S`mb=t=, 5 mai 2012

F=clia

S`mb=t=,

5 mai 2012

8 pagini

Fondat la 3 octombrie 1954 Nr.17 (3225) Telefon/Fax: 23-37-91 E-mail: faclia@moldnet.md ISSN 1857-3010

S=pt=m`nal de informa\ie, opinie [i cultur= pedagogic=

Se difuzează doarcu abonamente

Tudor RUSU

O pic=tur= de cerneal=

Nu e neam fără meleag, Nu-i păstor fără toiag, Nu-i plugar fără de glie, Pedagog – fără “Făclie”.

“FĂCLIA”, revista fiecărui cadru didacticAbonaţi-vă pentru întreaga durată a

carierei şi vă veţi bucura de succes întotdeauna!PM 21280. Preţul pentru 7 luni - 148,75 lei

Ce le spune oare moldovenilor slo-ganul „Diferiţi, dar cu aceleaşi drepturi?”

Mie, unuia, îmi spune că în statelecu democraţii vechi, oamenii talentaţise bucură de multe posibilităţi de a-şivalorifica virtuţile. În aceste state e fi-resc să fie promovate lozinci despredrepturi egale pentru toţi. Acolo, aces-ta-i un slogan ce decurge din esenţa de-mocraţiei. Americanii încearcă să-l răs-pândească pe toate continentele. Au unmotiv întemeiat s-o facă: Barack Oba-ma, pentru prima oară în istoria SUA, afost ales Preşedinte al ţării din rândulcomunităţii afro-americane, demon-strând că afro-americanii se bucură deaceleaşi drepturi ca şi toţi cetăţenii.

Întrucât SUA e cea mai bogată ţarădin lume, pe mine mă preocupă întreba-rea: „Oare cum funcţionează principiul„Diferiţi, dar egali”, fără bani? Obama aavut nevoie de foarte mulţi bani ca săajungă Preşedinte. El a avut nevoie şi destudii foarte înalte, care, de asemenea,costă ceva. Chiar şi în SUA astfel de stu-dii nu sunt deloc uşor de dobândit.

Dar în Moldova? E de la sine înţe-les, ca şi pretutindeni în lume, copiii cubani sunt diferiţi de ceilalţi. Orice s-arspune, cu bani, aceşti copii, elitele, îşi potcumpăra şi condiţii, şi priorităţi. Cine arcompara, de exemplu, condiţiile copii-lor (cu bani) de la Liceul de Creativitateşi Inventică “Prometeu-Prim” cu condi-ţiile din alte licee?

Copiii din familii sărace sunt vulne-rabili pe multiple planuri. Ei răzbat cugreu şi în Occident, şi aici. În RM, toţicopiii se „bucură” de aceleaşi drepturi –de a fi egali în sărăcie. Mizeria continuăsă-i egaleze pe toţi – pe dotaţi, pe me-diocri, pe subdezvoltaţi. Fenomenul e atâtde vechi, atât de obişnuit, atât de intratîn sânge, încât nu prea eşti înţeles cândîncepi a vorbi despre clase cu diferitenivele de dezvoltare intelectuală.

* * *Pentru diferite nivele de inteligen-

ţă se cer diferite nivele de investiţii.

RM nu le poate face, pentru că aici ba-nii dispar ca apa în nisip, şi se ştie de ce– în RM se fură ca în codru. Orice in-vestiţie, fie şi din afara ţării, nimereştedestul de des pe mâna escrocilor. E opolitică aproape oficială, instituţionali-zată (îşi imaginează cineva o Iulia Ti-moşenco în RM, care să fie sancţionatăpenal pentru escrocherie?).

* * *Şi UE, şi SUA vorbesc lejer pe aces-

te teme. Dar occidentalii sunt ipocriţi şiîi cred pe ceilalţi oameni naivi. Ei nucruţă nimic şi alocă sume fabuloase dinbugetele ţărilor lor pentru racolarea min-ţilor luminate dintr-o mulţime de statesărace şi speră că aceste ţări nu înţelegcă, astfel, ele sunt condamnate la o mi-zerie şi mai neagră.

Copiii dotaţi şi supradotaţi din RMajung, în ultimă instanţă, la studii sau lamuncă tot în Occident, mai ales în SUA,de unde, fireşte, nu se mai întorc.

* * *Despre o asemenea politică, despre

o grijă şi atenţie diferite faţă de copiiidotaţi ar trebui să vorbim, în primulrând, noi, pedagogii.

Cine mai crede că se comite o eroa-re dacă, încă în clasa I, copiii sunt se-lectaţi prin testări de admitere? E unprim pas, şi acest pas este extraordinar.Căci în tot universul există o selecţienaturală – lupta contrariilor ce asigurăunitatea. Cine nu cunoaşte această dia-lectică? Cu atât mai mult nu poate fivorba despre discriminare în cazul încare decretăm, la scară naţională, o tra-diţională testare la finele primei treptede învăţământ, la promovarea din clasaa patra în clasa a cincea.

Aceasta nu doar pentru a şti cum îşifac datoria învăţătorii, cum realizează eiprograma de stat, dar, şi mai important,pentru a-i tria pe elevii buni de cei slabi,să ştim pe cine înmatriculăm în gimnaziuşi la ce rezultate să ne aşteptăm ulterior.

Continuare în pag.2

- Stimată dnă Larisa Sadovei, cu-noaşteţi cel mai bine, poate, manage-mentul pregătirii cadrelor didacticepentru şcoala primară. M-am convinsîn cei câţiva ani de când sunteţi decanal Facultăţii de Pedagogie. Dacă la altefacultăţi (istorie, filologie, limbi străi-ne, arte plastice), predarea se axeazăpe ştiinţe, aici accentul se pune pecunoştinţe enciclopedice (şi limbă, şimatematică, şi desen, şi muzică etc.).Cât de bine se descurcă facultatea cuo asemenea sarcină?

- Ceea ce avem astăzi la facultatee o continuare a ceea ce au pornit al-tădată predecesorii mei, decanii Ma-ria Gusac (1988-1997) şi Petru Jeles-cu (1998-2009).

Enciclopedismul învăţătoruluieste valoarea incontestabilă care-ldefineşte. Specificul Facultăţii de Pe-dagogie are la bază principiul multi-şi interdisciplinarităţii, iar acesta poatefi asigurat atât prin experienţă şi cali-tate profesională, cât şi prin capacita-te de interacţiune socio-educaţională,realizată cu multă responsabilitateprofesională de managerii celor 3 ca-tedre ale facultăţii: Maria Harea, Ste-la Gînju, Maia Cojocaru-Borozan. Laaceste catedre activează adevăraţimaeştri ai educaţiei, care, în virtuteaînaltei lor pregătiri profesionale, seautoperfecţionează mereu, îşi îmbo-găţesc vocabularul, modul de gândi-re, încălzesc sufletul învăţăceilor.

Virgil Mândâcanuîntr-un dialog cu

Larisa Sadovei, doctor,conferenţiar, decanul

Facultăţii de Pedagogiea UPS „Ion Creangă”,

mun. Chişinău

- Pedagogul claselor preşcolare şiprimare pune accentul pe dezvoltareaintelectuală, spirituală şi fizică a co-piilor. Cum realizează facultatea aces-te condiţii?

- Lev Tolstoi apreciază profesoriicare au dragoste pentru profesie, dar îiconsideră desăvârşiţi pe acei care au dra-goste pentru profesie şi copii. Asigura-rea multidisciplinarităţii de către învă-ţători este fundamentată de cursul Edu-caţia moral-spirituală, prin care suntchemaţi la o „autoevaluare” a sufletu-lui, ce determină formarea valorilor spi-rituale.

Facultatea trebuie să pregăteascăastfel de specialişti pentru şcoala prima-ră, ca primii ani de şcoală să fie impor-tanţi pentru copii nu doar în vorbe, darşi în fapte. Mă refer aici la ceea ce amenţionat nu de mult T. Rusu în „Fă-clia”, capacităţile, competenţele şi înal-tul profesionalism de a lucra şi cu eleviieminenţi, şi cu elevii mediocri.

- Noile exigenţe europene cer săasigurăm o mai bună orientare pro-fesională a absolvenţilor de şcoli şisă diferenţiem calitativ pregătireacadrelor după talent şi competenţeprofesionale. E clar că aici avemnevoie de mari transformări. Ca de-can, ce planuri aveţi în acest dome-niu?

- Cred că aspectul dat ţine de fieca-re universitate în parte şi de imagineape care şi-o creează. Recunosc, autofi-

nanţarea instituţiilor de învăţământ s-asoldat cu creşterea numărului studenţi-lor admişi, uneori în detrimentul calită-ţii. Concursul realizat pentru candidaţiila studii este o adevărată libertate de ale-gere, eficienţa fiind demonstrată pe par-curs. O echipă de profesionişti va for-ma, la rândul său, profesionişti, capa-bili nu doar să transmită cunoştinţe.Axarea pe formarea unei culturi a învă-ţării demonstrează eficienţa tehnologii-lor didactice prin care studenţii-peda-gogi devin competenţi „să extragă” nudoar cunoştinţe din elevi, dar şi idea-luri, gânduri ce îndeamnă îndemn la cre-aţie. În acest scop, studenţii realizeazăstudii integrate pe toate dimensiunileeducaţiei: estetică, muncă, etică, litera-tură, muzică, religie.

- Acum, când familiile sunt în marederivă, când mulţi copii rămaşi fără pă-rinţi au nevoie de consiliere, se resim-te necesitatea unei pregătiri speciale lafacultate. Cum răspundeţi acestui im-perativ social?

- Facultatea de Pedagogie are latoate specialităţile cursuri de iniţiere astudenţilor în educaţia pentru şi prin fa-milie. Graţie profesorului universitar,doctor habilitat Larisa Cuzneţov, pro-gramul de formare iniţială include cur-surile „Educaţie familială”, „Consilie-re parentală”, „Educaţie de gen în fa-milie” ş.a. Iar distincţia de onoare afacultăţii este programul de masterat„Consiliere şi educaţie în familie”, ori-entat spre formarea competenţelor deconsiliere a părinţilor şi copiilor, stra-tegii de comunicare prin medierea con-flictelor în familie, valorificând o ade-vărată etică familială. Prin dragoste deaproapele, prin etica comportării, pringustul estetic, prin cultura învăţării, lafacultate se creează condiţii ca viitorulpedagog să poată fi un adevărat consi-lier familial.

Continuare în pag.2

Şase medalii de bronz au obţi-nut elevii din R.Moldova la cea de-a29-a Olimpiadă Balcanică de Ma-tematică, desfăşurată în or. Antalyadin Turcia.

Deţinătorii medaliilor de bronzsunt: Andrei Ivanov, Cristian Cer-neanu, Mihai Indricean, Denis Che-ian (clasa a XII-a, Liceul Teoretic“Orizont”, Chişinău), Cristian Za-noci (clasa a XI-a, Liceul Teoretic“Orizont”, Chişinău) şi Dionisie Ni-pomici (clasa a IX-a, Liceul Teore-tic “Orizont”, Chişinău). Ei au fostînsoţiţi de conducătorii Anatol To-pală, doctor conferenţiar la USM,

Moldovenii au şase medalii la Olimpiada Balcanică de Matematică

şi Marcel Teleucă, doctor conferenţiarla US din Tiraspol. La ediţia a 29-a aOlimpiadei Balcanice de Matematică auparticipat 123 de elevi din 21 de ţări.

În 2011, olimpicii moldoveni au par-ticipat la 11 olimpiade internaţionale şi

regionale, la disciplinele: matematică, fi-zică, chimie, ştiinţe, informatică, ecolo-gie şi limbă şi literatură română. Ei aureuşit să obţină 29 de medalii (inclusiv:de argint - 8, de bronz - 21). (Serviciulde presă al Ministerului Educaţiei)

Asta e!

F=cliaS`mb=t=, 5 mai 2012

2IMPACTUL IDEILOR

Continuare din pag.1

S-ar părea că acestea suntlucruri oarecum comune, con-venţionale. Sincer vorbind, eu mile-aş dori reale, nu arbitrare.

Dacă aş fi eu ministru, aşimprima acestei probleme statutde adevărată politică de stat.

Nu o testare finală de dragultestării, ca să-i speriem pe învă-ţători sau pe părinţi. Ci pentru adecide nişte destine, nu doar alecopiilor, dar şi ale ţării.

De ani de zile vorbim căsoarta statului depinde întotdeau-na de talentele acestor micuţicare, astăzi, iată, ajung la primalor staţie terminus – absolvireaciclului primar. Însă ulterior sis-temul degradat îi asimilează şi îistrică irecuperabil.

* * *Cât de folositor pentru pă-

rinţi (şi pentru copiii lor) ar fi,dacă, la finele clasei a patra, une-le notorietăţi din pedagogie şi psi-hologie, în urma testărilor, le-aroferi elevilor tabloul întreg al ca-pacităţilor lor, ca fiecare să ştiepe ce drum s-o apuce mai depar-te. Dacă experţii i-ar informa pecopii despre coeficientul lor deinteligenţă (IQ) şi despre coefi-cientul lor emoţional (IE), ofe-rindu-le recomandările de rigoa-re cu privire la procedeele şi me-todele de continuare a ascensiu-nii în viaţă, am avea mai mulţicopii realizaţi şi, din ceea ce ar„smântâni” americanii, ne-ar mairămâne şi nouă ceva. Doar mulţicopii, dacă nu chiar toţi, poartă

în gene haruri diferite de la Dom-nul, nu neapărat legate de tărâ-mul ştiinţelor. Dar câte din elese împlinesc?

* * *Diferiţi, dar egali?Să fim serioşi!Un grup de copii diferiţi, unii

foarte dezvoltaţi, alţii mai puţindezvoltaţi, să înveţe în aceeaşiclasă? Fără ca direcţia şcolii sămanifeste o cât de mică atenţiefaţă de procesul de instruire înstrict raport cu coeficientul lor deinteligenţă (sau emoţional?).Enormităţi!

La această nivelare să re-curgi doar pentru că aşa vrea sta-tul? Pentru că aşa-ţi cere minis-terul prin curriculumul elaboratde el? Fără nicio tangenţă cu di-versitatea de caractere, tempera-mente? De educaţie?

Sau, poate, de bună seamă,e mai bine ca aceşti copii să for-meze o singură colectivitate? Celslab să-l aibă mereu în faţă peeminent, ca pe un punct (moralşi psihologic) de reper?

Bine, dar aceasta nu mai eşcoală. Nu mai e dialectică. Esfidarea ei. O clasă ca un peni-tenciar, unde fiecare-şi ispăşeştepedeapsa de-a valma cu ceilalţi.Chiar dacă supradotaţii pot învă-ţa într-un an cât alţii în doi, totu-na direcţia şcolii, ME nu vor ac-cepta promovarea, să zicem, dinclasa a şasea direct într-a opta(fireşte, cu rare excepţii).

