FISA DE LUCRU NR 1

PORTOFOLIU LA MATERIA FARMACOGNOZIE

Parvu Catalin-AdrianAnul I f3FISA DE LUCRU NR 1.

1. Definiti notiunea de planta medicinala

Notiunea de planta medicinala inseamna plante care contin principii active in organelle lor cu efect benefic asupra organismului nostru.

2. Explicati etimologia termenului de Farmacognozie

Farmacognozia se ocupa cu nasterea plantelor medicinale si a produselor medicamentoase de origine vegetala, animala si minerala folosite in medicina si farmacie.

Este de 2 tipuri : Farmacognozie generala Farmacognozie speciala

3. Aratati legaturile Farmacognoziei cu alte stiinte si prezicati cu ce stiinta are legaturile cele mai stranse si de ce.

Farmacognozia are legaturi cu botanica,tehnologia farmaceutica si chimia farmaceutica.Nu se poate spune ca doar cu o anumita stiinta are legaturi mai stranse deoarece cu toate stiintele in parte are legaturi diferite.

4. Dati cateva exemple din care sa reiasa importanta actuala a unor microorganisme pentru medicina

La inceput plantele medicinale au fost folosite ca atare fara sa se stie despre compozitia chimica si modalitatea de actiune.Prin dezvoltarea chimie s-a elucidat notiunile legate de compozitia chimica,mecanismult de actiune sau efectele toxice.In compozitia plantelor pe langa principiile active se afla si compusii chimici cu rol terapeutic,de aceea multe plante medicinale sunt folosite ca produse totale(ex tincturile,extractele,uleiurile volatile,decocturile).Prin descoperirea produselor de sinteza se credea ca acestea vor lua locul plantelor medicinale,astfel ca un timp plantele au fost inlaturate.

5. Cum se clasifica principalele plante care se utilizeaza in medicina si farmacie

Plantele medicinale se pot clasifica n grupe dup diverse criterii. O posibila clasificare a acestora ar putea fi dup: organul utilizat n terapeutic. Din acest punct de vedere exist 6 grupe de plante medicinale:

a. Plante medicinale de la care se utilizeaz rdcina, bulbii sau tuberii (Angelica archangelica, Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana lutea .a.).

b. Plante medicinale de la care se utilizeaz tulpina i coaja (Rhamnus frangula, Querqus robur .a.).

c. Plante medicinale de la care se utilizeaz herba (tulpina + frunzele): Mentha piperita, Melissa officinalis, Satureja hortensis .a.).

d. Plante medicinale de la care se utilizeaz frunzele i foliolele (Mentha piperita, Salvia officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa belladona .a.)

e. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenele, florile sau petalele (Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula officinalis, Matricaria chamomilla etc.).

f. Plante medicinale de la care se utilizeaz fructele i seminele (Carum carvi, Coriandrum sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp., Ricinus communis etc.).

g. Plante medicinale de la care se utilizeaz sucul celular i seva (Aloe sp., Betula sp. etc.).

6. Dati exemple de plante medicinale care apartin gimnospermelor si precizati criteriile pe baza carora pot fi recunoscute

Din punct de vedere botanic majoritatea plantelor medicinale sunt plante superioare,deoarece corpul lor este un corm (cormofite).Corpul cormofitelor este format din organe vegetale(radacina,tulpina,frunza).

Majoritatea cormofitelor sunt spermatofite(se inmultesc prin seminte) de exemplu gimnospermele (conifere) care se utilizeaza in farmaceutica,atat samanta cat si frunzele.

7. Dati exemple de plante medicinale care apartine angiospermelor,monocotiledonate si dicotiledonate

Angiospermele sunt plante care prezinta seminta si fruct, sunt de doua feluri :

Monocotiledonate raspandite pe tot globul,au radacina firoasa adventiva,tulpina neramificata,cuprind vase conducatoare grupate.Au frunze intregi fara petiol si cu nervure paralele.Floarea este pe tipul 3 sau 6 cu invelisul floral nediferentiat.Embrionul prezinta un singur cotiledon(granilee)

Dicotiledonate plante lemnoase,ierboase cu radacina pivotanta sau ramificata cu vase lemnoase si liberiene separate,unite in fascicule in tulpina.

Frunzele sunt petiolate,simple,compuse,penate,palmate cu nervuri ramificate.Floarea este pe tipul 5,iar elementele florale sunt differentiate ( sepale , petale)

8. Precizati criteriile dupa care pot fi recunoscute si deosebirile plantelor angiosperme monocotiledonate de angiospermele dicotiledonate.Exemplificati:

Monocotiledonatele(MonocotiledonataesauLiliatae) sunt unul din cele dou grupuri majore deplante cu flori(angiosperme) recunoscute tradiional, cellalt fiinddicotiledonatele. Monocotiledonatele auembrionulprevzut cu un singurcotiledon, n contrast cu cele dou cotiledoane ale dicotiledonatelor. Monocotiledonatele sunt recunoscute n diverse clasificri taxonomice, sub diferite nume.

Dicotiledonatelesunt oclasdeplantea cror semine au doucotiledoane, spre deosebire demonocotiledonate, care au doar unul.

FISA DE LUCRU NR 2.

1. Mentionati ce procent este detinut de plantele medicinale care se secventeaza din flora spontana.

Flora spontana a tarii noastre ofera 70 % ca numar de specii de plante medicinale.

2. Ce avantaje si dezavantaje prezinta utilizarea plantelor medicinale din flora spontana?

Avantaje: Este greu sa introducem in cultura toate speciile de plante pentru ca la multe specii caracteristice de cultura necesita conditii de mediu deosebite cum ar fi:loc umbros, tip de sol, umiditate mare, conditii admosferice de mare altitudine. La unele specii cum ar fi:afinul, catina alba, macesul, paducelul, socul, teiul, de la care volorificam florile sau fructele, prin recoltarea lor nu se aduc prejudicii speciei respective. Dezavantaje: Recoltarea nu se poate face mecanizat ci manual. Uscarea este pretentioasa, greu de asigurat. Cantitatile solicitate nu pot fi obtinute prin recoltare continua, se poate ajunge la saracirea genofondului autohton natural. Variatiile fitochimice mari in functie de locul de recoltare.

3. Precizati care sunt cerintele fata de clima si sol ale plantelor medicinale care cresc la campie, zonele montane si dealuri.

