Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

1

Această publicație este realizată de Asociați a Promo-LEX cu

suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de

Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al

Danemarcei/DANIDA.

Opiniile exprimate în raporul Promo-LEX aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al

Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, sau al Ministerului Afacerilor Externe al

Danemarcei/DANIDA.

Adresa de contact:

bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 127, Chişinău, Republica Moldova

Tel./Fax: +373 /22 45 00 24

e-mail: info@promolex.md

www.promolex.md

Partenerii Proiectului:

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

www.viitorul.org

Congresul autorităților locale și regionale din Moldova (CALM)

www.calm.md

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

2

Cuprins

I. Sumar executiv...............................................................................................................3

II. Importanța dreptului la întrunire și definirea acestuia în dreptul autohton ...................4

III. Dinamica întrunirilor din anul 2016 ………………......................................................8

IV. Respectarea bunelor practici la organizarea și desfășurarea întrunirilor publice….....15

V. Concluzii și recomandări .............................................................................................18

Abrevieri ……………………………………………………...………………………….21

Bibliografie ........................................................................................................................22

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

3

I. Sumar executiv

Evoluția sistemului de drept în Republica Moldova a demonstrat cât de importantă şi necesară este

libera exprimare pentru funcţionarea eficientă a autorităților publice. Importanţa acestui exerciţiu este

fundamentală pentru crearea de opinii şi atitudini, influiențarea politicilor și deciziilor adoptate de

către guvernanți.

Probabil anul 2016 a devenit anul cu cele mai multe evenimente politice cruciale pentru evoluția

sistemului democratic autohton. Această evoluție a avut loc pe fundalul unei presiuni continuie din

partea grupurilor de persoane care au protestat împotriva mai multor probleme sistemice. Întrunirile

desfășurate au polarizat societatea, iar pe de altă parte au stat la baza anumitor acțiuni din partea

autorităților ce au scos în evidență probleme și realități ce erau ascunse pe parcursul mai multor ani.

Cele mai relevante în acest sens sunt protestele ce au fost declanșate începând cu primăvara anului

20151 având ca tematică lupta cu corupția. Din 6 septembrie 2015, centrul capitalei Republicii

Moldova a devenit un amfiteatru pentru prezentarea unor opinii și idei referitoare la sistemul politic și

cu privire la problemele ce au afectat întreaga societate. Începând cu septembrie 2015 au fost

desfășurate proteste non stop. Obiectivele de bază a protestatarilor au fost următoarele: lupta cu

corupția, eliminarea persoanelor responsabile de fraudarea sistemului bancar și păstrarea vectorului

european al Republicii Moldova. Cele mai importante revendicări ai protestatarilor fiind demisia

președintelui țării, modificarea Constituției ce ar permite alegerea președintelui prin vot direct și

numirea în funcțiile de demnitate publică a persoanelor integre.

Începând cu 27 septembrie 2015 protestului sus numit s-au alăturat alte două formațiuni politice PP

PN și PSRM, dintre care ultima formațiune fiind cu cel mai mare număr de deputați în Parlamentul

RM. Astfel, la un moment, cele două instituții ale statului au devenit ținta unor proteste non-stop, aici

ne referim la Guvern, pichetat de Platforma DA și sediile Parlamentului și Președinției pichetate de

către simpatizanții PP PN și PSRM.

Se pare că anume protestele au pus presiune pe organele executive și cele de drept pentru a întreprinde

acțiuni în ceea ce privește documentarea cazurilor de corupție și arestările unor figuranți ai cauzelor

penale, nume care se pare că erau cunoscute organelor de urmărire penală și înainte de declanșarea

protestelor non-stop. Aici ne referim la arestarea fostului prim-ministru și la acel moment deputat în

parlamentul RM, Vlad Filat, la 14.10.2015 și a declanșării unei serii de acțiuni de urmărire penală ce a

avut ca efect arestarea mai multor funcționari și antreprenori ce au avut tangență cu schemele de

corupție.

Concomitent acestor proteste pașnice în fața sediilor Guvernului și Parlamentului, au avut loc o serie

de acțiuni menite să schimbe sistemul politic din țară. Aici avem în vedere a doua cerință a grupurilor

protestare și anume modificarea prevederilor ce ar permite alegerea Președintelui prin vot direct.

Prin Hotărârea CEC nr. 316 din 20 noiembrie 2015, a fost înregistrat grupul de inițiativă în număr de

775 persoane cu drept de vot, pentru colectarea semnăturilor susținătorilor referendumului republican

de modificare și completare a Constituției RM. Astfel, începând cu 14 decembrie 2015, persoanele

acreditate au început activitatea de colectare a semnăturilor pentru susținerea referendumului

constituțional. Această acțiune la fel a fost mediatizată și susținută prin întrunirile pașnice. Cu toate

acestea, în ziua în care CEC a adoptat hotărârea2 de instituire a comisiei de recepționare a listelor de

subscripție colectate, Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea prin care a declarat neconstituționale

prevederile Legii 1115-XIV din 5.07.2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției RM.

Astfel, Curtea Constituțională a revigorat prevederile Codului Electoral privind alegerea Președintelui

prin vot direct de către cetățeni.

1 Protestele în masă declanșate inițial de un grup civic cu denumirea de - Platforma Demnitate și Adevăr. 2 A se vedea hotărârea CEC nr. 4527 din 4 martie 2016, www.cec.md.

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

4

La 30.03.2016, CEC a decis respingerea3 propunerii de efectuare a referendumului republican pentru

revizuirea Constituției RM. Această hotărâre a fost menținută ulterior prin decizia CSJ.

Protestele menționate mai sus au luat sfârșit în luna august 2016. Astfel liderii PP PN și PSRM au

sistat protestul său la 1 august 2016. În ceea ce privește protestul din fața Guvernului RM desfășurat

de Platforma DA, acesta a fost sistat ca urmare a unui proces de judecată, care s-a finalizat la 12

august 2016, când CSJ a decis irevocabil ca corturile amplasate de Platformă să fie evacuate4. Motiv

al evacuării corturilor și sistării întrunirii a servit faptul că în spațiul în care se desfășoară întrunirea

urmează să fie efectuate lucrări de reconstrucție și reparație a carosabilului.

Este important de menționat că protestele de masă au coalizat mai multe pături de populație și

reprezentanți ai altor organizații. Numărul mare a participanților a determinat de multe ori aplicarea

diverselor tehnici și practici de către angajații poliției, care nu întotdeauna au corespuns cerințelor de

legalitate și proporționalitate.

Acest studiu își propune o scurtă analiză a celor mai relevante întruniri ce au avut loc pe parcursul

anului 2016. Raportul nu pretinde să fie un raport amplu de monitorizare a dreptului la libertatea

întrunirilor în Moldova, ci mai mult s-a focusat asupra modului în care autoritățile asigură organizarea

bunei desfășurări a întrunirilor. Deși la general observăm o tendință pozitivă în ceea ce privește

garantarea dreptului la întrunire, există cazuri singulare ce denotă depășirea evidentă a drepturilor și

obligațiilor ce sunt puse în fața poliției în mod deosebit.

Preocuparea că limitarea dreptului la întrunire să nu fie justificată, tolerată de către autoritățile

competente și membrii societății, impune cercetarea cazurilor de abuz și atragerii la răspundere a

persoanelor care se fac vinovate de violarea dreptului la întrunire. Crearea unor practici de investigare

bine puse la punct, anume acest aspect își are fundamentul pe cea mai misterioasă situație care a avut

loc în recenta istorie a RM, când autoritățile statului nu au putut califica și expune societății ce a avut

loc la 7 aprilie 2009.

Chiar dacă de la evenimentele din aprilie 2009 au trecut mai bine de 7 ani, organismele internaționale

mai sunt încă îngrijorate de faptul că nu au fost cercetate definitiv alegațiile înaintate. Cel mai recent

exemplu este Raportul Comitetului pentru Drepturile Omului al ONU, care a adoptat raportul său cu

privire la concluziile finale cu privire la întruniri la 31 octombrie 20165.

Acest studiu nu conține informații cu privire la întrunirile și mitingurile care sunt desfășurate în

regiunea transnistreană, deoarece nu există mecanisme de impunere a respectării legislației naționale

în acest teritoriu. Analiza generală a situației cu privire la întruniri nu ar fi relevantă deoarece ele se

desfășoară în temeiul unor norme care nu sunt nici pe de aproape similare celor constituționale.

II. Importanța dreptului la întrunire și definirea acestuia în dreptul autohton

Potrivit actelor și tratatelor internaționale primordiale în domeniul drepturilor omului cum ar fi

Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), precum și Pactul Internațional cu privire

Drepturile Civile și Politice (1966)6, se garantează că „Orice persoană are dreptul la libertatea de

întrunire și de asociere pașnică”7, într-o altă formulă se stabilește că „Dreptul la întrunire pașnică este

recunoscut. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decât restricțiilor conforme cu legea și

3 Hotărârea CEC 4608 din 30.03.2016 cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă

pentru desfășurarea referendumului republican constituțional 4 http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=30287 5 Comitetul pentru Drepturile Omului, Observații finale cu privire la al treilea raport periodic prezentat de Republica

Moldova (CCPR/C/MDA/3) pentru a 3309th și 3311th întrunire (a se vedea CCPR/C/SR.3309 și 3311), care a avut loc în

data de 18 și 19 octombrie 2016. 6 Acte ratificate prin Hotărârea Parlamentului Nr. 217 din 28.07.1990,

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306843 ; 7 Articolul 20 al Declarației Universale a Drepturilor Omului;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

5

necesare într-o societate democratică, în interesul securității naționale, al securității publice, al ordinii

publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora”8.