Niciun fel de liberalism –programa e pentru toţi, nimeni nuface nicio excepţie!

Dar, bine, ce fel de copiiegali, dacă printre ei nu e nicioexcepţie?

Aşa ceva e împotriva firii.* * *

Cu toate acestea, statul nu aelaborat programe pentru diferi-te nivele de inteligenţă. Pe viito-rii pedagogi facultatea nu-i înva-ţă să muncească cu nişte copiialeşi dintr-o diversitate de carac-tere. Toţi acţionează empiric, pedibuite. Deşi toţi conştientizea-ză rolul colosal al elitelor, elite-le există tot ca excepţie.

Aceasta se cheamă, totuşi, înopinia speculativă a unora, în-văţământ formativ, chipurile, for-măm din toţi elevii oamenidemni de a trăi şi a se afirma însocietate.

Şcoala e în pas cu viaţa, cucerinţele pedagogiei – ce mai!

* * *Copiii sunt diferiţi nu doar

ca vârstă, ca nivel de dezvoltare,ca nivele materiale în familie (şiîn educaţie, şi în buna creştere).Ei sunt diferiţi ca moştenire ere-ditară, ca tradiţii şi condiţii decreştere, ca noroc de a se fi năs-cut cu capacităţi deosebite trans-mise din tată-n fiu, ca stare a să-nătăţii, ca posibilitate de a-şi va-lorifica toate însuşirile date deDumnezeu.

Asiguraţi şanse egale fiecă-ruia, căci fiecare e un talent, ori-cât de mic, şi doar aşa veţi elimi-na orice discriminare.

Cum să fie egali nişte copiiatât de diferiţi?

Egali întru ce?

Continuare din pag.1

- Facultatea de Pedagogiese află în aripa fostului căminal şcolii-internat din anii ‘60 aisecolului trecut. Probabil, e ne-voie de un proiect real propusGuvernului, Ministerului Edu-caţiei pentru a schimba situa-ţia. Aveţi un astfel de proiect?

- La moment suntem susţi-nuţi în realizarea unui proiectTEREC (Teacher education re-view and update of curriculum).El vizează revizuirea şi moder-nizarea curricula pentru pregă-tirea cadrelor didactice la specia-litatea Pedagogia învăţământu-lui primar. Dar transformărileproduse prin reforma Procesuluide la Bologna impun necesita-tea precizării finalităţilor de stu-dii în acord cu piaţa muncii, casă existe o corelaţie pe verticală

şi orizontală între componente-le curriculare ale programuluiprofesional. Acest proiect e unprilej de adaptare a traseului deformare a competenţelor stu-denţilor-pedagogi la cerinţele ac-tuale. Graţie acestui proiect, ambeneficiat atât de posibilitatea do-tării blocului facultăţii cu echipa-ment informaţional modern, cât şide formare continuă a profesori-lor facultăţii de către experţi dinstrăinătate. Aş dori să avem şi alteproiecte reale de reconstrucţie ablocurilor învechite.

Credem că o scrisoare dinpartea colegilor universitari,adresată Preşedinţiei, Guvernu-lui, Ministerului Educaţiei şi Pri-măriei municipiului Chişinău,poate deschide oportunităţi derevendicare a pământului luat,atât de important pentru a înce-pe construcţia unui bloc modern.

- Doamnă Sadovei, care-iperspectiva facultăţii, avândîn vedere că numărul copii-lor e în permanentă descreş-tere? Care-i prognoza demo-grafică? La ce să ne aştep-tăm?

- Actualmente se înregis-trează o creştere sporită a inte-resului faţă de profesia de în-văţător, anual absolvă aceastăfacultate peste 150 de tineriformaţi pentru activitate edu-cativă în învăţământul primarşi preşcolar. În pofida ultime-lor iniţiative ale Guvernului dea asigura tinerii pedagogi culocuinţe şi de a le plăti indem-nizaţii de 30 de mii de lei, şcoa-la se confruntă cu problemadeficitului de cadre. Cu regret,absolvenţii aleg să activeze înorice alt domeniu sau, mai trist,emigrează.

Profesorul V. Jitaru şi-atrăit veleatul nu numai între filede dicţionare ce i-au umplutlocuinţa, ci a fost mereu un pa-triot al acţiunilor. A realizat ru-brici de cultivare a limbii înpublicaţiile bălţene: „Curierulde Nord”, „Cugetul”, „Plai Băl-ţean”, „Vocea Bălţiului”, pre-cum şi în „Făclia”, graţie dluiTudor Rusu, care i-a oferit cugenerozitate un spaţiu în pagi-na a doua. E autor a circa 300de articole publicistice şi didac-tico-ştiinţifice. Din iniţiativa lui,a fost inaugurat bustul lui Ale-cu Russo în curtea universităţii(pentru acest gest patriotic, re-gretatul rector Ion Borşevici l-adecorat cu medalia „Alecu Rus-so”). Tot din iniţiativa lui, ŞcoliiMoldoveneşti nr. 1 din Bălţi i-afost acordat numele Mihai Emi-nescu (1990). Fiind pe atuncipreşedinte al comitetului părin-tesc din şcoală, a pus umărul şiactualul ministru al Educaţiei,dl Mihail Şleahtiţchi (auzindu-ipe cei care-l critică, mă întrebşi-i întreb: când a mai avut, fru-moşilor, R. Moldova un minis-tru erudit ca M. Şleahtiţchi?).

V.Jitaru e şi traducător a treicărţi din limba rusă şi limbafranceză. A mai acceptat aven-tura de a fi prim specialist prin-

În felicitarea-mi de 1 Mai, l-amnumit Blazon de Bălţi al limbii române.

Colegii de la Universitatea bălţeană,miile de studenţi care i-au ascultat

prelegerile în 47 de ani de activitate,prietenii – toţi pot afirma că profesorulValentin Jitaru a fost şi rămâne cel mai

îndârjit luptător contra rusificăriilimbii române la Bălţi. De la vlădică

(Episcopul Marchel i-a fost elev laŞcoala din s. Pârliţa, Făleşti) şi până la

opincă (cea a intelectualilor noştri spoiţicu ţâra de carte pe timpul lui Bodiul), în

prezenţa profesorului Valentin Jitaruîncep să se bâlbâie. “Enciclopedia” (aşal-am botezat eu, graţie vastei erudiţii îndiverse domenii, făcându-l personaj în

două proze ale mele), cu creierulburduşit de cuvinte şi expresii aiuristice

cărora le-a găsit, prin trudă multă,echivalente corecte în cele două ediţii

ale Dicţionarului de greşeli uzuale, zic,Blazonul limbii române de Bălţi îl lasă

pe fiecare să spună prostia până laurmătorul punct, apoi, galant, îi spune

cum şi unde a călcat în străchini.cipal în problemele funcţionăriilimbilor şi relaţiilor internaţiona-le în Consiliul Judeţean Bălţi(2000-2001), renunţând apoi lapost, când a înţeles că betonulslavon e atât de masiv şi virulent,că o oaste întreagă de jitari nu-lmai clinteşte din loc.

A fost primul crainic de lim-ba română la meciurile de fotbalpe stadionul orăşenesc, redactor(tot primul!) al gazetei „Pedago-gul” (1968-1975), fiind marto-rul, dar, poate, şi ocrotitorul, ală-turi de regretatul Valeriu Senic,al unei pleiade de talente poli-valente, azi cunoscute în toatăŢara (le-aş nominaliza, dacă num-ar îndemna diavolul să mă in-clud şi pe mine în pleiadă). E co-ordonatorul unui colectiv de 15persoane, care elaborează primacarte fundamentală despre capi-tala Ţării de Sus - „Bălţi. Enci-clopedie”.

* * *Acum – ceva mai intim, dar

deosebit de important: „SoţiaEcaterina, mărturiseşte cu la-crimi în ochi, mi-a fost un veri-tabil dar divin, care m-a comple-tat spiritualiceşte, mi-a iertat toa-te escapadele nevinovate, m-afăcut cu adevărat fericit... Mămândresc enorm cu cei doi co-pii, Lucian şi Lucia, care sunt

conştienţi că prin venele lor cur-ge sânge românesc”.

Şi dacă pentru mine, şi nunumai pentru mine, e o adevă-rată Enciclopedie, cum să nuconsemnăm şi câte ceva ce ţinede gânditorul Valentin Jitaru?Convingerile-i cardinale suntpreceptele decalogului din Bi-blie. Iată unele dintre ele: „Spu-ne zilnic câteva cuvinte plăcu-te celor din jurul tău”, „Bucu-raţi-vă cu cei ce se bucură,plângeţi cu cei ce plâng”. Şi unprecept definitoriu: „O mareparte a liniştii constă în a nusăvârşi niciun rău” (Seneca).

Hobby-uri: lectura, enciclo-pediile, pictura, muzica, sportul,călătoriile.

Referindu-ne la ultimele,prioritate au călătoriile în sine,dar nu le-a neglijat şi pe cele depe Terra (Ucraina, Rusia, Bela-rus, Estonia, România, Cehia,Slovacia, Germania, Polonia,Austria).

Septuagenarul V. Jitaru maisperă că va veni o zi când va ve-dea mormântul Episcopului Vi-sarion Puiu (la câţiva metri de celal lui Constantin Brâncuşi) dincimitirul „Montparnasse” dinParis.

GheorgheCALAMANCIUC

De multe ori văd cete de feteşi băieţi, care, ieşind din institu-ţii şcolare sau universitare, ex-clamă:

- Slavă Domnului, a mai tre-cut o zi!

- Haideţi să ucidem timpul!Adică, oricum ar trece tim-

pul, numai să se scurgă mai de-parte de clasă, de auditoriu sausala de lectură.

Dar modul de a petrece tim-pul liber ne caracterizează pe fie-care – elevi, studenţi, adulţi.

Doar ne-au îndrumat şi îna-intaşii: „Nicio clipă să nu trea-că neîntrebuinţată” (Hiponax),„Timpul ne învaţă multe” (Me-nander), „Cel mai preţios sfet-

“Haideţi să ucidem timpul!”nic al omului este timpul” (Cy-rus)…

Să medităm asupra acestorcugetări şi să ne întrebăm ce felde oameni suntem – ordonaţi, dis-ciplinaţi, sensibili sau preferămsă irosim timpul în acţiuni spon-tane fără valoare?

- Păi, avem şi noi dreptul săne relaxăm! – răspunde o dom-nişoară sau un cavaler când suntrugaţi să se comporte cu maimultă cumpătare şi inteligenţă.Relaxarea nu înseamnă trândăvie.Evident, fiecare trebuie să se de-dice şi unor preferinţe care i-arprovoca un sentiment de satisfac-ţie (lecturi, muzică, dansuri, cre-aţie proprie, teatru etc.).

Marele poet roman Horaţiuscria: „Timpul liber are o valoa-re incomensurabilă, nu poate ficumpărat nici cu pietre scumpe,nici cu purpură, nici cu aur”.

Timpul liber, dacă ştim să-lfolosim raţional, ne oferă o plă-cere enormă – îmbogăţirea spi-rituală.

E o temă abordată frecventde pedagogii care-şi îndeplinescconştiincios obligaţiunile.

A-ţi petrece timpul cu folos(pentru tine şi pentru comuni-tate) este, cu siguranţă, cea maivirtuoasă obişnuinţă în deveni-rea etică.

Valentina STOICA

Urări de bine şi sănătate, succese şi împliniri enciclopedistului bălţean Valentin Jita-ru, străjerul corectitudinii limbii române, cu ocazia împlinirii a 70 de ani!

Viguros, dornic de carte, neîntrecut la şah, mereu în căutare de muncă, de prieteni,de colaborare, cum îl ştiu cei apropiaţi – copiii, nepoţii, prietenii, colegii, studenţii de laUniversitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, aşa dorim să rămâneţi şi în continuare,domnule profesor!

Cu respect, Ilie NASU, conf. univ., dr., USB „Alecu Ruso”

Pe toţi cei care au spulbe-rat iluziile secolelor vremuitetrebuie să-i trec prin sita intui-ţiei mele didactice, prin sufle-tul meu educaţional şi prin ini-ma mea română ca să le potproba doctrinele lor prin fap-tele Proorocilor Vechiului Tes-tament şi a vărsării spre noi demântuire hristică din SfinteleEvanghelii. Deci, la orele mele,trebuie să fiu eu, Găluşcă, darnu Zankov sau Bloom. Eu, ro-mânul basarabean, căzutul şi nuştiu dacă Ridicatul; eu, ateistul,

dar nu ştiu dacă credinciosul; eu,antihristul comunist, nu ştiu dacăn-am devenit bezbojnic occiden-talist; eu, antropocentristul, carese-ndoieşte că Dumnezeu e încentrul universului; eu, evoluţio-nistul, care până acum nu-i încre-zut că-i creat din lutul lui Dum-nezeu; eu, pozitivistul, care nuştiu dacă voi ieşi vreodată dinaceastă stare brută; eu, românulbasarabean: dezmoştenit, desţă-rat, despământinit, dezorientat,dezmembrat, dezechilibrat – toa-te acestea trebuie să le spovedesc

elevilor mei, în aşa fel, ca ei sănu le mai moştenească. Lecţiamea e viaţa mea, viaţa mea e lec-ţia mea; lecţia mea de astăzi eBasarabia mea de mâine. Lecţiamea este sau tinde să fie: mânie-descătuşare, iubire-speranţă,nerv-suflet, gândire-inimă, obraz-conştiinţă, caracter-statornicie, in-toleranţă-îngăduinţă, dor-îngându-rare, târâre-ridicare, şedere-înălţa-re, cântec-plâns, tristeşe-bucurie,critică-laudă,umor-sarcasm, tre-cut-prezent, prezent-viitor.

Ion GĂLUŞCĂ

PUNCT, {I DE LA CAP+T

Pas=rea ]nma[init=

S`mb=t=, 5 mai 2012

F=clia3

INSTITU|II {I OAMENI

on Guţu este din neamulmare al „licuricilor”, carei-a transmis genetic dra-

gostea faţă de artă. Preţuim laDumnealui modestia, onestita-tea, tot ce-i omenesc.

Pe lângă puterea de creaţie,mai are şi virtutea de a dirija undistins colectiv de oameni iubi-tori de frumos, rarisime talenteşi profesionişti veritabili.

Domnul Ion Guţu activeazăla Şcoala de Arte „Alexei Stâr-cea” din anul 1972. Fiind partea acestui colectiv, a dat dovadăde răbdare, tenacitate, bunăvoin-ţă, dorinţă de a studia experien-ţa profesorilor cu vechime înmuncă. Este un pedagog nova-tor, aplică forme şi metode di-dactice axate pe stimularea cre-ativităţii, individualităţii şi pespiritul de iniţiativă.