La campie (brustutele, cimbrisorul, coada soricelului, macul de camp, papadia) plantele au nevoie de sol bine structurat, de o cantitate moderata de apa in sol, de o temperature optima in sol si aer si in general rezista la seceta. In zonele montane (afinul, zmeurul, murul, ghintaura, merisorul, ienuparul, cernica) plantele prefera solul calcaros, umiditate mare, umbra si vreme racoroasa.In zona de deal (catina alba, ciubotica cucului, iarba mare, potbarul, turita mare) plantele au nevoie de sol umed, bine aerisit, temperatura moderata in aer si sol, intensitate relative a luminii si o rezerva de saruri minerale in sol.

4. Precizati in ce zone cresc majoritatea speciilor de plante medicinale si realizati o ierarhizare a zonelor respective in acest sens.

In ce priveste raspandirea geografica a plantelor medicinale, se considera ca in unele zone acestea au o raspandire mai mare decat in alte zone, contituind asa numitelebazine de plante medicinale.

Exemplu:Teleorman, Satu- Mare, Brasov, Covasna, Depresiunea Fagarasului, Bazinul Runcu, Judetul Alba, Bistrita-Nasaut:

Zona de stepa cuprinde Dobrogea, S-E ul Moldovei, Baraganul, Campia de S a Dunarii, Campia de Vest. Zona de silvostepa : Drobeta Turnu Severin, Herculane, Dragasani, Pitesti, Targoviste, Campina. Zona forestiera: centrul Olteniei, Munteniei, Moldovei, centrul si vestul Transilvaniei. Zona alpina.5. Dati exemple de plante medicinale din fiecare zona.

Sunt plante medicinale care cresc in zona de campie si lunca raurilor.

Exemplu : albastrelele, anghinarea, brusturele, cimbrisorul, ciresul, visinul, crusinul, dudul, hamiul, gutuiul, musetelul, nalba, plopul, rostopasca, salcamul, stejarul, talpa gastii, urzica, vascul, rochita randunicii.

In zonele montane intalnim: muschiul de piatra pinul, zmeurul, murul, plamanarica. In zona de deal intalnim: catina alba, ciubotica cucului, iarba mare, potbalul, turita mare. Zona de stepa: plante uleioase, leguminoase si radacinoase. Zona de silvostepa: plante mediteraneene, ieboase, monocotiledonate, composite si leguminoase. Zona forestiera: graminee si leguminoase, plante perene

\

FISA DE LUCRU NR 3.1. Definiti factori de vegetatie,ce reprezinta si argumentati de ce este utila cunoasterea lor

Factorii climatici (conditiile de viata) se mai numesc si factori de vegetatie.Ei reprezinta ansamblul elementelor ce favorizeaza si determina procesele de crestere si dezvoltare ale plantelor.Cunoasterea factorilor de vegetatie este utila pentru dezvoltarea plantelor in conditii optime.2. Precizati ce reprezinta Lumina si ce procese fiziologice vegetale influenteaza.

Lumina reprezinta energia solara necesara procesului de asilimatie clorofiliana (fotosinteza).Poate influenta si transpiratia,respiratia astfel in conditii egale de caldura planta transpira de 100 de ori mai mult la lumina fata de intuneric. 3. Cum se numeste procesul de adaptare a plantelor la regimul de lumina si cum se impart plantele din acest punct de vedere,dati exemple de plante din categoriile respective

In timp,plantele s-au adaptat la regimul de lumina numit Fotoperiodism .Ca urmare exista plante de zi scurta care infloresc si fructifica spre toamna cand ziua are 10-13 ore(porumbul,orezul,canepa,tufanele).Exista si plante de zi lunga care solicita in jur de 14-18 ore ziua(leguminoase,in).Si mai sunt si plante indiferente la lungimea zilei ( musetel,papadie)4. Ce determina inflorirea plantelor,unde ia nastere acest factor determinant si in ce conditii < Caldura ca factor de vegetatie>

Fenomenul de inflorire este determinat de un hormon florigen care se formeaza in frunze.Acest hormone se formeaza in functie de durata luminii,astfel in functie de intensitatea luminii,plantele se grupeaza in :

Plante heliofile ( iubitoare de lumina) Plante heliofobe ( iubitoare de umbra)

Caldura izvorul de caldura este soarele care genereaza energie calorica,lumina,raze infra-rosii si unde electromagnetice.

5. Argumentati de ce caldura poate fi considerate un factor hotarator in viata plantelor

Temperatura influenteaza toate procesele fiziologice si biologice(ex.fotosinteza,transpiratia,respiratia,germinatia,cresterea,dezvoltarea).Exista pentru fiecare planta o temperature minim optima si maxima.

6. Ce este temperatura cardinala minima ? Plantele au suferit adaptari de caldura in functie de zona de clima in care cresc.La 0 grade Celsius,plantele devin inactive,de aceea aceasta temperature este numita temperatura cardinala minima .

7. Ce este aerul si precizati rolul principalelor gaze care compun aerul atmosferic.

Aerul este un amestec de oxigen,azot,dioxid de carbon,vapori de H2O,amoniac s.a

Rolul gazelor :

a. Oxigenul serveste in respiratie la procesele de oxidare care furnizeaza energia necesara sintezei substantei organiceb. Azotul este un gaz inert,planta consuma azot sub forma de compusi ai acidului azotic sub forma de saruri minerale.Ajunge in sol cu ajutorul ploilor,fie dizolvat sau oxidat in timpul descarcarilor electrice.c. Dioxid de carbon este absorbit de plante in procesul de fotosinteza prin toate organelle verzid. Amoniacul in sol se comporta ca o baza si formeaza acizi huminici si saruri minerale care servesc drept hrana pentru plante

8.Ce reprezinta apa pentru plante,cand au nevoie de apa plantele si ce sunt fazele critice privind aprovizionarea cu apa a plantelor si cum se clasifica plantele in ceea ce priveste cerintele fata de apa,de ce este necesara cunoasterea consumului de apa.

Apa reprezinta partea principala a tesuturilor si permite procesele de hranire,este necesara plantei in toate fazele de vegetatie de la germinatie pana la coacere.

