Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Tragedie la Ungheni. În Prut s-a înecat o fetiţă O copilă de 9 ani din satul Sculeni, raionul Ungheni a fost luată de apele Prutului în timpul scăldatului. Tragedia a avut loc sîmbătă, 7 iulie. Potrivit Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, fetiţa a mers de una singură la scăldat şi nu s-a mai întors.

Citiţi în numărul curentFlacăra veşnic vie de la Petreşti. O familie prepară bucate la eaIar flacăra arde deja neîntrerupt, decenii la rînd. Doar vînturile mari şi ploile puternice o pot stinge. Dar nu-i bai. Gospodarul o reaprinde. De mai bine de 30 de ani, gospodina casei, Ileana, prepară aici bucate.

Vezi pag. 2

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!Cine a oprit ploaia şi provoacă seceta? Este o întrebare foarte actuală. Răspunsul îl veţi găsi în numărul următor. Îl vor da specialiştii în domeniu. Din surse sigure şi avizate!

Oamenii spun că trebuie să se trezeascăcu noaptea în cap pentru a putea să-și facărezerve de apă. În caz contrar, nu mai apucăsă scoată o căldare cu apă cristalină.

Autoritățile caută soluții. De exemplu, laMănoilești, raionul Ungheni, primarul Gri -go re Popa a dispus să se toarne în cîteva fîn -tîni secate, o dată la trei zile, cîte o cister năde cinci tone cu apă adusă de la un izor dinapropiere. „Deocamdată ne descurcăm şitrăim cu speranța că numărul fîntînilor se-cate nu se va mări”, face o remarcă dînsul.

Lumea e îngrijorată peste tot. Apa pota -bi lă e la mare căutare. Chiar și în satele un -de sînt apeducte, oamenii sînt avertizați săfolosească apa din robinete doar în scopuristrict potabile. Cel puțin, aşa ne-a informatprimarul de Ciutești, Nisporeni, Iurie Sta-mati. „Noi întrerupem furnizarea apei petimp de noapte, ca să se acumuleze în rezer -voare. Ziua o distribuim după un anumit gra -fic, astfel ca să ajungă la fiecare gospodă rie”,a declarat dînsul pentru ”Expresul”, accen-tuînd, totodată, că se mai găseşte cîte unulmai şmecher, ca peste tot de altfel, care-şi

udă din abundenţă – cu apă potabilă! – gră -dinile, în timp ce alţii nu au apă măcar debăut. „Așa este moldoveanul nostru”, aconcluzionat primarul.

Și, dacă oamenii de rînd bat alarma, pen-tru că a scăzut cantitatea de apă în fîntîni,specialiștii centrelor de sănătate publică dinUngheni și Nisporeni spun într-un glas căși calitatea acesteia lasă de dorit. „Ultimeleinvestigații de laborator ne-au arătat că în cir -ca 300 de fîntîni publice din raionul Ungheniavem o situație foarte proastă în ceea cepriveşte calitatea apei. Cantitatea nitrațilorși sărurilor din apă este de aproape cinci orimai mare decît norma”, a spus Serghei Ma -lenda, medic igienist la Centrul sănătatepublică Ungheni. Aceasta înseamnă că în

majoritatea fîntînilor apa este amară și să -ra tă. Nici la Nisporeni indicii bactereologiciși sanitaro-chimici ai apei din fîntîni nu sîntmai buni. Cu toate acestea, potrivit șefuluiCentrului de sănătate publică Nisporeni, IonCibotaru, gustul, culoarea, mirosul și tur-biditatea apei din aproximativ 200 de fîntînipublice investigate recent sînt în normă.

Specialiștii sfătuiesc populația nu doarsă economisească apa potabilă, ci și să seim plice activ la păstrarea și curățarea surse -lor de apă potabilă. Doar aşa vor fi minima -lizate riscurile de infectare în masă a consu -matorilor de apă cu diferite bacterii ce sepot dezvolta în condițiile de caniculă.

În raionul Ungheni sînt peste 5000 de fîn-tîni publice, iar la Nisporeni – peste 1790.

Schimbarea la faţă a drumurilor din raionul Nisporeni a început

Drumul ce leagă satul Milești de Nisporeni a devenit de nere-cunoscut. În sfîrșit, după ani şi ani, conducătorii auto au simțit ceînseamnă să ai plăcerea de a șofa. A dispărut şi frica de a nu pierdedin mers vreo piesă de la automobil, căci nenumăratele gropi aurămas în trecut.

Doar cu opt luni în urmă, un fost nisporenean se plîngea destarea deplorabilă a acestui traseu. „Încercați să mergeți pe drumulce leagă satul Milești de Nisporeni. Dezastru. Pe unele porțiuniviteza medie este de 5-10 km/oră”, scria Gheorghe Bobeica, acumdomiciliat la Strasbourg. Acum, mileștenii spun că pot dezvoltape aici o viteză de 90-100 kilometri pe oră. Potrivit lor, de cînddrumul a fost reparat, cei 23 de kilometri pot fi parcurşi în doar15-20 de minute.

Reparația traseului Nisporeni-Păruceni-Milești a demarat înnoiembrie 2011 şi s-a încheiat în iunie 2012. Potrivit lui FeodorVasilachii, director-manager al SA ”Drumuri-Nisporeni”, costultotal al lucrărilor a fost de 14 milioane de lei, bani alocaţi din Fon-dul rutier al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Dru-murilor. „A fost o reparație capitală a carosabilului”, a specificatșeful drumarilor din Nisporeni, după care a continuat: „Pînă lafinele anului curent, se mai prevede executarea unor lucrări dereparație curentă pe mai multe drumuri locale din raion”. Tot dinbanii Fondului național rutier s-au efectuat deja 60 la sută dinlucrările de reparație a drumului ce duce pînă la hotarul dintreraioanele Nisporeni şi Ungheni, în direcția satului Pîrlița. Alte 850de mii de lei sînt planificate, susţine Fiodor Vasilachii, din resurseleFondului rutier al Consiliului raional Nisporeni pentru a reabilitadrumurile de acces spree satele Bursuc, Boldurești, Brătuleni, pre-cum și un sector de drum ce leagă satele Mărinici și Șișcani.

Un sfîrşit de săptămînă fructuos pentruGrupul Local al Tinerilor din Ungheni

“Am reuşit să încheiem, ce-i drept, informal, un acord de co-laborare cu Youthbank Iaşi&Fundaţia Comunitară Iaşi, ne-am făcutprieteni noi şi ne-am simţit o păriticică din ceea ce este “Swimatho -nul” - o platformă de atragere de fonduri, un mecanism atractiv,creativ şi eficient de a strînge bani pentru inițiative ale societățiicivile”, scrie pe contul său de Facebook Natalia Rîbcic, coordona-tor al Grupului Local al Tinerilor din Ungheni.

De notat că această organizaţie a fost constituită în cadrulproiectului “Fondul pentru Tineri“, în mai 2010, şi de atunciacţionează în vederea atragerii a cît mai multe fonduri pentru re-alizarea unor proiecte importante pentru comunitate. Cu siguranţă,experienţa ieşenilor de care au luat cunoştinţă recent le va fi de unreal folos.

Vasile Pascaru – decorat“Spaima” instituţiilor publice din raioanele Ungheni, Nisporeni

şi Călăraşi, Vasile Pascaru, şeful Direcţiei Teritoriale InspectareFinanciară Ungheni, a fost decorat de către preşedintele ţării, Nico-lae Timofti. Dînsul a primit medalia “Meritul Civic” – “în semnde înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncăîndelungată şi prodigioasă şi înaltă măiestrie profesională”. Denotat că Vasile Pascaru se numără printre primele 80 de persoanedecorate de actualul şef al statului.

Știri expres

Expresul Ziua de aziÎn 1930, cu exact 82 de ani în urmă,este inaugurat primul campionatmondial de fotbal - la Montevideo,Uruguay. Doar patru naționale dinEuropa s-au aventurat în călătoriapeste ocean (Belgia, Franța, Româ-nia și Iugoslavia), iar finala s-a dis-

putat între Uruguay şi Argentina. Gazdele au triumfat cu 4-2pe noul stadion Estadio Centenario, devenind primii campionimondiali.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 13 iulie 2012 | Anul V, NR 27(232)

Apa potabilă e din ce în ce maipuţină în satele din regiune

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Ina Landa

„Nu-i apă în fîntîni. Nu-i apă deloc.Ne trezim dimineața, în zori, ca săreușim să scoatem măcar vreodouă căldări de apă, că pe urmă -gata, e tulbură. Înspre seară nu-ideloc”, își spune păsul EugeniaȘvarț din satul Țîghira, Ungheni.Situații similare am întîlnit și în alte sate din raioanele Nisporeni şi Ungheni.

Ploile au făcut ravagii la Nisporeni şi Călăraşi

Potrivit Serviciului Situații Excepționale, ploile de marţi, 10 iulie, au lăsat fără lumină optlocalități, inclusiv din Nisporeni (patru) şi Călărași (una). Acestea au afectat și sute de hectare deculturi. În Nisporeni au fost distruse 120 de hectare de de viță-de-vie, 120 de hectare de porumbși floarea-soarelui. Tot la Nisporeni, dar şi în alte două raioane - Dubăsari și Călărași -aproximativ62 de case au rămas cu geamuri sparte și acoperișuri afectate.

În premierăE pentru prima oară în ultimii ani, cînd în raionul Nisporeni au fost deschise două tabere de

odihnă pentru copii. Declaraţia îi aparţine preşedintelui raionului, Vasile Bîtca şi a fost făcută încadrul festivităţii de deschidere a taberei “Salut” de la Vărzăreşti. Dînsul a dat asigurări căautorităţile vor insista şi în continuare ca în anii următori numărul taberelor să crească, astfel ca şimai mulţi copii să aibă posibilitatea să se odihnească aici în lunile de vară.

Experienţa unghenenilor – exemplu pentru tadjiciReprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, Curţii Supreme de Justiție şi ai altor instituţii de

drept din Tadjikistan s-au aflat într-o vizită de documentare la Ungheni. Aceştia au venit aici pentrua lua cunoştinţă de bunele practici din Ungheni şi din republică, privind justiția juvenilă. Potrivitreprezentantului UNICEF Moldova, raionul Ungheni s-a aflat în atenţia delegaţiei din Tadjikistan,datorită proiectelor-pilot din domeniu, implementate aici cu success.

Ştiri de pe Expresul.comPP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

2Expresul

Profesorii din instituţiile preuniversitare ar putea avea un program de lucru obligatoriu de opt ore. Prevederea este inclusă în proiectul noului Cod al Educaţiei şi va intra în vigoare după aprobarea documentului de către Guvern. În acest fel, autorităţile îşi propun să evite neînţelegerile legate de numărul orelor predate. De cealaltăparte, dascălii speră ca această măsură va aduce cu sine şi majorarea salariilor. (Publika.md)

Actual

Vineri, 13 iulie

Ungheniul are cele mai multe proiecterealizate, Ungheniul are atrase investiţiide milioane, Ungheniul a fost capitalatineretului, Ungheniul are cei mai bunioameni, Ungheniul este pionier în toa -te… Ce mai, ca la noi la nimenea.

De aproape un an sîntem şi la Nis-poreni. Mare ne-a fost mirarea, la în-ceput, cînd am aflat că şi acolo se fac lucruri foarte frumoase şichiar unele dintre ele – înaintea Ungheniului. Da, Nisporeniule mai mic, e mai sărac, are mai puţini agenţi economici. Dar ceoameni are! Dar ce locuri are! Dar ce iniţiative are! Pur și sim-plu, ani la rînd nu s-a vorbit nimic despre ele. Aşa e natura omu-lui: să vadă doar răul, să arunce săgeţi şi venin. Noi ne-ampropus să aducem în prim-plan binele, căci atitudinea şi gîndireapozitivă atrag doar energie pozitivă, ceea ce, în ultimă instanţă,aduce doar beneficii.

Primul beneficiu e pe faţă: am înţeles că nu mai sîntem noiburicul pămîntului. Şi că se fac lucruri fumoase, ba chiar maifrumoase decît la Ungheni, şi în alte părţi.

Chiar ieri, am primit un comunicat de presă. La Cahul, actu-ala capitală a tineretului, a fost lansat oficial site-ul capita-latineretului.md. L-am deschis imediat. Ştiri de tot soiul despretineri şi pentru tineri. Vrei - nu vrei, gîndul te duce la ceea ce afost la noi. Şi, dacă tot ne lăudăm că sîntem foarte buni, poatee cazul să fie elaborat un site despre tineri şi pentru tineri. Darun site adevărat, lucrativ, util. Este posibil, dacă ar fi dorinţă,voinţă şi… interes. Avem mulţi tineri talentaţi, care ar putea şiar avea ce să spună. Deci, la treabă!

Decît să alergăm după lucruri grandioase, gen forumuri detot felul, nu ar fi mai bine să fie elaborat un site ca lumea? Decîtsă ne limităm de a imita ceea ce au făcut alţii cu mult înainte -site-uri de ştiri fără ştiri, de exemplu – nu ar fi mai bine să neconcentrăm asupra unor lucruri concrete? Dar foarte concrete!

