FEBRUARIE2016

anul XXVNr. 450

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuit .

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

4-5Poli]ia de proximitate \n comunitate

6B`trânii - ]inta predilect` a infractorilor

Terorismul interna]ional

7Ho]i de ma[ini scumpe prin[i de oamenii legii

9Aten]ie la pietoni !

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Drama de la Douronne

16-17

18-19

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICU

Cristian Ionu] STAN

Nicu Orlando DRAGO{

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

La începutul lunii februarie, la CentrulCultural al Ministerului Afacerilor Interne, aavut loc evaluarea activit`]ilor derulate deDirec]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, în anul 2015.

Municipiul Bucure[ti este al [aselea ora[ cadensitate din Uniunea European`, cei peste1.800.00 locuitori stabili reprezentând 15%din totalul popula]iei urbane a României. Deasemenea, aproximativ 1.000.000 de persoanese afl` în tranzit, zilnic. În Capital` se g`sescprincipalele institu]ii de stat: pre[edin]ie, parlament, guvern, ministere; 110 ambasade,consulate, institu]ii culturale [i organiza]ii interna]ionale; 26 universit`]i, 143 facult`]i,637 institu]ii de înv`]`mânt preuniversitar; 27unit`]i bancare, cu 886 puncte de lucru; 294obiective culturale, 11 mall-uri, 316 centrecomerciale [i sediul a peste 2.230.000 societ`]i comerciale.

Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti este cea mai important` unitate depoli]ie a ]`rii [i gestioneaz` o situa]ie operativ`complex`. În aria sa de responsabilitate, raportat la nivelul na]ional, se înregistreaz`:13% din infrac]iunile sesizate, 34% din infrac]ionalitatea stradal`, 16% din apelurile la„112“.

Prevenirea criminalit`]ii - atributesen]ial în munca de poli]ie

Au fost concepute [i derulate proiecte ce auvizat urm`toarele domenii prioritare:

- prevenirea delincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor - „Sfaturi mari pentru cei

mici“ (pre[colari [i [colari mici), „Unde-i lege,nu-i tocmeal`“ (educa]ie juridic`), „R`mâi laad`post“ (centre de plasament [i [coli speciale), „Fan club Gândire Fresh“ (schimbareatitudinal`);

- prevenirea infrac]iunilor contra patrimoniului - „Buzunarul t`u conteaz`“ (furturi din buzunare), „Cu u[ile închise“ (furturi din locuin]e), „S.C. SAFETY“ (furturicomise în societ`]i comerciale), „În siguran]`pe strad`“ (tâlh`rii);

- prevenirea violen]ei în familiei - „Ordinulde protec]ie“ (violen]a domestic`);

- prevenirea victimiz`rii vârstnicilor -„Seniori vigilen]i“ (în[el`ciuni).

În perioada analizat`, a fost scris primul"Cod Penal" pe în]elesul copiilor, tradus [ipentru minorit`]ile german`, turc` [i chinez`.

Infrac]iuni sesizate

În anul 2015, num`rul total al infrac]iunilorsesizate s-a situat sub media valorilor înregistrate în ultimii [ase ani, iar raportat laanul 2014 s-a înregistrat o sc`dere cu 4,1%.Din total, 71,4% sunt infrac]iuni judiciare,17,8% de alt` natur` [i 10,8% economico-financiare. Au fost solu]ionate 92.950infrac]iuni, indiferent de data înregistr`rii dosarelor. 9523de persoane au fost cercetate în dosarele înregistrate în cursul anului, iar pentru 2559persoane au fost dispuse m`suri preventive.

66,1% din totalul infrac]iunilor contra persoanei sunt fapte de loviri sau alte violen]e[i amenin]`ri, iar faptele de omor scad cu29%, raportat la 2014. Toate faptele de omor, înregistrate în anul 2015, au fost solu]ionateprin identificarea autorilor.

Num`rul infrac]iunilor contra patrimoniuluise men]ine sub media criminalit`]ii din ultimii[ase ani (-13,3%), iar raportat la anul 2014 aufost cu 5,9% mai pu]ine fapte sesizate. Dintotalul infrac]iunilor sesizate, infrac]iunile contra patrimoniului reprezint` 59,5%, dincare: 65,7% sunt infrac]iuni de furt; 15,6% distrugeri; 10,9% în[el`ciuni; 1,9% tâlh`rii.

Infrac]iunile de furt au înregistrat o sc`derecu 1,2%, fa]` de anul 2014, num`rul total alacestor fapte situându-se sub media ultimilor

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Februarie

Evaluarea activit`]ilor desf`[urateîn anul 2015

2 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

[ase ani cu 13,2%. Au fost solu]ionate 39.964infrac]iuni, indiferent de data înregistr`riidosarelor.

Infrac]iunile de tâlh`rie sesizate se men]insub media criminalit`]ii din ultimii [ase ani, cu38,1%, iar raportat la anul 2014 au fost cu13,4% mai pu]ine astfel de fapte. De asemenea, se înregistreaz` o sc`dere cu 17%a tâlh`riilor comise prin smulgere.

Criminalitatea stradal` a sc`zut cu 4,4%,fa]` de anul 2014 [i s-a situat cu 20,8% submedia ultimilor [ase ani. De asemenea, au înregistrat sc`deri: tâlh`ria (-13%), furtul dinauto (-2,6%), furtul din societ`]i comerciale (-24,3%), furtul de auto (-17%), tentativa deomor (-12%).

În anul 2015, în urma ac]iunilor de verificare a de]in`torilor de arme [i muni]ie, aufost indisponibilizate 562 arme de foc (+130%fa]` de 2014), au fost anulate 546 permise dearm` (9% din nivelul na]ional), iar 115 permise de arm` au fost suspendate.

În perioada s`rb`torilor de iarn` au fostdesf`[urate ac]iuni pe linia combateriiopera]iunilor ilegale cu articole pirotehnice, înurma c`rora au fost identificate depozite neautorizate [i au fost indinsponibilizate peste10.000 kg de articole destinate comercializ`riiulterioare.

O prioritate a echipei manageriale a Poli]ieiCapitalei a fost [i destructurarea grupurilorinfrac]ionale nestructurate, care pot generaconflicte stradale. Astfel, structurile de investiga]iicriminale au destructurat 74 de grupuri (având357 de membri), din care 5 grupuri care„genereaz` conflicte stradale“ (total 50 membri).

În perioada analizat`, infrac]iunile de natur`economico-financiar` sesizate au înregistrat ocre[tere cu 13,6% fa]` de anul 2014, dar cu1,5% sub media anual`. 19,4% din totalulinfrac]iunilor de natur` economico-financiar`sesizate sunt infrac]iuni de evaziune fiscal`.Prejudiciul recuperat, în cazul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de evaziune fiscal`, a fost de270.985.193 mii lei, iar valoarea m`surilorasiguratorii a fost de 170.719.225 mii lei.

S-a urm`rit cre[terea eficien]ei în combaterea evaziunii fiscale în cele 5 domeniiprioritare: produse agroalimentare, construc]ii[i materiale de construc]ii, produse energetice,munca la negru [i la gri, tutun. Au fost constatate 486 infrac]iuni de contraband` cu]ig`ri [i au fost indisponibilizate 4.976.380]igarete, în valoare de 2.849.916 lei.

Dispozitivele de siguran]` public` au

descoperit în flagrant 7741 de infrac]iuni [i auaplicat 91.863 de sanc]iuni contraven]ionale, învaloare de 26.246 mii lei. Efectivele de ordinepublic` au intervenit la 84% din apelurileprimite prin SNUAU (112). De asemenea,poli]i[tii de proximitate au desf`[urat în comunitate 16.990 de activit`]i.

La regimul circula]iei au fost constatate2207 infrac]iuni (cu 6,8% mai multe decât \nanul 2014) [i au fost aplicate 201.523sanc]iuni contraven]ionale (cu 14% mai multe,raportat la anul anterior).

Pentru cre[terea gradului de siguran]` rutier` s-au derulat o serie de proiecte de prevenire: Educa]ia rutier` în mediul [colar -platforma on-line „Educa]ie rutier` pentru copii- |nv`]`m [i evit`m accidentele rutiere!“;Campania „Nu trece dincolo!“; Campania„Motocicli[tii exist` în trafic!“. De asemenea, înunit`]ile de înv`]`mânt din capital`, s-audesf`[urat 852 activit`]i de educa]ie rutier` [i149 de întâlniri cu grupuri-]int`.

Conform ratei criminalit`]ii la nivel european,municipiul Bucure[ti se men]ine ca fiind unadintre cele mai sigure capitale europene,situându-se în acest clasament dup`Copenhaga [i Helsinki.

Pentru anul 2016, obiectivele specifice aleDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti sunt: dezvoltarea [i eficientizareainstitu]ional`; prevenirea [i combaterea criminalit`]ii în spa]iul public, în special ceacomis` cu violen]`; documentarea [i destructurarea grupurilor infrac]ionale; combaterea evaziunii fiscale; cre[terea graduluide siguran]` rutier`; îmbun`t`]irea imaginiiinstitu]iei.

Obiectivul general r`mâne, [i în anul 2016,cre[terea siguran]ei cet`]eanului, prin oferireaunui serviciu poli]ienesc de calitate.

MMaannuueellaa EElleennaa NNEEAAMM}}UU

3POLI}IA CAPITALEI - Februarie

LA ZI

În diminea]a de 9 februarie, poli]i[tiiDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti au pus în aplicare, sub coordonarea Parchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 4, dou` mandate deperchezi]ie domiciliar` în municipiulBucure[ti, la adresele unor persoane b`nuitede comiterea infrac]iunilor de în[el`ciune,fals [i uz de fals.

În perioada octombrie 2015 - februarie2016, judiciari[tii Serviciului Investiga]iiCriminale - Sector 4 au efectuat cercet`ri într-un dosar privind trei tineri, cu vârstecuprinse între 26 [i 30 de ani, cu preocup`ripe linia comiterii infrac]iunilor de în[el`ciune,fals [i uz de fals.

În urma verific`rilor efectuate a reie[itfaptul c`, începând cu luna septembrie 2015,

cei trei, în baza unei în]elegeri prealabile, auac]ionat în mai multe magazine de bricolajdin Bucure[ti, falsificând codurile de bareale unor produse scumpe, pe care mai apoile-au înlocuit cu cele ale unor produse dinaceea[i categorie, dar mult mai ieftine.

Astfel, b`nui]ii au indus în eroarereprezentan]ii societ`]ii comerciale, prinplata la casa de marcat a unor sume multmai mici, cauzând un prejudiciu de aproximativ 20.000 lei.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de în[el`ciune, fals [i uz de fals, cu doi dintre b`nui]i în stare de re]inere, urmând a fi prezenta]imagistra]ilor.