Din 1975, deţinând funcţiade şef al secţiei Instrumente ae-rofone, lucrează intens asupradezvoltării acestei subdiviziuni:include în planul de învăţământstudierea noilor instrumentemuzicale - oboi şi nai. Astfel,această şcoală devine prima in-stituţie de învăţământ artistic dinţară în care elevii au obţinutposibilitatea studierii acestor in-strumente.

În 1977, colegii l-au alespreşedinte al Comitetului sin-dical, devine deputat al Sovie-tului raional şi contribuie ac-tiv la construcţia noii clădiripentru Şcoala de Muzică nr.2.Împreună cu directorul adjunctEma Matei, lucrează asuprareprofilării instituţiei în Şcoalăde Arte. Ea devine prima deacest gen din republică. Înacest scop a fost studiat speci-ficul organizării procesului deeducaţie şi instruire, a fost exa-minată metodica predării dis-ciplinelor de profil, experien-ţa didactică şi educaţională (înmod special şcolile de arte dinMoscova şi regiunea Mosco-vei).

În 1988 colectivul îl alegedirector. După o deplasare în re-publicile Baltice, în care a stu-diat experienţa profesorilor demuzică, s-a întors cu ideea de a

Ion Guţu, neobositul director al Şcolii de Arte „A.Stârcea”, ajuns la jubileul de 65 de ani, o vârstă a împli-

nirilor, pe bună dreptate, se poate bucura alături de cei dragi demulţimea de lucruri frumoase pe care le-a realizat. Este tată şi

bunel fericit, un profesionist ce aspiră spre perfecţiune.Născut la 5 mai 1947, în satul Ulmu, Ialoveni, munceşte timp

de zeci de ani în învăţământul artistic, dedicându-se plenar creăriiunui model de instituţie de învăţământ artistic complementar, care

ar corespunde tuturor rigorilor europene. Absolvă Institutul deArte „G.Musicescu” (1965-1970), îşi satisface serviciul militar la

Odesa (1971), unde evoluează alături de maestrul TimofeiDocşiţer, sub bagheta dirijorului Alexandru Salic. Urmează o

perioadă de activitate la Casa Republicană de Creaţie, împreunăcu colegii săi, Ştefan Caranfil şi Valeriu Bagrin, actualul director

al Liceului „S. Rahmaninov”. Este membru al orchestreiTeatrului „Luceafărul”, condusă de compozitorul Slivinschi.

Ulterior activează în Ansamblul „Alunelul”, alături deP. Neamţu, V.Iovu, C.Rusnac, A.Dănilă, E. Croitoru, S.Duja,N.Boz. Îi aparţine ideea constituirii Asociaţiei ansamblurilormuzicale, realizată împreună cu V. Dînga. În perioada anilor

1994-1998 este director al Colegiului de Muzică „Ştefan Neaga”.Cu ocazia frumoasei aniversări,

am adunat un mănunchi de amintiri, impresii şi aprecieri alecelor care îl cunosc şi îl preţuiesc.

deschide o secţie corală. Apoi,în baza ei, a fost întemeiat un corde băieţi al Şcolii de Arte – uni-cul de acest gen în RepublicaMoldova.

La insistenţa directorului, în1994, în şcoală se deschide osecţie a claselor gimnaziale, apoişi o secţie de coregrafie, şi altade teatru.

Dl Ion Guţu e invitat în per-manenţă în juriile concursurilorşi festivalurilor. Despre lucrulpedagogilor şcolii şi succeseleelevilor vorbesc elocvent rezul-tatele ultimului concurs naţional„Tinere talente”, desfăşurat înmartie 2012:

Compartimentul„PIAN”Locul I – D.Mihalcean,prof. I Bogataia.Locul I – I.Cernei,prof. N.NeţicLocul I – T.Popova,prof. N.NeţicLocul II – E.Coroli,prof. I. BogataiaLocul II – I.Mîndrescu,prof. Iu.MîndrescuLocul II – Gh.Gonţa,prof. I.BogataiaLocul III – D.Voroneţcaia,prof. N.Neţic

Compartimentul„CANTO POPULAR”Locul II – M.Cortac,prof. L.UngureanuMenţiune – M.Mircea,prof. V.Ciubotaru

Compartimentul„ARTA ACTORULUI”Locul II – grupul teatralal prof. I.BaranLocul II – grupul teatralal prof. G.FonaruLocul II – A.Mîrza,prof. A.DruţăLocul II – A.Leviţchi,prof. A.DruţăLocul III – M.Svernei,prof. G.Fonaru

Bunătatea implică inteli-genţă, iar voinţa – perseveren-ţă şi dăruire. Activitatea profe-sională a dlui Ion Guţu a fost

mereu apreciată. Pentru entu-ziasm, iniţiativă, activitate in-tensă a fost decorat cu nume-roase titluri de excelenţă. EsteEminent al Culturii din URSS,Eminent al Culturii din Moldo-vei. E decorat cu medalia „Me-ritul civic”, iar recent cu ordi-nul „Gloria muncii”. Acestedistincţii pun în valoare iubireade adevăr şi devotamentul faţăde profesia de pedagog.

Ion Guţu rămâne om cu dra-goste mare de lume, de Ţară, deviaţă şi de tot ce e frumos.

Cu respect,Colectivul Şcolii de

Arte „Alexei Stârcea”,mun. Chişinău

IATĂ CE MI-A RELA-TAT UN BUN PRIETEN ŞICOLEG AL DLUI IONGUŢU, COMPOZITORULŞI DIRIJORUL EUGENMAMOT, ARTIST AL PO-PORULUI:

- Ne aflam împreună la Pre-şedinţie, cu o ocazie foarte plă-cută, pentru a primi distincţiilede care ne-am învrednicit. M-ambucurat mult când l-am văzut peIon, fiindcă colegii mei de sce-nă sunt mai în văzul lumii şi,într-un fel, mai norocoşi la„strângere” de titluri. Unii chiarpână la 50 ani au toate regaliilepe care poate să le dea o ţară, pecând oamenii ca Ion Guţu, di-rectorul unei instituţii de învă-ţământ artistic, cu o misiunemult mai grea decât a ieşi deunul singur şi de a te prezentapublicului, rămân în umbră. M-am bucurat că Ion a fost apre-ciat acum.

Conduce o instituţie de în-văţământ aproape toată viaţa.Consider că dumnealui nicioda-tă n-a plecat de la Şcoala de Arte„A. Stârcea”, colegii i-au simţitmereu prezenţa. Nu e uşor, de-oarece şcoala e prestigioasă, oşcoală unde se face Muzică.

Dacă pe prima treaptă ierar-hică între instituţiile de învăţă-mânt artistic preuniversitar sesituează Liceele “C.Porumbes-

cu” şi „S. Rahmaninov”, atunci,cu certitudine, Şcolii de Arte„A. Stârcea” îi revine locul II şiîntâietatea în cadrul instituţiilorde învăţământ artistic comple-mentar.

E o şcoală cu istorie şi tra-diţii, unde profesorii ştiu cum sămuncească cu elevii, cum să-iîndrume. Ei au pregătit acea ple-iadă de profesionişti care astăziactivează cu succes în instituţiide învăţământ, aduc această artăpe cele mai prestigioase sceneale lumii. Alături de Dumnealuiactivează un colectiv de profe-sionişti printre care GheorgheCreţu, Victor Nevoie, Ema Ma-tei, Nina Tincu, Oleg Negruţă şialţii.

Colaborează productiv cuoamenii în artă care ţin cursuriîn instituţie, chiar dacă nu toţise simt confortabil în aşa-numi-ta „cămaşă a şcolii” – unora eale este strâmtă.

El ştie să găsească limbajcomun cu oricine, să-i asculte,să-i ajute, să-i mobilizeze. Esteun om care niciodată nu s-aoprit, e în permanentă mişcareşi ascensiune profesională.

* * *Recent, la Şcoala „A. Stâr-

cea” a fost organizată lansareaunui album de repertoriu pentruinstrumentele cu corzi. Cu toatecă era un timp foarte rece, m-ambucurat mult când am intrat însală şi am văzut că este plină cucopii şi profesori.

Totul era pregătit şi aşezat,iar directorul, ca un bun gos-podar, reuşea să-şi arunce pes-te tot privirea. L-am rugat săfie moderatorul acestei activi-tăţi. De la primele lui cuvinteam înţeles că este un gestionargrijuliu, este în elementul lui,stăpân pe situaţie, un excelentorganizator.

Prezentarea albumului a du-rat aproximativ o oră, am avutnoroc şi de televiziune, ne-a vă-zut o republică întreagă. Publi-cul a înţeles că în şcoală se lu-crează nu numai individual,şcoala ştie să conlucreze cu per-sonalităţi ale artei muzicale: dnaGusevov, violonistă de la Liceul

„Rahmaninov”, dl Tiron - vio-lonist, pianista Eugenia Tcaciucde la Liceul „C. Porumbescu”,compozitorul Mihai Cobzari.

Ion Guţu ştie să menţină vieflacăra creaţiei în colectivele ar-tistice. Am asistat la multe con-certe de totalizare ale şcolii şiîntotdeauna erau de laudă corulde băieţi, corul de fete, corulmic, corul mediu, orchestra demuzică populară, ansamblul deviolonişti, duetele de pianişti,acordeonişti.

Directorul susţine ideea po-trivit căreia copiii se dezvoltămai bine într-un colectiv artis-tic. Una este când cânţi concer-tul Reading în clasă şi alta cândieşi în scenă sub supraveghereadlui Creţu.

Şcoala a pregătit şi mulţivocalişti. Îmi amintesc de acelpuşti, Radu Marian, care a cân-tat Ave Maria, împreună cu Ma-ria Bieşu. Recent, în cadrul Fes-tivalului „I.S.Bach”, dna Zubco,directoarea Sălii cu Orgă, şi-aamintit de Radu Marian, disci-polul Şcolii „A. Stârcea”.

Am lucrat şi eu director alşcolii, ştiu că fiecare om are ca-racterul lui, că se iscă diferite si-tuaţii în care directorul trebuiesă ia atitudine şi să le aplaneze,aşa încât să nu sufere procesulde învăţământ.

Deseori ne întâlnim cuDumnealui, mai schimbămcâte o vorbă, ne amintim de pe-rioada când eram colegi laŞcoala de muzică din Slobozia– o mână de moldoveni prin-tre originarii din Ujgorod, Vi-niţa, Odesa (căci aici accesulla studii era mai facil decât îninstituţiile similare din Ucrai-

Profesorul dintotdeauna se va considera realizatnumai prin discipolii săi. Întreaga viaţă şi-a ţinut ini-ma în palme pentru a putea împărţi tot ce are maivaloros. Dintre cei 40 de absolvenţi ai profesoruluide trompetă Ion Guţu, majoritatea şi-a continuat stu-diile universitare, iar azi activează cu succes în presti-gioase colective profesioniste şi de amatori, în insti-tuţii de învăţământ. Nicu Pădureţ este unul dintre ei.

- Era în 1983. Eram mic. Cu vise şi speranţe în viitorulluminos. Toată familia mea: mama, tata şi fratele doreau sădevin artist. Însă eu mă vedeam preşedinte. În august 1983, demână cu fratele mai mare, am trecut pragul Şcolii de Arte „AlexeiStârcea” pentru a susţine o testare. În clasă m-a întâmpinatun domn chipeş, cu un zâmbet cald. Iniţial, am crezut că-i di-rectorul şcolii, căci mi-a cerut să-i cânt ceva cu vocea, apoim-a întrebat dacă ştiu ce este o trompetă. În acea zi l-am cu-noscut pe primul meu profesor de muzică, specialist în artainterpretării la trompetă – Ion Guţu.

Pe parcursul anilor mi-a devenit un adevărat părinte. Cumultă înţelegere şi răbdare îmi explica cele mai dificile mo-mente de studiu. Nu-şi permitea să lase lucrurile neterminatesau făcute superficial, uneori poate îmi părea prea exigent,însă astăzi îi sunt recunoscător.

Prin ţinuta şi cultura sa de profesor a reuşit să mă forme-ze ca personalitate. Ion Guţu a rămas fidel destinului ales.Graţie Dumnealui am reuşit să absolv Colegiul de Muzică„Ştefan Neaga” şi două facultăţi la Academia de Arte, astfeldascălul meu drag devenind un pilon de sprijin în viaţa meaprofesională.

Este anul 2012, fiul meu e mic şi se numeşte Sorin. Visătorşi plin de speranţe, este întâmpinat de către primul meu profe-sor de muzică cu acelaşi zâmbet părintesc şi cu vocea la fel decaldă. Ion Guţu, om cu suflet mare, de un rafinament aparte…dar aceasta este o altă poveste şi un nou destin.

Vă mulţumesc şi mă închin până la pământ şi Vă urez unsincer La mulţi ani cu sănătate, stimate profesor, maestre, dragpărinte!

Cu respect,Nicu PĂDUREŢ, specialist principal la

DGETS Chişinău

na). Din aceste considerente,se vehicula sintagma „Slobo-zia – e o filială a Odesei”. Mi-laduc aminte pe Ion – un puştivenit după 7 clase, cu potenţi-al şi succese în studierea trom-petei.

Ulterior, drumurile noas-tre s-au despărţit, eu am ple-cat la Ungheni, el a fost repar-tizat în alt oraş. A urmat acti-vitatea la o şcoală din Chişi-nău, dar el îşi dorea să lucre-ze într-o orchestră profesio-nistă. În acele timpuri eraupuţine orchestre. La „Fluie-raş”, era Usaci, la „Folclor”era Carai, toţi tineri. Perspec-tive nu se întrezăreau, de ace-ea Ion a decis să se dedicecarierei didactice. Fiind echi-librat, găsea cu uşurinţă lim-baj comun atât cu elevii, câtşi cu maturii. A reuşit să rea-lizeze multe lucruri frumoa-se pe parcursul acestor ani.Nu i-a fost uşor să stea înfruntea acestei instituţii, darmă bucur că o conduce de atâ-ta timp şi este apreciat, stimatde colegi şi de autorităţi.

Mai vreau să spun că esteun bun familist, are o fiică, unfecior şi nepoţei. A reuşit săfacă multe în viaţă. Cred că asădit şi pomi, a săpat şi o fântâ-nă, deci misiunea el şi-a înde-plinit-o.

Un materialrealizat de

Vitalie BELÎI,doctor, conferenţiar

universitar,director adjunct

la Colegiul de Muzică„Ştefan Neaga”

(Jean JAURES)

F=cliaS`mb=t=, 5 mai 2012

4LICEUM

ele 6 catedre metodice, prinactivităţile desfăşurate, asi-gură implementarea curricu-

lumului modernizat, aplicând cele maiavansate modele de predare-evaluare.Colectivul e unit, receptiv la schimbări-le timpului, 25 de profesori deţin graduldidactic II, iar unul gradul didactic I.