Nu arunc pietre în grădina nimănui, să fie foarte clar. Vin şieu cu o idee. Sper că nu vom avea reacţia pe care am avut-o dinpartea unui “grup de creştini”, după ce ne-am întrebat de ce sîntlăsate de izbelişte bisericile vechi, care au devenit adevăratemonumente ecleziastice? Aceştia, foarte supăraţi, ne-au replicat:“Decît să vă daţi cu părerea şi să puneţi întrebări nelalocul lor,mai bine aţi porni o campanie de adunare a banilor pentrureconstrucţia unei biserici”. Iaca na!

Noi însă continuăm să ne dăm cu părerea. De ce? Pentru căaceasta e menirea rubricii respective. Ne-am bucura foarte multdacă măcar o frază l-ar face pe cel puţin un cititor să vadă altfellumea, să-şi revizuiască comportamentul şi să înceapă a acţiona.Sau să polemizeze, dar cu argumente. Or, anume discutînd poţiajunge la adevăr în ultimă instanță.

Circa 120 de copii din Ungheni, ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare, vor beneficia în această vară de diverse activităţi organizate la Centrul de reintergare socială a tinerilor „CREDO” şi asta, datorită proiectului „Copiii migranţilor. Speranţa nu moare niciodată”.

Copiii vor avea parte de servicii deconsiliere psihologică, de concursuri,competiţii sportive, excursii, activităţide comunicare la distanţă între ei şi pă -rinţi. În cadrul proiectului vor fi organi-zate şcoli de vară, se va desfăşura o ta -bără de vară, unde copii vor fi pregătiţiîn calitate de animatori de timp liber.

„Sigur că mama şi tata nu pot fi în lo cu -iţi, dar sperăm că, datorită acestui pro -iect, să fie diminuat efectul migraţiei”,a accentuat Constantin Potlog, şef ad-junct la Direcţia asistenţă socială şi pro -tecţie a familiei Ungheni.

Lansarea proiectului a avut loc pe 29iulie şi va fi implementat de Asociaţiapentru educaţie civică „Viitorul începeazi”. Acesta face parte din Proiectul„Abordarea efectelor negative ale mig -raţiei asupra minorilor şi familiilor ră -mase în ţară”, implementat de MisiuneaOrganizaţiei internaţionale pentru mig -raţie în Moldova, finanţat de ComisiaEuropeană şi co-finanţat de Ministerulmuncii şi politicilor sociale din Italia.Potrivit lui Constantin Stratulat, pre şe -dintele asociaţiei, valoarea totală a sub-proiectului este de peste 101 mii lei.

Natalia Junghietu

Esențial cu Lucia Bacalu

Nu mai sîntem noiburicul pămîntului

Ştirea respectivă a fost pla -sa tă, în ziua de 10 iulie, pe o bu -nă parte din site-urile de ştiridin R.Moldova. Raionul Nispo -reni, potrivit aceleiaşi ştiri, nuare nici un ban datorii la salariişi concediale. Călăraşul e prin -tre primii zece datornici. Un -ghe niul însă e chiar în frunte.

Ce se întîmplă? Ne-am ad re -sat după explicaţii Tatianei Struc,şefa Direcţiei Finanţe Ungheni.“Nu avem datorii la salarii”, arăspuns dînsa răspicat, menţio -nînd că transferurile pentru lunaiunie, din care se achită salariilepentru luna mai, au fost transfe -rate integral în teritoriu, la pri -mă rii. “Datorii, la data de 1 iu -lie, raionul Ungheni nu are”, a

mai accentuat dînsa o dată. În ceea ce priveşte concedi-

alele pentru lunile iunie, iulie şiaugust, este nevoie, potrivit ofi-cialului, de peste 12 milioanelei. Dacă luăm în calcul şi sa la -riile pentru luna iunie (peste şa -se milioane lei), suma totală cetrebuie să fie transferată este de19 mln 114,4 mii lei. Deo cam -dată, pe contul respectiv au ve -nit 4 mln 991,6 mii lei – la datade 9 iulie, susţine Tatiana Struc.Aceşti bani au fost transferaţiimediat primăriilor.

De notat că opt primării dinraionul Ungheni, care au avutrezervele lor, au achitat salariulşi concedialele integral. Restul– mai aşteaptă transferurile de

la centru. “M-am adresat la Mi -nisterul Finanţelor pentru a faceunele modificări, astfel ca să nefie transferaţi toţi banii necesaripentru achitarea integrală a con-cedialelor”, a menţionat dînsa.

Ministerul însă a refuzat. Încon formitate cu Codul muncii,indemnizaţiile pentru concediuse plătesc cu trei zile înainte dea ieşi în concediu.

Natalia Junghietu

Nisporeniul – zero datorii. Călăraşul – în primii zece datornici. Ungheniul?

Mirosul de bucate ce se răpîndeşte pretutindeni

E o flacără veşnic vie. Arde şizi, şi noapte, şi iarnă, şi vară. Fla -căra vine din pămînt, datorită unei„vene de gaz”, cum îi spu ne Vic -tor Gorea, care se trage „de cineştie de unde”. De mai bine de30 de ani, gospodina casei, Ilea -na, prepară aici bucate.

„La început, flacăra ardea foar -te încet, dar cu anii a devenit totmai puternică”, povesteşte băr -ba tul. Chiar dacă familia Gorease foloseşte de această flacărăde decenii, nimeni nu-i întreabănimic. Nimeni nu a venit să va -dă ce se întîmplă şi de unde, to -tuşi, „izvorăşte” gazul.

Mirosul de bucate ce se răs -pîndeşte pretutindeni – „ara ga -zul” se află chiar lîngă drum şidoar gardul afumat îl trădează -

îi opreşte uneori pe trecători. Mătuşa Ileana pregăteşte ori -

ce fel de bucate aici. Pînă şi con -servele pentru iarnă le face tot laacest aragaz, pe care-l dezmiar -dă cu drag „cuptoraş”. Nu arenici o problemă. „Bogdaprosteca avem gaz în ogradă, nu tre-buie să ne mai batem capul săaducem vreascuri”, spune dînsamulţumită. Vecinii nu sînt invi -di oşi pe norocul care a dat pesteaceastă familie. Din contra, sîntbucuroşi nevoie mare, pentru căşi ei mai beneficiază, cîteodată,de cuptoraşul „fermecat”.

În ziua în care i-am vizitat, ovecină pregătea o crăticioară cuborş. Asemenea tablouri nu sîntrare în ograda familiei Gorea.Oamenii sînt ospitalieri şi sări -tori la nevoie. Mătuşa Elena, cînde nevoie, mai pune un cartof, unpătrunjel în ciorbele vecinilor.Se ajută. Nu întîmplător, văzîn -

du-mă în curtea cu pricina, unvecin sări ca ars: „Cu ce dreptvii în ograda omului?”. I se fă -cu se frică omului ca nu cumva,după intervenţia mea, să li se„închidă” gazul. Aceeaşi întreba -re mi-au pus-o şi gospodarii ca -sei cînd i-am contactat telefo -nic, solicitîndu-le o întîlnire.

Totul a început de la o... ţeavă

Chiar în drum, se ridica oţeavă înaltă, cam de un metru,cu o pălărie de fier în vîrf. Ni-meni nu ştia ce semnificaţie are,

cine a instalat-o aici şi la ce ser -veşte. Noroc de un tractor carea trecut peste ea şi a strivit-o.Altfel, cine ştie, poate şi azi ră -mînea în drum - o ţeavă cu pă -lărie în vîrf.

După ce tractorul a rupt-o, peVictor Gorea, care-şi petrecusecopilăria în acele locuri, l-a în -cercat curiozitatea: ce să însem -ne acea ţeavă? Neavînd ce face,a aprins un chibrit deasupra.Dintr-o pură întîmplare! Ce-ivăzu ochii, nu avea să creadă.Apăruse o flacără, care ardeaîncontinuu. De atunci tot arde.

După ce şi-a întemeiat o fa -milie, petreşteanul nostru şi-aconstruit o casă chiar în prea-jma acelui loc. Acea ţeavă, ru -ginită de timp, a ajuns în curteasa, lîngă gard. De ce să n-o uti-lizeze? Doar nu fură gazulcuiva. Iar ţeava... Cine ştie carei-a fost menirea. Satul Petreştia fost conectat la gazoduct doarcu un an în urmă.

I-am întrebat dacă nu se temo eventuală explozie. Cu gazulnatural nu-i de glumit. „De cesă-mi fie frică? Cîte zile mi-a datDumnezeu, atîtea voi trăi”, arăs puns, filosofic, mătuşa Ileana.

Gospodarul casei, Victor Go -rea, va împlini, în luna lui oc-tombrie, 60 de ani. Vrea să facămare petrecere, să adune la ma -sa de sărbătoare toate rudele şivecinii. Bucatele tradiţionale vorfi pregătite, cu siguranţă, la ara -gazul improvizat de lîngă gard.

Mai este gaz. Acesta a dat de ştire şi în satul vecin

Cu o lună în urmă, la Mede-

leni, sat ce face parte din comu -na Petreşti, s-a produs un incen -diu, provocat de gazul naturalce a început să iasă la suprafaţădintr-un zăcămînt descoperit înanii 50 ai secolului trecut. Local -nicii spun că s-a auzit o bu bu i -tură puternică, iar flacăra a ajunsla o înălţime de peste trei metri.

„A luat foc gazul ce ieşea dintr-osondă veche, aflată la cîteva zecide metri de casele de locuit şi ca -re fusese forată de geologii so-vietici prin anul 1956″, a declaratatunci primarul de Petreşti, Ser -ghei Gorea, pentru Adevarul.md.

A fost făcută şi o expertiză decătre specialiştii de la “Moldo -va gaz” şi “Valiexchimp”, careau stabilit că gazul este de cali-tate bună şi poate fi folosit, doarcă presiunea e joasă. Se spune cădin acea sondă s-a extras metanîn perioada sovietică. De fapt,la mijlocul secolului trecut, ge-ologii au forat circa 800 de son -de pe întreg teritoriul RepubliciiMoldova, în speranţa că vor gă -si gaz şi petrol. Aproape toate aufost ulterior conservate.

Natalia Junghietu

Flacăra veşnic vie de la Petreşti. O familie prepară bucate la ea

Instruiţi şi informaţi lună de lună

După o perioadă de repaos, contabilii dinUngheni s-au pus iarăşi pe învăţat. Vineri, 29 iunie,aceştia au participat la o masă rotundă cu genericul:„Modul de documentare şi contabilizare a car-netelor de muncă eliberate an gajaţilor”, organizatăde Asociaţia contabililor şi auditorilor profesionişti(ACAP) din Republica Moldova, reprezentanţaUngheni.

„Ne străduim ca la fiecare întîlnire pe care oavem să discutăm cele mai actuale probleme cucare se confruntă contabilii noştri pe parcursulactivităţii lor, punîndu-le la dispoziţie toateinformaţia de care au nevoie, aducîndu-le, totodată,la cunoştinţă şi ultimile modificări şi hotărîri deGuvern în domeniu”, a menţionat Angela Miha-lachi, membru al consiliului directorilor ACAP.

Deşi reprezentanţa Ungheni întruneşte, la oraactuală, 19 membri, la mesele rotunde, organizateîn ultima vinere a fiecărei luni la SA „UnservAudit” din Ungheni, participă toţi doritorii.

Natalia Junghietu

Banii pentru pedagogi s-au blocat în conturileadministraţiei publice locale. În pofida faptului că au primit toate transferurile de la bugetul de stat, 28 din cele 35 de unităţi administrativ-teritoriale reţin plata salariilor şi concedialelor pentru bugetari. Cei mai mari datornici sînt: UTAGăgăuzia, raioanele Ungheni, Ştefan Vodă, Briceni.

O gaură în pămînt, cîteva pietre de jur-împrejur şi un disc de la roata maşinii. Acesta este aragazul pe care l-a improvizat, în curtea casei sale, petreşteanul VictorGorea. Da, da, aragazul. Iar flacăra arde deja neîntrerupt,decenii la rînd. Doar vînturile mari şi ploile puternice o pot stinge. Dar nu-i bai. Gospodarul o reaprinde.

În fotografie: Mătuşa Ileana Gorea la aragazul imporvizat

Copiii migranţilor vor fi încadraţi în activităţi

Crimele regimului totalitar comunist ar putea fi condamnate în R. Moldova. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat la Parlament, iar pentru a intra în vigoare trebuie votat de către deputați în două lecturi. Inițiativa aparține deputaților din fracțiunea PL. Proiectul interzice utilizarea în scopuri politice pe teritoriul R. Moldova a oricăror simboluri ale fostului regim, inclusiv secera şi ciocanul. (Jurnal.md)

3Expresul

Actual

Vineri, 13 iulie

Neoficial, a fost dat startul taberei de sculptură

Deşi Tabăra de sculptură, ediţia a V-a, nu a fost încă deschisăoficial, deja primul sculptor a ajuns la destinaţie. De cîteva zile,el lucrează intens, cioplind în lemn. Este vorba de polonezulMariusz Markiewicz, care-şi doreşte să înveşnicească în lemnce-i mai sfînt pe lume: mama şi copilul, inspirîndu-se din operalui Grigore Vieru. Sculptura va avea o înălţime de 1,80 metri.Mariusz Markiewicz a sosit la Ungheni în ziua de 8 iulie, datala care se preconiza deschiderea taberei de sculptură. Între timp,au intervenit anumite schimbări, şi s-a amînat cu o săptămînăinaugurarea acesteia. Sculptorul polonez nu a reuşit să-şischimbe biletul la avion, bronat cu cîteva luni în urmă. Astfelcă a venit la Ungheni cu o săptămînă mai devreme. Este pentruprima dată cînd vine în Republica Moldova. Are mare curaj, maiales că nu cunoaşte nici o limbă de circulaţie internaţională.