CCoossmmiinn ZZAAMMFFIIRR

Etic` [i integritate organiza]ional`

|n[el`ciuni cu coduri de bare

Direc]ia General`Anticorup]ie, \mpreun` cufunda]ia „Hanns SeidelRomânia“, a lansat o nou`serie a programului „Etic` [i

integritate organiza]ional`“,al`turi de Institutul de Studiipentru Ordine Public` [iDirec]ia General` de Poli]iea Municipiului Bucure[ti.Stagiile, dedicate func]ionarilorpublici la început de carier`din structurile MinisteruluiAfacerilor Interne, au debutat la sfâr[itul lunii ianuarie [i se vor finaliza \nluna aprilie, la sediulfunda]iei Hanns SeidelRomânia, sub atenta îndrumare [i coordonare aexper]ilor în domeniu.

Cursan]ii din prima serieau dezb`tut teme interesante ca: „Etica individual`. Comunicareaetic`“, „A respecta [i aimpune legea/A a[teptasentin]a înc`lc`rii legii“,„Imagine [i credibilitate individual`/Imagine [i credibilitate institu]ional`“,

„Valori personale/valori profesionale“, „Stereotipuri[i prejudec`]i privindcorup]ia“ sau „Poli]iaRomân` - istorie, tradi]ii [ivalori“.

De asemenea, la discu]iiau participat, printre al]ii:domnul Ciprian EduardPetcu - directorul funda]iei„Hanns Seidel România“,domnul dr. Raed Arafat -secretar de stat, [ef alDepartamentului pentruSitua]ii de Urgen]`, domnulcms. [ef. Daniel Moldoveanu- D.G.A. [i domnul cms. [ef(r) Dan Antonescu - realizator TeleviziuneaRomân`, care au avutdiscu]ii interactive cu tineriiangaja]i ai MAI despreintegritate [i respectarealegii.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

În sensul particular al termenului, Poli]iade Proximitate define[te activitatea unorpoli]i[ti de proximitate specializa]i, care, înzonele desemnate, vor cultiva contactulstrâns cu popula]ia, cu agen]ii comerciali [icu institu]iile. Poli]i[tii de proximitateac]ioneaz` în primul rând preventiv, eiini]iaz` proiecte orientate c`tre siguran]` [ipromoveaz`, astfel, încrederea popula]iei înactivitatea poli]iei.

Unul din factorii determinan]i pentru sentimentul de siguran]` al cet`]enilor esteprezen]a vizibil` a poli]iei.

Poli]ia de Proximitate urm`re[te s` sporeasc` sentimentul de siguran]` al popula]iei [i construie[te încrederea dintrepopula]ie [i poli]ie.

Contactul, comunicarea [i prezen]apoli]iei au o importan]` central`. Prezen]avizibil` a unor poli]i[ti amabili \nt`re[te sentimentul de siguran]` al cet`]eanului,acesta fiind un fapt demonstrat. În plus,dac` cet`]eanul îl cunoa[te personal pepoli]ist, încrederea sa va cre[te.

Una dintre principalele atribu]ii alePoli]iei de Proximitate const` în realizareacunoa[terii popula]iei [i cre`rii unui parteneriat între poli]ie [i cet`]eni, unit`]i[colare, cultele religioase, mediu de afaceri,organiza]ii neguvernamentale, autorit`]ipublice locale.

În anul 2015, în cadrul compartimentelorde proximitate [i-au desf`[urat activitatea306 poli]i[ti, ace[tia reprezentând 96% dintotalul func]iilor prev`zute.

Principalul instrument prin care Poli]ia deProximitate î[i poate îndeplini obiectivele,const` în anticiparea infrac]ionalit`]ii în

sectorul dat în responsabilitate [i prevenireaacestui fenomen.

Activit`]i de cunoa[tere a popula]iei

O.U.G. 97/2005 [i H.G. 1375/2006,ambele privind eviden]a, domiciliul,re[edin]a [i actele de identitate alecet`]enilor români, reprezint` cadrul legal cereglementeaz` activit`]ile de cunoa[tere apopula]iei.

Principala cale de realizare a obiectivelorpropuse prin înfiin]area Poli]iei deProximitate, o reprezint` cunoa[tereaa[tept`rilor popula]iei referitoare la siguran]a public` [i a tendin]elorinfrac]ionale ale membrilor comunit`]ii dinzona de responsabilitate.

Astfel, cunoa[terea din timp a unor conduite antisociale la nivelul comunit`]iilocale, pot atrage prevenirea producerii unorevenimente negative în rândul acesteia,având totodat` [i un rol reactiv, prin aportuladus în cadrul unor investiga]ii efectuate caurmare a comiterii de infrac]iuni, în vedereadescoperirii autorilor.

Prin activit`]ile desf`[urate la asocia]iilede proprietari, în unit`]ile de înv`]`mânt,sau cele ocazionate de solu]ionareasesiz`rilor cet`]enilor, poli]i[tii de proximitate au interac]ionat cu membriicomunit`]ii [i problemele acestora.

Num`rul persoanelor identificate cu actede identitate expirate a crescut în anul 2015cu 86% fa]` de anul 2014.

În ce a ce prive[te num`rul de persoane consiliate, se constat` c` activitatea de informare/îndrumare a popula]iei a sc`zutca volum, fiind consiliate 33.922 persoane,fa]` de 39.312, anul trecut. Aceast` sc`derepoate conduce [i la concluzii pozitive, însensul c` cet`]enii nu au mai apelat lapoli]ie, pe fondul prevenirii st`rilor conflictuale ori solu]ion`rii problemelor desiguran]`, urmare a activit`]ilor desf`[uratede poli]i[tii de proximitate.

Trebuie precizat c` termenul „consiliere“se refer` la ac]iunea de a da recomand`ri/sfaturi de specialitate pe probleme dintr-unanumit domeniu, astfel încât în categoria„persoane consiliate“ trebuie avut în vederepersoanele care au beneficiat efectiv de

Poli]ia de proximitate în comunitate

ANALIZ~

4 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

aceast` modalitate de interac]iune, nu persoanele care au intrat într-o rela]ionaresimpl` cu poli]istul de proximitate.

Num`rul st`rilor conflictuale identificatela nivelul municipiului Bucure[ti, în anul2015 a înregistrat o sc`dere considerabil`,de la 3067 (2014), la 1767(2015). În acestsens, constat`m [i sc`derea cu 34,7% ast`rilor conflictuale intrafamiliale. Aceast`situa]ie pozitiv` se poate explica prin popularizarea efectelor aplic`rii prevederilorLegii nr. 25/2012, privind violen]a în familie,referitoare la dreptul de a solicita ordin deprotec]ie.

Eviden]iem importan]a gestion`rii st`rilorconflictuale, în vederea aplan`rii/medierii/rezolv`rii amiabile a acestora, m`sur` care areo influen]` major` în dinamica infrac]iunilorcomise cu violen]`, a infrac]iunilor contrafamiliei sau a altor infrac]iuni care aduc atingere unor rela]ii privind convie]uireasocial`, conducând implicit [i la dimensionarea volumului de munc` pe liniede cercetare penal`.

Asocia]iile de proprietari

Acest gen de activit`]i a înregistrat osc`dere de 13%, de la 9498, în anul 2014,la 8263, în anul 2015.

Dintre planurile de m`suri/ac]iune sauproiecte derulate în cursul anului 2015,exemplific`m: planuri de ac]iune pentru prevenirea [i combaterea furturilor deenergie electric`; activit`]i pe linia preveniriis`vâr[irii infrac]iunilor de tâlh`rie în sc`rilede bloc [i lifturi; activit`]i pentru prevenirea[i combaterea furturilor din locuin]e; activit`]i pentru prevenirea [i combatereaîn[el`ciunilor prin metoda „Accidentul“;„Deratizarea“, „Poman` pentru Regele

Cioab`“ sau prin „Împrietenire“; proiectpunctual privind prevenirea furturilor dinlocuin]e „Cu u[ile \nchise“; proiectul „Via]`f`r` violen]`“ a fost o continuare a proiectului de educa]ie juridic` „Unde-i lege,nu-i tocmeal`!“.

Cu ocazia instruirilor efectuate cu responsabilii c`r]ilor de imobil, s-a pusaccent pe modul de completare [i actualizare a acestor documente, în concordan]` cu prevederile Legii 677/2001pentru protec]ia persoanelor cu privire laprelucrarea datelor cu caracter personal [ilibera circula]ie a acestor date.

Prevenirea victimiz`rii persoanelorvârstnice

În perioada analizat` s-au derulat 2614de astfel de activit`]i, în urma c`rora s-aremarcat, \n cazul infrac]iunilor deîn[el`ciune, dezvoltarea modului de operarece const` în apelarea telefonic`, în general apersoanelor în vârst` [i solicitarea unorsume de bani, sub pretextul solu]ion`riifavorabile a unor cauze fictive ce ar avea caobiect producerea unor accidente rutiere dinculpa rudelor acestora sau a unor taxepo[tale necesare expedierii unor premiicâ[tigate la diferite tombole.

De asemenea, în anul 2015, a ap`rut unnou mod de operare, în cazul infrac]iunilorde în[el`ciune, cel comis prin metoda„poman` pentru regele Cioab`“.

Din datele ob]inute privind victimele, conform analizelor întocmite, s-a constatatc` majoritatea sunt femei, cu vârsta de peste60 ani.

Astfel, în baza planurilor proprii întocmitela nivelul subunit`]ilor, au fost desf`[urateactivit`]i pentru popularizare în comunitate,a modului de operare folosit de autori deinfrac]iuni de acest gen, prin ac]iuni de tipul„door to door“, la adresele de domiciliu apersoanelor identificate cu risc ridicat de victimizare în acest sens, dar [i prin distribuirea de pliante cu caracter informativ-preventiv, în special în zona bisericilor, cuocazia marilor s`rb`tori religioase [i în parcurile, pie]ele sau în hipermarket-urile depe raza municipiului Bucure[ti.

MMaannuueellaa EElleennaa NNEEAAMM}}UU

ANALIZ~

5POLI}IA CAPITALEI - Februarie

-- vvaa uurrmmaa --

JUDICIAR

6 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

Multe dintre cazurileinstrumentate de poli]i[ti audrept victime persoanele devârsta a treia. R`uf`c`torii[tiu s` speculeze foarte binesl`biciunile [i problemele ceapar odat` cu \naintarea \nvârst`, ca lipsa de reac]ieimediat`, acordarea de\ncredere unor persoane abiacunoscute [i diminuareacapacit`]ilor fizice [i psihice,\n unele cazuri.

Judiciari[tii Sec]iei 7 aureu[it, la \nceputul lunii februarie, s` prind` o grupare,format` din trei cet`]eni dena]ionalitate str`in`, care aufurat de la mai mul]i b`trânisume importante de bani.Poli]i[tii au pornit ancheta \nurma plângerii unui b`rbat\n vârst` de 87 ani, care, \nziua de 10 februarie, a fostoprit pe o strad` din sectorul 2 de un b`rbat [i ofemeie, ce doreau s`schimbe o sum` important`\n valut`, pentru a pl`ti ni[techeltuieli urgente la spital.