Directorul Liceului „Alexandru celBun”, Zinovia Stratulat, este absolven-ta Universităţii Pedagogice de Stat „IonCreangă” şi are o vechime în muncă depeste 44 de ani, 38 dintre ei consacraţipedagogiei. Este o fire modestă, princi-pială şi cu mult tact. Ştie exact ce aş-teaptă de la cadrele didactice şi se mân-dreşte cu rezultatele elevilor la concur-surile raionale, zonale şi republicane, cutot ansamblul de indici academici. Di-rectorul apreciază „umflarea” notelor cao încălcare gravă a normelor, de aceea„grâul se alege de neghină”.

Ajutată de directorul adjunct pen-tru instruire Tamara Tâmbur şi directo-rul adjunct pentru educaţie MargaretaScurtu, ambele cu o experienţă bogatăîn domeniul pedagogiei, împreună for-mează o echipă monolită, iar eforturiledepuse fortifică speranţele şi aşteptări-le întregului colectiv, canalizându-sespre atingerea unor rezultate din ce înce mai bune.

Satul Vărzăreşti din preajma Nisporenilor se impune prin nu-meroase realizări şi activităţi care i-au dus faima departe pestehotarele raionului, dar şi prin oamenii săi harnici, plini de demni-tatea ce le-o conferă nobleţea rădăcinilor. Cuibul înţelepciunii l-aconstituit şcoala parohială întemeiată acum un veac şi jumătatepe lângă mănăstirea din sat. Astăzi Liceul Teoretic „Alexandru celBun” are un contingent de 462 de elevi şi 40 de cadre didactice,dispune de o sală de sport, de cantină cu 160 de locuri, sală de festi-vităţi, de laboratoare, de o bibliotecă cu 11 mii de exemplare de car-te, inclusiv 7 mii de literatură artistică. Aici se editează publicaţiaperiodică „Generaţia pro”, se organizează activităţi extracurricula-re ce poartă caracter constant, s-a realizat proiectul „Dezvoltareaşcolii comunitare” ce a îmbunătăţit baza didactică şi tehnico-infor-maţională şi a permis schimbarea unei părţi a geamurilor.

Participarea elevilor la olimpiadeleraionale şi republicane, aprecierea cu-noştinţelor cu diplome şi menţiuni, evo-luările elevilor la diverse competiţiisportive şi campionate denotă un spiritactiv şi o dorinţă de dezvoltare continuă.

Ansamblul „Doina codrului” a luatparte la celebrarea jubileului de 40 anial ansamblului „Păuniţa” din SângeorzBăi, România, fiind înalt apreciat despecialiştii în domeniu. Secţiile sporti-ve conduse de profesorul Vasile Grigo-rov sunt cunoscute în întreg raionul Nis-poreni, şi nu numai. Echipele de fotbal(grupa mare şi grupa mică), volei (feteşi băieţi), tenis de masă sunt nelipsitede la competiţiile raionale, zonale, darşi republicane, obţinând trofee şi diplo-me de menţiune.

Cercul „Mâini dibace”, care activea-ză în cadrul liceului de mai mulţi ani,constituie o reală posibilitate pentruelevi de a-şi valorifica capacităţile ar-tistice, de a-şi forma deprinderi de mun-că. Elevii de aici creează adevărate operede artă, lucrările confecţionate fiindpentru ei un prilej de mândrie.

Activităţile extracurriculare poartăun caracter divers. La seratele organi-zate, serbările şcolare, sărbătorile de ni-vel local sunt întotdeauna prezenţi pă-rinţii, reprezentanţii administraţiei pu-blice locale, veteranii învăţământului.Evoluările ansamblului „Doina codru-lui” (colectiv model), condus de Clau-dia Negură, sunt înalt apreciate şi tre-zesc admiraţia publicului larg. Reperto-riul ansamblului „Doina codrului” estecompletat cu perle folclorice culese dela bătrânii satului, prelucrate cu grijă deprofesoara de muzică şi conducătoareaansamblului. La loc de cinste e afişată odiplomă de gradul I decernată „colecti-vului de elevi pentru renaşterea, păstra-rea şi propagarea cântecului popular decult”. Cu această diplomă a fost menţi-onat liceul la ediţia din 2012 a Festiva-lului Cântecului Pascal.

* * *Procentul reuşitei elevilor este esti-

mat la 38 la sută, acesta fiind un indicece demonstrează, încă o dată, eficienţastrategiilor promovate de direcţia insti-tuţiei.

Mândria liceului o constituie elevii:Elena Ungureanu, Mariana Soltan, Ma-rina Trifan, Mihaela Nichifor, SvetlanaSaviţchi ş.a.

* * *Menţionăm că dintre cele 10 licee din

raion, liceul din Vărzăreşti se situează pelocul III la indicii academici, la activită-ţile extracurriculare, o performanţă dem-nă de toată aprecierea, dacă luăm în cal-cul unele aspecte tehnice, dar şi acel faptcă gimnaziul din localitate s-a afiliat in-stituţiei în ultimul an de studii. În com-paraţie cu alte instituţii similare, liceulîncă nu dispune de clase de informatică(orele de specialitate se realizează doarla 4 calculatoare), de o combină muzica-lă, echipament sportiv performant etc.

Repet, cu atât mai mare e meritulcolectivului în tendinţa lui de a imple-menta metode avansate de predare-eva-luare. Profesorii de aici ştiu cum să men-ţină vie atmosfera de creaţie, să-i facăpe elevi să fie receptivi la schimbări, caaceştia să dea dovadă de spirit de iniţia-tivă. Astfel, ei au participat la concursul„Erudit-café” (etapa republicană), undeelevele din clasa a XII-a, Marina Tri-fan, Mihaela Nichifor, Svetlana Saviţchis-au învrednicit de locul I. De aseme-nea, elevii se implică activ în competi-ţiile raionale de sport, seratele dedicatepoeţilor Mihai Eminescu, Grigore Vie-ru, Dumitru Matcovschi, olimpiadele ra-ionale la biologie, geografie, limbilestrăine, limba română, chimie, unde de-monstrează cunoştinţe şi capacităţi ceconfirmă acel standard modern de pre-dare şi instruire, care de mulţi ani s-aîncetăţenit la Vărzăreşti.

* * *Ne-a interesat în mod deosebit care

sunt parametrii şi principiile ce stau labaza procesului instructiv-educativ dinliceu. Şi iată ce am aflat:

Anastasia RUSU, profesoară dematematică: Ne conducem cu toţii deprincipiul verificat prin timp, care ne în-vaţă că profesorul e un artist, iar lecţiape care o predă este nu altceva decât cre-aţia sa, care îl face pe elev să pătrundăîn esenţa lucrurilor. În acelaşi timp, lec-ţia unui profesor e ca o apă limpede, dă-tătoare de viaţă. Anume la lecţii se for-mează cultul dragostei de carte, de cul-tură şi frumos. Pentru mine şcoala din-totdeauna a constituit un locaş al înţe-lepciunii, unde învăţăm lucrurile celemai utile: cunoştinţe, comportament,dragostea faţă de muncă, adică mijloculşi calea prin care ne realizăm visele.Astăzi trebuie să ne întoarcem cu faţaspre şcoală, susţinând şi încurajând ini-ţiativele, ideile interesante. Numai înfelul acesta vom izbuti să fim o ţară res-pectată, o societate modernă, viabilă”.

Margareta SCURTU, director ad-junct pentru educaţie: „Principiul carespune că „într-un corp sănătos se dez-voltă o minte sănătoasă” a prins rădă-

cini viguroase în instituţia noastră. Îm-preună cu profesorul de educaţie fizicăVasile Grigorov, elevii participă la di-verse activităţi sportive, iar o bună par-te dintre ei frecventează secţiile de fot-bal, baschet, volei, tenis de masă. Per-formanţele obţinute la competiţiile ra-ionale şi zonale mărturisesc pasiunea co-piilor pentru sport, care asigură o bunădezvoltare fizică generală.

Activităţile extracurriculare organi-zate şi desfăşurate în liceu poartă uncaracter constant şi relevă o lume nouă,în care vrem să ne regăsim. Însemnelelumii contemporane cu zbuciumul şivibraţia lor se vor prezentate autentic,artistic, folositoare fiecăruia dintre noi”.

Tamara TÂMBUR, director ad-junct pentru instruire: „Experienţa şipractica înaintată în domeniul pedago-giei este preluată cu succes de cadreletinere încadrate în colectivul nostru. Laşedinţele consiliilor pedagogice, dezba-tem cele mai actuale probleme de ţin deinstruire, predare-evaluare, de organiza-rea şi desfăşurarea lecţiilor deschise,probleme de educaţie etc. Climatul prie-tenos, ajutorul dezinteresat sunt princi-pii pe care le respectă întreg colectivul,iar invidia şi răutatea nu-şi află loculprintre profesorii instituţiei noastre”.

Claudia NEGURĂ, profesoară demuzică, conducătoarea ansamblului„Doina codrului”: „Am absolvit acestliceu şi am revenit în colectiv ca să con-tribui la dezvoltarea capacităţilor muzi-cale ale elevilor, să le insuflu pasiuneapentru folclorul autentic, pentru perlelemuzicale populare, dându-le o a douaviaţă. Elevii dau dovadă de capacităţideosebite, răbdare şi multă dragoste faţăde trecutul poporului nostru. Asta mă bu-cură nespus şi-mi alimentează forţele, în-demnându-mă să continui calea aleasă”.

Svetlana SAVIŢCHI, eleva clasei aXII-a: „Învăţ în această instituţie chiar dinclasa I. Cunosc fiecare profesor, fiecarecolţişor al liceului. Aici am găsit şi găsescmereu înţelegere, răbdare, susţinerea prie-tenilor şi colegilor. Liceul reprezintă pen-tru mine o a doua casă. Deja mi-am schi-ţat şi un plan pentru viitor – voi studia laFacultatea de Limbi Străine. Sunt pasio-nată de limba franceză, iar a doua limbăva fi una din ţările asiatice”.

Mihaela NICHIFOR, eleva claseia XI-a: Studiez la Liceul Teoretic „Ale-xandru cel Bun” aproape de doi ani. Înacest răstimp mi-am făcut numeroşi prie-teni şi buni sfetnici atât printre colegi,cât şi printre pedagogi. Am fost desem-nată căpitanul echipei „Colibri”, care aparticipat la emisiunea televizată „Eru-dit-café”, clasându-se pe locul I în re-publică. Despre viitorul meu n-aş puteasă spun prea multe lucruri, atâta doar cămă tentează o facultate din afara ţării”.

* * *Instituţia pe care am vizitat-o mi-a

lăsat cele mai plăcute impresii. Ea, cucertitudine, poate fi inclusă în categoriainstituţiilor care oferă o educaţie de ca-litate. Devotamentul pedagogilor şi stră-duinţa elevilor sunt chezăşia succesului.Direcţia liceului depune toate eforturilepentru a fi receptivă la schimbările şicerinţele actuale. Produce în inimile dis-cipolilor săi „incizii” de cunoaştere şide spiritualitate, înnobilându-i şi îndem-nându-i mereu spre noi orizonturi.

Mihai BENDAS

Ansamblul liceului “Doina Codrului”

Bibliotecara Maria Dascăl prezintă o expoziţie de cărţi

Elevii clasei a XII-a la lecţia de biologie

Directoarea Zinovia StratulatÎnvăţătoarea Diana Tâmbur cu micuţii din clasa a II-a

S`mb=t=, 5 mai 2012

F=clia VOX LIBRI5

Pe parcursul activităţii di-dactice susţine atât cursuri prac-tice de analiză lingvostilistică,sintaxă, morfologie, semioticatextului, hermeneutica textului şiseminare la lexicologie, cât şiprelegeri la ciclul de licenţă –etica profesională, tipologia tex-tuală şi traducerea, istoria limbiifranceze, poetica comparată; laciclul de masterat – semiotica,hermeneutica, poetica, simbolo-gia. Începând cu anul 1988 efec-tuează stagii ştiinţifico-didacticeşi culturale, participând la mul-tiple congrese, simpozioane, co-locvii şi reuniuni internaţionaleîn Franţa, Germania, Italia, Ca-nada, Spania, Bulgaria, Rusia,România, Ucraina, REI Macedo-nia, Republica Moldova, inclu-siv în cadrul Comitetului Direc-toratului pentru Educaţie şi În-văţământ Superior de pe lângăConsiliul Europei.

Este coordonator şi iniţiatoral colocviilor ştiinţifice interna-ţionale în filologie din republi-că, inclusiv francofone, al elabo-rării şi publicării primelor Acteale colocviilor ştiinţifice interna-ţionale, al constituirii atelierelorştiinţifice tematice pentru stu-denţii de la licenţă, masterat şidoctorat, al primelor lansări decarte de la facultate. Invită per-sonalităţi francofone de pestehotare, decernându-le titlul ono-rific de Membru de Onoare alCatedrei.

În 2005 este ales, iar în 2011reales, prin vot unanim, şef alDepartamentului de Filologiefranceză a USM. Ulterior devi-ne reprezentant al MinisteruluiEducaţiei pentru Consiliul Euro-pei, membru al Consiliului Na-ţional pentru Curriculum de pelângă Ministerul Educaţiei,membru al Senatului USM,membru al seminarelor ştiinţifi-ce pentru susţinerea tezelor dedoctor şi doctor habilitat de laUSM şi ULIM, membru al Co-mitetelor ştiinţifice ale colocvii-lor internaţionale din REI Mace-donia, România şi RepublicaMoldova, membru al Consiliu-lui ştiinţific al Facultăţii de Limbişi Literaturi Străine a USM,

membru al Comitetului AlianţeiFranceze din Moldova, membrual Clubului de Afaceri France-Moldavie, expert al AgenţieiUniversitare a Francofoniei,membru al Comitetului de pilo-taj al Antenei AUF din Republi-ca Moldova, vicepreşedinte alAsociaţiei Profesorilor de Fran-ceză din Moldova, conceptor,coordonator naţional şi autor alCurricula de limbi străine şi alCurriculumului de franceză pen-tru clasele bilingve, formator deformatori de franceză la nivelnaţional şi internaţional.

În calitate de autor de ma-nuale şi suporturi didactice naţi-onale şi internaţionale, de stan-darde educaţionale naţionale, deprograme analitice şi ghiduripentru ciclurile şcolar şi univer-sitar, devine şi profesor invitatpentru cursuri de istorie a limbiifranceze sau/ şi poetică francezăla majoritatea departamentelorde filologie franceză din republi-că, susţine cursuri pe problemede curriculum şi evaluare euro-peană la Institutul de Ştiinţe aleEducaţiei al Academiei de Ştiin-ţe a Moldovei.

Iată ce spune despre oma-giat Anatol CIOBANU, mem-bru corespondent al AŞM, doc-tor habilitat, profesor univer-sitar, Universitatea de Stat dinMoldova:

„Domnul doctor conferen-ţiar Ion Guţu este un stimabilOm al Cetăţii, cu merite incon-testabile, legat cu trup şi sufletde neamul din care a provenit,refractar la totul ce se petrece înjur, sociabil, săritor la nevoie,gata să-i ajute prompt pe ceicare-i solicită intervenţia, con-ducându-se de principiul “bisdat, qui cito dat”(Syrus) – dădublu cel ce dă repede”.