Legea în vigoare cu privire la întruniri prevede că întrunirile pot fi desfășurate numai în mod pașnic și

fără arme9, la fel este inadmisibil ca în timpul desfășurării întrunirii să apară elemente interzise.

Elementele individuale interzise în cazul în care ele apar urmează fi îndepărtate de la desfășurarea

întrunirii. Este inadmisibilă sistarea întrunirii în asemenea cazuri, se vor îndepărta doar elementele

interzise în așa mod ca întrunirea să poată să se desfășoare pașnic.

Obligațiile și drepturile organizatorilor și participanților la întrunire rezultă din buna credință a

organizatorilor și participanților la întrunire, se manifestă în aceea că fiecare urmează să manifeste

pașnic. Toți sunt obligați să păstreze ordinea publică.

Ce ține de obligațiile autorităților, conform legii în vigoare acestea sunt obligate să asigure serviciile

solicitate de către organizator, care sunt în mod obișnuit prestate prin intermediul organelor din

subordine și al întreprinderilor pe care le administrează10. La fel, apare obligația pozitivă în rezolvarea

problemelor tehnice care tine de autoritate.

Sistarea și dispersarea întrunirii la fel este reglementată suficient de clar în Lege. La etapa sistării

întrunirii rolul primordial îl are reprezentantul autorității publice locale care este obligat să asiste la

întrunire. Astfel, dacă în cadrul întrunirii se încalcă ordinea publică, iar măsurile de înlăturare a

participanților care provoacă aceste încălcări nu au dat rezultat, întrunirea devenind după definiție o

întrunire interzisă reprezentantul autorității va cere organizatorului sistarea întrunirii11. Dacă

solicitarea reprezentantului autorității a rămas fără un răspuns adecvat din partea organizatorului,

atunci reprezentantul autorității va putea cere participanților la întrunire dispersarea sa.

Dacă nici această solicitare nu a dat nici un rezultat, reprezentantul autorității va putea cere organelor

de poliție dispersarea participanților. La rândul lor poliția va trebui să aducă un avertisment

participanților de a se dispersa, înștiințând participanții despre eventualele aplicări a mijloacelor

speciale și a dispersării forțate a întrunirii, acordând un termen rezonabil conformării acestei cereri.

Această cerință trebuie sa fie repetată în cazul în care la prima solicitare participanții nu au reacționat.

Numai după epuizarea acestor operațiuni, dacă întrunirea va continua să aibă un caracter ilegal,

organele de poliție vor avea dreptul să aplice mijloacele speciale pentru dispersarea participanților. În

acest caz organul de poliție va trebui să îndeplinească un proces verbal în care va indica aceste

operațiuni12.

Etapa planificării unei întruniri cuprinde în sine etapa în care organizatorul se decide să desfășoare o

întrunire, înștiințează publicul și autoritățile, precum și pregătește utilitățile necesare desfășurării

acesteia.

Legea cu privire la întruniri definește principiilor de bază de desfășurare a unei întruniri. Anume în

coroborare cu aceste principii urmează a fi aplicate alte prevederi din lege. Astfel au fost definite

principii ca: proporționalitate, nediscriminare, legalitate și prezumție în favoarea desfășurării

întrunirilor13.

Aceste principii trebuie să asigure evitarea unor abuzuri din partea autorităților în raport cu

organizatorii/participanții la întrunirile pașnice.

8 Articolul 21 al Pactului internațional "Cu privire la drepturile civile și politice", 9 A se vedea art. 16 al. 1-3 Legea Nr. 26 din 22.02.2008; 10 A se vedea art. 10 al. 4 Legea Nr. 26 din 22.02.2008; 11 A se vedea art. 21 al. 2 Legea Nr. 26 din 22.02.2008; 12 A se vedea art. 22 al. 4 Legea Nr. 26 din 22.02.2008; 13 A se vedea art. 4 a Legii nr.26 din 22.02.2008;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

6

Principiul legalității ar putea fi explicat prin aceea că la examinarea unei declarații prealabile de

organizare a unei întruniri, instanțele abilitate – autoritățile publice, precum și instanțele de judecată,

urmează să evalueze doar dacă scopul și modalitatea de manifestare a atitudinilor nu contravine legii

și în nici un caz oportunitatea desfășurării întrunirii. Potrivit doctrinei drepturilor omului orice

restricție impusă trebuie să fie prevăzută de lege, la fel și mandatul și împuternicirile autorității care

impune aceste restrângeri14.

Principiul proporționalității, urmează a fi aplicat în special de instanțele de judecată, care sunt

competente să limiteze exercitarea dreptului la întrunire. Mai pe larg esența principiului de

proporționalitate se regăsește în jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului. În special se

va examina aspectul dacă această lezare a dreptului individului la întrunire este strict necesară într-o

societate democratică. Oricare restricții impuse libertății întrunirilor trebuie să fie proporțională.

Principiul proporționalității cuprinde în sine și certitudinea că preferință se va da celor mai puțin

restrictive măsuri, pe care le urmăresc autoritățile.

Principiul nediscriminării este un principiu universal, conform căruia dreptul la întrunire este garantat

tuturor persoanelor indiferent de orice criteriu. La reglementarea libertății întrunirilor autoritățile nu

trebuie să discrimineze contra oricărui individ sau grup în baza oricărui motiv cum ar fi rasa, culoarea,

genul, limba, religia, opiniile politice sau de altă natură, originea națională sau socială, proprietatea,

statutul la naștere sau de alt gen. Articolul 14 al Convenției Europene solicită ca fiecare stat să asigure

exercitarea drepturilor omului recunoscute de Convenție tuturor persoanelor fără discriminare.

Autoritățile competente nu trebuie să impună unor categorii de persoane, care intenționează să se

întrunească, niște precondiții mai oneroase, decât altor persoane în condiții similare15.

La rândul său, încercările de a interzice, în mod permanent, întrunirile organizate de reprezentanții

unei etnii, grup național sau religios pe arii ocupate în mod predominat de membrii unui alt grup, pot

fi considerate drept promovând segregarea, discriminarea și sunt în contradicție cu Convenția

Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială16, articolul 3 al căreia

prevede că „părțile condamnă în mod particular segregarea rasială, apartheidul și întreprind măsuri

pentru a preveni, interzice și eradica toate practicile de această natură în teritoriul aflat sub jurisdicția

lor”17.

Principiul prezumției în favoarea desfășurării întrunirilor, urmează a fi aplicat în cazul în care apar

diferite dubii în ceea ce privește legalitatea întrunirii, conform căruia orice dubiu va fi interpretat de

către autoritățile în favoarea exercitării dreptului la întrunire. În calitate de drept fundamental și de

bază, libertatea întrunirilor pașnice trebuie în măsura posibilităților să fie exercitată fără reglementări.

Orice lucru care nu este în mod expres interzis prin lege trebuie presupus a fi permis și cei care doresc

să se întrunească nu trebuie să obțină o permisiune pentru a realiza acest lucru.

Astfel de prevederi nu ar trebuie să fie interpretate restrictiv de către instanțele de judecată sau alte

autorități.18 Mai mult decât atât, este de responsabilitatea statului a implementa mecanisme și

proceduri adecvate astfel încât exercitarea libertății întrunirilor să fie practică și nu excesiv de

birocratică. Autoritățile competente ar trebuie să asiste și ajute persoanele sau grupurile care doresc să

desfășoare întruniri pașnice. În particular, statul trebuie să caute întotdeauna să faciliteze și securizeze

întrunirile publice în locația indicată de organizatori19.

14 A se vedea Hyde Park c. Moldovei (No.2) din 2009, www.echr.coe.int 15 A se vedea cauza Baczkowski și Alţii c. Poloniei (2007), www.echr.coe.int 16 A se vedea Guidlines on Freedom of Peaceful Assembly, second edition, OSCE/ODIHR, 2010, pagina 44, www.osce.org 17 UN Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination, disponibilă pe

http://www.ohchr.org/EN/ProfessionalInterest/Pages/CERD.aspx 18 A se vedea cauza Creştinii împotriva fascismului și rasismului c. Marii Britanii, 1980, p. 119, www.echr.coe.int. 19 A se vedea Guidlines on Freedom of Peaceful Assembly, second edition, OSCE/ODIHR, 2010, pagina 35, www.osce.org

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

7

Statul are obligația pozitivă de a garanta și asigura securitatea întrunirilor pașnice20, și acest moment

trebuie să fie specificat în legislația națională a fiecărui stat referitoare la libertatea întrunirilor,

precum și referitor la împuternicirile, atribuțiile organelor de forță, poliție, armată. Această obligație

pozitivă implică ca statul să ia toate măsurile necesare de protecție a întrunirilor pașnice fată de

persoanele, sau grupurile de persoane, inclusiv agenți provocatori și contra-protestatari, care încearcă

să întrerupă întrunirile sau să le inhibe, împiedice în orice mod21.

Obligația statului de a asigura securitatea întrunirilor pașnice este de o însemnătate particulară atunci

când persoanele care desfășoară sau încearcă să desfășoare întrunirea vin să expună un punct de

vedere care este nepopular, și ar putea trezi nemulțumiri sau o opoziție ostilă din partea societății22.