B`trânul, sensibilizat depovestea celor doi, care

aveau un accent str`in, afost de acord s` \i duc`acas` [i s` le dea 600 delei, \n schimbul unui portofelcare con]inea o sum` \ndolari. Cei doi au plecat, dardup` pu]in timp s-au \ntorssub pretextul c` au uitat untelefon mobil \n casa pensionarului. De fapt, aurevenit s` fure [i restul debani pe care b`trânul \i avea\ntr-un plic \n [ifonier.Acesta i-a surprins pe cei doisuspec]i când cotrob`iau \ndulap [i a \ncercat s` \iopreasc`, dar nu a avut putere. Ho]ii l-au bruscat [iau fugit cu 3800 lei.

Oamenii legii au reu[it s`afle câteva elemente, cares` \i ajute \n conturarea unuicerc de suspec]i. Au aflat dela victim` c` suspec]ii aveauo ma[in` Dacia Duster, deculoare alb`, cu num`r deprovincie. Poli]i[tiibucure[teni au primit informa]ii de la colegii lordin Bihor c` unul dintre suspec]i, care se potrive[teprofilului relatat de victim`,este cet`]eanul maghiar N.Mihaly, 61 ani.

Având \n vedere c` infractorii ac]ionau la nivelna]ional, s-a cerut sprijinulDirec]iei Opera]iuni Speciale,pentru prinderea acestora.Astfel, dup` numai o zi,autoturismul Dacia Duster afost reperat pe razamunicipiului Constan]a.Acesta a fost supravegheatatent de poli]i[ti. |ntre orele11-13, cet`]eanul maghiar,

\mpreun` cu \nc` doi complici,un b`rbat [i o femeie au c`utatprin tot ora[ul persoanevârstnice, pe care s` lep`c`leasc`. |n jurul prânzului,au reu[it s` conving` ob`trân` s` urce la ei \nma[in` [i s-au \ndreptatspre locuin]a acesteia.

Când au ajuns, doi dintreei au intrat cu femeia \nblocul unde st`tea. Dup`zece minute, ace[tia au ie[it\n grab` [i au plecat.Poli]i[tii au verificat dac`femeia este \n regul` [i audescoperit c` aceasta fusesel`sat` f`r` 5200 lei. Ho]iifolosiser` aceea[i metod` -au dorit s` schimbe valut`,iar \n momentul \n care auajuns \n casa victimei, auobservat unde ]inea b`trânabanii [i i-au furat.

|n continuare, poli]i[tii audecis s` blocheze autoturismul\n trafic [i i-au re]inut pe ceitrei suspec]i: L. Maria, 53ani, M. Josef, 57 ani,cet`]eni slovaci [i N. Mihaly.Asupra lor au fostdescoperite mai multe sumede bani, \n valut` [i \n lei,precum [i o legitima]ie(fals`), inscrip]ionat` „PoliceSlovenskej Republiky“.

Cei trei au fost re]inu]i, iardup` expirarea ordonan]eide re]inere, Judec`toriaSectorului 2 a dispusarestarea celor trei pe operioad` de 30 zile, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor detâlh`rie calificat` [i furt calificat.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

B`trânii - ]inta predilect` a infractorilor

Credit foto: Corbis.com

7POLI}IA CAPITALEI - Februarie

JUDICIAR

Poli]i[tii Serviciului Furturi deAutovehicule documentau de mai mult`vreme o grupare de ho]i specializat` \n furtul [i traficul interna]ional de ma[ini de lux.

{eful re]elei era P. Marius, 27 ani, care, cu ajutorul unui interpus, a \nmatriculat \nRomânia trei autoturisme de lux, furate dinstr`in`tate. De asemenea, gruparea furama[ini de pe teritoriul ]`rii noastre, apoi le falsifica seriile de [asiu, cu alte modele similare, falsifica actele de identitate [i le\nstr`ina, atât c`tre ter]e persoane dinRomânia, cât [i de peste hotare.

Un caz, \n acest sens, este anchetat depoli]i[tii de la furturi auto, ce s-au sesizat dinoficiu cu privire la infrac]iunea de t`inuire aunui BMW X 5, de c`tre P. Marius, care [tiac` acesta fusese furat [i totu[i a acceptat s`\l ia pentru a-l vinde, dup` ce urma s` falsifice seria de [asiu [i s` \ntocmeasc`documente de identitate false.

Acest lucru s-a [i \ntâmplat, ma[inaajungând \n Germania, unde autorit`]ilejudiciare de acolo au depistat-o [i au

\napoiat-o \n România. Gruparea reu[ise s`modifice seria de [asiu cu o alta, de la unmodel similar [i aceea[i culoare.

De asemenea, ho]ii schimbaser` [i kitul de pornire al ma[inii cu unul de la un autoturism ce figura \nmatriculat \n MareaBritanie.

Proprietarul, la câteva luni de la primireama[inii, a mers cu ea \ntr-un service autorizat, pentru efectuarea unor repara]ii.Din p`cate, avea s` fie anun]at de reprezentan]ii service-ului c` ma[ina a fost furat` chiar din parcarea societ`]ii. Ho]ii p`straser` o cheie de rezerv` [i montaser` un sistem GPS pe autovehicul,pentru a [ti unde se afl` tot timpul. Cândproprietarul a l`sat-o \n service, gruparea afurat ma[ina, cu gândul de a o vinde. Adoua oar`!

Poli]i[tii au reu[it s` g`seasc` automobilul \n apropierea locuin]ei lui P. Marius. Acesta avea pl`cu]ele de \nmatriculare schimbate, cu unele dinstr`in`tate.

Având \n vedere toate aceste dovezi,poli]i[tii au efectuat luni, 1 februarie, patru perchezi]ii, fiind conduse la sediulServiciului Furturi Autovehicule cinci persoane (P. Marius, 27 ani, P Lauren]iu, 39 ani, G. Nelu]u, 22 ani, I. Iulian, 27 ani [iF. Eugen, 38 ani).

Cu ocazia perchezi]iilor, au fost ridicatedocumente apar]inând unor autoturisme(certificate de \nmatriculare, c`r]i de identitate, contracte vânzare-cump`rare),precum [i dou` ma[ini BMW, cu seriile de[asiu modificate. |n urma verific`rilor, areie[it c` una dintre ma[ini este furat` dinSpania, iar cealalt` din Bucure[ti.

Cercet`rile continu` pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de t`inuire [i complicitate lafurt calificat, urmând s` fie extinse [i fa]` dealte persoane implicate \n activit`]ileinfrac]ionale ale grup`rii.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Ho]i de ma[ini scumpe prin[i de oamenii legii

Credit foto: Corbis.com

8 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Mit` „parcat`“ \n buzunar

„Taxe de urgen]`“ pl`tite pentru certificate de urbanism

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

|nceputul fiec`rui an estepentru mul]i bucure[teni untimp propice pentru a-[iachita obliga]iile fiscale c`treadministra]iile fiscale de sector, fie c` vorbim deplata impozitului pentruma[in`, locuin]` sau pentruparcarea de re[edin]`.

Pentru colectarea acestorobliga]ii fiscale, prim`riile dinCapital` au g`sit o solu]ieeficient` - o reducere cu 10%din suma datorat`, dac`plata este efectuat` pân` lasfâr[itul lunii martie a anului\n curs. Bine\n]eles c` oasemenea facilitate este

„\mbr`]i[at`“ de mul]ibucure[teni, care vin [i achit`d`rile \n aceast` perioad`.

Tot acum, tenta]iile de anu respecta legea, dinpartea func]ionarilor, suntmultiple. Iar unii nu ]in contde consecin]e [i risc`. A[a s-a \ntâmplat [i cu o angajat`a Serviciului Parcaje deRe[edin]` Sector 6, care afost surprins` de uncet`]ean \n timp ce lua unplic de la o femeie, cedorea un loc de parcare.B`rbatul a sunat la 112, iarpoli]i[tii Sec]iei 22 au venitimediat la fa]a locului [i au

identificat-o pe M. Marinela,57 ani, angajat` ca expertde specialitate la ServiciulParcaje. Asupra ei a fost g`situn plic ce con]inea suma de50 lei, despre care nu aputut da o explica]ie clar`.Condus` la Poli]ie, pentru ada declara]ii, oamenii legiiau constatat c` femeia seafl` sub control judiciar, totpentru luare de mit`.

Procurorul de serviciu alParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 6 adispus ca acest caz s` fiedeclinat Parchetului de pelâng` Tribunalul Bucure[ti.

Tot despre mit` vom vorbi [i \n cazul ceurmeaz`. De data aceasta, ac]iunea se mut`la Prim`ria Sectorului 6, unde mai mul]ifunc]ionari publici au facilitat ob]inereaunor documente pentru unii dezvoltatoriimobiliari, percepând „taxe de urgen]`“.Departamentul de Informa]ii [i Protec]ieIntern` al MAI avea mai multe informa]iidespre ce se \ntâmpl` la Prim`ria Sectorului6, \nc` din luna iunie 2015, [i le-au f`cutcunoscute Serviciului Grupuri Infrac]ionaleViolente din Poli]ia Capitalei, care audemarat o anchet`. Din verific`ri, a reie[itc` \n vârful piramidei infrac]ionale se afl` S.Maria, 48 ani, angajat` la ServiciulUrbanism - Prim`ria Sector 6. Dezvoltatoriiimobiliari apelau la ea pentru a ob]ine mairepede certificatele de urbanism [i avizele

necesare pentru autoriza]iile de demolare [iconstruc]ie. Taxa pl`tit` de ace[tia varia\ntre 2000-3000 lei. Angajata din prim`rieera ajutat` de so]ul ei [i de o coleg`, caredezvoltaser` un sistem rela]ional cu al]iangaja]i din sistem, ce se ocupau cu eliberarea avizelor [i autoriza]iilor necesaredezvoltatorilor imobiliari.

|n urma probelor, pe 27 ianuarie,poli]i[tii bucure[teni au pus \n aplicarepatru mandate de aducere, fiind aduse pentru audieri nou` persoane, dintre care[ase suspecte. Tribunalul Bucure[ti a dispusca S. Maria s` fie re]inut`, cercet`rile continuând pentru infrac]iunile de dare demit`, complicitate la dare de mit`, trafic deinfluen]` [i cump`rare de influen]`.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

RUTIER

Aten]ie la pietoni !

Siguran]a rutier` reprezint` o prioritatena]ional` a Poli]iei Române din perspectivanecesit`]ii asigur`rii [i men]inerii unui traficrutier, bazat pe respectarea reglement`rilorlegale [i pe respect reciproc.

