expertiza tehnica in constructii

8/21/2019 expertiza tehnica in constructii

1/26

CADRUL LEGAL PRIVIND EXPERTIZA TEHNICĂ ÎN CONSTRUC IIȚ(Partea 1)

Introducere

Expertiza tehnica este procesul prin care o construc ie este analizată de către un expertț

tehnic atestat. Expertiza reprezintă acel mijloc de probă prin care, în baza unei cercetărimetodice, folosind procedee tiin ifice, expertul aduce la cuno tin ă organului sauș ț ș țbeneficiarului care lau împuternicit concluzii moti!ate tiin ific cu pri!ire la faptele pentruș ța căror elucidare sunt necesare cuno tin e specializate.ș țExpertiza tehnică reprezintă o acti!itate complexă care cuprinde, după caz, cercetări,experimentări sau încercări, studii, rele!ee, analize "i e!aluări necesare pentrucunoa terea stării tehnice a unei construc ii existente, iar expertul are menirea de aș țcolecta informa ii concrete despre păr ile componente ale bunului imobil "i mai apoi leț țoferă beneficiarului care poate fi persoană juridică c#t "i fizică. $cti!itatea de expertizare tehnică în construc ii este reglementată prinț HotărâreGu!ernu"u# Nr$ %&' din 1%.&'.&&% pentru aprobarea egulamentului pri!ind expertizatehnică în construc ii.ț $cest egulament a fost aprobat de *u!ern în scopul men inerii stării tehnice ațconstruc iilor în corespundere cu prescrip iile tehnice, reducerii gradului de risc alț țconstruc iilor în urma inter!en iilor care au loc la construc iile existente "i în conformitateț ț țcu Le(e )r#!#nd c"#tte *n con+truc ## nr$ ,-./XIIIț din februarie 1++%.

.$ REGULA0ENTUL PRIVIND EXPERTIZA TEHNICĂ ÎN CONSTRUC IIȚ

I$ D#+)o1# ## (ener"eț

1. egulamentul pri!ind expertiza tehnică în construc ii (în continuare egulament)țstabile te modul, formele, obiectele, con inutul "i subiec ii implica i în efectuareaș ț ț țexpertizelor tehnice ale construc iilor, în scopul asigurării "i men inerii stării tehnice aț țconstruc iilor în corespundere cu exigen ele esen iale pre!ăzute de -egea nr.1/000 dinț ț ț februarie 1++% pri!ind calitatea în construc ii.ț

. Pre!ederile prezentului egulament se extind asupra construc iilor de orice categorieț(ci!ile, industriale, agrozootehnice, drumuri, poduri, căi ferate, construc ii hidrotehnice,țcomunale etc.) "i instala iilor aferente acestora (în continuare construc ii), indiferent deț țapartenen a, forma de proprietate "i destina ia lor, precum "i asupra lucrărilor deț ținter!en ii în timp (consolidări, modernizări, repara ii capitale, reabilitări, transformări,ț țextinderi).

. Expertiza tehnică în construc ii se efectuează prin studii, cercetări, încercări "i e!aluărițale situa iei existente, calcule "i !erificări pentru asigurarea unui ni!el minim de calitate,țpre!ăzut de -egea pri!ind calitatea în construc ii.ț

1


2/26

2. Expertiza tehnică în construc ii se efectuează cu referin ă la una sau mai multeț țexigen e esen iale pre!ăzute de -egea nr.13ț ț $ rezisten ă "i stabilitate4ț5 siguran ă în exploatare4ț6 siguran ă la foc4ț

7 igienă, sănătatea oamenilor, refacerea "i protec ia mediului înconjurător4țE izola ie termică, hidrofugă "i economie de energie4ț8 protec ie împotri!a zgomotului.ț

9. Expertiza tehnică în construc ii poate fi efectuată la următoarele faze ale construc iilor ț ț proiectare, exploatare (utilizare) "i postutilizare.

%. Expertizele tehnice se efectuează la solicitarea proprietarilor, utilizatorilor deconstruc ii, organului central de specialitate al administra iei publice în domeniulț țconstruc iilor (:inisterul 7ez!oltării egionale i 6onstruc iilor), 0nspec iei de ;tat înț ș ț ț

6onstruc ii, autorită ilor administra iei publice locale, persoanelor fizice "i juridice.ț ț ț

. Expertiza tehnică în construc ii (lucrări de construc ii) se efectuează în scopul3ț ța) e!aluării stării tehnice a construc iilor "i aducerii acestora în conformitate cu cerin eleț țnormati!e în !igoare4b) reluării lucrărilor la construc iile sistate, conser!ate, abandonate4țc) reconstruc iei, extinderii "i supraetajării construc iilor existente4ț țd) consolidării construc iilor deformate sau necorespunzătoare cerin elor normati!e4ț țe) reutilării, retehnologizării "i schimbării destina iei construc iilor existente.ț ț

'. ;e interzice efectuarea expertizelor tehnice în scopul executării lucrărilor respecti!e(cu excep iile pre!ăzute expres în prezentul egulament) în următoarele cazuri3ța) extinderii balcoanelor "i loggiilor la blocurile locati!e existente4b) construc iei anexelor la blocurile locati!e existente4țc) extinderii încăperilor locati!e "i bucătăriilor în blocurile locati!e din contul balcoanelor "i loggiilor4d) reamplasării blocurilor sanitare "i a bucătăriilor în blocurile locati!e4e) executării saunelor "i bazinelor în blocurile locati!e "i în subsolurile acestora4f) ocupării coridoarelor comune, holurilor de la ascensoare "i încăperilor conductelor degunoi în blocurile locati!e, precum "i altor păr i ale blocurilor de locuit care constituiețproprietate comună4g) schimbării destina iei încăperilor în blocurile locati!e pentru amplasarea obiectelor ținterzise de normele de exploatare a locuin elor4țh) reconstruc iei sau desfiin ării construc iilor existente, amplasate în centrul istoric alț ț țmun. 6hi inău, pentru care prin


3/26

critice, se află în stare de a!ariere "i necesită întreprinderea măsurilor urgente deconsolidare.Pre!ederile lit. a)g) din prezentul punct nu se referă la lucrările de reconstruc ie,țrepara ie capitală "i modernizare a blocurilor locati!e executate în întregime pentru blocțsau tronson în baza documenta iei de proiect elaborate în modul stabilit4 reconstruc iaț ț

acoperi urilor cu edificarea suprastructurilor în formă de mansardă4 executareașbalcoanelor "i loggilor la parter în blocurile locati!e, la care aceste încăperi lipsesc, înlimita balcoanelor "i loggilor existente la etajele de mai sus, cu condi ia respectăriițaspectului arhitectural al blocului4 lucrările de consolidare a elementelor constructi!e alestructurii de rezisten ă a construc iilor.ț ț

+. Expertizele tehnice ale spa iilor comune din blocurile locati!e cu inter!en ii în structuraț țde rezisten ă a blocurilor se efectuează în cazurile pre!ăzute expres de prezentulțegulament, la solicitarea proprietarilor locuin elor sau gestionarilor blocurilor locati!e,țdeciziile pri!ind efectuarea expertizelor tehnice "i inter!en iilor respecti!e fiind adoptateț

cu respectarea normelor legale pri!ind exercitarea dreptului de proprietate comună.

II$ No #un# de 21ăț

1&. ?n sensul prezentului egulament, no iunile de bază utilizate semnifică următoarele3țexpertiza tehnică a construc iei ț complex de măsuri pentru determinarea "i e!aluareacaracteristicilor reale ale construc iei, în scopul asigurării func ionalită ii "i posibilită iiț ț ț țutilizării în continuare a construc iei, consolidării sau postutilizării4țexpert tehnic atestat specialist în domeniul construc iilor atestat pentru acti!itate deț

efectuare a expertizelor tehnice ale construc iilor4țdefect neconformitatea unui indice al construc iei stabilit de norme sau în proiect4țconsolidare complex de măsuri orientate spre asigurarea "i sporirea capacită ilor țportante "i de exploatare a construc iei4țstare avariată starea tehnică a construc iei sau a unui element constructi! cețcaracterizează defectarea, deformarea, deteriorarea construc iei, pierderea capacită iiț țportante a acesteia "i existen a pericolului de prăbu ire4ț șconstruc ie portantăț element al construc iei care suportă sarcina "i ac iunile deț țexploatare a construc iei, asigur#nd rezisten a "i stabilitatea ei spa ială4ț ț țevaluare a stării tehnice a construc iei ț determinarea gradului de defectare "i acategoriei stării tehnice a construc iei prin compara ia indicilor (datelor) reali cu indiciiț țstabili i de norme "i în proiect.ț

III$ Or(n#1re 3# e4ecture e5)ert#1e"or te6n#ce *n con+truc ##ț

11.@rganizarea "i dirijarea acti!ită ilor pri!ind efectuarea expertizelor tehnice alețconstruc iilor sunt puse în sarcina @rganului na ional de dirijare în construc ii.ț ț ț

1. Expertizele tehnice ale construc iilor se efectuează de exper ii tehnici atesta i în numeț ț ț

propriu sau ca angaja i ai agen ilor economici cu acti!ită i în domeniul efectuăriiț ț țexpertizelor tehnice. Expertizele tehnice ale construc iilor pot fi efectuate de un grup deț

3


4/26

exper i tehnici atesta i, cu atragerea altor speciali ti atesta i din domeniul construc iilor "iț ț ș ț țspeciali tilor din alte domenii, în func ie de necesitate. Expertiza tehnică a construc iilor ș ț țfinan ate de la bugetul de stat "i de la bugetele autorită ilor administra iei publice localeț ț țse efectuează preponderent de către ;er!iciul de ;tat pentru Aerificarea "i ExpertizareaProiectelor "i 6onstruc iilor. ;er!iciul poate efectua expertize tehnice "i la solicitarea altor ț

in!estitori.