Totuși, potențialele dezordini care ar putea fi provocate de posibilele ostilități împotriva participanților

la manifestațiile pașnice nu ar trebui utilizate de autorități drept un argument pentru a impune

restricții.

Suplimentar, obligația pozitivă a statului de a proteja manifestațiile publice se extinde de asemenea și

asupra întrunirilor oponente simultane - contra-manifestațiilor23. În acest fel, statul trebuie să pună la

dispoziție resurse și forțe polițienești adecvate și suficiente pentru a facilita demonstrațiile de bază,

precum și întrunirile simultane desfășurate ca răspuns la primele. Mai mult, principiul non-

discriminării indică asupra faptului că întrunirile ce se desfășoară în circumstanțe comparabile nu

trebuie să fie impuse cu diferite nivele de restricționare24. Obligația de securizare a întrunirilor,

implică de asemenea ca oficialii și reprezentanții forțelor de ordine să fie pregătiți în modul

corespunzător pentru lucrul cu publicul și ca aceștia să conștientizeze necesitatea de a prioritiza în

toate acțiunile lor protecția drepturilor omului. Aceasta nu semnifică doar că ei ar trebui să aibă

calități de management al mulțimii în vederea minimizării riscurilor fată de toți cei vizați, dar și faptul

că ei ar trebui să conștientizeze și înțeleagă pe deplin responsabilitatea lor de a facilita pe cât posibil

desfășurarea întrunirii pașnice25.

Legea privind întrunirile menționează că mai multe tipuri de întruniri nu cad sub incidența acesteia.

Astfel întrunirile sub formă de oficiere serviciilor divine, manifestările tradiționale, sportive, cultural-

artistice, precum și cele comerciale și de divertisment nu au fost și nu sunt reglementate de lege. Din

șirul enumerat doar întrunirile cu caracter religios sunt reglementate printr-o lege specială26. Însă,

acest act legislativ nu stipulează clar și concis procedura și modul de desfășurare a acestui gen de

întruniri în locurile publice.

Cât privește manifestările sportive, cultural-artistice, precum și activitățile comerciale și de

divertisment, acestea nu au fost definite și reglementate suplimentar. Guvernul trebuia să înainteze

propuneri legislative în vederea reglementării suplimentare a acestor genuri de întruniri. Oricum, până

la adoptarea unor norme speciale, modul de desfășurare a acestor întruniri va fi determinat de legea în

vigoare, exceptând faptul că pentru desfășurarea manifestărilor cu caracter comercial autoritățile pot

percepe plăti.

III. Dinamica întrunirilor din anul 2016

Inspectoratul General al Poliției menționează că pentru primele nouă luni ale anului 2016 pe teritoriul

țării au fost organizate și desfășurate 12735 întruniri social politice, culturale și de alt tip, dintre care

doar în mun. Chișinău au fost desfășurate 2749 de întruniri.

20 A se vedea cauza Plattform Arzte fűr das Leben c. Austriei, 1988, www.echr.coe.int 21 Guidlines on Freedom of Peaceful Assembly, second edition, OSCE/ODIHR, 2010, pagina 36, www.osce.org 22 Idem, p. 37 23 A se vedea Ollinger c. Austriei, 2006, www.echr.coe.int 24 Guidlines on Freedom of Peaceful Assembly, second edition, OSCE/ODIHR, 2010, pagina 37, www.osce.org 25 Idem, p. 37 26 Articolul 3 a Legii privind libertatea de conştiinţă, de gândire și de religie prevede că serviciile religioase sunt totalitate a acțiunilor religioase ce rezultă din învățăturile de credință ale cultului religios respectiv;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

8

Numărul total estimat de către angajații poliției a celor care au participat la aceste întruniri de fapt

depășește numărul total al populației oficial înregistrate în Republica Moldova. Astfel, datele IGP

denotă că numărul estimativ al persoanelor care au participat la întrunirile publice pe parcursul a nouă

luni a depășit 3672197 persoane, în timp ce întrunirile din mun. Chișinău au adunat peste 845462 de

persoane. În menținerea ordinii publice pentru toate întrunirile au fost implicați aproximativ 96717

angajați ai poliției.

Primăria mun. Chișinău pentru primele 9 luni ale anului 2016 a înregistrat 937 declarații

prealabile/notificări. Din acestea în doar 199 autoritatea publică locală a dispus implicarea

subdiviziunilor Primăriei în vederea asigurării cu servicii (asigurarea cu energie electrică, salubritate,

alte servicii publice).

Întrunirile simulante au fost atestate în 12 cazuri, fiind solicitată desfășurarea întrunirilor la aceiași oră

și în același loc. Potrivit răspunsului Primăriei li s-a dat prioritate celor care au depus primii

notificările de desfășurare a întrunirilor. Într-un singur caz autoritatea publică locală a solicitat

instanței modificarea locului desfășurării întrunirii, cererea fiind examinată în decurs de 3 zile.

Primăria prin intermediul reprezentantului său a participat la 74 de manifestații publice. În nici un caz

din cele menționate nu a fost solicitată dispersarea participanților la întrunire. În perioada de raportare

autoritatea a menționat că au existat doar trei cazuri în care s-au atestat incidente.

Pe de altă parte potrivit datelor poliției au fost intentate 5 cauze penale cu privire la comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 285 al.1 CP al RM27.

În contextul scopului studiului autorul a încercat să sistematizeze și să prezinte informații despre

întrunirile care au fost desfășurate pe parcursul anului 2016. Prezentarea întrunirilor de mai jos nu

poate fi tratată drept o subliniere a importanței întrunirilor de mai jos ca și mesaj care îl propagă. Au

fost prezentate informații cu privire la întrunirile la care au participat un număr mai mare de

participanți, întruniri care au fost sistate, precum și cele care au avut un impact mediatic mai mare.

Ianuarie

În data de 4 ianuarie 2016, zeci de simpatizanți și membri ai PSRM protestau în fața parlamentului în

timpul ședinței speciale a Parlamentului la care urma să fie votat programul de guvernare al

premierului desemnat Ion Sturza28. Protestul a fost unul pașnic.

În data de 12.01.2016, Platforma DA a organizat un protest sub formă de marș și pichetare a

reședinței prezidențiale, precum și la sediile unor partide politice cu scopul de a influența să nu fie

nominalizat un candidat din partea PDM. Au existat anumite altercații dintre participanții la miting și

angajații poliției dislocați în apropierea sediului PDM. Nu au fost raportate anumite prejudicii sau

leziuni din partea participanților la proteste, precum și a angajaților poliției29.

În data de 13.01.2016, în centrul capitalei s-au desfășurat două întruniri simultane de proporții. Prima

întrunire a avut loc în fața Teatrului de Operă și Balet. Mitingul reprezenta o întrunire cu scopul de

susținere a candidatului la funcția de Prim-ministru al RM din partea PDM și anume vice-

președintelui acestui partid. A doua întrunire la fel de numeroasă era desfășurată în Piața Marii

Adunări Naționale. Întrunirea respectivă a fost una de protest împotriva desemnării candidaturii din

27 Articolul 285 Cod Penal. Dezordini în masa, (1) Organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoțite de aplicarea

violenței împotriva persoanelor, de pogromuri, incendieri, distrugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc sau a altor

obiecte utilizate în calitate de armă, precum și de opunere de rezistență violentă sau armată reprezentanților autorităților, 28 Articol - Eșecul învestirii guvernului Ion Sturza: între nemulțumiri și aplauze,

http://www.europalibera.org/a/27467369.html , ultima vizualizare la 2.12.2016. 29 Articol - „Din banda lor, nici unul nu merită să fie acolo. Noi avem alte

candidaturi”,http://www.europalibera.org/a/27484020.html, ultima vizualizare la 7.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

9

partea PDM la funcția de premier. Deși au existat situații singulare în care unii protestatari încercau să

pericliteze ordinea publică aceștia erau izolați de restul mulțimii, într-un final întrunirile au fost

desfășurate în mod pașnic30.

În zilele de 14 și 15 ianuarie la fel au fost înregistrate numeroase proteste legate de desemnarea Dlui

Pavel Filip pentru funcția de Prim-ministru31. În data de 20 ianuarie 2016, a avut loc un alt protest de

proporții. Potrivit înregistrărilor video putem stabili că situația a ieșit de sub controlul poliției. O parte

din protestatari au pătruns în holul Parlamentului și au distrus o parte din inventar32. În urma

incidentelor au existat și victime, astfel a fost necesare intervenția medicilor pentru a le ajuta. În seara

zilei de 20.01.2016, circa 15-persoane au ajuns la Spitalul de Urgență cu traumatisme în urma

protestului din fața Parlamentului. Nouă polițiști și șase civili. Printre persoanele vătămate s-a regăsit

și unul din conducătorul PDA - Chiril Moţpan, precum și preşedintele PL - Mihai Ghimpu33.

În data de 22.01.2016 protestele au continuat inclusiv în fața Curții Constituționale acolo unde Curtea

a decis inadmisibilă sesizarea depusă de PSRM cu privire la desemnarea Dlui P. Filip în calitate de

Prim-ministru. Protestele au continuat sub formă de marș până la Ministerul Apărării unde

protestatarii au solicitat demisia Ministrului Apărării. În data de 24 ianuarie 2016, a avut loc un alt

protest masiv cu caracter politic, care la fel a decurs fără anumite excese din partea organizatorilor sau

angajaților poliției.