Exista anumite faze din viata plantelor cand rezerva de apa a solului are consecinte grave asupra productiei de masa verde,astfel de faze se numesc faze criticeIn ceea ce priveste cerintele plantelor fata de apa se considera ca exista plante :

Adaptate la conditile de seceta(xerofite) ex.anghinare Adaptate la conditii de umiditate(hidrofile) Cu cerinte moderate(mezofile)

9. Cum au fost grupate elementele nutritive si dupa ce criterii au fost grupate,dati exemple din fiecare grupa.

Substantele nutritive se apreciaza ca din numar mare de substante numai in ju de 18-20 de elemente sunt indispensabile plantelor.Dupa cantitatea in care aceste elemente sunt identificate in corpul plantei acestea se clasifica in :

Macroelemente (ex. Potasiu,magneziu,fier, s.a) Microelemente (ex. Mangan,bor,cupru, s.a) Ultramicroelemente ( ex. Aur,argint , s.a)

10. Precizati in ce substante din corpul plantelor intra fiecare macroelement, care este sursa acestora si ce rol indeplineste fiecare macroelement in viata plantelor.

Macroelementele (substantele esentiale) intra in corpul plantei intr-o proportie de 0,01% si 10 % (ex, azot,fosfor,potasiu,calciu, s.a )

a) Azotul are rol de hranire a plantei sub forma gazoasa , minerala , organica.Plantele extrag azotul sub forma de combinatii nitrice si amoniacale.Majoritatea plantelor prefera compusii de amoniu.Azotul intra in componenta proteinelor,lecitinei,ADN,ARN,enzimelor,alcaloizilor (nicotina,digitalina).In sol,azotul se afla in compozitia humerusului si a materialului organic nedescompus.

b) Fosforul se afla in proportie de 0,03% - 0,3% in humerus si partea minerala a solului intra in alcatuirea fosfolipidelor si fosfoglucidelor.Ajuta la sinteza zaharurilor,proteinelor stimuleaza dezvoltarea sistemului radicular,fructificarea si grabeste maturizarea si da rezistenta la seceta si ger.

c) Calciul rol in crestere , in dezvoltare ,se gaseste in organismele mature.

FISA DE LUCRU NR 4.

1. Cu ce incepe perioada de vegetatie la plantele cu flori si de ce depinde aceasta,dar la talofite si cormofite inferioare cu ce incepe perioada de vegetatie

Perioadele de vegetatie incep cu germinatia semintelor (plantele cu floare)La plantele talofite si cormofite (fara flori) perioadele de vegetatie incep cu germinatia sporilor.

2. Cum se produce fecundatia la plantele medicinale angiosperme si care sunt categoriile de zigoti si din ce rezulta.

Formarea embrionului la angiosperme are loc dupa fecundatie care este dubla -> adica una din spermatii fecundeaza oosfera din saul embrionar (gametofitul femeiesc) , iar cealalta spermtie fecundeaza nucleul secundar al sacului embrionar care va da nastere la endospermul primar si apoi la cel secundar pe baza caruia se dezvolta embrionul.Prima fecundatie da naste la zigotul primar si a doua fecundatie la zigotul secundar sau accesoriu.

3. Precizati si descrieti fazele formarii embrionului

Din prima diviziune mitotica a zigotului primar rezulta 2 celule,din prima celula aflata spre micropilul oculului prin diviziuni repetate se formeaza un organ numit suspensor,iar din a doua celula se formeaza un masiv de cellule care va deveni embrion.Embrionul este sustinut de suspensor si afundat in endosperma.Embrionul se va diferentia in mai multe parti :

Radicula(radacinuta) Tigela(tulpinita) Genula(mugurasul) 1-2 cotiledoane

4. Ce este carpogeneza dar seminogeneza?

Concomitent cu formarea si evolutia embrionului au loc doua procese :

Carpogeneza reprezinta formarea fructului din ovar Seminogeneza reprezinta formarea semintelor din ovulele fecundate5. Ce reprezinta fructul,dar samanta,din ce este alcatuita samanta si cate feluri de seminte sunt la plantele medicinale angiosperme

Fructele sunt diferite,se pot recunoaste in functie de anumite particularitati specifice plantelor de la care provin.Semintele rezulta din fecundarea ovulelor,sunt formate din : tegument,care inveleste si apara embrionul care da nastere viitoarei plante,endospermul este tesut de rezerva din care se va hrani embrionul in timpul germinatiei.

Din punct de vedere al pozitiei albumenului fata de cotiledoane semintele pot fi :

Albuminate(este separate de cotiledon) Exalbuminate(albumenul este depozitat in cotiledoane)

6. Definiti perioada de repaus al plantelor,incepand cu embrionul si celelalte perioade vegetative ale plantelor si mentionati caracteristicile acestei perioade.

Starea de repaus a embrionului in interiorul semintei corespunde cu perioada de repaus hibernal al plantelor(reprezinta o adaptare).Embrionul intra in repaus in momentul in care samanta s-a maturizat complet in timpul repausului au loc fenomene importante care asigura viabilitatea embrionului.7. Ce inseamna germinatia semintelor care sunt factorii de care depinde acest process,cum infuenteaza acesti factori germinatia semintelor

Germinaiaeste un proces fiziologic de trecere a unui germen de la viaa latent la viaa activ i care duce la naterea uneiplantesau a unui organ vegetal.n interiorul seminei se aflembrionul, din care va lua natere noua plant. Smna nmagazineaz hrana pentru a ajuta planta s creasc. Ea se desprinde de planta-printe cnd este uscat. Astfel smna este protejat de mucegai i devine mai uoar. O smn uoar poate fi dus de vnt pe distane mari, pentru a ajunge pe un sol n care s aib condiii de cretere. Odat ajuns pe sol, ea absoarbe ap, se umfl i se deschide pentru ca noua plant s poat crete. Acest proces se numeste germinaie.

8. In ce consta metabolismul germinatiei si,in concluzie,precizati ce fel de nutritie are embrionul

S-a observat ca in timpul germinatiei se petrec procese biologice complexe. Astfel, majoritatea sarurilor minerale trec din cotiliedoane in radicula si muguras. De asemena, substantele de rezerva cu greutate moleculara mare, sub influenta catalitica a enzimelor, se transforma in substante cu greutate moleculara mica, solubile in apa si usor utilizabile in procesele de crestere ale embrionului. De pilda in semintele amidonoase, amidonul, sub actiunea hidrolitica a amilazei si maltazei, se hidrolizeaza in maltoza. In aceasta etapa, datorita formarii zaharurilor, semintele au un gust dulce.