Tabăra de sculptură va fi dedicată operei poetului GrigoreVieru, căci toate sculpturile vor fi amplasate în scuarul cu acelaşinume din centrul oraşului. Toate cheltuielile, la această ediţie,vor fi suportate de primăria Ungheni, iar sculpurile vor fi un fru-mos cadou pentru ungheneni cu ocazia celor 550 de ani de laprima atestare documentară a localităţii.

La ora actuală, Ungheniul se poate lăuda cu 33 de lucrări,efectuate în cadrul ediţiilor anterioare ale taberelor de sculptură,iar autorii acestora sînt artişi renumiţi nu doar în R.Moldova, cişi în străinătate.

De la Ungheni la Reghin

O delegaţie a Primăriei Ungheni a revenit duminică, 8 iulie,de la Reghin (România), oraş înfrăţit cu Ungheniul. Membriidelegaţiei au participat, ca de altfel în fiecare an, la Zilele regh-inenilor, alături de delegaţii din Franţa, Ungaria, Marea Britanie.Cu toţii au menţionat că au avut parte de o primire călduroasă,chiar dacă Reghinul şi-a ales în acest an un nou primar - MariaPrecup. Acum, unghenenii urmează să examineze o propunereinteresantă a reghinenilor: de a contribui la înfrăţirea familiilor.Astfel, cele două oraşe s-ar apropia şi mai mult între ele.Delegaţia din Ungheni s-a aflat la Reghin timp de două zile şi aavut parte de numeroase activităţi, printre care: întîlniri cu oa-menii de afaceri, vizite în diverse locuri turistice, discuţii cuoficialităţile reghinene.

Ungheniul s-a înfrăţit cu oraşul portughez Cascais

Evenimentul s-a produs pe 27 iunie. La Cascais, într-oatmosferă festivă, a fost semnat Acordul de înfrăţire între celedouă localităţi. A fost prezentă o delegaţie întreagă din Ungheni,formată preponderent din consilieri orăşeneşti, care au participatşi la Reuniunea oraşelor înfrăţite cu Cascaisul.

Urmare a semnării acordului respectiv au fost stabilite şidomeniile generale de colaborare, printre care: promovareadiversităţii culturale, sociale, economice.

La începutul lunii septembrie, o delegaţie din Cascais va par-ticipa la Zilele oraşului Ungheni. „Important este că au fost sta-bilite legături foarte călduroase cu cei din Cascais. Cu siguranţă,vor urma proiecte interesante de colaborare”, a declarat primarulde Ungheni, Alexandru Ambros.

Reamintim că oraşul Ungheni mai are semnate acorduri deînfrăţire cu: Reghin, România; Auce, Lituania; Carmel, Israel;Konin, Polonia; Mankato şi Winston-Salem, SUA.

Stimaţi angajați din comerțCu prilejul zilei profesionale, sărbătorită a treia duminică din

iulie, vă adresez sincere felicitări însoțite de urări de bine. Comerțul ocupă un segment bine determinat în economia

naţională, contribuind eficient la dezvoltarea socio-economicăa țării. Apreciem munca angajaţilor din acest domeniu şi neexprimăm încrederea că, prin conlucrare eficientă, vom con-tribui la prosperarea cetățenilor.

Vă doresc energie creatoare, multă sănătate şi noi realizăriîn nobila activitate pentru prosperarea populaţiei.

Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

AVIZAgenții economici, care doresc să desfășoare activități cul-

turale și de agrement în parcul orășenesc în perioada estivală,sînt rugați să se adreseze la primăria Ungheni cu inițiative, pro -pu neri și idei privind organizarea și desfășurarea acestora.

Știri din Primăria Ungheni P

Mulţi nu s-au mai întors, mu -rind pe pămînt străin. Cei careau reuşit să revină la baştină aucontinuat să suporte con secin ţe -le acelui genocid. Vorbitorul a men -ţionat că mulţi dintre foştii rep re- saţi din raion, din cauza im per -fecţiunii cadrului legal, încă nuşi-au primit despăgubirile pen-tru averea lor sau a părinţilor,confiscată atunci în mod abuziv.„Sînt încă multe de făcut pentruaceşti martiri ai neamului de căt - re administraţia publică locală,dar şi mai multe – de către pute -rea centrală care ar trebui să pu -nă capăt, odată şi odată, nedrep- tăţilor ce continuă de peste 60de ani”, a conchis sursa citată.

După dezevelirea plăcii, a ur -mat un te-deum, desfăşurat depreoţii bisericii „Sfînta Treime”din Călăraşi. Numeroase persoa -ne, printre care foşti represaţi,primari, funcţionari publici, auvorbit în faţa celor prezenţi. Cumultă emoţie au fost ascultateamintirile lui Ion Trifan, pe atunciun copilandru de vreo 10 ani, ca - re a fost bătut cu picioarele de osantinelă ce sta în poarta gos po -dăriei părinţilor săi doar pentrufaptul că a vrut să intre în propriacurte. „Nici pînă azi nu pot uitadurerea ce mi-a provocat-o aceacizmă de care, se pa re, nu mai pu -tem scăpa”, a în cheiat, cu ochiiîn lacrimi, vorbitorul.

Primarul de Vălcineţ, Ale xan -dru Curmei, s-a referit la grijape care le-o poartă foştilor rep -resaţi, iar Petru Cosoi, vice pre -şedintele raionului, a povestit cumi-au trebuit 20 de ani pentru a-şiadjudeca statutul de persoanăsupusă represiunilor politice şiulterior reabilitată. La evenimenta participat şi deputatul ValeriuSaharneanu, care a subliniat că,din păcate, nici pînă azi o partea populaţiei, dar şi conducătorii

statului, nu conştientizează di-mensiunile acelor nelegiuiri şiconsecinţele ce le-au avut asup -ra Basarabiei.

Instalarea plăcii comemora-tive la gara Călăraşi a fost posi -bi lă, datorită iniţiativei a treicălărăşeni: Petru Cosoi, vice pre -şedinte al raionului, Sergiu Co-jocaru, şeful Direcţiei cultură, şia subsemnatului. Ei au venit cuideea, ei au făcut demersurile ne -cesare. Deşi, iniţial, s-a dorit unmonument, din cauza lipsei ba -ni lor, în final, s-au rezumat la oplacă comemorativă. Aceste ac -ţiuni au fost sprijinite de cătrepreşedintele raionului, Ilie Rău.Din bugetul raional au fost alo-cate 15 mi de lei.

După ceremonia de inaugu-rare, toţi cei prezenţi au fost in -vi taţi la o masă de pomenire arepresaţilor, care au pierit în exilsau au trecut în lumea celor drepţidupă întoarcerea acasă. Aceastaa fost organizată de Consiliulraional.

Tudor Josanu

O zi tragică în viaţa poporului, comemorată altfel la Călăraşi Cu ocazia celor 63 de ani de la cel de al doilea mare valal deportărilor staliniste din 6 iulie 1949, pe edificiulgării feroviare din Călăraşi a fost instalată o placăcomemorativă. Preşedintele raionului, Ilie Rău, a explicatşi de ce: 187 de familii din raionul Călăraşi, numărîndcirca 800 de persoane, catalogate drept culaci, moşieri şi mari comercianţi, au fost ridicate, noaptea, şi aduseforţat aici, unde au fost urcate în vagoane de vite şi trimise în regiunea Kurgan din Kazahstan.

O alocuţiune a rostit pre şe -dintele raionului, Vasile Bîtca,care nu a pregetat să aminteascădespre consecinţele înfiorătoareale celui de-al doilea val de de -por tări. Victor Rusu, reprezen-tantul Guvernului în teritoriu, areamintit celor prezenţi că diabo -lica moară stalinistă a măcinatatunci multe vieţi omeneşti. Cir -ca 30 % din cei deportaţi nu s-aumai întors la baştină, rămînîndsă zacă în pămînturi străine.

Nu au lipsit nici cei ce au fostgreu încercaţi. Cu profundă du -rere în suflet a vorbit despre cru -zimea represaliilor Vasile Ar te-ni, care a avut nenorocul să senas că în regiunea Ciunsk, la ki -

lo metrul 97, părinţii lui fiinddeportaţi în Siberia. Nadejda Ni -colau şi-a amintit despre umi lin -ţele la care a fost supusă pe vre -mea cînd era învăţătoare, dupăce a revenit la baştină, tot dinSiberia. Au trebuit să treacă 40de ani, ca să fie reabilitată.

Lucrătorii Bibliotecii publi -ce raionale şi angajaţii Muzeu-lui de istorie şi etnografie auamenajat o expoziţie de carte,de materiale, fotografii şi obiec -te individuale ale foştilor depor -taţi, întitulată „Calvarul depor -tă rilor”. Un moment deosebitde emoţionant s-a produs cînd arăsunat cîntecul „Reaprindeţicandela în căscioară”. În me -

mo ria victimelor represiunilorstaliniste a fost păstrat şi un mi -nut de reculegere. Parohul bise -ricii „Adormirea Maicii Dom -nu lui” a oficiat un serviciu di -vin, apoi la placa comemo ra ti -vă, plasată pe peretele Casei Na -ţionale, în memoria persoanelordeportate din raionul Nisporeni,

au fost depuse flori. Anume deaici, în noapte neagră de 5 spre6 iulie 1949, a pornit calvarulcelor circa 300 de familii cupeste 1400 de membri ai lor, ri -dicate de la casele lor, de la vat -ra strămoşească, şi deportate înSiberia şi Kazahstan.

Ina Landa

Un omagiu adus celor care au trecut prin calvarul deportărilor din 1949 6 iulie 2012. În locul unde, cu 63 de ani în urmă, seauzeau doar plînsete, bocete şi blesteme, Asociaţiafoştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Nisporeni, în colaborare cu Secţia Cultură şi Turism, a organizat unmiting de comemorare a victimelor regimului stalinist.

„De mai bine de doi ani ne tot gîndim săorganizăm un asemenea concert. În sfîr şit,am reuşţit. Este un pas făcut în susţinereacopiilor talentaţi de la noi”, a declarat pen-tru „Expresul” Liuba Culiuc, directoareacasei de cultură din Todireşti.

Au evoluat, în acea zi, alături de celemai talentate interprete de la Todireşti: Na -dejda Rusnac, Elizaveta Mămăligă, Valen -tina Ţinevschi, şi domnişoarele pentru carea fost organizat evenimentul: ParascoviaCovali, în prezent elevă la Liceul din Pîr li -ţa, şi Anastasia Casian, elevă la Colegiul demuzică „Ciprian Porumbescu” din Chişi -nău. „Parascovia are numai tată, iar el e mai

mult prin deplasare. Mama a decedat cu aniîn urmă. Năstica nu are tată, iar mama ebol navă. De aceea am şi hotărît să facemacest gest”, a explicat Liuba Culiuc.

Toţi banii adunaţi, chiar dacă nu au fostfoarte mulţi, le-au fost înmînaţi, la final,celor două.

La eveniment a participat şi EugeniaBaroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni.„De fiecare dată, vin cu o deosebită plăcere

aici, la Todireşti”, a recunoscut dînsa, men -ţi onînd că în localitatea respec ti vă „culturaare valoare, are putere, are şi potenţial”.După ce a mulţumit organizatorilor, a înmî-nat, din partea Secţiei cultură, 400 de lei.

Primul pas a fost făcut şi s-a demonstratcă la Todireşti talentele adevărate nu sîntlăsate de izbelişte.

Lucia Bacalu

La Todireşti talentele nu sînt lăsate să disparăO zi frumoasă de duminică a fostdedicată de către todireşteni unuieveniment absolut impresionant şi inedit pentru localitate. La casade cultură a avut loc un concert de binefacere, banii urmînd să fieoferiţi unor domnişoare foarte talentate, dar cu posibilităţi materiale reduse.

4ExpresulVineri, 13 iulie

OpiniiEveniment

Şi în acest an R. Moldova va duce lipsă de profesori de matematică, informatică, fizică. Motivul îl constituie, în mare parte, numărul insuficient de absolvenţi în raport cu necesarul de cadre la disciplinele respective. În schimb, sînt acoperite locurile vacante la limba română, limbi moderne, istorie, biologie, chimie, geografie, arte plastice, clase primare, pedagogia preşcolară, psihologie, psihopedagogie specială. (Stirilocale.md)

Legumicultorii din satul Mănoilești, raionul Ungheni pot răsuflaușor, iar seceta nu le va mai da bătăi de cap. Grijile în ceea ce pri -veş te lipsa de apă pentru irigare au rămas în trecut. Pe 5 iulie, laMănoilești a fost dat în exploatare un sistem nou de irigare prin as-persiune, prevăzut să asigure cu apă din rîul Prut o suprafață de 160de hectare.