Februarie

În data de 9 februarie 2016, Platforma DA a protestat în fața CSM împotriva realegerii în calitate de

Președinte a CSJ a Dlui M. Poalelungi. Protestul s-a desfășurat în mod pașnic, iar intervenția poliției

nu a fost necesară. În data de 10 februarie 2016 un alt protest a avut loc în fața Guvernului, organizat

de PSRM34. În fața Guvernului erau dislocate trei cordoane de polițiști, careva altercații nu au fost.

În data de 25 februarie 2016, un protest a avut loc în fața Curții de Apel Chișinău, unde mai mulți

locuitori ai unei localități din r. Ialoveni au protestat împotriva posibilității închiderii rutei de

microbuz ce făcea conexiunea între această localitate și mun. Chișinău35.

Martie

În data de 3 martie 2016, a fost organizat un protest în fața Parlamentului RM de către mai mulți

jurnaliști care au manifestat dezacordul față de modul în care obțin informația de la instituția dată.

Reprezentanții mass-media erau obligați să stea într-o încăpere special amenajată (centru de presă), de

unde puteau monitoriza ședințele plenare. În plus, fotoreporterii aveau acces la ședințele plenare doar

pentru câteva minute la începutul acestora36.

30 Articol - Chișinăuienii pro și contra unui premier compromis http://www.europalibera.org/a/27485882.html, ultima

vizualizare 2.12.2016; 31 Articol - Moldova, în căutarea unui prim-ministru. Noi proteste la Chișinău

http://www.europalibera.org/a/27487380/lbl0lbi81208.html, ultima vizualizare 2.12.2016; 32 Interviu cu privire la desemnarea și alegerea Dlui P. Filip în calitate de Prim-ministru

http://www.europalibera.org/a/27499947.html, vizualizat la 2.12.2016; 33 Interviu realizat cu Ministrul Afacerilor Interne http://www.europalibera.org/a/27499939.html , vizualizat la 2.12.2016; 34 Reportaj cu privire la eveniment, http://www.europalibera.org/a/27543471.html, vizualizat la 4.12.2016; 35 Știre – Protest la Curtea de Apel, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/2/25/protest-la-curtea-de-apel-10194995/, vizualizat la

2.12.2016; 36 Articol Protest la Parlament! Jurnaliști cer acces liber în sala de ședințe, http://www.moldova.org/protest-la-parlament-

jurnalisti-cer-acces-liber-sala-de-sedinte/, vizualizat la 6.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

10

În data de 27 martie 2016 a avut loc o întrunire sub formă de marș organizat de către mai multe

organizații unioniste, astfel fiind marcată ziua unirii Republicii Moldova cu România din anul 1918.

Marșul a fost unul pașnic, iar angajații poliției au monitorizat îndeaproape desfășurarea acestuia37.

Protest sub formă de marș automobilistic a avut loc în ziua de 20 martie 201638. Temei al acestui marș

a servit intenția autorităților de a scumpi vinieta, ceea ce în mod evident îi dezavantaja pe proprietarii

de autoturisme înmatriculate în Bulgaria, Irlanda sau Lituania. La doar trei zile a mai avut loc un marș

automobilistic de către aceiași protestatari39. Protestele proprietarilor de automobile au continuat și la

data de 29.03.2016, când proprietarii automobilelor au blocat traseul spre punctul de control Cahul-

Oancea40.

Aprilie

În data de 3 aprilie 2016, protestele deținătorilor de autoturisme a continuat în or. Ungheni, protestul a

decurs în mod pașnic41.

Alte proteste cu caracter politic au fost organizate în mod pașnic de către Platforma DA în mai multe

centre raionale și localități din Republica Moldova, în mare parte protestele au fost pașnice.

În data de 24 aprilie 2016, în centrul mun. Chișinău urma să fie organizată o întrunire sub formă de

miting de protest organizată de Platforma DA, care urma să aibă loc în Piața Marii Adunări Naționale.

Manifestanții au pornit în coloane spre Piața Marii Adunări Naționale din patru puncte: Memorialul

Eternitate, Hotelul Național, Circul din capitală și Uzina Topaz. Pe durata marșurilor circulația rutieră

a fost restricționată, fie redirecționată pe străzile adiacente. După ce mulțimea a protestat în centrul

capitalei aceștia au desfășurat un marș de protest pe bulevardul central. Mai mulți protestatari au avut

altercații cu polițiștii care asigurau ordinea publică în preajma străzii Bulgară colt cu bld. Ștefan cel

Mare, în apropierea omului de afaceri apropiat PDM. Ulterior un grup de protestatari au desfășurat un

miting în fața Centrului de business care se presupune că aparține aceleiași persoane. În seara zilei de

24 aprilie 2016, șeful IGP raporta că au avut de suferit cel puțin 14 polițiști42. În legătură cu aceste

proteste au fost reținute patru persoane, care ulterior au fost învinuite de comiterea unei infracțiuni de

dezordini în masă43. Pe de altă parte, potrivit unui proces de monitorizare a fluxului de transport

public s-a constatat că a fost sistat transportul în 9 raioane ale Republicii Moldova - Șoldănești,

Ungheni, Călărași, Strășeni, Ialoveni, Hâncești, Cimișlia, Cahul și în municipiul Chișinău. Potrivit

organizatorilor sistarea transportului a fost făcută intenționat ca să zădărnicească accesul persoanelor

care doreau să participe la întrunirea din PMAN44.

37 Reportaj cu privire la marșul realizat în data de 27.03.2016, http://www.europalibera.org/a/27638088.html, vizualizat la

3.12.2016; 38 Reportaj - Protest fată de scumpirea vinietei , http://www.jurnaltv.md/ro/news/2016/3/20/protest-fata-de-scumpirea-

vinietei-10201032/, vizualizat la 03.12.2016, 39 Reportaj – Protest față de scumpirea vinietei din 23.03.2016, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/3/23/mar-automobilistic-in-

semn-de-protest-10201939/ , vizualizat la 03.12.2016. 40 Reportaj cu privire la protestul de blocare a traseului Cahul Oancea, din 29.03.2016, http://ntv.md/news/1380 vizualizat

la 03.12.2016, vizualizat la 3.12.2016. 41 Reportaj foto cu privire la protestul proprietarilor de automobile din r. Ungheni, http://unimedia.info/stiri/foto-un-nou-

protest-impotriva-scumpirii-vinietei-are-loc-la-ungheni-112436.html , vizualizat la 3.12.2016. 42 Reportaj despre filmul evenimentelor din 24.04.2016 - http://agora.md/live/1344/live--protestul-organizat-de-platforma-

da-la-24-aprilie-2016, vizualizat la 4.12.2016; 43 Reportaj - Poliția moldoveană și participanții la protestul de duminică se acuză reciproc pentru violențe,

http://www.europalibera.org/a/27696483.html, vizualizat la 4.12.2016; 44 Reportaj - Promo-LEX a monitorizat dreptul la libera circulației pe 24 aprilie 2016. In 9 raioane activitatea transportului

a fost sistata, http://inprofunzime.protv.md/stiri/politic/promo-lex-a-monitorizat-dreptul-la-libera-circulatie-pe-24-

aprilie.html, vizualizat la 4.12.2016.

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

11

Mai

În data de 4 mai 2016, ținta unui flash mob a fost Ambasada SUA în Moldova, unde un grup de tineri

au solicitat ca vice-președintele PDM să fie arestat, având în vedere că se afla în SUA. În data de 8

mai 2016, PSRM a organizat un alt marș împotriva expunerii tehnicii militare americane. Aceștia au

scandat lozinci anti-NATO. Protestul a decurs pașnic fără careva incidente45.

În data de 22 mai 2016, marșul LGBT „Fără frică” a fost întrerupt de un grup de contra-protestatari.

Din motive de securitate, poliția i-a evacuat pe participanții la marșul „Fără frică” în autobuze. Atât

participanții, cât și polițiștii care încercau să separe grupul de contra-protestatari au fost atacați cu ouă

de preoți, enoriași și alți contra-protestatari. Tot în aceiași zi în Piața Marii Adunări Naționale, PSRM

a organizat o demonstrație în sprijinul „familiei tradiționale”46.

Iunie

La 8 iunie 2016, un grup de persoane din rândul Mișcării Refugiaților Transnistreni și veteranilor

războiului de la Nistru au organizat un protest în fața Guvernului. Participanții au fost nemulțumiți că

Guvernul nu și-ar fi respectat promisiunile făcute în luna februarie 201647.

Tot în luna iunie 2016 au avut loc mai multe întruniri în fața instanțelor de judecată și anume:

Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău48 și Curtea de Apel Chișinău49, prin care mai multe sute de

persoane au protestat împotriva arestării Primarului or. Orhei, Ilan Shor.

Iulie

În data de 4 iulie 2016, mai mulți reprezentanți ai micului Business au ieșit în stradă. Antreprenorii au

manifestat timp de două ore în fața Guvernului și au cerut să le fie păstrat dreptul de a activa în bază

de patentă, care urmează a fi anulat din 1 ianuarie 201750.

Un protest împotriva vizitei Viceprim-ministrului rus Dmitri Rogozin în Moldova a avut loc în data de

5 iulie 2016. Zeci de protestatari au scandat în fața ieșiri VIP a Aeroportului Internațional Chișinău.

