional, iar apacare se varsã printr-o cascadã specta-culoasã de peste 40 m în peºterã, reaparela suprafaþã prin Izbucul Boiu dinlocalitatea Vaºcãu, un izbuc ce dreneazã

cea mai mare parte a reþelelor subteranea Platoului Carstic Vaºcãu ºi din pãcate,apa este deosebit de poluatã.

Chiar dacã acþiunile de mediatizarea situaþiei dramatice din peºterã nupãreau sã aibã vreun impact pe termenlung, în perioada 13-16 noiembrie 2008,pe fondul campaniei electorale, Consi-liul Judeþean Bihor ºi Primãria Vaºcãuau demarat o acþiune de ecologizare apeºterii, finanþatã de Asociaþia EnvironRomânia ºi coordonatã de ServiciulJudeþean Salvamont-Salvaspeo Bihor.La ecologizarea peºterii ºi a zoneiadiacente intrãrii în aceasta au contribuitºi membrii C.S. Speodava ªtei ºi ai A.S.Speowest Arad, alãturi de cei de laSalvamont Bihor, la suprafaþã fiindajutaþi de angajaþi ai Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþe ,,Criºana� �Staþia de Pompieri ªtei.

Acþiunea a început joi când membriiai C.S Speodava ªtei au studiat la faþalocului posibilitãþile de evacuare agunoaielor din peºterã. Astfel au optatpentru echiparea unui traseu de T.S.A.pentru coborârea puþului de 45 m de laintrare a speologilor ºi a unui traseupentru ridicarea unor saci de rafie

SalvareaPeºterii Câmpeneascã

Mihai BESESEK, Valentin RADU � �Speowest� Arad; Mircea Dan PETRESCU � �Speodava� ªtei

Val

entin

RA

DU

SPEOMOND � 13 � 2008 27

voluminoºi, care urmau sã fie umpluþicu gunoaie, apoi sã fie evacuaþi afarãprin intermediul unor sisteme folosite însalvãrile din mediul subteran (tirolianãpeste puþul de la intrare, sisteme descripeþi ºi blocatoare etc.)

În cea de a doua zi a acþiunii deecologizare la gura peºterii au fostprezente ºi principalele posturi T.V.naþionale ºi reprezentanþi din presascrisã pentru a consemna evenimentul.Cu acest prilej a fost coborât în peºteraºi D-ul Dumitru Voloºeniuc, vicepreºe-dinte al Consiliului Judeþean Bihor,pentru a putea constata ºi amploareadezastrului din interior, cel de la supra-faþã fiind vizibil încã de la intrare însatul Izbuc.

Pe parcursul celor 4 zile au fostevacuaþi din subteran 65 de saci, însu-mând circa 100 mc de deºeuri menajere,pet-uri, cauciucuri uzate etc. Cu toate cãaceastã cantitatea de gunoi adunatã adepãºit cu mult aºteptãrile participan-þilor la acþiune, efectiv a fost ecologizatãnumai sala de la baza puþului, o micãparte din galeria activã ºi intrarea de peetajul fosil, unde marile viituri autransportat deºeurile ºi la mai bine de 20m deasupra bazei puþului de la intrare.

Dupã consultarea hãrþii peºteriireiese faptul cã peste 200 m de galeriipânã la primul sifon sunt complet col-mataþi, îndeosebi cu pet-uri, pânã întavan. În urma unui calcul sumar s-aajuns la concluzia cã din peºterã mai potfi evacuaþi pânã la 500 de saci de gunoi,asta fãrã a lua în calcul posibilitatea caîn spatele sifonului, în cei peste 500 mde galerii explorate ºi necartate, sã maiexiste alte deºeuri.

O primã mãsurã luatã de Admi-nistraþia Naþionalã Apele Române a fostinstalarea unui grilaj metalic (de faptimprovizarea unui grilaj dintr-o bucatãdin fostul gard al unei gospodãrii) peValea Þarina aproape de intrarea înpeºterã, pentru a opri alte gunoaie sãajungã în subteran.

Din pãcate din totalul de 65 de saci,doar vreo 25 au fost transportaþi de la

peºterã la un centru de colectare adeºeurilor menajere pe parcursul celor 4zile, iar dupã plecarea presei ºi a ofici-alitãþilor, cei abilitaþi au abandonatrestul sacilor evacuaþi în apropiereaintrãrii în peºterã. La sesizarea unorspeologi ºi a altor persoane, se pare cãs-a mai fãcut un efort din partea auto-

ritãþilor ºi a mai fost transportatã o partedin aceºtia în preajma sãrbãtorilor deiarnã, însã la o vizitã în zonã a unormembrii Speowest pe la începutulanului 2009, aceºtia au mai gãsit cam 20de saci în acelaºi loc, acoperiþi de unstrat frumos de zãpadã ºi, cel mai grav,în spatele aºa-zisul grilaj montat pe valedeja erau acumulate cantitãþi semni-ficative de gunoi, care odatã cu dez-gheþul ºi topirea zãpezii vor ajungeprobabil în subteran cu tot cu baraj,pentru cã nu poate rezista la o viiturãmai puternicã.

Cu toate cã un numãr mare dintremembri comunitãþii locale s-au perindatîn zonã în cele 4 zile, cât a durat acþiuneade ecologizare, se vede cã nu au trasprea multe învãþãminte din cele vãzute.Niºte mãsuri mult mai drastice luate deorganismele abilitate ar putea duce întimp la stoparea acestui dezastru eco-logic.

Cât priveºte cavitatea subteranã,chiar dacã se vor gãsi surse de finanþare,care sã întreþinã echipe de ecologizarepe termen lung, acestea vor întâmpinaprobleme tot mai mari la evacuareasacilor pe mai multe sute de metrilungime din galeria activã, în condiþiinefavorabile (distanþã mai mare, pasajeînguste, apã pe activ, cascadã la intrare,gaze toxice emanate de gunoaie etc.)

Tot ce ne rãmâne de fãcut este sãcontinuãm sã mediatizãm dezastrul ºi sãfacem tot ce este cu putinþã ca într-obunã zi sã vedem cum apa pârâuluiÞarina nu mai este plinã de gunoaie, cidoar tomberoanele din faþa caselorlocalnicilor din Izbuc ºi Cãlugãri, iarPeºtera Câmpeneascã sã devinã ceea cemeritã sã fie cu adevãrat un monumental naturii. #

Pau

l BR

AN

ES

CU

28 SPEOMOND � 13 � 2008

L a 2130 m altitudine în AlpiiIulieni, pe partea italianã aacestora, se gãseºte o peºterã

botezatã, nu chiar întâmplãtor, cu nume-le formaþiei britanice Led Zeppelin.Descoperitorii au fost inspiraþi fãrã sã oºtie, cãci tocmai au identificat o cavitatedeosebitã din �categoria greilor�! Pla-toul Canin, locul unde este situat obiec-tivul, se bucurã de un statut specialprintre regiunile carstice: acolo segãseºte cea mai mare densitate de

cavitãþi care depãºesc adâncimea de1000 m de pe Terra. Este vorba despre ocreastã cu altitudinea medie de 2400 m.,care desparte în douã un platou vast întreSlovenia (partea mai mare cu 5 �miari�)ºi Italia cu doar un singur aven maiadânc de 1 km. Pe partea Italianã, înzona Pala Celar se deschide prin intrareade doar 1x1m puþul de acces de doar 10m al Zeppelinului. În imediata apropierese gãsesc mai multe sute de astfel deintrãri, adesea urmate de reþele impor-

tante, 20 dintre ele depãºind cota -500.În Led Zeppelin, în anul 1997 a fostatinsã cota de -960 m.

De atunci nimeni nu s-a interesat deaceastã peºterã, datoritã dezmembrãriigrupului care efectua explorãrile. Avândîn vedere explorãrile pe care le efectuãmde ani de zile în apropiere, la AvenulGortani ºi relaþiile din ce în ce mai bunecu speologii italieni care exploreazãdiferite obiective din regiune, pentrudata de 30 august 2008 am hotãrât

Platoul Canin, Italia

Legenda continuãJózef ZIH � �Z� Oradea

SPEOMOND � 13 � 2008 29

demararea unui proiect comun privindreexplorarea Peºterii Led Zeppelin.

În ziua respectivã, când elicopterul aefectuat cele 5 transporturi pânã latabãrã, împreunã cu Kati pãrãseam Lansen Vercors, fiind încã destul de departede Monte Canin. Ajunºi acasã am trimis

copiii la ºcoalã, iar în 4 septembrieurcãm pe jos, prin ploaie, cu tot echipa-mentul, cei 1100 m diferenþã de nivelpânã la tabãrã. Ajunºi acolo, gãsim 5-6oameni moþãind prin corturi ºi alþi 5(predominant italieni) consumând berilepreferate sub prelata centralã. În peºterã

sunt 2×3 oameni, adicã 6 oameni pentru3 saci de dormit, care au echipat puþurileºi au întins cablul telefonic pânã laterminusul de la -912.

A doua zi Kati ºi cu alþi trei bãieþi, aucoborât la bivuac (-770) cu alimente ºiforþe proaspete, fãrã sã ºtie de intensi-

Led ZeppelinLed Zeppelin

30 SPEOMOND � 13 � 2008

ficarea ploilor de pe platou. Forþareaprãbuºirii finale a fost amânatã pentru adoua zi, când înaintarea a fost stopatã dela -900, aproape de terminus. Ploaia s-adomolit abia a treia zi, când împreunã cuun coleg, dotat, de asemenea, cu imper-meabil, am pornit hotãrâþi sã facem obaie în final. Puþul de intrare de 10 meste urmat de o succesiune de platforme-puþuri pânã pe la -100. De acolo urmea-zã o înlãnþuire de urcuºuri ºi coborâºuriprin meandre, puþuri/hornuri, pânã labivuacul de la -770, parcurs în care cotade -500 este atinsã nu mai puþin de 3 ori.Dupã 10 ore am ajuns în tabãrã, undemai rãmaserã 4 oameni. Dupã un somnbinemeritat, a doua zi am încercat fãrãsucces depãºirea prãbuºirii finale, pânãla identificarea unei fisuri ascendente,aparent neimportante, care dupã unsegment descendent ne-a condus într-ogalerie largã de 10 m. Unde, conformlegendelor ar fi umblat cândva 2-3 speo-logi. Din pãcate prin noua prãbuºireivitã la capãtul galeriei nu am gãsit caleaspre legendarul sifon terminal. Oarecumdezamãgiþi, am început decolmatareaunuia dintre nenumãratele pasaje venti-

late de curentul de aer glacial pâtrun-zând într-o galerie neatinsã, largã de 5m, terminatã dupã 100 m cu o nouãprãbuºire. În cele 2 zile rãmase amscotocit toate cotloanele din final ºi amefectuat mai multe escalade, una dintreele permiþându-ne urcarea a peste 250 mdiferenþã de nivel. Ghinionul ne-aurmãrit însã ºi prin �bivuacul forþat� de8 ore pe care am fost nevoiþi sã îl facemla -912 pentru trecerea viiturii.

Chiar ºi pentru o primã acþiune rezul-tatele au fost sub aºteptãri. Nu am reuºitsã dibuim un pasaj care sã ne conducãacolo unde se duce curentul de aer, sprecei încã 700 m diferenþã de nivel rãmaºipânã la resurgenþã. Din bivuac am ieºit în15 ore. Afarã ploua ºi se anunþa o intensi-ficare a precipitaþiilor. La coborâre ampoposit la cabana Gilberti, unde am traso linie ºi am socotit: 30 de oameni, 1700m de coardã, plus banii pentru chiriaelicopterului, asiguraþi de colegii ita-lieni. Deoarece formaþia Led Zeppelinºi-a sãrbãtorit în septembrie 2008 nu mai

puþin de 40 de ani de la înfiinþare, sperãmcã ºi legenda Zeppelinului nostru dinCanin - Pola Celar va continua. #

Led ZeppelinLed Zeppelin

SPEOMOND � 13 � 2008 31

Având în vedere rolul tot maiimportant al turismului în viaþa economicã ºi socialã, internã ºi

internaþionalã, precum ºi concurenþaputernicã existentã pe aceastã piaþã,pentru România este necesarã descope-rirea de noi produse turistice competi-tive ºi originale, care sã atragã cât maimulþi turiºti. În aceste condiþii, turismulspeologic (în special turismul în peºteriamenajate) poate reprezenta o opþiunestrategicã importantã, dacã ne raportãmla potenþialul speologic valoros al þãriinoastre, comparativ, mai ales, cu þãrilevecine.

Deºi pe plan internaþional turismulspeologic aduce importante venituriproprietarilor, administratorilor saucustozilor de peºterã, datoritã numãruluimare de vizitatori (Hwanseon Cave1 �Corea de Sud, peste 1 milion, GuilinReed Flute Cave2 � China, 920.000,Postojna Cave � Slovenia, peste 800000, Carlsbad Caverns3- SUA, 650.000,Mammoth Cave � SUA, peste 500.000etc), în România aceastã formã deturism este în stadiu incipient de dezvol-

tare, din cele 12 peºteri amenajate, doaruna fiind apropiatã de nivelul standar-delor internaþionale (Peºtera Urºilor dela Chiºcãu). În aceste condiþii, pentruamenajarea în anii urmãtori a cel puþinunora dintre peºterile mai importante,este necesarã luarea în considerare aexperienþei internaþionale, astfel redu-cându-se, sau chiar eliminându-se,posibilitatea de a repeta greºelile þãriloravansate.

Experienþa internaþionalã în dome-niu poate fi reflectatã printr-o serie detendinþe, principii sau particularitãþi carevizeazã, în principal, managementulpeºterilor turistice, amenajãrile interi-oare ºi exterioare ale acestora, precum ºischimbãrile intervenite în comporta-mentul turiºtilor. Din acest punct devedere, importante de menþionat sunturmãtoarele:

1) organizarea eficientã a turis-mului speologic. La nivelul fiecãrei þãrispeologice importante existã asociaþiiimplicate în dezvoltarea ºi promovareaspeoturismului, cu rol în realizarea ºimenþinerea unor legãturi permanente

între administratorii peºterilor turistice,reunite la nivel internaþional în AsociaþiaInternaþionalã a Peºterilor Turistice(tabelul nr. 1).

2) urmãrirea realizãrii unui mana-gement de bunã calitate care presu-pune, în principal, douã aspecte: un bunmanager trebuie sã þinã seama în luareadeciziilor de experienþa altora, avânddrept consultanþi oameni de ºtiinþã ºi sãurmãreascã, în exploatarea economicã apeºterii, realizarea unui echilibru întreprotecþie ºi valorificare. De asemenea,serviciile oferite turiºtilor trebuie sã fiede bunã calitate.

În ceea ce priveºte primul aspect,standardele internaþionale de mana-gement (adoptate în 2006, la CongresulAsociaþiei Internaþionale ale PeºterilorTuristice) prevãd necesitatea realizãriiunui studiu de impact cu cel puþin un anînainte de amenajarea turisticã a oricãreipeºteri. Acesta trebuie realizat de cãtreoameni de ºtiinþã, specialiºti în domeniuºi sã cuprindã informaþii referitoare la:valorile naturale ºi culturale ale peºterii,modul în care acestea pot fi afectate de

Particularitãþi ale turismuluispeologic pe plan internaþional

Ioana CIUMAªU � Institutul de Speologie �Emil Racoviþã�

Nr. Þãri membre Asociaþii componente Numãr peºteri Adrese site

1 Australia Australasian Cave & Karst Management Association(ACKMA)

24 www.akma.org

2 Cehia Cave Administration of Czech Rep 14 www.caves.cz

3 Franþa Association Nationale des Exploitants de CavernesAménages pour le Tourism (ANECAT)

71 www.grottes-en-france.com

4 Ungaria Aggtelek National ParkInstitute of Speleology

88

www.anp.hu

5 Italia National Italian Show Caves Ass. 20 www.grotteturistiche.it

6 Noua Zeelandã Australasian Cave & Karst Management Association(ACKMA

7 www.akma.org

7 Slovacia Slovak Cave Administration 12 www.sj.sk

8 Coreea de Sud Korean Caves Association (KCA) 10 www.samcheok.go.kr

9 Spania Spanish Show Caves Association 27 www.cuevasturisticas.com

10 Marea Britanie Association of British and Irish Show Caves 12 www.visitcaves.com

11 SUA National Cave Association 92 www.cavern.com

Tabelul nr. 1Organizaþiile de peºteri turistice, membre ale Asociaþiei Internaþionale a Peºterilor Turistice. Sursa: www.i-s-c-a.com

1 Shin, Youn-Chang & Kim, Jang-Gi, 2002 � A study of role of identity in sustainable development of local city � focusing on the Samcheok InternationalCave Expo 2002, p. 81-91. In: 4th International ISCA Congress2 CignaA., Burri E., 2000 � Development, management and economy of show caves, Internat. Journal of Speleology, 29B (1-4): 1-293 Palmer, A., 2004 - Carlsbad Cavern & Lechuguillla Cave. In: Encyclopedia of Caves & Karst Studies, p. 192-195

32 SPEOMOND � 13 � 2008

vizitele turiºtilor, soluþii pentru stabilireaunui echilibru între protecþie ºi valori-ficare.

Dupã amenajarea peºterii ºi introdu-cerea sa în circuitul turistic este necesarãmonitorizarea principalilor parametri(temperaturã, presiune, umiditate,concentraþia de CO2 etc.) în scopulstabilirii influenþei turismului speologicasupra mediului cavernicol, precum ºideterminarea capacitãþii de vizitare(numãrul maxim de turiºti care pot vizitapeºtera, într-un anumit interval de timp,fãrã a modifica substanþial principaliiparametri de mediu), pentru a se limitanumãrul turiºtilor în cazul deteriorãriiaccentuate a domeniului subteran.

3) amenajãrile interioare ale do-meniului subteran trebuie sã asigureconcomitent ºi protecþia acestuia, prinaplicarea standardelor de managementstabilite de Asociaþia Internaþionalã aPeºterilor Turistice. În acest sens estenecesarã înlocuirea sistemului deelectrificare clasic, cu sistemul modernde iluminare bazat pe folosirea LED-urilor (Light Emitting Diodes). Noulsistem de electrificare are avantajul cãevitã formarea �florei de lampã� prinmicºorarea cantitãþii de cãldurã emise,fiind în acelaþi timp ºi foarte eficient dinpunct de vedere ecomomic (consumulde energie electricã reducându-se cu75%)4. Micile diode pot fi foarte uºorataºate direct de concreþiuni, fãrã a lepune în pericol, existând chiar ºi posibi-litatea de a fi folosite sub apã sau în zonefoarte umede.

Pentru amenajarea traseului turistic,standardele internaþionale prevãd utili-zarea materialelor compatibile cudomeniul subteran: ciment, beton, oþel,inox ºi chiar plastic (sub rezerva de a nuconþine nici un fel de contaminanþi).Utilizarea lemnului este complet inter-zisã din cauza duratei sale de conservareredusã în mediul umed, ceea ce necesitão întreþinere permanentã, cât ºi faptuluicã, datoritã umezelii, devine alunecos,prezentând astfel pericol de accidente.De asemenea, utilizarea unor metale caZn, Cu, Pb etc. este total nepotrivitã5

deoarece pot fi foarte toxice pentruunele forme de viaþã existente în mediulcavernicol.