NUTRITIA EMBRIONULUI S-a constatat ca embrionul are o nutritie heterotrofa, deoarece el nu poate sintetiza substante organice din substante anorganice. Embrionul utilizeaza zaharurile rezultate din hidroliza glucidelor sau provenite din transformarea lipiodelor depozitate in endospermul secundar.Embrionul; izolat creste pe medii nutritive bogate in zahar si substante minerale azotate; cresterea lui poate fi intensificata prin administrarea de vitamine( tiamina, biotina, acid ascorbnic).

9. Precizati fenomele morfolgice ale germinatiei

In urma imbibarii cu apa, primul fenomen observat este umflarea semintei.Tesuturile semintei cresc mult in volum, determina intinderea tegumentului seminal si in cele din urma, dezorganizarea lui. Acesta permite radiculei sa iasa afara, ajungand astfel la cel de-al doilea fenomen important al germinatiei. O data iesita radicula se orienteaza in sol intotdeauna vertical in jos, avand un geotropism pozitiv. La scurt timp apar perisorii absorbanti si fosta radicula devin radacina principala, adaptata functiilor de fixare si absorbtie.Dupa ce iese radicula, hipocotilul si epicotilul provenit din gemula cresc in sens invers radacinii, transformandu-se in tulpina principala, ele au geotropism negativ.

10. Ce trebuie sa intelegem prin cresterea plantelor si ce organe se formeaza in urma acestui process.

Cresterea este un proces fiziologic, ritmic, ireversibil, cantitativ constand in sporirea numarului de celule, a masei si a volumului acestora. Cresterea reprezinta pentru plante o necesitate vitala. Astfel, cresterea radacinilor spre sursele de apa si de substante minerale asigura o buna aprovizionare cu substante nutritive, cresterea tulpinii asigura o buna expunere a frunzelor la lumina, iar marirea suprafetei frunzelor asgura o buna receptie a radiatiilor solare. La plantele anuale cresterea este definita iar la cele perene nedefinita. Cresterea celulelor se desfasoara in doua etape: etapa embrionara, cunoscuta si sub denumirea de mereza sau diviziunea celulara si auxeza sau extensia celulara. Mereza se desfasoara la nivelul meristemelor situate apical, in varful radacinii, tulpinii, ramurilor. Celulele meristematice sunt celule tinere, delimitate de un perete celular subtire, citoplasma, multi ribozomi densa, nucleu pozitionat central si vacuole mici si numeroase.

11. Formulati deosebirea dintre crestere si dezvoltare

Cresterea se refera la marirea dimensiunilor plantelor in timp ce dezvoltarea reprezinta modificarile care apar spre maturizarea acesteia(aparitia unor organe vegetative suplimentare, aparitia organelor reproductive).

12. Precizati cum se poate identifica cresterea la plantele mono si pluricelulare

Plantele monocelulare infloresc si fac fructe o singura data dupa care mor,de exemplu plantele perene,binale,anuale.Plantele anuale infloresc si produc fructe in cursul unei perioade de vegetatie,cele binale isi desfoara ciclul de viata pe parcursul a doua perioade de vegetatie(2 ani) ,iar cele perene formeaza organelle vegetale in decurs de mai multi ani dupa care infloresc si fructifica o singura data dupa care morPlantele pluricelulare sunt cele care infloresc si fructifica mai multi ani.In timpul infloriri plantelor au loc o serie de procese cantitative cum ar fi : diferentierea primordiului floral,formarea polenului,formarea mugurelui,ovulului,deschiderea florilor.

13. Din ce deriva organele vegetative ale plantelor ?

Organelevegetative aleuneiplante deriva din : rdcina,tulpina, frunza

A. Rdcina:

Majoritatea rdcinilor se caracterizeaz prin faptul c se dezvolt n sol, are geotropism pozitiv (este orientat ctre centrul pmntului), nu are pigmeni asimilatori, nu prezint muguri sau frunze pe suprafaa sa, nu are noduri i nici internoduri. ns deasemenea sunt i rdcini aeriene care se difereniaz prin faptul c se dezvolt n direcie independent fa de centrul pmntului, (se car pe suporturi), absoarbe apa din aer, i i lipsete stratul protector la captul rdcinii numit piloriz. n rest ele au aceleai caracterisitci ca i celelalte rdcini.B. Tulpina : Tulpinaeste un organ alplantelorsuperioare, care are rolul de a susineramurile,frunzele,florileifructele, sau de a conducesevabrut de lardcinspre frunze i seva elaborat de la frunze ctre celelalte organe.Tulpina esteorganul vegetatival plantei deobicei suprateran i a crui form depinde de mediul de via i rolul ndeplinit n viaaplantei.C. Frunza : Frunzaeste un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de form plat, care ndeplinete funcia fundamental n procesul de fotosintez, dar servind i la respiraie i transpiraie.

14. Precizati cum cresc organele vegetative ale plantelor medicinale si ale celorlalte plante si ce reprezinta de fapt aceasta crestere si de ce este influentata. Inmultirea este functia biologica a organismelor vii prin care acestea asigura continuitatea vietii, dand nastere la urmasi asemanatori cu parintii lor. In cazul plantelor se disting: inmultirea vegetativa, asexuata si sexuata. Inmultirea vegetativa este capacitatea plantelor de a reface un nou organism pornind de la organe vegetative, fragmente de organe vegetative, anumite tesuturi sau chiar de la o singura celula. Ea poate fi realizata prin butasire (folosirea butasilor de tulpini), marcotaj (folosirea ramurilor) sau altoire (grefarea unui butas sau mugure). Inmultirea asexuata se face prin spori care in conditii de mediu favorabile germineaza rezultand plante noi. Inmultirea sexuata are loc prin fecundatia celor doua celule de sex opus (gamet femel si gamet mascul) cu formarea unui ou (zigot) si include participarea organelor de reproducere (floare, samanta, fruct). In orice mod ar avea loc inmultirea plantelor, dintr-un individ sau dintr-o pereche de indivizi, se formeaza descendenti care sunt in masura sa urmeze acelasi ciclu de viata ca si parintii lor.