Mitingul de protest a fost pașnic, iar protestatarii au putut să scandeze liber împotriva oficialului rus51.

În data de 21 iulie 2016 a avut loc un nou protest în fața Judecătoriei sec. Buiucani, care a prelungit

termenul de arest a Primarului de Orhei, Ilan Shor. Sute de oameni cereau eliberarea lui Ilan Shor,

scandând „Libertate”, „Moldova e cu Shor”, „Ilan Shor- primar investitor”52.

45 Reportaj cu privire la eveniment,

http://jurnaltv.md/ro/news/2016/5/8/protest-fata-de-expozitia-blindatelor-sua-10212900/ , vizualizat la 4.12.2016; 46 Reportaj Chișinău 2016: marșul LGBT „Fără frică” a fost întrerupt de protestatari,

http://www.europalibera.org/a/27750196.html, vizualizat la 4.12.2016; 47 Reportaj cu privire la protestul din 8.06.2016, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/6/8/protest-in-fata-guvernului-10220382/,

vizualizat la 5.12.2016; 48 Imagini video de la mitingul de protest din fața Judecătoriei sec. Buiucani din 24.06.2016,

https://www.privesc.eu/arhiva/67826, vizualizat la 5.12.2016; 49 Reportaj cu privire la mitingul de protest din 30.06.2016 din fața Curții de Apel Chișinău în susținerea lui Ilan Shor,

http://www.realitatea.md/inca-un-protest-la-curtea-de-apel-oamenii-i-au-aratat-sus-inerea-fa-a-de-ilan-shor-i-au-cerut-

eli_41640.html , vizualizat la 5.12.2016; 50 Reportaj cu privire la mitingul de protest din 4.07.2016, http://www.realitatea.md/galerie-foto-video-de-inatorii-de

patente-au-protestat-din-nou-in-fa-a-guvernului-nimeni-din-autorita-i-nu-a-ie-it-la-manifestan-i_42575.html , vizualizat

la 5.12.2016; 51 Reportaj cu privire la mitingul de protest din data de 5 iulie 2016, http://www.europalibera.org/a/27839992.html,

vizualizat la 5.12.2016; 52 Reportaj cu privire la mitingul de protest din 20 iulie 2016, http://www.realitatea.md/decizia-judecatoriei-buiucani-

primarul-de-orhei-ilan-shor-va-petrece-alte-30-de-zile-in-izolatorul-cna-video_42654.html, vizualizat la 5.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

12

August

Începutul lunii august a fost marcat de aceleași proteste în fața instanțelor de judecată. Protagonist al

protestului din 3 august 2016 și respectiv din 5 august 2016 a fost iarăși Primarul or. Orhei. Un număr

impunător de oameni au venit în fața Curții de Apel Chișinău pentru a-și susține primarul și a

influența decizia magistraților Curții de Apel Chișinău, în data de 3 august 2016 când ședința de

judecată a fost amânată și ulterior în data de 5 august 2016, când Curtea de Apel Chișinău a dispus

arestul la domiciliu a edilului de Orhei53.

În data de 8 august 2016, același grup de protestatari a pichetat sediul Consiliului Coordonator al

Audiovizualului și a Postului de televiziune Jurnal TV, aceștia și-au manifestat nemulțumirea față de

modul de transmitere a știrilor de către postul de televiziune respectiv cu privire la arestarea și

implicarea Primarului or. Orhei54.

În data de 27 august 2016, pe teritoriul RM au avut loc mai multe mitinguri și întruniri, de cele mai

multe ori era vorba despre întruniri cu caracter distractiv și cultural având în vedere sărbătorirea celor

25 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova. În Piața Marii Adunări Naționale urma

să fie desfășurate mai multe evenimente cu caracter distractiv și cultural. Având în vedere că

evenimentele fastuoase erau organizate pe un fundal în care predominau protestele împotriva

schemelor de fraudare a bugetului de stat, un grup de câteva sute de persoane au organizat un protest

cu lozinca ”NuMaTem”. Grupul de participanți era despărțit de întrunirea fastuoasă de un gard de

plasă care era susținut de un cordon de polițiști. Din imaginile video se vede cum la un moment câțiva

protestatari au început să împingă cordonul de poliție, ulterior fără a se auzi careva preîntâmpinări

angajați ai poliției au început să disperseze gaze lacrimogene. Dispersia gazelor lacrimogene a cauzat

o stare de panică, unii protestatari care aparent au fost pașnici au fost afectați de gazele lacrimogene55.

Septembrie

În data de 13 septembrie 2016, un partid politic a organizat un miting de protest în fața Primăriei mun.

Chișinău, cerând demisia Primarului General. Protestatarii au putut desfășura acțiunea de protest

pașnic56. În aceiași dată reprezentantul PP PN, susținut de un număr considerabil de persoane a

desfășurat o acțiune de protest în fața ANRE, cerând micșorarea taxelor pentru energie electrică57.

În data de 25.09.2016, zeci de controlori de trafic aerian au manifestat în fața Întreprinderii de Stat

responsabile de dirijarea avioanelor „MoldATSA”. Protestatarii au acuzat administrația de reducerea

nejustificată a salariilor, dar și de stoparea cursurilor de instruire profesională58.

Octombrie

Deoarece luna octombrie a fost marcată de o serie de mitinguri cu tentă electorală, atenția publicului a

fost atrasă de mai multe întruniri pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în data de 3

octombrie 2016 mai multe sute de persoane au pichetat sediul Parlamentului în timpul audierii premi-

53 Transmisiunea protestului integral din data de 5.12.2016, https://www.privesc.eu/arhiva/68368, vizualizat la 5.12.2016; 54 Transmisiunea protestului integral din data de 8.12.2016; https://www.privesc.eu/arhiva/68393/Protest-organizat-de-un-

grup-de-locuitori-ai-orasului-Orhei-si-fractiunea--Pentru-Orhei--in-fata-Consiliului-Coordonator-al-Audiovizualului-si-

JurnalT, vizualizat la 5.12.2016; 55 Transmisiunea protestului integral din 27.08.2016, pe https://www.privesc.eu/arhiva/68568/Protestul--NuMaTem,

vizualizat la 5.12.2016; 56 Articol tematic cu privire la mitingul de protest, http://independent.md/protest-la-primarie-activisti-si-membri-ai-ppem-

cer-demisia-lui-chirtoaca/#.WEVpULJ97IV, vizualizat la 5.12.2016; 57 Reportaj cu privire la mitingul din 13.09.2016, organizat de D. Ciubașenco, http://unimedia.info/stiri/video-protest-al-

partidului-nostru-la-anre--In-lipsa-lui-usatii--in-fruntea-manifestantilor-a-iesit-prezidentiabilul-ciubasenco-94110.html ,

vizualizat la 5.12.2016; 58 Reportaj cu privire la mitingul de protest, http://www.jurnaltv.md/ro/news/2016/9/25/angajatii-moldatsa-au-iesit-la-

protest-10244938/, vizualizat la 5.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

13

erului Pavel Filip. Protestatarii erau revoltați de decizia Guvernului de a converti în datorie de stat cre-

ditele de urgență oferite de către Executiv celor trei bănci care au fost lichidate59.

În aceiași dată, susținătorii primarului de Orhei Ilan Shor s-au adunat în fata Curții de Apel, acolo

unde judecătorii examinau recursul avocaților lui Ilan Shor privind eliberarea acestuia din arest la

domiciliu60.

În data de 4 octombrie 2016, un alt protest al angajaților din domeniu transportului feroviar a avut loc.

Potrivit manifestanților, aceștia nu își primesc la timp salariile61. În aceiași zi a avut loc un marș

automobilistic în semn de protest în capitală. Zeci de șoferi, nemulțumiți că nu pot transporta pasageri

și colete legal în țările europene cu autoturisme de până la nouă locuri, s-au deplasat în coloană prin

oraș și au cerut autorităților să ajusteze legislația62. Ulterior o acțiune similară cu un număr mai mare

de participanți a avut loc în data de 19.10.2016.

În data de 5 octombrie 2016, mai mulți oameni înarmați cu pancarte și megafoane au protestat în fața

Reședinței de Stat. Manifestanții și-au exprimat nemulțumirea față de hotărârea președintelui Nicolae

Timofti de a promulga pachetul de legi, printre care și cea care pune povara restituirii banilor

delapidați din conturile băncilor comerciale pe seama bugetului de stat63.

În data de 22 octombrie 2016, susținătorii Innei Popenco, candidata partidului Ravnopravie la alegeri-

le prezidențiale din 30 octombrie, s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție cerând anularea deci-

ziei luate de Curtea de Apel Chișinău, prin care ultima a fost exclusă din cursa electorală pentru

funcția de președinte64.

În data de 31 octombrie 2016, zeci de persoane au protestat în fața Procuraturii Generale împotriva

avocatei Ana Ursachi. În opinia protestatarilor avocata ar fi comis anumite infracțiuni.

Noiembrie

În data de 3 noiembrie 2016, mai mulți tineri au desfășurat un miting de protest în fața sediului CEC.

Cu pancarte în mâini, zeci de studenţi au scandat astăzi: "Vrem să votăm!" și "Votul meu contează!".

Manifestanții au cerut ca pe 13 noiembrie să poată vota în localitățile în care își fac studiile. Protestul

a decurs pașnic, la fața locului au fost prezenți reprezentanții MAI65.