1. Expertizele tehnice care au drept scop elaborarea proiectelor de reconstruc ie,țextindere sau supraetajare a construc iilor existente, precum "i a proiectelor de reutilare,țschimbare a tehnologiei sau a destina iei pot fi efectuate de institutele de proiectare carețelaborează proiectele respecti!e, dacă aceste institute dispun de exper i titulari, cuțcondi ia înregistrării obligatorii a solicitării "i a raportului de expertiză de către @rganulțna ional de dirijare în construc ii.ț ț

12. Expertiza tehnică a construc iilor existente se efectuează în toate cazurile c#nd poateț

sur!eni o diminuare a indicilor tehnici de calitate, a rezisten ei "i stabilită ii elementelor ț țportante sau a structurii de rezisten ă în ansamblu (tasări neuniforme "i inunda ii aleț țfunda iilor, coroziunea materialelor, supraîncărcări, retehnologizări, schimbareațdestina iei, reconstruc ii, supraetajări "i alte acti!ită i).ț ț ț

19. ?n cazul construc iilor care apar in mai multor coproprietari, sau care au construc iiț ț țportante comune "i apar in diferitor proprietari, expertiza tehnică se efectuează cuțacordul coproprietarilor sau proprietarilor respecti!i, conform normelor legale pri!indexercitarea dreptului de proprietate comună.

1%. Expertiza tehnică repetată a unei construc ii, solicitată de proprietar sau de altețpersoane interesate, poate fi efectuată numai în baza deciziei 6onsiliului de exper i pețl#ngă @rganul na ional de dirijare în construc ii, adoptată în urma examinării raportuluiț țini ial de expertiză.ț

1. ecomandările pre!ăzute în rapoartele de expertiză sunt executorii pentru to ițsubiec ii implica i în procesul de realizare a acestora.ț ț

1'. Expertiza tehnică a construc iilor la care sa produs un accident tehnic se efectueazăț în conformitate cu egulamentul pri!ind examinarea accidentelor tehnice în construc ii.ț

1+. Expertizele tehnice ale construc iilor, efectuate la solicitarea subiec ilor specifica i laț ț țpct.% al prezentului egulament, nu se raportează la alte probleme ale construc iilor ț(patrimoniale, juridice etc.), la ac iuni (proceduri) procesuale "i nu pot constitui expertizăț juridică.

&. Pentru efectuarea expertizei tehnice a unei construc ii (lucrări de construc ii),ț țsolicitantul expertizei face un demers în scris către agentul economic cu acti!ită i înț

domeniul efectuării expertizelor tehnice sau expertul tehnic atestat, în care indică moti!ul"i scopul expertizei.

4


5/26

7emersurile (solicitările) pri!ind efectuarea expertizelor tehnice se înregistrează deagentul economic cu acti!ită i în domeniul efectuării expertizelor tehnice sau expertulțtehnic atestat "i se includ întrun registru special de e!identă.Expertizele tehnice neînregistrate în modul stabilit se consideră ne!alabile.

1. Plata pentru expertizele tehnice se stabile te prin contracte, încheiate între solicitan iiș țexpertizelor "i agentul economic cu acti!ită i în domeniul efectuării expertizelor tehnicețsau expertul tehnic atestat.7rept bază pentru contract ser!e te de!izul de cheltuieli, elaborat conform 6atalogului deșpreturi pentru expertiza stării tehnice a construc iilor, aprobat de organul central dețspecialitate al administra iei publice în domeniul construc iilor.ț ț

. Bu se efectuează expertiza tehnică a caselor de locuit particulare "i căsu elor dețli!adă cu un ni!el, inclusi! anexelor gospodăre ti la ele, oproanelor, gardurilor, garajelor,ș șbeciurilor, blocurilor sanitare "i altor construc ii gospodăre ti cu un ni!el cu structuriț ș

simple. E!aluarea stării tehnice a acestor construc ii, rezultatele căreia constată situa iaț țreală "i are caracter informati! sau de recomandare, poate fi efectuată de întreprinderilelicen iate în proiectarea construc iilor sau de inspectorii de stat în construc ii din teritoriu,ț ț țprin întocmirea unui raport tehnic. 6on inutul raportului tehnic este reglementat dețpre!ederile prezentului egulament pri!ind con inutulcadrul al rapoartelor de expertiză.ț ?n cazul reconstruc iei sau supraetajării construc iilor enumerate în prezentul punct,ț țaceste construc ii se supun expertizării tehnice în modul pre!ăzut de prezentulțegulament.

. $!izulCraportul de expertiză se numerotează "i se semnează de către expert (grupulde exper i), cu aplicarea tampilei personale a expertului tehnic atestat (exper ilor tehniciț ș țatesta i) pe fiecare pagină a a!izuluiCraportului, ultimul fiind înregistrat la @rganul na ionalț țde dirijare în construc ii. ?n cazul în care exper ii tehnici acti!ează în cadrul unui agentț țeconomic cu acti!ită i în domeniul efectuării expertizelor tehnice, raportul se semneazățde către exper ii tehnici atesta i, antrena i în efectuarea expertizei, cu aplicarea tampileiț ț ț șpersonale "i a tampilei agentului economic pe fiecare pagină a a!izuluiCraportului, ultimulșfiind înregistrat la @rganul na ional de dirijare în construc ii.ț ț $!izulCraportul de expertiză se întocme te în exemplare, dintre care exemplare seșprezintă solicitantului expertizei, un exemplar expertului sau agentului economic cuacti!ită i în domeniul efectuării expertizelor tehnice.ț

2. ?n cazuri speciale, c#nd apar probleme tehnice complicate, în caz de litigiu saucontradic ie a rezultatelor expertizelor sau expertizei obiectelor cu importantățexcep ională, rezultatele expertizei sunt supuse examinării la 6onsiliul de exper i.ț ț

IV$ Re1u"tte"e #n!e+t#( ##"or de e5)ert#1ăț

9. ezultatele in!estiga iilor de expertiză, deciziile "i recomandările expertului tehnicț

atestat se expun în raportul de expertiză, care, prin grija proprietarului, se anexează la

5


6/26

6artea tehnică a construc iei "i, după caz, se utilizează direct sau în conformitate cu unțproiect, elaborat "i aprobat în modul stabilit. ?n acest caz, expertiza tehnică a construc iilor pre!ede un complex de lucrări pri!indțexaminarea detaliată a construc iei la fa a locului, studierea documenta iei de proiect "iț ț țde execu ie, !erificarea schemei "i a solu iilor de construc ie din punct de !edere alț ț ț

cerin elor normati!e, examinarea condi iilor geotehnice, constatarea neconformită ilor,ț ț țe!aluarea influen ei acestora asupra stării tehnice a construc iei, efectuarea calculelor "iț ț încercărilor de laborator pri!ind rezisten a "i stabilitatea ei, elaborarea recomandărilor țpri!ind lichidarea neajunsurilor "i consecin elor acestora, lucrări grafice etc.ț

%. 6on inutulcadru al expertizei tehnice trebuie să includă3ța) documentele în baza cărora a fost efectuată expertiza tehnică, scopul expertizei,necesitatea acesteia etc.4b) caracteristica construc iei din punct de !edere arhitectural, func ional "i structural4ț țbeneficiarul, proiectantul, executantul, etapa la care se află construc ia4ț

c) schema "i solu iile de construc ie, condi iile geotehnice ale terenului, situa iaț ț ț țurbanistică4d) starea tehnică a elementelor constructi!e "i a construc iei în ansamblu,țneconformită ile depistate, cauzele "i consecin ele acestora, estimarea degradărilor4ț țe) concluziile "i recomandările de consolidare, fundamentarea "i optimizarea acestora dinpunct de !edere tehnic, economic, tehnologic, func ional etc.4țf) schi e, detalii de execu ie "i alte materiale grafice.ț ț

. 8iecare raport de expertiză tehnică se finalizează cu concluzii "i recomandări pri!ind

exploatarea în continuare a construc iei, care trebuie să fie tehnologic realizabile.țaportul de expertiză cuprinde3 partea introducti!ă în care se men ionează beneficiarul,țobiectul, expertul, condi iile, data, întrebările expertizei. 7escrierea opera iunilor unde seț țdescriu pa ii de efectuare a expertizei, aparate, metodele si explica ii.ș ț

'. ecomandările "i concluziile pri!ind demolarea totală a construc iei pot fi înaintatețnumai în cazul în care construc ia nu poate fi reabilitată, nu asigură siguran a înț țexploatare "i securitatea oamenilor sau prezintă pericol (ce nu poate fi e!itat) pentrumediu "i obiectele în!ecinate.@ condi ie importantă care se stabile te în fa a unui expert pentru întocmirea raportuluiț ș țde expertiză tehnică este obiecti!itatea lui "i posesia cuno tin elor teoretice în domeniulș țexpertizei "i în conformitate cu legisla iei în !igoare.ț