Joi 18 februarie, Brigada Rutier` a Capitaleia organizat o ac]iune în zona bd. TheodorPallady - str. Jean Steriadi, sector 3, pentruidentificarea [i sanc]ionarea conduc`torilorde autovehicule care nu respect` prevederilelegale referitoare la acordarea priorit`]ii detrecere pietonilor care au acest drept.

În urma ac]iunii, poli]i[tii rutieri au filmat[i sanc]ionat contraven]ional, 27 de conduc`tori auto, care au înc`lcat prevederile men]ionate mai sus, re]inând totatâtea permise de conducere.

Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilorangaja]i în traversarea regulamentar` a drumuluipublic, prin locurile special amenajate [isemnalizate, afla]i pe sensul de deplasare aautovehiculului sau tramvaiului, se

sanc]ioneaz` conform Ordonan]ei deUrgen]` a Guvernului nr. 195/2002 republicat`, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, cu 4 - 5 puncte amend` [i suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru operioad` de 30 zile.

Un punct amend` valoreaz` 105 lei.Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilorcare au acest drept reprezint` cea de-a douacauz` principal` de producere a accidentelorrutiere în Bucure[ti, dup` traversarea neregulamentar`.

Reamintim conduc`torilor auto c`, la trecerile pentru pietoni, au obliga]ia s`reduc` viteza de deplasare, iar dac` pietoniisunt angaja]i în traversare, s` opreasc` [i s`acorde prioritate de trecere.

Mare aten]ie la drumurile publice, care aumai multe benzi de circula]ie pe un singursens [i unde, de regul`, traficul pietonal estefoarte aglomerat! Aici, conduc`torii auto trebuie s` opreasc`, neap`rat, în momentulîn care, pe benzile al`turate în sensul demers, celelalte ma[ini au oprit pentru aacorda prioritate, chiar dac` ini]ial nuobserv` pietoni în traversare.

{i pietonii au obliga]ia s` circule numaipe trotuare, traversarea str`zii s` o fac` pe lalocurile marcate, la culoarea verde asemaforului electric [i numai dup` ce suntsiguri c` inten]ia lor de traversare a fostobservat` de c`tre [oferi, iar ace[tia au opritma[inile.

LLaauurraa SSNNAAEE

9POLI}IA CAPITALEI - Februarie

CORESPONDEN}~

Scrisori de mul]umire

C`tre Sec]ia 21 Poli]ia

Bun` ziua,

Numele meu esteAndreea S. [i a[ dori s`mul]umesc poli]i[tilor de laSec]ia 21. A[ dori ca acestmesaj s` poat` fi v`zut [icitit [i de alte persoane,c`rora le-ar putea fi de folos[i, desigur, a[ vrea camul]umirea mea s` nur`mân` un simplu mesajanonim. |n data de 7 ianuarie am fost victimaunei tâlh`rii. Am fost

urm`rit` la coborârea dinmetrou de un individ, carem-a agresat, m-a lovit cupumnii \n fa]` [i mi-a sustras telefonul mobil, fugind ulterior.

Am depus plângere, adoua zi, la Sec]ia 21. Cazulmeu a fost tratat cudeosebit respect, \n]elegere[i profesionalism de poli]i[ti[i, \n mai pu]in de os`pt`mân`, agresorul a fostidentificat, telefonul g`sit [irestituit.

A[ vrea s` mul]umesc [is` \mi exprim recuno[tin]afa]` de cei care s-au ocupatde cazul meu: scms. L. A.,sinsp. L.M. ag. [ef. T.G. [ituturor celor ce au contribuit. |n mijlocul acestei nepl`ceri prin caream trecut, pot s` spun c` afost o real` pl`cere s` colaborez cu dân[ii [i s`\ntâlnesc, \nainte de toate,umanitate [i \n]elegere.

V` mul]umesc,AAnnddrreeeeaa

C`tre Sec]ia 16 Poli]ie

Mul]umim grupului depoli]i[ti de la Sec]ia 16,sinsp. R.F., sinsp. N.A., ag.[ef pr. P.M. [i ag. [ef adj. V.I.,pentru rezolvarea rapid` aunui caz de tâlh`rie calificat`, petrecut pe 1 februarie asupra unei

minore. Aceasta a fost agresat` fizic [i i-a fost luat telefonul mobil.

Cazul a fost rezolvat de poli]i[ti \ntr-un timpfoarte scurt, de maxim[apte zile. Agresoarea a fost g`sit`, iar telefonul

restituit. Suntem foartemul]umi]i de serviciileaduse de poli]ie [i le dorescoamenilor legii mult succes\n activitatea lor.

Mul]umim pentru eficacitatea dumneavoastr`.

AAlleexxaannddrraa MM..

C`tre Poli]ia Sectorului 2

Bun` ziua,

Sunt o cet`]ean` amunicipiului Bucure[ti [ivreau s` mul]umesc \ntregii

echipe a Poli]iei Sectorului 2,Serviciul Investiga]ii Criminalepentru profesionalismul cucare au lucrat la prindereaho]ului, care pe 27 ianuarie

mi-a furat telefonul. A[a daechip`! |nc` o dat` felicit`ri,succes \n activitate.

Cu stim`AA.. MMiirreellaa

10 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

11POLI}IA CAPITALEI - Februarie

PREVENIRE

„Fii atent, nu neglijent“Furtul din buzunare este

practicat din cele mai vechitimpuri, întrucât aduce beneficii pentru ho]i, l`sândvictimele f`r` nici-o le]caieîn buzunar. „{u]ii“ se antreneaz` tot timpul, pentrua se men]ine în form`,c`p`tând astfel dexteritateanecesar` comiteriiinfrac]iunii, în a[a fel încâtvictimele s` nu simt` cândsunt buzun`rite. Ei nuac]ioneaz` singuri, ci înechip`, fiecare având roluls`u bine stabilit, de laalegerea victimei, pân` las`vâr[irea faptei. Victimelesunt alese, de regul`, dinrândul persoanelor mai vulnerabile, cum ar fi femeile,persoanele vârstnice, dar nici b`rba]ii nu sunt neglija]i,dac` prezint` interes pentru„[u]i“.

Pentru a nu deveni victimele ho]ilor debuzunare, v` recomand`murm`toarele:

când a[tepta]i autobuzul sau alt mijloc de

transport în comun în sta]iiaglomerate, da]i dovad` devigilen]` [i aten]ie fa]` deconduita persoanelor delâng` dumneavoastr`;

pozi]iona]ipo[eta/geanta în fa]a dumneavoastr`, iar dac` eposibil, între dumneavoastr`[i un punct fix \n autovehicul;

nu p`stra]i banii înbuzunarele exterioare alevestimenta]iei;

nu ]ine]i banii, actelepersonale [i cheile în acela[iloc;

nu purta]i bani sau valori în buzunarele lateraleale hainelor, acestea fiindlocurile cele mai vulnerabile[i cel mai des „vizitate“ dec`tre ho]i;

Pentru a evita s` deveni]ivictime ale infrac]iunii defurt din buzunare, gen]i, este recomandat s` ]ine]icont de sfaturile cu caracterpreventiv, oferite de Poli]iaCapitalei, iar în caz deurgen]` suna]i la 112!

SSeerrvviicciiuull AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

În diminea]a duminiciide 13 august 1995, AntonioCatalano s-a prezentat la

biserica în care se desf`[ura Messa, [i a asistat la slujb`, pân` aproape de final, cânda considerat c` a venit momentul propices`-[i pun` în aplicare planul. Cuvintele preotului, care îndemnau la credin]` [ibun`tate, nu au avut efect asupra luiAntonio Catalano. „N-am [ov`it nici o clip`înainte de a porni s` jefuiesc chiliilepreo]ilor“.

De cum au fost pronun]ate cuvintele:„Messa a luat sfâr[it. Merge]i în pace“,Catalano s-a îndreptat c`tre ie[ire, dar, f`r`s` bage nimeni de seam`, a ie[it pe u[a deserviciu, care duce la chilii. Nimeni nu l-aderanjat, putând „opera“ în lini[te. Aten]ialui s-a concentrat asupra portofelelorpreo]ilor, dar sacul cu care venise s-aumplut [i cu obiecte de cult valoroase.Totul s-a petrecut foarte repede, totu[i areu[it s` jefuiasc` în valoare de aproximativun milion de lire. În timp ce se afla într-unadintre chilii, a auzit zgomot de pa[i peculoar. A ie[it cât a putut de repede, încercând s` dispar` cât nu era prea târziu.Dar nu a reu[it. Cea care l-a v`zut a fost soraMaria. „Nu mergea ca un om normal. Încerca s` fug` cu un sac în spate“, a

povestit sora carabinierilor. Dându-[i seamac` e un ho], a fugit dup` el pe culoar,reu[ind s`-l prind`, i-a înconjurat gâtul cumâinile, strângând cât putea. Ho]ul, care cusiguran]` c` nu se a[tepta la o reac]ie atâtde energic` din partea unei maici, a trebuits` depun` mari eforturi pentru a se eliberadin strânsoare.

Antonio Catalano [i sora Maria Rosario s-au pr`bu[it la p`mânt, în timp ce strig`tele ei au fost auzite de preo]i [i decelelalte maici, aflate în mân`strire. Cu unultim efort, ho]ul s-a eliberat din strânsoarea Mariei Rosario, luând-o la fug`.Dar, femeia l-a surprins din nou cu performan]ele ei atletice: de[i era împiedicat` de hainele de c`lug`ri]`, ea s-aridicat repede, a înh`]at prima m`tur` care i-a c`zut în mân` [i, fugind, a începuts`-l loveasc` pe Antonio. Ho]ul s-a împiedicat [i, în c`dere, a tras-o dup` el [i pe sora Maria Rosario, angajându-se din nou într-o lupt` corp la corp. De aceast`dat`, îns`, femeia nu mai avea aceea[i putere pentru c` a c`zut. V`zând c` sora nu mai reprezint` o piedic` pentru el,Antonio [i-a luat sacul [i a încercat s` ias`din mân`stire. Dar, în fa]a lui, culoarul eraplin de preo]ii alarma]i de strig`tele MarieiRosario. Ho]ul s-a oprit [i, profitând denehot`rârea lui, c`lug`ri]a i s-a ag`]at degât, imobilizându-l. De[i preo]ii au spus c`se vor ocupa ei de r`uf`c`tor, femeia arefuzat s`-i dea drumul, pân` la sosireacarabinierilor.

Antonio Catalano a fost arestat. În celulalui, el mediteaz` nu numai la cea de-a[aptea porunc`: „Nu fura“, ci [i la nea[teptatele calit`]i fizice ale uneia dinmaicile Ordinului Stigmatelor, calit`]i care audus la porecla „sora Rambo“.

C`lug`rii-detectivi de la „Sfânta Treime“ Gala]i

Angaja]ii I.P.J. Gala]i au fost sesiza]i în cursul unei zile de luni, c` în incinta

Cum s` ne ferim de infractori?