În numeleCatedrei de Filologie

Franceză „Gr. Cincilei”,Facultatea de Limbi şi

Literaturi străine a USM,Victoria BELEI,

lector universitar,Cătălina BOTNARIUC,

asistent universitar

Universităţi dinRepublica Moldova

se regăsesc, al treilea anconsecutiv,

într-un Top mondial19 universităţi din Republica Moldova au fost incluse, şi în

acest an, în topul web a celor mai bune 20 000 de universităţi dinlume – Ranking Web of World University (RWWU).

Potrivit datelor din 2012, Academia de Studii Economice(ASEM) conduce lista universităţilor din Moldova, intrate în cla-sament, situându-se pe locul 2473. Aceasta este urmată de Uni-versitatea Tehnică a Moldovei (UTM) – poziţia 3194, Universita-tea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) – poziţia 4596,Universitatea de Stat din Moldova (USM) – poziţia 5356, Univer-sitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” (USMF)– poziţia 5734, Universitatea de Stat “A. Russo” din Bălţi (USB)– poziţia 6849, Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM)– poziţia 8476, Academia de Administrare Publică pe lângă Pre-şedintele RM – poziţia 8495.

Şase instituţii de învăţământ superior din Republica Moldovas-au regăsit în acelaşi clasament mondial al universităţilor şi anultrecut. Conform datelor din ianuarie 2011, USM a ocupat pozi-ţia 4344, fiind urmată de (ULIM) – 4398, (UTM) – 4420, (ASEM)– 4862, USMF “N.Testemiţanu”– 6802, Universitatea de Stat„A. Russo” din Bălţi – 9959.

Pentru prima dată, universităţile moldoveneşti au fost incluseîn Ranking Web of World University în 2010. UTM s-a situat atuncipe locul 3762, fiind urmată de ASEM – 5298, USM – 5314, USMF– 6119, ULIM – 6203, UASM – 6822.

Poziţia universităţilor din RM în topul RWWU, 2012

România se regăseşte, în acelaşi top, cu 112 universităţi. Peprimele poziţii se situează Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”– locul 538, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” – 618, Universi-tatea din Braşov – 687, Universitatea Politehnică din Bucureşti –738, Universitatea Babeş-Bolyai – 744.

Rusia este prezentă în top cu 657 de universităţi. Ca şi în aniiprecedenţi, pe primele poziţii se află Universitatea de Stat „M.Lomonosov” – 147, Universitatea de Stat din Tomsk – 465, Uni-versitatea de Stat din Sankt-Petersburg – 538, Universitatea deStat din Novosibirsk - 604, Institutul de Fizică şi Tehnologii dinMoscova - 701.

Şi 324 de universităţi din Ucraina au intrat în topul menţio-nat. Pe primele poziţii se regăsesc Universitatea Tehnică Naţiona-lă din Ucraina – locul 957, Universitatea Naţională Politehnicădin Lvov – 1248, Universitatea Pedagogică Naţională MP Dra-gomanova – 1747, Universitatea Naţională de Aviaţie – 1922,Universitatea Naţională „T. Şevcenko” din Kiev – 1934.

Pe primele zece locuri în acest clasament se află universităţidin SUA - Harvard University, Stanford University,University ofMichigan etc.

Ranking Web of World University este iniţiativa ConsiliulSuperior de Investigaţii Ştiinţifice (Consejo Superior de Investi-gaciones Científicas), care activează sub egida Ştiinţei şi Inovăriial Spaniei. Universităţile sunt clasate în baza mai multor criterii,inclusiv cercetarea ştiinţifică, conţinutul programelor de studii,accesul electronic la aceste materiale. Topul universităţilor Ran-king Web of World University este unicul, de acest fel, din lumeşi se publică din 2004, de două ori pe an.

IN MEMORIAM

Este regretabil cândcei mai buni oameni,

minţile luminatepărăsesc această

lume… Dar şi maigreu, şi mai dureros e

când îl pierzi pe celmai bun prieten.

Pentru mine, dl Arnăut a fost,după părinţi, al doilea pilon înviaţă. Mi-a fost ca un tată, ca unfrate. Cel mai bun prieten.

Era o persoană sufletistă, al-truistă, modestă, plină de înţelep-ciune. Nu-i plăcea fastul, nu-iplăceau banchetele – „tantara-mul”, cum le numea Domnia Sa.

Detesta răzbunarea, trădarea,şi cu atât mai mult îi displăceaminciuna.

Era loial, corect, blând, raţi-onal. Niciodată nu se apleca sprelucruri mărunte. Avea o gândirestrategică. Nu trăia cu prezentul,ci cu perspectiva, cu viitorul. Seaventura pe tărâmuri necunoscu-te, avea planuri, idei, proiectegrandioase. Era devotat munciide prorector, dar şi pasiunii sale– arheologia. Mai mult decât ar-heologia şi munca de prorector,însă, o iubea pe Alinuţa, aşa odezmierda el pe fiică-sa.

Studenţii aşteptau cu nerăb-dare vara să înceapă practica ar-heologică, săpăturile la Saharna,fiind răsplătiţi apoi cu aproape 10zile de odihnă la mare.

Tudor Arnăut nu ştia ce-iodihna. Însuşi acest cuvânt par-că-l incomoda. Muncă, muncă şidoar muncă.

Muncă la teza de doctor ha-bilitat, muncă la proiecte, obli-

Tudor ARNĂUT– părintele meu spiritual

gaţiunile de pedagog, de prorec-tor... Discutam permanent despremuncă.

Muncea fără preget, acumera în România, acum în Turcia,acum în Ucraina, în orice alt colţal lumii. Vroia să le reuşească petoate. A lansat atâtea proiecte,atâtea idei…

Cine ar fi crezut că nu va maiajunge să-şi vadă rodul muncii?

Avea o mare încredere în oa-meni. Şi ce avea pe suflet, nu as-cundea. Prefera adevărul durerosîn locul minciunii dulci. Era să-ritor la nevoie. Îl ajuta chiar şipe acel care i-a făcut un rău. Nuţinea ranchiună. „Lasă…”,aceasta-i era vorba dacă se ve-dea lovit pe la spate şi dacă totacea persoană revenea cu lacrimiîn ochi să-i ceară ajutorul.

Îi ajuta pe toţi.Dumnezeu să-l odihnească

în Împărăţia Sa. A fost un om deaur. Un om de care ţara noastră aavut şi are mare nevoie. Un omde omenie, cu un suflet a căruibunătate nu avea margini.

Elena VOROTNEAC

– revista copilăriei şi adolescenţei taleDRAGI PROFESORI,Doriţi ca tânăra generaţie – viitorul nostru – să devină

un factor important în prosperarea ţării? Dar pentru aceastae nevoie de cunoştinţe vaste şi de un larg orizont cultural. Înatingerea scopului dat, de un real folos este revista NOI pecare vă invităm s-o recomandaţi elevilor dumneavoastră.

De aceea Vă rugăm să contribuiţi în măsura posibilităţi-lor la abonarea elevilor la această publicaţie destinată raţiu-nii şi sufletului copiilor.

Ar fi bine ca în fiecare clasă să fie cel puţin un abona-ment la revista NOI.

Cu NOI viitorul este mai sigur şi mai frumos.

COSTUL UNUI ABONAMENTSEMIANUAL PENTRU 2012 – 60 DE LEI.

INDICE 31239

Revista

Odihnă pentru elevii din stângaNistrului şi din România

Trei sute de elevi din instituţiile de învăţământ din parteastângă a Nistrului şi din or. Bender, subordonate MinisteruluiEducaţiei, vor beneficia de bilete în tabere de odihnă oferitede minister. De asemenea, Ministerul Educaţiei va asigura alte100 de bilete pentru elevii din România, în baza Protocoluluide colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tinere-tului şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei dinRepublica Moldova, pentru anul de învăţământ 2010-2011.

Totodată, Ministerul Educaţiei va asigura instruirea res-ponsabililor pentru organizarea odihnei şi întremării sănătăţiicopiilor şi adolescenţilor în sezonul estival din direcţiile ge-nerale raionale/municipale de învăţământ, tineret şi sport. Încomun cu direcţiile de învăţământ, universităţile şi colegiilepedagogice, ministerul va asigura completarea taberelor deodihnă cu personal didactic calificat şi va monitoriza proce-sul educaţional. (Serviciul de presă al ME)

Ion Guţu s-a născut la 2 mai 1962 în satulFârlădeni, raionul Căuşeni (fostul judeţ Tighina),în familia agricultorilor Petru Guţu şi Anastasia

Guţu-Manza. După absolvirea şcolii medii,devine student la Facultatea de Limbi şi Litera-turi Străine a USM (1979), Departamentul de

Filologie franceză. Din 1992 este lector superior,iar după 2000 conferenţiar universitar. Teza dedoctor în filologie o susţine în 1999, păstrându-lîn calitate de conducător ştiinţific pe regretatul

Victor Banaru, şi are ca temă Cuvântul-simbol încadrul idiolectului poetic al romanticilor (VictorHugo şi Mihai Eminescu), urmată în 2002 de

monografia Semnul estetic şi dimensiunea nivelu-rilor sale de interpretare.

F=cliaS`mb=t=, 5 mai 2012

6SPARGEREA INER|IEI

În Liceul Teoretic „B.P.Has-deu” din Olăneşti, Ziua Ecologi-că a avut următorul program:

1. Concursul Posterelor cutema “Viitorul TERREI” (clase-le a V-a – a XII-a);

2. Concursul lucrărilor dindeşeuri (clasele a V-a – a XII-a);

3. Concursul Ecologic (jocintelectual, clasa a IX-a).

Subcompetenţe:- Formarea şi dezvoltarea la

elevi a capacităţilor integratoa-re a personalităţii contemporane,definită în contextul problemelorşi valorilor individuale, ale co-munităţii naţionale şi mondiale;

- Dezvoltarea culturii com-portamentale şi formarea abili-tăţilor de autorealizare perma-nentă şi continuă a propriei fi-inţe.

Obiective operaţionale:O1 - să decodifice mesajele

comunicării non-verbale;O2 - să aplice tehnici de dez-

voltare a potenţialului intelectual;O3 - să manifeste interes

pentru dezvoltarea potenţialu-lui uman.

Educa\ia ecologic= - Educa\ia sufletului

Scenariul activităţii:În sală sunt afişate posterele

elevilor, care reflectă tema “Vii-torul Terrei – problema mea, pro-blema ta, problemă a tuturor” şio expoziţie de lucrări din deşeuri.

Urmează Concursul Ecolo-gic, la care participă elevii cla-selor a IX-a.

Concursul se desfăşoară treirunde. După fiecare rundă, facemo pauză muzicală (cântec, dans,poezie, scenetă...).

Prima rundă1. Ştiinţa care studiază ra-

porturile existente între organis-me şi mediile de viaţă (ecolo-gie).

2. Denumirea veche a râu-rilor Nistru, Dunărea şi Prut (Ti-ras, Istra şi Parata).

3. Termenul „ecologie” afost folosit pentru prima dată desavantul... (E. Haeckel).

4. Descifrează anangramaROGVAIV? (Culorile curcubeu-lui - roşu, oranj, galben, albas-tru, verde, indigo, violet)

5. Ce înseamnă POP? (Po-luanţi organici persistenţi)

6. Cum se numeşte ultimulrefugiu pentru plante şi anima-le? (Cartea Roşie)

7. Proces de alterare a me-diului de viaţă a lucrurilor crea-te de om (Poluare).

8. Cum descifrăm DD?(Dezvoltare durabilă)

9. Dar ce este REN? (Re-ţeaua Ecologică Naţională)

10. Cea mai mare rezervaţieştiinţifică din Republica Moldo-va, înfiinţată în anul ..., este...(1971, Codru)

11. Cum se numeşte energiavântului? (energie eoliană)

12. Cărui savant filosof dinGrecia Antică îi aparţine cugeta-rea: „Apa este la fel ca şi rocilepeste care curge”? Explicaţi cumînţelegeţi acest dicton? (Aristotel)

Întrebare pentru specta-tori:

- Echilibrul ecologic în natu-ră este foarte vulnerabil, dar ex-trem de important pentru Terra.Oamenii afectează acest echilibru,distrugând covorul vegetal alscoarţei terestre, intoxicând mă-rile şi oceanele. Soarta fiinţelor vii

va fi în pericolcât timp noi, oa-menii, nu vomtrage învăţăminteşi nu vom mani-festa un profundrespect faţă deplaneta noastră. Aceasta este con-cluzia la care au ajuns savanţii a150 de ţări din lume, întruniţi în1992 pentru prima dată la Confe-rinţa de la Rio de Janeiro (Brazi-lia), numită... (Summitul Planetei).

Documentele adoptate laacest înalt for internaţional suntobligatorii pentru toate statele.

A doua rundă1. Sistem de observări, cer-

cetări, control şi supraveghereasupra calităţii mediului (Moni-toringul mediului).

2. Cum numim grupul ur-mătoarelor organisme vii: bubu-ruza, libelula, rândunica, cucul,piţigoiul ciocănitoarea, ariciul,liliacul ş.a. (duşmani naturali).

3. Monument ecologic dinRepublica Moldova, care deţinelocul 3 în Europa şi locul 7 înlume (Peştera „Emil Racoviţă”).

4. O plantă foarte răspândităpe teritoriul ţării noastre, care seutilizează în alimentaţie şi în in-dustrie. În Germania oamenii i-auridicat o statuie, iar în Belgiai-au dedicat un muzeu (cartoful,Muzeul Cartofului).

5. Există „trei R” ai deşeuri-lor. Care sunt ei? (Reducţia, Reu-tilizarea, Reciclarea)

6. Completează enunţul:„Sănătatea nu este totul, dar fărăsănătate... (totul este nimic) A.Schopenhauer.

A treia rundă1. Numiţi cele trei categorii

de specii din Cartea Roşie a Re-publicii Moldova:

CR - critic periclitate (se aflăîn pericol de dispariţie);

EN - periclitate (în pericol destingere);

VU - vulnerabile (care pot

trece în EN).2. Ale cărui scriitor român

sunt cuvintele: „De câte ori căl-căm pe Pământ, pământul ne să-rută tălpile. E fericit, că nu-l pă-răsim” (Lucian Blaga).

3. Ce este „Suta de Movile”?(rezervaţie peisagistică).

La sfârşit, câţiva elevi-jurna-lişti iau un interviu de la elevi şiprofesori pentru a scrie un arti-col în ziarul liceului despre im-presiile şi sentimentele pe carele-au avut în timpul desfăşurăriiconcursului.

Activitatea se încheie cu pre-mierea participanţilor.