+. aportul de expertiză tehnică este parte componentă a 6ăr ii tehnice a construc iei "iț țse păstrează în acela i mod ca "i aceasta.ș

V$ Atr#2u ## 3# re+)on+2#"#tă #ț ț

&. Expertul tehnic atestat în construc ii are următoarele atribu ii principale3ț ț

a) efectuarea expertizelor numai în baza dispozi iilor demersurilor depuse4ț

6


7/26

b) examinarea construc iei supuse expertizei conform programului de lucru "i înțtermenele stabilite în contract4c) întocmirea raportului de expertiză tehnică în !olumul pre!ăzut de sarcina pusă desolicitant "i pre!ederile prezentului egulament.1. Expertul tehnic atestat în construc ii este obligat3ț

a) să asigure, prin solu iile propuse, ni!elul minim de calitate al exigen elor esen ialeț ț țstabilite în documentele normati!e4b) să participe, la indica ia organului central de specialitate al administra iei publice înț țdomeniul construc iilor sau a 0nspec iei de ;tat în 6onstruc ii, în cadrul comisiilor ț ț ț(grupului de exper i), la examinarea "i lichidarea consecin elor accidentelor tehnice "iț țcalamită ilor naturale4țc) să informeze 0nspec ia de ;tat în 6onstruc ii, în mod de urgen ă, dacă în urmaț ț țexaminării construc iei sa constatat o stare de accident tehnic.ț

. Expertul tehnic atestat, prin expertiza efectuată cu referin ă la una din exigen eleț ț

esen iale, nu este în drept să diminueze indicii de calitate stabili i de documenteleț țnormati!e pentru alte exigen e esen iale.ț ț

. Expertul tehnic atestat este obligat să refuze efectuarea expertizei în cazul în careproprietarul solicită ac iuni sau documente care contra!in legisla iei "i normelor înț țconstruc ii.ț

2. Expertul tehnic atestat poartă răspundere pentru solu iile propuse în raportul dețexpertiză, conform legisla iei în !igoare.ț

Pentru încălcarea legisla iei în construc ii "i a pre!ederilor prezentului egulament,ț țorganul central de specialitate al administra iei publice în domeniul construc iilor poateț țretrage titlul de expert tehnic atestat.

9. Expertul tehnic atestat este obligat să respecte condi iile contractului, să pună lațdispozi ia organelor de control toate documentele necesare pentru !erificarea respectăriițpre!ederilor prezentului egulament.

%. ;olicitan ii expertizei sunt obliga i să pună la dispozi ia expertului toată documenta iaț ț ț țtehnică referitoare la construc ia respecti!ă, să organizeze realizarea completă ațrecomandărilor stipulate în raportul de expertiză, fiind responsabili pentru autenticitateadatelor "i informa iei prezentate expertului tehnic atestat în !ederea efectuării expertizei.ț

VI$ Conte+tre re1u"tte"or e5)ert#1e"or te6n#ce

. ezultatele expertizelor tehnice pot fi contestate la adresarea în scris a 0nspec iei deț;tat în 6onstruc ii, autorită ilor administra iei publice locale "i organelor de drept,ț ț țorganului central de specialitate al administra iei publice în domeniul construc iilor.ț ț6oncomitent cu adresarea, se prezintă argumentele "i documentele necesare pentru

contestarea rezultatelor expertizei tehnice.

7


8/26

VII$ Con+#"#u" de e5)er #ț

'. 6onsiliul de exper i reprezintă un organ colegial, constituit prin ordinul conducătoruluițorganului central de specialitate al administra iei publice în domeniul construc iilor, înț țscopul examinării problemelor tehnice ce in de calitatea construc iilor "i respectareaț ț

pre!ederilor prezentului egulament.

+. 6onsiliul de exper i este în drept să atragă, pentru participare la examinareațproblemelor apărute, speciali ti din alte institu ii din domeniu.ș ț

2&. 6onsiliul de exper i are următoarele atribu ii principale3ț ța) examinarea solicitărilor persoanelor juridice "i fizice ce in de problemele tehnicețpre!ăzute în rapoartele de expertiză a construc iilor4țb) examinarea cazurilor de efectuare superficială a expertizei construc iilor, la un ni!elțneadec!at al calită ii4ț

c) examinarea rezultatelor contradictorii de expertiză a construc iilor existente4țd) constituirea grupurilor de exper i tehnici pentru expertiza repetată a construc iilor, înț țcaz de necesitate4e) e!aluarea neconformită ilor depistate în documentele de expertiză a construc iilor,ț țcomise de exper ii tehnici4țf) elaborarea recomandărilor pri!ind eficientizarea acti!ită ii de expertiză a construc iilor ț țexistente, respectarea legisla iei aferente acestei acti!ită i.ț ț

21. 6onsiliul de exper i are dreptul3ț

a) să sisteze !alabilitatea sau să anuleze rezultatele expertizei construc iilor existente,țefectuate cu încălcarea legisla iei în !igoare4țb) să propună organului central de specialitate al administra iei publice în domeniulțconstruc iilor retragerea titlului de expert tehnic atestat, dacă ultimul a încălcat legisla iaț ț în !igoare sau a abuzat de drepturile "i func iile sale4țc) să înainteze propuneri de modificare a legisla iei ce ine de expertiza construc iilor4ț ț țd) să solicite efectuarea expertizei repetate a construc iilor în caz de apari ie aț țdi!ergen elor în rezultatele expertizelor efectuate.ț

2. ;istarea !alabilită ii "i anularea expertizelor tehnice se efectuează prin deciziaț6onsiliului de exper i, adoptată în urma examinării rezultatelor expertizei.ț

2. Demei pentru adresare "i examinare a rezultatelor expertizelor tehnice aleconstruc iilor la 6onsiliul de exper i ser!esc3ț ța) solu iile tehnice pre!ăzute în rapoartele de expertiză, care conduc, integral sau par ial,ț țla diminuarea rezisten ei "i stabilită ii construc iilor, inclusi! a celor amplasate în preajmă4ț ț țb) efectuarea expertizei tehnice în lipsa demersurilor depuse "i înregistrate pentruefectuarea acesteia.c) necorespunderea scopului de efectuare a expertizei tehnice "i raportului de expertiză

pre!ederilor prezentului egulament4d) adresările organelor de control.

8


9/26

22. Examinarea rezultatelor expertizei tehnice a construc iei de către 6onsiliul de exper iț ț!a a!ea loc în prezen a expertului atestat sau agentului economic care a efectuatțexpertiza supusă examinării.29. estabilirea !alabilită ii expertizei tehnice se efectuează după lichidarea de cătreț

expert sau agentul economic (corectarea expertizei tehnice) a obiec iilor expuse deț6onsiliul de exper i.ț

-$ EXPERTIZA TEHNICĂ ÎN CONSTRUC IIȚ

;unt multe situa ii în care proprietarul, beneficiarul sau administratorul unei construc ii areț țobliga ia sau dorin a de a cunoa te starea clădirii "i de a e!alua capacitatea sa de aț ț șrezista la di!erse ac iuni, fapt care poate fi cauzat de degradările apărute în structura dețrezisten ă ca urmare a !echimii sale sau de di!ersele modificări "i transformărițfunc ionale sau tehnologice care necesită inter!en ii.ț ț

E!aluarea stării unei construc ii implică !erificarea "i cercetarea stării acesteia de cătrețun specialist cu temeinice cuno tin e în domeniu, recunoscutCatestat oficial de autoritateaș țpublică, numit expert . Expertiza unei construc ii se încheie cu o lucrare denumită raportțde expertiză în care sunt consemnate constatările, concluziile "i propunerile expertuluipri!ind starea construc iei "i deciziile de inter!en ie cele mai potri!ite din punct de !edereț țtehnic "i economic necesare a fi luate de beneficiar.Expertiza tehnica în construc ii reprezintă acea documenta ie tehnică realizată de cătreț țun expert tehnic autorizat de către organul central de specialitate al administra iei publiceț în domeniul construc iilor, i în urma căreia se stabilesc e!aluări de natură tehnică asupraț ș

unei construc ii i se fac recomandări pentru îmbunătă irea acesteia.ț ș ț6ea mai uzuală expertiza tehnica construc ii este cea pentru determinarea stării tehnice ațstructurii de rezisten ă a unei clădiri. ?n urma unei astfel de e!aluări se !or trage concluziițcu pri!ire la e!aluarea structurală i a capacită ii portante a imobilului. Expertul tehnic !aș țface, pe baza unei metodologii legiferate, încadrarea construc iei în clase de risc seismic.ț7in punct de !edere al siguran ei structurale o clădire poate fi încadrată de către expertulțtehnic întro clasă seismică numerotată de la 0 la 0A, în care 0 reprezintă acele clădiri curisc mare de prăbu ire la seism, iar cele din clasa 0A reprezintă clădirile la care suntșa teptate degradări nestructurale minore.ș6onstruc iile noi se proiectează întotdeauna în clasa de risc seismic 0A, în timp ce pentruțconstruc iile ce suportă inter!en ii se acceptă o încadrare în una din clasele seismice 000ț țsau 0A.