Atunci când este necesarã constru-irea unui tunel artificial (fie pentru accesîn peºterã, fie pentru ieºire), în scopulmenþinerii constante a circulaþiei curen-þilor de aer, se utilizeazã sistemul cu uºiduble. În prezent tendinþa este însãpentru înlocuirea acestora cu perdelelede aer, care au în plus avantajul reduceriicantitãþii de praf aduse de vizitatori,precum ºi evitarea claustrofobiei pentruturiºtii cu probleme.

4) amenajãrile interioare ºi exteri-oare ale peºterilor sunt realizate laînalt nivel, foarte diversificate, acoperindo gamã largã de servicii. De obicei,intrarea peºterii este marcatã de o clãdire(Centrul de Vizitare), unde se aflã casa debilete, sala de aºteptare, centru de infor-mare, bufet, bar, restaurant, magazinepentru comercializarea de suveniruri,casete video ºi audio despre peºterã,expoziþii cu o anumitã tematicã sau chiarmuzee. Tot aici se aflã ºi spaþii pentruadministraþia peºterii (birouri, vestiare,camere de aºteptare pentru ghizii peºterii)precum ºi spaþii necesare cercetãriiºtiinþifice (birouri, laboratoare, depozitepentru materialele utile explorãrilorspeologice: echipament propriu ºi TSA,diferite substanþe), spaþii de cazare. Îninteriorul peºterii sunt construite, înfuncþie de specific ºi necesitãþi: ascen-soare, tuneluri artificiale, scãri în consolã,poteci suspendate, pasarele, trenuri, de-barcadere etc. În ceea ce priveºte amena-jãrile exterioare, se impune tot mai multnecesitatea construirii în jurul peºterii aunor adevãrate orãºele cu hoteluri,restaurante, spaþii de joacã pentru copii,parkinguri pentru maºini, oficii poºtaleetc. Prezentãm spre exemplificare cazulPeºterii Mamut (Mammoth Cave, SUA)care cuprinde: Centru de Vizitare6 pro-iectat pentru a servi 4000 de vizitatorizilnic, dotat cu sãli de aºteptare, LibrãriaEastern National, un centru de infor-maþii, hartã a parcului, casã de bilete,centru de închiriere bãrci, fântâni arte-ziene, �video aquarium�, în timp ce laieºire este amenajat un hotel mare, curestaurant, cafenea, fast-food, sãli deconferinþe de 75 sau 125 locuri, oficiupoºtal, douã magazine (unul în care sevând numai obiecte tradiþionale, iar altulpentru suveniruri, tricouri, cãrþi poºtale).

5) Pentru creºterea gradului deatractivitate a unei peºteri turistice peplan mondial se utilizeazã diferitetehnici:� amenajarea mai multor tipuri de

trasee turistice în funcþie de nivelulde pregãtire fizicã al turistului, detimpul disponibil ºi de posibilitãþilefinanciare ale acestuia (ex. MammothCave, SUA � 14 trasee, CarlsbadCaverns, SUA � 6 trasee, cuamenajãri chiar ºi pentru persoanelecu handicap, Abercombie Caves,Australia � 6 trasee, Jenolan Caves,Australia � 16 trasee, WombayanCaves � 7 trasee, Naracoorte Caves �12 trasee, Cheddar Caves & Gorge,Anglia � 4 trasee, Baradla Cave,Ungaria � 5 trasee etc).

� Realizarea de ture de aventurãpentru turiºtii care doresc sã experi-menteze ceva nou, sã trãiascã sen-zaþii tari, caracterizate prin faptul cãsunt pe distanþe mai mari decâttraseele turistice obiºnuite ºi în zonefoarte puþin sau deloc amenajate(Mammoth Cave, SUA � Wild Tour,dureazã 6 ore ºi ½ , necesitã TSA,Carlsbad Caverns, SUA � existãdouã ture de aventurã, Spider Caveºi Hall of White Giant, NaracoorteCave, Australia � Cathedral Cave,Capricorn Caves, Australia � WildCaving Adventure Tour, MammothCave, Austria � Long SpelunkingTour, dureazã o zi, Grotta, La Cuevade Nerja , Spania � Spelunking Tour,dureazã 7 ore, Caverne LeflècheCaves , Canada � Wild Caving Tour,pentru maximum 4 persoane, Grottede Labeil, Franþa � Safari familial,explorarea pãrþii neamenajate arâului subteran etc).

� Realizarea de ture de peºterã fãrãghid ( turism pe cont propriu),vizitatorii deplasându-se prin peºte-rã dupã cum vor ei. O turã eficientãde acest fel necesitã însã prezenþaunor elemente pentru siguranþa ºiconfortul turiºtilor, dar ºi a unor sur-se de informaþii adecvate nevoiloracestora (ex. în Carlsbad Caverns,din SUA, existã un traseu care seface fãrã ghid, dar turiºtii pot închi-ria, la centrul de vizitare, Ghidul

4 Fairchild, St., 2002 � Show caverns development and operation in the modern world, p. 129-133. In: 4th International I.S.C.A. Congress (Use of moderntechnologies in the development of caves for tourism), Postojna, October 20025 Cigna, A., 2002 � Vulnerability of the show caves environment, p. 185-193. In: 4th International I.S.C.A. Congress (Use of modern technologies in thedevelopment of caves for tourism), Postojna, October 20026 www.mammoth.cave.national-park.com/visit.htm

Turism speologicTurism speologic

SPEOMOND � 13 � 2008 33

Audio al Peºterii). În Wet Cave dinsistemul Naracoorte Caves(Australia), vizitarea se poate facetot fãrã ghid, vizitatorii trebuind sãurmãreascã doar poteca turisticãcare face legãtura dintre prima salãcu imense formaþiuni de calcar încea de a doua, Sala Marelui Dom.În general, astfel de peºteri auamenajãri minime, cu poteci ºi alteelemente de infrastructurã, însãmajoritatea nu sunt electrificate,pentru ca vizitatorii sã poatã trãiatmosfera de mister, turiºtii fiinddotaþi la intrare cu cele necesare:salopete, cãºti, cizme de cauciuc,lãmpi frontale sau de mânã etc.

� Introducerea unor forme de diver-tisment (prezentarea de înregistrãrivideo, holograme, folosirea sunetu-lui ºi a luminii pentru a crea o atmos-

ferã dramaticã, realizarea de specta-cole ºi chiar folosirea roboþilor).Pentru atragerea vizitatorilor înunele peºteri au fost amenajate ade-vãrate sãli de spectacole (în PeºteraPostojna existã Sala concertelor cupeste 1000 locuri unde au loc con-certe ale Filarmonicii Slovene, înCueva de Nerja existã Sala baletuluicu o capacitate de 100 locuri, undese þin festivaluri de muzicã ºi dans,în Bridal Cave (SUA) au fost organi-zate peste 2000 de nunþi, în CascadeCaverns (SUA) se organizeazã seride filme, în Big Room, cu o capaci-tate de 175-200 locuri ). Elementeleºtiinþifice sunt ºi ele exploatate dinpunct de vedere turistic, exempleimportante fiind Peºtera Postojnaunde într-un acvariu se aflã Proteusul,singurul amfibian cavernicol din

peºterile Europei (aflat ºi în PeºteraChoranche, Franþa), sau peºterileHan-sur-Less (Belgia), Krapina(Serbia) care cuprind, de asemenea,adevãrate muzee subterane.6) În ceea ce priveºte orientãrile

cererii, sunt demne de remarcat:� Creºterea importanþei aspectelor

educaþionale care în plan practic setraduce prin necesitatea îmbunãtã-þirii pregãtirii profesionale a ghizilorastfel încât aceºtia sã ofere o prezen-tare mai interesantã care sã sporeas-cã implicarea vizitatorilor, stimulândcomunicarea, dialogul. Din acestpunct de vedere o problemã impor-tantã este multilingvismul vizitatori-lor, multe þãri dând o importanþãdeosebitã capacitãþii lingvistice aghizilor (ex. în Mammuthohle,Austria, ghidul prezintã informaþiilenecesare în 5 limbi: germanã, en-glezã, francezã, spaniolã ºi italianã,iar în Cueva de Arta, Spania, în patrulimbi). De asemenea, aceºtia trebuiesã aibã cunoºtinþe profunde ºi com-plete despre istoricul peºterii, geolo-gia, biologia, felul în care peºterarelaþioneazã cu mediul înconjurãtor,sã aibã informaþii despre peºteriledin zonã ºi din þarã. O soluþie pentruîmbunãtãþirea pregãtirii ghizilor esteangajarea / lucrul ca asistenþi deteren în programe de cercetare alepeºterii sau parcului în care se aflãaceasta, oportunitate oferitã în multecazuri, crescând astfel responsabi-litatea ºi implicarea lor în realizareadialogului cu vizitatorii; în unele þãriexistã chiar ºi posibilitatea ca unelevizite sã fie conduse de cercetãtorisau de speologi amatori interesaþi decercetarea ºtiinþificã, în calitate deghizi musafiri.

� Necesitatea de asigurare a confor-tului ºi siguranþei turiºtilor, înspecial pentru cei care au ca moti-vaþie principalã relaxarea. Confortulîn peºterile amenajate presupune nunumai ca vizitarea peºterii sã fiefoarte accesibilã ci ºi crearea defacilitãþi cum ar fi: sãli de aºteptareîncãlzite iarna ºi cu aer condiþionatvara, locuri special amenajate penrtucopii, o bunã organizare astfel încâtsã se evite formarea de cozi la casade bilete, existenþa unor cofetãrii,café-internet etc.Pentru siguranþa turiºtilor trebuie sã

existe planuri de evacuare, inclusiv o

Tabelul nr. 2Valorificarea turisticã a peºterilor pe plan mondial (%)Sursã: realizat de autor din e-mailurile primite de la diferite federaþii despeologie, precum ºi din informaþiile disponibile pe www.showcaves.com

Nr. Þara Numãr totalpeºteri

Numãr peºterituristice

Pondere Peºteri peste6 km

1 Japonia 3000 91 3,03 2

2 Coreea de Sud 1150 21 1,82 3

3 Malaiezia 750 12 1,60 5

4 Turcia 1200 19 1,58 3

5 Germania 5000 53 1,06 5

6 Australia 7000 61 0,87 12

7 Belgia 2000 16 0,80 3

8 Cehia 2306 14 0,79 3

9 Tailanda 3378 20 0,59 4

10 Marea Britanie 4500 26 0,57 22

11 SUA 45000 200 0,44 178

12 Slovacia 4000 15 0,38 5

13 Ungaria 4077 12 0,30 3

14 Polonia 3000 9 0,30 6

15 Bulgaria 5500 16 0,29 3

16 Grecia 8000 22 0,28 3

17 Croaþia 8800 21 0,26 5

18 Slovenia 8500 21 0,24 11

19 Brazilia 4501 15 0,24 12

20 Serbia 4000 9 0,22 3

21 Austria 14180 27 0,20 27

22 Franþa 72000 138 0,19 108

23 Italia 36000 51 0,14 40

24 Elveþia 8500 12 0,14 18

25 Spania 50000 63 0,13 94

26 România 12480 12 0,10 18


34 SPEOMOND � 13 � 2008

evaluare a riscurilor potenþiale ºi con-troale regulate, ghizii trebuie sã aibãcunoºtinþe de acordare a primului ajutor,fiind însã necesarã ºi o colaborare cuspitalele din jur sau cu echipele desalvare, în eventualitatea produceriiunor accidente.

Dar care este situaþia din România?În þara noastrã existã doar 12 peºteriintrate în circuitul turistic, mai mult dejumãtate fiind în partea de vest a þãrii,Munþii Apuseni ºi Banatului (Urºilor dela Chiºcãu, Meziad, Vadu Criºului,Ungurului, Gheþarul de la Scãriºoara,Poarta lui Ionele, Comarnic), restul înpartea de sud, Carpaþii Meridionali(Dâmbovicioara, Ialomiþa, Polovragi,Muierii, Liliecilor de la MãnãstireaBistriþa). Doar una dintre acestea esteamenajatã la nivelul standardelor inter-naþionale, cea mai mare parte necesitândîncã multe eforturi pentru a fi introduseîn circuitul turistic internaþional, celpuþin european.

Important de remarcat este ºi gradulredus de valorificare a peºterilor dinRomânia (doar 12 peºteri turistice dinpeste 12480 cavitãþi) ceea ce situeazãRomânia pe ultimul loc într-un top alcelor mai importante þãri speologice(tabelul nr. 2).

ConcluziiAvând în vedere efectele benefice aleturismului speologic asupra economiilornaþionale ale diferitelor þãri, tendinþeleexistente pe piaþa acestuia, dar ºi poten-þialul speoturistic valoros de care dispu-ne România, ºi în cazul þãrii noastre seimpune:1. Înfiinþarea unei organizaþii, la

nivel naþional, având ca scop prin-cipal dezvoltarea turismului speo-logic în România, dupã modelulþãrilor avansate ºi care sã aibã olegãturã strânsã de colaborare cuAsociaþia Internaþionalã a PeºterilorTuristice.

2. Aplicarea standardelor de mana-gement al Asociaþiei Internaþionale aPeºterilor Turistice ºi în cazul peºte-rilor turistice din România (reali-zarea de studii de impact, intro-ducerea tehnologiilor moderne cu rolîn protecþia peºterii etc.).

3. Realizarea de amenajãri la nivelridicat, cel puþin pentru peºterileaflate deja în circuitul turistic (înRomânia, centre de vizitare ºi tehno-

logii moderne pentru protecþia dome-niului subteran sunt doar în PeºteraUrºilor de la Chiºcãu, ghizi care staupermanent la intrarea în peºterã ºiinfrastructurã de cazare ºi alimentaþiela exterior existã doar la PeºteraUrºilor ºi Peºtera Muierii de la Baiade Fier, mai multe tipuri de traseeturistice, turism de aventurã sauforme de divertisment nu existã înnici una dintre peºterile turistice).Dupã cum se observã, sunt foartemulte îmbunãtãþiri care se pot aduceofertei turistice.

4. Creºterea calitãþii serviciilor ofe-rite de ghizi sau de personalul anga-jat în activitãþile turistice conexe, darºi schimbarea mentalitãþii în sensulurmãririi unui management decalitate, atât pentru custozii depeºterã cât ºi pentru administraþiileparcurilor naturale, pe teritoriulcãrora se aflã cea mai mare parte apeºterilor turistice (8 dintre cele 12peºteri).

5. Promovarea turismului speologic,la început pe plan intern, iar pemãsura gãsirii fondurilor necesarepentru amenajarea modernã a peºte-rilor turistice este necesarã promova-rea acestuia ºi pe plan internaþional.Ar fi foarte utilã astfel, realizareaunui ghid al peºterilor turistice dinRomânia, însã acesta nu-ºi are sensuldecât în momentul amenajãrii lanivel internaþional a cel puþin jumã-tate dintre peºterile turistice din þaranoastrã.Cu siguranþã, aplicarea principiilor

turismului speologic internaþional ºi în

þara noastrã poate contribui la valori-ficarea potenþialului speoturistic alRomâniei cu efecte pozitive asupraîntregii economii naþionale.

BibliografieCABEZAS J., 2002 � New trends in

cave management, p. 123-129. In:4th International I.S.C.A. Congress(Use of modern technologies in thedevelopment of caves for tourism),Postojna, October 2002.

CIGNA A., BURRI E., 2000 � Develo-pment, management and economy ofshow caves, Internat. Journal of Spe-leology, 29B (1-4): 1-29.

CIGNA, A., 2002 � Vulnerability of theshow caves environment, p. 185-193. In: 4th International I.S.C.A.Congress (Use of modern technolo-gies in the development of caves fortourism), Postojna, October 2002

FAIRCHILD, ST., 2002 � Show cavernsdevelopment and operation in themodern world, p. 129-133. In: 4th

International I.S.C.A. Congress (Useof modern technologies in the deve-lopment of caves for tourism), Pos-tojna, October 2002

PALMER, A., 2004 � Carlsbad Cavern& Lechuguillla Cave. In: Encyclope-dia of Caves & Karst Studies, p. 192-195

SHIN, YOUN-CHANG & KIM, JANG-GI, 2002 � A study of role of identi-ty in sustainable development of lo-cal city � focusing on the SamcheokInternational Cave Expo 2002, p. 81-91. In: 4th International ISCA Con-gress

And

rei P

OS

MO

ªA

NU

Peºtera Urºilor


SPEOMOND � 13 � 2008 35

IntroducereTitlul acestei prezentãri poate suna oare-cum ciudat, însã, în ziua de astãzi aproa-pe orice care are un interes generalcuprinde cuvântul �durabil� în titlu.Oricum ar fi, aceasta nu este o glumã:dacã noi am defini �durabil� ca minima-lizarea impactului ºi conservarea mediu-lui, durabilitatea cartãrii existã. Obiec-tivul acestei prezentãri nu este de aimpune utilizarea unui anumit standard încartare, ci de a arata cã, cartarea estedurabilã numai dacã este bine facutã.Altfel, în câþiva ani, inevitabil, peºtera vafi recartatã ºi în acest fel impactul asuprafragilului mediu subteran va fi dublu.

Experienþa ne aratã cã recartareapeºterilor este ºi va fi o problemã care seva repeta la nesfârºit. Existã anumitemotive pentru a recarta o anumitã peº-terã, cum ar fi faptul cã hãrþile originales-au pierdut sau profilele ºi/sau secþiu-nile longitudinale lipsesc. Iar dacã hartaexistã, datele originale sunt pierdute saunu sunt disponibile, sau calitatea cartãriioriginale poate nu mai atinge standar-dele acceptate în prezent.

Însã cel mai dezamãgitor este faptulcã deºi o peºterã trebuie recartatã, ºimulþi speologi lucreazã la aceasta, o facfãrã a include un profil longitudinal saualte date importante. ªi astfel, la unmoment dat peºtera va trebui recartatãdin nou pentru a include aceste elementeimportante.

Adesea recartarea nu include datelenecesare, deoarece speologii uitã invo-luntar ceea ce este necesar sau de ce.Scopul acestor rânduri este de a informaspeologii care lucreazã în teren despre cecalitate a cartãrii este necesarã ºi careelemente sunt indispensabile. Acesteelemente includ aºa numita �SfântaTreime�: vederea în plan, secþiunilelongitudinale ºi transversale, ºi o des-criere scrisã. Noi, echipa de cartografi dintoatã lumea, sperãm cã acest articol va ficât mai cunoscut, pentru a minimiza peviitor impactul proiectelor de recartare ºia maximiza informaþiile care se potobþine prin cartarea peºterilor, chiar ºi decãtre speologii fãrã pregãtire geologicã.