La ceremonia oficială s-a adunat multă lume, agenți economici,specialiștii Direcției agricultură, conducerea raionului și ministrulAgriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

„În aceste zile de secetă crîncenă, am văzut aici, la Mănoilești,că sînt totuși oameni care se gîndesc la viitor și demonstrează căse poate de făcut agricultură”, a subliniat, în alocuțiunea sa, minis -trul. Dînsul a mai vorbit despre necesitatea extinderii suprafețeloririgate în toată țara pentru a obține o recoltă garantată, care să asigu -re nu doar necesitățile pieței interne, dar și ale celei externe.

Pentru ca apa din Prut să ajungă pe cîmpurile de legume dinMănoilești, a fost nevoie de o investiție de 1 milion 900 mii de lei,partea leului fiind alocată prin Programul de Creditare în agriculturăUCIP-IFAD. Au contirbuit de asemenea şi beneficiarii: VeaceslavGlodeanu și Mihai Diaconu, lideri agricoli locali, dar şi Consiliulraional Ungheni. Astfel a fost posibilă construcția unui apeduct cuo lungime de 4,5 km și a unui bazin de acumulare a apei.

„Conectarea agenților economici la conducta de apă Za-garancea-Corneşti deschide o perspectivă mare pentru aceştia. Sîntsigur că, peste cîțiva ani, vom avea de-a lungul acestui traseu și altebazine de acumulare a apei, și alți agenți economici ce vor utilizaapă din Prut”, și-a exprimat încrederea Victor Rusu, directorulUCIP-IFAD. Referindu-se la importanţa apei ce a fost adusă laMănoileşti, Mihai Diaconu, beneficiarul noului sistem de irigare,a remarcat: ”Vor fi deschise noi locuri de muncă, se vor forma noiagenți economici în localitățile rurale, căci, dacă este apă, şi inves -ti ţiile în dezvoltarea socio-economică a satului vor fi mai mari, șitinerii vor reveni acasă”.

„Apa în agricultură este plusvaloare și plus-profit. Sînt sigur căceea ce o să adunați pînă în toamnă va aduce beneficiu și un venitmai mare în bugetul de stat”, i-a continuat gîndul agricultoruluimănoileştean şi Iurie Toma, președintele raionului.

Evenimentul a culminat, după o bună tradiție, cu tăierea pangli ciidin fața bazinului de acumulare a apei. Această misiune i-a re ve nitministrului Vasile Bumacov și președintelui raionului, Iurie Toma.

Ina Landa

În ajun, în cadrul unei con fe -rințe de presă, liderul comu niș -tilor moldoveni i-a făcut cu ouși cu oțet pe mai mulți repre zen -tanți ai Alianței pentru IntegrareEuropeană. Nu a scăpat de să -ge ţile lui nici ministrul Agricul-turii, Vasile Bumacov, care, înopinia lui Voronin, apare preades la televizor. ”Băi, du-te, băi,la seceriș, ministru al agricultu -

rii! Care interviu, cînd în țară-iseceriș? Eu, cînd eram preșe din -te, să fi fost la televizor în tim-pul secerișului ministrul agri cul-turii, avea să explodeze și tele-vizorul, și Bumacov...”, a spus,în stilu-i obişnuit, Vladimir Vo -ronin.

„Vreau să-i dau un răspunslui Vladimir Voronin la cele spu -se de el ieri. Dumnealui a fost

președinte de-iure opt ani, darde-facto – zece ani. Dacă în fie -care an inaugura cîte zece pro -iecte precum e acesta de laUn gheni, de irigare, astăzi sec-eta nu ne mai provoca prob-leme. Cu părere de rău, s-adormit, nu s-a muncit”, a de-clarat Vasile Bumacov, în faţareporterilor de la cîteva televiz-iuni care s-au deplasat laMănoileşti, pentru a relata de-spre eveniment. Nici una dintreacestea însă nu a dat pe postdeclaraţia ministrului.

În acelaşi context, Vasile Bu-macov a ținut să accentueze căvor fi suficiente finanțări pentruscoaterea țării din situația cre a -tă. Cel mai important, potrivitdînsului, este de a găsi oamenii

potriviți care să gestioneze efi-cient sursele, să pregătească pro -iecte și să antreneze în acți unilede implementare a acestora co-munitatea.

Ina Landa

Apa din Prut a ajuns pe cîmpurile de legume din Mănoilești

Un tablou apocaliptic apareîn faţa trecătorului. Din iazul cupricina nu a mai rămas decît for -ma și ceva stufăriș la o margine.De apă nici urmă. Doar niște fi -suri mari pe tot întinsul lacului.Alături de dig, stă o inscripțiemare: ”Leucă a distrus iazul”.

Leucă, Petru Leucă, este pri-marul satului Mileşti. L-amcontactat telefonic şi l-am între-bat ce se întîmplă? „Iazul numai are apă de trei ani. Dar nunumai acesta e uscat, mai esteși cel de la Cîrnești, Brătuleni...În iazul de la Cetireni, Unghenia pierit peștele din cauza căl -durii. În toată Moldova situațiae critică cu iazurile”, ne-a spusdînsul care este şi specialist li -cenţiat în domeniu.

Cu referire la bazinul acvaticde la Custură, primarul de Mi -lești a explicat că acesta estearendat încă de prin anul 1998de un cetățean din Ciutești, Nis-poreni. Tot de pe atunci au șipornit problemele. De 14 aniprimăria se tot judecă cu acestarendaș și nu poate ajunge la unnumitor comun în ceea ce pri -veş te exploatarea iazului și achi -tarea taxelor în bugetul local.„S-au schimbat trei primari înaceastă perioadă și nici unul nua fost bun, toți au fost răi pentruacest cetățean”, a mai adăugatPetru Leucă.

Și totuși, unde este apa diniaz? A secat sau a fost scursă in -tenționat? Primarul a dat exp li -cațiile de rigoare: „Cu vreo

pat ru ani în urmă, arendașul aintervenit cu solicitarea de a dadrumul la apă pentru a scoatetot peștele din iaz. I s-a permis.Dar de atunci, din anul 2008, nuprea au mai fost ploi. Totuşi, nus-a renunţat la ideea de a-l „re-anima”. Chiar şi astă iarnă s-alucrat acolo, susţine primarul.Dar nivelul apei ce s-a acumu-lat a ajuns, în primăvară, la 80de centimetri. Seceta ce a urmata uscat totul. În asemenea con -

di ții de secetă nimeni nu riscăsă facă un pronostic: îşi vareveni oare acest iaz şi cînd?

În ceea ce priveşte inscripțiade lîngă lac, Petru Leucă nu s-aarătat prea deranjat: ”Las’să scriece vor. Dacă distrugeam totul,așa cum zic autorii acelei in -scripţii, nu mai eram ales și pen -tru al doilea mandat, cu aproape70 la sută din voturi, chiar înprimul tur”.

Ina Landa

Cine a distrus iazul de la Milești?

În sfîrşit, Cerurile ne-au plînsde milă. A plouat. Dar am impre -sia că ploaia asta nu a fost dinapă condensată la rece, din va-pori, precum ne lămureşte ştiin -ţa, ci s-a născut din picăturileşiroinde pe obrajii sfinţilor care,cu lacrimi în ochi, îl rugau peDumnezeu: „Îndură-te, Doam -ne, şi de ei. Sînt aşa cum sînt...Dar îs harnici, aproape cuminţişi răbdători, Doamne, de-i invi -diază pînă şi oile...”.

Şi a plouat. Cerurile ne-austro pit lanurile, grădinile, live -zile cu apă vie şi, poate-poate,cîte ceva va mai reînvia, va rodişi vom putea zice în toamnă cămila lui Dumnezeu nu ne-a pă -răsit. Că noi de ăştia sîntem, de-alde „să dea Dumnezeu ploaie,roadă, noroc… de toate. Princi-palul – să ne dea”.

Nu ştiu, n-am prea umblat

prin lume, dar aş fi curios să af -lu ce dorinţe îşi mai exprimă şialte popoare cînd ciocnesc pa-harele. Ruşii, din cîte cunosc,vor, în primul rînd, sănătate. Înal doilea rînd – să nu fie ultimul(pahar!), iar restul – pe urmă.La noi, în primul rînd – să ni sedea. Că de luat noi sîntem meş -teri. Necazul este că, în ultimaperioadă, nu ni se prea dă. Pînă

şi credulii de străini au observatcă în Moldova, nu ştiu cum se fa -ce, dar ceea ce se dă se evaporă,dispare. A observat treaba asta şiDumnezeu. Se aşezase cu Sfîn -tul Petru acolo, sus, să me seas -că. Sfîntul Petru, văzînd un mol - dovean cum se scaldă în sudoa -re la prăşit de cucuruz, i se în muieinima şi zice către Domnul:

- Doamne, am face bine să-idăm necăjitului ista ceva de mîn -care din masa noastră…

- Bine, Petre, spuse Domnul. Şi Sfîntul Petru taie o halcă

de slănină, cheamă un sfînt şi i-o dă cu poruncă să fie transmisămoldoveanului din lanul de cu-curuz. Aşa, din sfînt în sfînt,adică din instanţă în instanţă,cum cere regulamentul, slăninaajunse la masa moldoveanului.Se uită Sfîntul Petru, se ştergepe la ochi, iar priveşte şi zice:

- Doamne, am tăiat o halcădestul de bună de slănină, dar lamoldoveanul nostru a ajuns

doar o zdreanţă unsuroasă…- Da, Petre, zice atunci Dum -

nezeu mîhnit de tot, ia priveştela mîinile sfinţilor...

Şi a privit Sfîntul Petru la mîi -nile sfinţilor şi a văzut că toateerau unse.

Dar să revenim la ale noas-tre. Fiindcă tot vorbeam despreploaie, despre apă, mi-am zis:ce-ar fi, dacă, printr-o minune,l-am învia pe Tutanhamon şi l-amplimba pe lanurile noastre? Săr -mana mumie, peste cîteva zilede agroturism prin Moldova, înloc să se bucure de viaţa pe carei-am dăruit-o, ar fugi în Egiptulsău ca să-şi spargă fruntea devîrful piramidei, de ciudă că nuînţelege cum de noi, după miide ani, nu putem face ceea cefăcea poporul său cu unghiilerobilor: agricultură irigată.

Este adevărat că, pe atunci,lumea nu era bolnavă de de -mocra ţie. Robii făceau exact cele spunea Tutanhamon, că de

nu – erau trimişi drept hranăcrocodililor.

Pe la noi povestea-i alta. Pe lanoi e democraţie şi Tutanhamo -nii noştri, chiar dacă ar în cer casă bată cu toiagul în pă mînt şisă ordone săparea cana lelor deirigare, degeaba şi-ar răci gura.Că la noi propietatea e privatăşi toţi ştim regula: „Fac ce vreauşi nimeni nu poate să-mi coman -de ce să fac, că noi nu mai vremtotalitarism şi dic tatu ră, că avemdrepturile omului la căpătîi...”.

Ce mai, au venit deştepţii deamericani să ne ia cu bomboni -ca, ca să facem diferite sistemede irigare, să creăm asociaţii deutilizatori ai apei. Dau şi sfaturi,dau şi bani. Noi însă nu sîntemproşti. Cît e americanul lîngă noi,facem treabă. Cînd se duce...ma ma ei de treabă.

Din păcate, cei de sus încă nuşi-au dat seama că la noi de moc -raţia trebuie introdusă cu ajuto -rul dictaturii. În loc să păstreze

în mîna sa iazurile şi, de fricacrocodililor (sau a puşcăriilor!),să le dea în grija primăriilor, casă nu le lase să se înnămo leas -că, să se usuce, ei au dat frîu li -ber celor care le iau în arendă, le„greblează” de peşte, după carele usucă şi caută alte iazuri.

În preajma Nisporenilor, cînd -va era un iaz mare chiar la in-trare dinspre Vărzăreşti. Mai lavale – pînă la satul Mărinici, peValea Nîrnovei, erau încă douăiazuri. Dincolo de Mărinici, pî -nă spre Căţeleni – alte două ia -zuri lăsate de Dumnezeu. Acumnu mai sînt.

Cel de Sus, văzînd toate aces -tea, crede, pur şi simplu, că nouănu ne mai trebuie apă. De aceeane-o şi dă atît de rar.

P.S. După seceta din aceastăvară, Tutanhamonii noştri au în-ceput a bîigui despre necesita -tea construirii sistemelor de iri -gare. Dar... Mai dă Dumnezeu oploaie-două şi uită iar.

Dă-ne, Doamne, apa (sau mintea?) cea de pe urmă…

Iazul de la Milești, Nisporeni, din regiunea numită de localnici „La Custură”, nu mai este. Ani la rînd, să fie vreo 60-70 la număr, mileştenii se răcoreau aici în lunile toride de vară, îşi adăpau vitele, se odih-neau, prindeau peşte. Acum, doar cîteva broaşte mai dau de veste că apa dătătoare de viaţă acoperea o suprafaţă de 70 de hectare.