&$ ASPECTE GENERALE PRIVIND EXPERTIZA TEHNICĂ

&$. No #un# de 21ă ut#"#1te " e5)ert#1 une# con+truc ##ț ț

Pe parcursul efectuării lucrărilor de expertiză a bunurilor imobile persoanele antrenate înacest proces trebuie să posede un bagaj de cu!inte specifice care le !a ajuta să

stabilească cu exactitate planul lucrărilor de expertiză.

9


10/26

?n general, exper ii tehnici au un !ocabular specific care nu este pe în elesul tuturor, iatăț țc# i!a termeni cheie utiliza i de către ace tia la îndeplinirea lucrărilor sus men ionate3ț ț ș ț

Acreditarea laboratoarelor de analiză şi încercări în construc ii ț recunoa tereașoficială că un laborator de analize "i încercări în construc ii este competent să executeț

analize "i încercări în acest domeniu4

Activitate metrologică acti!itate care are ca obiecti! fundamental asigurareauniformită ii "i corectitudinii măsurărilor, acestea realiz#ndse printrun sistem de structurițtehnice, tiin ifice "i administrati!e care func ionează conform unor documente normati!e.ș ț ț

Agrement tehnic (evaluare tehnică) document care atestă aptitudinea de utilizare anoilor produse, procedee "i echipamente în construc ie, pentru care nu sunt elaboratețdocumente normati!e na ionale4ț

Asigurarea calită ii ț ansamblul ac iunilor planificate "i sistematice, necesare pentru ațda încrederea corespunzătoare că un produs sau ser!iciu !a satisface condi iile dețcalitate specificate4

Cartea tehnică a construc iei ț ansamblul documentelor tehnice referitoare laproiectarea, execu ia, recep ia, exploatarea "i urmărirea comportării în exploatare aț țconstruc iei, cuprinz#nd toate datele necesare pentru identificarea "i determinarea stăriițtehnice (fizice) a construc iei respecti!e "i a e!olu iei acesteia în timp4ț ț

Categorie de importantă a unei construc ii ț grupare de factori "i criterii care permitconsiderarea acelei construc iile către participan i la procesul de realizare "i la întregulț țciclu de existen ă a acestei construc ii, în func ie de caracteristicile "i rela iile sale cuț ț ț țmediul uman, socioeconomic "i natural4

Conducerea calită ii ț aspectul func iei generale de conducere care determină "ițimplementează politica în domeniul calită ii.ț

Document normativ document (standard, specifica ie tehnică, cod de bună practică,țreglementare) care specifică reguli, linii directoare sau caracteristici pentru acti!ită i sauțrezultatele acestora4

Durata de via ă economicăț perioada de timp în care bunul imobil generează !enituri4

Durata de via ă fizicăț perioada de timp în care este exploatată construc ia "i pețparcursul căreia starea elementelor constructi!e portante corespunde criteriilor stabilite.7urata de !ia ă fizică depinde de gradul de durabilitate a construc iei4ț ț

Durata de via ă fizică rămasăț perioada de timp estimată de la data e!aluării p#nă la

expirarea duratei de !ia ă fizică4ț

10


11/26

Expert persoană care posedă cuno tin e temeinice întrun anumit domeniu4 specialistș țde clasă superioară. ;pecialist fiind o persoană competentă întrun anumit domeniu,numită de un organ de stat sau de păr ile interesate pentru a face o expertiză4țExpert tehnic este persoana care se ocupă cu efectuarea expertizei4

Expertiza tehnică este procesul prin care o construc ie este analizată de către un expertțtehnic4

isură crăpătură îngustă, plesnitură la suprafa a sau în interiorul unui corp solid (metal,țbeton, aliaj, piatră, lemn etc.)4

!aport comunicare (orală sau scrisă) prezentată în fa a unui colecti! sau a uneițautorită i, cuprinz#nd informa ii despre acti!itatea personală sau colecti!ă4 dare deț țseamă4

!aportul de expertiza tehnică este documentul elaborat de către expert în care seprezintă analiza, concluziile "i e!entual solu ii de inter!en ieCremediere la clădirea înc#tț țobiectul expertizei sau a celor în!ecinate4

"istemul calită ii ț sistem care determină "i traduce în fapt politica "i strategia calită ii,țdestinate să pre!ină noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea "i garantarea calită iițcerute, în condi ii ra ionale de cost "i termen4ț ț

#zura fizică reprezintă o reducere a !alorii bunului imobil care se datorează deteriorării

lui sub influenta factorului timpului "i altor factori externi (factorii fizici, chimici,exploatarea incorectă a clădirii, între inerea nesatisfăcătoare a construc iei4ț ț

$%rsta actuală (cronologică) numărul de ani trecu i de la terminarea construc ieiț țobiectului e!aluării p#nă la data e!aluării4

$%rsta efectivă !#rsta clădirii sau construc iei care reflectă starea ei reală. A#rstațefecti!ă poate fi mai mică dec#t !#rsta actuală datorită exploatării corecte a bunuluiimobil, sau poate fi mai mare dec#t !#rsta actuală în cazul exploatării incorecte.

&$- Crte te6n#că con+truc #e#ț

6artea tehnică a construc iei reune te ansamblul documentelor tehnice referitoare laț șproiectarea, execu ia, recep ia, exploatarea i urmărirea comportării în timp a construc ieiț ț ș ți instala iilor aferente acesteia i trebuie să cuprindă toate datele i informa iile necesareș ț ș ș ț

pentru identificarea i e!aluarea stării tehnice a e!olu iei ei în timp.ș ț6uprinsul căr ii tehnice a construc iei este următorul3ț ț6entralizatorul 6ăr ii tehnice (fi a cu date sintetice pri!ind construc ia, borderoul generalț ș țal dosarelor cu documenta ia de bază copiile borderourilor a fiecărui dosar în parte).ț ș

C)#to"u" 7A8 7ocumenta ia pri!ind proiectarea3ț acte referitoare la tema de proiectare i amplasarea construc iei4ș ț

11


12/26

a!ize care au fundamentat elaborarea proiectului4 documenta ia tehnică a construc iei efecti! realizate (arhitectura, detalii de execu ieț ț țpentru structura de rezisten ă, schemele de instala ii), cu toate modificările aduse peț țparcursul execu iei de către proiectant, constructor sau beneficiar (in!estitor) prințdispozi ii de antier sau proiecte modificatoare4ț ș

bre!iarele de calcul pe specialită i4ț indicarea distinctă a diferen elor fa ă de proiectele tehnice i detaliile de execu ie ini iale,ț ț ș ț țcu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferen e4ț caietele de sarcini pri!ind execu ia lucrărilor.țC)#to"u" 798 7ocumenta ia pri!ind execu ia3ț ț autoriza ia de construire (inclusi! planurileanexă !izate spre neschimbare)4ț procesul !erbal de predare a amplasamentului i reperul de ni!elment general4ș procesele !erbale de recep ie a terenului de fundare, a funda iilor, a structurii deț țrezisten ă i a lucrărilor ascunse, procesele !erbale de admitere a fazelor determinanteț șale execu iei4ț

în situa ia c#nd execu ia lucrărilor de construire nu a fost urmărita de un responsabilț țtehnic atestat i nu sau încheiat procesele !erbale pentru fazele determinante i lucrărileș șascunse, comisia pentru recep ia lucrărilor !a solicita elaborarea unei expertize tehnice,țcare să ateste calitatea execu iei4 după caz expertiza tehnică !a preciza solu iile deț țremediere, care se impun i !a cuprinde procesele !erbale care să certifice executareaș întocmai a acestora4 certificatele de calitate, condica de betoane, rezultatul încercărilor de rezisten ă, alețbetoanelor, certificatele de calitate pentru materialele puse în operă, registrul proceselor !erbale de lucrări ascunse, notele de constatare, ale autorită ilor de control, registrul deț

dispozi ii i note de antier, jurnalul principalelor e!enimente (inunda ii, seisme,ț ș ș țtemperaturi excesi!e, etc.), caietele de ata ament etc.4ș procesele !erbale pri!ind montarea instala iilor de măsurare pre!ăzute prin proiectul dețurmărire în timp a comportării construc iei, inclusi! citirile ini iale de la care începț țmăsurătorile (dacă este cazul)4 expertiza tehnică, !erificări de teren sau cercetări suplimentare, necesare ca urmare aunor accidente tehnice sau a unor gre eli tehnice (dacă este cazul).șC)#to"u" 8C8 7ocumenta ia pri!ind recep ia lucrărilor executate3ț ț procese !erbale de recep ie la terminarea lucrărilor i cel final4ț ș alte acte încheiate ca urmare a cererilor comisiilor de recep ie pri!ind !erificări sauțcercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor acestora i a modului de rezol!are.șC)#to"u" 8D8 7ocumenta ia pri!ind urmărirea comportării construc iei în exploatare iț ț șinter!en iile în timp3ț pre!ederile scrise ale proiectantului pri!ind urmărirea comportării construc iei,ținstruc iunile de exploatare i între inere, lista prescrip iilor tehnice de bază, care trebuieț ș ț țrespectate pe timpul exploatării construc iei4ț proiectele de modificare a construc iei după recep ia finală (c#nd este cazul)4ț ț acte de constatare a e!entualelor deficien e apărute după recep ia finală i măsurile deț ț șinter!en ie luate4ț

procese !erbale de predareprimire a construc iei la schimbarea proprietarului.ț

12


13/26

&$& T#)ur#"e de cercetăr# # :etode"e de e+t#:re u1ur##ș

Pentru organizarea c#t mai corectă a acti!ită ii de expertiză este necesar de a aranja înțordine fiecare pas de execu ie. Pentru aceasta este ne!oie de a clasificare "i o grupare ațmetodelor de cercetare3

0. 7upă caracterul de ac iune asupra obiectului3ț1. Metode nedistructive asupra obiectului nu se efectuează ac iuni care iar schimbațforma.. Metode distructive în rezultatul cărora studiile sunt făcute pe baza distrugeriiobiectului.