Claudia CIOLPAN,profesor de geografie,

grad didactic întâi,Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu” ,

Olăneşti, Ştefan Vodă

Subcompetenţe:- Identificarea celor mai importante

valori pe care se bazează familia;- Argumentarea importanţei valori-

lor în viaţa de familie.

Obiective:Elevii vor fi capabili:O1 - să definească noţiunile „fami-

lie”, „valoare”;O2 - să elaboreze scara valorilor;O3 - să comenteze valorile unei fa-

milii moderne;O4 - să comenteze maxime la sub-

iectul respectiv.

Strategii didactice: scrierea liberă,scaunul fierbinte, arborele genealogic,scara valorilor, cinquin, realizarea pos-terelor, Graffiti.

Resurse: DEX, cartea de dirigen-ţie, clasa a VI-a, calculatorul, textul„Tatăl şi cei zece feciori” de A. Mitru,poezia „Rugă pentru părinţi”, piesa „Fa-milia mea”.

Demers didactic:EVOCAREAProfesorul: Elevi, în aceste timpuri

nestatornice, familia e mai importantădecât oricând. Pentru majoritatea din-tre noi ea este o oază de calm şi de echi-libru, unde ne alimentăm spiritul. Aşa-dar, ce este familia?

Elevii, utilizând tehnica „Scrierealiberă”, notează în caiete ce le vine înminte la moment despre familie.

REALIZAREA SENSULUIProfesorul le propune să defineas-

că noţiunile: familie, valoare, apoi lesugerează să compare propriile defini-ţii cu cele din DEX.

După ce anunţă subiectul lecţiei,profesorul le solicită elevilor să constru-iască arborele genealogic al familiei lorşi să-1 comenteze.

Elevii elaborează arborele genealo-gic. Cele mai reuşite sunt comentate înfaţa clasei.

Profesorul sugerează că părinţii sunt,de fapt, cel mai important element dinschema construită.

Un elev recită poezia „Rugă pentrupărinţi”.

(Proiect didactic la dirigenţie, clasa a VI-a)

Profesorul revine la arborele genea-logic şi întreabă elevii pe ce se ţine acestarbore?

Elevii menţionează că orice arboretrebuie udat la timp, curăţat, iar cel ge-nealogic trebuie „alimentat cu valori”.

Se nominalizează valorile: adevăr,onestitate, armonie, muncă, iubire, sti-mă, toleranţă, afecţiune, dar şi bani,casă, mijloc de transport.

Profesorul repartizează „petale”pe care elevii scriu cuvinte-valori careîncep cu o literă din cuvântul „fami-lie”. Dacă este vreo valoare importan-tă, care nu începe cu o literă din cu-vântul „familie”, atunci ea va fi tulpi-na florii, frunzele (de ex. sănătate,bani etc.)

Echipele creează „flori cu valori”.În centrul florii e scris cuvântul „fami-lie”. După aceasta, ei selectează cea maiimportantă valoare din cele nominali-zate şi o comentează, o analizează îngrup.

Câte un reprezentant din fiecareechipă, în faţa clasei, comentează ale-gerea grupului.

Profesorul repartizează textul „Ta-tăl şi cei zece feciori”, propunându-lediferite sarcini. Primul grup relateazăsuccint conţinutul textului, al doileagrup raportează textul la subiectul lec-ţiei, al treilea deduce ideea textului.

Profesorul solicită elevilor să-şiamintească proverbe, maxime desprefamilie, trei dintre ele sunt notate pe

postere. Fiecare elev scrie, timp de 1min., un scurt comentariu la subiectulde pe fiecare poster. Un reprezentantdin grup analizează comentariile co-legilor, menţionându-le pe cele maireuşite.

Elevii alcătuiesc texte poeticescurte despre familie.

Profesorul: E bine când în fami-lie domină armonia, toleranţa, dar, dinpăcate, nu întotdeauna e aşa. În viaţăne ciocnim cu o mulţime de situaţii dincare avem ce învăţa. Relataţi o întâm-plare din experienţa voastră de fami-lie care a avut un final moralizator.

Elevii povestesc diferite întâm-plări.

Profesorul îi invită pe elevii la oscurtă discuţie asupra motto-ului lec-ţiei: „Familia e Patria mică”.

Elevii găsesc tangenţe între fami-lie şi Patrie.

Pe final, răsună cântecul „Familiamea”

Elevii evaluează lecţia prin me-toda 3-2-1

Tema pentru acasă. Construiţisigla familiei, alcătuiţi un mini-eseu cutitlul „Am familie – sunt fericit”.

Elena CHETRUŞCA,profesoară de limbaşi literatură română,

grad didactic I,Liceul Teoretic

Măgdăceşti, Criuleni

Les manuels de français de tous lesniveaux scolaires proposent un appren-tissage du français a partir des situationsa objectifs fonctionnels, ancrées dans lecontexte de la vie quotidienne. Ces si-tuations sont écrites, mais elles peuventêtre enregistrer et invitent l’élevé a si-muler les dialogues, a s’impliquer, semettre dans la peau du personnage etc.Les élevas adapteront ainsi les rôles deces personnages dans des situations théâ-tralisées ou virtuelles, a partir desquel-les ils développeront réellement leurcompétence communicative. L’objectifde cette communication n’est pas le fran-çais mais l’étude du français et la vie réel-le. Les types de communication oralesont constitués par des dialogues, desjeux, de petits récits oraux... Dans lacommunication réelle de classe les ty-pologies textuelles sont surtout des mes-sages permettant des échanges rapides,des ordres, des consignes, des questions/réponses, des présentations etc.

La compréhension orale occupe uneplace importante parce que c’est par l’o-rale que l’élevé reçoit les nouvelles con-naissances et que l’on désire que lespoints de référence pour la mémoire so-ient plutôt oraux qu’écrits. Pour faciliterl’accès au sens on emploie diverses strat-égies:

· des supports visuels qui permettentde mieux comprendre le message;

· des explications préalables quiréduisent la quantité des mots inconnus;

· les ressources gestuelles du profes-seur;

· un entraînement permanent a lacompréhension globale, qui ne vise pasun accès complet au sens, mais qui lais-se la possibilité de lancer des hypothèsesen collaboration avec le professeur ou lescollègues;

· un choix des situations de commu-nication et de thème proches des jeunes;

· la prise en compte de la langue ma-ternelle, l’entrenement a la compréhen-sion des mots et des expressions trans-parentes et a la comparaison conscientede certaines catégories et structures syn-taxiques.

Les stratégies de la compréhensionde la langue écrite sont appelées plutôt ainciter les élèves a lire et à consulter desdocuments écrits et à argumenter leurcapacités de comprendre ce qu’il lisent.

On leur facilite par conséquent aumaximum l’accès à la langue écrite. Lesprocèdes sont les suivant:

· faire reconnaître l’oral dans l’écrit

en faisant lire et comprendre les dialogu-es et les textes travailles a l’oral;

· faire lire des textes qui réutilisent levocabulaire et les expressions connus;

· faire chercher des renseignementsdans des textes courts en guidant l’élèvepar des questions;

· faire lire et comprendre bien tous lesénonces des exercices, toutes les consig-nes et les conseils donnes;

· faire consulter des dictionnaires poury trouver des informations supplémentaires.

L’approche globale d’un documents’applique a tout type de document (dialo-gue, mini-conversation, entretien...). Il s’a-git, par un jeu de questions de faire en sorteque l’apprenant qui, après une premièreécoute, déclare toujours ,,n’avoir rien com-pris’’ s’aperçoive, qu’en fait, avec un peude méthode il possède déjà un bon nombred’éléments qui peuvent le mettre sur la voiedu sens. Ça pourra se faire de la manièresuivante: Qui parle à qui? Où? De quoi?Quand? Comment? Pourquoi faire?

- Lecture et compréhension du titre;- première écoute (livre ferme);- laisser les élèves assimiler en silence.Après l’écoute de chaque document

sonore on complétera la grille. A cette éta-pe le professeur devra encourager lesélèves à s’exprimer d’avantage en françaisdans cette phase de compréhension oralene pas corriger les fautes.

Pour obtenir une meilleure com-préhension des dialogues on pourra pas-ser au repérage des éléments linguistiqu-es connus:

,,Pouvez-vous citer une phrase ou uneexpression que vous avez retenue? ”; ,,Qu-els mots vous n’avez pas compris?”

- deuxième écoute (livre ouvert); - faire retrouver la situation sur l’i-

mage;- repérer et expliquer les mots nou-

veaux.Au niveau plus élevé on travaille avec

des documents authentiques, des textes lit-téraires et il est important d’appliquer lesétapes de la lecture.

En conclusion, on peut mentionner quel’analyse complexe du texte, les différen-tes méthodes appliquées en classe est unbon instrument de travail et d’acquisitiondes compétences communicatives qui as-surent une compréhension approfondie dufrançais.

Larisa CIOBANU,professeur de français,

degré didactique II,Lycée Théorique Răspopeni,

Şoldăneşti

Développement descompétences communicatives

LIMBA FRANCEZ+

S`mb=t=, 5 mai 2012

F=clia7

LABORATOR DE CREA|IE

Obiective:O1 - să reactualizeze obi-

ceiul străvechi al neamului româ-nesc de a se aduna la şezători iar-na şi la început de primăvară;

O2 - să cunoască semnificaţiasărbătorii Dragobetelui, zeu al ti-nereţii, deschizător al primăverii;

O3 - să educăm valorile sfin-te ale neamului român prin acti-vităţile de la şezători: cântec,dans, ghicitori, glume, jocuri dis-tractive etc.

În „Casa Mare” a Şcolii Pri-mare „Grigore Vieru” s-au adu-nat elevi ai claselor mai mari şimicuţii din clasa a III-a. Pentrua crea o atmosferă specifică şeză-torilor de la sate, sala a fost de-corată cu obiecte artizanale: pro-soape, broderii, covor moldove-nesc, ţoluri etc.

Desfăşurarea activităţii:Învăţătorul: Multe tradiţii şi

obiceiuri au dispărut în neguravremurilor, dar unele au fosttransmise de la o generaţie la alta.La şezători oamenii se adunau lacâte o casă şi, în timp ce torceaulână, ţeseau covoare, brodau, cro-şetau, tricotau, pentru a se înve-seli, ei rosteau ghicitori, zicale,proverbe, cântau, dansau. Să în-cercăm împreună să readucem laviaţă valorile neamului român.

(Pe fundalul unei doine liniş-tite, stăpânii casei fac ordine, aş-teaptă oaspeţii)

Baba: Of, păcatele mele,toată ziua mă-nvârt prin casă, darlucrul nu-l mai termin. Ia, să mai

Şezătoare literară

mătur puţin.Moşul: Lasă, Anică, nu mai

mătura atâta! Casa nemăturată -musafiri aşteaptă!

(Stăpânii aranjează masa şiapar copiii)

Primul elev: Bunică, am aduspâine şi sare să vă fie soare!

Al doilea elev: Iar eu amadus două cepe, să n-aveţi oiţesterpe!

Al treilea elev: Eu am aduspatru hrinci de brânză grasă săle pun chiar acum pe masă!

Al patrulea elev: Dar eu amadus cinci plăcinte cu mărar să-migăsesc un gospodar!

Al cincilea elev: Şi eu amadus cinci ouă de găină, să-migăsesc o gospodină!

Al şaselea elev: Eu am adusnouă căţei de usturoi, să ploaieşi pe la noi!

Al şaptelea elev: Eu am adusun călcâi de mămăligă rece, s-omâncăm cu mujdei şi peşte!

Al optulea elev: Eu am adusşapte mere, să ne păzească Dum-nezeu de rele!

Baba: Dă, Doamne, mulţu-mim!

(Baba împarte dulciuri, întimp ce copiii cântă şi încep sălucreze la şezătoare)

Cântecul “Mamă, inima mădoare”

Un elev: Tuşă Anică şi moşIon, am venit şi cu o suită depoezii, căci dorim să cunoaştemcât mai multe lucruri despreşezători (Copiii recită versuri

despre importanţa şezătorilor).Baba: Dragii mei, cine ştie

ce zi-i astăzi? Ce sărbătoreauoamenii în această zi pe vremuri?

Primul elev: Se zice că eZiua lui Dragobete, zeu al tine-reţii, dragostei şi deschizător deprimăvară!

Al doilea elev: Dragobetelee ziua când fetele şi băieţii maimari se îmbrăcau în haine de săr-bătoare şi se adunau la câte o casă,aşa ca noi astăzi. Apoi porneauprin păduri, lunci, căutând prime-le flori de primăvară. Fetele strân-geau în această zi flori pe care lepuneau la icoane, pentru a le păs-tra până la Sânziene, ca să le arun-ce pe apă curgătoare.

Învăţătoarea: Dacă se ni-merea să găsească şi fragi înflo-riţi, florile acestora erau adunateîn buchete. Ele se puneau maiapoi în scăldătoarea fetelor şi serosteau cuvintele (fetele se rotescspunând împreună): ,, Flori defragă/ Din luna lui faur/ La toatălumea să fiu dragă/Urâciunile săne despartă!”

Prima fată: Auziţi fetelor,cine prima îşi spală faţa şi capulcu apa topită din zăpada ce amstrâns-o azi dimineaţă va fi să-nătoasă tot anul !

A doua fată: Voi fi eu pri-ma, căci am venit prima la şeză-toare! (Se spală pe rând)

A treia fată:Ia şedeţi, colea pe ladă,Să ne apucăm de treabă,Iar când lucrul e în toi

Să cântăm, ca pe la noiFeciorii să vină roi.A patra fată:Şezătoarea ni-i din plinNumai feciorii nu vinCând vii, bade-n, şezătoare?C-aicea-s fete frumoaseNu te du la alte case!A cincea fată: Fetelor, hai să

învârtim mătura pe podea şi coa-da ei ne va arăta din ce parte vorveni flăcăii la şezătoare.

Jocul „Mătura”Băieţii: Mătuşă Anică! Moş

Ion! Sunteţi acasă?Baba: Acasă, acasă, cine-i

acolo?Primul băiat:Bună ziua, gazdă mare!Ne primiţi la şezătoare?Să cântăm, să chiuim,Cu toţi să ne veselim!Prima fată: Fetelor, hai mai

bine să luăm băieţii la joc, căcicea care juca cu ei în această ziva fi norocoasă tot anul!

Jocul „Măriţă - Măriţă”Baba (se adresează către

toţi): Mă uit la voi şi-mi saltă ini-ma de bucurie, se simte că primă-vara a intrat şi-n casa noastră. Sămai facem un lucru bun azi, săîntâlnim primăvara din plin! Careeste simbolul primăverii?

Primul elev: Simbolul pri-măverii este ghiocelul şi mărţişo-rul. Am să vă spun o legendă (po-vesteşte Legenda Mărţişorului).

Al doilea elev: Dar eu am săvă explic cum putem să confec-ţionăm un mărţişor.