FISA DE LUCRU NR 6.1. Cum se numeste domeniul care se ocupa cu cultivarea plantelor medicinale si care este obiectivul fundamental al domeniului respective Fitotehnia este o ramura a agriculturii ce urmareste obtinerea de la plante de cultura productii cat mai mari si de caitate superioara.Se foloseste de rezultatele altor stiinte : biologia ,chimia, pedagogia,geografia,genetica, ameliorarea plantelor .2. Precizati pe scurt avantajele introducerii in cultura a plantelor medicinaleR: Avantajele introducerii in cultura a plantelor medicinale sunt urmatoarele Cultivarea unor specii de plante medicinale din alte game Protejarea flori spontane ( specii rar gentiana) Recoltare macanizata Utilizare de conditii optime de uscare si conditionare Infiintarea acturilor in apropierea instalatiilor de prelucrare Asigurare de flux continuu tehnologic3. Formulati si argumentati principiile active fitotehnice carora trebuie sa se subordoneze orice tehnologie de cultura.R: Principiile active generale sunt :

a) Cunoasterea detaliata a cerintelor plantelor medicinale fata de clima,sol,chiar pe subdiviziuni toxonomice (sol,clima,rasa chimica)b) Asigura conditiile de vegetatiec) Respectarea si aplicarea intocmai a tehnologiei de cultura privind plantele premergatoare de pe terenurile ce urmeaza a fi cultivate cu plante medicinaled) Fertilizarea solului prin aplicarea de ingrasaminte organice sau chimice in functie de tipul de sol,perioada de vegetatie 4. Precizati si descrieti ce noua posibilitate se conturaza pentru obtinerea substantelor naturale de interes terapeutiv si motivate ce avantaje prezinta fata de cultivarea in camp a plantelor

R: Respectivele culturi se pot face in mod continuu,nefiind conditionate de anotimpuri,iar produsele de metabolism pot fi dirijate . 5. Definiti ameliorarea plantelor

R: Ameliorarea plantelor este stiinta agrobiologica aplicativa care studiaza soiurile si hibrizii de plante agricole, elaboreaza metode de imbunatatire a acestora si de obtinere a unor genotipuri noi cu valoare agronomica superioaraTermenul de ,,ameliorare provine din latinescul ad = la si melior = mai bine, avand intelesul de imbunatatire. Asadar, chiar din etimologia titlului acestei stiinte, se poate deduce rolul sau intre stiintele agronomice si anume imbunatatirea plantelor cultivate, respectiv a particularitatilor lor biologice, excluzand masurile tehnologice de realizare a culturii. in acest sens, se selecteaza cele mai pretioase forme, apreciind nivelul de productivitate si calitatea recoltei; nivelul de rezistenta la factorii biotici (influenta patogenilor si insectelor) si abiotici (temperatura joasa si inalta, deficitul de apa si/sau nutrienti in sol s.a.). Aceste genotipuri pretioase selectionate, la nivel de populatii, se numesc soiuri.6. Ce este selectia si in ce consta,dati exempleR: Selectia se aplica in cazul plantelor cu o mare variabilitate individuala si consta in alegerea dupa criterii morfologice si organoleptice a indivizilor rigurosi,rezistenti la secenta,frig si boli ce contin principii active in cantitate mare7. Ce este hibridarea ,in ce consta si care sunt modalitatile de hibridare.R: Hibridarea se aplica cand o populatie de plante medicinale nu prezinta sufficient de mare viabilitate individuala.Procesul prin care anumite proprietati chimice pe care le deriva la descendenti se pot transmite la acestia prin polanzari incrucisate repetate si dirijate. Dupa modul in care se desfasoara acest proces exista 2 tipuri de hibridare : Intraspecifica in interiorul aceleasi specii Interspecifica intre specii diferite (folosita la culture pentru determinarea de rase chimice cu un continut de pricipii active prin incrucisarea speciilor viguroase cu indivizi mai putini vigurosi dar cu un continut mai mare de principii active8. Ce sunt mutatiile ,care sunt categoriile de mutatii,ce factori pot determina si de modificari se pot produce la nivelul cromozomilor,dati exemple.R: Consta in modificarea materialului genetic (cromozomi,gene) conducand la schimbari cantitative si calitative in biosinteza principiilor active.Ele pot fi :

Spontana sub actiunea radiatililor naturale si a metabolizilor celulari mutageni. Provocata cu ajutorul radiatiilor ionizante ( gama X ,electroni,protoni,neutroni) sau radiatii neionizante ( UV ) si factorilor chimici cu actiune asupra acizilor nucleici ( mutatiile cromozomilor se pot concretiza in modificari numerice peste starea normala.9. Formulati considerentele economice ale cultivarii plantelor medicinale ,dati si exemple de plante medicinale cultivate.R: Plantele au fost utilizate pentru tratarea bolilor de catre toate civilizatiile inca din timpuri stravechi. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii peste 80% din populatia lumii utilizeaza in ziua de azi plante medicinale, si acest procent este in continua crestere. Preparatele bazate pe plante comercializate in momentul de fata la nivel mondial reprezinta 40% din totalul resurselor medicale sub orice forma. Soiurile de plantele medicinale utilizate pentru producerea acestor medicamente sunt in numar de aproape 20000. Aceasta situatie este valabila nu numai pentru tarile in curs de 5 dezvoltare, ci si pentru tarile puternic industrializate, asa cum sunt SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, etc.Unele dintre plantele medicinale cultivate sunt utilizate pentru a produce uleiuri esentiale si extracte si ariile pentru cultivarea unor asemenea ierburi sunt extinse sau restranse conform cererii. Printre aceste plante se numara menta /Mentha piperita/, levantica /Lavandula vera/, trandafirul /Rosa damascene/, musetelul /Chamomilla recutita/, mararul /Anetum graveolens/, salvia /Salvia officinalis/, etc

\

FISA DE LUCRU NR 7

1. In produsele farmaceutice,precizati sub ce forma sunt utilizate,dati exemple,ce forma e mai des utilizata,dati exemple,cum se administreaza si de ce nu se poate prepara si in ce gospodarie .

R: In produsele farmaceutice plantele medicinale sunt utilizate deobicei sub forma de tincture,extracte.Tinctura se poate folosi sub forma de picaturi ( ex. Valeriana), se poate folosi si ca atare pentru uz extern sau intern.Se poate pregatii in farmacie sau in industrie.De regula,nu se recomanda obtinerea in curte,deoarece necesita utilizarea unor materiale specifice.2. Ce determina produsele de extractie a principiilor active din plantele medicinale. R: Alegerea procedeelor de extractie a principiilor active se face in functie de natura produselor vegetative si a substantelor active. 3. Enumerati formele de folosire a plantelor medicinale .