Elementele de bazã ale cartãriiÎn lume existã multe metode diferite decartare, unele mai bune decât altele.Oricum, scopul nostru nu este de apromova un model standard (acesta va fiun alt articol) ci de a aminti topografilorde peºterã cã elementele fundamentaleale cartãrii în peºterã nu se schimbã.Acestea includ:- utilizarea instrumentelor funcþionale ºibine întreþinute, panglici, lasermetreetc., utilizându-se de preferinþã instru-mente care au fost calibrate;- includerea în echipa de topografierenumai a celor care cunosc importanþacolectãrii corecte a datelor, experimen-taþi în citirea instrumentelor ºi din câteºtiþi fãrã dificultãþi de vedere (miopieetc.);- fiþi FOARTE atenþi la pericolul devieriiinstrumentelor din cauza obiectelormetalice (lampa de carbid, balustradeledin peºterile turistice, baterii, ochelari) ºia surselor de luminã. Este cunoscut cãinclusiv instrumentele moderne deiluminat � lampile cu LED pot generasubstanþiale câmpuri magnetice (câtevanumai când sunt aprinse)! Vã rugãmverificaþi - reverificaþi - mereu!- referitor la pericolul �schimbãrii meto-delor� insistãm asupra cartãrii �din punctîn punct�. Vã rugãm NU folosiþi ca puncttopo capul colegului vostru care seîntâmplã sã stea în mijlocul galeriei.Alegeþi puncte de pe pereþi, de pe blo-curile prãbuºite sau alte trãsãturi distinctecare pot fi marcate ºi recunoscute în timp.Faceþi punctele recuperabile marcândpunctele topo (lacul de unghii se utili-zeaza cu success, un mic punct roºudiscret ºi rezistent în timp, altã metodãfiind un mic clip detaºabil de bandãreflectorizantã). Fiþi siguri cã aþi notatlocaþia punctului în raport cu pereþii dinstânga ºi dreapta, tavanul ºi podeaua(aceasta este metoda standard pentru aînregistra dimensiunea galeriei). Punctulpoate fi marcat în secþiunea transversalãpentru a ajuta localizarea în viitor.

Dacã tot vorbim destre metode: poatevreþi sã folosiþi metoda de rotunjire, la cea

mai apropiatã zecimalã, a dimensiunilormãsurate (3,56 m la 3,55 m ori chiar la3,6 m). De ce? Mãsurãtorile critice caresunt citite de topograf sunt deja fãcute,aºadar de ce sã diminuãm precizia dacãnu este necesar?

Localizarea punctelor topo pare a fiun subiect fierbinte � câþiva dintrerevizorii acestui articol au vrut sã renunþela marcarea în peºterã (pentru a protejastarea sa naturalã), în timp ce alþii au vruto vizibilitate uºoara, durabilã (ºi etiche-tare) marcând în final ºi bifurcaþiilepentru a permite legãtura între elemente.Personal prefer sã am puncte pe care sã levezi doar dacã le cauþi � dar prezente ºimarcate în poziþiile critice.- ultimul, dar nu în cele din urmã, faceþiun desen detaliat ºi real. Importanþaacestuia este descrisã mai jos în secþiunea�De ce hãrþi precise?�. Unii deseneazã ohartã la scarã încã din peºterã (cu ajutorulraportorului ºi a riglei). Aceasta prelun-geºte procesul de topografiere dar ajutã laeliminarea posibilelor erori ºi mãresteacurateþea.

De ce �Sfânta Treime�?Prima întrebare pe care putem sã ne-opunem este de ce sã avem mai mult decâto privire în plan, în special avenele.Rãspunsul este simplu: suprafaþa pãmân-tului este un obiect bidimensional, motivpentru care poate fi uºor reprezentat pe ohartã � iar hãrþile geographice, geologiceori rutiere sunt foarte rãspândite. Pe dealtã parte o peºterã (chiar ºi un aven) estecu adevarat un obiect tridimensional ºiaceasta îl face sã nu poatã fi reprezentatîn totalitate pe o hartã (chiar ºi în peºterileperfect orizontale forma galeriei conþinemulte informaþii valoroase care nu artrebui neglijate). Mai jos prezentãmavantajele folosirii celor trei elemente ºice informaþii conþin de obicei. Apoi vãinformãm de ce este mult mai folositor sãfaceþi schiþe precise mai degrabã decât�schiþã brutã de explorare� sau doar adatelor de cartare. În final accentuãmimportanþa publicãrii hãrþilor ºi a rezul-tatelor.

Cartarea durabilã a peºterilorPhilipp HÄUSELMANN ºi grupul UISIC �Topography and mapping�

36 SPEOMOND � 13 � 2008

De ce o vedere în plan?� Primul rãspuns este prima motivaþie aoricui realizeazã o hartã: o privire înplan arata orientarea pasajului de peº-terã, ilustreazã lãrgimea sa, legãtura cualte pasaje ºi aratã detaliile pasajului.� Pentru peºteri în particular este indicatsã dãm informaþii despre posibilelelegãturi între peºterile separate dinaceeaºi zonã. Acesta este motivul pentrucare este foarte util sã facem hãrþi deasemenea pentru peºterile verticale(pentru care au fost fãcute uneori doarsectiuni longitudinale). Extinderea realãa peºterii în spaþiu poate arãta cã estedoar o micã distanþã pânã la urmãtoarea(poate mai importantã) peºterã (Fig. 1).Mãsurãtorile care sunt legate cu punctede reper de la suprafaþã aratã legãturadintre trãsãturile de la suprafaþã ºi trãsã-turile peºterii.� O privire în plan oferã puþine infor-maþii despre geneza peºterii. Poate deaemenea, da adesea informaþii înrudite:de exemplu dacã peºtera urmãreºte oserie de fracturi predominante sau dacãpeºtera este foarte meandratã (Fig. 2).� O privire în plan ne informeazã despresedimentele întâlnite în peºterã. Câteo-datã este de mare importanþã localizareasedimentelor pentru cã acestea ar puteaobstrucþiona pasajul principal ºi astfelindicã o continuare a galeriei. Asemeneainformaþii sunt de obicei uºor de vãzut înpeºteri, dar dacã nu sunt incluse în hartãnu va exista o cercetare sistematicã acontinuitãþii.� Limita privirii în plan este cã nu aratãforma sau înãlþimea galeriei ºi niciextinderile sale verticale (celelalte douãdimensiuni).

De ce secþiune longitudinalã, dece secþiuni transversale?� Prima întrebare la care te-ai gândi ar fide ce nu este suficient sã ai o secþiuneproiectatã. Rãspunsul este cã o secþiuneproiectatã omite câteva informaþii impor-tante. Sã presupunem o proiecþie E-V ºiun pasaj de peºterã care coboarã laîncepuþ spre vest (aceasta este reprezentatcorect în proiecþie), apoi se întoarce sprenord ºi continuã cu aceeaºi înclinaþie(Fig. 3). Aceasta porþiune va fi reprezen-tatã asemãnãtor cu un puþ. Dacã acumsunt importante modificãri în secþiuneatransversalã a acestui pasaj atunci acesteanu pot fi vãzute: informaþia este pierdutã.Un bun cartograf poate construi o pro-iecþie cu ajutorul planului ºi a secþiunii

longitudinale dar este mult mai dificil(sau în cazul schimbãrii înclinaþieipasajului este imposibil) sã extragã osecþiune longitudinalã dintr-o proiecþie.

(Proiecþiile sunt importante pentru arealiza reprezentãrile 3D ale peºteriiîmpreunã cu caracteristicile suprafeþeisub care aceasta se dezvoltã. Asemenea

Fig. 1: Secþiune longitudinalã, transversalã ºi vedere în plan a Stägeschacht(�Casa scãrii�, Walop, Elveþia). Secþiunea longitudinalã aratã dezvoltareapeºterii de-a lungul unei singure fracturi înclinate. Mai mult, aratã ºi planelede stratificaþie (ºi structura cutatã din partea superiorã a puþului). Secþiunealongitudinalã a fost rãsucitã în douã locuri îndicate de sãgeþile circulare, o datãpentru a arãta cã fisura care continuã în jos spre �Verstürzte Hoffnung� esteparalelã cu cea din puþul principal, iar a doua oarã pentru cã vederea în planºi secþiunea longitudinalã sã fie coerente.Vederea în plan a pãrþii celei mai de jos, suborizontale, (-112 m panâ -96 m)a fost extinsã prin suprapunerea secþiunilor orizontale. Astfel, se observa cumtoate galeriile au aceeaºi orientare spre suprafaþã, cu falia principalã.

Cartarea durabilã a peºterilorCartarea durabilã a peºterilor

SPEOMOND � 13 � 2008 37

proiecþii sunt uºor realizate cu ajutorulunui calculator din momentul în careprimele date au fost deja obþinute.)� Secþiunile logitudinale pot indicadirecþia fracturilor ºi planelor de strati-ficaþie care nu pot fi vãzute numai cu oprivire în plan. Un exemplu este dat înFig. 1.� Secþiunile longitudinale pot da o ima-gine de ansamblu a dificultãþilor la carete poþi aºtepta (gropi, strâmtori, cascadeetc.) ºi care sunt utile pentru planificareamult mai practicã a urmãtoarei vizite.Acestea trebuie sã reprezinte decidezvoltarea totalã a pasajului la scarã.� Folosirea cea mai importantã ºi rãspân-ditã a secþiunii longitudinale este legatãde informaþii despre geneza peºterii.Toate fracturile pe care o privire în planle-ar putea da, toate sedimentele arãtatenu pot da nici jumãtate din informaþiadatã de o secþiune longitudinalã. Este

pasajul de origine freaticã, un tub cir-cular? Ori este un regim vados mean-drat? Ori ambele, pasaj în forma uneigãuri de cheie? Cu siguranþã toate acesteinformaþii apar, de asemenea, în secþi-unile transversale, dar relaþia dintreaceste forme este foarte importantã ºisunt cel mai bine reprezentate într-osecþiune longitudinalã. Un exempluconcret este prezentat în Fig. 4.� Secþiunile transversale sunt de ase-menea foarte importante: ele dau confi-guraþia actualului pasaj, fiind foarte utileîn determinãrile speleogenezei. Pentru ailustra importantele caracteristici geo-logice ale peºterii toate cele trei priviri(hartã, secþiunile longitudinale ºi trans-versale) sunt necesare.

De ce o descriere scrisã?Rãspunsul este foarte simplu: aþi încer-cat vreodatã sã desenaþi un liliac în

planurile voastre (la scarã bineînþeles)?Sau limitele unui posibil pericol deinundaþie pe care ai observat-o pe pereþiipeºterii? Cum sã reprezinþi ideile taledespre originea peºterii?

Descrierea scrisã este o sursã ines-timabilã de informaþii care pot fi foarteimportante nu doar din punct de vedereºtiinþific, dar pentru toþi speologii: listade echipamente, pericol de inundaþii,tipul rocilor întâlnite, prãbuºiri instabile,elemente de gips, biologia ºi geneza�toate aceste lucruri nu pot fi reprezentategrafic ºi trebuie scrise. Astfel, decriereanu este doar un text marginal caredescrie numai lucrurile pe care tu le-aiputut pune pe planul tãu (�La stânga, unpasaj duce spre un puþ��) ci toateobservaþiile importante. ªi da, toatãlumea poate observa lucruri importante!Chiar ºi tu!

De ce o hartã precisã ºi nu doardate topografice sau o schiþã?Aceasta este o foarte bunã întrebare laprima vedere deoarece desenarea pre-cisã ia cel mai mult din timpul cartãrii ºiface cartarea atât de �plictisitoare�.Aºadar de ce sã nu folosim doar o schiþãbrutã? Din motive ºtiinþifice este clar cãun desen precis ne oferã mult mai multeinformaþii. Dar de asemenea �speologiiobiºnuiþi� pot obþine o mulþime de

Fig. 2: Vedere în plan a unei galerii sub forma unui meandru strâmt în Anglorusskaja peshtshera(Caucaz, Rusia). Aici vederea în plan conþine înformaþii legate de geneza peºterii. Bineînþelescã secþiunea longitudinalã e mult mai lungã, dar aici o posibilã legaturã cu o altã peºterã saucu o dolinã de la suprafaþã se poate observa doar din vederea în plan.

Fig. 3: Vedere în plan (deasupra) ºisecþiune proiectatã a unei presupusegalerii. Proiecþia produce o structurãasemãnãtoare unui puþ, când în rea-litate galeria coboarã lin perpendi-cular pe planul de proiecþie. Privindaceastã proiecþie este clar cã doarsecþiunea longitudinalã va reprezentaadevãrata morfologie a peºterii.

Fig. 4: Schiþã a vederii în plan (deasupra) ºi a secþiunii longitudinale (dedesubt)a zonei de intrare din Peºtera Humpleu (Munþii Apuseni, România). Ambele suntde proastã calitate, aºa cã nu le luaþi ca exemplu. Totuºi, doar în secþiunealongitudinalã pot fi distinse cele trei faze genetice ale peºterii. Desenaþisecþiunile longitudinale, de asemenea, ºi în peºterile orizontale!


38 SPEOMOND � 13 � 2008

informaþii importante dintr-un desenbun. În Fig. 5 este prezentatã o parte aunei hãrþi de peºterã. În partea de sus apaginii este harta originalã, iar în parteade jos o posibilã �frumoasã� hartã. Undeeste aºadar continuarea pasajului larg?Da � în colþul din dreapta jos puteþiîncerca sã sãpaþi pentru a gãsi MAREAcontinuare. ªi � desigur � nu aþi vãzutasta în schiþã.

Pe scurt: forma pasajului la fel ca ºisedimentele ºi poziþionarea lor, corelatecu informaþiile despre modificãrilemãrimii pasajului dau informaþii impor-tante despre posibilele continuãri. Daraceste lucruri sunt vizibile doar într-undesen precis ºi detaliat.

Apropo: dacã tu, dragã plictisitcititor de instrumente, aºtepþi ca dese-natorul sã temine nesfârâita lui muncãcu creionul, ce poþi face (în afarã sãîngheþi)? Da, poþi sã cauþi eventualelegalerii laterale. Existã, fi sigur de asta,cautã-le, le vei gãsi! Alt mod inteligent,atât pentru a-þi menþine temperatura câtºi precizia mãsurãtorilor, este sã citeºtiinvers viza anterioarã. Asta o sã-þiconfirme precizia citirilor, dar fi pregãtitºi pentru unele surprize!

O problemã ar putea apãrea la pune-rea la scarã a hãrþilor. Aceasta trebuie sãcorespundã cu nevoile pentru care peº-tera este cartatã. Pentru un sit paleon-tologic o sã fie probabil nevoie de ohartã la scara 1:50 pe o singurã coalã dehãrtie, în timp ce pentru o peºterã maree de ajuns o scarã de 1:500 pe mai multefoi. În Europa Centralã cartãm de obiceicu scara 1:50 peºterile foarte mici, 1:200peºterile între 20-500 m ºi 1:500 peº-terile mari. Încercaþi sã nu amestecaþimai multe scãri pentru acelaºi perimetrual peºterii, asta va uºura cu mult compa-rarea diferitelor cartãri. Bineînþeles,dacã ºtiþi cã veþi desena harta finalã la oscarã de 1:500 nu e nevoie sã cartaþi cuo precizie de 1:50, deºi puteþi sã o faceþidacã doriþi. Ceea ce nu puteþi face estesã desenaþi cu o precizie de 1:500 înpeºterã, iar acasã sã desenaþi o hartãexactã la o scarã de 1:50. Vã rog gândiþi-vã la acest aspect înainte de a începecartarea.

De ce sã publici?Aþi gãsit o peºterã frumoasã, accesibilã,cu potenþial, ºi chiar aþi cartat-o cudestul de mult efort. S-ar putea sã vã fiefricã de faptul cã colegii de club maiscrupuloºi, membrii clubului concurent

de trei generaþii sau cei care organizeazãexcursii de trekking ar putea ameninþaintegritatea peºterii. Prima voastrãreacþie ar fi deci sã pãstraþi peºterasecretã, lucru care este total de înþeles.Partea negativã este cã atunci când nu osã mai fiþi un speolog activ, sau cânddesenatorul clubului a avut o neînþe-legere cu mama sa ºi aceasta a hotãrât sãardã toate planurile peºterii (nu glumesc,cunosc un asemenea caz!), toate infor-maþiile vor fi pierdute.

Vã rog publicaþi despre peºterilevoastre, planurile ºi datele voastre! Dacãpublicarea reprezintã un pericol realpentru peºterã, trimiteþi cel puþin o copiea datelor ºi planului cãtre arhiva naþi-onalã de peºteri. Unele state au arhivecare pãstreazã planurile ºi datele în celmai mare secret. Folosiþi aceastã posi-bilitate, nu aruncaþi la gunoi toatã muncavoastrã ascunzând-o într-un sertar debirou.

Chiar ºi dupã publicarea datelor ebine ca datele originale sã fie introduseîntr-un program de calculator pentrurelizarea unui model 3D al dezvoltãriigaleriilor peºterii ºi relaþia acestora cusuprafaþa. Lucrul acesta ar putea sã fieun argument solid atunci când încercaþisã convingeþi un înginer de carierã cãgaleriile se gãsesc la câþiva metri subcariera lui. Sau pentru a face legaturaîntre galeriile unui vechi sistem. Înoricare dintre aceste cazuri e bine sãaveþi datele originale, fie la dumnea-voastrã, fie în arhiva clubului sau înarhiva naþionalã. Nu aruncaþi carnetelede teren, notiþele ºi desenele dumnea-voastrã. Oricât de murdare ar fi ar puteaajuta la evitarea unei recartãri, aºa cumam arãtat în cazurile anterioare. Pãstraþi-le! Puþinul spaþiu ocupat e nesemnifica-tiv în comparaþie cu utilitatea pe care opot avea în viitor!

O privire spre viitorDin ce în ce mai mult calculatoareleînlocuiesc tradiþionalul desen în tuº. Înultimii ani programele pentru desenat(cum ar fi Adobe Illustrator) sunt folositepentru a obþine hãrþi precise ºi aspec-tuoase. Tehnologia vã permite de ase-menea adãugarea culorilor pe hartã (maropentru nisip, albastru pentru apã, sau celpuþin aºa ar trebui sã fie). Cei interesaþi îndesenul pe calculator vor gãsi mai josadresa site-ului cu înformatii ºibibliotecile pregãtite pentru Illustrator.Dar vã rog nu uitaþi cã cea mai durabilã

arhivare se face cu ajutorul hârtiei,aceasta putând rezista între 20 ºi 500 ani,în timp ce un CD poate sã fie de necititdupã numai 2 ani. Aºa cã vã rog: dupã ceaþi desenat hãrþile voastre printaþi-le înscopul arhivãrii. Salvaþi-vã munca.