00. 7upă locul unde se efectuează studiile31. Laborator sta ionar, special, sunt studiate proprietă ile materialului, structura, !#rsta,ț țcomponen a.ț

000. 7upă echipamentul folosit pentru studii31. Metoda examinării vizuale fixarea pe fotografii (film !ideo).. Metoda instrumentală este expertiza efectuată cu diferite aparate, utilaje, dispoziti!e.

&$; 0etode"e de e+t#:re u1ur## 4#1#ce

&etoda normativă presupune determinarea mărimii uzurii fizice în baza analizei stăriitehnice a elementelor constructi!e de bază ale clădirii. :etoda respecti!ă se aplică în

două etape3a) se !a determina uzura fizică a fiecărui element constructi!4b) se !a determina uzura fizică a construc iei întregi după formula3ț

U constr. = U element. × 100 / GSelement . (1.1)

în care3U constr. uzura fizică a construc iei ()4țU element. uzura elementelor construc iei ()4țGSelement. greutatea specifică a elementelor constructi!e ().

&etoda valorică presupune determinarea costului repara iei capitale a construc iei. înț țacest caz este determinat coeficientul care reprezintă raportul între costul repara ieițcapitale "i !aloarea de reconstituire a clădirii, estimată la data e!aluării, in#nd cont dețmărimea uzurii fizice. :etoda !alorică se utilizează pentru determinarea mărimii uzuriifizice în următoarele cazuri3a) beneficiarul e!aluării inten ionează să exploateze clădirea locati!ă4țb) cheltuielile pentru repara ia capitală se compensează la !#nzarea obiectului (diferen aț ț între pre ul obiectului după repara ia capitală "i pre ul obiectului înainte de repara iaț ț ț ț

capitală este mai mare dec#t cheltuielile pentru repara ia capitală)4țc) bunul imobil este dat în arendă sau ipotecat.

13


14/26

Pentru determinarea mărimii uzurii fizice prin metoda !#rstei efecti!e se folose teșurmătoarea formulă3

U = (!/"#$ × 100 sau U = (! (! % "#&$$ × 100 (1.)

în care3U uzura fizică exprimată în procente4! !#rsta efecti!ă4"# durata de !ia ă fizică4ț"#& durata de !ia ă fizică rămasă.ț:etoda !alorică este aplicată pentru a estima uzura fizică at#t a elementelor constructi!eale construc iei separat, c#t "i a întregii construc ii.ț ț

&$< Nece+#tă #"e re"#1ăr## e5)ert#1e# te6n#ceț

6ele mai înt#lnite situa ii de ini iere a unei expertize sunt3ț ț1. ;chimbarea destina iei construc iei sau a unei păr iCîncăperi a acesteia datorită maiț ț țmultor cauze "i anume3 modificarea func ionalului (amenajarea sau crearea de subsoluri, supraetajări "ițmansardări, desfiin area sau practicarea de goluri în pere ii structurali, de rigidizare, deț ț închidere sau de compartimentare)4 înlocuireaCîmbunătă irea proceselor tehnologice din clădirile destinate industriei,țschimbarea "iCsau reamplasarea echipamentelor, modificarea încărcărilor utile,modificarea caracteristicilor utilajelor, cre terea ni!elului !ibra iilor, schimbarea traseelor ș ț

instala iilor etc.4ț. $pari ia de defecte (!icii) la structura de rezisten ă din cauza unor gre eli deț ț șproiectare, a execu iei necorespunzătoare sau a exploatării (între inerii) defectuoase aț țconstruc iei, precum "i degradării "i tasărilor inegale ale terenului de fundare, coroziunii,țcondensului, fenomenelor de înghe dezghe , diferen elor mari de temperatură,ț ț țmodificării în timp a rezisten ei "i capacită ii de deformare a materialelor de construc ie,ț ț țefectelor oboselii materialelor, !ibra iilor "i traficului4ț. ;esizarea de către organismulCpersoana care exploatează clădirea sau de cătreinspectorii autorită ii publice a situa iilor în care unele elemente structurale suntț țsubdimensionate sau că încărcările de exploatare sunt mult mai mari dec#t cele deproiectare42. $pari ia unor împrejurări în care construc ii sau tehnologii alăturate clădirii pot cauzaț țacesteia di!erse degradări (de exemplu, un castel de apă a!ariat se poate prăbu i pesteșconstruc iile în!ecinate)4ț9. $pari ia unor a!arii importante datorită calamită ilor naturale (!#nturi puternice,ț ținunda ii, alunecări de teren, prăbu iri de mine sau de ca!ită i, cutremure) sau altor cauzeț ș ț(incendii, explozii).Fn caz deosebit îl reprezintă construc iile amplasate în regiuni seismice pentru carețactele normati!e din multe ări impun ca to i proprietarii să efectueze e!aluarea stăriiț ț

(expertizarea) structurilor de rezisten ă ale construc iilor care au fost supuse unor ac iuniț ț țseismice puternice. 6u acest prilej se stabilesc gradul "i modalită ile de asigurare aț

14


15/26

construc iilor în conformitate cu normeleCcodurile de proiectare în !igoare "i e!entualețmăsuri de inter!en ie pentru cre terea ni!elului de siguran ă la ac iunea seismică.ț ș ț țExpertiza tehnică se realizează, de asemenea, c#nd este solicitată prin 6ertificatul deFrbanism, în di!erse situa ii în care se inter!ine prin modificări, reno!ări, consolidări,țlucrări de construc ieCdemolare în !ecinătate, alipiri, etc., la o construc ie existentă.ț ț

Pentru construc iile existente încadrarea se !a face prin intermediul unei expertizețtehnice pentru construc ii elaborată de un expert tehnic.ț6ele mai uzuale expertize tehnice în construc ii sunt următoarele3ț

expertiză tehnică de alipire la calcan' este necesară atunci c#nd dori i să construi iț țun imobil în imediată apropiere, lipită aproape, de un alt imobil4 este necesară pentru a sedetermina starea construc iei existente i ce măsuri sunt necesare a fi luate pentru caț șalipirea să se poată lua în condi ii de siguran ă.ț țPrin expertizare se caută ob inerea unei solu ii prin care clădirea existentă să nu aibă deț țsuferit în timpul lucrărilor de construc ii sau după aceea, în exploatare, cel mai importantț

aspect al acestui gen de expertiză fiind solu ia de fundare în zona de adiacen ă dintreț țclădiri. Fneori, sunt necesare lucrări de inter!en ie la construc ia existentă (subturnări,ț țconsolidări ale arpantei), iar aceasta presupune acordul proprietarului (sau a tuturor șproprietarilor, dacă sunt mai mul i) a acestei construc ii.ț ț

'n cazul n care casa nouă este mai naltă dec)t cea existentă* a+are riscul a,lomerării

de ză+adă +e aco+eri ul casei mai scunde. -ceasta conduce la ncărcări mai mari laș

ar+anta casei existente* +rin urmare* va i necesară veriicarea i eventual consolidareaș ș

structurii aco+eri ului casei de care ne li+im la calcan. (alcan (#i,. 1$ +erete exterior ș

din s+ate (ără descideri$ al unei case destinat să ie aco+erit de zidul asemănător al clădirii vecine$.