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

14 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Credit foto: Corbis.com

mân`stirii „Sf. Treime“ din municipiul Gala]ise afl` imobiliza]i doi ho]i. Poli]i[tii au aflatde la c`lug`rii mân`stirii c` trei indivizi auîncercat s` sustrag` din biseric` mai multeobiecte de cult. Ho]ii au fost surprin[i deunul dintre c`lug`ri, care a dat alarma [i areu[it împreun` cu al]i c`lug`ri s` imobilizeze doi dintre ho]i. La sosireapoli]i[tilor, cei doi infractori, Constantin N.,33 de ani [i Petru F., 41 de ani, se aflaulega]i în beciul mân`stirii. Cel de-al treileaho], T`nase M., 31 de ani, a fost de asemenea re]inut. Printre bunurile furate seaflau o Evanghelie cu coper]i de aur, dou`chivoturi [i o cruce tot din aur.

Doi po[ta[i pun pe fug` o band` de jefuitori

Doi po[ta[i englezi, Eddie K. [i John W., se aflau în Florida (Statele Unite) pentru a-[ipetrece acolo o binemeritat` vacan]`.

Într-o noapte, c`su]a închiriat` în caredormeau a fost atacat` de o band` dejefuitori. Trezi]i din somn, po[ta[ii au fostsoma]i s` predea to]i banii [i bunurile aflateasupra lor. Bandi]ii erau patru tipi solizi,înarma]i cu cu]ite, lan]uri [i pistoale cu aer comprimat. Eddie [i John nu s-au l`satîns` intimida]i. Când unul dintre jefuitori i-acerut ceasul Rolex de la mân`, Eddie i-a datun pumn [i a[a a început b`taia.

De[i în inferioritate numeric` [i cu mâinilegoale, po[ta[ii nu s-au l`sat. Pân` la urm`, zgomotele înc`ier`rii au ajunsla celelalte cabane din camping, trezindu-ipe ocupan]ii acestora din somn.

Mai mul]i b`rba]i au venit în ajutorul celorataca]i [i bandi]ii au fost pu[i pe fug`.„Ne descurcam [i singuri“, a spus, laconic,Williams, la ie[irea din spital. Cei doi fuseser` interna]i pentru câteva zile: Johnavusese numeroase contuzii [i o coast`rupt`, Eddie o t`ietur` de cu]it în bra].Locotenentul de poli]ie Rusty A. a comentatastfel incidentul: „Englezii aceia au fost da]idracului! E foarte bine ca r`uf`c`torii s` maiprimeasc` din când în când câte o lec]ie.Alt` dat` se vor gândi de dou` ori, înaintede a mai încerca s`-i jefuiasc` pe turi[ti“.

Ho]ii au fost cotonogi]i de bodyguarzi

Tân`rul M. D., de cum intrase într-un barde pe strada Roma, c` a [i r`mas f`r` hain`.Trei necunoscu]i, profitând de aglomera]ie, i-au luat geaca [i au fugit. Numai c`, pepozi]ii se aflau bodyguarzii Cristian T., Ion D.,George D. [i Alexandru D., care au pornitîntr-o goan` nebun` pe urmele ho]ilor.

Unul dintre bandi]i a reu[it s` dispar`, darceilal]i doi au fost înghesui]i de bodyguarziîntr-un alt bar [i, pentru c` nu se d`deauprin[i, au fost supu[i unei cotonogelicorec]ionale.

Lua]i pe sus, Viorel R. [i Cosmin O. au fostînchi[i într-un obiectiv al unei firme de paz`,pân` la venirea poli]iei. Anchetatorii au fostnevoi]i s`-i duc` pe tâlhari la medic pentruacordarea primului ajutor.

Ho]ul prins

Bob Dixon [i Barry Butier, amândoi învârst` de peste 60 de ani, [i-au unitgreut`]ile (în total, cei doi având 178 kg), pentru a pune jos un ho], pe care l-au prinsîn apropierea ora[ului Birmingham, Anglia,a[ezându-se pe el pân` la venirea poli]iei.

Dl Dixon le-a declarat mai târziu reporterilor: „Poate c` suntem pu]in camb`trâiori, pentru a mai face astfel de lucruridar, ne-a mers!“.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Februarie

Accesul \n cl`dire se f`ceaatunci prin intermediul a treic`i, care exist` [i ast`zi, dar carenu mai sunt folosite la fel:

- central`, destinat` prefectului de poli]ie, precum [ipentru primirea unor oficialit`]i.Prin intermediul unei sc`ri dinmarmur` se ajungea \n holul deonoare, amenajat foarte frumos,unde trona portretul regelui;

- lateral`-stânga, care era ceamai mare dintre ele, fiind destinat̀accesului autovehiculelor prefecturii, precum [i publicului.Pe aici se ajungea la garajul prefecturii, unde se aflauautovehiculele, motocicletele [ibicicletele, la birourile Intenden]ei,tipografia Poli]iei, la mezaninaflându-se camerele de odihn`ale motocicli[tilor [i bicicli[tilor.Ast`zi, publicul are acces numaipe la intrarea dinspre str. Eforiei.

- lateral`-dreapta, rezervat`ofi]erilor [i \n general, personalului cu func]ii superioare (ast`zi \nchis`).

Ast`zi, intrarea de onoare seface prin intermediul uneimasive u[i de metal, a[a \ncâtse ajunge \n holul parterului,unde se afl` expuse: drapelulunit`]ii, o copie a fostului steagal Agiei), ferice de cei ce-auavut aceast` idee, dup` 1989!),pl`cile de marmur` pe caresunt \nscri[i fo[tii comandan]i aiinstitu]iei, precum [i o parte aacelora care au c`zut eroic \nlupta cu f̀ r̀ delegea. |i prezent̀ m\n cele ce urmeaz ,̀ cu men]iuneaexisten]ei lâng` ei a unei pl`ci

cu urm`torul \nscris: „PENTRUPATRIE DREPTATE ONOARE † SACRIFICA}I PE ALTARULDREPT~}II“. Deceda]i \n r`zboiulde re\ntregire a neamului(1916-1918): [ef de divizie IonPoenaru Bordea, arhivar StelianZissu, arhivar ConstantinEconomu, agent de urm`rire

Mihail Ovanez, agent permanent Constantin Ioni]` [i sergen]ii de ora[ Pavel Voinea,Miron Mitu]oiu, DumitruC`t`linescu, Tudor Gheorghe,Iancu Lulea, Ene Mitan.

C`zu]i \n timpul serviciului:inspector Filipache Protopopescu(1895), sergent de ora[ IonAlecsie (1910), sergent de ora[Gheorghe Sache (1912), agentde urm`rire Damian Nicolae(1917), sergent de ora[Gheorghe Ungureanu (1918),sergent de ora[ Dumitru Ni]`(1919), agent special IoanNicolae (1920), sergent de ora[Ioan Gheorghe (1920) [iConstantin Nicolae (1922),agent permanent Ioan Ionescu

(1922), sergent de ora[ AnghelStoica (1922), Nicolae Fulger(1922) [i Ion Gâlc` (1923), sergent reangajat Ilie Opai](1953), lt. Matei State (1955),serg. maj. Nicolae Gavrilescu(1957), plt. Stan Gâ]` (1958),plt. Constantin Zidaru (1958),serg. maj. Gheorghe Turt`(1959), plt. Ioan Filip (1969),serg. maj. Marian Voicu (1969),plt. Ion Bistri]eanu (1970), mr.Petre Bumbanac (1971), plt.maj. Ioan Mocan (1971), mr.Vasile Onete (1972), plt.Alexandru Bibileci (1981), cpt.Alexandru Cantaragiu (1982), lt.col. Andrei Moise (1983), cpt.Ioan Chibulcutean (1986), lt.col. Petre Cârstea (1987), mr.Florin Popa (1988), plt. maj.Marin Tudor (1989), plt. maj.Maria Motorga (1989), plt. maj.Traian Stan (1989), slt. AurelConstantin (1989), cpt. DumitruPetcu (1991), slt. NicolaeCostache (1991), plt. CristianAntemir (1992), cpt. Dan Iordan(1993), cpt. Gheorghe Bolca(1993), lt. col. Emil Secrieru(1994), cpt. Florin Ni]uica(1994), plt. maj. ConstantinNastas` (1994), cpt. MugurelStere (1995), mr. Ion Ci[migiu(1995), slt. Cristinel Ganea(1996), slt. Ionel Lauren]iuStamate (1996), col. DanMermeliuc (1996), mr. ViorelPavel (1996). Tuturor un„Dumnezeu s`-i ierte!“

La parter, aripa din dreaptaera destinat` biroului ofi]eruluide serviciu, biroul comisarului deserviciu, oficiului central telefonic,registraturii, cabinetelorprocurorului [i judec`torului deinstruc]ie, Serviciului Contabilit`]ii,Casieriei [i Biroului Societ`]iiFunc]ionarilor Publici. La etajul1 se aflau sala de conferin]e, cuscen` [i balcon, precum [i: cabinetul prefectului Poli]ieiCapitalei, cel al secretarului

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Construirea Palatului Prefecturii Poli]iei Capitalei (1935-1936)

ISTORIA LA ROTATIV~

16 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

Noul palat cuprindea aresturi pentru diferite categorii de de]inu]i,

repartiza]i dup` sex, dup`natura infrac]iunilor

s`vâr[ite, pericolul social pe care-l reprezenta

delincventul.

” ”

general, biroul directorului decabinet al prefectului, biroul[efului Poli]iei Sociale, BiroulInforma]ii, biroul [efului Poli]ieiAdministrative, Biroul Pa[apoarte.

La nivelul al doilea se aflau„birourile de proceduri“(Cercetare penal`) [i cele aleServiciului Administrativ, \nvreme ce etajul urm`tor constituia sediu al Brig`zii deMoravuri [i al ServiciuluiContencios (spre Calea Victoriei).

La scara nr. 2, din dreapta,se afla un ascensor care duceala aripa din spate (vestic`),unde aveam: Atelier foto (parter),Serviciul Poli]iei Judiciare (et.1),Serviciul Poli]iei Sociale (et.2),Serviciul Controlului Str`inilor(et.3). Aripa lateral`-dreapta erarezervat` pentru: TribunalulPoli]ienesc (\n curs de \nfiin]are),restaurant („\ndeosebi pentru personalul poli]ienescnec`s`torit“), un „Salon de friz-erie“, dormitor pentru agen]i [iun altul pentru gardienii publicirepartiza]i cu serviciul la Prefectur̀[i care alc`tuiau o echip` operativ` - „Echipa de alarm`“.Celelalte etaje ale aripii vesticeerau destinate ca locuin]e pen-tru poli]i[tii mai nevoia[i, fiind amenajate mai multe garsoniere[i apartamente. Cât` deosebirede vechiul local al controluluistr`inilor din bulevardul Lasc`rCatargiu, unde, „la o mas`enorm` din hall-ul imobilului,

lucrau diferite func]ionare,\nconjurate de mul]imeastr`inilor, \ntr-o atmosfer` dincele mai \nc`rcate, \n carerespectul fa]` de autoritate [idecen]a fa]` de sexul femininnu exista“. Noul sediu avea „unhall imens, o pârtie de trecere,\n dreapta [i \n stânga se afl`biurourile, toate prev`zute cuinscrip]ii emailate pentru\n]elegerea [i buna orientare astr`inului“. Aici se g`seaudosarele pe chesturi, aici sepuneau „vizele de plecare“ [i seelibera „Biletul de liber̀ petrecere“.La intrare, pe stânga, se afla „Biuroulvizelor de sosire [i plecare“ [i„Biuroul interogatoarelor“.