Nici căldura mare din ziua de 5 iulie, nici distanța de peste 100 de kilometri nu l-au făcut pe ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, să se oprească din calea sa spre Ungheni. Pe lîngă misiunea de a oficia darea în exploatare a unui nou sistem de irigare la Mănoileşti, ministrul s-a arătat ferm decis să-i dea, de pe lanurile unghenene, o replică lui Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor din R.Moldova.

Bumacov a venit la Ungheni să-i dea replica lui Voronin

Dumitru Mititelu

Iurie Toma şi Vasile Bumacov tăind panglica simbolică

În fotografie: iazul de la Mileşti

Era o zi de iarnă,geroasă, cu multăzăpadă

24 ianuarie 1992. Consiliulraional era anunţat că a doua zila Ungheni va avea loc o întîl-nire la cel mai înalt nivel.

„Vă mai amintiţi de acea zi?”,îl întreb pe Serghei Cladco. „Cumsă nu? Mai ales că am fost luatprin surpindere”, răspunde. Înacea perioadă, şi preşedinteleConsiliului raional Ungheni, Tu -dor Goncearuc, şi primarul deUngheni, Vasile Para, deputat înParlament, erau într-o deplasareîn China. Plecaseră împreunăcu ansamblul de muzică şi dan -suri populare „Struguraş”, fărăsă facă un anunţ oficial. Astfelcă Serghei Cladco trebuia să fa -că faţă tuturor provocărilor.

„Îmi amintesc cum a telefo -nat ministrul de stat al Republi -cii Moldova, Filip Zubatîi, şi aîntrebat: unde-i preşedintele Gon -cearuc? „E bolnav, am spus. Ela o cură de tratament specific”.Noi, pe atunci, aveam şcoala dip -lomatică – pe şefi trebuie să-i

salvezi la momentul oportun”,spune.

La Ungheni avea să se producă un eveniment istoric

Pe 25 ianuarie 1992, a avutloc prima întîlnire a preşe din ţi -lor Republicii Moldova şi Ro -mâniei: Mircea Snegur şi IonIliescu - la Ungheni, la hotaruldintre cele două state. Oficialiiungheneni au fost anunţaţi de-spre eveniment în ajun. Li s-aindicat şi locaţia aleasă.

„Întîlnirea a avut loc în aşa-nu mita „Casa albă” (casa de oas - peţi din livada gospodăriei agri -cole „Prut”, supranumită livadalui Ciachir). Clădirea era dejacam delăsată, neîncălzită, darcu efoturi comune, ale noastreşi ale celor de la Chişinău, amreuşit s-o aducem în ordine într-o zi”, îşi aminteşte Serghei Clad -co. S-a făcut ordine peste tot,s-a rezolvat şi cu căldura, fiindaduse pompe, cisterne cu apă,cu combustibil...

Pe atunci, în altă parte, de fapt,

nici nu aveai unde să organizezio asemenea întîlnire. „S-ar fi pu -tut doar în hotelul numit „Druj -ba”, în sala de restaurant. Darchiar într-o sală de restaurant săse întîlnească doi preşedinţi deţară?”, face o remarcă fostul vi -cepreşedinte al Consiliului raio -nal Ungheni.

La „Casa albă”, la ora sta bi -lită, au poposit zeci de automo-bile. Era forfotă mare. Nicio da-tă Ungheniul nu văzuse atîteaoficialităţi laolaltă: Nicolae Ţîu,ministru de Externe, Andrei Chep -tene, viceministru al Econo mi -ei, Filip Zubatîi, ministru destat, Ion Borşevici, deputat, prim-consilier al preşedintelui R.Mol -dova, Leonid Talmaci, guverna-tor al Băncii Naţionale, Aureli -an Dănilă, ambasador al R.Mol -dova în România – din parteaRepublicii Moldova. Din dele -ga ţia română făceau parte: Ad ri -an Năstase, ministru de Exter -ne, Ion Bistreanu, însărcinat in-terimar cu afaceri al Românieila Chişinău, Mugur Isărescu,gu vernator al Băncii Naţionale.

„Eu am participat ca gazdă,eram unicul reprezentant al con -ducerii raionului”, a menţionatSerghei Cladco, după care a ac-centuat zîmbind: „Doar cu as-cultatul. Intervenţiile mele nuşi-ar fi avut locul”.

Despre Iliescu şi Năstase

Sigur, principalele personajedin delegaţia română, asupracărora s-a îndreptat toată atenţiaatunci au fost Ion Iliescu şi Ad -ri an Năstase. „Chiar eram cu-rios să-i văd”, mărturiseşte Ser -ghei Cladco. Ambii au făcut oimpresie bună. „Erau oameniculţi. Ion Iliescu, pur şi simplu,iradia cultură, avea o adevăratăţinută de diplomat, a avut şi undiscurs elegant. Adrian Năstase,tînăr pe atunci, părea destul deimpunător, se vedea cu ochiul ne -înarmat că e şcolit. Avea o ţinu -tă deosebită, era îmbrăcat la pat -ru ace – îţi insufla respect, daradia de la el şi puţină aroganţă.Iliescu părea mai din popor, maisimplu”, povesteşte dînsul.

La masa de discuţiiS-a discutat lejer, priete neş -

te. La „casa albă” a fost ame na -ja tă o masă simplă, într-un bi -rou adaptat pentru discuţii. „S-afăcut un schimb de opinii cuprivire la situaţia la zi în celedouă state, perspectivele de co-laborare, intensificarea rela ţii -lor bilaterale”, ne-a spus Ser -ghei Cladco, adoptînd un limbajmai oficial, după care a opinat:„Sînt nişte subtilităţi diplomati -ce. Eu cred că iniţiativa de a se

întîlni la Ungheni a fost a părţiiromâne, dorindu-se a fi un sim-bol: s-au întîlnit doi preşedinţide stat la frontiera dintre celedouă state, iar căldura acelei în-tîlniri va iradia şi în interior. Înplus, mai erau proaspete amin -tirile de la „Podul de flori”.

S-a mîncat şi s-a băut Întîlnirea a durat vreo trei ore.

Tot acolo, la „Casa albă” a avutloc prînzul. „Nu-mi amintescmeniul. Vă daţi seama că emo -ţi ile erau din abundenţă”, ne-aspus Serghei Cladco, după carea menţionat că, deşi fusese şi elinvitat la acel prînz, a refuzatdelicat. „Ca o gazdă ospitalieră,am găsit de cuviinţă că trebuiesă am grijă să fie totul pus lapunct”, a explicat dînsul. Bu -

că tarii au venit de la Chişinău,cu produse lor. O parte din bu-cate au fost pregătite la Chi şi -nău, alta – la Ungheni. „Au fostşi băuturi?”, am întrebat. „Credcă da. Se obişnuieşte la oricemasă oficială”, a urmat răs pun -sul.

Mai apoi... În acelaşi an, tot la Ungheni,

a avut loc şi o întîlnire inter gu ver -namentală moldo-română. Aufost echipe întregi de miniştridin ambele state, îţi aminteşteSerghei Cladco. Discuţiile, dedata aceasta, au avut loc în salade restaurant al hotelului numitpe atunci „Drujba”, iar prînzul,pregătit de bucătarii ungheneni,a fost servit la „Casa albă”.

Lucia Bacalu

5Expresul

Vacile trebuie să bea vin pentru o carne mai fragedă şi mai suculentă. Neobişnuita descoperire a fost făcută de un fermier dintr-o localitate din sudul regiunii franceze Herault. Pe parcursul a patru luni, acesta a întrodus în alimentaţia zilnică a vacilor cîte două sticle de vin de înaltă calitate. Rezultatul a fost pe măsura aşteptărilor.(Publika.md)

Actual

Vineri, 13 iulie

Ce a căutat Adrian Năstase la Ungheni?

Cultura rurală, salarii şi proiecte de viitor

Ungheniul este un exemplu pentru celelalte raioane în domeniul culturii. Declaraţia îi aparţine viceministrului Culturii, Gheorghe Postica, şi a fost făcută în cadrul vizitei sale la Ungheni, pe 10 iulie curent.

În acest context, dînsul a menţionat Muzeul de istorie şi et -nografie din Ungheni care, potrivit oficialului, este unul foarte bun.„Aş vrea să remarc că la Ungheni se observă o promovare a cul-turii”, a accentuat dînsul, felicitîndu-i pentru aceasta pe lucră to -rii din acest domeniu, veniţi în număr mare la întîlnirea cu el.

Viceministrul Culturii a vorbit pe larg şi despre proiectelede lege care urmează a fi elaborate, dar şi despre planurile pecare le are în vizor Ministerul Culturii în următorii ani. O atenţiesporită se va acorda culturii rurale. În acest sens, casele decultură vor fi transformate în centre culturale multifuncţionale,a precizat oaspetele chişinăuean, declarîndu-se îngrijorat pentrufaptul că „riscăm să pierdem în mare parte activitatea culturalădin teritoriu”.

În altă ordine de idei, Gheorghe Postica a remarcat că „laUngheni există condiţii favorabile, care ne fac să fim optimiştiîn perspectiva conservării şi promovării tezaurului naţional şispriritual pe care l-am moştenit”. Viceministrul s-a referit şi lasalariile angajaţilor din cultură, recunoscînd că acestea sîntmici, chiar foarte mici comparativ cu salariile din alte domenii.Dînsul a spus că şi Guvernul, şi Ministerul Culturii va acorda oatenţie sporită acestui aspect în următorii doi ani.

Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, a declaratimediat după întîlnirea cu viceministrul Gheorghe Postica:„Sper că această întîlnire va avea un efect benefic pentru totraionul. Or, toate doleanţele lucrătorilor din cultură vor fi trans-mise mai departe şi astfel se va vedea un rezultat pozitiv”, dupăcare a subliniat: „Cultura are un rol deosebit în dezvoltareacomunităţii”. Anterior, aceeaşi idee a expus-o şi viceministrul,care a remarcat: „Cultura nu este un domeniu de promovare amuzicii sau a dansului, dar este şi poate fi o importantă resursăde dezvoltare durabilă a societăţii”.

Natalia Junghietu

„Realizarea cea mai mare a cor -pului didactic este că şi-a adus con -tribuţia ca voi să deveniţi ade vă-raţi profesionişti”, li s-a adresatprofesoara Ana Spînu. Absol ven -ţii, la rîndul lor, le-au mulţumitcadrelor didactice pentru sprijinulacordat în formarea noilor aptitu-dini pentru a deveni specialişti deînaltă calificare. „Îmi pare rău căne despărţim, dar sînt sigur că nevom mai întîlni”, le-a spus şi Va-leriu Jardan, directorul Colegiului

de medicină, dorindu-le drum bunîn viaţă.

Zeci de tinere şi tineri, în do -rin ţa de a face studii aici, au par-curs săptămînal kilometri întregi,venind de la Nisporeni, Călăraşi,Făleşti sau din alte raioane ale re-publicii. Acum au o profesie şisînt mîndri că au absolvit Cole gi -ul de medicină din Ungheni, că auavut parte de clipe frumoase, deun colectiv pedagogic minunat,de colegi foarte buni.

„Pe cei care vor să vină să stu -dieze aici îi sfătuiesc să aibă în-credere, căci se merită”, ne-a spusproaspăta absolventă, LudmilaBlişceac, originară din raionul Fă -leşti.

La toamnă, Colegiul de medi -ci nă din Ungehni va împlini 20 deani. În această perioadă, a pregătit2650 se asistenţi medicali, careactivează în prezent în toată re-publica, dar şi departe de hotareleei. Portivit lui Valeriu Jardan, înacest an vor fi înmatriculaţi ab -solvenţi ai gimnaziilor, şcolilor decultură generală, dar şi ai liceelor.Unele categorii de cetăţeni au şiprivilegii. Printre aceştia: copiii aicăror părinţi au luptat în Transnis-tria, au participat la războiul dinAfganistan sau la lichidarea con -

secinţelor avariei de la Cernobîl,tinerii din familii numeroase, cecel puţin patru copii, sau persoa -nele cu dizabilităţi (gradul I de in-validitate) care vor putea practicaprofesia de asistent medical, darşi romii. „Student poate să fieoricine vrea şi cînd vrea”, a con-cluzionat Valeriu Jardan.

Natalia Junghietu

O nouă promoţie de asistenţi medicali a pornit la drumProaspeţii absolvenţi ai Colegiului de medicină din Ungheni,123 la număr, s-au adunat, la început de iulie, pentru a răsfoi din albumul amintirilor. Unii cu zîmbete pe faţă, alţii cu lacrimi în ochi, s-au despărţit de instituţia care le-a fost a doua casă ani la rînd. Şi-au primit cu toţiidiplomele care certifică faptul că, de azi înainte, sînt asistenţi medicali cu acte în regulă.

Cifrele sînt impresionate: 1 to -nă 224 kilograme de paste făi noa -se, 967 kilograme de orez, 353 ki -lograme de zahăr, 746 kilogramede săpun, 331 kilograme de şam -pon şi multe alte bunuri au ajunsla cei încercaţi de greutăţi. Copiiidin raion au primit peste 200 kilo-grame de ciocolată, peste o tonăde rechizite şcolare, mii de jucării.În aceşti ani, au fost împărţite po -pulaţiei haine uzate, greutatea lortotală ajungînd la 1 tonă 375 deki lograme, au fost împărţite us -ten sile de bucătărie, începînd de

la cuţite şi terminînd cu cele maisofisticate aparate – 605 kilogra -me. Au fost împărţite conserve decarne, legume, fructe, lenjerie depat, sute de perechi de încălţă min -te, ulei, hrişcă, mazăre, fasole...