8ig. 1 6alcanul unei case

15


16/26

expertiza tehnică pentru modificări interioare este necesară atunci c#nd sedore te o modificare a compartimentării unei case sau unui apartament, prin desfiin areaș țsau construirea unor pere i, crearea, modificarea sau astuparea unor goluri de u i, etc.ț ș ?n cazul în care inter!en iile afectează elemente ale structurii de rezisten ă, este necesarăț țo e!aluare integrală a clădirii i concluzii clare asupra capacita ii de rezisten ă înainte iș ț ț ș

după inter!en ii. @ analiză serioasa a clădirii poate necesita studierea proiectului ini ial, aț țproceselor !erbale de lucrări, determinări de rezisten e la elementele de construc ie prinț ț încercări nedistructi!e sau recoltare de probe, etc., fiind foarte util (uneori cerut explicit decătre certificatul de urbanism) acordul proiectantului ini ial al clădirii.țPentru inter!en iile care se realizează la pere ii de compartimentare, munca expertuluiț țeste în general simplă, fiind !orba doar de analiza conformării casei i identificareașpere ilor de rezisten ă i a pere ilor nestructurali. 6oncluzia raportului de expertiză !a fi căț ț ș țmodificările nu afectează structura casei i prin urmare se pot executa. $ten ie, uneori, laș țclădirile !echi, pere ii de zidărie de grosime mică, care, de i conform normelor sunt deț șcompartimentare, pot în realitate sa aibă un rol substan ial în cadrul structurii deț

rezisten ă4 în acest caz expertul !a ajunge la o procedură asemănătoare cu cea dințparagraful anterior.

expertiză tehnică de demolare este necesară atunci c#nd se dore te demolarea uneișconstruc ii existente4 ea cuprinde informa ii cu pri!ire la construc ie precum i ce măsuriț ț ț șsunt necesare astfel înc#t demolarea să nu afecteze construc iile din jur4ț

expertiză tehnică extindere este necesară atunci c#nd beneficiarul dore teșextinderea construc iei existente4 se oferă informa ii cu pri!ire la starea construc ieiț ț ț

existente i măsurile necesare a fi luate pentru a se putea face extinderea în condi ii deș țsiguran ă4ț

expertiză tehnică etaare se face atunci c#nd beneficiarul dore te să mai adaugeșetaje la construc ia existentă4 expertiza tehnică !a cuprinde informa ii cu pri!ire la stareaț țconstruc iei existente i măsurile necesare a fi luate pentru ca etajarea să se facă înț școndi ii de siguran ă structurală4ț ț

expertiză tehnică pentru consolidare se face atunci c#nd beneficiarul are dubii cupri!ire la gradul de asigurare la seism4 expertiza tehnică !a oferi informa ii cu pri!ire lațstarea construc iei existente i ce măsuri sunt necesare pentru ai cre te gradul deț ș șasigurare la seism4

expertiză tehnică de constatare a stării construc iei ț se face atunci c#ndbeneficiarul dore te să cunoască starea imobilului4 expertiza tehnică !a con ine informa iiș ț țcu pri!ire la clădirea existentă, încadrarea în clasa de risc seismic i ce măsuri seșrecomandă a fi luate.

e5)ert#1ă te6n#că :ter#"e"or de con+truc ##ț se face atunci c#nd beneficiarul

dore te să cunoască calitatea materialelor de construc ii a!#nd dubii cu pri!ire laș țcertificatul de origine ale acestora.

16


17/26

Expertiza se face pentru3 e!aluarea deteriorării fizice a structurilor "i sistemelor inginere ti (de exemplu, în cazulșreconstruc iei)4ț expertiza tehnică a imobilelor pentru a determina starea tehnică a structurilor, ca urmare

a influen ei factorilor externi (umiditate, foc, etc.)4ț inspec ia tehnică a clădirilor "i structurilor pentru dez!oltarea ulterioară a clădirii, sețadaugă etaje, o parte de subsol etc.4 inspectarea pentru re!izuirea planificată a clădirii4 inspectarea construc iei pentru îmbunătă irea sau reconstruc ia clădirilor4ț ț ț studiu de design tehnic pentru a identifica cauzele de deformări în pere i, ta!ane,țcoloane4 examinarea structurilor în determinarea cauzelor de umezeală de pe pere i "i congelare4ț în cazul în care proiectul este planificat pentru a reîncepe construc ia, se necesită oțestimare a uzurii fizice a structurilor de construc ii4ț

expertiza construc iei, în cazul de asigurare4ț examinarea materialelor de construc ii, proiectarea funda ieiț ț alte cazuri în care clădirea necesită o analiză independentă "i o inspec ie a clădirii "ițstructurilor asociate cu acti!itatea de exper i în domeniul construc iilor.ț ț7e exemplu, reabilitarea seismică a clădirilor istorice trebuie precedată de o bogatădocumentare, de o atentă e!aluare a acestora "i a amplasamentului pe care se găsescprecum "i de o planificare minu ioasă a întregii acti!ită i de reabilitare. Doate acesteaț țfurnizează date cu pri!ire la istoricul clădirii, la cei care au locuit în ea, la utilită ile pe carețlea a!ut dea lungul timpului "i, cel mai important lucru, oferă indicii referitoare la ceea

ce trebuie reparat sau păstrat pe durata reabilitării "i a elementelor asupra cărora sepoate inter!eni.7ocumentarea include studiul istoricului "i a e!olu iei în timp a clădirii din documentețscrise "i fotografii, urmată de examinarea propriuzisă a clădirii prin fotografiereainteriorului, exteriorului "i a amplasamentului acesteia. 7e asemenea, se e!alueazămaterialele ini iale, caracteristicile acestora, finisajele etc. precum "i modificările suferiteț în timp. $ceste modificări pot face parte integrantă sau nu din caracterul istoric, astfel înc#t ele trebuie analizate cu mare aten ie înainte de începerea opera iei de reabilitare "iț țpentru a decide care elemente necesită repararea "i care trebuie înlocuite.-a întocmirea proiectului de reabilitare se stabilesc care materiale, elementecaracteristice "i finisaje trebuie protejate pe durata reabilitării "i se hotără te ordineaș0ogică de desfă urare a opera iei de reabilitare.ș țProtejarea unui edificiu istoric se bazează în parte pe conser!area materialelor deconstruc ie, a caracteristicilor care asigură caracterul istoric "i arhitectural al întregiițclădiri. $ceste însu iri diferă de la o clădire la alta "i se referă la materiale (piatră,șcărămidă, lemn, ghips, alamă), trăsături caracteristice exterioare (porticuri, elementedecorati!e, ferestre, acoperi uri), spa ii interioare (!estibule, auditorii, săli) etc.ș ț ?nainte de începerea reabilitării, trebuie identificate acele materiale "i caracteristici caresunt importante "i trebuie conser!ate pe durata reabilitării.

?n urma inspectării construc iei se !a întocmi un raport de expertiză în care !a fi indicatțrezultatul "i concluziile asupra procesului de expertiză.

17


18/26

-a elaborarea expertizei tehnice sunt necesare următoarele31. ;tudii topografice în zona construc iei4ț. ;tudii geotehnice concretizate în perforări prin infrastructura construc iei care sățstabilească starea betonului precum i cota de fundare a pilelor i culeelor4ș ș. ?ncercări nedistructi!e asupra betoanelor pentru a stabili caracteristicile fizicomecanice ale acestora în special la lucrările la care nu există 6arte tehnică.

;tabilirea stării tehnice a construc iei se face prin e!aluarea parametrilor carețcaracterizează starea tehnică la momentul constatării "i a parametrilor carecaracterizează gradul de func ionalitate, determin#ndse indicatorii de calitate a stăriițtehnice =i > "i respecti! de func ionalitate =ț #i >.Parametrii care caracterizează starea tehnică =i > sunt următorii3 elementele principale de rezisten ă ale suprastructurii4ț elementele de rezisten ă care sus in accesul4ț ț elementele infrastructurii, aparatele de reazem, dispoziti!ele de protec ie la ac iuniț țseismice.Parametrii care caracterizează gradul de func ionalitate =ț #i > sunt următorii3

condi iile de desfă urare a accesului "i mi cării în construc ie4ț ș ș ț clasa de încărcare a construc iei4ț calitatea execu iei "i respectarea pre!ederilor proiectului4ț calitatea lucrărilor de între inere.țPrin determinarea celor doi indici de calitate pe baza stabilirii degradărilor suferite, pebaza indicelui total de calitate, construc ia !a fi încadrată în una din cele 9 clase ale stăriițtehnice30 stare foarte bună400 stare bună4000 stare satisfăcătoare40A stare nesatisfăcătoare4A stare tehnică ce nu asigură condi ii minime de siguran ă a adăpostului.ț ț7etermin#nd clasa stării tehnice se !or stabili măsuri "i solu ii tehniceț (!iabile), pentruaducerea construc iei în situa ia de a corespunde cerin elor de rezisten ă, stabilitate "iț ț ț țsiguran ă în exploatare. Doate aceste măsuri "i solu ii se !or elabora în cadrul raportuluiț țde expertiză tehnică de calitate.

Dabelul 1.1 6on inutul cadru al expertizei tehnicețEtape @biecti!e @pera iuniț

. - &

Planificarea să asigure că !erificarea

"i expertizarea tehnică decalitate respectă dispozi iilețlegale cu pri!ire laasigurarea cerin elorțesen iale4ț

să colecteze toate datele

anterioare "i rezultateletestelor4

$naliza *lobală comportamentul structurii4 domeniile de examinaredetaliată4 stabilirea măsurilor

tehnice optime4

inspec ie !izuală (la fa aț țlocului)4 înregistrare fotografică4 e antioane selectate.ș

Examinaredetaliată

prezentarea de datesuficiente "i autentice

teste de încărcare4 teste nondistructi!e4

18


19/26

pentru a permite e!aluarearezisten ei "ițstabilită ii structuraleț

teste fizicochimice.

Prezentarearezultatelor

rezultatele !erificăriitrebuie să fie e!aluate "icomparate cu !alorileproiectate "i reglementate4

plotare computerizată4 măsurători "i modelăricomputerizate4

analiză statistică40nterpretarearezultatelor

e!aluarea ac iunilorțconform reglementărilortehnice la data execu iei, lațmomentul !erificării i celeș!iitoare ale structurii înconformitate cu cerin elețesen iale4ț

analiza structurală4 analiza deteriorării4 experien a anterioară4ț

6oncluzii "i recomandări

stabilirea ac iunilor !iitoareț

care sunt necesare at#tpentru măsuri pre!enti!e,repara ii sau îmbunătă iri "iț țpentru !erificărisuplimentare.