Câteva site-uri cu mai multeinformaþiiVeþi gãsi probabil mai multe site-uri cuînformaþii utile cu sfaturi pentru cartare,dificultãþile întâlnite în cartare, tehnicãsau metode. ªi pentru cã e posibil ca noisã nu le cunoaºtem pe toate, am enume-rat aici câteva dintre cele mai impor-tante.http://www.sghbern.ch/hrh.htmlSite-ul HRH (Siebenhengste, Elveþia)ºi veti gãsi multe articole desprecartare, erori etc.

http://www.carto.net/neumann/caving/cave-symbols/Simbolurile UIS internaþionale folositeîn cartarea peºterilor

http://www.sghbern.ch/surfaceSymbols/symbol1.htmlSimbolurile internaþionale folosite încartarea geomorfologicã

http://www.ngdc.noaa.gov/seg/geomag/jsp/Declination.jspCalcularea declinaþiei în oricare punctal Pãmântului

http://www.speleo.ch/~scmn/topographie.phpAre bibliotecile Adobe Illustrator(versiunile 9 ºi 10) pentru desenul pecalculator

http://www.ssslib.ch (rubrique topo)Are bibliotecile Adobe Illustrator(versiunile 10 ºi CS) pentru desenul pecalculator

MulþumiriTuturor celor care au ajutat prin corecþii,sugestii ºi traducererea acestui articol:Lukas Plan (Austria), Ralph Müller(Germania), Ken Grimes (Australia),Gabriel Redonte (Argentina), RafaelCarreno (Venezuela), Jelena Calic(Serbia), Erik Agrell (Suedia), PatKambesis (USA), Andy Dickert(Elveþia), Yvo Weidmann (Elveþia), AlexHof (Elveþia), Eckart Herrmann(Austria), Arnauld Malard (Franþa),Radu Breban (România), AnamariaHäuselmann (Elveþia). Mulþi dintreaceºtia aparþin grupului de lucru UISIC�Survey and Mapping�. #


SPEOMOND � 13 � 2008 39

Peºtera

DrãcoaiaVlado PAPAC ºi Jozef PSOTKA � Speleoclub �Drienka�, Slovakia

Cuvânt înainteAm început în 2001 cu excursii de recu-noaºtere în România ºi am organizat apoiprima turã în Munþii Bihor (M. Ga�ko, F.Horcik, T. Máté, V. Papác and J. Psotka).Ruta noastrã ne-a dus prin locuri re-marcabile, pe Platoul Padiº ºi M-þiiVlãdeasa. Jurnalul turei a fost publicat deMáté (2001) Drãcoaia Cave in theSighiºtel valley, Bihor Mountains. Îniulie 2002 am realizat urmãtoarea cãlã-torie în România. În acel an, am trecutprin Valea Sighiºtel pentru prima datã.Am petrecut aici o zi ºi am vizitat celemai cunoscute peºteri de aici (Drãcoaia,Piºolca, Coliboaia, Mãgura) iar turanoastrã de recunoaºtere a continuat prinMunþii Bihor. În Peºtera Drãcoaia, care ebine cunoscutã printre localnici, amobservat câteva goluri de mãrimea pum-nului, prin care trecea un curent intens deaer. Golul se situeazã aproape de finalulpeºterii, sub bariera de grohotiº. Speo-logii probabil cunoºteau acest lucru, darera evident cã nimeni nu mai încercase sãsape pe acolo. Am încercat sedimentul cumâinile goale. În final am fost cu toþii deacord cã trebuie sã ne întoarcem cu oechipã mai puternicã.

Explorarea în perioada2002-2008În septembrie 2002 (7.09-14.09) ne-amîntors la Sighiºtel (F. Horcík, M. Horcík,T. Máté, J. Psotka ºi V. Papác) ºi ammuncit la Drãcoaia în fiecare zi în douãschimburi. Dupã patru zile de sãpãturi îngrohotiº umed ºi mâl, am trecut în târâººi am intrat într-un horn de 5 m înãlþime(foto. 1). În aceastã cavitate, la 4 mînãlþime, apare un canal îngust, impene-trabil, în care se concentra curentul deaer. Aici a fost imposibilã trecerea aces-tui gol îngust fãrã echipament ºi tehnicãadecvatã. În acele zile, ne-am întâlnit cuspeologii de la Speodava ªtei ºi am fãcutcunoºtinþã cu membrii clubului. În final,am rezumat activitatea noastrã ºi ampublicat niºte lucrãri în Buletinul Speo-logic Slovac (F. Horcík & Papác 2002,

Horcík M. 2003) ºi am trimis un scurtraport lui M. Petrescu.

Au fost organizate douã acþiuni în2003 ºi trei în 2004, de cãtre speologii dela Speodava. Numai P. Brijan a reuºit sãtreacã de primul obstacol ºi ºi-a lãsat cio-canul la baza grohotiºului cimentat (spresurprinderea noastrã când am gãsit cioca-nul). La aceste ture au participat : P. Brijan,D. Lup, A. Lazau, R. Deliman, I. Draghie,P. Brãnescu ºi T. Rus.

În 2007 ne-am întors la Drãcoaia (F.Horcík, J. Psotka, T. Máté, V. Papác, P.Imrich, T. Majernícková and M. Hajduk)echipaþi cu perforatoare cu acumulatori ºicu spirit ridicat de a realiza trecereaacestui tunel îngust. Activitatea noastrã s-a desfãºurat sub auspiciile ClubuluiSpeodava ªtei ºi ale Parcului NaturalApuseni, iar M. Inãºel de la Speodava alucrat cu entuziasm cu noi. Dupã ºase zilede muncã (26.07-02.08.2007) am înaintat6 m. În acelaºi timp am cartat pasajulvechi de la intrare, iar harta ºi un scurtraport a fost publicat (Máté, 2007).

În mai 2008 (30.04-04.05) am fãcut onouã echipã (M. Ga�ko F. Horcík, P.Imrich, M. Inãºel, T. Máté, M. Mi�kov, V.Papác and J. Psotka) ºi am continuat sãlucrãm în meandrul pãtruns de curentulde aer. Dupã aceastã turã am progresat4 m (Psotka & Papác, 2008).

În septembrie 2008 (25.09-28.09) s-aorganizat urmãtoarea turã cu cei de laSpeodava. Dupã douã zile de lucru ºitransportat sedimente, roci ºi pietriº, amextins meandrul în Peºtera Drãcoaia. Lasfârºitul celei de a doua zile cel maisubþire dintre noi (M. Inãºel) a observat olãrgire a meandrului în linie dreaptã substrânsoare. A treia zi am înlãturat ultimabarierã ºi am intrat în meandrul ascendent.La baza lui s-au gãsit pietre mai mari saumai mici din roci permiene ºi pe alocurimici lacuri. Prin acest coridor sinuos amtrecut într-o cavitate micã în urmã cãreiapeºtera continua pe 500 m fãrã opreliºti.La puþin timp dupã descoperire speologiiromâni au confecþionat o poartã metalicãºi au închis pasajul descoperit.

La sfârºitul lui octombrie 2008 am or-ganizat urmãtoarea cãlãtorie în România.Scopul turei a fost cartarea spaþiilor noi,explorarea tuturor pasajelor, escaladareahornurilor ºi fotografierea peºterii. Primulgrup (P. Brãnescu, P. Imrich, D. Lucaciuand J. Psotka) a cartat 186 m în Channelpassage. A doilea grup (F. Horcík, M.Horcík ºi V. Papác) au cartat 150 m înCrystal passage ºi la Crossroad. M.Mi�kov ºi M. Inãºel a trebui sã sapeprintr-un târâº cu un slab curent de aerlângã Crossroad. Dupã târâº a urmat uncoridor de 10 m ce s-a terminat cu ostrâmtoare cu un ecou puternic ce sepropaga de dincolo. La capãtul meandru-lui, ce se ramifica din puþul din Channelpassage, M. Hajduk ºi M. Ga�ko aucoborât într-un puþ adânc de 18 m înColumn shaft. La fundul puþului este undebuºeu foarte îngust, impenetrabil. Înmeandrul care a dus la Column shaft, V.Papác ºi J. Psotka au escaladat un pasajsecundar (20 m lungime). La capãtul luieste o strâmtoare cu grohotiº ºi pietriº curoci verzi din Permian. În ziua urmãtoare,primul grup (J. Psotka, D. Lucaciu ºi P.Imrich) a cartat 57 m în meandrul careduce la Column shaft. Pãrþile superioareale acestui meandru au fost explorate deM. Inãºel ºi D. Lup. M. Hajduk ºi M.Ga�ko au început sã escaladeze primulhorn de peste Crossroad. P. Imrich, M.Inãºel ºi D. Lup au sãpat la capãtulChannel passage. Aici au gãsit un curentde aer slab ºi o rocã durã, care presupuneaun efort mai mare pentru a sãpa. Al doileagrup (F. Horcík, M. Horcík ºi V. Papác) acartat 53 m în Discovery meander cãtreCrossroad ºi a fãcut o documentaþie foto.În final, J. Psotka a lãrgit strâmtoarea spreCrossroad cãtre un coridor cu ecou.

Ultima turã a avut loc în 19-22 de-cembrie 2008. Satul Bãiþa ne-a oferit locde cazare. Speologii de la Speodava ne-au ajutat în organizarea turelor. În primazi în peºterã am cartat pasajele rãmase înmeandru ºi în Column shaft, în lungimede 60 m. Apoi am lãrgit strâmtoarea cuecou ºi am intrat într-un nou meandru pe

40 SPEOMOND � 13 � 2008

Peºtera DrãcoaiaPeºtera Drãcoaia

care l-am denumit Meander Echo.Acesta are un mic pârâu activ ºi seterminã într-o micã cascadã ce iese la 10m înãlþime. M. Ga�ko ºi M. Hajduk auterminat escaladarea uneia dintre ra-murile hornului de deasupra Crossroad.Ramura s-a terminat la 20 m înãlþime. J.�moll, M. Inãºel, P. Brãnescu ºi D.Lucaciu au fãcut documentaþia foto, iarspeologii români au continuat sã sape lacapãtul Channel passage. Ziua urmãtoareM. Ga�ko ºi M. Hajduk au început sãescaladeze a doua ramurã a hornului dinCrossroad. Acest horn nu a fost urcat întotalitate pentru cã speologii au gãsitmeandre laterale, pe care le-au explorat.În final, acest meandru s-a terminat, dare posibil ca sã existe o continuare înpãrþile superioare ale acestuia. J. �mollajutat de J. Psotka a escaladat aprox.15 m peste Column shaft. Ei au localizatcontinuarea a douã pasaje cu ecou ºicurent de aer, care tind direct spre masiv.P. Imrich ºi I. Balciar au cartat MeanderEcho (35 m) descoperit recent, V. Papáca lãrgit câteva strâmtori, iar P. Imrich, D.Lup ºi D. Lucaciu au continuat sã sape lacapãtul Channel passage ºi au pututvedea câþiva metri dupã strâmtoare.

Au avut loc pânã acum 25 de ture înpeºterã (21 de zile de derocare ºi 4 zile deexplorare ºi cartare). Noi am cercetat209 m în sectoarele vechi ºi 538 m în celenoi. Peºtera a ajuns la 747 m ºi +75 mdenivelare. Denivelarea totalã atinge+100 m acum, dar încã nu am cartathornurile escaladate.

Descrierea peºteriiSectoarele cunoscute anteriorGura peºterii, remarcabilã ºi pasajul de laintrare (foto. 2) a Peºterii Drãcoaia secunosc de mai multã vreme. Peºtera a fostdescrisã în detaliu de cãtre geograful A.Schmidl în cartea privind Munþii Bihor(Schmidl, 1863). Are o galerie ascenden-tã largã cu o lungime de aprox. 150 m, cese terminã într-un grohotiº cu relicte debrecie ºi sedimente fluviale cimentatedeasupra. Primii 100 m ai pasajului au oînãlþime ºi lãþime de 10 m, iar apoisecþiunea transversalã devine mai micã(lãþime 2-4 m, înãlþime pânã la 6 m).Aproape de intrare podeaua galeriei esteacoperitã de pietriº ºi blocuri cãzute,dupã 50 m de la intrare podeaua esteacoperitã cu mici lacuri ºi gururi argi-loase. Câteva pasaje scurte ºi hornuri seterminã cu grohotiº sau strâmtori impene-trabile. Sunt vizibile urmele canalelor detavan ºi fostelor meandre ºi reminiscenþaunor stalactite mari se vede pe tavan.

Pasajele noiDincolo de prima strâmtoare depãºitã dedupã pãrþile deja cunoscute ale peºteriieste un horn de unde se ajunge la înãlþi-mea de 4 m la Discovery meander foarteîngust. Pasajul lãrgit artificial are 15 mlungime. Meandrul este ascendent la 27m deasupra primei strâmtori la cameramicã cu anastomoze pe tavan. Dupãurmãtoarea strâmtoare ºi blocuri cãzuteajungem la Crossroad, de unde continuãcâteva pasaje. Crystal Passage cu o

SPEOMOND � 13 � 2008 41


înãlþime de 8 m, cu o morfologie intere-santã în secþiune transversalã (foto 3), cucristale ºi sediment fin. Pasajul urmãtoreste Meander Echo, care este o conti-nuare a Discovery meander. Acesta ducela un horn de 15 m care este puternicudat, iar în partea superioarã a MeanderEcho este un horn uscat cu porþiunisuperioare înguste. Imediat deasupraCrossroad este un horn cu douã braþe.Unul se terminã în fund de sac la 20 mînãlþime, iar în celãlalt aparatul Disto demãsurat cu laser aratã peste 30 m înãlþi-me. Escaladarea lor va spune mai mult.Pasajul cel mai mare descoperit pânãacum este Channel Passage, cu înãlþimide pânã la 8 m ºi lãþimi de 2-4 m. Aicisunt formaþiuni de peºterã în câtevalocuri, cele mai importante sunt formatede un grup de stalactite ºi stalagmite.Canalele puþin adânci de pe tavan sunttipice pentru Channel Passage, tavanulplat, canalele din perete umplute cusedimente ºi depozite fluviale pe podea(pietriº argilos, nisip sau argilã) suntfrecvente. Înainte de locul numit Snails,pasajul se împarte. La sud un pasaj foartejos aproape umplut cu sedimente; ne-amtârât într-un mic canal pe o distanþã de

20 m. Este posibilã continuarea dupã oadâncire uºoarã a canalului ºi depozitareapietriºului pe marginile pasajului. La est,dincolo de Channel Passage se întoarcede câteva ori dar continuarea acestuia eobturatã de sedimente. Pasajul devine untârâº cu rocã la bazã ºi un mic izvortemporar în care am avansat sãpândcâþiva metri. Izvorul curge într-un mean-dru îngust, lung de 60 m, cu înãlþimi depânã la 10 m, care duce la Column shaft.Puþul are adâncimea de 18 m, iar de labaza lui un meandru foarte îngust duce lao strâmtoare ce nu a fost trecutã încã.Deasupra, puþul continuã cu un hornescaladat doar pe 15 m deocamdatã.Acesta este pânã acum cel mai îndepãrtatloc de la intrare. Ramurile scurte alemeandrului cãtre puþ sau de la ChannelPassage, nu meritã o descriere amãnun-þitã. Menþionãm doar zgomotul puternicprin fisurile de la Channel Passage culocul de conjuncþie în Discoverymeander, fisuri prin care ºiroieºte apa,înainte de pasajele scurte cu lacuri mici.

Temperatura ºi umiditateaTemperatura a fost mãsuratã în ultimaturã. La exterior a fost de 2,5°C. La in-

trarea în peºterã a atins 4,3°C, iar umi-ditatea 74%. În Channel Passage tem-peratura înregistratã a fost de 9,1°C,umiditatea de 94,5%, iar la Crossroad8,1°C ºi umiditate 93,2%. Diferenþeledintre Channel Passage ºi Crossroad sedatoreazã probabil curenþilor puternicide aer ºi izvorului temporar activ laCrossroad.

Revizuirea cadrului geologic ºihidrologia carstuluiValea Sighiºtel reprezintã arealul carsticcu cea mai mare densitate de peºteri dinþarã. Suprafaþa de aprox. 15 kmp, conþi-ne 186 peºteri (conform Cadastrul Peº-terilor din România), iar conform speolo-gului P. Brijan peste 200 de peºteri.Majoritatea peºterilor au origine fluvialãºi constituie fragmente ale sistemelorcarstice. Evoluþia drenajului în subteranºi speleogeneza au fost condiþionate dealcãtuirea geologicã a zonei. Conformunei hãrþi geologice, Bleahu et. al (1985),

Foto 1

Foto 2

M. H

OR

»ÕK

V. P

AP

¡»

Legenda: calcar � zonele albe; roci necarstificabile (în principal gresii) � punctat; sediment(neogen) � haºuri oblice. 5-6 sistemul hidrologic P. Fagului - P. Micula. Izvoare carstice: 7 - Hidra,8 - Cameniþa, 9 - Blidaru, 10 - Piºolca, 11- Coliboaia. Ponoare: 12 - pierderi din pârâul PietreleRoºii, 13 - P. Dealu Secãturii, 14 - P. Dosu Muncelului, 15 - pierderi din pârâul Preluca Neºului

Fig. 1

42 SPEOMOND � 13 � 2008


rocile carbonatice carstificate din ValeaSighiºtel aparþin Unitãþii de Bihor ºicuprind în principal calcare din Jurasiculsuperior si Cretacicul inferior. CalcareleMezozoice acoperã rocile sedimentaredin Permian: depozite continentaleviolacee nemetamorfozate � gresii ºiconglomerate ale Pânzei de Moma ºidepozite marine, verzui, slab metamorfo-zate (faciesul ºisturilor verzi) ale Pânzeide Poiana (Balintoni et al, 2002). Contac-tul formaþiunii mezozoice cu rocilepermiene este un plan întrerupt de falii cudirecþiile N/NW-S/SE, NW/SE aºi W/SW-E/NE. Dyke-urile de roci graniticedin Cretacicul superior traverseazãcalcarele mezozoice în partea de sud-esta regiunii carstice (Balintoni, 2001).

Rocile sedimentare permiene, caresunt relativ impermeabile furnizeazãacumulãri ºi curgeri ale apei de ploaiespre arealul carstic. În vãile secundare aleSighiºtelului un mic izvor de suprafaþãcurgând dinspre rocile permiene dispareîn subteran la contactul cu calcarul. Învale sunt câteva izvoare carstice (izvorulde sub Peºtera Coliboaia, Peºtera Piºolca,Blidaru, Hidra plus câteva izvoare tem-porare). Izvorul Blidaru cu izvorul dinRãsuflãtoarea Blidarului (aprox 300 mlungime) sunt cele mai semnificative.Sunt situate pe partea stângã a vãii(sudicã), 200 m aval de Peºtera Drãcoaia.Mãsurãtorile hidrologice efectuate deOrãºeanu et al. (1991) au dovedit conexi-unea hidrologicã a câtorva ponoare cuizvorul Blidaru ºi cu alte izvoare mai micidin vale (fig. 1). Dupã rezultatele anali-zelor cu trasori, care au dispãrut de ase-menea la izvorul Pietrele Roºii, bazinulhidrografic din Valea Crãiasa alimenteazã

principalele izvoare din Valea Sighiºtel,în special Izvorul Blidaru. Conexiuneahidrologicã cea mai lungã este întreAvenul din Dosu Muncelului (1100altitudine) ºi Izvorul Blidaru (435 maltitudine) o denivelare de -665 m ºiaproape 4 km distanþã în linie dreaptã.Platoul Pietrele Negre este situat deasu-pra cu înãlþimi ce depãºesc 1200 maltitudine. Speologii experimentaþi P.Brijan (Speodava ªtei) ºi P. Damm(Clubul Speologic �Z�) presupun cãPeºtera Drãcoaia ar putea fi o cale deacces cãtre acest sistem carstic.