Potrivit Elenei Gavrişov, pre -şe dinta Crucii Roşii Ungheni, toa -te aceste ajutoare au venit din stră -inătate, prin Federaţia Internaţio -nală de Cruce Roşie. „Noi cu dum -neavoastră le-am distribuit celormai vulnerabile persoane, aducîn -du-le cîte o mică bucurie”, li s-a ad -resat dînsa preşedinţilor organi za-

ţiilor primare ale Crucii Roşii dinraionul Ungheni, la adunarea detotalizare, ce a avut loc la 28 iuniecurent.

Anual, sînt transferate pe con-tul Crucii Roşii 17 mii de lei sub for - mă de cotizaţii. De fiecare datăîn să, în pofida numeroaselor aju-toare aduse în teritoriu, aceşti banisînt adunaţi cu mare greutate. „Cî -te un leu sau cîte cinci dau tot ceicare au mai puţin. Ceilalţi nu se preagrăbesc s-o facă”, susţine ElenaGavrişov. În consecinţă, pînă acumnu a fost posibilă deschiderea, pelîngă Crucea Roşie din Ungheni,a unui centru medico-social, de ser -viciile căruia ar beneficia, gratuit,zeci şi sute de persoane. Utilajula fost adus cu mulţi ani în ur mă,însă nu se reuşeşete amenajarea

încăperilor – din lipsă de bani.Din acelaşi motiv, pînă în prezentnu a putut fi instalată o poartă, ast-fel ca accesul în sediul Crucii Ro -şii din Ungheni să fie liber. „Acummergem prin curtea oficiului poş -tal, în vecinătatea căruia ne aflăm.Uneori, sîntem nevoiţi să sărimpeste poarta care, în zilele de odih -nă şi pe timp de noapte, e încu ia -tă”, spune Elena Gavrişov.

Doar satisfacţia datoriei îndep -linite, zîmbetul şi bucuria din ochiicelor spre care se îndreaptă aju-toarele o fac pe preşedinta CruciiRoşii din Ungheni să continue,deşi are un salariu de... 490 de lei.La adunarea din 28 iunie, dînsa afost realeasă pentru a şaptea oarăconsecutiv în fruntea organizaţieiraionale Ungheni a Crucii Roşii,unde munceşte neîncetat din 1986.

Lucia Bacalu

Crucea Roşie din Ungheni – la datoriePeste 382 mii de lei – aceasta a fost valoarea ajutoareloracordate persoanelor defavorizate şi cu dizabilităţi, copi-ilor orfani, sinistraţilor, bătrînilor singuri de către CruceaRoşie Ungheni începînd cu anul 2008 şi pînă în prezent.

Astăzi încarcerat, fostul premier al României, AdrianNăstase, a vizitat Ungheniul exact cu douăzeci de ani înurmă, într-o zi de sîmbătă, pe 25 ianuarie. Cu ce ocazie a venit în oraşul de pe malul Prutului şi cît a stat aici?Răspunsul l-am aflat de la Serghei Cladco,vicepreşedinte al Consiliului raional Ungheni în 1992.

25 ianuarie 1992, Ungheni, la masa de discuţii. Al cincilea din stînga –Serghei Cladco Fotografie preluată din ziarul „Moldova Suverană” nr. 15 din 28 ianuarie 1992

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA

Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Re-publica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din RepublicaMoldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

1) 2)

6Expresul

R. Moldova ar trebui să renunțe la simbolurile sovietice. Declarația aparține președintelui țării, Nicolae Timofti, și a fost lansată în cadrul unui interviu pentru publicația lituaniană DELFI. „Noi am trebui să renunțăm la simbolurisovietice, care ne amintesc de multe suferinţe prin care am trecut, în special părinţii şi strămoşii noştri. Avem propriile noastre simboluri naţionale”, a spus sursa.

Fragmentarium

Vineri, 13 iulie

Potrivit unei note infor ma -tive semnate de către maio -rul de poliție Sergiu Robu,șeful Secției poliție rutierăNisporeni, în perioada res -pectivă au fost înregistrate 8accidente rutiere, în urma că -rora două persoane au dece-dat și alte opt s-au ales cutra ume. Comparativ cu pe-rioada similară a anului tre-cut, situația este mai bună.Au fost cu două accidente

ru tiere mai puţine, dar şi nu -mărul celor decedaţi şi trau ma -tizaţi s-a micşorat simţitor:cu doi şi, respectiv, cu cinci.

Tot în aceeastă perioadă,poliția rutieră a depistat 1296de contravenții din domeniulcirculației rutiere și a aplicat1220 amenzi în valoare tota -lă de 308 mii 450 lei.

Continuă să fie mare nu -mă rul celor care se urcă lavo lan în stare de ebrietate.

Agenţii rutieri au depistat 38de cazuri de acest fel. Nicipietonii nu sînt foarte dis cip -linaţi – în semestrul întîi alanului curent, la Nisporeniau fost înregistrate 24 de ca -zuri cînd anume pietonii auîncălcat Regulamentul de cir -culație rutieră. Mulţi şoferiau condus automobile reuti-late în mod neautorizat şi nuau scăpat nepedepsiţi. În acestsens, au fost sancționați 205de conducători auto, fiindu-le retrase plăcile de înma-triculare.

“Poliţia rutieră, ca partecomponentă a poliţiei, con-comitent cu îndeplinirea sar -

cinilor ce ţin de asigurareasecurităţii circulaţiei rutiere,a depus eforturi esenţiale șiîn combaterea criminalităţii,contracararea furturilor şirăpirilor unităţilor de trans-port, contribuind astfel la de-scoperirea a 24 infracțiuni,41 de crime și 11 reţineri înflagrant”, susţine Sergiu Ro -bu. Pe parcursul ultimelorșa se luni ale anului curent,pentru buna desfășurare aactivității de serviciu, patruagenţi rutieri din Nisporeniau fost menționați de cătreconducerea ierarhic superi -oară.

Ina Landa

Canicula. Recomandări generale pentru comportamentul populaţiei

• Evitaţi pe cît e posibil expunerea prelungită la soareîntre orele 11.00 – 18.00.

• Purtaţi pălării de soare, haine cu mîneca lungă, din fibrenaturale, de culori deschise.

• Preveniţi pierderile de apă şi substanţe minerale princonsumarea a cel puţin 1,5 – 2 litri de lichide pe zi, care nuvor fi prea reci. Se mai recomandă consumul de ceai dinmuşeţel, sunătoare, urzici la temperatura camerei – disparesenzaţia de sete.

• În afară de lichidele propriu-zise, se recomandă con-sumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete, cafiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale,de asemenea dispare senzaţia de sete.

• Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a seconsuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare caloricămică, evitînd pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi.

• Evitaţi consumul băuturilor alcoolice, a berei, cafelei şibăuturilor foarte reci.

• Evitaţi eforturile fizice susţinute în perioada zilei, cîndtemperatura atinge valorile maxime.

• Faceţi duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată.

În locuinţe: • Reglaţi aparatul pentru aerul condiţionat astfel, încît

temperatura să fie cu 5 grade mai mică decît temperaturadin exterior.

• Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aeru-lui depăşeşte 32 grade C.

• Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse lasoare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase.

• Ferestrele vor rămîne închise pe perioada în care tem-peratura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă şivor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa.

• Pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumi -na artificială să fie menţinută la intensitate scăzută şi apa ra -te le electro-casnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte.

Pentru copii şi familiile lor:• Daţi copilului să consume cît mai des lichide proaspete,

chiar dacă el nu le cere.• Copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere. Chiar pentru

perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ven-tilate.

• În cazul unei deplăsări, făceţi-vă rezerve de apă încantităţi suficiente.

• Evitaţi plimbările copilului pînă la un an în perioada decaniculă.

• Nu se recomandă scăldatul în apă rece.• Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre natu-

rale, de culoare deschisă.• În instituţiile pentru copii, activităţile se vor organiza

în pavilioane, evitînd acţiunea directă a radiaţiei solare. • Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri

naturale şi decocturi din plante.

Centrul sănătate publică Ungheni

Poliția rutieră din Nisporeni a făcut bilanțul

În mod instinctiv, oameniise proiectează neîncetat în vi-itor. Ei trăiesc cu speranţa cămîine le va fi mai bine. De un -de oare le vine această speranţăcă viitorul poate fi mai bun caprezentul? Adevărul este căviitorul va fi şi mai rău, dacăei se mulţumesc doar să spere.Lucrurile bune vin rar din ex-terior. Depinde de tine să de-termini desfăşurarea eveni men-telor în favoarea sau detrimen -tul tău. Or, poţi trăi fiecareeveniment în două feluri: unulcare te înalţă mai presus detine şi altul care te coboară sauchiar te pune la pămînt.

În urmă cu mult timp, măplîngeam unui prieten ca nureuşesc să iert un om care mi-a facut foarte mult rău. El mi-a spus atunci o poveste pecare mi-o amintesc de fiecaredată cînd am nevoie să îmifolosesc capacitatea de a ierta.

„Doi călugări budişti mer -geau, odată, prin padure. Şi,cum mergeau ei, au dat de unrîu învolburat şi adînc. Cîndtocmai se pregăteau să-l trea -că, au vazut o femeie tînără ca -

re nu se încumeta să por neas-că spre celălalt mal. Atunci unuldintre ei a luat-o în braţe şi a tre -cut-o dincolo. Dupa vreo douăore, celălalt călugar, care nu oajutase, izbucni nervos: “Cumai îndrăznit să atingi acea fe-meie şi să o porţi în brațe?”.

Celălalt răspunse calm: “Euam lăsat-o din braţe acum douăore, iar tu încă o porţi cu tine!”.

Am învăţat unele lucruri înviaţă cu care vreau să mă îm-part cu tine, iubite cititor. Amînvăţat că nu poţi face pe ci -neva să te iubească. Tot cepoţi face este să fii o persoanăiubită. Restul depinde de cei -lalţi. Am învăţat că, oricît mi-ar păsa mie, altora s-ar puteasă nu le pese. Am învăţat cădurează ani să cîştigi încred-erea celor din jur şi că doar încîteva secunde poţi s-o pierzi.Am învăţat că nu contează CEai în viaţă, ci pe CINE ai. Amînvăţat că nu contează ce li seîntîmplă oamenilor, ci contea -ză ceea ce pot eu să fac pentrua le ajuta. Am învăţat că tre-buie să te desparţi de cei dragi

cu cuvinte calde. S-ar putea săfie ultima oară cînd îi vezi. Amînvăţat că poţi continua încămult timp după ce ai spus cănu mai poţi. Am învăţat că sîntoameni care te iubesc, dar nuştiu s-o arate. Am învăţat căprietenia adevărată continuăsă existe chiar şi la distanţă.Am învăţat că, dacă cineva nute iubeşte cum ai vrea tu, nuînseamnă că nu te iubeşte dintot sufletul. Am învăţat că, in-diferent cît de mult suferi, lu -mea nu se va opri în loc pen - tru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi cir -cumstanţele ţi-ar putea influ -en ţa personalitatea, dar că TUeşti responsabil pentru ceea cedevii. Am învăţat că viaţa îţipoate fi schimbată în cîtevaore de către oameni care nicinu te cunosc. Am învăţat că

scrisul, ca şi vorbitul, poatelinişti durerile sufleteşti. Amînvăţat că oamenii la care ţiicel mai mult îţi sînt luaţi prearepede. Am învăţat prea multepentru o viaţă aşa de scurtă.

Morala: “Viaţa îi îngenun -chează pe cei puternici, pentrua le demonstra că pot mereusă se ridice. Pe cei slabi nu-iatinge - ei oricum îşi petrec în-treaga viaţă îngenuncheaţi”.

P.S. Reţetă pentru o viaţămai bună: se iau 12 luni şi securăţa foarte bine de amă ră -ciune, mîndrie, ură, invidie,frică, irascibilitate şi stres. Seîmparte fiecare lună în 28-31de zile, după caz, astfel ca pro -viziile să ajungă exact pe unan. Fiecare zi se prepară sepa -rat: o parte muncă, o parte li niş -te, o parte umor. Se mai ada u-gă 3 linguri de optimism, 1 lin -guriţă de toleranţă, un praf debun simţ şi… o picătură desperanţă! Apoi se toarnă dea-supra dragoste din belşug. Pre -paratul obţinut se aşează pefar furie şi se împodobeşte cufrunzuliţe de curaj şi încredereîn sine. Se serveşte zilnic, îm -preună cu cafeaua de dimi -neaţă. Vă doresc un sfîrşit desăptămînă cu linişte şi pace.

Înainte de a uitaDe la A pînă la Z cu Ala Mutilică

În timp ce marea majoritate apopulaţiei raionului Călăraşise zbate într-o sărăcie lucie,abia reuşind să-şi asigurepîinea cea de toate zilele, mai mulţi funcţionari ai unorinstituţii publice îşi permitluxul de a procura din baniipublici maşini de serviciuluxoase.