&$' Pr#nc#)"e"e cer#n e de #n!e+t#(reț

?n acti!itatea de in!estigare a clădirilor din fondul construit existent, care au structuri dinpere i portan i din zidărie, expertul trebuie să folosească criterii de e!aluare aț țcaracteristicilor reale ale construc iei !echi prin care sa pună la dispozi ia beneficiaruluiț țsolu ii !iabile "i eficiente pentru reabilitarea obiecti!ului expertizat. 6erin ele principale laț țin!estigarea structurilor din zidărie sunt31. E!aluarea calitati!ă a stării generale a obiecti!ului supus in!estigării inspec ieț!izuală, rele!ee arhitecturale "i de degradări "i a!arii, analiza istorică, identificareatipurilor principale de zidării (forme "i dimensiuni caracteristice) "i a tehnologiilor deexecu ie utilizate4ț. $naliza stării de degradare a structurilor de zidărie in!estigate "i e!aluareaprincipalelor cauze ale degradări lor3

a) in!entarierea principalelor tipuri de degradări "i deteriorări identificate4b) in!entarierea naturii degradărilor (mecanice, chimice, biologice).. E!aluarea capacită ii de rezisten ă a structurilor din zidărie pe baza metodelor deț țcalcul "i a datelor ob inute pe baza încercărilor fizicomecanice efectuate în laboratoare.ț7in aceste moti!e se recomandă ca analizele de laborator să fie grupate pe specialită iț(mecanice, fizice, chimice, biologice sau de altă natură). Expertul poate solicita "icaracteristici ale materialelor componente ale zidăriei3 marcă, densitate aparentă,porozitate aparentă, raport agregatCliant etc.

;$ 0ETODOLOGII DE EVALUARE A STĂRII CONSTRUC=IILOR EXISTENTE

;$. Et)e"e e!"uăr##19


20/26

?n literatura de specialitate sunt prezentate mai multe proceduri (metodologii) deapreciere a stării construc iilor existente, care se bazează pe c#te!a principii comune "ițanume3a) e!aluarea stării unei construc ii se face în etape succesi!e, din ce în ce mai complexe,țpentru o cunoa tere c#t mai amănun ită "i mai exactă a condi iilor în care se află "iș ț ț

func ionează elementele componente structurale "i nestructurale ale clădirii4țb) procesul de e!aluare se desfă oară, în general, pe mai multe ni!eluri3ș stabilirea datelor ini iale din analiza documenta iilor existente pri!ind construc ia "i dinț ț țprescrip iile tehnice !alabile la data execu iei, rele!ee etc.4ț ț e!aluarea preliminară calitati!ă, prin obser!ări directe (in situ), analize !izuale, inspec iițla fa a locului,ț e!aluări calitati!e suplimentare, amănun ite, prin sondaje, decopertări etc.4ț e!aluarea preliminarăCaproximati!ă analitică4 e!aluări analitice detaliate, de complexitate ridicată4c) procedurile de e!aluare men ionate pot fi abordate independent c#te una sauț

succesi!, c#te două sau mai multe, în func ie, de informa iile "i datele ob inute în etapeleț ț țanterioare.7upă cum se obser!ă în fig. , procesul debutează prin str#ngerea datelor ini iale urmatățde e!aluarea preliminară calitati!ă "i, dacă se consideră necesar, de e!aluareapreliminară analitică.E!aluările ini iale conferă primele date despre starea construc iei "i a structurii deț țrezisten ă pe baza cărora expertul "iCsau beneficiarul pot hotărî continuarea e!aluărilor țdetaliate, suplimentare. Drebuie de men ionat că ceastă decizie este stabilită "i în func ieț țde gradul de protec ie preconizat pentru construc ia expertizată.ț ț

ezultatele e!aluărilor sunt prezentate întrun raport de expertiză care includerecomandările "i propunerile de inter!en ie (de exemplu repara ii, consolidări, schimbareaț țdestina iei clădirii, demolarea par ială sau totală) "i, la cerere, studii pri!ind costulț ținter!en iilor).ț $plicarea succesi!ă a unor proceduri de e!aluare din ce în ce mai e!oluate i rafinate seșnumesc GfiltreG sau GsiteG, iar aplicarea lor se realizează pe baza mei metode denumitămetoda iltrărilor succesive (eng. screening method).

20


21/26

21


22/26

8ig. ;chema de e!aluare generală a stării unei construc ii existenteț

22


23/26

;$- Dte #n# #"eț7atele ini iale rezultă din informa iile ob inute ca urmare a analizei documentelor ț ț țexistente la beneficiar, proiectant, în arhi!ă3 proiectul ini ial, 6artea construc iei, studiulț țgeotehnic, baza de date pri!ind urmărirea comportării construc iei, informa ii furnizate deț țadministra ie pri!ind exploatarea "i comportarea la cutremurele anterioare sau la alteț

ac iuni pre!ăzute sau deosebite.ț7atele ini iale !or cuprinde3ț perioadele proiectării "i execu iei construc iei, numele proiectan ilor "i executan ilor ț ț ț țlucrărilor4 destina ia construc iei, amplasament4ț ț descrierea construc iei deschideri, tra!ee, număr de ni!eluri, structura de rezisten ă "iț țdimensiunile geometrice ale principalelor elemente structurale, sistemul decompartimentare, sisteme de închidere "i izola ii, finisaje4ț măsura în care proiectul respectă pre!ederile prescrip iilor în !igoare referitoare lațconformarea "i alcătuirea construc iilor4ț

descrierea tehnologiilor de execu ie, durata "i etapele de execu ie4ț ț inter!alul de exploatare a construc iei, inter!en ii, repara ii "i modificări ale construc iei,ț ț ț țanomalii, abateri "i e!enimente deosebite produse pe durata exploatării etc.4 caracteristicile materialelor din proiect (pentru beton marca sau clasa, granulometriaagregatelor, tipul "i calitatea cimentului, metoda de preparare etc., pentru armătură marca "i tipul de o el, caracteristicile o elului rezultate din buletinele furnizorilor "iț ț încercările de pe antier etc., pentru o elul din confec iile metalice marca "i tipul de o el,ș ț ț țfurnizorii, buletinele de încercări efectuate în di!erse laboratoare, suduri etc.)4 rezumatul studiului geotehnic.

;$& E!"uăr# c"#tt#!eE!aluarea calitati!ă a unei construc ii este prima etapă a expertizării care se face printroținspec ie "i examinare la fa a locului pentru a i se stabili alcătuirea,ț ța!ariileCdegradărileCdefec iunile apărute "i cauzele acestora.ț6u acest prilej se apreciază dacă sistemul constructi! analizat are asigurat gradul deprotec ie corespunzător destina iei "i importan ei construc iei, zonei seismice în care seț ț ț țaflă, ac iunilor la care este supusă. Frmare acestui fapt se identifică construc iile care auț țcu certitudine ni!elul de protec ie impus, cele care în mod sigur prezintă risc seismic sauțla alte ac iuni "i a celor care au un grad de protec ie incert, cu un risc poten ial la ac iunileț ț ț țexterioare "i care urmează a fi examinate prin metode analitice.E!aluarea calitati!ă se face urmărind proiectul de rezisten ă "i de arhitectură ațconstruc iei "i, în lipsa acestora, pe baza rele!eelor care se execută odată cu e!aluarea.ț;unt situa ii în care elementele structurale nu sunt obser!abile, fiind ascunse de finisajeț"i izola ii (termice, contra focului, fonice). 7e aceea sunt necesare decopertări sauțdesfaceri ale acestor protec ii pe unele por iuni pentru a se recunoa te elementeleț ț șstructurale. ?n general se urmăre te identificarea următoarelor componente3ș elemente !erticale3 st#lpi ori "i pere i din betonCbeton armat, zidării4ș ț elemente principale "i secundare ale plan eelor3 plăci, centuri, grinzi, rigle4ș

elemente de acoperi 4ș elemente prefabricate folosite "i modul de îmbinare4

23


24/26

sisteme de contra!#ntuire4 scări, podeste4 elemente de închidere "i de compartimentare4 sistemul de fundare4 elemente de finisaj "i de izolare în măsura în care sunt fixate de componentele

structurale.6oncomitent cu depistarea (identificarea) elementelor se efectuează "i rele!eul acestora.ele!eul este sumar în cazul existen ei documenta iei tehnice "i mai detaliat în lipsaț țproiectului. ?n orice situa ie, rele!area construc iei permite stabilirea pozi iei "iț ț țdimensiunilor reale ale elementelor structurale "i nestructurale "i a faptului dacăconstruc ia a suferit modificări pe durata exploatării cu "i fără documenta ie întocmită "iț țaprobată de organismele competente. ;e !or preciza următoarele date3 axele construc iei4ț axele tuturor elementelor, în plan orizontal "i !ertical4 deschideri, tra!ee, înăl imi (cote) de ni!el4ț