PerspectiveNu departe de Peºtera Drãcoaia se aflã re-surgenþa carsticã majorã a Vãii Blidaru.Faptul cã cel mai îndepãrtat ponor estesituat la 665 m denivelare ºi aproape 4km distanþã la exterior de Izbucul Blidarureprezintã ºansa de intrare într-un sistemcarstic important. Densitatea mare depeºteri pe o suprafaþã micã, caracterul lorºi prezenþa acviferului carstic bine dez-voltat (Orãºeanu et al., 1991), indicãfaptul cã acest areal a atins maturitatea îndezvoltarea carsticã. Puritatea ºi solubi-litatea calcarului, predispoziþia tectonicãpropice ºi apele agresive provenite dinroci permiene, care se suprapun calca-rului reprezintã probabil condiþiilegeologice principale pentru densitatearidicatã a peºterilor din zonã. De ase-menea, este un fapt important cã teritoriulMunþilor Bihor reprezintã locul cuprecipitaþiile cele mai mari din România.Discovery meander prezintã fisuri evi-dente, care continuã în Meander Echo,recent descoperit. Discovery meander afost conectat cu Channel passage ºiacelaºi lucru este posibil ºi în cazulMeander Echo, care se ridicã multdeasupra Channel passage. Astfel,Meander Echo prezintã perspective înceea ce priveºte pãtrunderea noastrã înnivelul superior. Cercetãrile urmãtoare levom întreprinde în Meander Echo, cândse va reuºi escaladarea hornului de pesteCrossroad. Pasajele nou descoperitereprezintã un loc important pentru pene-trarea mai adâncã a masivului deasupraColumn shaft, care au fost parþial explo-rate de J. �moll. Aceste zone sunt la 200m adâncime în masiv. Dacã explorãmaceste posibilitãþi de avansare prin pasajedeschise, în opinia noastrã perspectivesunt în sãparea în ambele ramuri aleChannel passage ºi explorarea, de ase-menea, a meandrului strâmt din fundulColumn shaft.

MulþumiriMulþumim lui Paul Damm (�Z� Oradea)ºi lui Alin Moº (Director al ParculuiNatural Apuseni) pentru sprijinirea acti-vitãþii noastre speologice ºi lui PetruBrijan, Mircea Petrescu, Paul Brãnescu,Mihai Inãºel, Dorin Lup ºi DanielLucaciu (Speodava ªtei), pentru primi-rea prietenoasã, logistica oferitã ºi pentrumunca în echipã.

BibliografieBalintoni, I. 2001: Short outlook on

the structure of the Apuseni Moun-tains. In Fourth Regional Meetingof IFAA, Field Trip Guide (I.I.Bucur, S. Filipescu & E. Sãsãran,eds.). Cluj, Romania (9-17).

Balintoni I., Ghergari L. & Babuþ T.2002: The Arieºeni Nappe, orMoma and Poiana Nappes? StudiaUniversitatis Babeº-Bolyai, Geo-logia, XLVII, 2, 19-26.

Bleahu M., Bordea S., Bordea J., Man-tea G., Popescu A., Marinescu F.,Cioflicã G. & ªtefan A. 1985: Har-ta geologicã a României, scara1:50000, foaia Pietroasa. UGGBucureºti.

Cadastrul peºterilor din România: 3425- Bazinul Vãii Sighiºtel. Institutulde Speologie �Emil Racoviþã�,Bucureºti.

Horcík F. & Papác V., 2002: Rumuns-ko 2002. Spravodaj SSS, 33, 4,Liptovský Mikulá�, 22-24.

Horcík M., 2003: Z denníka výpravyRumunsko 2002 Sighiºtel. Sinter,11, Liptovský Mikulá�, 53-55.

Máté T., 2001: Poznávacia výprava naplaninu Padi� - Rumunsko 2001.Spravodaj SSS, 32, 4, LiptovskýMikulá�, 43-48.

Máté T., 2007: ªtiri interne: BazinulVãii Sighiºtel. Speomond, 12, p. 46.

Orãºeanu I., Gaºpar E., Pop I. & TãnaseT. 1991: Tracers experiments in thekarst area of Bihor Mountains(România). Theoretical and appliedkarstology, 4, Bucureºti, 159-172.

Papác V., 2008: Rumunsko 10/2008- Sighiºtel.www.drienka.netkosice.sk

Psotka J. & Papác V., 2008:Rumunsko 2008 � Sighiºtel.www.drienka.netkosice.sk

Schmidl A. 1863. Das Bihar-Gebirgean der grenze von Ungarn und Sie-benburgen. Verlag Förster undBertekmus, Wien, 442 p.

M. H

OR

»ÕK

Foto 3

SPEOMOND � 13 � 2008 43

1. Localizare, istoricMunþii Maramureºului au altitudineamaximã de 1956 m în vârful Farcãu.Vârful Pop Ivan (1937 m) este situat pegraniþa dintre România ºi Ucraina ºi peversantul sãu sudic, în iulie 2006 au fostidentificaþi doi gheþari pe V. Criva ºi peV. Pop Ivan. Gheþarul de pe V. Criva estesingurul care a fost studiat, efectuîndu-se trei ture de observaþii ºi mãsurãtori înintervalul 15 iulie-5 septembrie2006 ºiuna în septembrie 2007. În octombrie2008, gheþarul nu mai exista, ca urmarea faptului cã în ultimele douã ierni,cantitatea redusã a zãpezii nu a maideterminat avalanºe care sã reînpros-pãteze masa de zãpadã-firn-gheaþã.

2. Descrierea gheþaruluiGheþarul de pe V. Criva este localizat înzona confluenþei acesteia cu Izv. ªurii,între cotele 1100 ºi 900 m, în etajulpãdurii de conifere. În data de 5 iulieavea o lungime (mãsuratã cu ruleta) de744 m, o lãþime medie de 10-15 m(maxim 94 m în zona confluenþei V.Criva cu Izv. ªurii) ºi o grosime maximãde 22 m. Gheþarul este acoperit aproapeintegral cu arbori, crengi, pietre, sol,muºchi ºi afiniº ºi are pe margine, lacontactul gheþii cu rocile metamorfice,goluri verticale alungite de tipul rima-yelor prezente pe gheþarii glaciari tipici.Lipsesc cu desãvârºire crãpãturile detipul crevaselor pentru cã gheaþa nu sedeplaseazã, ca în cazul gheþarilor cualimentare permanentã. Masa de gheaþãeste subtraversatã de cursul apei, de-alungul cãruia s-a creat o peºterã, a cãreidezvoltare iniþialã a fost estimatã lapeste 1000 m, fenomen cu totul remar-cabil. În cele aproape 2 luni de varã s-aconstatat o evoluþie a gheþarului însensul scãderii lungimii acestuia (înspecial în zonele cu o grosime redusã agheþii) ºi o fragmentare a porþiunilormarginale, dar rata acestor modificãrieste redusã, astfel cã exista certitudineamenþinerii gheþarului pânã în iarna ceurma, sau chiar mai mulþi ani dacãcondiþiile de formare din acest an se vorrepeta. Cu toate cã vara anului 2007 a

fost caracterizatã de temperaturi ridi-cate, în toamna anului 2007 existau încãfragmente din gheþar, conservate pemarginea vãii, precum ºi o porþiunecompactã de pod de gheaþã, cu o lungi-me de cca 200 m. Faþã de anul anterior,gheaþa era mult mai aspectoasã, deculoare alb-verzuie, mult mai compactãºi mai transparentã ca în anul anterior.

3. Evoluþia gheþaruluiFormarea gheþarului. Este un gheþarde vale, format prin acumularea unuistrat gros de zãpadã din avalanºeleproduse în zona de gol alpin dintrevârfurile Pop Ivan (1937 m) ºi ªerban(1793 m), unde înclinarea versanþilordepãºeºte frecvent 40°. Se ºtie cã limitainferioarã actualã a zãpezilor veºnice înEuropa este la cca 2800 m (Posea et al,1974), limitã ce depãºeºte înãlþimilemaxime ale Carpaþilor. Persistenþa bi sauchiar multianualã a gheþarului este datãde grosimea mare a gheþii acumulate dinavalanºe. Datele publicate (Moisei et al,2000) aratã cã la Poienile de sub Munte,media anualã a precipitaþiilor variazãîntre 700-1500 mm, media multianualãfiind de 1161 mm/an (la Fãina pe Vasermedia multianualã este de 1072 mm/aniar la Viºeu de Sus de 830 mm/an).Grosimea medie a stratului de zãpadãeste de 300-350 cm.

Zãpada care persistã de la o iarnã laalta este cunoscutã sub numele de firn,în care prin tasare, topire parþialã ºirecristalizare, zãpada se transformã îngranule de gheaþã. Apele infiltrate con-tribuie la mãrirea granulelor de gheaþã,gheaþa de firn având totuºi o porozitatedestul de mare, care îi dã culoarea albã.Gheaþa de firn se transformã în gheaþãautenticã (în sensul de stare solidã a apeicu structura complet cristalinã) prinprocese repetate de topire ºi îngheþ,aceasta având culoare albãstruie-ver-zuie, cu nivele de gheaþã albã, careconservã încã bule de aer (Mihãilescu N.et al, 1975).

Procesul de transformare a zãpezii îngheaþã este favorizat ºi de temperaturileridicate din timpul lunilor de varãdatoritã topirii zãpezii ºi apoi reîngheþulapei de topire (P. Urdea, 2005).

Zãpada care se transformã în gheaþãpersistã ºi datoritã altor factori:- morfologia specificã a vãii, valeîngustã cu versanþi abrupþi stâncoºisituaþi la distanþã redusã (de obicei de10-15 m), ceea ce supune gheaþa influ-enþei directe a soarelui doar câteva orepe zi, chiar dacã expunerea vãii cugheþar este sudicã;- înveliºul protector de pietre, sol ºivegetaþie de la suprafaþa gheþii.

Gheþarul de pe V. Criva are caracternival, cu alimentare sezonierã ºi neregu-latã, deºi se dispune la cote aproximativ

similare gheþarilor de vale din etajulglaciar din Pleistocen-Holocen,

care se deplasau pânã la cotade 1000 m pe versantul

nordic al munþilorRodnei (Sîrcu I.,

1978). Gheþarii din

Gheþari nivali temporari dinmasivul Pop IvanAlexandru MUREªAN, Dumitru IªTVAN, Ioan POP � �Montana� Baia Mare

44 SPEOMOND � 13 � 2008

masivul Pop Ivan sunt fenomene peri-glaciare formate prin avalanºe ºi con-servaþi la altitudine foarte joasã, în zonapãduroasã, un tip nou de gheþar care arputea fi denumit �maramureºan�. A-ceasta pentru a completa lista lungãexistentã de tipuri de gheþari (pirinean,Turchestan, himalaian, Kilimandjaro,alaskian, scandinav, Pamir, alpin).

Profilul caracteristic al V. Criva, cupereþi abrupþi, stâncoºi ce par modelaþide gheþar, deºi morfologia vãi nu areelemente care sã poatã fi considerateglaciare, se extinde ºi în aval pe V. PopIvan pânã la cota de cca 700 m, ceea cearatã cã asemenea fenomene perigla-ciare au avut o amploare mai mare înperioadele reci cuaternare (în Pleisto-cenul superior � Wurm II, acum cca27.000-24.000 ani ºi în Holocenulsuperior � 8000-6000 ani).

Acumulãri similare de zãpadã prinavalanºe se produc anual ºi pe vãile dinmasivul Toroiaga (Murgu, Pereþi, ªtirþ,Þiganu), cu frecvenþã chiar mai ridicatãdecât cele din masivul Pop Ivan, aceastapentru cã pantele înclinate au extinderemai mare ºi aici avalanºele se producanual, chiar în condiþiile unor cãderi dezãpadã cu grosime mai redusã. Morfo-logia ºi expunerea vãilor (dar ºi extin-derea redusã a etajului pãduros) faceînsã ca zãpada din avalanºele de aici sãse topeascã complet în decursul verii.

4. Degradarea gheþaruluiCa urmarea a temperaturilor ridicate dintimpul verii pe lângã transformareazãpezii în firn are loc ºi topirea acesteia.Având în vedere volumul mare a zãpeziiacumulate degradarea gheþarului nivalse desfãºoarã prin mai multe modalitãþiatât în exteriorul masei de zãpezi cât ºiîn interior. O datã cu debutul tempera-

turilor mai ridicate, are loc topireazãpezii din pãrþile superioare ale versan-þilor ºi creºterea temperaturii apelorcurgãtoare ce intrã sub gheþar. Deºi areloc o rãcire permanentã a apei, alimen-tarea continuã cu apã cu temperaturãridicatã, duce la crearea unui spaþiu cesubtraverseazã tot gheþarul ºi în care cir-culaþia aerului se face descendent.Intrarea aerului cald în dreptul afluenþi-lor lãrgeºte cavitãþile iniþiale ajungându-se în cele din urmã la galerii de dimensi-uni considerabile. La suprafaþã, gheþarulse topeºte datoritã temperaturii ridicatea aerului, insolaþiei ºi brizelor montanece accelereazã evaporaþia apei rezultatedin topire ºi procesul de sublimare.

În ansamblu, degradarea gheþaruluise desfãºoarã în trei etape:A. Reducerea masei gheþarului prin:Scurtare � cca. 30 m/lunã � la capãtulaval ºi amonte. Scurtarea mai rapidã seface în dreptul tunelului, datoritã curen-tului de aer care accelereazã sublimareaºi topirea, precum ºi datoritã scurgeriiapei rezultate din topirea la suprafaþã agheþarului.Îngustare � în dreptul afluenþilor cu cca.10 m/lunã în cazul Pârâului ªurii,datoritã aerului cald care intrã în peºterãºi pe lângã lãrgirea intrãrii (la Pârâulªurii înãlþimea de cca. 7 m ºi lãþimea decca. 10 m) determinã ºi retragereagheþarului. În afara confluenþelor îngus-tarea se desfãºoarã prin dezvoltarearimayelor apãrute între suprafeþeleversanþilor ºi cea a gheþii.Subþiere � are loc prin douã mecanisme:a. Topirea de suprafaþã � datoritã contac-tului cu aerul cald ºi datoritã insolaþiei,Valea Crivei în sectorul în care existãgheþarul având expoziþie sud-vesticã.b. Topirea din interior ºi lãrgirea cavitã-þilor de-a lungul vãii ºi afluenþilor,

datoritã curenþilor de aer cu direcþiedescendentã.

Cele douã procese au ca efect cobo-rârea suprafeþei exterioare a gheþaruluicu cca. 3 m/lunã, alãturi de conturareaunui talveg central datorat atât concen-trãrii ºi scurgerii apei rezultate din to-pirea de suprafaþã, cât ºi deformãriiplastice a gheþii datoritã greutãþii proprii,pe mãsura dezvoltãrii cavitãþilor interi-oare ºi subþierea tavanului.B. Fragmentarea transversalã a gheþa-rului are loc prin ruperea �limbii� glaci-are în dreptul treptelor structurale situatede-a lungul profilului longitudinal alVãii Criva. Înãlþimea acestor praguridepãºeºte în toate situaþiile 5m. Rupereapragurilor este precedatã de lãrgireaputernicã a rimayelor în dreptul acestorpraguri ºi apariþia unor deschideri largide o parte ºi de alta a gheþarului, urmatãapoi de cedarea tavanului puternicsubþiat în prealabil.C. Fragmentarea totalã � are loc prinprãbuºirea cavitãþilor interioare ºitopirea fragmentelor rezultate. Aceastãetapã poate avea loc anual sau o datã lacâþiva ani în funcþie de cantitatea dezãpadã acumulatã în timpul iernii,lungimea iernii ºi temperaturile dintimpul verii.

5. Formarea peºterilor în gheaþãDin observaþiile fãcute atât la suprafaþãcãt ºi în subteran, rezultã urmãtorul modde formare a cavitãþilor din gheaþã:I. Dupã acumularea zãpezilor provenitedin avalanºe, stratul bazal încã necon-solidat ºi neregularitãþile albiei, cubolovani, a permis apei curgãtoare sã sestrecoare relativ repede pe vechiul eicurs, prin baza gheþii.II. În sezonul de primãvarã, dupã topi-rea zãpezii din zona subalpinã, apa intrãsub gheþar cu o temperaturã din ce în cemai ridicatã ºi cu toatã rãcirea accen-tuatã a acesteia, alimentarea continuã cuapã cu temperaturã ridicatã, duce lacrearea unui spaþiu, care odatã creat, estestrãbãtut descendent de un curent de aer,de asemenea cald.III. Aerul cald la intrare se rãceºte relativrepede, dar în zona intrãrii determinãformarea unor spaþii mai mari, gheaþaavând goluri concave, caracteristicecoroziunii datorate aerului cald.IV. Datoritã unei rãciri puternice a ae-rului, la ieºirea din subteran aerul aretemperaturi mai reduse ca apa, capacita-tea lui de topire este mult mai redusã,astfel cã spaþiul galeriilor este mai mo-Intrarea superioarã a peºterii

Gheþari nivali temporariGheþari nivali temporari

SPEOMOND � 13 � 2008 45

dest, cel creat în special de cãtre apelecurgãtoare.V. La ieºirea aerului în exterior au locfenomene puternice de condensare, aerulrece deplasându-se în continuare în avalpe câteva sute de metri pânã ce esteomogenizat la temperatura ambientalã.

În concluzie, apa a creat axa decirculaþie a aerului prin gheaþã, spaþiucare este apoi modelat în special decurentul de aer cald descendent. Acestmod de formare a peºterilor rezultã dininterpretarea datelor de temperaturãprezentate în tabel.

6. Influenþa gheþarului asupravegetaþieiMãsurãtorile de temperaturã aratã cãinfluenþa gheþarului asupra temperaturiiaerului existã, dar este de micã amploa-re. Astfel temperatura aerului de lasuprafaþa gheþii scade cu 7°C din partedin amonte spre cea bazalã. Aerul careiese din gheþar are o temperaturã cu 17°Cmai micã decât cea a aerului înconjurãtor,curentul rece menþinãndu-se pe cursulapei pe o distanþã de câteva sute de metri,fãrã a se observa însã modificãri impor-tante ale vegetaþiei. Cea mai mare influ-enþã asupra vegetaþiei o are însã ghaeþa,topirea ei permiþând înflorirea unorplante în tot timpul perioadei de obser-vaþie (iulie-septembrie 2006). Din acestpunct de vedere este remarcabil faptul cãîn tot acest interval, au fost observatenarcise în floare, persistenþa acestora uninterval atât de îndelungat fiind datoratãretragerii treptate a gheþii.