Parcă apucaţi de o patimă de ne -stă pînit a unei competiţii nesănătoa -se, tocătoare de bani publici, ei se în -trec în a cumpăra maşini care mai decare mai scumpe şi mai arătoase. Întopul celor mai preferate sînt, indis-cutabil, „Scoda-Octavia”. În astfelde automobile se plimbă conducă to -rii unor instituţii medicale din raion.

Recent, un conducător important,deşi avea două automobile de servi-ciu „Niva”, relativ noi, a cumpărat o„Scoda-Octavia -Superb” de sute demii de lei, cu care se plimbă în exclu -sivitate doar el. Şi conducerea pri -

măriei Călăraşi a procurat recent omaşină de toată frumuseţea, „Chev -rolet”, de 178 de mii de lei, dar, pot -rivit consilierilor orăşeneşti, în con -di ţii total netransparente şi cu abateride la buchia legii. Mai mult ca atît,aceeiaşi consilieri spun că primăriaplăteşte bani buni unui şofer careconduce această maşină.

Cu cîteva luni în urmă, şi condu -ce rea raionului, parcă molipsită deacest morb al luxului, solicita consi -li ului raional aprobarea unor sumemari de bani pentru achiziţionareaunor automobile de serviciu noi. Con -silierii însă nu au susţinut aceas tăiniţiativă.

Nu-i vorbă, dacă lipseşte o maşi năîntr-o anumită structură, ea trebuieprocurată. Dar să-şi permită luxul dea avea cîte două-trei automobile carecostă mult şi, pe deasupra, mai cer şibani grei pentru întreţinere nu estedecît o sfidare a bunului simţ dinpar tea unor conducători.

Tudor Josanu

Lux în plină sărăcie

Agenții rutieri din raionul Nisporeni au demon-strat, în ultimele șase luni ale anului curent, o activitate fructuoasă, menită să asigure securi-tatea traficului rutier, dar şi să minimalizezenivelul infracționalității în raion.

Luni, 16 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Baştina 7.00 “TANDREŢEA CAILORSĂLBATICI” 8.35 Gala olimpică 9.10, 17.15“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05 Re-porterul de gardă 10.30 Desene animate 12.00Vedete la bis 13.10, 18.30 Desene animate13.40 “FRATE ŞI SORĂ” 15.20 Spectacol17.40 Respiro 18.00 Sub acelaşi cer 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Moldova în direct 22.20 Festivalul “SteauaChişinăului” 23.00 “CHARLIE BARTLETT”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 Apropo TV 12.00 România, te iubesc!14.00 „ÎN SFÎRŞIT, VĂDUVĂ!” 17.45Happy Hour 20.30 „PAZNIC DE TEMUT”23.15 „DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖА-НИЯ" 23.20 "Свобода и справедливости".

Marţi, 17 iulieTVM6.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Sub acelaşi cer 6.45 Festivalul-concurs“Crizantema de argint”. Ediţia XX 7.55,12.00, 13.40 Documentar 9.10, 17.15“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10Focus. Magazin TV 11.00 Moldova în di-rect 12.00 Accente economice 13.10, 18.30Desene animate 14.10, 23.10 “DORA”15.40 Cinemateca universală 16.00 RingStar 17.40 Medalion muzical 18.00 UndaBugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Din fondul TV Moldova 122.20 Cultura azi.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „ÎN SFÎRŞIT, VĂDUVĂ!” 14.00„LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour20.30 „O MOARTE MAI BUNĂ” 23.15„DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45"Жить здорово" 11.00 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОМОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ "23.20 "Роковая любовь Саввы Морозова".

Miercuri, 18 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri

6.10 Unda Bugeacului 6.40 Festivalu-con-curs “Crizantema de argint” 7.25“MEŞTERUL MANOLE” 9.10, 17.15“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05Videoteca copiilor 10.30 Ştiinţă şi inovare11.00, 19.55 Din fondul TV Moldova 112.00 Baştina 12.45 Medalion muzical13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Subacelaşi cer 14.10, 23.10 “DORA” 15.45“Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu.Spectacol muzical 16.50 Chişinăul de ieri şide azi 17.40 Respiro 18.00 Svitanok 19.00Mesager 19.40 Poveste 22.20 Portrete întimp 22.50 Alternative.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00, 13.45 „LOIS ŞICLARK” 17.45 Happy Hour 20.30„TURBULENŢE” 23.15 „DOI BĂRBAŢIŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Ро-ковая любовь Саввы Морозова" 23.15"МУЖЧИНА, КОТОРЫЙ ЛЮБИТ".

Joi, 19 iulieTVM06.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Svitanok 6.40 Festivalul-concurs“Crizantema de argint” 8.00 Spectacol9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACKBEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”10.10 “Un copil e o floare”. Program muzi-cal 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Din fon-dul TV Moldova 1 12.00 O seară în familie12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 De-sene animate 13.35 Unda Bugeacului 14.05,23.10 “DORA” 15.40 “Cine-aude guramea” 16.30 Dor 17.40 Respiro 18.00 Vectoreuropean 19.00 Mesager 19.40 Poveste19.55 Moldova în direct 20.50 Super-loto“5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru23.10 Fotbal. Liga Europei. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „LOIS ŞI CLARK” 14.00 „ÎNTREADEVĂR ŞI MINCIUNĂ” 17.45 HappyHour 20.30 „OSTATICI SUB ACOPERIRE”23.15 „DOI BĂTBAŢI ŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Про-стить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать"17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами,девочками" 19.00 "Давай поженимся"20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 „ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕР-ЖАНИЯ” 23.20 „Человек и закон”.

Vineri, 20 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Cuvintele credinţei 7.00 “REGELECIOC DE STURZ” 8.35, 17.40 Respiro9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACKBEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”10.10 Festivalul “STEAUACHIŞINĂULUI” 11.00 Moldova în direct12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Desene ani-mate 13.40 Svitanok 14.10, 23.10 “DORA”15.00 Portrete în timp 15.30 Documentar18.00 Accente economice 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 20.00 Din fondulTV Moldova 1 22.20 Fii tînăr! PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „ÎNTRE ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ”14.00 „PĂRINŢII MEI AU FUGIT DE-ACASĂ” 17.45 Happy Hour 20.30“EVADARE DIN LOS ANGELES” 22.45“LABIRINTUL LUI PAN”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.20 "Хочузнать" 16.55 "Жди меня" 18.30 "Междунами, девочками" 19.00 "Поле чудес"20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 „ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕР-ЖАНИЯ” 23.20 „Seara tîrziu”.

Sîmbătă, 21 iulieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15“BĂIATUL ŞI MAREA” 7.55, 18.50Respiro 8.15 Vedete la bis 9.15, 16.00 Doc-umentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor12.00 Spectacol 13.40 “Prietenii muzicii”.Orchestra Naţională Simfonică a Com-paniei Teleradio-Moldova 14.45 Videotecacopiilor 15.05 “AVENTURILE LUIHUCKLEBERRY FINN” 16.30 La mulţiani! 17.15 Studio Art plus 17.50 Chişinăulde ieri şi de azi 18.05 Erudit cafe 19.00Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară înfamilie 21.25 Omul de lîngă... 22.20“IDILĂ CU DĂDACA MEA”. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.30 Teleshopping 10.15„PĂRINŢII MEI AU FUGIT DE ACASĂ”12.00 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI”13.20 „POVESTE DE DRAGOSTE” 15.45„SE CAUTĂ UN CREIER” 17.00„FETIŢA DIN JERSEY” 20.30 „BĂIATDE TREABĂ” 22.15 „CUM SĂ RĂMÎIFĂRĂ PRIETENI”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.55 "БАРХАНОВ ИЕГО ТЕЛОХРАНИТЕЛЬ" 8.50 "Смеща-рики. ПИН-код" 9.05 "Играй, гармоньлюбимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.30Смак 11.05 "Вечный зов Ады Роговцо-вой" 12.15 "САМЫЕ УМНЫЕ ЖИВОТ-НЫЕ" 13.10 "БУДЬТЕ МОИММУЖЕМ" 14.35 "КИТАЙСКИЙ СЕР-ВИЗЬ" 16.15 "Фальшивые биографии"

17.10, 18.20 "ВЕПРЬ" 19.45 "Da sau Nu"21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50"КВН" 23.30 "ЗАЛОЖНИЦА".

Duminică, 22 iulieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 11.00Documentar 7.00 Cinemateca universală7.15 Cevintele credinţei 8.00 Spectacol9.05 “AVENTURILE LUI HUCKLE-BERRY FINN” 10.00 Ring Star 11.30 Ladatorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Naturaîn obiectiv 13.00 Chişinăul de ieri şi de azi13.10 Respiro 13.40 Parteneriate pentrufiecare copil 14.00 Baştina 14.50 “REGELECIOC DE STURZ” 16.30 La mulţi ani!17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedetela bis 21.25 Focus. Magazin TV 22.50“HOTELUL DE UN MILION”.PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI”11.00 „FETIŢA DIN JERSEY 13.05, 16.00Teleshoping” 13.20 „CEVA, CEVA, TOTO IEŞI” 16.15 „BATMAN FOR EVER”20.30 „G.I. JOE: ASCENSIUNEA CO-BREI” 23.00 „OMUL DE RĂCHITĂ”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Управле-ние сном" 7.10 "МАЛЕНЬКАЯ ПРИН-ЦЕССА". Х.ф. 8.40 "Служу Отчизне!"9.10 "Смешарики. Пин-код" 9.20 "Здо-ровье" 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45"Пока все дома" 11.30 Фазенда 12.15 "VIPConfidente" 13.15 "САМЫЕ УМНЫЕЖИВОТНЫЕ" 14.10 "КАРДИОГРАМАЛЮБВИ" 15.40 " Как стать лучшим"16.30 "По следам "Больших гонок" 18.10Просто смех! 20.00 "Vrei să fii milionar?"21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскрес-ное "Время" 22.05 "ГОЛУБКА".

7Expresul

Citatul săptămîniiO zi în care nu ai rîs este o zi pierdută. Charlie Chaplin

Programe TVPublicitate

Vineri, 13 iulie

Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment(Jurnal TV)23.00 „Ганнибал”. Film (СТС)23.30 „Путь Баненна”. Serial (Sony)

Marţi19.45 „Leacuri pentru neamuri”.Divertisment (Jurnal TV)21.00 „Вид с верху лучше”. Film(СТС)23.05 „Остро ненужных людей”.Serial (Россия РТР)

Miercuri12.55 „Судебный детектив” (НТВ)21.00 „Школа негодяев”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi11.30 „Пончик Люся”. Serial (Рос-сия РТР)

21.00 „Никогда не сдавайся”.Film (СТС)23.40 „Калифрения”. Film (Sony)

Vineri20.00 „Слава”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1)21.15 „Лесное озеро”. Film (Рос-сия РТР)

Sîmbătă13.20 „Мать и мачеха”. Film (Рос-сия РТР).16.00 „Луна в бутылке”. Film (Sony)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).

Duminică15.00 „Ребёнок на прокат”. Film (СТС)20.00 „Опасности любви”. Film(Sony)21.00 „Соломон Кейн”. Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Pentru o sărbătoare de vis, SUPER EVENT vă propune:- decor din: baloane, flori, drapaj, lumînări;- moderator, dansatori (stil național, țigănesc, oriental); - clovn, personaje din desene animate (Mini, Miki Mouse);Organizăm:- ieșirea spectaculoasă din tort a miresei, a omagiatului;- furatul miresei în Colivia de Aur de către Pirații din Caraibe;- surpriza serii ”Pig Pink Sexy” (purcica sexi).Tel.: (0236)28842; 26189, 069697266 (Svetlana)La prezentarea acestui anunț decupat, REDUCERI 10%!

AnunţMarți, 17 iulie, ora 10:00, în incinta Consiliului raio -

nal Nisporeni, str. Ioan Vodă 2, se va desfăşura

audienţa cetăţenilor de către Mihail MAGDEI, vi -

ceministrul Sănătății.

Relaţii la tel: 026422058.

RETEAUA DE FARMACII“FELICIA”

anunta concurs pentru suplinirea urmatoarelor

posturi vacante la farmaciadin or.Ungheni

1. Farmacist2. Consultant vinzari produse cosmetice3. Femeie de serviciu

Telefon de contact: 022‐31‐06‐17

mob: 069326527e‐mail: hr@felicia.mdpersoana de contact –

Ludmila Strat –HR Manager

Codare contra consumului

de alcoolPsihoterapiePsihoanaliză

Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru,

26, of. 208Programare la tel.:

079521319

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză,ger ma nă, engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.frCentrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metodede tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din UngheniAnunţă admiterea pentru anul de studii 2012-2013. Liceul vă propune studierea aprofundată a limbiifranceze în clasele francofone. Elevii claselor a V-a încep de la cursul primar. Toţi solicitanţii sîntbineveniţi şi aşteptaţi să depună actele.Locurile vacante pentru anul de învăţămînt 2012-2013:cl. V – 75 elevi;cl. VI – 5 elevi;cl. VII – 5 elevi;cl. VIII – 20 elevi;cl. IX – 20 elevi;cl. X – 75 elevi;cl. XI – 10 elevi (5 – profil real, 5 - profil umanist).Liceul vă oferă posibilitatea de autoafirmare, de diagnosticare a situaţiilor dificile şi depăşirea lor, deaplicare a cunoştinţelor obţinute în activitatea de zi cu zi. Liceul „Vasile Alecsandri” este templul ştiinţei şi altarul vieţii, adună un sunet din trecutul vieţii, pentruieri, azi şi mîine. În colectivul pedagogic sînt oameni deosebiţi, care le ştiu pe toate, cu chipul luminatşi bun, preocupaţi mereu de reuşitele şi personalitatea elevului.Adresa: or. Ungheni, str. Naţională 13.Tel: 0(236 22965, 023622257.