59 Articolul – Mobilizarea masivă a poliției la protestul de la Parlament,

http://www.zdg.md/stiri/mobilizare-masiva-a-politiei-la-protestul-de-la-parlament, vizualizat la 5.12.2016; 60 Transmisiunea protestului din 3.10.2016, Reportaj cu privire la mitingul de protest al angajaților Căilor ferate din

Moldova, http://www.jurnal.md/ro/economic/2016/10/4/protestele-se-tin-lant-la-calea-ferata-angajatii-depoului-din-

capitala-si-au-cerut-salariile-restante/, vizualizat la 5.12.2016; Reportaj cu privire la marșul de protest,

http://jurnaltv.md/ro/news/2016/10/4/mar-automobilistic-in-semn-de-protest-10247395/, vizualizat la 5.12.2016;

Reportaj cu privire la mitingul de protest, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/10/5/un-nou-protest-la-pre-edin-ie-10247588/,

vizualizat la 5.12.2016; Transmisiunea protestului https://www.privesc.eu/arhiva/69633/Actiune-de-protest-fata-de-

anularea-inregistrarii-candidatului-Inna-Popenco-la-alegerile-prezidentiale-din-30-octombrie , vizualizat în data de

5.12.2016; Articol realizat despre protestul din 3.11.2016, http://www.zdg.md/stiri/video-protestul-studentilor-vrem-sa-

votam-unde-invatam, vizualizat la 5.12.2016; Articol despre eveniment, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/11/7/protest-

cu-lozinci-denigratoare-10257101/, vizualizat la 5.12.2016;

htps://www.privesc.eu/arhiva/69228/Protest-in-sustinerea-Primarului-de-Orhei--Ilan-Sor , vizualizat la 5.12.2016; 61 Reportaj cu privire la mitingul de protest al angajaților Căilor ferate din Moldova,

http://www.jurnal.md/ro/economic/2016/10/4/protestele-se-tin-lant-la-calea-ferata-angajatii-depoului-din-capitala-si-au-

cerut-salariile-restante/, vizualizat la 5.12.2016; 62 Reportaj cu privire la marșul de protest, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/10/4/mar-automobilistic-in-semn-de-protest-

10247395/, vizualizat la 5.12.2016; 63 Reportaj cu privire la mitingul de protest, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/10/5/un-nou-protest-la-pre-edin-ie-10247588/,

vizualizat la 5.12.2016; 64 Transmisiunea protestului https://www.privesc.eu/arhiva/69633/Actiune-de-protest-fata-de-anularea-inregistrarii-

candidatului-Inna-Popenco-la-alegerile-prezidentiale-din-30-octombrie , vizualizat în data de 5.12.2016; 65 Articol realizat despre protestul din 3.11.2016, http://www.zdg.md/stiri/video-protestul-studentilor-vrem-sa-votam-unde-

invatam, vizualizat la 5.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

14

În data de 7 noiembrie 2016, un protest a avut loc în fața Judecătoriei sectorului Râșcani. Aceștia au

scandat mesaje defăimătoare în privința avocatului Ana Ursachi. Prezența polițiștilor nu a fost văzută,

însă protestul a decurs în mod pașnic66, același tip de întrunire a fost organizată și în data de 11

noiembrie 2016.

Peste o mie de tineri au ieșit la protest în centrul capitalei, după ce a fost închise secțiile de votare în

urma scrutinului din 13.11.2016. Aceștia erau nemulțumiți de organizarea celui de-al doilea tur al

alegerilor prezidențiale. Manifestanții au mărșăluit din Piața Marii Adunări Naționale până în fața

CEC, iar după aproximativ două ore au revenit în piață. Protestul a decurs pașnic67. Alte proteste cu

privire la modalitățile de realizare a votului în data de 13.11.2016, precum și de rezultatele obținute de

candidați, a avut loc în data de 15 noiembrie 2016, de către Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie”.

Protestatarii au făcut un tur al ambasadelor, cu solicitarea de a nu fi recunoscute valabile alegerile.

Participanții au scandat lozinci precum: „Noi nu cedăm”, „Vot fraudat”, „Vot repetat”, „Vrem turul

trei”, „Jos hoții”, „Jos Dodon”. Protestul s-a încheiat la Ambasada Federației Ruse cu un fragment din

imnul Moldovei – „Limba noastră”68.

Pe parcursul lunii noiembrie 2016, mai multe mitinguri au fost organizate prin care se reclama modul

de desfășurare a turului II de scrutin.

Decembrie

În data de 2 decembrie 2016, un grup de susținători ai liderului PP PN, au scandat în fața Judecătoriei

sec. Râșcani, acolo unde se examina demersul de aplicare a arestului față de acesta. În cadrul

evenimentului o echipă a unei televiziuni a fost bruscată69.

IV. Respectarea bunelor practici la organizarea și desfășurarea întrunirilor publice

Analizând numărul de participanți, mesajele transmise de organizatori ai protestelor din anul 2016, am

putea să le clasificăm după cum urmează:

Proteste în fața instituțiilor publice cu scopul de a influența deciziile cu caracter politic

Primele 7 luni ale anului 2016 au fost marcate de proteste non-stop în fața Parlamentului RM și

Guvernului RM. Mesajele au fost focusate pe schimbarea sistemului politic. În mare parte majoritatea

întrunirilor au avut un caracter pașnic. Atât organizatorii cât și poliția a avut un comportament

reciproc în limitele cadrului legal. Unica excepție de la situație a fost în întrunirile din luna ianuarie,

când în cadrul confruntărilor între protestatari și poliție au avut de suferit circa 15 persoane, iar

bunurilor proprietate publică le-a fost cauzat un prejudiciu considerabil. Reieșind din imaginile video

și acțiunile organizatorilor, putem vedea că situația a scăpta de sub controlul organizatorilor care a

încercat să oprească un grup de persoane care deteriorau inventarul clădirii. La rândul său poliție nu a

intervenit în forță încercând să calmeze spiritele.

Proteste în fața instanțelor de judecată cu scopul de a influența deciziile judecătorești

Spre deosebire de anii precedenți au devenit mai frecvente întrunirile și protestele masive în fața

instanțelor de judecată cu intenția clară de a influența decizia magistraților. Urmează de menționat că

în legătură cu protestele desfășurate în fața instanțelor de judecată a fost limitat oarecum accesul în

66 Articol despre eveniment, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/11/7/protest-cu-lozinci-denigratoare-10257101/, vizualizat la

5.12.2016; 67 Reportaj despre eveniment, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/11/14/protest-in-fa-a-comisiei-electorale-10258782/

vizualizat la 5.12.2016; 68 Articol cu privire la mitingul de protest,

http://www.zdg.md/stiri/foto-video-protestul-odip-noi-nu-cedam-vot-fraudat-jos-hotii, vizualizat la 5.12.2016; 69 Transmisiunea evenimentului pe www.privesc.eu, vizualizat la 6.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

15

instanțe pentru alți justițiabili. Întrunirile în mare parte erau pașnice și careva confruntări nu au fost

înregistrate.

Proteste în fața instituțiilor private cu scopul de a modifica comportamentul acestora

Un alt tip de proteste poate fi considerat protestele desfășurate în locurile publice dar împotriva

anumitor persoane care nu exercită atribuțiile de autoritate publică. Aici avem în vedere pichetarea și

protestele în fața unor blocuri de locuit unde își au domiciliu unele persoane private, precum și

televiziuni, sau centre comerciale.

Proteste simultane și contra-proteste

Anul 2016 a fost marcat de cel puțin două incidente majore rezultate ca urmare a două întruniri

simultane. Luna mai 2016 a fost marcată de contra-proteste organizate de exponenți ale cultelor

religioase împotriva marșului LGBT. Victime ale contra-protestului au fost atât participanții la

întrunire care au fost forțați să se retragă, cât și angajații poliției. Nu se cunoaște care a fost evoluția

cazurilor dacă în general a existat o evoluție pe cazurile date.

O altă întrunire ce a fost marcată de incidente și anume cauzarea de prejudicii față de participanții

unui protest anti-guvernamental în ziua de 27.08.2016. În cazul dat participanții la protest au fost

victime ale unor acțiuni ale angajaților poliției, care aparent a depășit cadrul legal.

Raportând expunerile de mai sus cu tendințele evidențiate pe parcursul anului 2016, apreciem drept

problematică desfășurarea contra-protestelor și desfășurarea întrunirilor împotriva unor persoane

private. În afară de această vom remarca și problemele de comunicare post eveniment, acțiuni ce

trebuie să fie îndeplinită de către organele de poiliție în vederea informării din prima sursă a

populației. În raportul Comitetului pentru Drepturile Omului, prezentat în data de 31.10.2016, au fost

formulate mai multe constatări: (a) există un număr mare de încălcări ale Legii cu privire la întruniri și

a Codului Contravențional, care poate fi determinate de reglementarea excesivă a întrunirilor; (b) a

fost atrasă atenția asupra caracterului cazurilor care au determinat declanșarea urmării penale sau

administrative, ceea ce poate duce la limitarea dreptului la întrunire și (c) a fost atrasă atenția asupra

cazurilor în care angajații poliției au zădărnicit participarea persoanelor în cadrul întrunirilor politice

(art. 21)70.