Loc de mãsurare Mediul mãsurat Temperatura (°C)

Intrarea din V. ªurii Aerul la partea superioarã a gheþarului(la umbrã)

21

Intrarea din V. ªurii Aerul la intrarea în subteran (la umbrã) 22

Intrarea din V. ªurii Apa curgãtoare 17

În interior, la 30 mde intrare

Aerul 12

În interior, la 30 mde intrare

Apa curgãtoare 15

Ieºirea din V. Criva Aerul ce iese din peºtera 5

Ieºirea din V. Criva Aerul de deasupra gheþarului (la umbrã) 15

Ieºirea din V. Criva Apa curgãtoare 10

Temperaturile aerului ºi apei în zona gheþarului din Valea Criva

7. Concluzii� Gheþarul de pe V. Criva este localizatîntre cotele 1100-900 m ºi este formatprin acumularea zãpezilor aduse deavalanºe;� Deºi pare gheþar de vale de tip alpin,diferenþele nete faþã de aceºtia constauîn caracterul stagnant al gheþii (decilipsa crevaselor) în lipsa unei alimentãricontinue, valea neavând nici morfologieglaciarã;� Persistenþa bi sau multianualã a gheþa-rului este datoratã atât grosimii mari a aacumulãrii de gheaþã, cât ºi depozitãriiacesteia pe vãi înguste, suprafaþa gheþiifiind protejatã de sol, pietre ºi vegetaþiede acþiunea directã a soarelui;� Peºterile s-au format prin strãpungereabazalã a gheþarului de cãtre apa curgã-toare mai caldã, alimentatã din zonaînsoritã, morfologia galeriilor fiind

datoratã modelãrii de cãtre curentul deaer descendent;� Gheþarul de pe V. Criva nu este unic înMunþii Maramureºului, altul similar,probabil mai extins fiind identificat (darîncã nestudiat) la obârºia V. Pop Ivan;� Gheþarii de tip �Maramureº� au carac-ter nival, sunt formaþi în zona periglaci-arã, atât morfologia vãilor ce gãzduiescacest tip de gheþari, cât ºi caracteristicilemorfologice ale gheþarului fiind proba-bil menþionate acum ºi aici pentru primadatã.� Topirea lentã a gheþarului face caplantele care înfloresc primãvara, sãfacã acest lucru chiar trei anotimpuri.

BibliografieMihãilescu N., Ioachim Gr., Peahã M.,

Savin F., Grigore V. (1975) � Lexi-con-geologie, geografie, mine, pe-trol. Editura tehnicã, Bucureºti

Moisei F. � coordonator (2000) � MunþiiMaramureºului. Bazã de date pri-vind fundamentarea înfiinþãrii rezer-vaþiei biosferei. Edit. Echim, Sighe-tu Marmaþiei

Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974) � Relieful României. Edit.ªtiinþificã, Bucureºti

Sawicki L. (1911) � Die glazialen Zugeder Rodnaer Alpen und Marmaros-cher karpaten. Mitt. Der geogr. Ge-sell. Wien

Sîrcu I (1963) � La probleme de la gla-ciation quaternaire dans les monta-gnes de Maramureº. Anuarul ºtiinþi-fic al Univ. �Al. I. Cuza� Iaºi, secþiaII (ºtiinþele naturii), b. geol.-geogr.,tom IX

Sîrcu I. (1978) � Munþii Rodnei. Studiumorfogeografic. Edit. Academiei,Bucureºti

Intrarea inferioarã a peºterii

Gheþari nivali temporariGheþari nivali temporari

46 SPEOMOND � 13 � 2008

Localizare:Peºtera din Secãturã este situatã lapoalele Munþilor Bihor, Valea Bulzuluipe teritoriul Parcului Natural Apuseni.

Intrarea peºterii este localizatã înfundul unei doline din apropierea uneivãi seci (Valea Sohodolul Plopului) laaltitudinea de 580 m.

Istoric:Peºtera din Secãturã a fost cunoscutã decãtre localnici din trecut, aceasta ºiPeºtera de la Fânaþe (una din primelepeºteri menþionate în literaturã româ-neascã) fiind folosite ca ºi adãposttemporar pe vremea rãzboaielor.

Peºtera a fost exploratã ºi cartatã deD. Sâsânã, P. Brijan, C. Moruþ ºi O. Cuc,membri ai C.S. Speodava ªtei, între anii1973-1976 pânã la un sifon situat subSohodolul Plopului la mijlocul distanþeidintre intrare ºi Peºtera Izbucul Bulzului(care are 68 m dezvoltare, +5 m), situatãla altitudinea absolutã de 460 m.

Exploratã pe o distanþã aerianã decirca 200 m, Peºtera din Secãturã atin-

gea 2100 m dezvoltare ºi o denivelare de102 m (- 98 m, +4 m).

Istoricul noilor explorãriÎn data de 28.10.2008, Tudor Rus ºi PaulBrãnescu de la C.S. Speodava ªtei,profitând de seceta din ultimele luni,care a dus la un debit scãzut al apelor înzonã, organizeazã o turã de explorare înPeºtera din Secãturã, având ca obiectivprincipal verificarea sifonului terminalde la cota de -98 m. Ajungând la sifon,constatã cã acesta este deschis, întretavan ºi oglinda apei existând un spaþiuliber de aproape 10 cm. Dupã traver-sarea semisifonului, lung de circa 2 m,cei doi au explorat o galerie de aproxi-mativ 100 m lungime, care se parcurgeîn mare parte târâº sau în ,,patru labe��.Aceastã galerie intercepteazã colectorulsistemului de sub Sohodolul Plopuluiprin care sunt drenate apele unor ponoa-re, situate la circa 2 km aerian de IzbuculBulzului.

Colectorul care are un debit de circa4 ori mai mare decât activul Peºterii dinSecãturã este format dintr-o galerie în

general largã de 3-4 m ºi cu înãlþimicuprinse între 1-8 m. Colectorul estealcãtuit în amonte dintr-o galerie de60 m ce se sifoneazã, iar în aval el poatefi parcurs pe o lungime de circa 400 dem pânã la un semisifon lung de peste10 m, deosebit de strâmt, care nu a pututfi depãºit, dar care probabil sifoneazã lascurtã distanþã.

De-a lungul colectorului format înmare parte de un laminor, care punemari probleme la parcurs, sunt inter-ceptate din când în când sãli spaþioase,din care se desprind mai multe galeriilaterale, pe care se prelinge apã.

Totalul galeriilor explorate în premi-erã în aceastã turã este în jur de 500 m,cu o denivelare de -15 m.

În data de 21.11.2008 o echipãformatã din Tudor Rus, Dorin Lup, PaulBrãnescu, de la C.S. Speodava ªtei ºiViorel Lascu (F.R.S.), încearcã sã treacãdin nou semisifonul de la cota de -98 m,pentru a explora noul sistem descoperitîn luna octombrie, dar fãrã succes,acesta fiind complet închis. La întoar-cere în dreptul cascadei de 12 m, ce seaflã în sectorul cunoscut al peºterii încãdin 1973, cei patru sunt surprinºi de oviiturã venitã de pe un afluent din parteadreaptã a galeriei principale, însã fãrã ale pune acestora probleme deosebite.

O nouã încercare de trecere a sifonu-lui de la cota de -98 m, are loc în data de10.01.2009, la aceastã turã participândpe lângã Tudor Rus de la C.S. Speodavaªtei ºi Mihai Besesek, Anamaria Suciu,Valentin Radu ºi Gabor Spistyak(Packo) de la A.S. Speowest Arad. Dincauza unor meandre deosebit de strâmtede pe galeria care duce la semisifon,Packo nu poate trece ºi iese la suprafaþãcu Valentin Radu, iar semisifonul (des-chis aproape 15 cm din cauza îngheþuluide afarã) este depãºit numai de TudorRus, Mihai Besesek ºi Anamaria Suciu.

În aceastã tura se exploreazã înpremierã prima galerie de pe partea

Peºtera din

SecãturãTudor RUS, Mircea Dan PETRESCU � �Speodava� ªtei; Mihai BESESEK � �Speowest� Arad

Pau

l BR

ÃN

ES

CU

SPEOMOND � 13 � 2008 47

Peºtera din SecãturãPeºtera din Secãturã

stângã a colectorului, pe o lungime decirca 60 m ºi o de nivelare de +35 m,precum ºi ultimul afluent de pe parteadreaptã (Galeria Packo), pe o lungimede circa 200 m ºi o denivelare de +60 m,explorarea fiind opritã la baza uneigalerii ascendente, bine aeratã, carecomunicã probabil cu suprafaþa.

Pe colector s-a mai înaintat în avalpânã în dreptul unui sifon, ce se presu-pune cã face joncþiunea cu PeºteraIzbucul Bulzului. Tot pe colector au maifost interceptate alte galerii laterale, îngeneral scurte, cu continuãri vizibile lapeste 10 m înãlþime.

Totalul galeriilor explorate este decirca 1 km, pe viitor rãmânând de explo-rat etajul superior al Galeriei Packo, apoirestul galeriilor laterale, care necesitãescalade artificiale ºi de ce nu chiarsifonul terminal al Peºterii din Secãturãºi ieºirea prin Izbucul Bulzului. #

Pau

l BR

ÃN

ES

CU

48 SPEOMOND � 13 � 2008

LocalizareArealul ,,Calcarele de la Cãprioara�, estelocalizat în grupa Dealurilor de Vest, depe malul stâng al râului Mureº. Situatã lacirca 96 de km de Municipiul Arad,suprafaþa carstificabilã se întinde dindreptul localitãþii Cãprioara, comunaSãvârºin, pânã dincolo de graniþa jude-þului Arad spre localitatea Pojoga dinjudeþul Hunedoara.

HidrogeologieDealurile Lipovei, situate la sud de râulMureº, sunt alcãtuite din roci sedimentare(calcare, pietriºuri, argile, conglomerate,marmurã ºi calcare policrome). În arealulsatului Cãprioara, bancul calcaros esteconstituit dintr-o fâºie îngustã de depoziteneojurasice, care în sectorul Cãprioaraîncep cu jaspuri brune ºi se continuã cucalcare cenuºii ºistoase, calcare albe,brun-roºcate ºi calcare masive albe-cenuºii, care se dispun în parte con-cordant, în parte disconcordant pe o stivãde roci bazaltice.

În partea inferioarã a succesiunii aufost identificate fosile (Properisphincter),fapt ce denotã vârstã oxfordianã (Jura-sicul Oxfordian), în timp ce în parteasuperioarã, predominã fosilele din jura-sicul mediu sau chiar din cretacic(Nerinela).

Cu o reþea hidrograficã destul debogatã, zona este strãbãtutã de apeleunor râuri care coboarã dinspre sud spre

Valea Mureºului. Dupã ce strãbat rocileimpermeabile, râurile au tãiat vãi cuversanþi abrupþi printre dealurile calca-roase, în unele locuri având caracter dechei. Orientatã spre ENE-VSV fâºia decalcar este secþionatã de apele vãilorDieneº, Fundata, Peºtiº ºi Cãprioriºca,corespunzãtoare bazinelor carstice3021, 3022, 3023 ºi 3024.

În zonã au fost identificate o serie defenomene exo- ºi endocarstice repre-zentate de câmpuri de lapiezuri, doline,abrupturi calcaroase, ponoare, izbucuri,peºteri ºi avene, care se caracterizeazã îngeneral printr-o densitatea destul demare ºi dimensiuni reduse. Astfel se potîntâlni peºteri ºi avene cu adâncimi depânã la -44 m ºi o dezvoltare de pânã la237 m. Din totalul de aproape 40 depeºteri înregistrate la Cadastrul Peºte-rilor din România în arealul Calcarelorde la Cãprioara, douã sunt declarate ariinaturale protejate.

Rezervaþii speologice Pe teritoriul judeþului Arad existã 3rezervaþii speologice declarate ariinaturale protejate conform Legii nr. 5din 2000. Douã dintre acestea, mai exactPeºtera Sinesie ºi Peºtera lui Duþu, suntlocalizate în zona Calcarelor de laCãprioara, areal cuprins ºi în Sit Natura2000 Defileul Mureºului Inferior -Dealurile Lipovei.

Peºtera Sinesie ºi Peºtera lui Duþu seaflã în custodia Asociaþiei SpeologiceSpeowest Arad, conform convenþiei decustodie încheiatã cu Ministerul Mediu-lui ºi Dezvoltãrii Durabile prin Agenþiapentru Protecþia Mediului Arad, con-venþie valabilã pânã în 2013.

Ambele rezervaþii au fost obiectuluiproiectul ,,Managementul Ariilor Natu-rale Protejate Peºtera lui Duþu ºi PeºteraSinesie��, care a fost derulat de AsociaþiaSpeologicã Speowest Arad pe parcursulanilor 2007-2008, în urma obþinerii uneifinanþãri externe de la Fundaþia Alcoa.

Managementul rezervaþiilorPentru elaborarea planului de manage-ment cât ºi a regulamentelor de funcþi-onare pentru Peºtera lui Duþu ºi PeºteraSinesie, A.S. Speowest Arad a colaboratcu mai mulþi parteneri cum ar fi: Com-plexul Muzeal Arad, Primãria Sãvârºinºi conducerea ºcolii din Sâvârºin ºiCãprioara, Departamentul de Protecþieal Federaþiei Române de Speologie,membri ai Institutului de Speologie,,Emil Racoviþã�, Asociaþia pentruProtecþia Liliecilor din România, topo-grafi ºi membri ai comunitãþii locale.

Pe lângã elaborarea planurilor demanagement ºi a regulamentelor defuncþionare pentru cele douã rezervaþiiau fost implementate primele mãsuri demanagement. Astfel au fost realizatestudii de cercetare care au cuprinsmonitorizarea coloniilor de lilieci dincele douã peºteri, studierea fauneicavernicole, derularea unor sãpãturiarheologice în Peºtera Sinesie, care aucondus la descoperirea mai multorfragmente ceramice din prima epocã afierului cu o vechime de cca. 3000 deani, dar ºi alte fragmente ceramice dinperioada medievalã, iar în Peºtera luiDuþu au fost descoperite accidental pegaleria activã alte resturi ceramice, careaparþin aceleiaºi perioade antice cu celedescoperite în Peºtera Sinesie.

Pentru o mai bunã protecþie a peºte-rilor cât ºi pentru dezvoltarea durabilã aacestor douã arii protejate au fost

Rezervaþii speologice ºi noi explorãri în arealul calcarelor de la

CãprioaraMihai BESESEK � �Speowest� Arad

Rob

ert S

AR

KO

ZI

SPEOMOND � 13 � 2008 49

realizate o serie de facilitãþi de acces,protecþie ºi de informare. Astfel pentruo protecþie cât mai eficientã a coloniei dechiroptere din Peºtera Sinesie, care petimpul verii numãra peste 250 de indi-vizi din speciile Myotis myotis/blythi ºiMyniopterus schreibersii, peºtera a fostînchisã cu o poartã metalicã cu bareorizontale aºezate special încât sãpermitã accesul în zbor al liliecilor îninterior. La Peºtera Sinesie au mai fostrealizate câteva facilitãþi prin amena-jarea izvorului din apropiere, a uneipunþi cu balustradã peste pârâiaº, a uneimese cu bãnci din lemn ºi au mai fostmontate douã panouri informative.

La Peºtera lui Duþu, pe lângã monta-rea panourilor informative, a mai fostconstruit un podeþ de lemn peste vale,care duce la intrarea peºterii, iar îninteriorul acesteia au fost montate maimulte panouri, ce explicã geneza unorfenomene carstice întâlnite acolo.

De asemenea, în faþa ºcolii generaledin localitatea Cãprioara a fost montatun alt panou informativ cu referire latoate rezervaþiile din zonã, iar la ºcoalãa fost organizatã o primã prezentare arezervaþiilor ºi a importanþei acestorapentru membrii comunitãþii locale, înparalel efectuându-se ºi o vizitã orga-nizatã la ambele rezervaþii speologice cumai mulþi tineri.

Noi fenomene carsticeÎn urma vizitelor derulate de membriiA.S. Speowest Arad în arealul Calcarelede la Cãprioara au fost descoperite 3peºteri noi ca rezultat al decolmatãrii înapropierea Peºterii lui Duþu ºi a PeºteriiSinesie ºi au fost descoperite alte posi-bile intrãri de avene.

Astfel a fost descoperitã Peºtera dinIzbuc, o cavitate situatã chiar deasupraunui mic izbuc aflat amonte de Peºteralui Duþu cu cca. 100 m. Intrarea peºteriieste un puþ de 2,3 m, care ajunge laactivul din izbuc, la baza puþului printr-o strâmtoare severã se poate ajunge într-

o micã sãliþã, situatã la micã distanþã deizbuc ºi care comunicã cu suprafaþaprintr-o fereastrã impenetrabilã.

O altã descoperire este situatã chiarlângã intrarea Peºterii Sinesie, undedupã o decolmatare ºi o uºoarã derocares-a reuºit trecerea de intrarea cu osecþiune de 0,4 m într-o salã cu tavanulformat dintr-o faþã de strat ºi cu podeauaformatã dintr-un strat gros de sediment.Datoritã faptului cã în peºterã au fostdescoperite mai multe resturi de pãsãridomestice, excremente ºi chiar unculcuº, noua descoperire a fost botezatãPeºtera Vulpii.

Marea surprizã a fost o micã deschi-dere descoperitã la rãdãcina unui carpenundeva deasupra Peºterii lui Sinesie.Dupã o decolmatare masivã ºi curãþareaintrãrii în aven de bolovani de maridimensiuni încastraþi în pereþi, s-acoborât un prim puþ de 8 m, din acestpunct printr-o fereastrã situatã la 2 m debaza acestuia, se ajunge într-o micãgalerie paralelã cu puþul, care era col-matatã cu argilã. Dupã înlãturareaacesteia, a fost coborât un alt puþ strâmtde peste 10 m, care debuºeazã în tavanulunei sãli spaþioase, din care printr-o

diaclazã strâmtã, s-a ajuns în capul altuipuþ larg ºi adânc de peste -15 m.

Avenul se terminã la baza acestui puþcu un meandru impenetrabil. De remar-cat în acest aven este densitatea mare debroaºte, care probabil sunt aduse de lasuprafaþã la viituri ce provin dintr-o fisurãºi care are o posibilã legãturã cu izvorulcarstic situat lângã Peºtera Sinesie.

Atât zona din jurul Peºterii Sinesie,cât ºi în preajma Peºterii lui Duþu, ca dealtfel tot arealul de la Cãprioara oferã ºiîn continuare numeroase posibilitãþi deexplorare, cartare, monitorizare ºi stu-diere a fenomenelor endo ºi exocarstice,care ºi pe viitor se vor afla în atenþiamembrilor A.S. Speowest Arad.

BibliografieHarta Geologicã a României, Foaia Deva

(1:200.000), ed. IGG, BucureºtiIANOVICI, V., BORCOS, M., BLEAHU,

M., PATRULIUS, D., LUPU, M.,DIMITRESCU, R., SAVU, H. (1976):Geologia Munþilor Apuseni, 631 p.,ed. Academiei, Bucureºti.

HALASI G. (1978): Fenomene endocar-stice în calcarele de la Cãprioara(Valea Mureºului), Buletinul CSER,pp. 111-122

Val

entin

RA

DU

Val

entin

RA

DU

CãprioaraCãprioara

50 SPEOMOND � 13 � 2008

P rezenþa omului Paleolitic înpeºterile României, rãmâne unsubiect câteodatã intens dezbã-

tut deºi prea puþin clarificat. Desco-peririle de materiale archeologice suntnumeroase ºi relativ bine reprezentate,începând mai ales cu Paleoliticul mediuºi superior, nelipsind nici descoperirilemai vechi (1). Majoritatea acestordescoperiri, se referã la unelte de piatrãsau os, resturi sau urme de altã naturãfiind extreme de rare. Printre acestea s-ar numãra resturile scheletice umane,respectiv urmele vitale ale acestora,foarte rare fiind ichnofosilele (bioglifeîn sens larg) sau reprezentãrile artistice.