Toate u[ile erau metalice,geamurile din zona de onoarefiind de cristal. Azi, valabil` mair`mâne doar materialul u[ilor,cristalul fiind \nlocuit de geamordinar, urmare a agresiunilor lacare a fost supus` cl`direa,adev`rate asedii, de la rebeliunealegionar` din ianuarie 1941,pân` \n decembrie 1989, 13-15iunie 1990 [i mi[c`rile de strad`ulterioare, sper`m ultimele dinistoria noastr`.

Noul palat cuprindea aresturipentru diferite categorii dede]inu]i, repartiza]i dup` sex,dup` natura infrac]iunilors`vâr[ite, pericolul social pecare-l reprezenta delincventul.Existau aresturi izolate pentru criminali, demen]i, prostituate,

vagabonzi, carcere pentruinfractori recalcitran]i, aresturi separate pentru minorii deambele sexe.

|n privin]a materialelor,cl`direa a fost ridicat` pe ostructur` de beton-armat, uniidintre pere]ii interiori fiind dinmateriale mai u[oare. |ncepute\n toamna anului 2005,repara]iile capitale de la aripadinspre str. Domni]a Anastasia, aueviden]iat o subdimensionare astructurii de sus]inere, pe care-oobserv` [i un nespecialist.Parterul era complet \mbr`cat \n marmur` galben` [i ro[ie. |ntoate birourile se afla parchet,iar toate holurile erau pardositecu mozaic gen „[ah“, a[a cumobserv`m [i ast`zi.

Deasupra fiec`rei u[i seg`seau dou` becuri: unul verde[i altul ro[u. „Becul cel ro[u,când e aprins, veste[te c` \nbirou comisarul face anchet` [ideci intrarea este interzis`“.|n 1936, \n noua cl`dire nu semutaser` \nc` unele servicii„cari \n prezent sunt r`spândite\n diferite cartiere ale Capitalei“:Serviciul Circula]ie, Biroul deServitori, Serviciul pentruControlul Hotelurilor [i CamerelorMobilate, Serviciul Central alPopula]iei [i Serviciul Medical,pentru chiria tuturor acestorastatul român pl`tind sumefoarte mari. Este [i acesta unsemn c` a mai trecut ceva timppân` ce sediul este finisat\ntru-totul. Este evident c` edificiul s-a f`cut dup` planurileunui arhitect, dar numele i-ar`mas, cel pu]in deocamdat`,\nv`luit \n uitare.

Ast`zi, octogenara cl`dire seafl` \ntr-o stare jalnic` [i pentrucei ce muncesc \n ea, care-[iplâng de mil` [i pentru cei cevin \n ea, care se mir` de halul\n care au ajuns s` munceasc`poli]i[tii Capitalei.

ISTORIA LA ROTATIV~

17POLI}IA CAPITALEI - Februarie

Strada C`uza[i

Masacrul de la Douronne (Auriol), petrecut\n urm` cu 35 de ani, este unul dintre celemai macabre, cele mai sângeroase [i cunoscute crime din istoria Fran]ei. A fostcomis de un comando al SAC (Serviciului deAc]iune Civic`), creat cu scopul de a-lsus]ine \n lupta \mpotriva comunismului pegeneralul Charles de Gaulle, dup` revenirealui la putere \n 1958.

{eful comandoului, Lionel Collard, fostpara[utist \n Legiunea Str`in`, presupus cafiind cel care a executat misiunea, esteinculpat [i condamnat \n 1985 la \nchisoarepe via]`, a r`mas singurul \n m`sur` s` nel`mureasc` \n leg`tur` cu acest caz, având\n vedere faptul c` ceilal]i doi complici ai lui,Pierre Debizet, [eful na]ional al SAC [i Jean-Joseph Maria, adjunctul [efului localSAC Marsilia, au decedat \n 1996.

La pu]in timp dup` câ[tigarea alegerilorpreziden]iale, pe 10 mai 1981, de c`treFrançois Mitterrand, [i \n contextul uneiextreme paranoia anticomunist`, pe 18 iulie,are loc un masacru odios, fiind asasinatinspectorul de poli]ie Jacques Massié,responabilul local al SAC-ului, dar [i majoritatea membrilor familiei lui (so]ia,socrii, b`ie]elul lor [i cumnatul lui, GeorgesFerrarini).

Serviciul de Ac]iune Civic` (SAC) era unorganism independent (ONG) de partidulGaulle-ist, un fel de poli]ie paralel`, \n legalitate\ntre 1960-1981, creat dup` \ntoarcerea luiDe Gaulle la putere \n 1958 [i avea caobiect de activitate mobilizarea poporuluifrancez \n lupta \mpotriva comunismului.

|n anii 1968-1969, dar \n general pân` \n1981, numero[i membri ai SAC-ului auajuns \n fa]a judec`torilor, acuza]i [i condamna]i pentru v`t`m`ri corporale grave,port ilegal de arm`, jafuri armate,escrocherii, violuri, fals [i uz de fals, falsificare de bani, proxenetism, [antaj,incendii voluntare, trafic de droguri [i alteinfrac]iuni.

La \nceputul anilor 1980, din cauza unorconflicte de interese (dar [i lupta pentruputere), care apar \ntre membrii [iconduc`torii locali \n interiorul SAC-ului,

Pierre Debizet, unul dintre fondatori [i [efulorganiza]iei \ncearc` s` ia ni[te m`suri drasticepentru a putea ]ine sub control situa]ia.

Conform planului nu trebuia executatdecât Jacques Massié, dar uciga[ii i-auomorât [i pe ceilal]i membri ai familiei pentru a nu l`sa martori \n urm`.

|n ceea ce \l prive[te pe Jacques Massié,ulterior s-a aflat c` ar fi fost implicat \ntr-oserie de activit`]i ilegale, printre care [idelapid`ri importante, respectiv deturn`ri defonduri, care \l dezonorau atât ca poli]ist cât[i ca responsabil departamental al SAC-uluilocal.

|n diminea]a zilei de 19 iulie 1981, soralui Jacques Massié, descoper` c` locuin]afratelui a fost spart` iar \n interior este odezordine de nedescris: mobil` distrus`,urme de foc, pete de sânge [i dispari]ia familiei Massié. Femeia alerteaz` Brigada deJandarmerie din Marsilia [i poli]ia judiciar`.

Anchetatorii descoper`, la primul etaj alcasei, o masc` de chirurg, funii de diferitedimensiuni (cu care au fost lega]i [i [trangula]i membrii familiei) [i haine p`tatecu sânge.

Jacques Massié fusese ]inta unui alt atentat, e[uat, cu ceva vreme \n urm`, iaracesta depusese la poli]ie o list` de posibilisuspec]i, din cadrul SAC-ului, care i-ar fi vrutr`ul.

Poli]ia Judiciar` Marsilia a identificatamprentele la locul masacrului ale unuiadintre oamenii pe care Massié \i indicasedrept posibil suspect \n primul atentat.Acesta cedeaz` la interogatoriu [i lem`rturise[te poli]i[tilor cu cine a participat la

|n c`utarea adevarului istoric

Drama de la Douronne

18 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

Credit foto: Corbis.com

MONDO POLICE

MONDO POLICE

19POLI}IA CAPITALEI - Februarie

asasinat f`r` s` dezv`luie numele lor(numindu-i cu primele litere din alfabet: A,B, C, D - executan]ii [i cu Z cel care a ordonat asasinatul), precum [i locul unde seafla cadavrul lui Massié.

Maria [i Collard neag` totul [i nu colaboreaz` cu anchetatorii. La proces \ns`,aproape accidental, Finochietti \l identific`pe Collard cu litera A, ca fiind [eful comandoului.

Anchetatorii includ pe lista de suspec]ialte 12 persoane, printre care \i identific` [ipe ceilal]i trei participan]i: Didier Campana,Ange Poletti [i Jean-François Massoni,necunoscu]i autorit`]ilor poli]iene[ti (f`r`cazier judiciar).

Corpul lui Jacques Massié, ucis cu o arm`alb`, este descoperit \ntr-o zon` dezafectat`,pe colina Petit Galibier \n Alpii francezi, iarcadavrele celorlalte persoane sunt g`site\ntr-o min` dezafectat` la Luc, la nord-est deToulon.

Planul macabru pus la cale de criminali, afost pus \n aplicare pe 18 iulie 1981 [i vadura mai multe ore. Astfel, comandoul ap`truns \n imobilul locuit de familia Massié.Marie-Dominique, so]ia, fiul ei, Alexandre, \nvârst` de [apte ani, tat`l [i mama ei, precum[i cumnatul lui Massié, sunt tortura]i, lega]ide mâini [i picioare [i sechestra]i la primuletaj al casei. Dup` un timp, ei sunt [trangula]i, iar copilul ucis cu un cu]it.

Collard [i Massoni vor scoate cadavreledin imobil [i le vor transporta la mina abandonat`. Finochietti, Poletti [i Campanar`mân \n cas` pân` la sosirea lui Massié, \njurul orei 2.40 diminea]a. Finochietti \l ucidecu mai multe lovituri de pumnal. Cadavrullui este abandonat de cei trei \ntr-o p`dure,aproape de Auriol.

Finochietti, Poletti, Campana [i Massoni,au pledat vinovat \n fa]a instan]eijudec`tore[ti. Finochietti [i Campana au fostcondamna]i la 20 ani de \nchisoare, iarMassoni, la 15 ani. Jean-Joseph Maria, celcare a pus la cale asasinatul, Lionel Collard[i Ange Poletti au fost condamna]i la\nchisoare pe via]`.

Ast`zi sunt to]i liberi. |ntr-un alt dosar,Pierre Debizet, [eful na]ional al SAC, considerat ca un instigator al masacrului,inculpat pentru omucidere voluntar` [i sechestrare de persoane, este achitat deParchetul de pe lâng` Tribunalul de |nalt`Instan]` Paris, \n 1984.