Recent, instituția Avocatului Poporului a lansat un raport cu privire la percepțiile generale cu privire la

drepturile omului în Republica Moldova. Cercetarea a fost făcută pe un eșantion de 1015 de persoane.

Referitor la libertatea de exprimare manifestată prin intermediul întrunirilor publice, se constată că cea

mai mare pondere (circa 34%) o reprezintă persoanele care consideră că se simt liberi în a semna

petiții, reclamații și de a participa la demonstrații/greve legale, iar cele mai mici ponderi corespund

opțiunilor privind libertatea de a participa la acțiuni de blocare a străzilor in semn de protest sau de

declara greva foamei. Aceste din urmă au înregistrat ponderi majore ale respondenților (de circa 37%)

care au declarat că nu se simt deloc liberi de a participa la aceste întruniri71.

În opinia respondenților, dreptul la libertatea de exprimare ca cetățean de rând este respectat în măsura

mai mare, care constituie 41,7% răspunsuri cu note de 7-10 acordate afirmației respective, în raport cu

37,2% aceleași răspunsuri acordate afirmației privind dreptul la libertatea de exprimare a jurnalistului.

Totodată este necesar de menționat că nivelul de cunoaștere a drepturilor jurnalistului printre

respondenți este mai limitat, circa 15% nu s-au putut expune cu referire la afirmația respectivă72.

70 Human Rights Commitee, Concluding observations on the third periodic report of the Republic of Moldova* The

Committee considered the third periodic report of the Republic of Moldova (CCPR/C/MDA/3) at its 3309th and 3311th

meetings (see CCPR/C/SR.3309 and 3311), held on 18 and 19 October 2016. At its 3329th meeting, held on 31 October

2016, it adopted the present concluding observations. 71 A se vedea Studiul, Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova, Chișinău, 2016, Oficiul Avocatului

Poporului și OHCHR, pagina 40. 72 Ibidem, pagina 47.

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

16

Cu privire la rolul instituțiilor în respectarea drepturilor omului. Instituțiile statului, alte instituții care

activează pe teritoriul RM, au un rol important în promovarea și respectarea drepturilor omului.

Măsura în care îmbunătățirea situației în acest sens depinde de diverse instituții a fost evaluată de către

respondenți oferind aprecieri prin note de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că respondenții cred că

ameliorarea acestei situații deloc nu depinde de instituția respectivă, iar 10 – depinde în foarte mare

măsură. Opinia generală c privire la măsura în care instituțiile de stat și private încălcă drepturile

omului indică asupra faptului că poliția în mare parte încalcă drepturile omului într-un procentaj de

48,2% în raport cu 24,9% care consideră că această instituție încalcă drepturile omului într-o măsură

foarte mică.

Pe de altă parte potrivit altui tabel se confirmă că populația s-ar adresa cel mai frecvent anume la

poliție, or circa 36,8% din respondenți au menționat că Poliția este instituția unde s-ar adresa în cazul

încălcării anumitor drepturi.73

În ceea ce privește frecvența încălcării dreptului la întrunire s-a stabilit că rata încălcării dreptului la

întruniri este una din cele mai scăzute constituind circa 2,7% de rând cu dreptul la libertatea de religie

și dreptul de a alege și de a fi ales, comparativ cu dreptul la sănătate care constituie circa 22,6% și

dreptul la muncă în proporție de 17,4%74

Reieșind din informația generalizată pentru ultimi cinci ani pe care oficiul Avocatul Poporului a făcut-

o publică ar reieși că dreptul la întruniri a fost încălcat în dependență de reședință, vârstă, nivelul socio-

economic al respondentului, circa 3,6% din respondenți sunt din mediul urban, circa 1,9% sunt din

mediul rural, persoanele în vârstă de la 18-29 sunt afectați în proporție de 4,1%, pentru cei cu vârsta de

la 30 la 44 ani sunt încălcate în proporție de 4,1%.

Potrivit concluziilor se menționează că libertatea de a participa sau realiza diverse întruniri pare a fi

mai asigurată în Moldova, aproape 70% din respondenți au declarat că se simt liber să participe sau să

realizeze diverse acțiuni. Opinii contradictorii au fost menționate de comunitatea LGBT.

Prin urmare, apare o dilemă în ceea ce privește explicarea faptelor de neexaminare a cauzelor penale și

contravențională ce țin de încălcarea dreptului la întrunire și statisticile oficiale care confirmă că

dreptul de a se întruni este un drept ce relativ este mai puțin încălcat ca și celelalte drepturi. Este bine

de notat faptul că potrivit informațiilor prezentate de către instituția Avocatului Poporului persoanele în

mare parte se simt în siguranță atunci când protestează.

Analizând dinamica întrunirilor în anul 2016, constatăm că doar o mică parte din numărul total al

întrunirilor au fost marcate de anumite incidente.

Evoluția tehnologiilor informaționale ne permite să documentăm la maximum orice abatere și încălcare

în ceea ce privește infracțiunea de violare a dreptului la întrunire. În mod special când ne referim la

întruniri publice, care conform definiției sunt organizate doar în locurile publice, putem vorbi despre

posibilitățile mari ale autorităților de a documenta cauzele și a identifica făptuitorii infracțiunilor. Acest

aspect are impact asupra documentării și respectiv asupra calificării corecte ale acțiunilor atât a

autorităților cât și asupra organizatorilor, participanților la întruniri. Un alt aspect al evoluției

tehnologiilor informaționale constituie modul de notificare a întrunirilor, precum și posibilitățile

autorităților să întreprindă măsurile adecvate și echilibrate pentru prevenirea violării dreptului la

întrunire.

Mecanismul subsidiar constituit ca urmare a ratificării Convenției Europene pentru Drepturile Omului

permite, statelor părți să evalueze odată în plus modul în care autoritățile guvernamentale își

îndeplinesc sarcinile și atribuțiile. Problema non intervenției în situațiile în care organizatorii și

participanții unui miting de protest sunt agresați de persoane terțe a fost notată și pedepsită de către

73 Ibidem, pagina 60. 74 Ibidem, pagina 63.

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

17

CtEDO în cauza Promo LEX și alții v. Moldova, cauza nr. 42757/09, hotărârea din 24.02.2015. Curtea

a constatat violarea art.11, precum și art. 13 coroborată cu art. 11 a Convenției75.

Curtea a făcut o paralelă cu alte cauze examinate anterior, când poliția a intervenit prompt în vederea

dispersării unei întruniri pașnice și aparent fără semne de ilegalitate. Curtea s-a arătat îngrijorată că în

situația unor acțiuni huliganice evidente, poliția nu a intervenit mai bine de 2 ore în vederea reținerii

persoanelor care au cauzat injurii față de participanții la întrunirile pașnice. În pofida faptului că o

persoană din atacatori a fost condamnată se pare că poliția nu a identificat persoana care a comandat

acest atac asupra protestatarilor. În concluzie, CtEDO a constatat violarea art. 11 a Convenției ca

urmare a faptului că autoritățile nu au executat obligațiile sale pozitive pentru a asigura securitatea

participanților la protest. În același context CtEDO a constatat faptul că nu există remedii eficiente în

vederea unor situații de același gen.

Codul de Conduită pentru angajații organelor de drept, adoptat prin rezoluția Comitetului ONU încă în

anul 1979, prevede că organele de drept în timpul exercitării atribuțiilor sale de serviciu sunt obligate

să asigure protecția tuturor persoanelor împotriva acțiunilor ilegale ale persoanelor terțe76. Constatăm

că în pofida faptului că a fost pronunțată o hotărâre de CEDO, până la momentul de față careva

propuneri prin care să fie reglementat modul de ducere a răspunderii de către autoritățile publice locale,

inclusive și organele de poliție (a se vedea art. 23 a Legii nr. 26 ce reglementează doar răspunderea

organizatorilor). Din contra propunerile înaintate vizează înăsprirea condițiilor de desfășurare a

întrunirilor.

V. Concluzii și recomandări

Constatăm că libertatea de întrunire cunoaște o dinamică pozitivă constantă, dacă am compara

numărul de încălcări raportate la numărul de întruniri. Spunem că există o dinamică pozitivă bazându-

ne pe constatările din anii 2012 – 201477.

Conștientizarea responsabilității organizatorilor pentru modul în care sunt desfășurate întrunirile a fost

remarcată ulterior întrunirilor spontane din aprilie 2009. Principalii actori implicați în realizarea

dreptului la întrunire sunt conștienți de responsabilitatea și importanța desfășurării libere și pașnice a

întrunirilor.

Cu toate acestea modul de organizare a unor întruniri prin intermediul rețelelor de socializare, cum ar fi

inclusiv și revoluțiile tweeter, chemare la întruniri prin intermediul mesajelor sms, sau a paginii

Facebook va necesita, posibil, reglementări speciale, atât pentru a asigura securitatea participanților la

întruniri, cât și pentru a preveni dezordinile în masă. Astfel, în cazurile în care nu sunt organizatori

declarați ai întrunirilor e mult mai greu de a ține sub control situația cu unele elemente agresive din

rândul participanților, cum a fost și cazul din 20.01.2016.

Tranziția de la un sistem restrictiv la unul permisiv a determinat comportamentul necontrolat al unor

participanți, scopul cărora de multe ori a fost de a perturba desfășurarea anumitor întruniri sau

procesiuni. Victime ale acestor întruniri sunt de cele mai multe ori grupurile minoritare, în special este

vorba despre grupul LGBT78.