Resturile scheletice ale omului fosil,deºi rare, se cunosc dintr-o serie depeºteri, acestea fiind atribuite în generaltipului de om modern (Homo sapiens),dar ºi neandertalienilor (H. neander-thalensis), recent fiind identificate ºiforme aºa-zis tranziþionale, care îmbinãcaractere anatomice primitive ºi mo-derne. Ajunge sã menþionez fosileleMousteriene din peºterile Ungureascã -Cheile Turzii (resturi de neandertalienidescoperite de E. OROSZ, în 1937), LaAdam � Dobrogea (2), Cioclovina -Hunedoara ºi Muierii � Baia de Fier (3,

4) sau mai recent Peºtera cu Oase �Anina (5-7).

Dupã cum s-a constatat cu ocaziadesoperirilor recente din Peºtera cu Oase(fosile datate la cca. 35.000 ani), acesteresturi scheletice pot fi extraordinar deimportante din punct de vedere paleoan-tropologic, ele aducând o serie de noidate legate de istoria Europeanã aomului modern-timpuriu ºi asuprafenomenelor de migraþie de pe aºa-numitul �Culoar al Dunãrii� � o posibilãrutã de invazie dinspre Est ºi Sud-Est.Acest subiect rãmâne de interes majornu numai pentru paleoantropologi, ci ºipentru masele largi de speologi amatorisau profesioniºti, care nu o datã întrevãdbeneficiile materiale oferite de astfel dedescoperiri. Severitatea problemei apareevidentã mai ales când constaþi cã uniiajung practic sã se batã pe câte-o relicvãde strãmoº, fenomen de altfel binecu-noscut încã de pe vremea cruciaþilor.

Cum suntem noi, deja ºtim. Oare cumerau ei, cei care convieþuiau cu ursul depeºterã ºi cicã umblau gârboviþi prinhrubele Carpatice? Câteva descoperirisenzaþionale au început sã aducã o patãde luminã ºi asupra aspectelor spiritualeºi poate, nãzuinþelor acestor oameni

�primitivi�. Altarul de cranii de urs dinpeºtera Rece � Bihor (8), picturile ru-pestre din peºtera Cuciulat � Sãlaj, sauurmele de paºi din peºterile Vârtop (9,10) ºi Ciur-Izbuc � Bihor (11-13) oferãindicii asupra acestui subiect. O serie dealte lucrãri de specialitate s-au ocupat cuaceste vestigii unice (14-18). Deºidescoperirile nu sunt totdeauna contem-porane (acoperind o perioadã de cca.50.000 de ani), ne întrebãm dacã nucumva aceºti oameni aveau curiozitate,vorbire, iar cei din urmã poate o formã deproto-scriere?

În peºtera Ciur-Izbuc, pe lângã ur-mele de paºi, sunt prezente ºi impresiuniale palmelor, coatelor ºi genunchilor.Recent am avut ocazia sã inspectezcâteva urme care par sã reprezinte niºtesemne ciudat scrijelite pe pereþii argiloºiai peºterii. Par a fi �glife umane� de cutotul altã naturã, decât urmele investigatepânã atunci. Aceste desene parietaleabstracte apar pe argila deja întãritã, pealocuri acreþionatã, poziþionarea acestora,morfologia ºi traseologia indicând altagent decât ursul de peºterã. La o analizãmai atentã, acestea apar ca niºte semnegeometrice bine conturate � grafeme, acãror analogii se cunosc din Paleoliticulsuperior European. Studiile grafematicerecente au reuºit sã abordeze descifrareape baza semanticii structurale a grafe-melor paleolitice, aducând dovezi cãavem în faþã semne geometrice careconstituie o protolimbã, cristalizatã dejaîn perioada Magdalenianã, acum 17.000ani (19).

Investigarea acestei noi descoperiridin peºtera Ciur-Izbuc este doar laînceput. Dacã se dovedeºte cã într-adevãr avem în faþã petroglife autenticeºi contemporane cu ursul de peºterã,acestea ar putea reprezenta cele maivechi dovezi proto-lingvistice dinRomânia, cu o vechime de peste 15.000de ani. Chiar dacã nu m-am ocupatîndeaproape de �descifrarea� acestorsemne, conform studiilor de specialitate,una dintre reprezentãrile geometrice dinCiur-Izbuc, ar putea transmite un lucrufoarte important: contact!

ÎN PEªTERA CIUR-IZBUC ?Mátyás VREMIR � geolog

Urmã palmarã al ursului de peºterã

SPEOMOND � 13 � 2008 51

Bibliografie(1) CÂRCIUMARU, M. 1999: Le Pa-

leolitique en Roumanie. Millon, Gre-noble)

(2) NECRASOV, O. 1963: Date cu pri-vire la mugurele dentar uman desco-perit în stratul paleolitic superiordin peºtera �La Adam�, Dobrogea.Trav. Inst. Speleol. �E. Racoviþã�, I-II, p. 285-291, Bucureºti.

(3) OLARIU et. al. 2004: Dating of twoPaleolithic human fossil bones fromRomania by accelerator mass spec-trometry. Rep. Wp1 IDRANAP 80-04/2004.

(4) ªOFICARU, A., et al. 2006: Earlymodern humans from the PeºteraMuierii, Baia de Fier, Romania.PNAS vol. 103, no. 46, p. 17196-17201

(5) TRINKAUS et. al, 2003: An earlymodern human from Pestera cuoase, Romania. PNAS vol. 100, no.20, p. 11231-11236.(6) ROUGIER, H., et al. 2007: Pes-tera cu Oase 2 and the cranial mor-phology of early modern Europeans.PNAS vol. 104, no. 4, p. 1165-1170.

(7) TRINKAUS, E. 2007: Europeanearly modern humans and the fate ofthe Neanderthals.

PNAS vol. 104, no. 18, p. 7367-7372.(8) LASCU, C. et al., 1994: Cave bear

worship site in Peºtera Rece, BihorMountains Romania. Theoreticaland Applied karstology, 7, p.163-172, Bucureºti.

(9) VIEHMANN, I. et al. 2000: The Var-top cave man. Realizãri ºi perspecti-ve în studiul Cuaternarului din Ro-mânia. Cluj Univ. Press, p. 7.

(10) ONAC, B. P. et al., 2005: U-Thages constraining the Neanderthalfootprint at Vârtop Cave, Romania.Quaternary science Reviews, 24, p.1151-1157.

(11) RUSU, T., et al., 1969: Primeleurme de paºi ale omului prehistoricîn peºterile României. Ocrotirea Na-turii, 13/2. Bucureºti.

(12) RISCUÞIA, C., RISCUÞIA, I.,1970: Etude anthropologique desempreintes humanines de la grotteCiurului Izbuc, Roumanie. Livre decenten. �E Racoviþã�, Ed. Acad. Bu-curesti.

(13) VIEHMANN, I., et al. 1970: De-couvertes traceologiques concer-nant la presence de l�homme et del�ourse de caverne dans la grotteCiurului-Izbuc des Monts PadureaCraiului. Livre de centen. �ERacoviþã�, Ed. Acad. Bucureºti.

(14) VIEHMANN, I., et al. 1982: Urmede picioare ale omului prehistoric înpeºterile României. Carst, Ann.clubului speologic Cepromin, nr. 2,p. 37-43, Cluj-Napoca.

(15) VIEHMANN, I. 1986: Prehistorichuman footprints in Romania�s ca-ves. Proceedings of the 9th Interna-tional Congress of Speleology, I. p.99-100, Barcelona.

(16) VIEHMANN, I. 1987: Prehistorichuman footprints in Romania�s ca-ves. Theoretical and Applied Karsto-logy, 3, p. 229-234, Bucureºti.

(17) VIEHMANN, I. 1997: Sur le rela-tions entre l�homme et l�ourse descaverns dans les grottes de Rouma-

nie. Proceedings of the 12th interna-tional Congress of Speleology, III, p.133-135.

(18) VIEHMANN, I. 2000: Prezenþaomului de cavernã în peºterile Ro-mâniei. Realizãri ºi perspective înstudiul Cuaternarului din România.Cluj Univ. Press, p. 1.

(19) HARROD J. B., 1998: DecipheringUpper Paleolithic � European. Thebasic Graphematics � Summary ofDiscovery Procedures. LanguageOrigins Society Annual Meeting).

Urmã plantarã al omului paleolitic

Grafema � detaliu

Petroglife

Grafema � desen interpretativ

Toate imaginile au fost realizate în PeºteraCiur Izbuc. Foto Mátyás Vremir.

Petroglife paleolitice în Ciur-IzbucPetroglife paleolitice în Ciur-Izbuc

52 SPEOMOND � 13 � 2008

LocalizareAvenul din Vârful Pârlitu este situat înpartea de SV a Platoului Vaºcãu, îndepresiunea carsticã Bãniºoara, lagraniþa dintre judeþele Arad ºi Bihor.Intrarea în aven este localizatã întreCantonul Ponoraº ºi izvorul Sfãraº,aproape de liziera pãdurii, într-un micpâlc de arbori ºi arbuºti, care au crescutîn jurul acestuia.

Istoricul explorãrilorAvenul din Vârful Pârlitu, cât ºi celelaltefenomene endocarstice ale bazinuluicarstic 3611, printre care se numãrã ºiAvenul Dâmbul Boianului, AvenulCoºul Dracului, Avenul de la Hârtopullui Topor, Avenul Hitt, Avenul de subHâlãnescu, în trecut au fost obiectulcercetãrilor speologice a membrilorclubului C.S.A. Liliacul Arad, care au ºipublicat câteva descrieri referitoare lazona Ponoraº în buletinul Clubului deSpeologie Emil Racoviþã Bucureºti,publicat în anul 1976, în articolul�Fenomene endocarstice în PlatoulVaºcãu�.

Prima explorare ºi ridicare topogra-ficã a Avenului din Vârful Pârlitu a fostrealizatã la data de 10.04.1971 de oechipã formatã din Groh L., Ponta G. ºiTulucan T., pânã la cota -20,5 m, undeavenul se termina cu o diaclazã impene-trabilã.

În urma unei vizite în aven organi-zate cu ocazia Revelionului 2007-2008de cãtre membrii A.S. Speowest Arad, laCantonul Ponoraº, se începe decolma-tarea de bolovani ºi argilã din finalulpunctului atins în 1971, explorându-senoi puþuri ºi galerii, care au ºi fostcartate, ajungându-se în prezent pânã lacota de -44,5 m.

Descrierea avenuluiAvenul are o singurã intrare formatãdintr-un puþ de 16 m adâncime, apoi peun plan înclinat se ajunge într-o salãspaþioasã, numitã Sala Calului. Dinaceastã salã, a cãrei podea este acoperitãcu un strat gros de pãmânt, argilã,bolovani, resturi vegetale ºi resturilescheletice a unor animale aruncate întrecut acolo (rãmãºiþele unui cal � deunde provine ºi denumirea sãlii respec-tive � ale unei vaci ºi chiar un cãprior),se pot parcurge restul galeriilor avenu-lui, care sunt dispuse în jurul sãlii. Astfelîn peretele drept al Sãlii Calului se aflão primã galerie scurtã ºi descendentã,colmatatã ºi o altã galerie numitã SalaPuþului, în care se poate ajunge dupãescaladarea unei sãritori pozitive de 2 m.Aceastã salã se impune prin înãlþimea decca. 10 m, iar la baza ei existã un puþadânc de 3 m, care treptat devine impe-netrabil.

Pornind spre N peste un bloc încas-trat se poate ajunge la o galerie ascen-dentã pânã la un mic bazin cu apã sau sepoate continua spre Sala Domului, carese terminã cu un lac adânc format dincolectarea apei de percolaþie.

Tot din Sala Calului se poate coborîpe sub blocul încastrat, pe un planînclinat, spre terminusul avenului din

1971. De aici se coboarã un sistem degalerii nou explorate, formate dintr-unpuþ de 9,5 m, strâmt ºi argilos, de la bazacãruia se poate continua prin parteasuperioarã a unei diaclaze deosebit destrâmte ºi adâncã, pânã în capãtulpenetrabil al acesteia, unde sub douãhornuri de 5 m ºi respectiv 3 m sedeschide un puþ de 11 m adâncime. Înpartea inferioarã acesta devine impene-trabil, chiar dacã puþul pare sã continue.

Dupã ce explorarea avenului a fostîncheiatã, o zi mai târziu au fost efectu-ate ridicãrile topografice ale avenului,inclusiv a noilor galerii ºi puþuri desco-perite, din cartare reieºind o adâncimede -44,5 m, devenind astfel cel maiadânc aven al judeþului Arad, (AvenulTeia de la Moneasa, cunoscut a fi celmai adânc din judeþ cu o denivelare de-90 m, fiind colmatat de la intrare demuncitorii de la cariera de marmurã).

BiologieDe remarcat, cã în aven biodiversitateaeste ridicatã, formatã din mai multespecii de lilieci prezenþi în numãr marepe perioada de hibernare, dar ºi o bogatãfaunã troglobitã în Sala Calului, undenevertebratele au suficientã hranã pro-venitã din exterior, tot aici fiind întâlniteºi câteva salamandre. #

Avenul din Vârful PârlituMihai BESESEK, Valentin RADU � �Speowest� Arad

SPEOMOND � 13 � 2008 53

Rob

ert S

HO

NE

P 506 în sistemul Qikeng - Dong Ba

ChileÎn cursul lunii noiembrie2007, un grup de patru speo-logi italieni din cluburileCommissione Grotte E.Boegan Trieste, GruppoSpeleologi Malo, C.A.I. Dolo,participã la o expediþie înChile, deºertul Atacama, ma-sivul Cordiliera de la Sal. Celmai înalt vârf al acestui masivare o altitudine de 2612 m ºi seînalþã peste deºertul care îlînconjoarã cu doar 400 m.Prospecþiunile echipei au aco-perit o suprafaþã de cca. 40kmp. Au fost descoperite, ex-plorate ºi topografiate 10 peº-teri cu o dezvoltare cumulatãde cca. 600 m. Peºterile sunttoate uscate, cu o temperaturãmedie de 23°C ºi prezintã pealocuri concreþiuni din gips ºisare. Cea mai importantã des-coperire a avut loc chiar înprima zi, când într-un canion,în urma unei escalade de 30 m,din care ultimii 10 m în arti-ficial, a fost descoperitã opeºterã unde pe o terasã eraupuse la adãpost cinci vase dinceramicã. Arheologii de lamuzeul local, dupã ce s-au de-plasat la faþa locului au confir-mat speranþele membrilorexpediþiei, era vorba de cera-micã inca ºi atacamena.

Informaþii primite de la:GallianoGallianoGallianoGallianoGalliano BRESSANBRESSANBRESSANBRESSANBRESSAN

YYYYYuryuryuryuryury KASJANKASJANKASJANKASJANKASJANAlexanderAlexanderAlexanderAlexanderAlexander KLIMCHOUKKLIMCHOUKKLIMCHOUKKLIMCHOUKKLIMCHOUK

DailyDailyDailyDailyDaily MailMailMailMailMail

FranþaÎn noaptea din 5 spre 6 august2008 o echipã a colectivuluiGS Forez-Interclub des Parta-ges a reuºit joncþiunea dintreavenul Pierre St Martin ºiAvenul Partages.

Aceastã joncþiune are o lungãistorie. Acum 20 de ani SergePuisais ºi Jean Michel Ameil� SC Poitevin, au emis ipote-za cã un pârâu situat la bazapuþurilor din M31 ar putea ficaptat de un afluent al râuluiZ în Avenul Partages.

Ipoteza a fost reluatã acum 10ani de GS Forez, care se lan-seazã în explorarea unei re-þele strâmte ºi acvatice.

În 2006 debuºeazã în niºtemari galerii parcurse de unactiv, cel va conduce la câþivametri de Avenul Partages.

2008 este anul joncþiunii,realizatã cu sprijinul Interclubdes Partages.

Dezvoltarea sistemului PierreSaint Martin - Partages atinge80.200 m, pentru o denivelarede 1408 m.

Georgia (Abkhazia)În perioada august-septem-brie 2007 Asociaþia Speolo-gicã Ucraineanã a organizat

obiºnuita expediþie �Che-marea Abisului�, în AvenulKrubera (Voronja), MasivulArabika, Abkhazia.

Expediþia, condusã de YuryKasjan, a fost compusã din 41de membri: 29 ucrainieni, 10ruºi, 1 bielorus ºi 1 englez,cãrora li s-au alãturat alþicâþiva ucranieni ºi moldoveniaflaþi în zonã.

Expediþia a avut trei fronturide lucru:1. Sifonul �Two Captains�din final, explorat ºi în expe-diþiile anterioare. Dupã maimulte scufundãri întreprinsede Gennadiy Samokhin ºiYury Evdokimov, cel dintâiatinge punctul cel mai înde-pãrtat: 140 m lungime ºi45,5 m adâncime. Astfeldenivelarea peºterii ajunge la-2191 m, nou record de deni-velare! Sifonul continuã cuun pasaj foarte înclinat.2. Nekujbyshevskaya, o ramu-rã distinctã a avenului la -250ºi care are o cu totul altã orien-tare faþã de restul avenului.Echipa condusã de KyryloMarkovskoy exploreazã nu-meroase noi galerii ºi puþuripânã la cota -1293 m3. Pasaje laterale ºi sifoaneaflate la diverse nivele întreterminus ºi cota -1775. G.Samokhin ºi Y. Evdokimov aufãcut 75 de scufundãri în di-verse sifoane (fãrã a pune la

socotealã scufundãrile la liberfãcute pe traseul principal întimpul transportului de mate-riale). Principalul rezultat afost realizat dincolo de sifonul�Blue Lake� de la cota -1775.Dupã o serie de pasaje aerateseparate de sifoane, în ultimuldintre acestea, al ºaselea, dupão scufundare de 130 m auajuns la -19,5 m ºi sifonulcontinuã, denivelarea acesteiramuri fiind de 1841 m.

Dupã 29 de zile petrecute în 5tabere subterane noile dimensi-uni ale peºterii sunt 13.232 mlungime ºi 2.191 m denivelare.

ChinaÎn vara lui 2008 o echipãbritanico-rusã a reuºit jonc-þiunea a douã mari avene dincentrul Chinei, în regiuneaTian Xing. Dupã mai multetabere subterane speologii aujoncþionat cele douã avene,denivelarea sistemului ajun-gând la -1026 m, ceea cereprezintã primul -1000 alChinei.

Avenul are ºi un frumos puþde 506 m.

Gal

liano

BR

ES

SA

N

54 SPEOMOND � 13 � 2008

Munþii LocveiVersantul Dunãrii întreMoldova Veche ºiLiuborajdeaÎn toamna acestui an, o echi-pã A.S. Exploratorii, a fãcuttrei ture de explorare de su-prafaþã în zona de versantsituatã aval de P. Gaura cuMuscã. Au fost cartate douãpeºteri fosile de mici dimen-siuni (dezvoltare 35 m, res-pectiv 10 m). O peºterã noudescoperitã ºi una cunoscutãde mai multã vreme, dar acãrei cartare era doar parþialã.