forma "i dimensiunile sec iunilor elementelor4ț armarea elementelor din beton armat4 pozi ia "i alcătuirea îmbinărilor dintre elementele prefabricate din beton armat4ț pozi ia "i alcătuirea îmbinărilor metalice.țE!aluarea calitati!ă urmăre te, de asemenea, starea tehnică "i de conser!are așelementelor "i stabilirea defec iunilor, degradărilor "i a!ariilor apărute pe parcursulțexploatării construc iei. ;e !or urmări în special următoarele aspecte !izibile3ț deplasări ale construc iei datorită alunecărilor de teren4ț fisuri "i crăpături generate de tasări diferen iate4ț

descrierea (cercetarea) terenului de fundare (prin foraje sauC"i sondaje sau an uri),ș țni!elul apelor subterane "i gradul lor de agresi!itate4 existen a infiltra iilor de apă la ni!elul funda iilor din di!erse cauze (alimentări cu apă "iț ț țcanalizări defecte, accesul apelor plu!iale, lipsa trotuarelor, lipsa jgheaburilor "iburlanelor etc.)4 existen a scurgerilor de apă, a igrasiei "i condensului "i efectele asupra elementelor țconstruc iei4ț starea izola iilor de orice natură4ț efectele diferen elorC!aria iilor de temperatură, a radia iilor solare "i ciclurilor de înghe ț ț ț țdezghe 4ț efectele condi iilor de mediu agresi! asupra betonului "i metalului (starea procesului dețcoroziune superficial, în profunzime, e!oluti! starea sistemului de protec iețanticorozi!ă, degradarea betonului "i armăturilor prin coroziune, starea stratului deacoperire a armăturilor etc.)4 efectele ac iunii unor factori biologici (de exemplu prezen a unor ciuperci sauț țmicroorganisme la elementele din lemn)4 dezaxări ale elementelor, sec iunilor sau îmbinărilor4ț inexisten a unor elemente structurale4ț efectele unor cutremure, accidente, a!arii, explozii, incendii (ruperea unor elemente sau

bare, flambajul unor bare, deplasări sau deforma ii mari ale elementelor "i structurii, fisurițmari în elementele de beton armat sau zidărie, degradări ale îmbinărilor metalice din

24


25/26

cauza lipsei unor piese de legătură, a sudurilor incomplete sau incorecte, a lipsei unor uruburi sau datorită uruburilor insuficient str#nse etc.)4ș ș

starea de deformare a construc iei (care poate rezulta "i din măsurători topometrice)4ț starea betonului ca urmare a degradărilor pro!enite din uzură "i lo!ituri accidentale "imodul de protec ie a armăturilor.ț

7egradările e!iden iate la analiza stării tehnice a construc iilor sunt trecute în rele!ee aleț ța!ariilor "i defec iunilor. $ceste rele!ee !or cuprinde3ț defectele, natura "i pozi ia (traseul) acestora în elementele de construc ie4ț ț lipsa unor elemente, bare, piese, uruburi, nituri, suduri etc.4ș date pri!ind elementele dimensionale ale defectelor3 deformări (săge i) "i deplasăriț(dezaxări, transla ii ale structurii, deplasări remanente), deschiderea fisurilor "i distan eleț țdintre fisuri (la pere i "i elemente din beton, beton armat, zidării)4ț gradul de degradare a betonului, ad#ncimea stratului de beton afectat de agen ii chimiciț"i fizici4 gradul de degradare a armăturilor, grosimea stratului de coroziune4

grosimea stratului de coroziune la elementele din o el4ț por iunile elementelor din lemn afectate de umezeală, microorganisme etc.4ț zonele din clădire afectate de umezeală "i igrasie, starea de degradare a izola iilor țhidrofuge, termice, acustice4 starea de degradare a instala iilor de orice natură.ț ?n situa ia în care sunt necesare !alorile caracteristicilor fizice, chimice "i mecanice alețmaterialelor, dacă elementele nu prezintă degradări, se pot considera !alorilecaracteristicilor din proiect. ?n caz contrar se !or efectua determinări experimentalepentru stabilirea acestor proprietă i, precum "i pozi ia armăturilor în elementele de betonț ț

armat, calitatea sudurilor etc. ?n literatura de specialitate sunt prezentate în amănunt metodologia încercărilor nedistructi!e "i distructi!e, in situ "i în laborator, cu prezentarea aparaturii necesare,modul de prele!are a probelor "i metodele de interpretare a rezultatelor. 7e asemenea,fac obiectul a numeroase studii în domeniu, stabilirea efectului corozi! al mediilor agresi!e asupra elementelor de construc ie "i aprecierea e!olu iei probabile în timp aț țacestor procese. $lt gen de determinări experimentale in situ se referă la caracteristicile dinamice aleconstruc iilor. 7upă cum este cunoscut, construc iile sunt afectate în timp de schimbări înț țstructura materialelor, iar e!entualele degradări pot conduce la slăbirea sau. suprimareaunor legături dintre elementele structurale4 de asemenea pot apare modificări îninterac iunea dintre structură "i elementele nestructurale "i dintre funda ii "i terenul deț țfondare. $ceste considerente fac necesară în multe situa ii stabilirea experimentală ațperioadelor "i formelor proprii de !ibra ie "i a amortizării.ț7acă se consideră că datele din studiul geotehnic ini ial nu sunt concludente sauțsuficiente sau se consideră că au apărut modificări în structura terenului de fondaredatorită ascensiunii sau migrării apelor freatice sau a scurgerii celor plu!iale sau dinpierderile de la sistemul de canalizare, atunci este necesară refacerea studiului geotehnicprin efectuarea de foraje (sondaje) sau decopertări p#nă la anumite ad#ncimi în func ieț

de natura terenului "i importan a construc iei.ț ț

25


26/26

?n conformitate cu di!ersele metodologii de e!aluare calitati!ă, rezultatele analizelor sepot sistematiza, nota "i consemna în di!erse tipuri de documente sau formulare, carecuprind sintetic constatările referitoare la elementele structurale "i nestructurale. ?n final, în func ie de importantă, construc ia poate primi un calificati! prin care se apreciazăț țcapacitatea sa de rezisten ă sau se caracterizează sub raportul riscului sau a siguran ei.ț ț

;$; E!"uăr# n"#t#cePe l#ngă date de decizie, e!aluarea calitati!ă preliminară oferă "i datele ini iale pentru oțanaliză mai detaliată, prin calcul.!valuarea analitică +reliminară mai exactă dec#t o e!aluare calitati!ă se bazează, îngeneral, pe determinarea pentru întreaga construc ie, pentru elemente sau sec iuniț țcaracteristice a unor rapoarte dintre for a generalizatăț ca+abilă "i for a generalizatățnecesară, pe care ar trebui să o preia construc ia, elementul sau sec iunea, conformț țnormelor în !igoare, la data efectuării expertizei. $ceste rapoarte poartă diferite denumiricoeficient de capacitate seismică, grad de asigurare la ac iuni seismice sau la alteț

ac iuni. @ for ă generalizată din expresia raportului poate fiț ț or a tăietoare totalăț (de bază)pentru construc ia în ansamblu, eforturi "iCsau tensiuni pentru elemente "i sec iuni. 7eț țasemenea, aceste rapoarte se pot exprima prin deplasări absolute sau deplasări relati!ede ni!el.Aalorile minime admise pentru rapoartele de e!aluare a siguran ei structurale suntțprecizate în norme "i, în general, sunt în func ie de categoriaCclasa de importantă ațconstruc iei. 7esigur că o construc ie !a a!ea o capacitate portantă mai bună cu c#tț țrapoartele men ionate au !alori mai apropiate (sau mai mari) de 1.ț:odelarea structurii, din punct de !edere al încărcărilor, maselor "i rigidită ilor se faceț

utiliz#nd scheme simplificatoare pentru fiecare direc ie principală a construc iei sauț țmodele de tip GsticHbuilt>I sau al rigidită ilor de ni!el (cu luarea în considerare în modțaproximati! a influen ei torsiunii).ț' Stic2 built 3 4 casă construită exclusiv la a a locului* +e o unda ie +ermanentă* olosind metodeț ț tradi ionale de construc ie adică construc ii din lemn* din cir+ici de ar,ilă etc. ncadrate i ț ț ț ș

construite +e teren.

6alculul structurii se !a face la ac iunile gra!ita ionale, climatice "i seismice cuț ț încărcările, geometria "i sec iunile reale, rezultate din rele!eul structurii "i rele!eele cuțdegradări "i defec iuni.ț

6apacită ile portante ale sec iunilor caracteristice se determină cu dimensiunile dinț țrele!ee "i cu !alorile rezisten elor determinate experimental. 7acă nu sunt degradări, sețacceptă !alorile din proiect.!valuările analitice detaliate se bazează pe utilizarea modelelor de calcul spa iale, cuțmase concentrate sau cu elemente finite "i care e!iden iază at#t zonele degradate sauța!ariate din structură c#t "i comportarea neliniară a materialelor de construc ie. $c iuneaț țseismică poate fi o accelerogramă sau un set de accelerograme real înregistrate sauspectre de accelera ie, trasate special pentru amplasamentul dat. ?n acest caz se poatețaprecia "i ductilitatea efecti!ă a elementelor structurale "i a construc iei în ansamblu.ț

Documents

expertiza tehnica in constructii