R: Plantele medicinale pot fi folosite sub forma de : Ceai sau infuzie Decoctul Maceratul la rece,la cald Siropurile Oteturi Pudra Comprimate Cidrul Sucul proaspat Vinuri medicinale4. Precizati si puneti accent pe procedeul tehnic de obtinere a infuziei si precizati ce plante medicinale pot fi utilizate numai prin acest procedeu

R : Infuzia se foloseste la extragerea substantelor active din tesuturile vegetale fragile.cum ar fi : florile,frunzele,ierburi,mai rar radacini si fructe (care contin uleiuri volatile care prin fierbere se pierd)Obtinerea infuziei : Intr-un vas smaltuit se pun 1-2 linguri de planta maruntita peste care se pune un sfert de litru de apa care a dat in clocot.Se acopera si se lasa 15 minute,apoi se strecoara si se indulceste. Exemple de infuzii : Flori de tei,sunatoare,menta,roinita,hibiscus,fructe de padure.5. Ce este decoctul si precizati cum se procedeaza pentru obtinerea sa.R: Decoctul (fiertura) este operatia prin care planta medicinala se amesteca cu apa rece si se fierbe un anumit timp.Apoi,se strecoara fierbinte si se completeaza cu apa fiebinte si racita pana la volumul initial

6. Definiti maceratia,ce plante medicinale se utilizeaza numai prin aceasta forma si precizati cum se procedeaza ,cat timp se pot utilize maceratiile apoase si de ce.R: Maceratia (plamadeala la rece)se foloseste la prepararea extractelor apoase, vinurilor, tincturilor si oteturilor medicinale, deoarece uneori priacipiile active se extrag printr-o sedere mai indelungata a plantelor in contact cu dizolvantul.Maceratiile se prepara numai la temperatura camerei (15-25C). In general, durata macerarii la care dizolvantul este apa nu trebuie sa depaseasca 6-8 ore de preparatie, deoarece microorganismele gasesc un mediu favorabil dezvoltarii lor. In timpul extragerii se agita din cand in cand. Dupa trecerea timpului indicat, maceratia se strecoara prin tifon sau vata, iar lichidul obtinut se completeaza la cantitatea prescrisa.Maceratiile apoase se prepara pentru cel mult 24 ore si se pastreaza la rece, in sticle de culoare inchisa.7. Ce este digestia (maceratl la cald) si precizati ce se poate prepara prin acest procedeu si cum se pastreaza preparatulR: Maceratul la cald este tot un procedeu de maceratie cu un dizolvant oarecare.Digestia se face la cald 30-40 grade Celsius.Astfel,se pregatesc uleiurile medicinale de sunatoare sau musetele.Vasul in care se afla planta se aseaza pe baia de apa in fierbere si se tine 2-3 ore.Se strecoara si se pastreaza in vase de capacitate mica la rece8 Definiti cataplasma si descrieti procedeul tehnic de preparare.Dati exempleR: Cataplasma (oblojala) este un preparat de consistenta moale care se obtine din planta maruntita si amestecata cu apa pana se obtine o pasta. Exemplu : Cataplasma cu mustar si se pune intre 2 bucati de panza si se aplica pe partea bolnava9. Precizati tehnicile de preparare a tincturilor medicinale,siropurilor medicinale,vinurilor medicinale,oteturilor medicinale,sucului proaspat,terciurilor de plante,compreselor cu aburi de plante,alifiilor si uleiurilor si baile de planteR: Cataplasmaeste un preparat de consistent moale, care se obtine din plant mcinat, amestecat cu ap pn se formeaz o past. Aceast past se pune ntre dou bucti de pnz si se aplic pe locul afectat. Cataplasmele se pot realiza cu ap rece (cataplasma de mustar) sau cu ap fierbinte (cataplasma de in).Tincturase obtine prin tratarea plantelor mruntite cu alcool de diferite concentratii. Tincturile sunt solutii extractive alcoolice, mai concentrate n principii active dect infuziile. Se administreaz intern, n putin ap sau ceai sau pe zahr.Siropurilesunt solutii extractive apoase la care se adaug zahr (640 g de zahr la 360 ml de lichid). n general siropurile se prepar dizolvnd zahrul ntr-o solutie ce contine substantele active ale plantei. Apoi preparatul se fierbe n baie de abur sau direct pe foc, conform timpului indicat n retet. Siropurile se prepar n vase smltuite. Se strecoar fierbinti prin tifon, direct n sticle uscate, de capacitate mic. Dopurile se fierb n prealabil si se fixeaz imediat ce sticlele au fost umplute. Apoi se pstreaz la rece.Vinurilese prepar prin macerarea plantelor mruntite, folosindu-se 30 40 g de plant pentru un litru de vin vechi de bun calitate. Macerarea se face la temperatura camerei. Dup 7 8 zile se strecoar. Se las 24 de ore, apoi se filtreaz printr-o pnz deas sau printr-un filtru de hrtie. Se adaug zahr dup gust si se completeaz cu vin pn la un litru.Oteturile aromaticese prepar prin macerarea plantelor mruntite cu otet de vin, la temperatura camerei, timp de 7 8 zile. Dup trecerea acestui timp ntregul continut se strecoar printr-o pnz deas, apoi se completeaz cu lichid. Pentru prepararea oteturilor aromatice se folosesc plante n proportie de 5 10 g la 100 ml de otet. Se ntrebuinteaz numai extern.Uleiurile medicinalese obtin prin macerarea plantelor n ulei, timp de 4 6 sptmni. Peste plantele mruntite se adaug ulei la temperatura camerei (este mai indicat cel de porumb sau de msline). Sticla se tine ntr-un loc rcoros si ntunecat, astupat cu un dop de plut. O dat la 2 3 zile se agit preparatul, iar dup 3 sptmni se strecoar. Se pstreaz n sticle de culoare nchis, ferite de cldur sau lumin.Inhalatiilese obtin din plante medicinale aromatice sau din uleiurile extrase din plante. Peste planta mruntit sau uleiul volatil, puse ntr-un vas smltuit sau de portelan, se toarn ap fierbinte. Vaporii de ap antreneaz uleiul volatil care este inhalat odat cu acestia, actionnd la nivelul cilor respiratorii.