UtilUn sfat pe săptămînăVişinele pe care le dezgheţaţi pentru prăjituri trebuie să le lăsaţi să-şi scurgă zeama foarte bine, altfel îngreunează aluatul.

8ExpresulVineri, 13 iulie

BerbecVeţi trece printr-o perioadă mai încordată în relaţia de cuplu. Pe

plan financiar, norii negri se ridică şi se întrevăd nişte perspective fru-moase. Atenţie la planul profesional.

TaurLa serviciu, ar fi bine să nu faceţi exces de zel, ci doar să vă urmaţi

programul obişnuit. Eforturile suplimentare nu vor fi răsplătite. Baniinu vă vor lipsi, dar şi cheltuielile vor fi mari.

GemeniO perioadă cu multe provocări pe plan profesional. Veţi trece prin

emoţii care v-ar putea afecta munca, depinde doar de voi cum să lecontrolaţi. Atenţie la chetuielile fără măsură.

RacSăptămîna debutează cu nelinişti pe plan financiar. N-ar trebui să

fiţi deprimaţi din acest motiv, pentru că veţi face rost de bani şi veţirezolva totul în timp util.

LeuVă aşteaptă, din păcate, o perioadă cam grea sub toate aspectele.

Banii vor fi principala preocupare în următoarele zile şi veţi fi nevoiţisă strîngeţi cureaua.

FecioaraVeţi avea o perioadă extrem de încărcată: vi se vor da o mulţime

de sarcini profesionale dificile şi vi se va cere să vă demonstraţicapacităţile. Relaţia de cuplu nu este prea bună.

BalanţaVeţi fi cam nemulţumite de cum decurge relaţia de cuplu. La servi-

ciu ar fi bine să vă concentraţi energia asupra unui singur obiectiv, nusă vă împărţiţi în mai multe direcţii.

ScorpionOcazii nesperate, mai ales în profesie. Nu veţi fi nevoiţi să căutaţi,

pentru că vor bate oportunităţile la uşă. Se recomandă mai multăprudenţă la cheltuieli.

SăgetătorNu se poate spune că săptămîna va fi bună. Dar nici rea. Şi în nici

un caz mediocră. Veţi primi veşti foarte proaste, compensate de foartebune, un adevărat carusel emoţional.

CapricornAstrele sînt iarăşi generoase. Veţi reuşi să duceţi la îndeplinire tot

ce vă puneţi în gand în aceste zile. La serviciu veţi da dovadă de maimultă deschidere şi comunicativitate.

VărsătorSăptămîna va fi una destul de confuză în privinţa planurilor de vi-

itor. Din toate părţile se ivesc atît oportunităţi favorabile, cît şi piedici.Cu banii veţi sta ceva mai bine.

PeştiTreceţi printr-o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Nici

de bani nu vă veţi putea plînge: încet şi sigur, vă veţi atinge scopurile.

Horoscop | 16 – 22 iulieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier-arhi Filip, Vasile; Cuv. Anatolie.

Marţi Sf. Irh. Andrei Critea nul,Cuv. Marta; Cuv. Andrei (Rub liov);Sf. Mucenici Nicolae, Alexandra,Alexie, Olga, Tatiana, Maria şiAnastasia.

Miercuri Aflarea moaştelor Cuv.Serghie de Radonej; Cuv. Atana -sie Atonitul; Sf. Mc. Ana; Sf. Mc.Elisabeta; SF. Mc. Varvara.

Joi Cuv. Sisoe; Sf. Iuliana.

Vineri Cuv. Toma; Cuv. Evdo -chia; Sf. Mucenici Epictet şi As-tion.

Sîmbătă Sf. Mare Mc. Proco -pie. Ziua hirotoniei Mitropolitu -lui Vladimir, Întîi Stătătorul Bi - sericii Ortodoxe din Moldova.

Duminică Duminica VII. Sf.Mucenici Pangratie, Chiril; Sf.Irh. Teodor.

Ieftin și la îndemînăCaisele, un remediudulce de vară

Prin aroma pe care o au, caisele ne duc cugîndul la un desert natural şi răcoritor într-ozi toridă de vară. Însă nu toţi cunosc ade vă ra -tele efecte terapeutice pe care acestea le auasupra organismului. Fiind o sursă abundentăde vitamina A, C, B şi beta-caroten, caiseleîmbunătăţesc vederea şi ajută la regenerareaţesuturilor şi a nervilor. Prin aportul ridicat defier, aceste fructe sînt recomandate în cazurilesevere de anemie, fiind folosite atît pentruîntărirea dinţilor, cît şi a sistemului osos. Caun adevărat izvor de vitamine, caisele ajută latonifierea ficatului, stomacului şi a inimii,contribuind la refacerea unor ţesuturi impor-tante ale acestor organe. Caisele elimină toxi -nele din organism, controlează digestia, în -lătură constipaţia, luptă împotriva infecţiilor,combat astenia şi stările depresive, stopeazăpierderile de memorie datorită conţinutuluiridicat de fosfor, tratează insomnia, influen -ţează creşterea cantităţii de hemoglobină.

În tratarea diverselor afecţiuni sînt folositeatît fructul ca atare, cît şi sîmburii şi florile.Fructul, sau mai bine zis miezul acestuia,conţine vitamina B17, o vitamină ce ajută or-ganismul să lupte împotriva cancerului, con-tribuind la distrugerea celulelor cancerigene.Sîmburele caisei, bogat în acizi graşi şi pro-teine, este din ce în ce mai folosit în produ -cerea de ulei. Acesta este utilizat în industriacosmetică. Pe de altă parte, sîmburii sîntfolosiţi la tratarea problemelor respiratoriigrave: astm, bronşita sau tuse. Florile de caissînt şi ele folosite în industria cosmetică.

Sucul natural de caise are două indicaţiiterapeutice importante. Pe de o parte, repre -zin tă un remediu eficient în tratarea febrei, iarpe de altă parte ajută la vindecarea unor bolide piele sau arsuri la nivelul epidermei. Uleiulde caise este folosit atît pentru masaj, cît şi înaromaterapie, întrucît calmează pielea şi oferăo stare de bine psihicului. Un singur fruct decais furnizează jumătate din necesarul zilnicde provitamina A.

Calendar creștin-ortodox16 – 22 iulie

Soţia: De unde vii la ora asta?Soţul: Dar ce caută bărbatul ăsta în patul nostru?Soţia: Nu schimba subiectul! De unde vii la ora asta?

Ceartă între soţi- Mi-ai stricat tinereţea! – spune soţia.- Iar tu mi-ai mîncat viaţa – spune bărbatul.- Ai băut, ai fumat, m-ai batjocorit – iar soţia.- M-ai cicălit, m-ai certat şi m-ai lovit cu tigaia - soţul.- Eşti un nimic în pat.- Iar tu în pat eşti ca un cub de gheaţă!- Cîştigi foarte puţin.- Iar tu cheltui prea mult.- Nu mi-ai cumpărat niciodată o blană sau un parfum. Ce să vor-

bim, nici măcar flori nu mi-ai adus niciodată!- Iar tu mă hrăneşti ca pe un cîine.- Mi-ai transformat viaţa într-un lung şir de suferinţe.- Tu mi-ai otrăvit viaţa.- Deci, asta înseamnă că sîntem chit, dragul meu?- Da, soarele meu… Nici o supărare!

Bancuri

Ingrediente:Un pui, 2 cepe mijlocii,

2 ardei dulci, 2 roşii, 8-10ciuperci, un dovlecel, us-turoi, ulei, jumătate depahar de vin alb sec, sare,piper, verdeaţă.

Mod de preparare:Puiul se taie bucăţi, se să -

rează, se pipărează, se ru -

meneşte pe tava încinsă cuulei. Legumele se taie bu -căţi mari, puţin se rumenescîntr-o tava, aparte după ca -re se adaugă peste pui. Apoise toarnă vin, se săreazădu pă gust, se pipărează, secăleşte pînă carnea devinemoale. Cu 2-3 minute îna -inte de a se lua de pe foc, seadaugă usturoi şi ver deaţă.

Pui cu legume

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Lămîiul şi mandarinuldevin tot mai îndrăgite decătre iubitorii plantelor deapartament. Cine nu a pusvreodată o sămînță de lă -mîie în ghiveci, în speranțacă va mînca fructe proas pe -te de pe propriul balcon?Să cultivi acasă un pomroditor din semințe poți,dar cu puține șanse, pentrucă va înflori doar pestevreo 8-10 ani.

Cel mai bine ar fi săcum păraţi un lămîi altoitdin magazinele de profil șisă îi asiguraţi acasă loculideal ca să rodească. Pen-tru ca arbustul să vă bucu -re cu roada sa, este nevoiede răbdare și multă îngri-jire. Lămîii altoiți încep sărodească la vîrsta de 3-5 ani.

Lămîiul este planta deapartament care poate atin - ge o înălțime de cel multun metru jumătate. În pe-rioada de înflorire, trebuiesă aibă acces către plantăalbinele, pentru a efectuapolenizarea. De aceea, celmai bine este să-i găsiți unloc potrivit afară, fiind pro -tejat de curenții de aer șisoarele direct.

În primul an de rod, pelă mîi se lasă doar 2-3 fruc -te; în anul doi - 5-8 fructe;în anul trei - 10-15 fructe.

În general, lămîiul ado -ră cantitățile mari de apăvara, însă aveți grijă să nuîl înecați. În timpul iernii,pămîntul plantei trebuie

lă sat să se usuce în totali-tate, după care i se aplică ocantitate mică de apă lă sa -tă anterior să stea 2-3 orela temperatura camerei. Semai recomandă ca, pe lîn -gă solul format în mareparte din lut și nisip, să i seasigure plantei și un ghi -veci din ceramică, care vapăstra mai bine umiditateaîn sol.

Lămîiul are nevoie demultă căldură, fiind sensi-bil la temperaturi scăzute.Temperatura optimă pen-tru creșterea vegetativă es -te de 16-18 grade Celsius.În perioada înfloritului, tem -peratura trebuie să nu fie maimare de 18 grade, întrucîtflorile avortează. Pentrucreșterea și coacerea fruc -telor temperatura optimă

este de 19-22 grade.Cerințele față de lumi -

nă la fel sînt important dea fi luate în calcul. Luminainsuficientă va cauza că de -rea frunzelor.

Dacă vă doriți o creș te -re a lămîiului în lateral șimai puțin în înălțime, atunciar fi bine să-l tundeți din cîndîn cînd. Procedura este unasimplă. Se taie doar vîrful,după care locul ”ranei” seprelucrează cu ceară caldă.În așa mod, creșterea însus va fi stopată, iar arbus-tul de lămîi va fi forțat săse dezvolte în desime.

Un lămîi pentru fiecare casă

16 iulie: noaptea - + 18° (cer puţin noros); ziua +26° (cer puţinnoros, ploaie slabă).

17 iulie: noaptea - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +25°(cer puţin noros, ploaie slabă).

18 iulie: noaptea - +13° cer puţin noros, ploaie; ziua +24° (cer puţinnoros, ploaie).

19 iulie: noaptea - +12° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +26°(cer senin).

20 iulie: noaptea - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +29°(cer puţin noros, ploaie slabă).

21 iulie: noaptea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30°(cer puţin noros, ploaie slabă).

22 iulie: noaptea - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30°(cer noros, ploaie).

Prognoza meteo | 16 – 22 iulie

Vînd apartament cu 3 odăi, etaj 3 din cinci, în Ungheni, regiunea

magazinului „Făt‐Frumos”.Tel.: (236) 31053, 078098743

Vînd apartament cu o odaie în Ungheni. Tel.: 069589933

Se vinde apartament cu 3 odăi în Ungheni, cartierul Tine re ții, str.Bernardazzi, etajul 3/5.

Preț negociabil. Tel.: 069328723

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus

de primărie, la o distan ţă de 300‐400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

Vind casă în Buzduganii de Jos, raionul Ungheni, 15 ari (pe lîngă casă). Sau schimb pe un apartament cu o cameră în Ungheni.

Tel.: 023650292, 068190020

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

atenţioneazăProprietariii de teren

agricol pot să procure poliţa de asigurare medicală

pînă la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% – 745,5 lei.

CNAM – alături de voi!CNAM – alături de populaţie!

Sănătatea e prioritară! Asigur-o!

Agenţia teritorială CNAM:

Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12Tel.: (236) 22736.

Linia fierbinte: 0-800-99999