Poletti [i Massoni tr`iesc \n Corsica, iarCampana \n regiunea urban` a Marsiliei. La56 de ani, Jean-Bruno Finochietti, \ncarcerattimp de 13 ani, a fost eliberat pe 23 iulie1994. Dup` ce s-a rec`s`torit, a tr`it operioad` \n Italia [i apoi \n Bielorusia. Ast`zitr`ie[te din picturile pe care le vinde.Ca urmare a acestui masacru, ComisiaParlamentar` numit` de François Mitterrand,a hot`rât disolu]ia definitiv` a SAC-ului, pe 3august 1982. |n 2006, la vârsta de 64 ani,Marina Massié a scris o carte despremasacrul de la Douronne (Auriol), intitulat`:„La vie d'une rescapée“ (Via]a uneisupravie]uitoare), aparuta la Éditions FranceEurope.

|n 2007, dup` 26 de ani de la eveniment,Marina Massié l-a \ntâlnit pe Jean-BrunoFinochietti pe strad`.

Jacques Massié, inspector stagiar depoli]ie, [eful local al SAC Marsilia, ar fi fost \nconflict cu ierarhia sa. Acuzat de tr`dare, elar fi vrut s` transmit` documente secrete aleSAC (privind activitatea criminal`), noii puteri politice, proasp`t instalat` la PalatulElysée.

|n ciuda faptului c` to]i cei implica]i aufost judeca]i [i condamna]i, nu numai ceicare au recunoscut faptele: Finochietti,Poletti, Campana [i Massoni, dar [i ceilal]idoi care au negat tot timpul implicarea \nmasacru - Maria [i Collard, Curtea Popular`Bouches du Rhône nu a reu[it s` clarificedac` masacrul de la Auriol a fost sau nu ocrim` politic`. Asasinii au vorbit pu]in [i aup`strat secretul chiar pân` ast`zi, când faptaeste deja prescris`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

20 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

|n leg`tur` cu descindereaexper]ilor la baza Guantanamo,pentru o documentare nemijlocit`, guvernul americana fost de acord, cu urm`toarelecondi]ii: nu cinci, ci trei exper]ipot veni la \nchisoarea militar`[i doar pentru o singur` zi, iar\n ceea ce prive[te discu]iilecu de]inu]ii, acestea nu vorputea avea loc \ntre patruochi, ci doar \n prezen]a unoroficiali americani. Bine\n]elesc` cei cinci investigatori aurefuzat s` vin` la Guantanamo[i s` se documenteze \ncondi]iile puse de autorit`]ileamericane. Raportul exper]ilorare 54 de pagini [i con]ineinforma]ii directe [i indirectedespre prizonieratul combatan]ilor inamici, captura]i dintre talibaniiafgani [i terori[ti din altelocuri. Un capitol \ntreg esteconsacrat descrierii tehnicilorde interogatoriu, folosite dec`tre americani laGuantanamo: privarea desomn, constrângerea de asta \n pozi]ii incomode [ivicioase pentru s`n`tateaorganismului, izolarea de pân`la 30 de zile, dezbr`careafor]at`, crearea unor st`ri defric` [i panic` (prin folosireacâinilor cel mai adesea),raderea punitiv` a p`ruluide pe cap, a b`rbii [isprâncenelor, obligarea de apurta glugi [i bonete, precum[i ochelari fumurii, \n scopulpriv`rii de posibilitatea de apercepe stimuli auditivi [i

vizuali (tehnica aceasta produce stres) [i multe altetrucuri. Nu lipsea nici „trusa“special` de tortur` pentrucredincio[ii musulmani, dincare exemplific`mdezbr`carea lor \n fa]a unorgardiene, interogarea dec`tre femei care se expuneauprovocator \n timpul

anchetelor, privarea de Coran,constrângerea de a vedeacartea lor sacr` batjocorit`de inchizitori.

Interesant este c` unele„tehnici“ de interogatoriuerau aprobate prin regulamentul \nchisorii, cumar fi, bun`oar`, punereade]inu]ilor \n condi]ii de„depreciere“ artificial` (temperaturi extreme, cândfoarte reci, când foartecalde, expunerea \n mediiextrem de urât mirositoare),dar [i privarea de bunuri deconfort individual [i restituireaacestora când prizonieriiaccept` s` coopereze cuautorit`]ile.

Toate aceste date, \nsumatecu cele care nu au fostexemplificate din motive despa]iu [i analizate f`r` p`rtinire,i-au condus pe exper]i laconcluzia c` prizonieratul dela Guantanamo nu serve[tenici pe departe la deten]ia„combatan]ilor inamici“,absolut legal` \n caz der`zboi declarat, ci pentru a„stoarce“ de la presupu[iimembri ai re]elei Al Qaedacât mai multe informa]ii.Concluzia? Una f`r` „prihan`“: ONU s` cear`\nchiderea imediat` a\nchisorii militare de laGuantanamo. {i prizonierii?Ei bine, prizonierii s` fietransfera]i imediat \n locuri dedeten]ie situate pe teritoriulamerican sau … elibera]i!Dup` ce vor fi judeca]i,bine\n]eles, dar procesul s`apar]in` unei instan]e civile,independente [i nu unui tribunal \n care judec`toriipoart` uniforma armatei SUA.|n acest sens, s-a invocat„precedentul Hamdan“: |n 2004, judec`torul …(nu i se d` numele, cinumai indicativul „dinWashington“) a recunoscutdreptul unui de]inut de laCamp Ray-X de a cere s` fiejudecat de justi]ia ordinar`,blocând prin decizia sainten]ia autorit`]ilor de a-ldeferi unui tribunal specialcreat de Pentagon pentruprizonierii de la Guantanamo.De]inutul se nume[te SalimAhmed Hamdan [i este unfost [ofer al lui … OsamaBin Laden! {i ast`zi CurteaSuprem` a SUA, printr-uncomplet de judec`tori carese reunesc cu u[ile \nchise,are \nc` pe rol „precedentulHamdan“.

Guantanamo: poveste (f`r`) cu sfâr[it

Constantin CONSTANTINESCU

Na]iunile Unite ar trebui s` fac` cercet`ri serioase, \ntoat` lumea, cum au f`cut[i \n alte cazuri \n care afost vorba de drepturile

omului. Concluziile ce aufost prezentate acum

discrediteaz` organiza]iamondial`.

” ”

MAGAZIN

21POLI}IA CAPITALEI - Februarie

Riposta

Sediul din Geneva (Elve]ia)al Organiza]iei Na]iunilorUnite a cunoscut fream`tulspecific dezbaterilor aprinse,tonul fiind dat, desigur, deprezentarea raportului de 54de pagini al grupului deexper]i desemna]i de Comisiapentru Drepturile Omuluiasupra „tratamentelor inumane,cruzimilor [i celorlalte tehniciilegale de interogatoriu caredistrug s`n`tatea fizic` [imental` a prizonierilor de labaza Guantanamo“.

A urmat riposta american`,sus]inut` de Scott Mc Clellan,purt`torul de cuvânt al CaseiAlbe, c`ruia i s-au ad`ugatKevin Moley, ambasadorulSUA la Geneva [i Bryan Whitman,„portavocea“ Pentagonuluicare, este de \n]eles, nu puteas` lipseasc` din ecua]ie.

|ntr-o exprimare destul de„plastic`“ la adresa interven]ieidure a lui Mc Clellan, presaa comentat c` acesta a „trimisraportul \napoi la expeditor“etichetându-l drept „o hain`veche, o reeditare a protestelorunor fo[ti de]inu]i“. {i aad`ugat: „{tim bine c`terori[tii din Al Qaeda suntpreg`ti]i special s` \mpr`[tiefalse acuze“. |n continuare,riposta s-a „\nvârtit“ \n jurulfaptului c` echipa ONU nicim`car nu a vizitat Guantanamo[i exper]ii nu [tiu cum merglucrurile acolo. Ei au fost critica]i c ̀ignor ̀periculozitateainfractorilor de]inu]i acolocare, odat` elibera]i, se voral`tura imediat terori[tilorde afar` [i vor continua s`ucid` civili nevinova]i [i \nprimul rând inocen]i americani.{i ambasadorul Moley a pusbomboana pe coliv`:

„Exper]ii au refuzat s` vin`la Guantanamo \n condi]iilefixate. Dac` ar fi vizitat baza,cu siguran]` c` altele ar fifost concluziile lor“.

|n fine, contraacuzele oficialilor americani au fost„\ncununate“ de acela[i durScott Mc Clellan care, nicimai mult nici mai pu]in, s-atransformat din „acuzat“ \n„acuzator“, ricanând: „Na]iunileUnite ar trebui s` fac ̀cercet̀ riserioase, \n toat` lumea, cumau f`cut [i \n alte cazuri \ncare a fost vorba de drepturileomului. Concluziile ce au fostprezentate acum discrediteaz`organiza]ia mondial`“. „Darultimele fotografii inediteprivind torturile [i abuzurilede la Abu Ghraib, o alt`\nchisoare pentru terori[ti,administrat` de armataamerican`, acelea pe cinediscrediteaz`?“ au ripostatal]i participan]i la dezbaterilepe marginea raportuluiGuantanamo. {i, de asemenea,cum poate fi denumit` altfeldecât tortur`, cruzime, alimentarea for]at`,distrug`toare de s`n`tate ade]inu]ilor care se afl` \ngreva foamei pentru aprotesta \mpotriva umilin]elorla care sunt supu[i?

Cum s-ar putea \ncheiaun asemenea documentar

despre o problem` contemporan` atât de delicat` [i controversat`?Care ar fi perspectivelerezolv`rii ei \n sensul recomand`rilor adresateadministra]iei americane dec`tre ONU? Va fi desfiin]at`,pân` la urm`, Guantanamo?

Un r`spuns la acestefr`mânt`ri se pare c` se afl`foarte inteligent disimulat [iformulat \n articolul din„Corriere della Sera“, semnatde cunoscutul publicist italian Michele Farina.Acesta, aparent f`r` nici oleg`tur` cu Guantanamo, \[iinformeaz` cititorii c` unadintre cele mai mari re]eleTV din America, \n cadrulemisiunii „Albumul ororilor“,prezint` succint… accidentulde vân`toare \n carevicepre[edintele SUA, DickCheney, [i-a \mpu[cat uncompanion. Asta da, oroare!

|n schimb, despretrupurile mutilate de laGuantanamo - nimic!

Dac` - s` zicem - unromân ar fi \ntrebat cumr`mâne cu aceast` problem`,b`nuim c` ar r`spunde prinformula cunoscut`: „P`i cums` fie? R`mâne ca-n tren…“.