FISA DE LUCRU NR 8.1. Cum se numeste stiinta al carui obiect de studiu il constituie plantele medicinale si cum a evoluat aceasta?R: Plantele medicinale pentru a fi recunoscute fac obiectul Botanicii Sistematice,stiinta ce a evoluat sub impulsul acumularii de noi date informationale furnizate de : Fitopaleontologice Filotoxonamie - clasificate in unitati distincte Anatomie vegetala Citologie Embriologie vegetala Genetica si biochimie

2. Precizati si argumentati cum au fost primele clasificari ale plantelor,cine a elaborat "NOMENCLATURA BINARA" si ce a realizat?Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde urmtoarele mari uniti sistematice: regn, ncrengtur, clas, ordin, familie, gen, specie.Cel care a folosit pentru prima dat nomenclatura binar a fost biologul suedez Carl von Linn (1707 1778) n lucrarea Species plantarum (1753) pentru plante, iar n Systema naturae, ediia a X-a, (1758) pentru animale.Metodele anterioare de denumire a speciilor erau extrem de greoaie i erau formate dintr-o niruire de nume. Sistemul de denumire folosind nomenclatura binar este simplu de aplicat, uor de memorat i de folosit. Numele este format din dou cuvinte din limba latin. Denumirea unei specii va fi astfel format din denumirea genului (prima denumire) scris cu majuscul, iar a doua denumire este scris cu liter mic i reprezint denumirea speciei. Dup denumirea speciei se adaug ca o recunoatere a meritelor i numele celui care a descris pentru prima dat specia respectiv. Deci, speciile care fac parte din acela gen vor avea toate prima denumire identic (scris cu majuscul) i a doua denumire (scris cu liter mic) va defini specia respectiv. Astfel, ca avantaj major este c putem recunoate foarte uor speciile ce aparin aceluia gen, deoarece au prima denumire comun.Exemple de scriere a denumirii unor specii: pentru nevertebrate: Unio pictorum Linn (scoica mare de ru), Unio crassus Philipsson (scoica mic de ru), Unio tumidus Philipsson; pentru vertebrate: Mustela erminea Linn (hermina), Mustela nivalis Linn (nevstuic), Mustela putorius Linn (dihorul negru sau dihorul de pdure), Mustela eversmanni Linn, (dihorul de step); pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linn (viorele salbatice), Viola mirabilis Linn (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tmioar), Viola odorata Linn (topora)

3. Ce fel de idei si cui au apartinut ideile care au impus sistemele de clasificare actuala,pe ce au fost bazate acestea si potrivit acestora cum se clasifica planteleR: Filotoxomania contemporana (Botanica sistematica) a clasificat plantele in 3 etape : Filofite Briofite (Briobianta) Cormofite(Cormobianta)Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde urmtoarele mari uniti sistematice:regn,ncrengtur,clas,ordin,familie,gen,specie.Cel care a folosit pentru prima dat nomenclatura binar a fost biologul suedezCarl von Linn(17071778) n lucrareaSpecies plantarum(1753) pentru plante, iar nSystema naturae, ediia a X-a, (1758) pentru animale.4. Caracterizati grupul THALOBIONTA ,dati exemple de unitati sistematice de TALOPHITE monocelulare si pluricelulare ,precum si exemple de specii din aceste unitati cu unele utilitati terapeuticeR: Thalobionta sau talophytele sunt plante cu corpul vrgetativ care poate fi : Unicelular Pluricelular Tal este un organ vegetativ nediferentiat in radecina , tulpina, frunze si nu prezinta vase conducatoare . Exemplu de talophyte unicelulare : bacteriile ordinul Actinomycetales sau Actinomicete si Familia Streptomicete din care se extrage streptomicina Exemplu de talophyte pluricelulare : Spirulina Species ( alga filamentoasa) alga albastra Alge brune : Laminaria Alge rosii : Rodofilus se pregateste ogar-ogar mediu de cultura bacterian. Ciupercile formeaza increngatura Mycophyta : cornul secarei ( Claviceps Purpurea) se extrage Ergotina si Spaculina care are rol homeostatic , iar spaculina provoaca contractia muscilor netezi Increngatura Lichenophyta sunt lichenii care contin principii active asemanatoare antibioticelor si sunt folosite pentru arsuri si plagi.

5. Caracterizati grupul BRIOBIONTA,dati exemple de specii de muschi care pot fi considerate plante terapeutice

R: Grupul Brionta ( muschii ) sunt raspanditi in pajiste, paduri, mlastine si sunt mari iubitori de umiditate. Exemple de specii de muschii: Genul Sphagnum sau muschiul de turba din care se obtine namol terapeutic.Muschii sunt plante verzi autotrofe de talie mica , prezinta rizoizi , tulpinita si frunzisoare, fara vase conducatoare si se inmultesc prin spori6. Caracterizati CORMOBIONTELE,precizati cate specii de Cormobionte populeaza mediul terestru si care sunt increngaturile apartinatoare Cormobiontelor ?

R: Carmobiontele sau cormofite au corpul vegetativ diferentiat in radacina , tulpina frunze strabatuti de vase conducatoare liberiene si lemnoaseSunt in jur de 300.000mii specii si se impart in trei increngaturi: Theridophyta (ferigile) si se inmultesc prin spori Gimnospermophyta ( gimnospermele) plante lemnoase care se inmultesc prin seminte descoperite , nu au fruct (coniferele) Angiospermophyta (amgiosperme)7. Caracterizati filonul Pteridophyta,clasele care fac parte din acest taxon si dati exemple de specii din fiecare taxon si unele utilitati terapeutice

R: Increngatura Pteridophyta cuprinde patru clase : Psilophyte(pedicuta) Eqiusetaceea ( Equisetum Arvinse coada calului ) este utilizat in medicina ca diuretic si homeostatic Filicate -familia Polipodiaceae Driopteris filix mas ( ferga comuna ) , din rizom se extrage un medicament folosit in tatarea viermilor intestinali teniei .