75 A se vedea Hotărîrea CtEDO, Promo LEX și alții împotriva Republicii Moldova,

http://hudoc.echr.coe.int/eng#{"fulltext":["Promo

LEX"],"respondent":["MDA"],"documentcollectionid2":["CHAMBER","COMMITTEE"],"itemid":["001-152425"]}

vizualizat la 6.12.2016; 76 Code of Conduct for Law Enforcement Officials ,

http://www.ohchr.org/Documents/ProfessionalInterest/codeofconduct.pdf 77 https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/06/doc_1437047545.pdf 78 A se vedea raportul cu privire la respectarea drepturilor omului în anii 2012 – 2013, https://promolex.md/wp-

content/uploads/2016/08/doc_1403006808.compressed.pdf, vizualizat la 6.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

18

Pe de altă parte rămâne inexplicabilă acțiunea sau inacțiunea organelor de poliție în situații aparent

similare. Vedem un comportament diferențiat, spre exemplu dacă în cadrul mitingului LGBT din luna

mai 2016, angajații poliției s-au limitat la observații față de grupul agresiv și au recomandat

organizatorului protestului principal să sisteze protestul, atunci în cadrul unei alte întruniri din 27

august 2016, când un grup minoritar a încercat să treacă de cordonul de poliție, angajații poliției au

dispersat gazele lacrimogene fără a anunța în prealabil participanții la protest.

Potrivit Principiilor de bază pentru utilizarea forței fizice și armelor din dotare de către organele de

drept79, sunt prevăzute o serie de recomandări care urmează a fi luate în considerație de către organele

de poliție în timpul exercitării atribuțiilor sale în cadrul întrunirilor publice. Constatăm lipsa de

respectare a acestor norme.

Problema nesancționării și lipsei de intervenție din partea poliției a fost remarcată pe parcursul anilor,

în diverse rapoarte, într-un final însuși CtEDO a constatat violarea dreptului la întrunire ca urmare a

lipsei de reacție din partea poliției. Se pare că această problemă rămâne una de sistem. În pofida

faptului că Agentul Guvernamental a invocat în fața Comitetului de Miniștri faptul că autoritățile au

desfășurat o serie de instruiri și informări ale organele responsabile de menținerea ordinii publice în

cadrul întrunirilor publice80, vedem că de multe ori acțiunile poliției nu sunt consecvente. Lipsa unei

poziții foarte clare față de persoanele care încălcă în mod deliberat normele care reglementează

desfășurarea întrunirilor duce la perpetuarea încălcărilor.

Poziția autorităților este legată de presupusele inadvertențe ale legislației speciale care reglementează

întrunirile, cum ar fi lipsa anumitor pârghii de a controla desfășurarea întrunirilor și nedefinirea

anumitor noțiuni. Intenția de a modifica cadrul legal nu este una nouă, deja sunt mai bine de 5 ani de

când a fost propuse mai multe propuneri de către MAI cu privire la restricționarea modului de

desfășurare a întrunirilor. Considerăm că problemele relevate de organele de poliție pot fi depășite

fără a fi modifica cadrul legal. Rapoartele prezentate mai sus demonstrează că problema care poate

apărea este legată mai degrabă de modul de interacționare a poliției cu protestatarii și organizatorii

întrunirilor. Codul bunelor practici oferă o serie de exemple care fiind îndeplinite ar preveni abuzurile

din partea poliției, precum și agresiunea față de poliție.

Dacă ar fi să luăm ca exemplu întrunirile cu cel mai mare impact negativ vedem că: poliția nu a putut

menține un dialog cu participanții la protest, de fapt nici organizatorii întrunirilor nu au putut menține

un control al mulțimii în data de 20.01.2016. Agresiunea unor participanți la întrunirea din 24.04.2016

a fost amplificată de sistarea transportului spre mun. Chișinău. Pe de altă parte vedem că nici

organizatorii întrunirii din 24.04.2016 nu au putut menține controlul asupra mulțimii, mai mult ca atât

la momentul reținerii grupului de persoane cu un comportament agresiv organizatorii inițial au

menționat că este vorba despre provocatori.

În același timp, considerăm că modificarea Legii poate fi efectuată în partea ce ține completarea cu

norme exprese cu privire la răspunderea autorităților pentru eșecul de a menține ordinea publică. La

fel ar fi benefică elaborarea și implementarea unor prevederi clare cu privire la întrunirile cu caracter

sportiv, cultural, religios, precum și altor întruniri cu caracter comercial astfel încât să fie o

diferențiere clară a modului de organizare și desfășurare a acestora.

La capitolul recomandări probabil vom reitera anumite propuneri pe care anterior au fost invocate și

care mai sunt restante și la momentul de față:

- Organizatorii urmează să conștientizeze responsabilitatea pe care își asumă în legătură cu

desfășurarea întrunirilor, precum și modul în care transmit mesajele.

79 Basic Principles on the Use of Force and Firearms by Law Enforcement Officials,

http://www.osce.org/odihr/37807?download=true 80 A se vedea raportul de acțiuni depus de Agentul Guvernamental în fața Comitetului de Miniștri a APCE pe marginea

cauzei Promo-LEX și alții contra Moldovei, în data de 20.04.2016,

https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168064f29e,

vizualizat la 7.12.2016;

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

19

- Organizatorii urmează să desfășoare prealabil întrunirilor acțiuni de informare a potențialilor

participanți la întrunire, despre scopul, obiectivele și cauzele mitingului.

- Pentru întrunirile de anvergură sau la care se planifică participarea unui număr de persoane,

organizatorilor le revine sarcină sa implice un număr suficient de persoane prin intermediul

cărora să desfășoare acțiuni de gestionare a întrunirii.

- Cadrul normativ urmează a fi modificat doar în măsura în care se va concretiza răspunderea

reprezentanților APL și APC pentru inacțiunea și acțiunile ce au dăunat libertății de întrunire,

în corespundere cu constatările CtEDO în cauza Promo-LEX și alții contra Moldovei. În acest

sens, reiterăm că la moment poartă răspundere potrivit art. 23 a Legii cu privire la întruniri

doar organizatorii și participanții la întruniri.

- Organele de poliție urmează să creeze practici bine definite cu privire la interacțiunea cu

organizatorii întrunirilor în vederea asigurării unei coeziuni în cadrul evenimentelor

publice.

- Organele de poliție urmează să își consolideze abilitățile și tacticile pentru a interveni

în situațiile de confruntare, inclusiv prin dotarea corespunzătoare a angajaților care

participă la menținerea ordinii publice în cadrul întrunirilor. Organele de poliție

urmează să aplice forța fizică și mijloacele speciale în strictă conformitate cu legea,

iar aplicarea acesteia urmează a fi proporțională riscului.

- Procuratura Generală urmează să examineze minuțios situațiile de aplicare forței

fizice și a mijloacelor speciale pe parcursul anului 2016 și să prezinte rezultatele

investigațiilor, după caz să tragă la răspundere persoanele vinovate.

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

20

Abrevieri

APC – Administrația Publică Centrală

APL - Administrația Publică Locală

BIDDO - Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

CCA - Consiliul Coordonator al Audiovizualului

CEC - Comisia Electorală Centrală

CEDO - Convenția europeană a Drepturilor Omului

IGP - Inspectoratul General al Poliției

CContr - Codul Contravențional

CP - Codul Penal

CSJ - Curtea Supremă de Justiție

CSM – Consiliul Superior al Magistraturii

CtEDO - Curtea Europeană a Drepturilor Omului

LGBT - Lesbiene, Gay, Bisexuali, Transgender

Legea cu privire la întruniri – Legea nr. 26 cu privire la întruniri din 22.02.2008;

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

OHCHR - Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului

ONU - Organizația Națiunilor Unite

OSCE - Organizația de Securitate și Cooperare în Europa

PG - Procuratura Generală

RM - Republica Moldova

PDM – Partidul Democrat din Moldova

PPPN - Partidul Politic ”Partidul Nostru”

PSRM – Partidul Politic Partidul Socialiștilor din RM

Platforma DA – Platforma Civică Dreptate și Adevăr

Exercitarea dreptului la întrunirile pașnice versus managementul organizării întrunirilor publice

21

Bibliografie

Studii și publicații

Ghidul cu privire la întrunirile pașnice, ediția a doua, OSCE/ODIHR, 2010

Studiul - Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova, Chișinău, 2016, Oficiul

Avocatului Poporului și OHCHR

Ghid cu privire la principiile de bază a utilizării forței fizice și armelor de către organele de drept,

Codul de conduită a angajaților organelor de drept

Tratate și acte legislative

Hotărârea Parlamentului Nr. 217 din 28.07.1990

Raportul CCPR/C/SR.3309 și 3311

Declarația Universală a Drepturilor Omului

Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice

Legea cu privire la întruniri

Legea privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie

Convenția ONU cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială

Site-uri specializate

Jurisprudența CtEDO www.echr.coe.int

www.cec.md

www.csj.md

https://rm.coe.int

https://promolex.md/

Site-uri de știri și informații

http://www.europalibera.org

http://jurnaltv.md

http://www.moldova.org/

http://ntv.md

http://unimedia.info

http://agora.md

http://inprofunzime.protv.md

https://www.privesc.eu

http://www.realitatea.md

http://independent.md

http://www.zdg.md

http://www.jurnal.md