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: Corbis.com

22 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

De ce continu` s` func]ioneze astfel deargumente? }`rile occidentale au absorbitimigra]ia, val dup` val, f`r` un colaps civiliza]ional. Cum pot americanii, ai c`rorstr`mo[i au fost acuza]i c` au importat fascismul german, catolicismul italian sausocialismul evreu, s` ia în serios amenin]area„ascensiunii sharia“ sau a unei „reconquistamexicane“? Studii recente arat` c` estedestul de greu s` opre[ti ciclul de team`.

|n mod paradoxal, prejudec`]ile împotrivaimigran]ilor sunt adesea bazate pe premiseeronate, dar expunerea la mai multe informa]ii nu le schimb` neap`rat. Un studiudin 2011, realizat de politologii JenniferFitzgerald, K. Amber Curtis [i Catherine L.Corliss, a ar`tat c` atitudinile anti-imigran]idin Germania sunt legate mai mult de fricade cre[tere a criminalit`]ii decât de considerente culturale, chiar dac` imigran]iide prim` genera]ie din Germania sunt la felde pu]in susceptibili de a fi criminali ca [inativii. |n mod surprinz`tor, studiul mai arat`c` germanii, care sunt mai implica]i politic [iconsum` mai multe [tiri sunt cei care facleg`tura dubioas` între imigran]i [i criminalitate, un efect pe care-l atribuieretoricii anti-imigra]ioniste folosite de media[i politicieni - inclusiv de cancelarul AngelaMerkel, care a spus anul trecut (eronat) c`germanii „trebuie s` accepte c` nivelul criminalit`]ii în rândul tinerilor imigran]i estefoarte ridicat“. Cu siguran]`, nu este o coinciden]` c` frica de criminalitate provocat` de imigran]i cre[te în anii electorali.

Asemenea frici sunt adesea declan[ate defactori care nu au nimic de-a face cu comunit`]ile imigrante în cauz`. Un altstudiu din 2011 arat`, de exemplu, c` sentimentul anti-latino din Statele Unite acrescut puternic dup` atentatele de la 11septembrie - chiar dac`, desigur, nu latino-americanii (hispanicii) au fost de vin`pentru acestea.

Asemenea atitudini ar putea s` par` ciudate în ora[e pline de diversitate [i tolerante precum New York, dar, potrivitcercet`rilor, nativii nu reac]ioneaz` neap`ratmai bine la imigran]i atunci când tr`iesc înzone cu un num`r mai mare dintre ace[tia.Cercet`torii francezi au realizat un experiment

cu grupuri de francezi „înr`d`cina]i“ [imusulmani, care a ar`tat c` generozitateanativilor francezi fa]` de musulmani sc`deape m`sur` ce num`rul de musulmani dingrup cre[tea. Cercet`torii au numit acestfenomen „efectul Hortefeux“, dup` fostulministru de interne Brice Hortefeux, care aspus despre arabi, în 2009, c` „e OK când enumai unul, dar când sunt mai mul]i aparproblemele“.

Desigur, atitudinile se schimb` în cele dinurm`. |n America de ast`zi, un anglo-saxoncare îi descrie pe cet`]enii de origine german` drept b`d`rani - a[a cum a f`cut-o[i Ben Franklin în secolul al XVIII-lea - ar fiprivit mai degrab` ca un excentric ciudatdecât ca un rasist periculos. Dar este o slab`consolare pentru nou-veni]ii de ast`zi s` [tiec` singurul lucru care poate schimba acesteatitudini este trecerea secolelor.

Opinia general` referitoare la evolu]iaNATO, începând din decembrie 1989 [ipân` \n zilele noastre, avanseaz` ideea unuicurs ascendent de adaptare a Alian]ei lanoul mediu de securitate.

Abordarea scientizat` a acestei problematicine oblig` s` contrapunem pozi]iilor optimisteale diferitelor oficialit`]i de Washington sauBruxelles, referitoare la cre[terea constant` aputerii militare [i a rolului NATO în ecua]iasecurit`]ii regionale [i globale, cu realitatea[i opiniile exper]ilor din mediul academic,atât din SUA, cât [i din Europa Occidental`.

|n perioada 1990-2002, SUA, [i nu NATO,[i-au m`rit puterea militar`, configurând oreal` pr`pastie între capabilit`]ile de securitate ale celor doi actori interna]ionali.

|n ultimul deceniu, al mileniului al doilea,Statele Unite au continuat singure cursaînarm`rilor, realizând un decalaj nemaiîntâlnit înistorie între na]iunea american` [i restul lumii.

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

23POLI}IA CAPITALEI - Februarie

VULNERABILIT~}I

Bugetul ap`r`rii din anul 2002 al SUA s-aridicat la 377 miliarde de dolari, aproapeegal cu totalul cheltuielilor militare ale restului lumii. Dac` se va men]ine acestritm, atunci SUA va aloca pentru ap`rare, lanivelul anului 2007, impresionanta sum` de450 miliarde de dolari.

Statele europene, membre ale NATO, auavut o alt` abordare referitoare la nivelulaloc`rilor pentru ap`rare; ele [i-au impus oreducere gradual` a resurselor alocate, determinând fragilizarea constant` a consensuluipolitic tradi]ional din interiorul Alian]ei.

Exper]ii afirm` c`, far` consens [i solidaritate politic`, orice alian]` militar` nuare nici un viitor! Josef Joffe, al`turi de al]ianali[ti, sus]ine c` NATO, constituit` ini]ialca Alian]` antisovietic`, se apropie de finalulmandatului. Pentru o jum`tate de secol,SUA, prin intermediul a[a zisului „NATO I“, a ap`rat Europa Occidental` împotriva „pericolului ro[u“. Dup` c`derea ziduluiBerlinului, statutul Europei Occidentale, acelade „protectorat militar american“, nu î[i maijustific` existen]a (reunificarea Germanieieste considerat`, de exper]ii politico-militari,ca „primul val“ al extinderii NATO).

Apogeul „r`zboiului rece“ îl constituie,conform exper]ilor, deceniul 1975-1985.Dup` retragerea sa din Vietnam (1975), SUA[i-au focalizat resursele în cadrul Alian]eiNord-Atlantice, transformând-o într-o formidabil` ma[in` de lupt`. |n acea perioad`fosta URSS a f`cut o gre[eal` strategic`, carei-a fost fatal`: a acceptat competi]ia cu SUA[i NATO în domeniul înarm`rilor.

|n intervalul 1985-1989, NATO dispuneade peste 1 milion de solda]i (275 de miierau americani) în Europa Central` [i aproximativ 860 de mii de lupt`tori în SEEuropei. Dup` retragerea cu peste 2500 dekilometri a celor 370 de mii de militari sovietici din Germania de est, NATO [i-a

pierdut dramatic rolul s`u strategic. Acestproces a început o dat` cu dizolvareaTratatului de la Var[ovia, Ia 1 iulie 1991, [iretragerea ultimului militar sovietic la 31august 1994.

Practic, în 1994, Alian]a [i-a îndeplinitmisiunea pentru care, în 1949, la Washington,s-a semnat certificatul ei de na[tere. Opiniacercet`torilor neutri, din diferite institute deanaliz` [i cercetare, avanseaz` urm`toareaconcluzie: NATO a colapsat ca mecanism desecuritate militar colectiv datorit` unific`riiGermaniei, realizat` surprinz`tor la 3octombrie 1990, [i a destr`m`rii „lag`ruluicomunist“. Dispari]ia zidului Berlinului a puscap`t diviz`rii Europei, realitate ce justificaatât existen]a Alian]ei Nord-Atlantice, cât [iconsistenta prezen]` militar` a SUA în Europa.

Disolu]ia Tratatului de la Var[ovia ar fi trebuit, conform logicii apari]iei [i evolu]ieiNATO, s` determine simultan dezintegrareaAlian]ei. {i ast`zi, pentru opinia public`american`, nu este foarte clar de ce acestproces firesc nu a avut loc.

Deciden]ii politici de la Washington auîn]eles c` influen]a SUA în Europa s-ardiminua dramatic dac` NATO va disp`rea.Din aceste motive, Alian]a s-a angajat pedrumul dificil al adapt`rii, al reformelor.Acest demers novator, în intervalul 1990-2002, s-a redus doar la declara]ii, f`r` a firealizat` o fundamentare legal`. Un rezultatvizibil al acestui dificil proces constituiediminuarea unit`]ii de gândire [i ac]iune încadrul mediilor Alian]ei. Spre deosebire deStatele Unite, ]`rile europene nu-[i propuns` se constituie într-o putere militar` denivel global, cu capabilit`]i de proiec]ie aacesteia în orice punct al p`mântului.Opera]iunile militare de impunere a p`cii încadrul r`zboiului din Golf, sau, mai recent,ac]iunea aerian` „For]a Aliat`“ din spa]iulfostei Iugoslavii, au constituit tentative derevitalizare a coeziunii interne a NATO.Opera]iunile din spa]iul fostei Iugoslavii ausubminat grav atât credibilitatea Alian]ei, cât[i viabilitatea prevederilor Tratatului de laWashington, care st` la baza existen]ei NATO.

AAddrriiaann VVLLAADDEEuuggeenn AALLBBUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

24 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

FFRR

AANN

CC

||NN AA

SSIIAA

!!

FFRR

AANN

CC

PPAA

PPUU

CCDD

EE LL

ÂÂNN

~~

CU

T~

!

OOMM

CCUU

CCOO

AADD

AADD

EEDD

EELLFF

IINN

PPOO

MM-

PPOO

NN

VVIIOO

LLEENN

TT

CCOO

NNSS

PPAA

RRTT

!!

ALC

OO

L

E C

AF

IER

EA

SSAA

NNAA

NNEE

TTEE

RRMM

II-NN

AATT

~~

MM~~

GGAA

RR

BLE

GI

RO

B

ME

MO

RIU

(od)

SC

OS

DIN

LAP

TE

CE

AS

DE

SC

HIS

ELA

CU

LOA

RE

SSUU

FFLLAA

TTCC

UU AA

UURR

CCUU

CC~~

!!

B~

RB

IE-

RI}

I

OB

EZ

IC

OS

TE

L R

A{

CA

-CCO

SC

OS

TE

L R

A{

CA

-CCO

S

- D

e c

e s`

-mmi

cum

p`r

ma[

in`

dac`

to]

i pr

iete

nii

mei

au

?-

Toc

mai

cum

\i

spun

eam

[i

eu n

eves

tei

tale

când

m-aa

\nt

reba

t ..

.

- ur

mar

ea p

e lin

ia 8

(5

cuv.

) -

FFFFrrrr

aaaannnn

cccchhhh

eeee]]]]

eeee

1155

0000

CCOO

OOLLEE

CC}}II

EEDD

EE HH

~~RR

}}IIAA

CCEE

LLAA

||NN LL

IIFFTT

!!

FOAR

TER

IDIC

ATPE

{TI

A N

U M

I{C

A

CCUU

BB GG

OOLL

!!

PPRR

EEOO

TT

CCHH

EEMM

AARR

EE

||NN CC

AANN

~~ !!

*

*

*

5 cu

v

G~

LEA

T~

SC

UN

D~

AV

AR

I

DDOO

CCUU

-MM

EENN

TTEE

RREE

ZZUU

LLTTAA

TT

ST

RO

P

FR

AN

C

1133 VV

EERR

II !!

LLEEGG

UUMM

EE

||NN SS

EETT

EE !!

CCUU

LLPP~~

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Nicu Orlando Drago[

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21