8. Caracterizati filonul Gymnospermatophyta,dati exemple de ordine,genuri si specii de interes medical

R : . Increngatura Gymnospermatophyta din care fac parte dicotiledonatele si anume: 1. Ordinul Gykoales ( Ginko Bilboa ) 2 .Ordinul Pineales sau conifere cu familia : Cupresaceae (Enuperus comunis -ienuparul samanta contine uleiuri volatile, saruri substanta enuperina Flinacee -bradul ( Abies Alba ), molidul (Picea Excelsa) Larix Decudua (zada)3.Ordinul Efedrales carcelul ( Efedra Distachia) se extrage efedrina

9. Caracterizati filonul Angiosppermatophyta,aratati clasele ce apartin acestui filon,ordinele si speciile cu utilizare terapeutica si in ce constau unele utilizari

R: Increngatura Angiospermatophyta se imparte in doua clase si anume : Clasa Dicotiledonate Clasa Monocotiledonate Sunt plante lemnoase , ierboase,bienale, anuale. Cele mai importante Ordine sunt: Ordinul Magnoliales : magnolia si dafinul (Laurus Nobilus), scortisoara. Camforul Ordinul rosales cu Familia Rosaceae : Rosa Canina (macesul),Cerasus Abium (ciresul),amigdales comunis (migdalul dulce) Ordinul Leguminosales cu Familia Popilionaceae- floare asemanatoare unui fluture Sulfins (Merilotus Officinalis), Robina Pseudacacia (salcamul ) Ordinul Mirtales cu Familia Mirtaceae Mirtus Comunis , Eucaliptus Globulus (eucalipt). Ordinul Rubiales cu Familia Rubiaceae Cinchoma Officinalis (arborele de chinina ) reduce febra

FISA DE LUCRU NR 9.1. Precizati la ce se refera acest curs (9-10)R : Acest curs se refera la utilizarea produselor fitoterapice ce au la baza componentele plantelor medicinale si care se va face in afectiunile organismului de rolul acestora asupra aparatelor si sistemelor2. Precizati si argumentati plantele medicinale care sunt utilizate in diverse stari anormale ale SNC,dati exemple de principii active din plantele medicinale respective si de medicamente rezultate din combinarea acestora cu alte substante medicamentoase.R : Plantele medicinale ce se folosesc in diverse stari anormale ale SNC,sunt : extracte de Radacina de Odelean ( Valeriana officinalis) ce are rol de a reduce hiperexcitabilitatea SNC si cu efect comparabil cu cel al tranchilizantelor minore extracte de Paducel (Crataegus monogyna). Combinatii : a) Valeriana + Paducel + Fenobarbital = Extraveralb) Valeriana + Con de hamei + Paducel + Talpa Gastei + Flori de tei + Frunze de mataciune = SedinstantIn Parkinson se folosesc alcaloizi de matraguna cuprinsi in produsul FOLADON,utilizat in spasmele musculaturii de la nivelul tubului digestiv.c) Lauronul - se extrage din alcaloidul de la Laurul Paros ( Datura inoxia ) se utilizeaza in crizele convulsive de Parkinsond) Analgezice puternice ( Regimul Stupefiantelor ) : MORFINA (alcaloid extras din Macul de gradina)Hidromorfon + Atropina = Hidromorfon Atropina si Scopolamina3. Dati exemple de organe ale unor plante medicinale din care se extrag anumite principii active ce au efect de EXCITANTI ai SNCR : Excitanti ai SNC sunt : Cofeina obtinuta din boabele arborelui de cafea si din frunze de ceai,are rol de a stimula centrul vaso-motor si respirator Efedrina ( alcaloid ) se extrage din Carcel ( Ephedra dystachia ) se utilizeaza in astmul bronsic4. Precizati medicatia SNV dand exemple de principii active din unele plante medicinale,precum si de medicamente rezultate din combinarea acestora cu anumite substante medicamentoase,totodata dati exemple de MIORELAXANTE , SPASMOLITICE,precum si ANTIALERGICER : In distonii neurovegetative se folosesc alcaloizi din matraguna care poarta numele de Atropina si din Botul Secalei ( Ergotamina,Ergotoxina ) Produse : Bergonalul ( Atropina + Ergotamina + Fenobarbital + Propilon = DISTONOCALM ) . Anestezice locale si analgezice ( Boicil forte ) se extrage din Radacina de Spanz si se utilizeaza in infiltratii in partile dureroase Miorelaxantele se folosesc in contracturi,carcei , convulsii reducand tonicitatea musculaturii striate. Spasmoliticele reduc contractiile ; se foloseste sulfatul de atropina dintr-un spasmolitic neurotrop,se mai foloseste si papavelina (spasmolitic musculotrop )Atropina + Papavelina = LIZADROM Antialergenicele se recomanda alcaloidul : Efedrina.5. Precizati din ce se obtin anumite medicamente pentru tratarea sau buna buna functionare a aparatului cardio-vascular (inima si vasele) ; totodata aratati din ce se obtin unele medicamemte pentru tratarea anemiei ( antianemice)R: Produsele pentru aparatul cardio-vascular sunt : 1. Tonice cardiace care cresc puterea de contractie a miocardului ; Produs : Frunze de degetel lanos (se obtine din urmatoarele produse : Digitalin,Digoxin,Lanatosid C,Pidacil . Se gasesc sub forma de picaturi,drajeuri,comprimate,supozitoare.2. Seminte de Strofantus ( Strofantin ) - chinina in tulburari de ritm cardiac,chinica se obtine din scoarta arborelui de chinina = CINCONA3. Spateina ( suflat de spateina ) se extrage din baltile spateine,se gaseste sub forma de fiole,scade excitabilitatea si contractivitatea miocardului ( extrasistole)In Cardiopatia Eschemica, Paducelul are rol de a imbunatatii fluxul sanguin din vasele colonariene.In Hipertensiunea Arteriala se foloseste alcaloidul Reserpina (Rauwolfia serpentina) hipazinIn afectiunile venelor (flebite,tromboflebite,varice,hemoroizi) se folosesc produsele care contin substanta numita Escina extrasa din semintele castanului ; Bobocii de salcam japonez contin o glicozida care intra in compozitia produsului RutosidRUTOSID + VITAMINA D = TAROXIN4.Vasodilatatoarele , se foloseste alcaloidul Vincamina denumirea sa populara este Saschiu regleaza circulatia cerebrala (Ergotamina,Ergotoxina)In migrene se recomanda : Ergotamina + Cofeina = Cofedol

In ceea ce priveste medicamentele antianemice acestea sunt cele ca : Rubiferul obtinut din fructe de coacaz negru + Fe. Rubifer compus care are in plus vitamine.