Munþii AnineiMiniºÎn zona de versant situatãîntre V. Golumbului ºi V.Brezovacea au fost descope-rite douã peºteri si un aven,toate de mici dimensiuni. Înaceeaºi zonã au fost poziþi-onate GPS, 6 cavitãþi.

GârliºteÎn versantul drept al CheilorGârliºtei a fost descoperit unaven de cca. 15 m ºi au fostpoziþionate GPS alte douãpeºteri cunoscute.

Buhui ºi Valea LucaAu fost descoperite o peºterãºi opt avene noi. Peºtera ºipatru din avene au strâmtorisevere în zona intrãrii, la carese continuã lucrãrile de dero-care. În acest bazin au fostpoziþionate GPS cinci avene ºiun izbuc.

Versantul stâng CheileCaraºului ºi PlatoulSocolovãþAu fost poziþionate GPS, 17peºteri, un aven ºi douã posi-bile puncte de lucru. La Av.Raicovacea, în cadrul tabereide 1 Mai a asociaþiei s-a înce-put lãrgirea strâmtorii finale.S-a înaintat în strâmtoareaproximativ 2 m, lucrãrilemerg greu din cauzã cã tot ma-

terialul trebuie evacuat pânãafarã, neexistând suficient locpentru depozitare.

Munþii DomanuluiVersantul drept CheileCaraºuluiÎn Peºtera Þolosu, s-a conti-nuat încercarea de a descoperiun etaj superior, pentru a de-pãºi sifonul de la Ciurul deNisip � pentru a ne asiguraastfel accesul la galeriile des-coperite în anul 2000 dupã operioadã de secetã prelungitã.În anul acesta au fost des-coperite prin escaladã patrudiverticule. Din pãcate niciunul din ele nu continuã. Dez-voltarea acestora însumeazã100 m. Au fost identificate altecâteva puncte unde prin esca-ladã pot fi descoperite noigalerii. Tot în acest bazin aufost poziþionate GPS, 10 peº-teri ºi douã izbucuri.

Platoul IabalceaAu fost poziþionate GPS, 23de avene, o peºterã, douãponoare ºi un nou punct delucru. La câteva din aveneledin zonã s-au fãcut lucrãri dedezobstrucþie, multe din elefiind înfundate cu materialearuncate de locuitorii satuluiIabalcea � deocamdatã nu aufost gãsite continuãri semnifi-cative. Speranþele noastre înaceastã zonã sunt legate deposibilitatea interceptãrii gale-riilor postsifon descoperite denoi în Peºtera Þolosu.

Comarnic - TopliþaAu fost descoperite 2 avene ºi2 peºteri. La toate trebuie con-tinuate lucrãrile de derocare.Unul din avene are o denive-lare de 30 m. Au fost poziþio-nate GPS, 25 de peºteri, optavene ºi un nou punct de lucru.

Râul MareÎn cadrul taberei anuale a aso-ciaþiei s-a început recartareaAv. Poiana Gropii (-236 m).

Deocamdatã avenul a fostrecartat pe o denivelare de cca.100 m. Au fost poziþionateGPS 95 de avene, 36 de peº-teri, douã izbucuri ºi 12 noipuncte de lucru. Au fost des-coperite 19 noi peºteri ºi ave-ne. Au fost cartate opt avenecu denivelãri cuprinse între 5ºi 23 m. La multe din aveneledescoperite au fost necesarelucrãri de dezobstrucþie. Înluna martie a fost fãcutã omarcare cu fluoresceinã la unponor situat în V. Sodol. Aufost urmãrite trei izbucurisituate la distanþe aeriene între2 ºi 2,5 km, din pãcate colo-rantul nu a apãrut vizibil înnici unul din ele. Prezenþafluoresceinei nu a putut fideterminatã nici în laborator.Existã o a patra ipotezã, res-pectiv un drenaj cãtre ValeaCaraºului, spre unul din izbu-curile situate în sectorul dechei dintre P. Racoviþã ºi Poia-na Prolaz. Aceastã ipotezã nua fost urmãritã în teren.

Râul AlbAu fost descoperite o peºterãºi douã avene. O peºterã ºi unaven au fost cartate. Ambelesunt de mici dimensiuni, dez-voltarea cea mai mare fiind15 m.

În bazinele Oraviþa-Jitin,Doman ºi Nermet au fostpoziþionate GPS 32 de peº-teri, cinci avene, opt izbucuriºi trei ponoare.

Munþii Pãdurea CraiuluiO echipã a clubului �Cristal�Oradea formatã din OvidiuMãrcuº, Ionuþ Laþcu, EcaterinaZamfor, Vlad Tãmãºan, încursul lunii ianuarie 2007 adecolmatat în peºtera Brãtcuþiiporþiunea în jurul porþii, prã-buºitã în anul 2006, pânã la onouã prãbuºire în zona deacces în Sala Mare.

În luna februarie o altã echipã(Dorin Lazãr, O. ºi Adriana

Mãrcuº, Prem Zsolt) continuãdecolmatarea în zona SalaMare ºi consolideazã galeriade acces care iarna îngheaþãpânã în zona sãlii, punând înmiºcare masa de bolovani.

În cadrul expediþiei de scufun-dãri ºi speologie din perioada15-31.08.2007, echipe mixte(11 francezi ºi 19 români) auefectuat explorãri în MunþiiPãdurea Craiului la mai multeobiective.

Din partea Clubului Cristal:Viorel Lascu, Ovidiu Mãrcuº,Dorel Borodan, Roni Mãrcuº,au reuºit decolmatarea uneiintrãri superioare Izbuculuidin Valea Topliþei (localitateaSohodol). Intrarea puternicventilatã debuºeazã dupã 9 mdeasupra unui sifon care poa-te fi trecut pe o galerie fosilãîngustã dar posibil de lãrgit(lucrãrile continuã).

Pe drumul din Secãtura Brãtca-nilor, aflat în lucru, s-a desco-perit un un aven de -31 m caredupã un puþ de 4 m �promitea�,prin puþul larg ce urmeazã ºisala mare de la bazã, o conti-nuare spre Sistemul Brãtcani.Ghinion! Totul se închide!

În Izbucul Brãtcani se fac 2tentative de pãtrundere. Câte-va ore de decolmatãri subac-vatice soldate ºi cu o prãbu-ºire �rezolvatã� totuºi în finalau pregãtit izbucul pentru oviitoare tentativã!

În zona Vadu Criºului (200 mNE de Hârtopul fãrã Fund)echipa D. Lazãr, Prem Zsolt,Gheczi Ferencz, O. Mãrcuºdecolmateazã un aven care îndouã ture ajunge la -17 ºi 35 mdezvoltare ºi continuã�

La peºtera Igriþa în Sala Finalãaceeaºi echipã, la care se ada-ugã Czibulak Ioan ºi RapaCsaba, reuºesc depãºirea prindouã galerii uºor ventilate aSãlii Finale. Deocamdatã prã-buºiri, respectiv pasaje strâm-te, opresc avansarea.

SPEOMOND � 13 � 2008 55

În luna februarie 2009 o echi-pã de 8 speologi (Mãrcuº,Lazãr, Prem, Czibulak, Tica,Rapa, Gheczi, Gabris) conti-nuã lucrul la 4 obiective (po-noare ºi avene) din zona ValeaLuncii, Ponoraº cu scopul pe-netrãrii �Sistemului Brãtcani�.S-au avansat câþiva zeci demetri, dar iarna a revenit pu-ternic oprind lucrãrile.

În Ponorul Munãu, Mãrcuº,Tãmãºan ºi Laþcu avanseazãprin decolmatare (trei metricubi) 19 m (-7 m). Lucrãrilecontinuã.

Zona Cãrmãzan - Vida�Z� Oradea a continuat lucrã-rile de derocare în 2 avenesituate desupra sistemuluiPrislop - P. Taurului - Izbucul

Groieºu. În urma a mai mul-tor acþiuni au fost atinse cotede -25 respectiv -35 m adân-cime, în dreptul unor strâm-tori cu puternic curent de aer.

Munþii PerºaniO echipã a C.S. �LumeaPierdutã� Baraolt formatã dinCsaba Márton, Réka Dénesºi Attila Zsarnóczai ºi au efec-tuat o marcare cu fum a cu-rentului de aer care dispare înzona finalã a Peºterii Activedin Cheile Vârghiºului. Tra-sorul a reapãrut în P. Mare dela Mereºti, indicând punctulunde a început decolmatareaîn vederea joncþionãrii celor 2cavitãþi, care împreunã voravea peste 2,5 km dezvoltare.

A fost unul dintre membrii debazã ai Clubului de Speologie�Montana� Baia Mare, la acti-vitãþile cãruia participã din anul1985. Mulþi ani a fost vicepre-ºedintele clubului ºi preºedinteîn perioada organizãrii ediþiei aIV-a a Congresului Naþional deSpeologie � Borºa 1998.

S-a nãscut la Gherla, unde adeprins prietenia cu natura(cluburile de turism gherlenesunt de altfel renumite pentrunumãrul mare de persoaneiniþiate ºi devenite prieteni ainaturii). A urmat apoi cursurileInstitutului Politehnic �TraianVuia� din Timiºoara, facultateaElectrotehnicã, secþia Elec-toenergeticã. Nici o legãturã ameseriei cu speologia (ca mulþispeologi amatori de altfel), darspeologia l-a atras ca student ºia activat în cadrul clubuluiCristal Timiºoara, cu care rea-lizeazã importante descopeririîn bazinul Cernei. Ne tot po-vestea de Cãlin Strava ºi de alþimembri ai clubului timiºorean,atunci când ne prezenta dia-pozitive relizate în explorãrilede atunci (ºi care mai existã înproprietatea familiei). Tot aco-lo, la Bãile Herculane se iniþi-

azã în alpinism. Ca realizare deexcepþie din perioada de înce-put este parcurgerea celui maiadânc aven din þarã (în aceaperioadã) � Avenul din DosulLãcºorului, cu noduri prusice(pentru cã blocatoarele fuse-serã uitate la Timiºoara de cãtreunul dintre participanþi).

În anul 1982 ajunge la BaiaSprie, repartizat la mina ªuior.Urmãtorii ani îi sunt legaþi deaceastã localitate, unde îºiîntemeiazã familia, dar ºi ungrup de prieteni cu preocupãrimontane similare. Alpinism(pe Creasta Cocoºului, dar ºide iarnã pe creasta munþilorRodnei), ture montane, ºi vi-zite frecvente în peºtera de laIzvorul Izei (Munþii Rodnei),atunci când clubul nostru evitazona �nãºitã� de clujeni. CautãClubul de Speologie Montanamultã vreme (eram ºi greu degãsit, fãrã sediu, cu ºedinþelesãptãmânale prin diverse câr-ciumi, trebuind sã ne mutãmmereu de la cele care nu accep-tau prezenþa tinerilor neconsu-matori de alcool).

Dar pânã la urmã ne-a gãsit ºiau urmat 24 de ani de activi-tate în Clubul de Speologie

Montana. A participat la des-coperirea ºi explorarea multorpeºteri din cele peste 200aflate în evidenþa Montanei,comunicate ºi Institutului deSpeologie �Emil Racoviþã�din Bucureºti � nu îºi au rostdetaliile. Datsun-ul lui a fostbazã logisticã fãrã de care nus-ar fi putut realiza multeexplorãri. A participat pentruprima datã la un Speosport înanul 1985 la Cluj Napoca,ultima lui participare fiind laBãile Herculane în 2006, cortulºi �cloaca� fiind impresiile luicele mai puternice de aici.

ªi prin profesie era dãruit sub-teranului: inginer la Minaªuior. Speologia ºi mineritul,profesii-surori, care pun laîncercare limitele omului: pânãunde pot merge curajul, tena-citatea, riscul, supravieþuireaîntr-un mediu ostil vieþii, dorin-þa de cunoaºtere, pasiunea�

Prietenul nostru, ing. IoanTÃMAª, avea toate calitãþilecare-l fãceau apt pentru a ex-plora enigmele subpãmîntului.Adesea le surprindea cu talentîn diapozitive ºi fotografii. Îndeceniile în care a practicatspeologia, a ieºit cu bine din�gãuri de ºoarece� (galeriistrîmte, prin care greu se poatestrecura omul) sau din avene,

însã nici tehnica speologieialpine ºi nici medicamentele nul-au ajutat sã scape de-o boalã,care, iatã, l-a secerat repede, lavârsta de doar 50 de ani.

Mi-e foarte greu sã scriu, dartrebuie sã ºtiþi, în alte oraºe(Oradea de exemplu), varicelelui esofagian perforat, de care amurit, se putea cauteriza.

Prietenul nostru s-a mutatdefinitiv în lumea subpãmân-tului, unde exploreazã lumeade dincolo. Deºi junghiul emare în spate, n-avem ce face,pânã la urmã mai devremesau mai târziu, îi vom povestilui Neluþu ce a mai fãcutMontana.

Alec PORTASEDumitru IªTVAN

2008

Munþii BihorZona Vãrãºoaia - BogaPrincipalul efort explorativ afost axat asupra Av. �V5�,obiectiv în care au fost conti-nuate lucrãrile de explorare-cartare pe ambele segmenteV5 ºi Frigiderul lui Gigi. Înurma unor decolmatãri echipaOvidiu Pop (�Poli� Cluj),Radu Pop ºi Cãlin Pop (�Z�Oradea) a reuºit joncþiuneaîntre Frigiderul lui Gigi ºi V5.

Explorãrile ºi cartãrile dinsectorul Râul Renghii dinAvenul V5 coordonate de J.Zih (�Z� Oradea) desfãºurateîn perioada 17-24.01.2008 auavut ca punct de plecare Bi-vuacul II din Sala Francezilor

(-500) ºi s-au axat pe explo-rarea ºi cartarea galeriei �Ca-lea Titanilor�(secþiune medie25/30 m), situatã la 40 mdeasupra nivelului activ par-þial explorat. Dupã o avansarede 1,2 km galeria fosilã numai este accesibilã.

Înaintarea a fost continuatã înperioada 31.01-08.02. 2008 penivelul activ, unde dupã urca-rea mai multor cascade de 3-5m au fost cartaþi 900 m liniari,adesea în apã pânã la brâu.

În februarie 2009 Clubul �Z�Oradea a efectuat 2 escaladeartificiale în zona RâuluiRenghii � segment aval, spreguri de galerie suspendate însperanþa interceptãrii unuinivel fosil direcþionat spre

Un speolog s-a mutat în întunericul pãmîntului�IOAN TÃMAª, 04.07.1957-11.02.2008

56 SPEOMOND � 13 � 2008

Hidrogeologia carstuluidin RomâniaVolumul reprezintã primalucrare cu caracter hidro-geologic despre carstul dinRomânia. Este o lucrare deautori, fiecare zonã carsticãfiind prezentatã de cãtre cer-cetãtorul sau cercetãtorii careau participat efectiv la cu-noaºterea hidrogeologicã.

În lucrare este prezentatãhidrogeologia tuturor area-lelor cu extinderi semnifi-cative ale rocilor carbonatice,de la zonele montane la celelitorale.

În primele douã pãrþi in-troductive ale volumului seface o prezentare generalã aextinderii ºi constituþiei lito-logice a zonelor carstice dinRomânia, a clasificãrii lorhidrogeologice ºi a istori-cului cercetãrii lor hidrogeo-logice.

Partea a treia a lucrãriiprezintã în detaliu hidrogeo-logia a 23 de zone carstice,

autorii oprindu-se asuprageologiei, morfologiei ºi isto-ricului cercetãrilor. Capitolelede hidrogeologie prezintã îndetaliu sistemele carstice,marcãrile cu trasori efectuateºi carcteristicile hidrodina-mice ºi chimice ale principa-lelor surse carstice. Demersu-rile autorilor sunt susþinute deun material grafic bogat, dincare nu lipsesc hãrþile hidro-geologice color la mãrimileA4 ºi A3.

Partea a patra a lucrãrii�Arealele carstice ºi apeletermoninerale�, prezintã prin-cipalele zãcãminte de apetermominerale din România,localizate în roci carbonatice.

Volumul este prezentat înlimba englezã de cãtre IancuOrãºeanu ºi Adrian Iurkiewicz(editori) ºi Andrei Posmoºanu(redactor). El va fi tipãrit încursul anului, în formatul A4,iar suportul material pentrutipãrirea lucrãrii este asiguratde cãtre Federaþia Românã deSpeologie prin Viorel Lascu.

Izbucul Boga. Au fost explo-raþi câteva sute de metri degalerii, farã alte posibilitãþi deînaintare.

Dezvoltarea cartatã a reþeleidepãºeºte în momentul de faþã17 km, din care avenului V5 îirevin 14.889 m, denivelareafiind de 645 m.

cu gheaþã a intrãrii. Au fostcartaþi cca 500 m de noi galerii.

În perioada 10-12 mai 2008 afost cartat avenul R3 situat la50 m nord de P. R2, pentru olungime de 77 m ºi -35 madâncime.

Peºtera din Valea ReaO echipã a CS �Z� Oradeacondusã de J. Zih în cola-borare cu Salvamont Bihor (I.Pinter) ºi MKBT Ungaria,într-un bivuac de 4 zile, a con-tinuat decolmatãrile la punctulde lucru �Armata PopularãChinezã 2�, unde o aglome-rare de bolovani împiedicãaccesul în nivelul superior alRâului de Nãmol 2, cel maiimportant afluent din treimeainferioarã a peºterii. Au fostevacuate peste 1 mc de dãrâ-mãturi, însã lucrãrile au fostoprite datoritã riscului pro-ducerii unei prãbuºiri.

Au fost înlocuite, respectivamplasate suplimentar, o seriede echipãri fixe care sã facili-teze un acces rapid în condiþiisporite de siguranþã în zonaprofundã.

În P. din ªesul Padiº (R2), peparcursul verii explorãrile aufost împiedicate de obturarea

Informaþii primite de la:MihaiMihaiMihaiMihaiMihai SURUSURUSURUSURUSURU

AAAAAdrianadrianadrianadrianadriana MÃRCUªMÃRCUªMÃRCUªMÃRCUªMÃRCUªJózsefJózsefJózsefJózsefJózsef ZIHZIHZIHZIHZIHZsoltZsoltZsoltZsoltZsolt POLPOLPOLPOLPOLACSEKACSEKACSEKACSEKACSEKPPPPPaulaulaulaulaul DAMMDAMMDAMMDAMMDAMM

Kat

alin

ZIH

-PE

RE

NY

IPlatoul BãtrânaO echipã a Clubului de Speo-logie �Z� Oradea condusã deJ. Zih a continuat explorãrileîn Avenul din Bãtrâna prinefectuarea unei traversãri spreo gurã de galerie situatã înpuþul de la intrare. Pasajul,dupã un scurt parcurs ori-zontal, debuºeazã într-un puþcare revine în puþul de acces.În paralel au fost efectuatecartãri geomorfologice lasuprafaþã ºi poziþonare GPS acavitãþilor din regine.

Documents

FEDERAÞIADirector tehnic Œ Tudor MARIN Trezorier Œ Evantia ROMAN! Departamente: ŁRelaþii Internaþionale Œ Costache ROMAN, Alexandra OPRI“AN Publicaþii stªine Œ Ioana MELEG