Moşul: Anică, de toate potcopiii aceştia: şi să cânte, să re-cite, să lucreze, să danseze…

Dansul ,,Coasa”

Un elev:De cântat, am cântatDe lucrat, am lucratDacă gazda-i mulţumită,Masa poate fi servităAlt elev:Ca să nu trăim zădarnicPe acest pământGluma, cântecul şi jocul

Fie în veci oricând !Vreau frumos ca să trăiescŢara mea să mi-o iubesc!

Toţi:De nu cânţi frunză sau ramUiţi de ţară şi de neam!

Aurica CORNIŢEL,învăţătoare,

grad didactic I,Şcoala Primară

,,Grigore Vieru”oraşul Ştefan Vodă

În Republica Moldova au fost lua-te sub ocrotire 126 specii de planterare şi în curs de dispariţie, care suntînscrise în Cartea Roşie (angiosper-me - 81; gimnosperme - 1; pteridofite- 9; briofite -10; lichenofite-16; mi-cofite - 9). Cartea Roşie a fost adop-tată pentru prima oară în anul 1978.Până la adoptarea celei de a doua edi-ţii (în 2001), numărul plantelor vul-nerabile, periclitate şi critic periclita-te, înscrise în Cartea Roşie, a crescutde aproximativ 5 ori.

Totuşi, ne bucurăm de florile deprimăvară, chiar dacă numărul lor sca-de an de an. Odată cu primele raze plă-pânde de soare apar floricelele de pri-măvară – ghioceii. În Republica Mol-dova pot fi întâlnite câteva specii rarede ghiocei: ghiocel nival, ghiocel el-vez, ghiocel plicat, ghiocel bogat.

Pe malurile stâncoase ale râurilordin nordul Moldovei, în păduri şi tu-fişuri creşte popâlnicul. Acesta înflo-reşte spre sfârşitul lunii martie - înce-putul lui aprilie cu flori albastre şi treifrunzuliţe înguste. Ceva mai târziuapar florile de un galben aprins –montiţele, răspândite prin desişuri,dumbrăvi uscate. Apoi apar brându-şele, plante cu flori de un roz aprins.De obicei, ele cresc în crânguri, po-ieniţe luminoase.

Treptat priveliştea alb-roză este în-locuită cu covorul albăstrui de viorele.Aceste plante sunt mai răspândite la noiîn republică, însă culegerea lor abun-dentă, oricum, devine îngrijorătoare.

Gala florilor de primăvară va ficontinuată de dediţeii de culoare roz-violetă. Covorul pestriţ de brebeneiface tot mai fermecătoare primăvara,dar să nu uităm că şi brebeneii suntplante rare.

Irişii şi lopăţelele înfloresc pe laînceputul lunii aprilie prin Codrii

Moldovei. Mirosul îmbătător şi inflores-cenţele violete şi roze provoacă oame-nii să le culeagă pentru buchete, de ace-ea ele se întâlnesc tot mai rar.

Laleaua pestriţă apare în pădurile deluncă şi în Codri la sfârşitul lunii aprilie- începutul lunii mai. Florile de culoareroşie întunecată sunt foarte frumoase,asemănătoare cu clopoţelul. În aceeaşiperioadă a primăverii începe a înflorimălinul, răspândind un miros irezistibil.El se întâlneşte doar în comuna Răde-nii-Vechi şi oraşul Corneşti, Ungheni.Concomitent, în aceleaşi locuri înfloreş-te şi floarea-vântului, cu flori mari deculoare roz-pal.

Lăcrimioarele sunt plante gingaşe şifragile cu inflorescenţe albe. La o adie-re uşoară a vântului ai impresia că clo-poţeii vor începe să sune, emanând unparfum proaspăt, fin.

Ele pot fi întâlnite în păduri de fo-ioase, tufişuri, lunci. Preferă locurileumbroase şi umede. Înfloresc în lunamai, de aceea se mai numesc şi iarbaSfântului Gheorghe. Substanţele pe carele conţin pot fi folosite pentru tratareamaladiilor cardiace.

Gala florilor de primăvară va fi în-cheiată de bujorul cu petale purpurii, cese deschide în a doua jumătate a luniimai. Moldova este unicul loc din fostaUniune Sovietică unde se întâlnesc bu-jorii. Ei sunt răspândiţi în satele Bolţun,Lăpuşna şi Şişcani. Din păcate, cu fie-care an ei sunt tot mai rari.

Bucuraţi-vă de aceste flori-minune,admiraţi-le, iubiţi-le şi ocrotiţi-le! Nu lerupeţi...Gândiţi-vă că şi strănepoţiinoştri vor avea nevoie de aceste daruridivine! Nu lipsiţi pământul de aseme-nea frumuseţe!

Ludmila CERGUŢA,profesoară de biologie,grad didactic superior,

Colegiul Financiar Bancar

S+ NE CUNOA{TEM }NAINTA{II

Continuare din nr. precedent

În 1931 revine la Chişinău şi reia ac-tivitatea de profesor la Liceul ,,M.Emi-nescu”, predă ştiinţele naturale şi geogra-fia în clasele superioare (a V-a - a VII-a).În calitate de profesor, la 26.06.1933,susţine teza de doctor intitulată “Pleisto-cenul şi Paleoliticul pe teritoriul Nord-Vest al României. Depunerile geologice,flora, fauna şi industriile litice.” Teza afost prezentată Comisiei din cadrul Uni-versităţii din Bucureşti, care i-a conferittitlul de doctor în ştiinţe cu menţiunea“Foarte bine cu distincţie”.

În acelaşi an, la Washington şi-a des-făşurat lucrările Congresul Internaţionalde Geologie, unde a fost instituită Co-misia pentru România, al cărei membrua fost ales N. Moroşan, profesor la Li-ceul ,,M.Eminescu”, mai târziu şi direc-torul acestei instituţii. La toate congre-sele ulterioare a participat cu referateştiinţifice.

Fiind membru al Societăţii Geolo-gice din Franţa, reprezenta şi România.La Congresul Internaţional de Antropo-logie şi Arheologie Preistorică din 1935,Nicolae Moroşan a fost ales în BiroulŞtiinţific al Institutului Internaţional deAntropologie din Paris.

A rămas în memoria elevilor săi caun dascăl care la cursurile sale demon-stra rostul cunoştinţelor teoretice şi uti-lizarea lor practică.

Paralel cu activitatea didactică, Mo-roşan se angajează pe post de prepara-tor la Muzeul de Istorie Naturală, ulte-

rior fiind director a aceste instituţii.Efectuează săpături arheologice în pe-rimetrul oraşului, cercetări în domeniulaprovizionării cu apă potabilă a oraşu-lui Chişinău, descrie rolul pe care îl areizvorul Mazarache, care îşi revarsă ape-le prin 4 guri.

Studiind straturile geologice a ajunsla concluzia că apa de calitate este înfântânile adâncimea cărora depăşea 50-74 m. Rezultatele cercetărilor erau re-flectate integral în reviste ştiinţifice şiîn Buletinul Institutului Social Român,filiala Basarabia, director al căruia laînceput a fost Pan Halippa, mai târziuPetre Ştefănucă.

Dar cariera renumitului om de ştiinţăşi cultură a fost întreruptă la 28 iunie1940, când Basarabia a fost anexată deURSS, dar a preferat să rămână cu po-porul său. În iunie 1940 N.Moroşan afost numit în post de director al Muzeu-lui Central al Ţinutului Natal, copia or-dinului de numire o purta permanent cusine, dar aceasta i-a fost sechestrată întimpul arestării de mai târziu. După fon-darea Institutului Pedagogic din Chişi-nău, N.Moroşan activează ca profesorla facultatea de geografie, unde a şi cre-at un laborator de cristalogie şi minera-logie. Ca pedagog şi om de ştiinţă îşipropune serviciile sale pentru traduce-rea manualelor din limba rusă, dar, spreregret, nu au fost acceptate.

Ca director al Muzeului, a cerut dela colaboratorii săi să fie nu doar funcţi-onari-cinovnici, ci creatori ai acesteiinstituţii cultural-educative de prestigiu.Toţi colaboratorii au fost obligaţi să cu-noască limba băştinaşilor, iar cei care nuo cunoşteau erau îndemnaţi să purcea-dă la studierea şi însuşirea ei. La ani-versarea unui an de la instaurarea pute-rii sovietice în Basarabia, lui N.Moro-şan i s-a cerut să participe la o emisiuneradiofonică în cadrul căreia să menţio-neze realizările obţinute sub noul regim.Dar Domnia Sa a refuzat.

* * *La 15 iulie 1941, la ora 4 diminea-

ţa, N. Moroşan a fost arestat la domici-

liu de colaboratorii NKVD-ului şi dusla Tiraspol, unde a fost încarcerat într-ocelulă, apoi îmbarcat într-un tren cudestinaţia Novosibirsk, îmbrăcat înhainele de vară din ziua arestării. Timpde jumătate de an a fost interogat decâteva grupe de anchetatori, care, înfinal, l-au declarat nevinovat. Ulteriori-a fost oferit şi un loc de muncă înInstitutul Industrial din Tomsk, el fi-ind supravegheat permanent de orga-nele NKVD. Când administraţia insti-tutului a descoperit potenţialul său in-telectual şi ştiinţific, dr. N. Moroşaneste angajat ca profesor de Geologieistorică, susţine prelegeri în domeniulgeologiei cuaternare. Paralel cu mun-ca didactică, a participat la cercetărilespaţiului dintre râurile siberiene Ca-tun şi Irtâş din Altai. A lucrat asupratezei privind resursele petroliere dinSiberia de Vest, pe care a finalizat-ocu succes.

În lunile ianuarie-februarie 1944,N. Moroşan s-a aflat la Moscova, deunde a încercat să obţină o întrevede-re cu ambasadorul Angliei. L-au sfă-tuit că ar fi mai bine să nu apară laambasadă, dar totuşi a apărut. S-a pre-zentat român, fost profesor de geolo-gie la Universitatea din Chişinău, poetşi membru al Academiei Române –varianta locală a Academiei franceze.A rugat ambasadorul să încerce a tri-mite un mesaj Academiei Române...cum că el nu şi-a trădat ţara nici cubună ştiinţă, nici involuntar. Chiar înaceeaşi zi, la 2 februarie 1944, N.Mo-roşan şi-a pierdut viaţa în împrejurărinecunoscute.

Textul integral al acestei convor-biri de la ambasadă a fost găsit în ar-hivele din Anglia de către un cercetă-tor român, care l-a tradus şi l-a datpublicităţii încă în 1981. Aceasta esoarta tragică a unui savant, a uneipersonalităţi militante din istoria Ba-sarabiei.

Maria TETIUHIN,muzeograf,

Muzeul Pedagogic Republican

F=cliaS`mb=t=, 5 mai 2012

8

}nregistrat prin hot=r]rea Camerei}nregistr=ri de Stat cu nr.10205262 din17.07.1995. Fondator: echipa de crea\ie.Tiraj lunar - 27000 ex. Comanda: 1358

Opiniile exprimate ]n “F=clia” nu reflect= neap=rat punctul de vedere al s=pt=m`nalului. De asemenea, redac\ia nu poart= r=spundere pentru con\inutul textelor publicitare. Manuscrisele nu serecenzeaz= [i nu se restituie. Expedia\i materialele, pe c`t e posibil, prin po[ta electronic= a redac\iei. Distribuit prin: }S Po[ta Moldovei; SA Moldpresa; SRL “Pressinform Curier”; Agen\ia Edi\ii Periodice.

Redactor-[ef Tudor RUSU: tel. 23-37-91. Anticamera: tel. 23-42-24. Corespondent special Victoria POPOVICI: tel. 23-42-24Secretar responsabil Adrian RUSU: tel. 23-41-24. Marketing Tatiana GRI|ENCO. Comentatori Elena VOROTNEAC, Valentina STOICA: tel. 23-40-17.

Stilizator Olga GALAMAGA: tel. 23-40-17. Contabilitate: tel. 23-42-24. E-mail: faclia@moldnet.md, ziarul_faclia@yahoo.comAdresa redac\iei: MD 2012, Chi[in=u, str. Pu[kin 22. Indice de abonament “Po[ta Moldovei” - 21280. Tip=rit la tipografia - PRAG-3.

DIVERTIS

– Dle Dumitru Păsat, lacomemorarea a 130 de ani de lamoartea lui Vasile Conta, ce aţiputea spune despre meriteleacestui reprezentant de seamă alfilosofiei şi culturii româneşti ladezvoltarea educaţiei?

– Mai întâi, aş vrea să rea-mintesc cititorilor că, deşi a avut oviaţă scurtă şi s-a stins la doar 37de ani, marele gânditor ne-a lăsato bogată moştenire spirituală delucrări filosofice şi ştiinţifice: Teo-ria fatalismului, Teoria ondulaţi-unii universale, Introducere în me-tafizică, Originea speciilor, Baze-le metafizicii, Întâile principii carealcătuiesc lumea ş.a., dar şi inte-resante idei asupra educaţiei.

El a predat la prestigioasa uni-versitate ieşeană, acolo şi-a dat sea-ma, faţă de mulţi alţi cărturari, căeste total neînţelept să se pună sem-nul egalităţii între virtuţile educato-rului şi cele ale savantului. „A edu-ca este mai greu decât a studia: deaceea sunt mai puţini educatori înmulţimea de învăţaţi”, aprecia el.

– “Făclia” a subliniat şi ea,în repetate rânduri, această rea-litate.

– E o cugetare a lui VasileConta care reactualizează adevă-rul că nu orice savant poate fi unbun educator, şi viceversa. Sub-iectul e tratat în diverse editorialeşi articole ale dlui Tudor Rusu,precum şi de alţi autori de seamăai „Făcliei”.

V. Conta se întreba: „Când în-văţătorii vor fi pregătiţi astfel, în-cât cu lumina cugetării lor să înţe-leagă nu numai ştiinţa, ci chiar su-fletul tânărului vlăstar?” DomniaSa considera, pe bună dreptate, căo mare responsabilitate pentru în-făptuirea actului educativ îl poartănu numai educatorii-specialişti, cişi alţi factori umani, criteriu ce-l de-termină să remarce, întru exempli-ficare, însemnătatea părinţilor, înspecial a mamelor, în modelareaprofilului spiritual al odraslelor.

– În viziunea lui VasileConta, educaţia trebuie să aibă unvariat şi bogat conţinut educativşi aplicativ. Credeţi că ea încă nuare un asemenea conţinut?

– Educaţia trebuie să fie,mai întâi, morală, estetică, ştiinţi-fică etc. „Morala, afirma Conta,nu poate fi decât o igienă socială,

al cărei scop constă în a purificaatmosfera îmbâcsită de vicii şi pre-judecăţile unei societăţi. Aceiacare au făcut acest lucru să fie si-guri că niciodată nu vor fi bolnavisufleteşte, căci, după cum o igie-nă bine înţeleasă opreşte flagelulunei boli, astfel şi o morală apli-cată cu tact împiedică surparea so-cietăţii.”

Cugetătorul reliefează rolul di-verselor concepte şi valori morale:spiritul de dreptate, fraternitatea,altruismul ş.a., criticând, evident,anumite vicii şi moravuri, opteazăpentru statornicirea în societate aunor raporturi interumane echita-bile, îndeosebi a înţelegerii rostu-lui unui echilibru armonios dintregeneraţii: „Fericirea unei societăţidepinde de armonia celor trei ele-mente ce o compun: tinerii care ducstindardul entuziasmului; bărbaţii– pe cel al înţelepciunii; bătrânii –zdrenţele sfinte ale experienţei”.

– Pe Vasile Conta l-a preo-cupat mult educaţia estetică, artaîn general, şi rolul lor în dezvol-tarea societăţii. Ce idei valoroa-se a promovat?

– Acestea sunt multiple şi in-teresante. El cerea ca literatura,muzica, pictura, sculptura să fierealiste, să exercite influenţe po-zitive, să descrie tipuri. El eraadept al concepţiei materialist-ştiinţifice despre lume, îşi doreaca ea să fie pusă la baza conţinu-tului unui proiect de lege asuprainstrucţiunii publice, pe care l-aelaborat şi redactat în calitate deministru al Cultelor şi Instrucţiu-nii Publice (1880-1881). Contademonstra că vechea lege păcătu-ia sub mai multe aspecte. Astfel,de exemplu, „învăţătorii conştiin-cioşi erau şi nedreptăţiţi, şi des-curajaţi, văzând că învăţătorii ne-conştiincioşi în îndeplinirea dato-riilor se bucură şi dânşii de ace-leaşi favoruri ale legii fără a înde-plini aceleaşi sarcini”.

Şi, fiindcă la ora actuală seduc discuţii aprinse în jurul insti-tuţiilor secundare profesionale,din multiplele idei valoroase cu-prinse în Proiect amintim, din lip-să de spaţiu, doar una: crearea deşcoli cu caracter tehnic, adică pro-fesional, de natură să asigure pen-tru tot românul „câştigarea uneiprofesiuni, care să poată lupta peterenul economic”.

COMEMOR+RI

Victoria POPOVICI într-un dialogcu scriitorul Dumitru PĂSAT

– Care este atitudinea luiConta faţă de relaţia dintreprocesul instructiv-educativ şivaloarea rezultatelor sale?

– În opinia lui, când spiritulunui om produce mai puţin de-cât a fost cultivat, avem de a facecu o mediocritate. Dacă spiritul,printr-un minimum de cultură, dăun maximum de producere, negăsim în faţa unui talent. Dacăacest maximum întrece orice li-mită, putem să ne închinăm înfaţa sa, căci e un geniu.

– Despre el se spunea că-iun “ieşean-basarabean...”

– Aceasta pentru că, deşinăscut la Gindăoani, judeţulNeamţ, liceanul Conta, dupăMinar, ar fi văzut lumina zileila Cahul, petrecându-şi vacan-ţele anilor 1865-1869 în capita-la sudică, unde tatăl său, Grigo-re Conta, descendent al unei fa-milii cu o lungă tradiţie clerica-lă, era protoiereu. Vasile Contava elabora şi o culegere de poe-zii populare culese de pe melea-guri cahulene, intitulată Cânte-ce basarabene, pe care o vatransmite spre lectură şi lui Mi-hai Eminescu, aflat la studii înViena. Autorul va primi urmă-torul răspuns: „Mi-ai trimis,domnule Conta, un prieten sin-cer ca să mă iau în ceasuri lungişi plictisitoare. Au fost o revela-ţie pentru mine Cântecele basa-rabene. Multe seamănă cu celedin Moldova de Sus. Ah!, cumaş dori să văd această parte în-străinată...”

Vasile Conta a fost un aprigsusţinător şi apărător al Basara-biei. După războiul din 1877, deexemplu, marele gânditor apa-re cu trei articole ce au avut unmare ecou: Basarabia, ChestiaOrientului, Viitorul Românieipregătit de domnii Brătianu şiKogălniceanu, acesta fiind re-produs în mai toate ziarele ro-mâneşti ale vremii.

Toţi basarabenii trebuie săştie că Vasile Conta a fost şi ră-mâne unul dintre cei mai de sea-mă cărturari şi gânditori, marepatriot al ţării şi neamului româ-nesc de pretutindeni. Scrierilelui au determinat o afirmare si-gură a gândirii filosofice româ-neşti nu numai în plan naţional,ci şi european.

IN MEMORIAMÎntr-un necrolog oficial pri-

mit la redacţie e apreciată viaţapersonalităţii marcante, BorisMelnic, Rector al rectorilorUniversităţii de Stat din Moldo-va, academician, doctor habilitatîn biologie, profesor universitar –Omul mai mult decât Om, maimult decât savant, mai mult de-cât pedagog, mai mult decât cer-cetător – Omul cu Majusculă…

„Purtând dulcea povară abunătăţii”, dar şi a responsabili-tăţii sociale enorme în diverseposturi de conducere pe scara ie-rarhică: decan (1960); prorectorpentru activitatea didactică(1964); prorector pentru activita-tea ştiinţifică (1967); rector al USM (1974); preşedinte al Comi-siei Superioare de Atestare a cadrelor didactico-ştiinţifice (1992-2002); director al Consiliului Consultativ de Expertiză al AŞM(din 2005), în lungul drum al căutării de sine şi al descoperirilors-a manifestat ca ilustru savant în domeniul fiziologiei omului.

Despre el au fost scrise mii de cuvinte, dar ele nu pot exprimaîn suficientă măsură splendoarea unui zbucium viabil Per asperaad astra, cuprins într-o viaţă de titan al învăţământului şi ştiinţeiuniversitare prin care s-a perindat un univers uman inepuizabil.Aşa va rămâne: RECTOR EMERIT al Universităţii de Stat dinMoldova, dar şi o mândrie nu numai a Universităţii de Stat dinMoldova, nu numai a comunităţii ştiinţifice, ci a întregii ţări.

Exprimăm sincere condoleanţe îndureratei familii, prietenilor,tuturor acelor care l-au cunoscut şi l-au apreciat la justa valoare.

SEMNEAZĂ:Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova,Marian Lupu, preşedintele Parlamentului Republicii MoldovaVlad Filat, prim-ministruMihai Moldovanu, viceprim-ministruChiril Lucinschi, preşedintele Comisiei cultură, educaţie, cerce-

tare, tineret, sport şi mass-mediaDorin Chirtoacă, primar General al municipiului ChişinăuMircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, ex-preşedinţii RMMihail Şleahtiţchi, Ministru al EducaţieiGheorghe Duca, preşedinte al AŞMGheorghe Ciocanu, rectorul Universităţii de Stat din MoldovaTeodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞMMaria Şlapac, vicepreşedinte al AŞMIon Tighineanu, vicepreşedinte al AŞMIon Guceac, secretar ştiinţific general al AŞMIon Ababii, Ion Bostan, Grigore Belostecinic, Gheorghe Cimpo-

ieş, Nicolae Chicuş, Andrei Popa, Gheorghe Popa - rectori

Personalităţi, savanţi, oameni decultură, studenţi au venit zilele tre-cute să-şi ia rămas bun de la regre-tatul academician Boris MELNIC.

“E trist în Academie şi în universi-tăţi, pentru că ne-a părăsit un Om cumultă cumsecădenie. E un exemplu decomportament, de cunoaştere, de orga-nizare”, a menţionat în cuvântul său deadio preşedintele AŞM, acad. Gheor-ghe Duca, pentru care, timp de patrudecenii, acad. Boris Melnic a fost unbun coleg şi un mare prieten. Expri-mând tristeţea prea mare şi prea multăa comunităţii ştiinţifice pentru aceastăirecuperabilă pierdere, preşedinteleAŞM a profilat personalitatea comple-xă a regretatului academician, subli-niind vocaţia unui iscusit pedagog,unui distins savant, unui exponent alculturii naţionale, fără a eclipsa calită-ţile morale şi nobile ale Omului cu su-flet mare, Boris Melnic - înţelepciunea,verticalitatea, echilibrul, dragostea deoameni. „Acum când suntem într-o vâl-toare şi de permanente schimbări, avemnevoie de experienţa acad. Boris Mel-nic”, a menţionat preşedintele AŞM,subliniind că, timp de 18 ani, perioadădeloc uşoară, când se afla la timonaUniversităţii de Stat, Boris Melnic apromovat consecvent valorile naţiona-le, moldovenii fiind trimişi la învăţă-tură pentru a organiza şcoli ştiinţifice,a ridica prestigiul şi imaginea USM.„Pentru aceasta îi mulţumesc şi mă în-chin”, a spus îndurerat acad. GheorgheDuca.

* * *Sincere condoleanţe tuturor celor

care l-au cunoscut şi l-au apreciat peacad. Boris Melnic a exprimat dr. hab.Aurelia Crivoi, şef al Catedrei biolo-gie umană, unul din cei 34 de discipoliai regretatului academician.

* * *„A plecat un om al omeniei, o per-

sonalitate, un academician, un rector,pe care comunitatea universitară l-adesemnat, pe bună dreptate, rector alrectorilor USM”, avea să remarceprof. Gheorghe Ciocanu, rector alUSM. Împărtăşind tristeţea şi durereacelor prezenţi la mitingul de adio,rectorul a subliniat că universitateaapreciază înalt contribuţia şi meritelepersonale ale regretatului academicianîn dezvoltarea instituţiei, drept măr-turie fiind faptul că acad. Boris Mel-nic este „primul şi unicul Rector Eme-rit al USM”.

* * *„Acad. Boris Melnic face parte din

prima generaţie de intelectuali ai Re-publicii Moldova”, a menţionat acad.Gheorghe Rusnac, pentru care rezulta-tele muncii celor 18 ani petrecuţi derectorul Boris Melnic la cârma Univer-sităţii de Stat din Moldova au rămasca o crestomaţie, ca o carte de căpătâipentru el, cel care a venit mai târziu înfruntea instituţiei, preluând moştenireauniversitară.

* * *Deşi acad. Boris Melnic şi-a des-

făşurat activitatea preponderent la Chi-şinău, el niciodată n-a uitat de baştină,de satul în care s-a născut. A avut în-totdeauna grijă de consăteni şi îi vizitapermanent. În acele clipe, când vorbeadoar sufletul, când plângea universita-tea, plângea şi satul academicianuluiBoris Melnic. O mărturie a recunoştin-ţei faţă de regretatul academician, a ex-primat, în numele consătenilor, AnaBondarenco, profesor universitar laUSM. „Petrecem pe ultimul drum opersonalitate marcantă a ştiinţei naţio-nale. Satul se identifică cu numeleDumneavoastră”, a spus printre lacrimiAna Bondarenco. Drept mărturie a con-sideraţiunii pe care o are satul pentruacademician, aici a fost fondat MuzeulOmului Boris Melnic.

Şi pentru că a trăit în lumină, toţis-au rugat la Bunul Dumnezeu să-i dealumină şi acolo sus, în lumea celor sfin-te. (Centrul Media al AŞM)

Rectoratul Universităţii de Stat din Moldova, întreaga comu-nitate academică sunt alături de îndurerata familie Melnic, de rude,prieteni şi exprimă profunde condoleanţe tuturor celor care l-aucunoscut pe Boris Melnic. El a iubit viaţa precum o poate iubi doarun suflet larg, lăsând în urmă un patrimoniu – LUMINA ZILE-LOR DE MÂINE – prin prisma celor cca 500 de lucrări, inclusivmanuale, monografii, recunoscute departe de hotarele ţării.

Împătimit al umanismului, s-a manifestat prolific ca un cer-cetător erudit, pedagog excelent, savant desăvârşit, cucerindglobul ştiinţei prin cei peste 34 de discipoli – doctori/ doctorihabilitaţi, care-i duc faima în lumea întreagă.

Cărţile Sale sunt un monument distinct şi vor bucura vii-toarele generaţii la fel ca pe contemporanii săi. Astfel de oa-meni nu pot fi în trecut, ei rămân mereu în prezent.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Colectivul Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”exprimă sincere condoleanţe familiei, rudelor şi prietenilor înlegătură cu trecerea la cele veşnice a omului de ştiinţă, acade-micianului Boris Melnic, absolvent al instituţiei noastre.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Academicianul Boris MELNIC va rămâne în istoria ştiin-ţei universale şi în memoria celor care l-au cunoscut. Domnulsă-l odihnească în Împărăţia Cerurilor.În numele membrilor Societăţii Ştiinţifice “Omul şi Universul”, al

Consiliului Executiv şi Colegiului de redacţie al revistei “Univers Om”, Alexandru ROŞCA, academician, vicepreşedinte,

Trifan MIROLIUBOV, profesor, Galina FURDUI, redactor

Academicianul Boris Melnic a fost omul model de ştiinţă. Opagină strălucită a înscris savantul în istoria Comisiei Superi-oare de Atestare a RM (fondată în 1992), pe care a condus-o şidezvoltat-o timp de un deceniu.

În ultimii ani academicianul Boris Melnic a fost director alConsiliului Consultativ de Expertiză al AŞM, concomitent găsin-du-şi refugiul sufletesc în laboratorul de homologie din cadrulSocietăţii Ştiinţifice „Omul şi Universul”, pe care a creat-o în 1999.

Sincere condoleanţe familiei îndurerate, rudelor, tuturorcelor care astăzi deplâng moartea unui valoros om de ştiinţă.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Facultatea de Biologie şi Pedologie, Catedra de biologie uma-nă şi animală sunt profund îndurerate de trecerea în eternitate arectorului rectorilor Universităţii de Stat din Moldova, academi-cian, profesor universitar Boris Melnic şi exprimă familiei, rudelor,prietenilor sincere condoleanţe şi sentimente de compasiune.

Dumnezeu să-l aşeze de-a dreapta Sa.

În aceste clipe de grea încercare, prietenii sunt alături ’i exprimă profunde condoleane dom-nului Petru Antoci, ex-prorector al Universităii de Stat din Moldova, în legătură cu trecerea înlumea celor drepţi a soiei Claudia.

Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Şef de catedră (dr.; dr. hab.) la Catedra de:Filologie francezăSlavisticăEconomie şi managementConferenţiar universitar la Catedra de:Literatura română şi universală - 1Limba română - 2Lector superior universitar la Catedra de:Literatura română şi universală - 1Drept public - 1Informatică aplicată şi tehnologii informaţionale - 2

Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţianunţă concurs pentru suplinirea posturilor vacante:

Lector universitar la Catedra de:Finanţe şi contabilitate - 2Slavistică - 1Psihologie şi asistenţă socială - 1Ştiinţe ale naturii şi agroecologie - 1Informatică aplicată şi tehnologii informaţionale - 1Filologie germană - 1Termenul concursului – o lună din ziua pu-

blicării avizuluiAdresa noastră: mun. Bălţi, str. Puşkin 38,

tel.: (231)5-24-30; 5-23-44